23 12 49 135 Legislatie in Turism PDF

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
LEGISLAŢIE ÎN TURISM
Autor: Ana ROANGHEŞ
Copyright © DEPARTAMENT ID 2009

Acest material este destinat uzulului studenţilor Universităţii

din Bucureşti, forma de învăţământ la distanţă.
Conţinutul cursului este proprietatea intelectuală a
autorului/autorilor; designul, machetarea şi transpunerea în
format electronic aparţin Departamentului de Învăţământ la
Distanţă al Universităţii din Bucureşti.
Universitatea din Bucureşti

Editura CREDIS
Bd. Mihail Kogălniceanu, Nr. 36-46, Corp C, Etaj I, Sector 5
Tel: (021) 315 80 95; (021) 311 09 37, 031 405 79 40, 0723 27 33 47
Fax: (021) 315 80 96
Email: credis@credis.ro
Http://www.credis.ro

LEGISLATIE IN TURISM 2009-2010
TEMA 1
1.1. Noţiuni legislative. Privire generală
Pentru o bună înţelegere a disciplinei de Legislaţie în turism ar trebui mai întâi lămurite o serie de
concepte legislative, cum ar fi:
Legislaţie = totalitatea legilor unei ţări sau ansamblul actelor normative dintr-o ţară.
Legislativ = reprezintă elaborarea şi adoptarea legilor
Legislator = este persoana care legiferează
Legislatură = reprezintă timpul pentru care este ales organul legislativ sau organul suprem al
puterii statului.
Lege = act normativ care emană de la orice organ competent care potrivit Constituţiei poate să
elaboreze acte normative în sens larg.
Legea fundamentală a României este CONSTITUŢIA.
Potrivit Constituţiei Parlamentul României emite trei categorii de acte normative: legi organice,
legi constituţionale şi legi ordinare.
Legile organice sunt stabilite de Constituţie (art.73<3> Constituţia României) şi:
- reglementează sistemul electoral,
- statutul funcţionarilor publici,
- aparatul administrativ,
- şi alte domenii stabilite de Constituţie.
Iniţiativa legisltivă aparţine Guvernului, deputaţilor, seantorilor şi unui umăr de cel puţin 100 mii
cetăţeni cu drept de vot.
Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei (art.73<2> Constituţia României)
Rămân in sfera legilor ordinare celelalte relaţii sociale asupra cărora legislativul poate hotărî.

GUVERNUL emite (potrivit Constituţiei)
ORDONANŢE HOTĂRÂRI
se emit în temeiul şi pentru
aplicarea legilor şi ordonanţelor
SIMPLE DE URGENŢĂ
se emit în temeiul se emit şi în timpul
unei legi de abilitare sesiunilor parlamentare,
pe perioada vacanţelor în cazul situaţiilor
parlamentare excepţionale care necesită
o reglementare imediată
EXCEPŢIE:
Guvernul nu poate emite ordonanţe
pentru domeniul pentru care
Constituţia prevede reglementări
la nivelul legilor organice
CONDUCĂTORII ORGANELOR
ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE
(miniştrii, directori generali în ministere)
emit
ORDINE INSTRUCŢIUNI
se emit în temeiul hotărârilor, ordonanţelor sau legilor

Procedura de elaborare a actelor normative
Pentru actele emise de Guvern:

 iniţiatorii propun o primă formă de reglementare ce va fi însoţită de o altă notă de fundamentare
pentru ordonanţe şi hotărâri de Guvern, precum şi de un referat de aprobare pentru ordine şi
instrucţiuni.
 proiectele de acte normative se trimit spre avizare instituţiilor publice interesate din domeniul de
activitate ce-l are în vedere.
 după avizare, iniţiatorul transmite proiectul de acte normativee la Secretariatul General al Guvernului,
acesta solicitând avizul Consiliului Legislativ în sedinţa de guvern.
 după aprobare, se definitivează potrivit observaţiilor Consiliului Legislativ, dacă este cazul, după cum
se transmite spre publicare în Monitorul Oficial.
 toate actele normative intră în vigoare de la data publicării în Moitorul Oficial, dacă în cuprinsul
acesteia nu se prevede un alt termen.
1.2 Activitatea de turism. Concepte din domeniul turismului

Ordonanţa de Guvern nr.58/1998 stabileste definitiile urmatoarelor notiuni:
Turismul – ramura a economiei nationale, cu functii complexe, ce reuneste un ansamblu de bunuri si
servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai
mica de un an si al caror motiv principal este altul decat exercitarea unei activitatii remunerate in
interiorul locului vizitat
Resurse turistice – componente ale mediului natural / antropic, care prin calitatile si specificul lor sunt
recunoscute,, inscrise si valorificate in turism, in masura in care nu sunt supuse unui regim de protectie
integrale
Patrimoniu turistic – este format din resurse turistice si structurile realizate in scopul valorificarii lor
prin activitati de turism
Structura de primire turistica – orice constructie si amenajare destinata prin proiectare si executaia
cazarii turistilor, servirii mesei pentru turisti, agrementului, transport special destinat turistilor, ratament
balnear pentru turisti
Clasificarea structurilor de primire turistice:

a) dupa destinatie
1a. structuri cu functie de cazare (hoteluri,moteluri,etc.)
2a. structuri cu functie de alimentatie publica

3a. structuri cu functie de agrement (club, casino, instalatii si dotari specifice agrementului turistice)
4a. structuri cu functie de transport (transport feroviar, tranport rutier, transport fluvial, transport
maritim, transport pe cablu)
5a. structuri cu functie de tratament balnear
Zona turistica – teritoriul caracterizat printr-o concentrare de resurse turistice care poate fi delimitata
distinct ca oferta, organizare si protectie turistica
Zona de recreere periurbana – arealul situat in teritoriul preorasenesc care beneficiaza de un cadru
atractiv si dispune de dotari orespunzatoare pentru petrecerea timpului liber
Statiune turistica – localitatea sau parttea a unei localitati cu functie turistica specifica si cu activitati ce
sustine exclusiv realizarea produsului turistic
Produsul turistic – complex de bunuri materiale si servicii concentrate intr-o activitate specifica si
oferite in pachete turistice
pachet de servicii turistice – combinatie prestabilita a cel putin 2 din elemente – cazare – alimentatie,
tratament balnear – transport, agrement precum si alte servicii, combinatie ce reprezinta o parte
semnificativa din pachet atunci cand sunt vandute sau oferite spre vanzare la un pret global si atunci cand
aceasta depaseste 24 ore.
Acte normative:
Ordonanta de Guvern nr 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism
in Romania (părţi abrog. prin OU 19/2006, modif prin Lg 229/2003, Ordonanta 5/2003, Lg
755/2001)
Patrimoniul turistic
Patrimoniul turistic este constituit din bunuri proprietate publică / privată şi este valorificat şi
protejat în condiţiile legii.
Atestarea, evidenţierea, precum şi monitorizarea valorificării şi protejării patrimoniului turistic se
realizează de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Atestarea se realizează prin eliberarea certificatului de patrimoniu turistic care dă dreptul

proprietarului sau administratorului legal la organizarea exploatării turistice, şi-l obligă la protejarea
patrimoniului.
Evidenţierea se realizează prin înscrierea în Registrul general al patrimoniului turistic.
Patrimoniul se valorifică şi se dezvoltă numai în cadrul Programului Anual de Dezvoltare a
Turismului.
Pentru stabilirea calităţii de staţiune turistică Ministerul Turismului elaborează norme şi criterii
specifice de atestare.
Atestarea staţiunilor turistice se face de MTCT împreună cu autorităţile administraţiei publice
locale şi se aprobă prin hotărâre de guvern.
Organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului

În prezent, Ministerul Turismului func ionează în baza Hotararii nr. 1719/2008 privind
organizare şi funcţionarea Ministerului Turismului.
Ministerul Turismului este organul de specialitate al administraţiei publice centrale, cu
personalitate juridicã, în subordinea Guvernului, care realizeazã politica Guvernului în domeniul
turismului şi care se înfiinţeazã prin reorganizarea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi
Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, prin preluarea activitãţii în domeniul turismului de
la acesta, care se desfiinţeazã.
Ministerul Turismului îndeplineste urmãtoarele funcţii:
a) de autoritate de stat, prin care se asigurã urmãrirea aplicãrii şi controlul respectãrii
reglementãrilor în domeniile dezvoltãrii sectorului turismului, precum şi al funcţionãrii
instituţiilor şi organismelor care îşi desfãşoarã activitatea sub autoritatea sau în coordonarea sa;
b) de strategie, prin care se asigurã fundamentarea, elaborarea şi aplicarea strategiei şi politicilor
Guvernului în domeniul turismului;
c) de sintezã în domeniul turismului;
d) de coordonare la nivel naţional a activitãţii de relaţii internaţionale în domeniul turismului;
e) de reglementare, prin care se asigurã elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar în
vederea realizãrii obiectivelor şi programelor din domeniul turismului;
f) de administrare, prin care se asigurã administrarea fondurilor publice în domeniul turismului;
g) de reprezentare, prin care se asigurã în numele statului român, cu aprobarea Guvernului,
reprezentarea pe plan intern şi internaţional în domeniul turismului;

h) de promovare, implementare şi urmãrire a folosirii fondurilor acordate de Uniunea Europeanã

în domeniul turismului.
Ministerul Turismului exercitã urmãtoarele atribuţii principale:

A. cu caracter general:
1. fundamenteazã şi elaboreazã programul de reforme economico-sociale al Guvernului în
domeniul turismului;
2. elaboreazã şi propune spre adoptare Guvernului proiecte de acte normative în domeniul
turismului şi avizeazã proiectele de acte normative ale altor organe ale administraţiei publice
centrale de specialitate, care au impact asupra domeniului turismului;
3. reprezintã Guvernul României în relaţia cu Uniunea Europeanã şi cu alte organizaţii
internaţionale, în relaţiile bilaterale sau multilaterale cu alte ţãri, pentru elaborarea de politici şi
programe privind domeniul turismului;
4. fundamenteazã şi propune în proiectul de buget resursele financiare necesare funcţionãrii,
precum şi realizãrii politicilor şi programelor în domeniu, potrivit legii;
5. îndeplineşte atribuţiile de organism intermediar în domeniul turismului pentru Programul
operaţional regional, conform acordului de delegare încheiat prin acordul pãrţilor cu Autoritatea
de management pentru Programul operaţional regional;
6. colaboreazã cu asociaţiile profesionale şi patronale din domeniul turismului şi asigurã dialogul
permanent cu acestea, cu mass-media şi cu societatea civilã, în scopul informãrii reciproce şi
perfecţionãrii cadrului legislativ existent;
7. primeşte şi rezolvã sau, dupã caz, transmite spre soluţionare celor în drept, potrivit
competenţelor, sesizãrile persoanelor fizice şi juridice, în conformitate cu actele normative în
vigoare;
8. îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin acte normative pentru domeniul sãu de activitate,
precum şi pe cele conferite expres sau care decurg din acorduri internaţionale la care România
este parte;
9. colaboreazã cu celelalte ministere şi autoritãţi ale administraţiei publice centrale, autoritãţi ale
administraţiei publice locale, cu alte instituţii publice, precum şi cu persoane juridice şi fizice;
10. solicitã informaţii de la celelalte organe ale administraţiei publice centrale, de la autoritãţile
administraţiei publice locale, de la alte instituţii şi autoritãţi publice, precum şi de la societãţile

comerciale la care statul este acţionar sau asociat, acestea având obligaţia de a furniza datele
solicitate;
11. asigurã protecţia informaţiilor clasificate, prevenirea şi combaterea terorismului,
implementarea prevederilor legislaţiei Uniunii Europene şi Organizaţiei Tratatului Atlanticului
de Nord în domeniile sale de competenţã, prin activitãţi specifice, în condiţiile legii;
B. cu caracter specific:
1. aplicã strategiile de dezvoltare a turismului;
2. organizeazã şi realizeazã activitatea de promovare turisticã a României atât pe piaţa internã,
cât şi pe pieţele internaţionale, prin activitãţi specifice reprezentanţelor de promovare turisticã;
3. organizeazã congrese, colocvii, simpozioane şi alte acţiuni similare, în ţarã şi în strãinãtate, în
domeniul turismului;
4. realizeazã politica de promovare şi dezvoltare a turismului, pe baza programului anual de
marketing şi promovare a turismului şi a programului de dezvoltare a produselor turistice, în
cadrul cãrora se pot organiza deplasãri pentru reprezentanţii mass-mediei şi cofinanţãri de
emisiuni televizate specifice turismului;
5. autorizeazã operatorii economici şi personalul de specialitate din turism, respectiv licenţiazã
agenţiile de turism, clasificã structurile de primire turistice, omologheazã pârtiile, traseele de schi
şi traseele turistice montane, breveteazã şi atestã personalul de specialitate, autorizeazã plajele
turistice şi activitãţile din industria de agrement, acrediteazã centrele naţionale de informare şi
promovare turisticã;
6. efectueazã controlul activitãţilor şi serviciilor din turism şi din industria de agrement;
7. avizeazã documentaţiile de urbanism privind zonele şi staţiunile turistice, precum şi
documentaţiile privind construcţiile în domeniul turismului, conform legii;
8. atestã ca staţiuni turistice de interes local sau naţional localitãţi sau pãrţi de localitãţi, la
solicitarea consiliilor locale;
9. coordoneazã programele de asistenţã tehnicã acordatã de Uniunea Europeanã, de Organizaţia
Mondialã a Turismului şi de alte organisme internaţionale;
10. reprezintã interesele statului în diferite organe şi organisme internaţionale, în conformitate cu
acordurile şi cu alte înţelegeri stabilite în acest scop, şi dezvoltã relaţii de colaborare cu organe şi
cu organizaţii similare din alte state, precum şi cu organisme internaţionale interesate de
activitatea de turism;

11. coordoneazã, împreunã cu Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Inovãrii, procesul de instruire

din instituţii de învãţãmânt din domeniul turismului;
12. coordoneazã, împreunã cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, programe
naţionale şi judeţene de reconversie profesionalã în meseriile specifice activitãţii turistice;
13. elaboreazã şi pune în aplicare strategiile de privatizare în domeniul turismului şi asigurã
gestionarea procesului de privatizare a societãţilor comerciale de turism;
14. asigurã, la nivelul proiectelor finanţate în cadrul domeniului major de intervenţie
"Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii
atractivitãţii României ca destinaţie turisticã", respectarea cerinţelor privind informarea şi
publicitatea;
15. asigurã evaluarea şi selecţia proiectelor în vederea obţinerii finanţãrii, în cadrul domeniului
major de intervenţie "Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în
scopul creşterii atractivitãţii României ca destinaţie turisticã", în conformitate cu criteriile
aplicabile Programului operaţional regional;
16. asigurã respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare în vigoare, pe întreaga perioadã de
implementare a proiectelor selectate spre finanţare în cadrul domeniului major de intervenţie
"Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii
atractivitãţii României ca destinaţie turisticã";
17. exercitã drepturile şi obligaţiile statului, ca acţionar al societãţilor comerciale de turism, pânã
la finalizarea procesului de privatizare;
18. îndeplineşte atribuţii privind eliberarea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate
asupra terenurilor pentru societãţile comerciale din domeniul turismului;
19. coordoneazã gestionarea fondurilor guvernamentale alocate pentru investiţiile realizate în
parteneriat cu autoritãţile publice locale.
Ministerul Turismului exercitã şi alte atribuţii prevãzute de actele normative în vigoare.
Conducerea Ministerului Turismului este exercitatã de cãtre ministrul turismului.
Ministrul turismului îndeplineşte atribuţii de ordonator principal de credite, potrivit legii.
În exercitarea atribuţiilor, ministrul turismului este ajutat de 2 secretari de stat.
Ministrul turismului reprezintã Ministerul Turismului în raporturile cu celelalte autoritãţi
publice, cu persoanele juridice şi fizice din ţarã şi din strãinãtate, precum şi în justiţie.
În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, ministrul turismului emite ordine şi instrucţiuni, în

condiţiile legii.
Ministrul turismului conduce aparatul propriu al Ministerului Turismului, stabilit prin
Lege (hotararea nr. 1719/2008), şi numeşte şi elibereazã din funcţie personalul acestuia.
În cazul în care ministrul turismului nu îşi poate exercita atribuţiile, prin ordin al
ministrului va fi nominalizat un înlocuitor, în condiţiile legii.
Ministrul turismului numeşte şi elibereazã din funcţie conducãtorii unitãţilor din
subordinea Ministerului Turismului.
Atribuţiile personalului din cadrul Ministerului Turismului se stabilesc prin regulamentul
de organizare şi funcţionare a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului turismului.
Pe lângã ministrul turismului funcţioneazã Colegiul ministerului. Componenţa şi
regulamentul de organizare şi funcţionare ale Colegiului ministerului se aprobã prin ordin al
ministrului.
Pe lângã ministrul turismului funcţioneazã Consiliul consultativ. Componenţa şi
regulamentul de organizare şi funcţionare ale Consiliul consultativ se aprobã prin ordin al
ministrului.
Ministerul Turismului are un secretar general şi un secretar general adjunct, înalţi
funcţionari publici, numiţi în condiţiile legii, funcţionari publici de conducere, funcţionari publici
de execuţie şi personal contractual.
Numãrul maxim de posturi pentru Ministerul Turismului este de 210, exclusiv demnitarii
şi posturile aferente cabinetului ministrului.
Din numãrul maxim de posturi 28 de posturi se utilizeazã pentru reprezentanţele de
promovare turisticã din strãinãtate.
ANEXA 2 la Hotararea 1719/2008

UNITAŢILE
care funcŢioneaza în subordinea Ministerului Turismului,
cu finan are din venituri proprii
1. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism - INCDT - 56 de posturi
2. Centrul Naţional de Învãţãmânt Turistic - CNIT - 30 de posturi

Acte normative în vigoare:

Hotararii nr. 1719/2008 privind organizare şi funcţionarea Ministerului Turismului
Organizarea activităţii în turism.

Ministerul Turismului este organul de specialitate al administraţiei publice
centrale, cu personalitate juridicã, în subordinea Guvernului, care realizeazã politica Guvernului
în domeniul turismului şi care se înfiinţeazã prin reorganizarea Ministerului pentru Întreprinderi
Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, prin preluarea activitãţii în domeniul
turismului de la acesta, care se desfiinţeazã.
Activităţile cu caracter turistic, iniţiate la nivel teritorial, de către autorităţile
administrative locale, trebuie să se înscrie în strategia de dezvoltare şi să respecte reglementările
pentru toate formele de turism din România.
Agenţii economici din turism sunt obligaţi să utilizeze pentru serviciul tristic pe care îl au
în vedere, protecţia turistului numai cu personal specializat potrivit normelor legale.
Profesiunile specifice activităţii de turism sunt cele cuprinse în clasificarea ocupaţiilor

din România şi Nomenclatorul de calificare a funcţiilor şimeseriilor din activităţile hoteliere şi
turistice din România.
Pregătirea profesională în turism va fi realizată doar în unităţle specializate de
învăţământul autorizat de Ministerul Turismului şi MEC.
Persoanele fizice care asigură conducerea operativă a unui agent de turism sau a unei
structuri turistice trebuie să deţină brevete de turism prin care atestă capacitatea profesională.
Capacitatea unui agent de turism de a efectua servicii de calitate şi încondiţii de siguranţă
pentru turişti se ateastă prinlicenţa de turism.
Condiţiile de acordare a licentei şi brevetului de turism se stabilesc prin hotarare de
guvern şi se numesc Norme metodologice privind criteriile şi metodologia pentru eliberarea
brevetului şi licenţei de turism.
10

În scopul protecţiei turistice, oferirea,comercializarea serviciilor şi a pachetelor de

servicii turistice precum şi produse turistice ce pot fi realizate numai de agenţii economici
autorizaţi de MIMMCTPL, posesori de licenţe de turism sau certificate de turism, după caz.

Hotararii nr. 1719/2008 privind organizare şi funcţionarea Ministerului Turismului
Drepturile şi obligaţiile agenţiilor de turism.

Drepturi
1. Să presteze şi comercializeze servicii turistice în condiţiile legii.
2. Să primească asistenţă de specialitate privind strategia şi programele de dezvoltare a
turismului din partea ministerului şi a instituţiilor aflate în subordinea ministerului.
3. Să fie incluşi la cerere în programele de pregătire a ministerului.
4. Să participe la activităţile turistice de promovare naţională şi internaţională, să fie incluşi în
cataloage, ghiduri şi alte mijloace de prezentare.
5. Să beneficieze de facilităţi acordate de stat şi de alte organisme internaţionale, în scopul
stimulării activităţii de turism.
6. Să obţină certificatul de clasificare pentru fiecare unitate proprie, în care se prestează servicii
turistice,corespunzătoare criteriilor îndeplinite.
Obligaţii
1. Să realizeze servicii turistice în limitele prevederilor licenelor de turism prin care au fost
stabiliţi ca prastatori sau comercianţi de servici turistice.
2. Să presteze servicii turisatice la nivelul categoriei şi unităţii respective, potrivi certificatekor
de clasificare.
3. Să funcţioneze numai cu structuri de primire omologate.
4. Să funcţioneze numai cu personal brevetat conform normelor stabilite de ministerului.
5. Să afişeze vizibil lista serviciilor şi tarifelor.
6. Să asigure protecţia turiştilor care utilizează structuri de primire turistice.
7. Să informeze turiştii corect şi adevărat cu privire la serviciile turistice prestate.
11

8. Să protejeze bunurile turistice împotriva deteriorării sau a furtului şi să asigure despăgubirea

în cazul producerii unor prejudicii.
9. Să realizeze exploatarea patzrimoniului turistic asigurând protecţia şi conservarea mediului.
10. Publicitate cu obiectivitate şi respect faţă de resursele turistice în scopul protejării produsului
turistic.
Alte obligaţii
1. Structurile de primire turistice sunt clasificate de minister şi aprobate prin hotarare de guvern.
2. Structurile de primire clasificate pentru turism nu pot fi utilizate pentru alte destinaţii.
3. Modificarea parţială sau integrală a destinaţiei se poate face numai pentru confirmarea
operării acesteia şi numai de instituţie ce a eliberat certificatul de clasificare.
Metodologia desfăşurării şi organizării meseriilor de bază în turism.

Pregătirea profesională din domeniul activităţilor de turism se realizează în unităţile de
învăţământul de stat sau private autorizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu avizul
Ministerului turismului (conform art. 26, Legea 755/2001).
Ordinul Ministrului Turismului 103/1995 prevede Metodologia organizării şi desfăşurării
cursurilor d ecalificare profesională în meserii de bază din activităţile hoteliere şi de turism.
Acest ordin reprezintă actul normativ ce atestă drepturile agentului din turism de a
organiza cursuri de calificare profesională în activităţile de turism.
Cursurile se organizează pe meserii şi grupe de meserii.
Pentru organizarea acestor cursuri, agentul economic solicită ministerului – Direcţia
generală de strategie şi reformă în turism, avizarea organizării cursurilor între 3-12 luni, fiind
stabilită de planul de învăţământ pentru fiecare meserie în funcţie de complexitate.
Programul de instruire constă în pregătire teoretică şi practică în baza planului de
învăţământ şi programei analitice a ministerului.
Evaluarea nivelului de pregătire se face pe toată durata cursurilor prin verificări orale,
scrise şi practice,notate cu note de la 1 la 10.
Pot participa la examenul de absolvire a cursurilor numai cursanţilor care au mediile
încheiate la toate obiectele de studiu şi au obţinut note de minimum 5 la toate disciplinele.
12

Cursanţii care din motive diferite lipsesc într-un procent mai mare de 10% din tabelul
orelor, vor fi eliminate de la cursuri, pe baza referatului întocmit de responsabilul de curs, prin
decizia directorului care a aprobat organizarea cursului.
Cursurile se finalizează printr-un examen de absolvire şi o probă practică.
Comisia de evaluare cuprinde:
1. Preşedinte – directorul/directorul adjunct al unităţii abilitate să organizeze cursul
2. Vicepreşedinte – reprezentant al ministerului
3. Membrii – 1 reprezentat al asociaţiilor profesionale d eprofil
- 1 profesor examinator pentru disciplina de specialitate
- 1 instructor de practică examinator pentru disciplina de specialitate
- 1 profesor examinator pentru limba străină, după caz
4. secretar – responsabilul de curs sau secretarul şcolii organizatoare.
Cursanţii care obţin cel puţin nota 5 la lucrarea scrisă şi la proba practică şi nota 6 la
limba străină sunt declaraţi calificaţi în meserie pe baza procesului verbal al comisiei de
examinare şi I se va elibera certificatul de calificare profesional-tip.
Anexa 1
La Metodologie……………………
NOMENCLATORUL
Meseriilor din activitatea hotelieră şi de turism pentru care se pot organiza
cursuri de calificare profesională de către Institutul National de Formare şi Management pentru
Turism
Nr. Denumirea meseriei (funcţie) Durata cursului

Crt. - luni -
1 Agent de turism/ ghid de turism 12
2 Agent de turism 6
3 Ghid de turism 6
4 Contabil / planificator in agentia de turism 9
5 Recepţioner hotel 6
6 Bucatar / chelner 12
7 Bucatar 9
8 Cofetar-patiser 9
9 Chelner 6
10 Muncitor de intretinere echipament hotelier 9
Anexa 2
La Metodologie……………………
NOMENCLATORUL
13

Meseriilor din activitatea hotelieră şi de turism pentru care se pot organiza

cursuri de calificare profesională fără scoaterea din producţie
de către agenţii economici din turism
Nr. Denumirea meseriei (funcţie) Durata cursului

Crt. - luni -
1 Agent de turism 9
2 Ghid de turism 9
3 Lucrator hotelier 9
4 Camerista 3
5 Bucatar 12
6 Cofetar-patiser 12
7 Chelner 9
8 Spalator textile 3
De asemenea, potrivit Hotararii nr. 1719/2008 privind organizare şi funcţionarea
Ministerului Turismului s-a stabilit lista profesiilor i ocupa iilor reglementate de lege. Acestea sunt
conforme cu Tabelul nr.1.
Tabel nr. 1 Lista profesiilor i ocupa iilor din turism din România
Minister / Profesia / ocupa ia reglmentată Act normativ Institut ia care
reglementează /
agen ie
avizează formarea
profesională
H.G. nr.305/2001 privind
1. Agent de turism atestarea i utilizarea
ghizilor de turism, cu
2. Agent de turism – ghid modificările i completările
ulterioare
3. Ghid de turism local
4. Ghid na ional de turism
Ordinul Ministrului
Autoritatea de
(touroperator)
Transporturilor,
reglementare pentru
5. Ghid de turism
Construc iilor i
Sectorul Turism,
specializat pentru anumite
Turismului nr. 637 din 1
Hoteluri, Restaurante,
segmente ale serviciilor turistice
aprilie 2004 pentru aprobarea
avizează dcumenta ia
Ministerul
Normelor metodologice
aferentă organizării
Turismului privind condi iile i
programelor de formare
criteriile pentru
profesională
selec ionarea, colarizarea,
atestarea i utilizarea
ghizilor de turism
14

Hotărârea Guvernului nr.

6. Manager în activitatea de
238/2001 privind condi iile
turism de acordare a licen ei i
brevetului de turism
7. Director de hotel
8. Director de agen ie de Ordinul Ministrului
Turismului nr. 170/2001
turism touroperatoare
pentru aprobarea Normelor
9. Director de agen ie de metodologice privind
criteriile i metodologia
turism detailistă
pentru eliberarea licen elor
10. Director de restaurant i brevetelor de turism, cu
modificările i completările
11. Cabanier
ulterioare
12. Cameristă hotel
H.G.nr. 1328/2001 privind
13. Guvernantă de hotel
clasificarea structurilor de
14. Lucrător hotelier primire turistice, cu
modificările i completările
15. Recep ioner de hotel
ulterioare
16. ef de recep ie hotel O.M.nr.636/2008 pentru
aprobarea Normelor
17. Tehnician în hotelărie
metodologice privind
18. Tehnician în Turism clasificarea structurilor de
primire turistice
19. Administrator pensiune
turistică Ordinul Ministrului
Turismului nr. 103/1995
20. Organizator banqueting
privind aprobarea
21. Somelier metodologiei organizării i
desfă urării cursurior de
22. Barman preparator
calificare profesională în
15

23. Bucătar meseriile de bază din

specialist/vegetarian dietetician activită ile hoteliere i de
24. ef de sală restaurant turism
25. Director Centru de Ordinul nr. 1096/2008 pentru
informare turistică aprobarea normelor
metodologice privind
acreditarea centrelor
na ionale de informare i
promovare turistică
1.3. Clasificarea structurilor de primire turistice

Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate si organizare, se
clasifica în functie de caracteristicile constructive, de calitatea dotarilor si a serviciilor prestate1.
În scopul protectiei turistilor serviciile de cazare si alimentatie publica se asigura numai
în structuri de primire turistice clasificate.
Prin structuri de primire turistice clasificate, în sensul prezentei hotarâri1, se întelege
orice constructii si amenajari destinate, prin proiectare si executie, cazarii sau servirii mesei
pentru turisti, împreuna cu serviciile specifice aferente.
Structurile de primire turistice includ:
a)structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica: hoteluri, hoteluri -
apartament, moteluri, hoteluri pentru tineret, hosteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de
vacanta, campinguri, apartamente sau camere de închiriat în locuinte familiale ori în cladiri cu
alta destinatie, nave fluviale si maritime, pensiuni turistice si pensiuni agro-turistice si alte unitati
cu functiuni de cazare turistica;
b)structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica: unitati de alimentatie din
incinta structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de alimentatie publica situate în
municipii, pe trasee si în statiuni turistice;
1
Potrivit Hotararii nr. 1328 din 27 decembrie 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice (Republicat
în M.Of.nr. 649 din 12 septembrie 2008)
16

c) structuri de primire turistice cu funcţiuni de transport: transport feroviar, transport rutier,

transport fluvial, trasport maritim, transport pe cablu;
d) structuri de primire turistice cu funcţiuni de agrement: club, casinol instalaţii dei dotări
specifice agrementului turistic;
e) structuri de primire turistice cu funcţiuni de tratament balnear.
METODOLOGIA DE CLASIFICARE A
STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICE
Clasificarea structurilor de primire turistice se face de catre Ministerul Turismului care

elibereaza certificatul de clasificare.
Agentul economic proprietar sau administrator de structuri de primire turistice va solicita
Ministerului Turismului clasificarea acestora cu minimum 60 de zile înainte de darea lor în
folosinta.
În termen de 60 de zile de la data înregistrarii cererii Ministerul Turismului va efectua
verificarile necesare si va elibera certificatul de clasificare. În cazul în care nu sunt îndeplinite
criteriile pentru categoria minima de clasificare, Ministerul Turismului va comunica agentului
economic motivul pentru care structura de primire turistica nu poate fi clasificata.
În situatia în care s-au modificat conditiile care au stat la baza acordarii clasificarii,
agentul economic este obligat sa solicite o noua clasificare a structurii de primire turistice în
cauza în termen de 30 de zile de la aparitia modificarilor.
Certificatele de clasificare eliberate vor fi preschimbate din 3 în 3 ani. Agentul economic
va solicita preschimbarea certificatului cu cel putin 60 de zile înainte de expirarea termenului de
3 ani de la emiterea acestuia.
În termen de 60 de zile de la data înregistrarii cererii agentului economic de preschimbare
a certificatelor de clasificare Ministerul Turismului va proceda la reverificarea structurii de
17

primire turistice în cauza si va elibera un nou certificat de clasificare, în masura în care sunt
îndeplinite criteriile minime de clasificare pentru categoria respectiva. În caz contrar structura de
primire turistica va fi clasificata la un nivel inferior. Daca nu sunt îndeplinite criteriile pentru
categoria minima de clasificare, se procedeaza la retragerea certificatului de clasificare.
Este interzisa functionarea structurilor de primire turistice fara certificate de clasificare,
cu certificate de clasificare expirate sau cu o alta structura a spatiilor decât cea stabilita prin
anexa la certificatul de clasificare.
Placheta cuprinzând mentiunea "clasificat de Ministerul Turismului", sigla acestuia,
însemnele privind tipul structurii de primire turistice si nivelul de clasificare se expun, la loc
vizibil, în exteriorul cladirii, iar numarul de telefon al Ministerului Turismului si al Autoritatii
Nationale pentru Protectia Consumatorilor se afiseaza la receptie sau în spatiul de la intrarea în
saloanele de servire a mesei, pentru a fi cunoscute de turisti.
Certificatul de clasificare si anexa acestuia privind structura spatiilor se pastreaza, în
permanenta, în structura de primire turistica în cauza, pentru a fi prezentate organelor de control
abilitate.
În scopul protectiei turistilor si al alinierii la standardele europene privind calitatea
serviciilor agentii economici proprietari sau administratori de structuri de primire turistice au
obligatia sa asigure ca activitatea acestor structuri sa se desfasoare cu respectarea urmatoarelor
reguli de baza:
a)mentinerea grupurilor sanitare în perfecta stare de functionare si curatenie;
b)furnizarea apei calde la grupurile sanitare si în spatiile de productie din structurile de primire
turistice unde acest criteriu este obligatoriu, potrivit normelor in vigoare;
c)asigurarea unei temperaturi minime de 180C în timpul sezonului rece în spatiile de cazare si de
servire a mesei;
d)detinerea autorizatiilor: sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de prevenire si stingere a
incendiilor - PSI, în cazul unitatilor pentru care, potrivit legii, este obligatorie obtinerea acestora;
e)programul de functionare a discotecilor sau a altor unitati cu program muzical, organizate în
aer liber, sa nu depaseasca ora 1,00 noaptea;
f)functionarea structurilor de primire turistice numai în cladiri salubre, cu fatade zugravite si bine
întretinute;
18

g)evitarea poluarii fonice, în sensul respectarii nivelului maxim de zgomot stabilit prin
reglementari specifice;
h)respectarea reglementarilor legale în vigoare ce privesc activitatea desfasurata prin structura de
primire turistica;
i)expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea si tipul unitatii si însemnele privind categoria de
clasificare.
Certificatul de clasificare si autorizatia de functionare se retrag de catre personalul de
specialitate al Ministerului Turismului atunci când nu sunt respectate una sau mai multe din
regulile stabilite de lege.
Restituirea certificatului de clasificare retras se va face dupa ce personalul de specialitate
al Ministerului Turismului constata remedierea deficientelor semnalate.
Ministerul Turismului va publica, periodic, lista cuprinzând structurile de primire
turistice carora le-au fost retrase certificatele de clasificare si, respectiv, lista celor carora le-au
fost restituite certificatele de clasificare. Publicarea se va face cel putin într-un cotidian central si
cel putin în unul local din judetul în care sunt situate structurile de primire turistice în cauza.
Ministerul Turismului va proceda la declasificarea structurilor de primire turistice în
situatia în care constata nerespectarea criteriilor avute în vedere la clasificare.
Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savârsite în astfel de conditii
încât, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:
a)desfasurarea activitatii în structuri de primire turistice neclasificate, cu certificate de clasificare
expirate sau cu o alta structura a spatiilor decât cea stabilita prin certificatul de clasificare;
b)nerespectarea criteriilor care au stat la baza clasificarii;
c)neafisarea numarului de telefon al Ministerului Turismului si al Autoritatii Nationale pentru
Protectia Consumatorilor;
d)înscrierea unor informatii false privind tipul structurii de primire turistice si nivelul de
clasificare în materialele de promovare, pe firme sau pe însemnele prevazute la art. 5;
e)continuarea desfasurarii activitatii în structura de primire turistica dupa retragerea certificatului
de clasificare sau refuzul prezentarii, la solicitarea organelor de control, a documentelor de
clasificare.
Contraventiile prevazute se sanctioneaza cu amenzi. Contraventiile se constata si
amenzile se aplica de catre persoanele anume împuternicite prin ordin al ministrului turismului.
19

A. Structuri cu funcţie de cazare

În România pot funcţiona următoarele categorii de structuri turistice cu funcţie de cazare:
1. hoteluri de 5,4,3,2,1 stele
2. hoteluri apartament de 5,4,3,2 stele
3. moteluri de 3,2,1 stele
4. hoteluri pentru tineret de 3,2,1 stele
5. hosteluri de 3,2 stele
6. vile de 5,4,3,2,1 stele
7. bungalouri de 3,2,1
8. cabane turistice, cabane de vanatoare, cabane de pescuit de 3,2,1 stele
9. sate de vacanta de 3,2 stele
10. campinguri de 4,3,2,1 stele
11. popasuri turistice de 2,1 stele
12. pensiuni turistice urbane de 4,3,2,1 stele
13. pensiuni turistice rurale de 4,3,2,1 flori (margarete), pensiuni agroturistice de 4,3,2,1 flori
(margarete)
14. apartamente sau camere de închirirat în locuinte familiale sau in cladiri cu alta destinatie
de 3,2,1 stele
15. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5,4,3,2,1 stele
Potrivit normelor metodologice in vigoare2, prin urmatorii termenii se intelege:

Hotelul este structura de primire turistica amenajata în cladiri sau în corpuri de cladiri,
care pune la dispozitie turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator,
asigura prestari de servicii specifice si dispune de receptie si de spatii de alimentatie în incinta.
Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încât sa asigure
pastrarea si prepararea aliemntelor, precum si servirea mesei În incinta acestora, sunt considerate
hoteluri-apartament.
2
Ordin 510/2002 – Norme metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice (modif şi
complet de Ordonanţa 188/2003, Ordonanţa 911/2003)
20

Motelul este unitate hoteliera situata, de regula, în afara localitatilor, în imediata

apropiere a arterelor intens circulate, dotata si amenajata atât pentru satisfacerea nevoilor de
cazare si de masa ale turistilor, precum si pentru parcarea în siguranta a mijloacelor de transport.
Hotelurile pentru tineret sunt structuri de primire turistice, cu dotari simple, adaptate
cerintelor caracteristice tineretului, care asigura servicii de cazare, masa, agrement, pe baza unor
regulamente de organizare interioara specifice. De regula, sunt amplasate în centre urbane
universitare, statiuni si în alte zone turistice frecventate de tineret.
Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minima de 5 camere sau
apartamente dispuse pe un nivel sau pe mai multe niveluri, în cladiri amenajate, de regula, în
cladiri cu alta destinatie initiala decât cea de cazare turistica.
Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa,
functionând în cladiri independente cu arhitectura specifica, care asigura cazarea, alimentatia si
alte servicii specifice, necesare turistilor aflati în drumetie sau la odihna în zone montane,
rezervatii naturale, în apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.
Cabanele, în functie de amplasamentul lor, pot fi:
1.cabane situate în locuri usor accesibile (altitudine sub 1.000 m, cu acces auto pe drumuri
publice);
2.cabane situate în zone greu accesibile (zone montane de creasta, izolate, fara acces auto pe
drumuri publice).
Cabanele din zona de creasta si alte amplasamente izolate, care nu îndeplinesc criteriile
minime pentru categoria 1 stea, pot fi utilizate ca refugii turistice.
Refugiile turistice sunt structuri de primire turistice, situate în locuri izolate si greu
accesibile din zona montana, de regula la altitudini mari, având o capacitate redusa, un grad
minim de confort si un numar redus de personal de deservire. Acestea nu se clasifica.
Cabanele de vânatoare si de pescuit sunt structuri de primire turistice, de capacitate
redusa, amplasate în zone bogate în fond cinegetic si de pescuit, care asigura conditii pentru
cazare si servicii suplimentare specifice activitatii.
Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa, functionând în
cladiri independente, cu arhitectura specifica, situate în statiuni balneoclimaterice sau în alte
zone si localitati de interes turistic, care asigura cazarea turistilor si prestarea unor servicii
specifice.
21

Bungalourile sunt structuri de primire turistice de capacitate redusa, realizate, de

regula,din lemn sau din alte materiale similare. În zonele cu umiditate ridicata (munte, mare)
acestea pot fi construite si din zidarie. Sunt amplasate în perimetrul campingurilor, satelor de
vacanta, ca unitati independente în cadrul unor statiuni sau zone turistice sau ca spatii
complementare pe lânga alte structuri de primire turistice. Asigura cazarea turistilor, precum si
celelalte servicii prestate de unitatea de baza.
Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de
pâna la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural, si pâna la 20 de camere în
mediul urban, functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente, care asigura în
spatii special amenajate cazarea turistilor În conditiile de pregatire si servire a mesei.
Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din alimentatia
turistilor cu produse din productia proprie.
Amplasarea pensiunilor turistice urbane, a pensiunilor turistice rurale si a pensiunilor
agroturistice trebuie realizata în locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar
pune în pericol sanatatea sau viata turistilor.
Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse în
exclusivitate la dispozitie acestora. În interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale
locatarului (articole de îmbracaminte si încaltaminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea
stânjeni turistii).
Spatiile pentru prepararea si servirea mesei în cazul în care sunt destinate si pentru
consumatori din afara, numarul locurilor la mese fiind mai mare decât al celor de cazare, dar mai
mic de 20 de locuri la mese, se clasifica ca unitatile de alimentatie pentru turism, potrivit
normelor specifice elaborate de Autoritatea Nationala pentru Turism.
Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate sa asigure cazarea turistilor în
corturi sau rulote, astfel amenajate încât sa permita acestora sa parcheze mijloacele de transport,
sa îsi pregateasca masa si sa beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unitati.
1.Amplasarea campingului trebuie sa fie facuta în locuri de interes turistic ferite de zgomot
sau alte surse de poluare, precum si de elemente periculoase pentru sanatatea si securitatea
turistilor.
2.Elementul de baza al campingului este parcela de campare, aceasta reprezentând o
suprafata de teren bine delimitata si marcata, unde se poate parca mijlocul de transport si
22

instala cortul sau rulota, asigurându-se totodata suprafata libera necesara pentru miscarea si
odihna a 4 turisti.
Totalitatea parcelelor de campare reprezinta suprafata de campare amenajata.
Capacitatea campingului se exprima în numar de locuri de campare si se determina prin
înmultirea cu 4 a numarului parcelelor de campare, la care se adauga eventualele locuri de cazare
în casute tip camping si/sau în bungalouri amplasate în incinta unitatii.
Casutele sunt spatii de cazare de dimensiuni reduse, realizate din lemn sau alte materiale
similare, compuse, de regula, dintr-o camera si un mic antreu sau terasa si, uneori, dotate si cu
grup sanitar propriu.
Distanta între doua casute nu poate fi mai mica de 3 m, asigurându-se totodata spatiul
pentru parcarea unei masini.
Bungalourile amplasate în interiorul campingurilor se clasifica o data cu acestea, potrivit

criteriilor specifice din prezentele norme.
Accesul la camping trebuie sa fie astfel conceput încât sa previna accidentele de
circulatie în momentul intrarii si iesirii vehiculelor.
La campingurile de 3 si 4 stele caile de acces trebuie sa permita circulatia în ambele sensuri.
Reteaua de alei trebuie sa permita legatura dintre spatiile de campare-cazare si toate celelalte
amenajari care asigura servicii (inclusiv cu terenurile pentru agrement).
3.Marimea campingurilor, amplasamentul, stilul constructiv si coloritul diverselor constructii

din cadrul acestuia nu trebuie sa aduca nici un fel de prejudicii peisajului sau mediului
înconjurator.
Toate campingurile trebuie sa aiba o împrejmuire care sa nu permita accesul în camping decât
prin intrarile stabilite pentru turisti. Campingurile vor avea paza ziua si noaptea.
4.Alimentarea cu apa potabila trebuie asigurata prin racordarea la reteaua publica, iar în lipsa
acesteia, prin realizarea de foraje proprii sau de alte lucrari de captare a unor izvoare din zona.
Nu este permisa alimentarea cu apa din fântâna neacoperita din care apa se scoate cu galeata
sau cu alt mijloc similar.
Distanta dintre gurile de apa amplasate pe suprafata de campare nu trebuie sa fie mai mare de
100 m.
23

Alimentarea cu apa trebuie sa asigure pentru fiecare loc de campare-cazare (inclusiv pentru
personal) minimum:
- 60 l/zi, din care 20 l apa calda, în campingurile de 3 si 4 stele;
- 50 l/zi în campingurile de 2 stele si 1 stea.
5.Grupurile sanitare comune trebuie sa fie amplasate cât mai central posibil, dar nu mai
aproape de 20 m de cel mai apropiat spatiu de cazare (parcela, casuta sau bungalou) si nu mai
departe de 100 m de cel mai îndepartat spatiu de campare-cazare.
Pardoseala la grupurile sanitare si din spatiile amenajate pentru spalatul lenjeriei si, respectiv,
pentru pregatirea mesei trebuie sa fie cel putin mozaicata, cu panta de scurgere
corespunzatoare, pentru a fi usor de întretinut.
Lavoarele vor fi izolate Între ele cu paravan.
La campingurile de 4 stele compartimentul lavoarelor si al dusurilor trebuie sa fie separat de
cel al cabinelor WC, iar fiecare cabina de dus va trebui sa cuprinda, separat de dusul propriu-
zis, un compartiment pentru dezbracare-îmbracare, echipat cu scaun, oglinda, policioara si
cuier.
6.La toate cladirile existente ferestrele vor trebui sa fie astfel construite încât sa poata fi
deschise pentru aerisire. De asemenea, acestea vor fi astfel realizate încât sa permita montarea
cu usurinta a unor plase împotriva insectelor, la cererea turistilor.
7.Turistii cazati în casute si bungalouri beneficiaza de toate dotarile si instalatiile comune din
cadrul campingurilor.
8.Casutele amplasate pe terenuri care nu permit si amenajarea unor spatii de campare (pentru
montarea corturilor sau rulotelor) vor fi clasificate casute tip camping si vor dispune de dotari
si servicii identice cu cele ale campingurilor de aceeasi categorie.
9.Casutele tip camping amplasate pe lânga alte unitati de cazare sau de alimentatie pentru
turism, ca spatii complementare, vor dispune de grup sanitar comun, compartimentat pe sexe,
în constructie închisa, cuprinzând:
- un lavoar la 30 de locuri;
- o cabina dus la 50 de locuri;
- o cabina WC la 30 de locuri.
24

Satul de vacanta este un ansamblu de cladiri, de regula vile sau bungalouri, amplasat
într-un perimetru bine delimitat, care asigura turistilor servicii de cazare, de alimentatie si o
gama larga de prestatii turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.).
Amplasamentul trebuie sa asigure un microclimat favorabil, ferit de surse de poluare
(zgomot, noxe etc.) si de alte elemente care ar putea pune în pericol securitatea si sanatatea
turistilor.
Marimea satului de vacanta, amplasamentul, stilul constructiv si coloritul diverselor
constructii din cadrul acestuia nu trebuie sa aduca nici un fel de prejudicii peisajului si mediului
înconjurator.
Toate satele de vacanta vor avea o împrejmuire, accesul fiind dirijat si controlat. La
unitatile de 3 stele vegetatia trebuie sa fie abundenta pentru a crea o ambianta agreabila.
Suprafata spatiilor verzi si a celor destinate pentru agrement si odihna reprezinta
minimum 25% din suprafata totala a satului de vacanta.
Popasul turistic reprezinta o structura de primire turistica de capacitate redusa, formata
din casute si/sau bungalouri amplasate într-un perimetru bine delimitat, care asigura servicii de
cazare si alimentatie, precum si posibilitati de parcare auto.
Apartamentele sau camerele de închiriat în locuinte familiale sau în cladiri cu alta
destinatie sunt structuri de primire turistice constând dintr-un numar limitat de spatii, care ofera
servicii de cazare si posibilitatea prepararii hranei în bucataria folosita exclusiv de turisti sau în
comun cu locatorul. Se pot organiza si spatii special amenajate pentru prepararea hranei destinate
exclusiv turistilor.
B. Structuri cu funcţie de alimentatie publica
Potrivit normelor metodologice3 în România pot funcţiona:

1. restaurant:
 restaurant clasic
 restaurant specializat - cu specific pescăresc
- cu specific vânătoresc
3
Ordinul 510/2002– Norme metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice (modif şi
complet de Ordonanţa 188/2003, Ordonanţa 911/2003)
25

- rotiseria = restaurant de mică capacitate unde se serveşte carne sub

formă de frigare, rotisor, chebab cu garnituri, etc.
- restaurant zahana = este unitate gastronomică în care se serveşte,
la comandă, tot timpul zilei, produse (specialităţi din carne de porc, vită, miel) şi
subproduse (rinichi, ficat, inimă, splină, etc.), mici, cârnaţi, etc. pregătite la grătar şi
alese de consumatori din vitrinele de expunere sau platourile prezentate de ospătari la
masă
 restaurant cu specific naţional, local, cu program artistic, etc.
2. braserie (asigură in tot cursul zilei servirea consumatorilor, in special cu preparate reci, un
sortiment restrans de mancaruri, specialitatie de cofetarie-patiserie, bauturi), berărie, grădină
de vară
3. bar
4. unităţi de tip fast-food
 fast-food – restaurant fast-food
 restaurant fast-food cu autoservire
 bufet tip expres si bistrou (este o unitatecu desfacere rapida, servirea se face de către
vânzător, iar plata se face anticipat)
 pizzerie
 snack-bar (o unitate caracterizata prin existenta unei tejghele-bar şi serviti cu sortimente
pregatite total sau partial in fata lor. Se servesc: crenvusti, pui fripti, carnaciori, precum si
bauturi nealcolice reci sau calde si bauturi alcoolice intr-un sortiment redus)
5. cofetărie
6. patiserie, placintărie, covrigărie.
C. Structuri cu funcţie de transport
Clasificarea autocarelor se face de catre Regia Autonoma "Registrul Auto Român" pentru
toate autocarele si autobuzele înmatriculate în România, detinute de persoane juridice sau fizice
române, care le utilizeaza pentru transportul de turisti în trafic intern si international si pentru
transportul public de persoane în trafic international, potrivit prezentelor norme metodologice.
26

Conform actelor normative in vigoare1, sunt definiti urmatorii termeni dupa cum
urmeaza:
• autocare - autovehicule destinate transportului de persoane, având cel putin 10 locuri pe scaune,
inclusiv cel al conducatorului, cu exceptia transportului urban si suburban;
• autocare clasificate pe stele - autocare utilizate pentru transporturi turistice în trafic intern si
international; autocarele clasificate pe stele pot fi utilizate si pentru transporturi publice de
persoane în trafic international;
• autocare clasificate pe categorii - autocare destinate transportului public de persoane în trafic
international, dupa cum urmeaza:
- autocare de scurta distanta - autocare destinate efectuarii de transporturi publice de persoane pe
distante de maximum 1.000 km pe sens;
- autocare de medie distanta - autocare destinate efectuarii de transporturi publice de persoane pe
distante de pâna la 1.500 km pe sens;
- autocare de lunga distanta - autocare destinate efectuarii de transporturi publice de persoane,
fara limite de distanta;
• transport turistic - componenta de baza a pachetului de servicii turistice care, prin prestatii
specifice reglementate de Ministerul Transporturilor, asigura ocazional deplasarea în scop
turistic a unui grup de persoane, prin intermediul unei agentii de turism;
• transport public de persoane - activitate de transport de persoane, planificata (transport de linie)
sau neplanificata (transporturi ocazionale), efectuata pe baza de tarife stabilite conform
reglementarilor în vigoare;
• comisia de clasificare - comisie însarcinata cu verificarea autocarelor si autobuzelor si cu
acordarea clasificarii corespunzatoare;
• responsabilul comisiei - persoana desemnata sa coordoneze activitatea comisiei de clasificare si
sa semneze în numele acesteia documentele care se elibereaza, în conformitate cu prezentele
norme metodologice si cu viza specialistului nominalizat de Ministerul Transporturilor;
• certificat de clasificare - certificat eliberat de comisia de clasificare, prin care se atesta gradul
de confort al unui autocar sau autobuz;
1
ORDIN nr. 85 din 26 iulie 1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate
pentru transporturi turistice în trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane în trafic
international
27

• însemne ale clasificarii acordate - panouri înscriptionate cu simbolurile categoriei de clasificare

sau cu numarul de stele, datele de identificare ale emitentului si ale autocarului si care se
monteaza pe exteriorul autocarului;
• I.R.U. - Uniunea Internationala a Transporturilor Rutiere (International Road Transports
Union);
• M.T. - Ministerul Transporturilor, autoritatea de stat în domeniul transporturilor rutiere;
• R.A.R. - Regia Autonoma "Registrul Auto Român"
• C.C.R.A.R. - Comisia autoritatii competente, desemnata de Ministerul Transporturilor - R.A.R.
- de clasificare a autocarelor si a autobuzelor.
Reguli generale privind clasificarea autocarelor si a autobuzelor

Clasificarea autocarelor si a autobuzelor se efectueaza la sediul R.A.R. din Bucuresti si la
reprezentantele sale judetene.
Comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism este constituita din 3 specialisti
desemnati de R.A.R. 1) , dintre care unul este responsabilul comisiei si 1-2 specialisti desemnati
de catre Ministerul Transporturilor si Ministerul Turismului.
Comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism functioneaza la sediul R.A.R. din
Bucuresti, calea Grivitei nr. 391, sectorul 1. Comisia trebuie sa respecte prevederile Actului de
angajament privind admiterea în sistemul international de clasificare a autocarelor, semnat de
R.A.R. la I.R.U.
Comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism elibereaza certificatele si
însemnele aferente clasificarii acordate în urma verificarii autocarelor. Autocarele se verifica pe
baza cerintelor cuprinse în Conditiile de clasificare pe stele a autocarelor de turism (pct. 5 din
prezentele norme metodologice).
Comisiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor
Comisiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor functioneaza în fiecare
judet, în cadrul reprezentantelor R.A.R. Comisia este formata din doi specialisti ai R.A.R., dintre
care unul este responsabilul comisiei, si un specialist desemnat de Ministerul Transporturilor din
cadrul Serviciului rutier din judetul respectiv.
28

Comisia de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor care se înfiinteaza în

municipiul Bucuresti este organizata si functioneaza independent de comisia de clasificare pe
stele.
Comisiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor elibereaza certificatele
si însemnele aferente clasificarii acordate în urma verificarii autocarelor. Autocarele se verifica
pe baza cerintelor cuprinse în Conditiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor
(pct. 6 din prezentele norme metodologice).
Documentele necesare pentru clasificarea autocarelor

a) Solicitarea clasificarii pe stele a autocarelor de turism
În vederea prezentarii la comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism,
detinatorul va prezenta urmatoarele documente:
- cererea de clasificare a autocarului, întocmita de proprietar sau de cel care exploateaza mijlocul
de transport (conform modelului din anexa nr. 1);
- copie de pe licenta de transport de persoane în trafic intern si/sau international;
- copie de pe cartea de identitate a vehiculului;
- copie de pe certificatul de înmatriculare a autocarului în România;
- declaratia agentului economic care solicita admiterea în Sistemul international al I.R.U. privind
respectarea conditiilor de clasificare a autocarelor de turism.
b) Solicitarea clasificarii pe categorii a autocarelor si a autobuzelor

În vederea prezentarii la comisia de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor,
detinatorul va prezenta urmatoarele documente:
- cererea de clasificare completata de proprietar sau de cel care exploateaza mijlocul de transport
(conform modelului din anexa nr. 2);
- copie de pe licenta de transport de persoane în trafic intern si/sau international;
- copie de pe cartea de identitate a vehiculului;
- copie de pe certificatul de înmatriculare a autocarului în România.
29

Convocarea comisiei de clasificare

Dupa primirea cererii de clasificare si dupa analizarea documentelor anexate,
responsabilul comisiei decide convocarea acesteia, comunicându-se solicitantului data, locul si
tariful 1) aferent verificarii autocarelor. Data programata pentru verificarea autocarelor se
comunica, cu minimum doua zile în avans, specialistilor nominalizati de catre Ministerul
Transporturilor si, dupa caz, de catre Ministerul Turismului. Verificarea autocarelor se face, de
regula, la sediul comisiei. În situatia în care detinatorul solicita clasificarea la aceeasi data a cel
putin 5 autocare, verificarea se poate efectua la locul de garare a acestora, cu plata cheltuielilor
de deplasare.
La data programata pentru verificarea autocarelor, detinatorul acestora va face dovada
achitarii tarifului comunicat si va prezenta în original certificatele de înmatriculare si cartea de
identitate a vehiculului.
Conditiile de clasificare pe stele a autocarelor de turism

Pentru clasificarea pe stele a autocarelor de turism se aplica Sistemul international al
I.R.U. de clasificare a autocarelor de turism, adaptat la legislatia din România. Verificarea
îndeplinirii criteriilor de apreciere se efectueaza de catre comisia de clasificare2).
Autocarele pot fi clasificate dupa una dintre procedurile urmatoare:
a)individual;
b)prin constructorul de autocare.
Clasificarea da posibilitatea:
a) eliberarii unui certificat de clasificare conform modelului din anexa nr. 3. Acest certificat
va fi tiparit în limba româna si în limba franceza. O copie de pe certificatul de clasificare
se va pastra la bordul autocarului;
b) aplicarii pe autocar a însemnelor I.R.U., cuprinzând stelele indicând clasa de confort
acordata, simbolurile echipamentelor, conform modelelor din anexa nr. 11, numerotatia
I.R.U., numarul de înmatriculare a autocarului, numarul de locuri si perioada de
valabilitate. Însemnele clasificarii acordate vor avea dimensiunile 320 mm X 330 mm si
vor fi conform modelelor din anexa nr. 9. Însemnele se vor amplasa pe exteriorul
autocarului, unul pe partea dreapta, lânga usa de intrare a pasagerilor, si unul pe peretele
din spate.
30

Procedura de clasificare individuala

Clasificarea individuala este solicitata comisiei de clasificare de catre detinator. Comisia
de clasificare procedeaza la verificarea autocarului prezentat în conditiile prevazute de prezentele
norme metodologice, se asigura ca acesta satisface conditiile prescrise de prezentele conditii de
clasificare si elibereaza, în cazul îndeplinirii cerintelor, un certificat conform modelului din
anexa nr. 3 si însemnele corespunzatoare clasei sau claselor de confort certificate.
Autocarele vor fi prezentate, în scopul verificarii, la comisia de clasificare. Verificarile se
vor efectua în fiecare an. Vigneta de valabilitate aplicata pe însemnele de clasificare va fi
valabila timp de un an. În cazuri justificate (prevazute la pct. 4.3.), verificarile se pot efectua si la
sediul detinatorului care solicita clasificarea autocarelor.
Orice verificare a comisiei de clasificare este însotita de un raport de verificare conform
modelului din anexa nr. 8. Raportul de verificare se întocmeste în doua exemplare, dintre care un
exemplar se preda detinatorului autocarului.
Daca rezultatul este negativ, detinatorul autocarului poate cere o repetare a verificarilor,
în termen de 30 de zile, în cadrul tarifului achitat, dupa solutionarea observatiilor comisiei de
clasificare la verificarea initiala. În cazul depasirii limitei de 30 de zile, se achita din nou tariful
de verificare.
Daca autocarul nu mai satisface conditiile prescrise pentru clasificarea sa, acesta va
trebui, înainte de a putea purta însemnele de clasificare ale aceleiasi clase de confort, sa fie
readus în starea pe care a avut-o la clasificare, în asa fel încât sa satisfaca din nou aceste conditii
si sa fie prezentat comisiei de clasificare pentru a primi o noua clasificare.
Detinatorul autocarului trebuie sa permita, în orice moment si fara aviz prealabil,
efectuarea inspectiei de catre reprezentantii comisiei de clasificare, daca acesta se afla la sediu
sau la locul de garare.
Procedura de clasificare prin constructorul autocarelor

In conditiile determinate de comisia de clasificare, constructorii de autocare din România
care fabrica în serie un acelasi tip, corespunzând conditiilor prescrise în prezentele conditii de
clasificare, pot sa elibereze ei însisi certificatul de clasificare, la cererea clientilor. Autocarele
respective trebuie sa fie omologate de tip pentru circulatia pe drumurile publice din România si
31

sa respecte prevederile amendamentelor în vigoare ale Regulamentului nr. 36 O.N.U.-E.C.E. sau,

dupa caz, ale Regulamentului nr. 52 O.N.U.-E.C.E.
Certificatele de clasificare vor fi puse la dispozitia constructorului de catre comisia de
clasificare, având completate datele corespunzatoare clasificarii obtinute de tipul respectiv de
autocar. Constructorul va completa datele de identificare a cumparatorului si a autocarului.
Constructorul autocarelor va înregistra certificatele de clasificare pe masura eliberarii lor
si va tine o evidenta privind numarul, data eliberarii, titularul certificatului. Constructorul va
admite orice verificari din partea comisiei de clasificare.
Însemnele corespunzatoare clasei sau claselor de confort certificate de constructor se vor
elibera detinatorului de catre comisia de clasificare, în baza semnarii Declaratiei de angajament a
agentului economic care solicita admiterea în Sistemul international I.R.U. de clasificare a
autocarelor de turism.
Constructorul nu va acorda nici un certificat de clasificare fara sa se fi constatat, de catre
comisia de clasificare, prin examinarea unuia sau a mai multor autocare de acelasi tip de
constructie, fabricate în serie, ca aceste tipuri satisfac conditiile prevazute în prezentele norme
metodologice. Comisia de clasificare va indica, daca este cazul, modificarile ce trebuie efectuate
asupra tipului de constructie prevazut, pentru a putea acorda constructorului dreptul precizat mai
sus.
Constructorul va trebui sa se angajeze în scris ca:
a) va respecta conditiile de clasificare pe stele a autocarelor de turism din Sistemul
international al I.R.U.;
b) va permite comisiei de clasificare sa examineze si alte autocare de acelasi tip de
constructie, în orice moment pe parcursul productiei în serie a tipului considerat;
c) va informa comisia de clasificare asupra oricaror modificari ale proiectului sau
specificatiei, indiferent de importanta lor, înainte de a le aplica.
Toate hotarârile comisiei de clasificare vor fi notificate în scris constructorului. Aceasta

hotarâre va fi datata si numerotata.
32

Prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare

Înainte de data expirarii valabilitatii certificatului de clasificare, detinatorul autocarului
trebuie sa solicite prelungirea valabilitatii acestuia. Prelungirea valabilitatii se acorda daca
autocarul satisface criteriile de clasificare în vigoare la data respectiva.
Prelungirea valabilitatii se mentioneaza de catre comisia de clasificare în certificatul de
clasificare. De asemenea, comisia de clasificare înlocuieste vigneta de valabilitate acordata
anterior, amplasata pe însemnele exterioare.
În cazul în care la verificarea pentru prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare
se constata ca autocarul nu mai satisface criteriile de clasificare, se solicita rezolvarea
deficientelor constatate. În cazul în care la reverificare se constata în continuare neîndeplinirea
criteriilor, certificatul se anuleaza si se retrag însemnele acordate anterior. Comisia de clasificare
elibereaza un nou certificat si noi însemne corespunzatoare clasei de confort si criteriilor pe care
le îndeplineste autocarul.
Retragerea clasificarii acordate
Comisia de clasificare poate retrage certificatul de clasificare, precum si însemnele
corespunzatoare, în urmatoarele cazuri:
- modificarea autocarului de o maniera care afecteaza modul de îndeplinire a criteriilor de
clasificare avute în vedere la verificarea anterioara;
- înscrierea unor informatii false privind clasificarea obtinuta de autocar(e), în materialele de
promovare sau de reclama sau pe însemnele exterioare;
- la solicitarea organelor împuternicite ale Ministerului Transporturilor si, respectiv, ale
Ministerului Turismului (pentru autocarele de turism), când se constata contraventii la
prevederile Hotarârii Guvernului nr. 951/1995.
În cazul în care un autocar clasificat în clasa de confort * (o stea) nu mai îndeplineste
criteriile respective, detinatorul este obligat sa nu îl mai foloseasca în scopul transportului de
turisti.
În cazul în care autocarul îsi schimba detinatorul, certificatul de clasificare se retrage,
noul detinator fiind obligat sa solicite clasificarea autocarului, în conformitate cu prevederile
prezentelor norme metodologice.
În cazul retragerii clasificarii acordate anterior, detinatorul trebuie sa faca o noua
solicitare de acordare a clasificarii, cu respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice.
33

Contestatiile privind retragerea clasificarii se adreseaza Inspectoratului rutier din cadrul

Ministerului Transporturilor. Solutionarea contestatiei se va face de catre Directia generala
transporturi terestre din Ministerul Transporturilor si cu avizul Ministerului Turismului. Decizia
data în solutionarea contestatiei poate fi atacata la instantele de contencios administrativ.
Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a însemnelor

Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a însemnelor se va comunica
imediat comisiei de clasificare care le-a eliberat. Comisia de clasificare poate elibera duplicate
dupa achitarea de catre detinatorul autocarului a contravalorii certificatului si/sau a însemnelor.
Comisia poate sa solicite si o reverificare a autocarului.
Conditiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor

Pentru clasificarea pe categorii a autocarelor si a autobuzelor se aplica criteriile de
apreciere cuprinse în prezentele norme metodologice. Verificarea îndeplinirii criteriilor de
apreciere se efectueaza de catre comisia de clasificare.
Clasificarea este solicitata comisiei de clasificare de catre detinator. Comisia de
clasificare procedeaza la verificarea autocarului/autobuzului în conditiile prevazute de prezentele
norme metodologice, se asigura ca acesta satisface conditiile prescrise de acestea si elibereaza, în
cazul îndeplinirii cerintelor, un certificat de clasificare conform modelului din anexa nr. 4 si
însemnele corespunzatoare categoriei de confort certificate.
Detinatorul autocarului/autobuzului trebuie sa permita, în orice moment si fara aviz
prealabil, inspectia de catre reprezentantii comisiei de clasificare, daca acesta se afla la sediu sau
la locul de garare.
Autocarele/autobuzele vor fi prezentate, în scopul verificarii, la comisia de clasificare din
judetul în care îsi are sediul detinatorul. Verificarile se vor efectua în fiecare an. Ecusonul de
valabilitate aplicat pe însemnele de clasificare va fi valabil un an de zile. În cazuri justificate,
verificarile se pot efectua si la sediul detinatorului care solicita clasificarea
autocarelor/autobuzelor.
Orice verificare a comisiei de clasificare este însotita de un raport de verificare conform
modelului din anexa nr. 8. Raportul se întocmeste în doua exemplare, dintre care un exemplar se
preda detinatorului autocarului/autobuzului.
34

Daca rezultatul este negativ, detinatorul autocarului/autobuzului poate cere o repetare a

verificarilor, în termen de 30 de zile, în cadrul tarifului achitat, dupa ce a solutionat observatiile
comisiei de clasificare în cursul verificarii initiale. În cazul depasirii limitei de 30 de zile, se
achita integral tariful de verificare.
Daca autocarul/autobuzul nu mai satisface conditiile prescrise pentru clasificarea sa,
acesta va trebui, înainte de a putea purta însemnele de clasificare ale aceleiasi categorii, sa fie
readus în starea pe care a avut-o la clasificare, în asa fel încât sa satisfaca din nou aceste conditii
si sa fie prezentat pentru o noua clasificare.
Comisia de clasificare poate retrage certificatul de clasificare si însemnele de clasificare
în conditiile enumerate în Hotarârea Guvernului nr. 951/1995 si în prezentele norme
metodologice.
Prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare

Înainte de data expirarii valabilitatii certificatului de clasificare, detinatorul
autocarului/autobuzului trebuie sa solicite o noua verificare pentru prelungirea valabilitatii
acestuia. Prelungirea valabilitatii se acorda, daca la reverificare autocarul/autobuzul satisface
conditiile si criteriile de clasificare în vigoare.
Prelungirea valabilitatii se mentioneaza de catre comisia de clasificare în certificatul de
clasificare. De asemenea, comisia de clasificare înlocuieste vigneta de valabilitate acordata
anterior, amplasata pe însemnele exterioare.
În cazul în care la verificarea pentru prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare
se constata ca autocarul/autobuzul nu mai satisface criteriile de clasificare, se solicita rezolvarea
deficientelor constatate. În cazul în care la reverificare se constata în continuare neîndeplinirea
criteriilor, certificatul se anuleaza si se retrag însemnele acordate anterior. Comisia de clasificare
elibereaza un nou certificat si noi însemne corespunzatoare categoriei si criteriilor pe care le
îndeplineste autocarul/autobuzul.
Retragerea clasificarii acordate

În afara de cazul mentionat la pct. 6.2.3., comisia de clasificare poate retrage certificatul
de clasificare, precum si însemnele corespunzatoare, în urmatoarele cazuri:
35

- modificarea echiparii autocarului/autobuzului, constatata la reverificare sau de catre organele

împuternicite, de o maniera care afecteaza modul de îndeplinire a criteriilor de clasificare avute
în vedere la data respectiva;
- la solicitarea organelor împuternicite ale Ministerului Transporturilor, când se constata
contraventii la prevederile Hotarârii Guvernului nr. 951/1995.
În cazul în care un autocar/autobuz clasificat în categoria III nu mai îndeplineste criteriile
respective, detinatorul este obligat sa nu îl mai utilizeze ca autovehicul destinat transportului
public de persoane în trafic international.
În cazul în care autocarul/autobuzul îsi schimba detinatorul, certificatul de clasificare se
retrage, noul detinator fiind obligat sa solicite clasificarea autocarului/autobuzului, în
conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.
În cazul retragerii clasificarii acordate, detinatorul trebuie sa efectueze o noua solicitare
de acordare a clasificarii, cu respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice.
Contestatiile privind retragerea clasificarii se adreseaza Inspectoratului rutier din cadrul
Ministerului Transporturilor. Solutionarea contestatiei se face de catre Directia generala
transporturi terestre din Ministerul Transporturilor. Decizia data în solutionarea contestatiei
poate fi atacata la instantele de contencios administrativ.
Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a însemnelor

Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a însemnelor se va comunica
imediat comisiei de clasificare care le-a eliberat. Comisia de clasificare poate elibera duplicate
dupa achitarea de catre detinator a contravalorii certificatului si/sau a însemnelor. Comisia de
clasificare poate, în aceste cazuri, sa solicite si o reverificare a autocarului/autobuzului.
D. Structuri turistice cu funcţie de agrement

Agrementul reprezintă o altă componentă de bază a serviciilor turistice, deoarece asigură
odihna activă a turiştilor (o caracteristică fundamnetală a vacanţelor în zilele noastre, conturând
cadrul necesar petrecerii plăcute şi instructive a timpului liber).
Agrementul îndeplineşte o serie de funcţii:
- vizează destinderea şi recomfortarea fizică a turistului,, precum şi divertismentul şi
dezvoltarea capacităţilor sale;
36

- la nivel psihic, activităţile cultural-sdistractive şi instructiv-educative au ca obiect

crearea unei atmosfere de destindere, amuzament şi comunicare, contribuind la
îmbogăţirea cunoştiinţelor turislui;
- au un rol însemnat în creşterea eficienţei economice a activităţii turistice într-o zonă,
staţiune, complex turistic;
- poate determina creşterea competitivităţii staţiunilor turistice.
Agrementul se poate clasifica:

1. în funcţie de destinaţia sa:
- agrement nautic (de litoral)
- agrement montan – de vară şi de iarnă
2. în funcţie de spaţiul de desfăşurare:
- agrement închis (club, hotel, cinema, discotecă, …)
- agrement în aer liber (grădini publice, parcuri de distracţie, stadioane, …)
3. în funcţie de numărul de participanţi
- agrement individual
- agrement de grup
4. în funcţie de scopul său
- agrement de competiţie
- agrement ca scop în sine
5. în funcţie de vârsta participanţilor
- agrement pentru copii
- agrement pentru tineri
- agrement pentru adulţi
- agrement pentru vârsta a 3-a
6. în funcţie de preţ
- agrement gratuit
- agrement cu preţ mic
- agrement cu preţ mediu
- agrement de lux
37

Pentru a obţine avizul şi autorizaţia de funcţionare, structurile de primire cu funcţiuni de

agrement trebuie să îndeplinească următoareşle condiţii:
1. amplasamentul trebuie să fie în perimetrele delimitate ca spaţiu pentru agrement, stabilite de
primari;
2. funcţionarea echipamentelor de argrement să nu prezinte nici un fel de pericol sau risc de
accidentare a turiştilor;
3. dotările de agrement să fie într-o perfectă stare de funcţionare, întreţinute corespunzător
(vopsite, salubre) şi să aibă un aspect estetic care să răspundă exigenţelor unui turism
civilizat;
4. exploatarea echipamentelor de agrement să nu conducă la poluarea fonică saude altă natură a
mediului şi să nu perturbeze în nici un fel desfăşurarea activităţii în structurile de primire
turistice;
5. structurile de agrement nautic vor fi delimitate prin balize şi vor fi asistate de echipe
SALVAMAR, dotate cu întregul echipament de salvare necesar.
Structurile de primire turistice cu funcţiuni de agrement care nu îndeplinesc condiţiile
prevăzute de lege vor fi dezafectate de către administratorii acestora până la deschiderea
sezonului estival. În caz contrar, dezafectarea se va efectua pe cheltuiala deţinătorilor de structuri
de primire turistice cu funcţiuni de agrement.
Constituie contravenţii, dacă nu sunt săvârşite conform legii, următoarele fapte:
a. desfăşurarea de activităţi de agrement în staţiuni turistice fără autorizaţie de funcţionare;
b. nerespectarea condiţiilor în baza cărora s-au eliberat avizul Ministerului Turismului şi
autorizaţia de funcţionare.
Contravenţiile se sancţionează cu amenzi de către personalul cu atribuţii de control din
cadrul Ministerului Turismului, precum şi de persoanele împuternicite de primari.
Agrementul montan (sporturile montane)

Serviciile de transport pe cablu sunt considerate deopotrivă mijloc de deplasare şi de
agrement, şi au un rol important în dezvoltarea turismului montan (în special al celui de iarnă).
Numărul instalaţiilor de acest fel este în extindere.
38

Conform actelor normative în vigoare*, prin:

- pârtie de schi pentru agrement se înţelege acea parte a domeniului pentru schi amenajat,
care este destinată practicării schiului pentru agrement în condiţii de siguranţă pentru schiori;
- traseul de schi pentru agrement acea parte a domeniului pentru schi amenajat,care face
legătura între pârtiile de schi.
Omologarea pârtiilor de schi se face de către Ministerul Turismului-Direcţia generală de
autorizare şi control impreună cu consiliile judeţene în cadrul unor comisii special amenajate,
pe baza constatărilor făcute la faţa locului.
Administratorii pârtiilor sau traseelor de schi pentru agrement vor solicita omologarea lor
cu cel puţin 45 zile înainte de darea în exploatare a acestora. În acest scop se vor depune la
MTCT următoarea documentaţie:
- cerere de omologare;
- certificat constator de la oficiul registrului comerţului, din care să rezulte obiectul de
activitate alsocietăţii comerciale, datele de ideintificare din certificatul de înmatriculare;
- copiea de pe documentul legal care conferă dreptul administratorului să exploateze pârtia sau
traseul de schi;
- fâşia pârtiei sau a traseului de schi pentru agrement, cu detalii privind amplasarea instalaţiei
de stransport pe cablu, porţiunile abrupte, pâlcurile de copaci, curbele şi eventualele
intersecţii cu drumurile carosabile, cu traseele instalaţiilor detransport pe cablu şi cu alte
pârtii, locurile de amplasare a indicatoarelor de semnalizare şi a balizelor;
- schiţa profilului pârtiei;
- fotografia de ansamblu a pârtiei de shci alpin, cu dimensiunile de 18cmx24cm, realizată de
preferinţă de pe versantul opus;
- autorizaţia de mediu, obţinută în conformitate cu prevederile legii protecţiei mediului
nr.137/1995.
Termenul de soluţionare a cererii de omologare este de 30 de zile de la data înregistrării
documentaţiei la Ministerul Turismului. Dacă sunt îndeplinite criteriile minime obligatorii de
omologare, MTCT va emite certificatul de omologare
*
Hot.Guv. nr. 511/2001 privind unele măsuri de organizare a activităţii de agrement în staţiunile turistice
39

Agrement nautic
Conform normelor in vigoare†, prin:
- agrementul nautic reprezintă activităţile cu scop recreativ sau sportiv efectuate cu

echipamente specifice şi/sau cu ambarcatiuni de agrement nautic în apele nationale
navigabile;
- ambarcatiunea de agrement nautic reprezintă orice ambarcatiune destinata să fie utilizată
în scopuri sportive şi recreative;
- zona de agrement nautic este aria delimitată vizibil, formată dintr-o suprafaţă de teren
situată pe malul unei ape navigabile, destinată amplasării echipamentelor şi ambarcaţiunilor
de agrement nautic şi lansării acestora la apă, şi luciul de apă adiacent acesteia, delimitat prin
balize de restul apei navigabile, destinat practicării agrementului nautic.
Activitatea de agrement nautic se poate desfăşura numai în zone de agrement nautic,
stabilite în baza planului de urbanism al zonei, în perimetre delimitate ca spaţii pentru agrement
stabilite de primari cu acordul ministerului.
Pentru desfăşurarea activităţii de agrement nautic cu scop lucrativ titularuş zonei de

agrement nautic trebuie să deţină certificat de autorizare turistică şi autorizaţie de funcţionare.
Certificatul de autorizare turistică se eliberează de MTCT, în baza documentaţiei depuse

de solicitant.
Certificatul de autorizare turistică se sollicită cu cel puţin 30 de zile înainte de darea în

folosinţă a zonei de agrement nautic, în baza următoarelor documente:
a. cererea de eliberare a certificatului de autorizare turistica;

b. copia certificatului de inmatriculare la registrul comertului;
c. planul privind perimetrul delimitat ca spaţiu de agrement nautic conform planului urbanistic
al zonei;
†
Hot.Guv. 452/2003 pentru desfăşurarea activităţii de agrement nautic ; Ordinul 292/2003 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind desfăşurarea activităţii de agrement nautic
40

d. copia actului de deţinere legală a dreptului de folosinţă asupra terenului si sprafeţei de apă
din componenţa zonei de agrement nautic;
e. fişa privind descrierea zonei de agrement nautic cu privire la dotările şi echipamentele de
care dispune, precum şi activităţile de agrement ce urmează să fie desfăşurate;
f. schiţa privind amplasarea cu delimitarea perimetrului unde sunt situate dotările si
echipamentelecare deservesc zona de agrement nautic.
În termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii agentului economic, MTCT

procedează la verificarea zonei de agrement nautic si acorda certificatul dea autorizare turistica
numai daca sunt indeplinite conditiile privind amenajarea, echiparea si dotarea zonei de
agrement nautic.
Titularul zonei de agrement nautic are obligaţia de a depune o coppie de pe certificatul de

autorizare turistica la primaria din raza teritoriala in care se află zona de agrement pentru
obtinerea autorizatiei de functionare.
Certificatul de autorizare turistică se retrage de personalul de specialitate al MMTCT in

următoarele situaţii:
a. nerespectarea criteriilor de amenajrea, echipare, dotare si a regulilor privind desfăşurarea

activităţii zonei de agrement nautic;
b. nedeţinerea autorizaţiei de funcţionare emise de primărie;
c. nedeţinerea autorizaţiei sanitare, de mediu şi protecţia muncii.
Controlul activităţii de agrement nautic se realizează de:
a. MTCT – cu privire la deţinerea certificatlui de autorizare turistică, respectarea exactităţii

amplasamentelor zonelor de agrement nautic şi a criteriilor minime;
b. Ministerul Sănătăţii şi Familiei – cu privirela respectarea normelor igienico-sanitare;
c. Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului – cu privire la respectarea prevederilor legale
referitoare la: delimitarea si regimul zonelor de protecţie a surselor de apă şi a ariilor
naturale protejate, protecţia calităţii apei, a aerului şi a solului, precum şi nivelurile de
zgomot;
d. Ministerul de Interne – cu privire la respectarea reglementărilor privind regimul de frontieră;
41

e. Persoane împuternicite de primari – cu privire la deţinerea autorizaţiei de funcţionare şi

respectarea amplasamentelor zonelor de agrement nautic.
Criteriile privind amenajarea, echiparea, dotarea zonelor de agrement nautic,

precum şi regulile privind desfăşurarea activităţii în acestea
Zonele de agremetn nautic trebuie amenajate, echipate şi dotate de către titularii acestora
după cum urmează:
a. zonele de agrement nautic se amenajează în perimetrele stabilite ca spaţii de agrement,
conform planului urbanistic al zonei aprobat;
b. perimetrul zonei de agrement nautic să fie marcat vizibil, iar culoarele de lansare la apă şi
limitele zonei de agrement nautic să fie delimitate prin balize;
c. zona de agrement nautic trebuie să dispună de post de salvare, post de prim ajutor şi grup
sanitar în incită sau la o distanţă de maximum 200 m de la incintă;
d. zona de agrement nautic trebuie să dispună de panou de semnalizare privind: denumirea
zonei de agrement nautic, titularul acesteia, activităţile ce pot fi desfăşurate în incintă,
precum şi programul de funcţionare, drepturile şi obligaţiile turiştilor, redactat în limba
română şi în două limbi de circulaţie internaţională;
e. agenţii economici care desfăşoară activitate de agrement nautic au obligaţia să afişeze tarifele
practicate pentru fiecare tip de ambarcaţiune;
f. agenţii economici trebuie să expună la loc vizibil o coppie a certificatului de autorizare
turistică şi a autorizaţiei de funcţionare emise de primărie;
g. titularul zonei de agrement nautic trebuie să dispună de sistem de semnalizare a condiţiilor
meteo în vederea desfăşurării, respectiv încetăriii activităţii de agrement nautic, după caz;
h. personalul care asigură serviciile de agrement nautic trebuie să poarte echipament de luccru
adecvat şi ecuson cu denumirea societăţii,numele şi funcţia;
i. personalul care asigură serviciile de agrement nautic trebuie să aibă conduită ireproşabilă în
relaţiile cu turiştii şi cel puţin un angajat pe schimb să cunoască una dintre limbile de
circulaţie internaţională;
j. titularul zonei de agrement nautic este obligat să asigure recipiente în număr suficient pentru
colectarea reziduurilor;
42

k. să fie afişate la loc vizibil pentru turişti numerele de telefon ale conducerii agentului
economic care deţine certificatul de autorizare turistică, precum şi ale Ministerului
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia
Consumatorilor.
Titularii zonelor de agrement nautic trebuie sa respecte urmatoarele reguli privind

desfasurarea activitatii:
a. sa respecte aria si profilul activitatilor ce pot fi practicate in zona de agrement nautic, potrivit
aprobarii acordate prin ordin al ministrului transporturilor, contructiilor si turismului,
respectiv potrivit autorizatiei de functionare emise de primaria in a carei rază teritorială se
află zona de agrement nautic;
b. sa respecte dreptul de folosinta publica a culoarelor de lansare la apa;
c. sa nu permita accesul inotatorillor in perimetrul de apa delimitat ca zona de agrement nautic;
d. sa nu permita turistilor sa depăşească limita marcată a perimetrelor de apă atribuite zonei de
agrement nautic;
e. prin întreaga activitate să nu creeze nici un fel de disconfort turiştilor aflaţi pe plajă, în apă
sau în structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare, alimentaţie publică, agrement;
f. să respecte orarul stabilit pentru desfasurarea activităţii de agrement nautic.
E. Structuri turistice cu funcţie de tratament balnear
Potrivit Ordonanţei nr. 109/2000‡, prin statiune balneara se întelege localitatea sau/si
arealul care dispune de resurse de substante minerale, stiintific dovedite si traditional
recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalatii specifice pentru cura si care are o organizare ce
permite acordarea asistentei medicale balneare în conditii corespunzatoare.
‡
ORDONANTA nr. 109 din 31 august 2000 privind statiunile balneare, climatice si balneoclimatice si asistenta
medicala balneara si de recuperare
43

Prin statiune climatica se întelege localitatea sau/si arealul situat în zone cu factori
climatici benefici si care are conditii pentru asigurarea mentinerii si ameliorarii sanatatii si/sau a
capacitatii de munca, precum si a odihnei si reconfortarii.
Prin statiune balneoclimatica se întelege localitatea sau/si arealul care îndeplineste atât
conditiile îndeplinite de statiunea climatica, cât şi cele îndeplinite staţiunile balneare.
Prin areal se întelege o zona delimitata topo-geo-climatic din localitate sau din afara
acesteia care are factori naturali de cura.
Prin factori naturali se întelege ansamblul elementelor fizice/chimice terapeutice,

sanogene naturale. Sunt considerati factori naturali: apele minerale terapeutice, lacurile si
namolurile terapeutice, gazele terapeutice, ansamblul elementelor fizico-chimice/climatice ale
litoralului marin si factorii sanogeni ai principalelor tipuri de bioclima a României, inclusiv de la
nivelul grotelor si salinelor.
Prin asistenta medicala balneara se întelege totalitatea serviciilor medico-sanitare

efectuate sub forma de cura în statiunile balneare, climatice sau balneoclimatice, prin utilizarea
unuia sau a mai multor factori naturali si a unor factori fizici, terapeutici produsi artificial,
conform unor proceduri definite metodologic, precum si prin dieta, medicatie, psihoterapie si
educatie sanitara.
Localitatile sau/si arealele stabilite ca fiind statiuni balneare, climatice sau

balneoclimatice sunt delimitate prin planuri de urbanism si de amenajare a teritoriului. Specificul
statiunii respective si profilul de cura sunt determinate de tipul predominant de factori naturali.
Statutul de statiune balneara, climatica sau balneoclimatica se acorda prin Hotarâre a

Guvernului, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea, dupa caz, a populatiei implicate, pe
baza normelor tehnice unitare, elaborate, în conditiile legii, de Ministerul Sanatatii, Ministerul
Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului,
Ministerul Industriei si Comertului, cu avizul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale.
44

Autorizatia de functionare, din punct de vedere medico-balnear si al valorificarii

terapeutice a factorilor sanogeni naturali, a unitatilor medico-balneare si de recuperare din
localitatile cu statut de statiune balneara, climatica sau balneoclimatica este obligatorie si se
elibereaza la cerere, pe o durata de 5 ani, de catre Ministerul Sanatatii si Familiei, la propunerea
Institutului National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie."
Autorizatia de functionare se prelungeste, la cerere, la expirare sau ori de câte ori se
schimba calitatea factorilor naturali, constatata de organele de specialitate ale ministerelor si ale
celorlalte autoritati publice, abilitate de lege, prevazute la alin. (1).
Pentru acordarea statutului de statiune balneara, climatica sau balneoclimatica sunt

necesare:
- studii complexe de analiza a factorilor naturali din arealul respectiv, efectuate de institutii de
specialitate;
- stabilirea de catre Ministerul Sanatatii, prin institutia sa specializata - Institutul National de
Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie -, a perimetrelor de protectie sanitara si
prevederea acestora în planurile de urbanism si amenajare a teritoriului;
- instalatii pentru valorificarea factorilor naturali;
- unitati sanitare, inclusiv baze de tratament, cu personal medico-sanitar corespunzator si
acreditat în conditiile legii, adecvate acordarii asistentei medicale balneare si de recuperare;
- cai de acces, infrastructuri urban-edilitare, telecomunicatii;
- amenajari pentru odihna si relaxare.
Tipurile de afectiuni pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare, medicina

fizica si balneologie.
Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare sunt

urmatoarele§:
§
Potrivit Hot. nr. 1154 din 23 iulie 2004 privind aprobarea Normelor tehnice unitare pentru realizarea
documentatiilor complexe de atestare a functionarii statiunilor balneare, climatice si balneoclimatice si de organizare
a întregii activitati de utilizare a factorilor naturali
45

- reumatismul inflamator cronic;

- sechelele algice si disfunctionale ale bolilor osului - osteopenie, osteonecroze, osteopatii
genotipice si endocrine, malformatii si altele asemenea;
- deficitele posturale de aliniament - cifoze, scolioze, dezaxari si altele asemenea;
- sechelele posttraumatice ale aparatului locomotor - os, tendon, muschi, ligament, nerv cu
localizare unica sau multipla;
- starile post chirurgical-ortopedice - artropatii, osteotomii, tenoplastii, ligamentoplastii,
osteosinteze, neurorafii si altele asemenea;
- monoplegiile, hemiplegiile si paraplegiile;
- maladia Parkinson;
- scleroza multipla;
- boli neurologice ereditare si degenerative;
- sechelele encefalopatiilor infantile;
- cardiopatia ischemica cronica, inclusiv sechelele de infarct;
- bronhopneumopatia obstructiva cronica;
- sindroame restrictive ventilatorii - toracoplastii, pahipleurite, fibroze pulmonare, cifoscolioze
si altele asemenea;
- tulburarile sfincteriene;
- astmul bronsic;
- afectiunile neoplazice.
Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de terapie fizicala sunt urmatoarele:
- sindroamele algice ale tesuturilor moi;
- nevritele si nevralgiile;
- boala varicoasa si insuficienta circulatorie venoasa;
- afectiuni ORL - rino-sinopatii cronice, faringolaringite cronice;
- ginecopatii cronice - metroanexite, algii pelvine de cauze variate si altele asemenea;
- sindroame psihosomatice algice pe fond anxios-depresiv.
Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare si/sau terapie fizicala în
functie de stadiul de evolutie sunt urmatoarele:
- reumatismul degenerativ;
46

- alte forme de reumatism - infectios, secundar, metabolic, endocrin, neuropatic;

- cervicoradiculite si lomboradiculite;
- algoneurodistrofiile;
- polinevritele si poliradiculonevritele;
- sindromul de ischemie arteriala periferica;
- astmul bronsic;
- sindromul de deconditionare.
47

TEMA 2
2.1. INSTITUŢII PUBLICE ÎN TURISM
În ţara noastră, turismul se constituie ca o componentă distinctă, cu un conţinut bine

delimitat faţă de celelelate ramuri, cu rol şi obiective precise. Astfel, el beneficiază de o
organizare proprie, de un sistem de verigi specializate, al căror scop îl reprezintă asigurarea
condiţiilor pentru desfăşurarea eficientă a activităţii.
Un moment deosebit în organizarea turismului în România l-a constituie înfiinţarea în
1926 a Oficiului Naţional de Turism aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii, a cărui sarcină
principală era coordonarea activităţii staţiunilor balneo-climaterice. Abia în 1933 se va produce
primul pas către instituţionalizarea turismului, în sensul că ONT devenea un organism cu
activitate de sine stătătoare pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri. Obiectivele sale se
refeereau, în principal, la încurajarea călătoriilor, la popularizarea turismului în străinătate şi
atragerea de vizitatori de peste hotare.
Cadrul legal pentru desfăşurarea mişcării turistcie în ţara noastră şi primul organism de
stat specializat în acest sens (ONT) au fost create în 1936, prin promulgarea legii pentru
organizarea turismului în România (Legea pentru organizarea turismului, M.Of. nr.50 din 29
februarie 1936).
Prin organismele existente, şi mai ales, prin faptul că dispunea de o lege a turismului,
România s-a situat, între cele două războaie mondiale, în avangarda ţărilor turistice ale Europei.
Numărul tot mai mare şi mai complex al problemelor ridicate de organizarea şi
conducerea activităţii turistice, ca rezultat al participării ridicate de organizarea şi conducerea
activităţii turiastice, ca rezultat al participării unor segmente tot mai diverse ale populaţiei la
mişcarea turistică şi lărgirii schimburilor internaţionale în acest domeniu, au determinat
înfiinţarea, în 1971, a Ministerului Turismului, ca organism central specializat al administraţiei
de stat (Legea privind înfiinţarea Ministerului Turismului, nr.27/1971 publicată în
B.Of.153/1971 şi Legea cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului, nr.
36/1971, publicată în B.Of.36/1971).
In aceasta sectiune sunt prezentate organizatiile si asociatiile din domeniului turismului:

 ANAT (Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism)

 ANTREC (Asociatia Nationala a Turismului Rural, Ecologic si Cultural)
 FIHR (Federatia Industriei Hoteliere din Romania)
 FPT (Federatia Patronala din Turism)
 OPTBR (Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania)
 RCB (Romanian Convention Bureau – Asociatia Nationala a Organizatorilor
Profesionisti de Conferinte si Expozitii)
1. Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
Prin Hotărârea de Guvern nr. 387/2007 Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului şi-a schimbat titulatura în Ministerul pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii, Comert,
Turism si Profesii Liberale. În prezent, această hotărâre a fost abrogată, iar din decembrie 2008
func ionează Ministerul Turismului în baza Hotărârii 1719/2008. Ministerul Turismului este un
organul de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, în subordinea
Guvernului,
Ministerul Turismului îndeplineste urmãtoarele funcţii:
a) de autoritate de stat, prin care se asigurã urmãrirea aplicãrii şi controlul respectãrii
reglementãrilor în domeniile dezvoltãrii sectorului turismului, precum şi al funcţionãrii
instituţiilor şi organismelor care îşi desfãşoarã activitatea sub autoritatea sau în coordonarea sa;
b) de strategie, prin care se asigurã fundamentarea, elaborarea şi aplicarea strategiei şi politicilor
Guvernului în domeniul turismului;
c) de sintezã în domeniul turismului;
d) de coordonare la nivel naţional a activitãţii de relaţii internaţionale în domeniul turismului;
e) de reglementare, prin care se asigurã elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar în
vederea realizãrii obiectivelor şi programelor din domeniul turismului;
f) de administrare, prin care se asigurã administrarea fondurilor publice în domeniul turismului;
g) de reprezentare, prin care se asigurã în numele statului român, cu aprobarea Guvernului,
reprezentarea pe plan intern şi internaţional în domeniul turismului;
h) de promovare, implementare şi urmãrire a folosirii fondurilor acordate de Uniunea Europeanã
în domeniul turismului.
2. Autoritatea Naţională pentru Turism

Prin Hot de Guv nr.1719/2008, atribuţiile Ministerului Turismului se iau în cadrul

acestuia. Ca organism de specialitate al administraţiei publice, Autoritatea Naţională pentru
Turism, prin structura internă şi competenţe, răspunde funcţiilor statului de coordonare şi
regelemntare a activităţii turistice. astfel, prin actul de organizare, Hot de Guv nr. 972/1998, şi în
concordanţă cu sarcinile organismelor similare din alte ţări, ANT înscrie în atribuţiile sale
următoarele:
a) elaborarea, promovarea şi monitorizarea strategiei şi politicii naţionale în domeniul
turismului;
b) iniţierea şi promovarea de acte normative şi regelemtări specifice;
c) promovarea şi reprezentarea intereselor statului, ale turismului românesc pe plan
internaţional;
d) acordarea de consultaţă de specialitate societăţilor comerciale ce desfăşoară activitate
turistică, precum şi în domeniul privatizării acestora;
e) organizarea, atestarea şi monitorizarea programelor de valorificare şi protejare a
patrimoniului turistic;
f) controlul şi urmărirea aplicării legilor şi a celorlalte acte normative specifice turismului
etc.
Având în vedere oportunităţile pe care le are România în domeniul turismului,

Autoritatea Naţională pentru Turism a elaborat o serie de programe de dezvoltare concentrate pe:
 principalele destinaţii de vacanţă: litoral şi Delta Dunării, montană, staţiunile balneo-
climaterice, areale periurbane, zonele rurale. În funcţie de gradul de valorificare a
potenţialului, experienţa turistică, realităţilre locale, s-au conturat direcţiile de acţiune (de
exemplu, relansarea activităţii turistice, consolidarea ei sau iniţierea în perimetre încă
neantrenate în circuitul economic);
 problemele majore ale turismului românesc: dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-
materiale, dezvoltarea sistemului informatic, formarea managerială, îmbunătăţirea
calităţii serviciilor.
3. Federatia Industriei Hoteliere din Romania

AHR - Asociatia Hotelierilor din Romania a fost înfiinţată în 24 martie 1990.

De la 22 martie 1996, si-a schimbat denumirea in Federatia Industriei Hoteliere din Romania
(FIHR), fiind o asociatie profesional-patronala nonprofit, cu scopul de a deveni "vocea"
reprezentativa a industriei ospitalitatii din Romania – hoteluri si restaurante.
Dupa schimbarea denumirii din martie 1996, noul statut al FIHR (Federatia Industriei
Hoteliere din Romania) prevede ca "este o organizatie profesionala independenta, non-profit,
non-guvernamentala, apolitica, avand ca scop dezvoltarea concurentiala si promovarea
activitatii hoteliere si a restaurantelor din Romania".
Dintre membrii FIHR putem aminti trei categorii: unitati hoteliere, membri asociati si
membri afiliati.
A. Unitati hoteliere – 100 hoteluri (50 companii). Toate hotelurile care fac parte din lanturile
hoteliere internationale ce opereaza in Romania sunt membre ale FIHR, iar toate hotelurile
membre reprezinta – 25.000 camere, circa 65% din cifra de afaceri a sectorului hotelir, cu
aproximativ 15.000 angajati,, cu cele mai inalte calificari, standarde de operare si calitate a
serviciilor.
B. Membrii asociati:
- Asociatia Nationala a Bucatarilor si Cofetarilor din Turism
- Asociatia Nationala Maitre d`Hotel
- Fundatia Europeana pentru Invatamantul Hotelier-Turistic
- Clubul National al Someleriei
- Asociatia Romana de Catering/ACATER.
C. Membrii afiliati (companii, furnizori ai industriei hoteliere si restaurantelor).

Federatia Industriei Hoteliere din Romania/FIHR este o organizatie profesional-patronala
nationala care reprezinta interesele de afaceri ale industriei ospitalitatii din Romania in
mediile parlamentare/legislative, guvernamentale, mass-media, organizatii non-
guvernamentale, sindicate etc., precum si la nivel european si mondial, prin afilierile sale. 100
hoteluri reprezentative membre ale FIHR ofera peste 25.000 camere de la 1 la 5 stele, iar circa
15.000 angajati cu cele mai inalte calificari si servicii sunt la dispozitia clientilor romani si
straini.

FIHR nu este o organizatie de protectie a consumatorilor, nu are puteri de reglementare sau

control asupra practicilor curente de operare ale hotelurilor si restaurantelor care sunt sau nu
membre ale FIHR.
Scopurile principale ale FIHR sunt:
- promovarea si protejarea intereselor de afaceri specifice, ale tuturor operatorilor din
hoteluri si restaurante, fara nici o discriminare, indiferent de modul de administrare, tipul de
proprietate sau de capitalul implicat (proprietate de stat, stat si privat, capital integral romanesc,
capital mixt-roman si strain, orice tip de joint-ventures, etc.).
- urgentarea procesului de privatizare totala a activelor nerevendicabile din industria
hoteliera, furnizand in acest sens organismelor legislative si guvernamentale solutii si expertiza
membrilor nostri sau a partenerilor externi din asociatiile internationale la care sunt membri;
- sa contribuie, prin experienta si prin profesionistii sai, la imbunatatirea si
compatibilizarea cu normele europe ale legislatiei din sectorul turism, hoteluri si restaurant, cat si
a celei din ramurile conexe, care pot influenta direct sau indirect dezvoltarea durabila,
profitabilitatea si chiar existenta noastra;
- sa contribuie la modernizarea si la realibilitarea hotelurilor si a restaurantelor, prin
capacitatea de experti si profesionisti, pentru imbunatatirea standardelor de dotare, echipare si
confort, in concordanta cu recomandarile OMT (Organizatia Mondiala a Turismului) si ale
Uniunii Europene;
- sa actioneze drept catalizator in atragerea de investitii straine, know-how si expertiza,
bazati pe calitatea de membri la organizatiile internationale, pe un lobbu sustinut la fonduri
internationale de investitii, banci, lanturi hotelire recunoscute la nivel mondial, etc., institutii cu
care sunt in legatura permanenta. Sa promoveze agresiv Romania ca tara europeana si ca o
adevarata destinatie pentru turism, inclusiv prin protectia mediului si atitudine ecologica;
sa ridice calitatea serviciilor oferite prin pregatire profesionala, educatie, ospitalitate si
management performant.
4. Asociatia Nationala a Turismului Rural, Ecologic si Cultural

In tara noastra se practica de multa vreme, in mod sporadic si neoficial, cazarea la

localnici a vizitatorilor ocazional ai unei asezari rurale. Incepand din 1967-1968, in mod
organizat s-au realizat primele actiuni turistice in mediul rural pentru grupuri de turisti alfati pe
litoralul romanes al Marii Nesgre.
Din 1972 Centrul de Cercetari pentru Promovarea Turismului International printr-un
ordin al Ministrului Turismului, a trecut la identificarea unor localitati rurale reprezentative
pentru satul romanesc cu scopul de a fi lansate si promovate in turism. In urma acestor studii s-a
stabilit ca pot fi introduse in turismul intern si international circa 118 localitati rurale, din Brasov
au fost desemnate Rucar, Fundata, Sirnea.
In 1974, s-a interzis cazarea turistilor straini in locuintele particularilor, facand
inaccesibile satele pentru turistii straini.
Dupa 1989 primele gospodarii inscrise in turismul rural au fost in zona Moeciu-Bran-
Rucar. Apoi s-au extins gospodariile inscrise din zonele Barsei, Dornelor, Maramures, Muntilor
Apuseni, Clujului si Marginilor Sibiului.
ANTREC a luat fiinta in 1994, avand in prezent o retea de 30 de filiale (din tot atatea
judete), cu un numar de 2.500 de membrii, peste 2.500 de pensiuni turistice si pensiuni
agroturistice omologate, insumand 7.500 d ecamere. Parcurgand intreg teritoril de la Marea
Neagra spre Bucovina si Maramures peste 2.500 de case au conditii proprii pentru practicarea
turismului rural.
ANTREC – Asociatia Nationala de Turis Rural, Ecologic si Cultural – este o organizatie
neguvernamentala, apolitica, non-profit, membra a Federatiei Europene de Turism Rural
(EUROGITES). A.N.T.R.E.C. este o asociaţie care identifică, dezvoltă şi promovează
ospitalitatea şi turismul rural românesc.
Asociaţia este recunoscută pe plan naţional şi internaţional ca un lider în dezvoltarea turismului
rural românesc, în încurajarea conservării ecologice şi păstrarii culturii tradiţionale româneşti.
Scopul ANTREC este:
- de a identifica si promova potentialul turistic rural
- de a organiza cursuri de pregatire profesionala pentru gazde, agentii de turism rural, prin
seminarii, cursuri de scurta si lunga durata, schimburi de experienta intre ANTREC si
organizatii similare din tara si strainatate;

- de a transmite informatii legate de turismului rural intregii retele ANTREC si institutilor

implicate in mod direct sau inirect in promovarea si dezvoltarea turismului rural;
- de a organiza campanii de publicitate pentru unitatile clasifiate si mologate, incluse in
retea, prin mijloace mass-media;
- de a participa la evenimentele importante specifice, atat pe plan intern cat si pe plan
extern (targuri si burse de turism), cu o oferta diversa.
Activităţile turistice ale A.N.T.R.E.C. se concentrează în principal pe:

- identificarea şi promovarea potenţialului turistic rural;
- organizarea de cursuri pentru pregătirea profesională a proprietarilor pensiunilor turistice

rurale, agenţii de turism din domeniul turismului rural, seminarii etc; comunicarea de
informaţii privind turismul rural către instituţiile guvernamentale, administraţiile publice
locale pentru a sprijini această formă de turism;
- organizarea unor campanii active de publicitate pentru pensiunile turistice membre

A.N.T.R.E.C., clasificate, incluse în reţeaua mass-media;
- atragerea de noi pensiuni rurale în reţeaua A.N.T.R.E.C. şi sprijinirea acestora pentru

clasificarea de Autoritatea Naţională pentru Turism;
- participarea la importante evenimente care se derulează pe plan intern şi extern, la nivel

naţional, regional, local şi care includ târguri, expoziţii, conferinţe.
5. Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor din Romania (A.G.V.P.S.)

Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania, denumita in
continuare A.G.V.P.S., este persoana juridica de utilitate publica si de drept privat, fara scop
lucrativ, cu patrimoniu propriu, distinct si indivizibil.
A.G.V.P.S. are denumire, sediu, patrimoniu, sigla si drapel proprii; durata functionarii acesteia
este nedeterminata

Conform legii in vigoare1, A.G.V.P.S. reprezinta in principal interesele organizatiilor de

vanatori si/sau de pescari sportivi afiliate la aceasta, constituite pe principiul liberei asocieri ca
organizatii nonprofit, cu personalitate juridica si patrimoniu privat, distinct si indivizibil.
Structura A.G.V.P.S.
A.G.V.P.S., persoana juridica recunoscuta prin lege, este forul de reprezentare a
organizatiilor membre, compuse din vanatori, din pescari sportivi ori din vanatori si pescari
sportivi, care sunt legal constituite si afiliate la aceasta potrivit legii si propriului statut.
Organele A.G.V.P.S. sunt:
a) Congresul;
b) Consiliul;
c) Biroul Consiliului;
d) comisia de cenzori.
Congresul este forul suprem de conducere al A.G.V.P.S., constituit din delegatii alesi
pentru o perioada de 5 ani de adunarile generale ale organizatiilor afiliate, potrivit normei de
reprezentare stabilite de Consiliu, care este de un delegat la minimum 200 de vanatori si de un
delegat la minimum 800 de pescari sportivi.
Organizatiile afiliate care nu indeplinesc conditiile normei de reprezentare pot fi
reprezentate in Congres de catre presedintii sau de directorii acestora, in calitate de invitati fara
drept de vot.
Organizatiile afiliate care nu indeplinesc conditiile normelor de reprezentare se pot grupa
si pot desemna prin consens un reprezentant al acestora, cu drept de vot, in Congres.
Patrimoniul A.G.V.P.S.
A.G.V.P.S. are patrimoniu propriu privat, format din urmatoarele categorii de bunuri:
a) bunuri imobile;
b) bunuri mobile constand in:
- mijloace fixe, altele decat bunurile imobile;
- obiecte de inventar;
- mijloace circulante.
Patrimoniul este element de baza al personalitatii juridice a A.G.V.P.S., iar bunurile
acesteia sunt proprietate privata.
1
Statut din 18 august 2005 al Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania

Mijloacele fixe si mijloacele circulante ale A.G.V.P.S. se realizeaza din:

a) cota de participare a organizatiilor afiliate la bugetul de venituri si cheltuieli al A.G.V.P.S.,
egala cu contravaloarea a 5 euro pentru fiecare membru vanator si a 0,5 euro pentru fiecare
membru pescar sportiv;
b) venituri obtinute din activitati economice desfasurate cu caracter accesoriu;
c) donatii, subventii, sponsorizari etc.;
d) orice alte surse, in conditiile legii.
6. Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania

Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism (ANAT) este o organizatie profesionala-
patronala, cu scop nelucrativ, constituita in baza Legii nr.21/1924 (abrogată de Ordinul 26/2000),
care si-a dobandit personalitatea juridica in anul 1990, prin Hotararea judecatoreasca
nr.2096/1990, avand ca principal obiectiv reprezantarea si apararea intereselor profesionale ale
membrilor so garantarea exercitarii profesiunii in turism. Asociatia este constiuita pe baza
liberului consimtamant al membrilor si reuneste un numar de peste 500 de agentii de turism,
organizate in 14 consilii teritoriale ce acopera intreg teritoriul Romaniei.
Patronatul A.N.A.T. are ca scop reprezentarea, identificarea, promovarea, sustinerea si

apararea sistematica si unitara a intereselor economice, profesionale, tehnice si juridice ale
membrilor organizatiei in relatiile cu autoritatile publice, cu sindicatele si cu alte persoane
juridice si fizice, in plan national si international.
In vederea indeplinirii scopului propus, Patronatul A.N.A.T. are urmatorul obiect de
activitate:
a) reprezinta, promoveaza, apara si sustine interesele economice, tehnice, profesionale si
juridice ale membrilor sai, sustinand libertatea de actiune a acestora in scopul dezvoltarii
si eficientizarii activitatii acestora;
b) promoveaza concurenta loiala, in conditiile legii, in scopul asigurarii de sanse egale
fiecaruia dintre membri;
c) initiaza programe de dezvoltare a afacerilor, fiind consultate de Guvern la initierea,
elaborarea si promovarea programelor de dezvoltare, restructurare, privatizare, lichidare
si cooperare economica si participa in structurile de coordonare si gestionare a
programelor cu Uniunea Europeana;

d) desemneaza, in conditiile legii, reprezentanti la negocierea si incheierea contractelor

colective de munca, la alte tratative si acorduri in relatiile cu autoritatile publice si cu
sindicatele, precum si in structurile tripartite de conducere si de dialog social;
e) informeaza opinia publica si institutiile statului asupra problemelor, dezideratelor si
revendicarilor patronatului;
f) asigura pentru membrii sai informatii, facilitarea de relatii intre acestia, precum si cu alte
organizatii, promovarea progresului managerial, servicii de consultanta si asistenta de
specialitate, inclusiv in domeniul formarii fortei de munca;
g) acorda ajutor si credit mutual membrilor sai;
h) sustine initiative legislative si propune reglementari tehnico-administrative necesare
mentinerii si dezvoltarii activitatii patronale, consolidarii structurilor tripartite de
conducere si de dialog social, precum si drepturilor profesionale ale membrilor;
i) combate prejudiciile cauzate membrilor, prin aplicarea abuziva a unor prevederi legale
scoase din context sau a unor masuri administrative, precum si fenomenele de concurenta
neloiala;
j) incurajeaza invatamantul profesional si contribuie la cresterea nivelului de calificare
profesionala in turism, prin dezvoltarea de activitati de formare, evaluare si certificare de
personal;
k) vegheaza ca activitatea in domeniul turismului sa fie exercitata numai de persoane fizice
sau juridice care poseda licenta de turism eliberata de organele legale;
l) sustine, prin reprezentantii sai alesi de Adunarea Generala, interesele membrilor si ale
turismului in general fata de institutiile statului si fata de celelalte organisme cu atributii
in domeniu;
m) exercita atributiile stabilite de lege si de prezentul Statut, direct si prin Consiliile
Regionale ale Patronalului A.N.A.T;
n) activeaza in organismele si in comisiile autoritatilor de profil ale statului pentru
acordarea, refuzul, retragerea sau suspendarea autorizatiilor/licentelor agentiilor de
turism;
o) sprijina si faciliteaza legaturile intre membrii organizatiei, precum si intre acestia si
reprezentantii autoritatilor publice, pentru rezolvarea problemelor privind evidenta
contabila, impozitarea, problemele sociale, aplicarea legislatiei, promovarea turistica etc.;

p) organizeaza o Comisie de Etica Profesionala care sa medieze eventualele neintelegeri ce

pot aparea intre membri si alte probleme de interes general;
q) apara si promoveaza profesiile: agent de turism, ghid de turism, agent de ticketing etc. pe
langa organizatiile si institutiile de invatamant nationale, precum si pe langa organizatiile
internationale de profil;
r) organizeaza stagii si seminarii de perfectionare profesionala a membrilor sai in tara si in
strainatate;
s) asigura editarea si tiparirea publicatiilor de specialitate, a lucrarilor de sinteza, a studiilor
documentare etc. din domeniul sau de activitate;
t) infiinteaza si administreaza, in interesul membrilor sai, unitati de cultura, invatamant si
cercetare in domeniul activitatii patronale, unitati economico-sociale, comerciale, precum
si banca proprie pentru operatiuni financiare in lei si in valuta;
u) sprijina membrii in realizarea tuturor obiectivelor mentionate in prezentul statut, precum
si a celor prevazute de actele normative in vigoare, fara sa se implice in politica
comerciala a membrilor sai;
v) reprezinta membrii sai in asociatiile si forurile Uniunii Europene si in alte organisme
internationale si interne in domeniu.
7. Federatia Patronala din Turismul romanesc

Federatia Patronala din Turism reprezinta o asociatie foarte importanta in cadrul
Organizatiei Patronale si Profesionale.
Federatia Patronala din Turism, persoana juridica de drept privat, reprezentand o
structura asociativa a luat fiinta in baza sentintei civile nr. 181 din 20 aprilie 1992. a avut in
componenta sa organizatii teritoriale zonale, Dobrogea, Moldova, Oltenia, Transilvania si
Municipiul Bucuresti la care s-a afiliat in 1993 Organizatia Patronala din Turismul Balnear –
OPTBR.
Asociatia este de tip non-guvernamental, apolitica, non-profit, bazata pe criterii
profesionale: ramura de activitate TURISM.

Membrii Federatiei Patronale din Turism sunt de doua categorii: membrii colectivi
(societati de turism - 135) si membri individuali (patroni sau directori de societati de turism -
53).
8. Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T.
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T. Bucuresti, înfiintat

prin Hotarârea Guvernului nr. 866/1998, în prezent abrogată prin Hotărârea nr. 1122/2004.
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T. Bucuresti are ca obiect
principal de activitate efectuarea de cercetari fundamentale si aplicative, de interes public si
national, care privesc dezvoltarea si promovarea turismului românesc.
Obiectul de activitate al institutului national cuprinde:
A.Activitati de cercetare-dezvoltare în turism:
a)în cadrul Planului national pentru cercetare-dezvoltare si inovare;
b)alte activitati de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica;
c)pentru realizarea planurilor sectoriale si a programelor-nucleu;
d)în cadrul programelor internationale de cercetare-dezvoltare si inovare.
B.Activitati conexe activitatii de cercetare-dezvoltare în turism:
a)participare la elaborarea strategiei în domeniul turismului;
b)studii de oportunitate si fezabilitate pentru dezvoltarea unor zone si pentru obiective de
investitii;
c)strategii de marketing si planuri de afaceri pentru produse turistice si obiective de investitii;
d)studii privind piata produselor si serviciilor turistice, precum si a domeniilor conexe
turismului;
e)evaluari de societati comerciale, active si terenuri;
f)elaborare de documentatii tehnice pentru participarea la licitatii pentru proiectare, modernizare
si executie în turism;
g)consultanta si asistenta tehnica de specialitate pentru restructurarea agentilor economici;
h)asistenta tehnica pentru proiectarea si executia obiectivelor de investitii din turism si din
domenii conexe acestuia;
i)formare si specializare profesionala în meserii din domeniul turismului;

j)pregatire profesionala în colaborare cu unitati de învatamânt în domeniul propriu de activitate

la nivel postuniversitar prin cursuri postuniversitare, studii aprofundate si altele asemenea;
k)editare si tiparire de publicatii de specialitate: buletine de informare, studii, rapoarte, sinteze,
cursuri tematice, ghiduri, harti, pliante, reviste, monografii si alte publicatii în domeniu;
l)prestari de servicii turistice;
m)proiectare si realizare de baze de date, pagini web si altele asemenea;
n)activitati de transfer stiintific al rezultatelor cercetarii din turism catre alte unitati de cercetare
interesate sau catre agenti economici;
o)organizari si participari la expozitii si manifestari tehnico-stiintifice interne si internationale;
p)activitati de cooperare tehnico-stiintifica internationala.
9. Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania (OPTBR)

Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania (OPTBR) si-a inceput
activitatea in anul 1993. Nucleului de baza, i s–a alaturat in decursul anilor tot mai multe
societati comerciale, astfel, in momentul de fata organizatia este compusa din 57 de membrii.
Toti membrii activeaza in domeniul turismulu de intretinere si de sanatate, fiind societati
comerciale recunoscute in trainatate.
Puterea organizatiei consta in faptul ca toti membrii sai au interese comune in dezvoltarea
si promovarea sectorului turistic balnear din Romania.
Scopurile organizatiei sunt:
 realizarea unui larg schimb de informatii in vederea dezvoltarii relatiilor de colaborare si
cooperare intre membrii pentru promovarea produsului balneo-turistic al fiecarei societati
membre.
 Dezvoltarea unor politici comerciale specifice ale membrilor pe terte piete;
 Colaborarea intre membrii organizatiei si intre organizatie si organele de stat comptente
in vederea unei legislatii adecvate pentru protectia patrimoniului hidroclimatic si balneo-
medical national, pentru stimularea dezvoltarii turismului balnear;
 Efectuarea unor studii de marketing in interesul membrilor organizatiei;

 Optimizarea tehnicilor de reclama comerciala prin diverse mijloace publicitare si de

informare, precumsi prin publicatii proprii, cataloage de oferta si alte materiale
promotionale;
 Combaterea fenomenelor de concurenta nelioala si a tendintelor de monopol;
 Apararea intereselor membrilor organizatiei in fata diferitelor persoane juridice si fizice;
 Organizarea de actiuni pentru pregatirea profesionala si manageriala a personalului care
isi desfasoara activitatea in cadrul societatilor comerciale membre a organizatiei;
 Colaborare cu institutiile abilitate pentru practicarea activitatilor de turism balnear si
pastrarea caractersitcilor factorilor naturali de cura, conform reglementarilor in vigoare;
 Intretinerea si dezvoltarea membrilor in cadrul negocierilor cu sindicatele la nivel de
ramura;
 Acordarea de asistenta tehnica si comerciala in sprijinul statiunilor si localitatilor
balneare membre organizatiei;
 Colaborarea cu alte organizatii similare din tara si strainatate, cu asociatii din turism,
medicale, ecologice, in vederea realizarii scopurilor noastre;
 Stabileste si alte obiective cu acordul majoritatii membrilor si cu respectarea legislatiei in
vigoare;
 Promovarea si implementarea unor forme noi de turism balnear de genul wellness, spa-
cluster, intrarea intr-un circuit international si cresterea competitivitatii cu statiuni din
strainatate;
 Antrenare a patronatelor si investitorilor potentiali pentru dezvoltarea infrastructurii
statiunilor balneare
 Actiuni pentru reevaluarea rolului si importantei turismului balnear in dezvoltarea
turismului romanesc.
10. Asociatia Nationala a Taberelor si Turismului Montan
Agentia Nationala a Taberelor si Turismului Scolar se organizeaza si functioneaza ca
institutie publica cu personalitate juridica, în subordinea Autoritatii Nationale pentru Tineret,
potrivit Hotararii nr. 1721/20081.
1
Hotararea nr. 1721 din 2008 privind organizarea si functionarea Ministerului Tineretului i Sportului

Agentia Nationala a Taberelor si Turismului Scolar va avea în coordonare agentiile

teritoriale ale taberelor si turismului scolar, care au personalitate juridica.
Agentia Nationala a Taberelor si Turismului Scolar va fi denumita în continuare Agentia, iar
agentiile teritoriale ale taberelor si turismului scolar vor fi denumite în continuare agentii
teritoriale.
Scopul Agentiei este de a organiza activitati de interes public, cu caracter cultural-
educativ pentru copii si tineri si cu caracter social pentru diverse categorii socioprofesionale.
Pentru realizarea scopului sau, Agentia îndeplineste urmatoarele obiective:
aplicarea politicii Guvernului în domeniul turismului pentru copii si tineri;
- initierea, aplicarea si sprijinirea activitatilor cu caracter cultural-educativ pentru
copii si tineri si/sau cu caracter social;
- initierea, dezvoltarea si sprijinirea parteneriatelor în domeniul turismului si
educatiei pentru copii si tineri si a programelor sociale cu alte autoritati si
institutii publice, precum si cu alte persoane fizice sau juridice române sau
straine;
- elaborarea, sustinerea si implementarea legislatiei în domeniul turismului si
educatiei pentru copii si tineri si a programelor sociale;
- autorizarea activitatii institutiilor publice, precum si persoanelor fizice sau
juridice române ori straine care au activitate în domeniul turismului pentru copii si
tineri pe teme educativ-culturale, de vacanta si de timp liber;
- mentinerea, îmbunatatirea si dezvoltarea patrimoniului aflat în administrarea
si/sau în proprietatea sa.
11. Asociatia Nationala pentru Tineret

Autoritatea Nationala pentru Tineret este organ de specialitate al administratiei publice
centrale, cu personalitate juridica, în subordinea Guvernului, finantata prin bugetul Cancelariei
Primului-Ministru.
Autoritatea Nationala pentru Tineret are în subordine: Agentia Nationala pentru
Sprijinirea Initiativelor Tinerilor - ANSIT, Agentia pentru Sprijinirea Studentilor, casele de
cultura ale studentilor, Complexul Cultural Sportiv Studentesc "Tei" - Bucuresti si directiile

judetene pentru tineret, respectiv a municipiului Bucuresti, institutii publice cu personalitate

juridica.
Autoritatea Nationala pentru Tineret îndeplineste urmatoarele atributii principale:
a) aplica politica guvernamentala pentru tineret, fundamenteaza si elaboreaza studii si
cercetari, analize si prognoze privind problemele tineretului direct, prin institutiile aflate
în subordinea sa sau în colaborare cu persoane juridice ori fizice autorizate;
b) aplica politica guvernamentala în domeniul educatiei nonformale pentru copii si tineri;
c) contribuie, prin stimularea performantei si capacitatii tinerilor la realizarea programului
de reforma a Guvernului de integrare în Uniunea Europeana;
d) colaboreaza cu structurile de si pentru tineret legal constituite;
e) elaboreaza programe în scopul finantarii actiunilor proprii;
f) sprijina actiunile structurilor asociative de tineret, actiuni care corespund obiectivelor
cuprinse în programele sale;
g) autorizeaza si avizeaza desfasurarea activitatilor din bazele proprii;
h) stabileste contacte la nivel international cu institutii si organisme similare;
i) sprijina structurile asociative de tineret în realizarea de programe interne si internationale;
j) sprijina formarea, pregatirea si perfectionarea profesionala în domeniul tineretului direct,
prin institutiile aflate în subordinea sa sau în colaborare cu institutii si organisme de
specialitate din tara si din strainatate;
k) organizeaza activitati de profil cu caracter national si international, asigurându-se în acest
fel participarea directa si pe baza de reciprocitate la manifestari similare peste hotare;
l) înfiinteaza centre de tineret noi ori prin amenajarea spatiilor si imobilelor neutilizate din
domeniul public al statului sau aflate în administrarea institutiilor din subordinea sa;
m) colaboreaza cu Ministerul Educatiei si Cercetarii direct sau prin structurile specializate
din subordine, în domenii de interes comun;
n) avizeaza proiectele de acte normative initiate de alte institutii în domeniul tineretului.
3.2. AGENŢIA DE TURISM
Diversitatea formelor de turism care pot fi practicate pe un teritoriu receptor, precum si

complexitatea elementelor componente ale unui produs turistic, in care serviciile oferite de

prestatori se regasesc în cele mai diferite proporţii, au creat o multitudine de organizaţii şi firme
care mijlocesc sau prestează direct serviciile solicitate de turişti.
Agenţiile de turism private formează veriga de bază a instituţiilor care activează în
industria turismului. Pot fi considerate ca agenţii de turism unităţile economice care dispun de
mijloacele de producţie şi fonduri circulante adecvate pentru concenperea şi prestarea de servicii
în vederea satisfacerii cererii turistice (Legea nr.137/2002 cu modificările ulterioare).
Una din clasificările mai des întâlnite în literatura turistică de specialitate împarte
întreprinderile economice care activează în turism, în funcţie d eprestaţiile oferite, în două
categorii principale:
 firme turistice primare, care se consacră exclusiv sau preponderent ctivităţii de
turism şi, în consecinţă, existenţa lor este direct dependentă de rezultatele economice
ale acestei activităţi.
Din acestea fac parte: stabilimentele care oferă servicii de cazare, alimentaţie şi servicii
speciale (ghizi, instructori de sport, interpreţi, etc.), sanatoriile şi clinicile din staţiunile
turistice care oferă servicii de tratatemnt balneomedical, societăţile comerciale
specializate în transporturi turistice (carreers), firmele producătoare de mărfuri pentru
necesităţile turiştilor (cadouri, amintiri etc.), firmele prestatoare de servicii de agrement
etc.
 Firmele secundare sau indirecte , a căror activitate principală de prestări servicii
are un caracter general, subordonată intereselor şi cerinţelor populaţiei locale, dar
care într-o anumită măsură prestează şi servicii turistice.
În cadrul întreprinderilor turistice primare, al căror prototip clasic îl constituie agenţiile
de voiaj, birourile de turism, operatorii de tururi – într-un cuvânt, agenţiile d eturism.
Agenţiile de turism au fost create ca rezultat al dezvoltării şi intensificării circulaţiei
turistice, având rolul unor societăţi comerciale de distribuţie pentru facilitarea contractelor
organizate între clientele turistică potenţială din ţară (zona, localitatea, etc. De reşedinţă a
turiştilor şi firmelor prestatoare de servicii turistice (hoteluri şi restaurante, de transport, de
agrmeent etc.9 din ţată (zona, localitatea, etc.) receptoare, aleasă d eturişti ca destinaţie pentru
vizitare şi petrecerea concendiilor.

În consecinţ, agenţiile de turism organizează, oferă şi derulează o gamă diversificată de

aranjamente turistice, care include deplasarea, sejurul şi agrementul acestora în cadrul
călătoriilor întreprinse.
Agenţiile de turism îndeplinesc, pe lângă funcţiile comerciale de intermediere şi funcţii
de informare – promovare a acţuinilor turistice, care devin o fază deosebit de importantă a
valorificării produselor turistice.
În procesul de dezvoltare a reţelei agenţiiloe de voiaj au apărut, treptat, o serie de
organizaţii turistice puternice, care, în paralel cu activitatea tradiţională de intermediere pentru
vânzarea pe bază de licenţe a bletelor de călătorie (de tren, de avion etc.), au preluat organizarea
de călătorii forfetare cu diferite mijloace de transport („AIRTOUR”, „CARTOUR”,
„RAILTOUR”, „NAITOUR”), pe care le revând agenţiilor mici de voiaj şi birourilor de turism;
acestea, la rândul lor, devin subagenţii pentru vânzarea aranjamentelor respective.
Situaţia ierarhică a organizaţiilor turistice, a agenţiilor de voiaj şi a birourilor de turism
care acţionează pe pieţele turistice din ţările economic dezvoltate, poate fi concretizată în cele de
mai jos:
 marile concerne turistice, care s-au transformat în organizaţii monopoliste,
dispunând de o reţea foarte largă de birouri şi puncte de valorificare; acestea ocupă
cea mai mare pondere în turismul organizat de trimitere şi de primire pe piaţa turistică
internaţională din ţările respective;
 agenţiile de voiaj de mărime mijlocie, care-şi vând aranjamentele proprii,
contractate cu parteneri externi, şi preiau parţial aranjamentele de la alţi organizatori
de turism mai puternici, raza lor de acţiune este mai mică decât a marilor concerne
turistice, limitându-se în general la nivel regional;
 agenţiile şi birourile de turism mici, cele mai numeroase, dar de cele mai multe ori
fără programe turistice externe proprii, ele activând în turismul internaţional, în
principal, ca vânzători ai programelor marilor concerne organizatoare de voiaje. Cu
toate că numărul acestora este mare, agenţiile şi birourile mici ocupă o pondere
modestă în volumul de activitate turistică din ţările respective.
Agenţiile de voiaj îndeplinesc, indiferent de formele lor de proprietate şi de volumul lor
de activitate, următoarele funcţii de coordonare a activităţii turistice:

 de creaţie – agenţiile de voiaj promovează şi organizează pentru public excursii către

noi destinaţii; unele din aceste acţiuni pot fi comandate de firmele turistice
specializate, fiind doar executate de agenţia de voiaj;
 de promovare – agenţiile de voiaj trezesc interesul publicului pentru vizitarea unor
ţări, zone, staţiuni etc., prin intermediul diferitelor forme de propagandă, publicitate şi
informare turistică;
 de informare – agenţiile de voiaj acordă toate informaţiile turistice solicitate de
clienţii potenţiali la sediul acestora;
 de realizare – agenţiile de voiaj organizează aranjamente (programe) special
comandate pentru turiştii individuali şi pentru grupuri organizate.
O definiţie mai cuprinzătoare, ce pare a fi tot mai larg acceptată, este următoarea:
„Agenţia de voiaj este un organism complex, ce cuprinde misiuni intelectuale, comerciale,
industriale, care constau în procurarea directă sau indirectă – o parte prin el însuşi, o parte prin
terţi (contra unui comision) – de programe turistice (transportul, cazarea, hrana, etc.)” solicitate
de turişti”. Activitatea complexă a genţiilor de voiaj ridică multiple probleme juridice şi
economice, rezultate din rolul intermediar între uriştii care solicită servicii turistice şi prestatoare
de servicii turistice.
Pornind de la specificul activităţii turistice desfăşurate, responsabilitatea agenţiilor de
voiaj poate fi:
 limitată la atribuţiile unui simplu intermediar (manadatar), în cazul în care toate
serviciile sunt oferite în numele prestatorilor de servicii turistice;
 sporită, pentru activitatea desfăşurată, în situaţia în care creşte rolul de organizator
(de antreprenor) al agenţiilor de voiaj pentru serviciile contractate, ca de exemplu în
cazul voiajelor forfetare practicate la un preţ global (în cazul „I.T.”-urilor şi al
„Package-Tour”-urilor) şi în cazul activităţii desfăşurate direct (pentru mijloacele de
transport sau unităţile de cazare închiriate de agenţiile de voiaj în sistemul pauşal).
În ceea ce priveşte ţara noastră, agenţii economici cu activitate de turism sunt persoane
fizice sau juridice care realizează serviciile turistice, de agrement – divertisment, servicii
balneare, organizarea şi prestarea serviciilor turistice şi alte acţiuni cu caracter turistic.
Serviciile turistice pot fi prestate şi comercializate numai pe baza licenţei şi a brevetului
în „Registru Naţional al Turismului”.

Agentul de voiaj este proprietarul sau managerul unei societăţi desfăşurând acelaşi tip de
activitate, spre deosebire de agentul de turism, care este salariatul aflat în relaţii directe cu
clientela.
Prin agenţia de voiaj se înţelege o societate comercială de turism, care poate deţine un
număr mare de sucursale, denumite pe mai departe agenţii de turism.
Practicienii de la noi motivează neutralizarea termenului de agenţie d evoiaj prin aceea că
se creează riscul confuziei cu agenţia de voiaj C.F.R.. De fapt, în condiţiile prezentate, nu există
o deosebire de esenţă între obiectul de activitate al unei agenţii de turism, care vinde şi bilete la
mijloacele d etransport şi al unei agenţii de voiaj C.F.R.
În primul caz se vor vinde şi produse turistice (sejururi, circuite cuprinzând pachete de
servicii). La rândul său S.N.C.F.R. poate „monta” astfel de produse, pe care să le vândă prin
agenţii sau sucursalele proprii.
În ţările cu activitate turistică susţinută, agenţiile d eturism reprezintă o întreprindere
independentă sau o reţea de sucursale (birouri), având ca obiect rezervarea şi comercializarea de
bilete la mijloacele d etranspor (Franţa – 60-80% din cifra de afaceri), vanzarea produselor
turistice (voiaje forfetare) „fabricate” de către touroperatori. În sens mai larg, touroperatorul
însuşi este un agent de voiaj. În România, sucursalele de vânzare a produselor turistice sunt
numite agenţii de transport – după modelul vânzărilor de zboruri „seci”, care să nu se asocieze
altor servicii în cadrul unui produs turistic – se introduce cu timiditate. Problema principală pare
a fi cea a cedării unor comisioane de către turişti în favoarea vânzătorilor (Franţa – 6,7% pentru
transportul intern şi 10% pentru transportul internaţional).
Agentul economic cu activitate de turism are următoarele drepturi:
a. să presteze şi săcomercializeze servicii turistice, în condiţiile legii;
b. să primească asistenţă de specialitate şi informaţii generale privind strategia şi
programele de dezvoltare a turismului, din partea Ministerului Turismului şi a instituţiilor
din subordinea sa;
c. să fie inclus, la cerere, în programele de pregătire profesională iniţiate de Ministerul
Turismului;
d. să participe la acţiunile d epromovare naţională şi internaţională şi să fie inclus în
cataloage, ghiduri şi alte mijloace de lansare a ofertei naţionale de servicii turistice;

e. să beneficieze de facilităţile acordate de stat şi de alte organisme şi organizaţii, conform

prevederilor legale, în scopul stimulării activităţii de turism;
f. să obţină certificatul de clasificare pentru fiecare unitate proprie unde prestează servicii
turistice, corespunzător criteriilor îndeplinite de unitatea respectivă;
g. să obţină reclasificarea unităţilor proprii, ca urmare a îmbunătăţirilor aduse nivelului de
dotare şi calităţii serviciilor.
Agentul economic din turism are următoarele obligaţii:
a. să realizeze servicii turistice la nivelul şi în limitele prevederilor licenţei prin care a fost
abilitate ca prestator sau comercializator în turism;
b. să se înscrie în Registrul Naţional al Turismului;
c. să se presteze servicii turistice la nivelul unităţii respective;
d. să practice tarife şi preţuri corespunzătoare categoriei de încadrare, potrivit certificatului
de clasificare acordat şi normelor Ministerului Turismului;
e. să funcţioneze cu personal brevetat şi calificat, după caz, în conformitate cu
Nomenclatorul de profesiuni şi funcţii elaborat de Ministerul Turismului şi Protecţiei
Sociale;
f. să afişeze, în formă vizibilă şi clară, lista serviciilorşi tarifelor practicate;
g. să apere interesele şi să asigure securitatea turiştilor, informarea lor adecvată, precum şi
despăgubirea acestora în cazul apariţiei unor prejudicii, conform prevederilor legale;
h. să asigure, potrivit legii, exploatarea raţională a patrimoniului turistic, asigurând totodată
protecţia şi conservarea acestuia şi a mediului;
i. să transmită datele statistice conform sistemului informaţional al turismului şi
reglementărilor Comisiei Naţionale pentru Statistică.

TEMA 3
3.1. Licenţa şi brevetul de turism
Licenta de turism
Agentii economici din turism pot functiona numai pe baza licentei eliberate de administratia
publica centrala de turism, in cazul nostru Ministerul Turismului.
Potrivit Ordinul nr. 170 din 3 aprilie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism, urmatorii termeni se definesc
astfel:
• agentul economic din turism reprezinta societatea comerciala sau persoana fizica autorizata, care
presteaza sau comercializeaza servicii turistice;
• filiala agentiei de turism constituie un punct de lucru al societatii comerciale, titular al licentei de
turism, situat în afara sediului agentiei, în care se desfasoara activitati specifice agentiei de turism.
Licenta de turism este documentul prin care se atesta capacitatea titularului de a comercializa
servicii turistice in conditii de calitate si siguranta pentru turisti si posibilitatea de a infiinta o agentie de
turism1.
Conditiile de acordare a licentelor de turism difera de la o tara la alta.
In tara noastra, in functie de compleitatea obiectului de activitate, licentele sunt grupate in:
* Licente de turism categoria A, acordate agentiilor care au capacitatea sa desfasoare urmatoarele
activitati:
- organizarea de pachete de servicii in domeniul turismului international si intern;
- vanzarea catre turisti a pachetelor de servicii proprii si a celor contractate cu alte agentii de turism
licentiate;
- rezervarea si comercializarea serviciilor de cazare, masa, transport, agrement, tratament si cura
balneara, asistenta turistica (ghizi), inchirieri de autoturisme, cu sau fara sofer, obtinerea de vize
turistice;
- rezervarea si comercializarea de bilete pentru mijloacele de transport, spectacole si manifestari
artistice, sportive sau alte activitati de divertisment si agrement in cadrul sejurului sau
programului turistic.
* Licente de turism categoria B, acordate agentiilor care opereaza numai in domeniul turismului
intern si desfasoara aceleasi activitati ca in cazul licentelor de turism categoria A.
1
Potrivit Hotararii Guvernului nr.238/2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului de turism

Acordarea, vizarea si radierea licentei de turism

Licenta de turism se elibereaza de catre Autoritatea Naţională pentru Turism - Directia generala
de autorizare si control din turism, la cererea agentilor economici, şi respectiv a persoanelor fizice care
solicită obţinerea brevetului de turism.
În termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării cererii agentului economic, respectiv a
persoanei fizice, Minitserul Turismului, cu consultarea asociaţiiloe profesionale din domeniul turismului,
va efectua verificările necesare şi va elibera licenţa, respectiv brevetul de turism.
În situaţia în care nu sunt îndeplinite criteriile pentru emiterea licenţei şi brevetului de turism,
Ministerul Turismului va comunica solicitanţilor motivul pentru care acestea nu pot fi eliberate.
Licenta şi brevetul de turism sunt netransmisibile şi se afişează în copie autentificată la loc vizibil
în incinta agenţiei de turism şi a filialelor acesteia.
În vederea obtinerii licentei de turism agentul economic va prezenta urmatoarele documente:
a)cerere de eliberare a licentei de turism;
b)copie de pe hotarârea judecatoreasca de înfiintare a agentului economic sau copie de pe autorizatia
de functionare, iar în situatia în care din hotarârea judecatoreasca nu rezulta obiectul de activitate, se
va anexa si copia de pe actul constitutiv;
c)copie de pe certificatul de înmatriculare în registrul comertului;
d)dovada constituirii fondului de garantie: scrisoare de garantie bancara sau angajament de plata;
e)copie de pe brevetul de turism al persoanei care conduce activitatea de turism;
f)copie de pe contractul de munca al persoanei care detine brevetul de turism, înregistrat la directia de
munca si protectie sociala judeteana sau a municipiului Bucuresti - Camera de munca;
g)copie de pe actul de detinere a spatiului pentru agentia de turism si pentru filialele acesteia;
h)fisa de prezentare a agentiei de turism si a eventualelor filiale ale acesteia, daca este cazul;
i)formularul biletului de turism pentru asigurarea serviciilor;
j)copie de pe ordinul de plata privind transferul în contul O.A.C.T. a contravalorii prestatiilor efectuate
de acesta pentru eliberarea licentei.
Documentatia astfel întocmita se transmite reprezentantului zonal al Ministerului Turismului -
Directia generala de autorizare si control, care verifica documentatia primita, solicitând eventuale
completari. Termenul de solutionare a cererii este de 30 de zile si curge de la data înregistrarii
documentatiei complete.
Eliberarea licentei se face dupa consultarea cu reprezentantii din teritoriu ai asociatiei
profesionale de profil si verificarea la fata locului a îndeplinirii criteriilor minime prevazute de lege.
La schimbarea sediului agentiei de turism sau a titularului licentei agentul economic în cauza este
obligat sa solicite eliberarea unei noi licente, întocmind în acest sens urmatoarea documentatie:

a)cerere;
b)certificat constatator de la oficiul registrului comertului privind noul sediu*);
c)licenta de turism eliberata anterior, în original;
d)dovada achitarii contravalorii prestatiei efectuate.
Pentru înscrierea filialei unei agentii de turism se va întocmi urmatoarea documentatie:
a)cerere;
b)certificat constatator de la oficiul registrului comertului privind sediul filialei*);
c)licenta de turism a agentiei de turism, în copie;
d)brevetul de turism si contractul de munca, în copie, al persoanei care conduce filiala din alta localitate
decât agentia de turism sau copie de pe documentul de calificare ca agent de turism si contractul de
munca al persoanei care conduce filiala din aceeasi localitate cu agentia de turism;
e)dovada achitarii contravalorii prestatiei efectuate.
Pentru vizarea, din 3 în 3 ani a licentei pentru agentia de turism si filiala acesteia se va întocmi
urmatoarea documentatie:
a)cerere;
b)licenta de turism, în original, pentru agentie si, respectiv, anexa licentei pentru filiala;
c)brevetul de turism al persoanei care conduce agentia, în copie;
d)contractul de munca al persoanei care detine brevetul de turism, în copie;
e)dovada achitarii contravalorii prestatiei efectuate.
Pentru radierea agentiei de turism si, respectiv, a filialei acesteia se va prezenta urmatoarea
documentatie:
a)cerere;
b)licenta de turism si, respectiv anexa licentei de turism, în original.
Suspendarea licentei de turism

Licenta de turism se suspenda de catre Ministerul Turismului în cazul în care se constata
nerespectarea uneia dintre situatiile prevazute de lege. Suspendarea se face pentru o perioada de pâna la
un an.
În cazul în care cu ocazia verificarilor efectuate în vederea vizarii licentei de turism se constata ca
nu mai sunt îndeplinite conditiile care au stat la baza acordarii acesteia, licenta se suspenda pâna la
remedierea deficientelor.
Licenta de turism este suspendata din oficiu pe perioada în care agentul economic nu are
încheiata polita de asigurare pentru riscul de insolvabilitate sau faliment al agentiei.

Retragerea licentei de turism

Retragerea licentei de turism de catre Ministerul Turismului - Directia generala de autorizare si
control se face în situatiile prevazute de lege.
În situatia în care, la verificarea efectuata de reprezentantii Ministerului Turismului - Directia
generala de autorizare si control se constata ca agentia de turism nu mai functioneaza la sediul înscris în
licenta de turism, aceasta se retrage din oficiu, în termen de 15 zile de la notificarea agentului economic,
titular al licentei în cauza, prin scrisoare recomandata.
Potrivit actelor normative in vigoare se sanctioneaza:
- desfasurarea de activitati turistice specifice agentiilor de turism de catre agentii economici fara
licenta de turism;
- desfasurarea activitatilor turistice specifice agentiilor de turism fara licenta sau dupa retragerea
ori suspendarea licentei;
- desfasurarea de activitati turistice specifice agentiilor de turism de catre agentii economici cu
licenta de turism suspendata, nevizata sau cu viza expirata.
Criterii minime pentru eliberarea licentei de turism
Nr. Agentia de Agentia de Filiala tour- Filiala

crt. Criteriile turism tour- turism operatoare5) detailista
operatoare detailista
1. Agentul economic trebuie x x - -
sa aiba prevazute în
obiectul de activitate
servicii turistice
2. Agentul economic trebuie x x - -
sa fie înregistrat în
registrul comertului
3. Starea si aspectul cladirii
în care functioneaza
agentia:
- foarte buna si salubra x x
- buna si salubra x x
4. Amplasarea agentiei in
cladire la demisol, parter, x x x x
mezanin sau la etajul I,
usor accesibil2
5. Suprafata comerciala a
agentiei:
-peste 16 mp x x - -
2
Pot fi acceptate si alte amplasamente, daca sunt situate în cladiri cu destinatie publica.
Agentia de turism touroperatoare care nu are activitate de vânzare directa catre turisti poate functiona si la alte
niveluri ale cladiri

-peste 10mp - - x x
6. Suprafata comerciala sa
fie folosita in x x x x
exclusivitate pentru
turism3
7. Grup sanitar propriu
pentru personal sau cu x x x x
acces facil
8. Persoana care conduce
activitatea agentiei de x x x x
turism trebuie sa fie
posesoare a brevetului de
turism4 , 5
9. Asigurarea cu personal
calificat ca agent de x x x x
turism si cu ghizi,
posesori ai atestautului de
ghid de turism,
corespuznator serviciilor
turistice comercializate
10. Polita de asigurare pentru
riscul de insolvabilitate x x - -
sau faliment al agentiei6
11. Utilizarea de autocare x x x x
clasificate
12. Asigurarea serviciilor de
cazare si masa numai în x x x x
structuri de primire
turistice clasificate
13. Firma x x x x
14. Mobilier adecvat x x x x
activitatii desfasurate
15. Mijloace de
3
Pot fi acceptate, în masura în care spatiul permite, si alte activitati, cum sunt: schimb valutar,
xerox, vânzari de suveniruri, ilustrate, carti de turism, ghiduri, harti.
4
În situatia în care înceteaza contractul de munca încheiat între persoana brevetata si agentul
economic, înlocuirea acesteia se va face în termen de 30 de zile.
5
În cazul filialei situate în aceeasi localitate cu agentia de turism persoana care conduce filiala
trebuie sa fie calificata ca agent de turism.
Persoana calificata trebuie sa posede un document care sa certifice absolvirea uneia dintre
urmatoarele forme de învatamânt: - facultate de turism;
- scoala postliceala de turism;
- liceu sau clasa cu profil de turism;
- curs de calificare în meseria de agent de turism, organizat de institutii autorizate.
6
Cuantumul sumelor asigurate pe tip de agentie de turism si procedura de asigurare se stabilesc
periodic de Ministerul Turismului, prin ordin al ministrului turismului.

telecomunicatii
-telefon si fax x x x x
16. Placheta cu numarul de
telefon al Ministerului x x x x
Turismului, precum si al
Autoritatii Nationale
pentru Protectia
Consumatorilor amplasata
în spatiul comercial
Agentii economici din turism, posesori de certificate de clasificare si/sau licente de turism emise
de Ministerul Comertului si Turismului sau de Autoritatea Nationala pentru Turism - Oficiul de
Autorizare si Control, au obligatia ca în termen de 30 de zile de la data publicarii Ordinului nr. 203 din 10
martie 20027 sa solicite preschimbarea acestora cu noile tipuri de documente eliberate de Ministerul
Turismului.
Preschimbarea documentelor se realizeaza de catre Ministerul Turismului gratuit, în baza cererii
agentului economic, însotita de originalul vechilor certificate sau licente si de copia de pe certificatul de
înregistrare la registrul comertului.
Certificatele de clasificare si licentele de turism pentru care nu s-a solicitat preschimbarea în
termenul legal devin nule.
Agentii economici posesori de certificate de clasificare sau licente de turism au obligatia sa
asigure afisarea acestora în original sau copii xerox color, înramate estetic, la receptia structurii de primire
turistice si, respectiv, la sediul agentiei de turism.
7
ORDIN nr. 203 din 10 martie 2002 privind preschimbarea certificatelor de clasificare si/sau a licentelor de turism

FISA DE PREZENTARE
a agentiei de turism
..............................................................
1. Denumirea agentului economic ...................................................................... .....................

2. Sediul agentului economic .... ...................................... .................................. .....................
3. Nr. Certificatului de inmatriculare la Registrul comertului ............................. ....................
4. Capitalul social ...................................... ......................................................... .....................
5. Sediul agentiei ...................................... ...................................... ................... ....................
6. Activitatea desfasurata de agentie.............................................................................
.................................................................................................................................................
...................................... ............................................. ......................... ...............................
7. Personal total ...................................... din care, calificat8 ............................... ....................
8. Personal cunoscator de limbi straine de circulatie internationala (se vor anexa atestatele)
............................................................................................................................................
........................................................................................................................ .......................
9. Starea cladirii (foarte buna, buna) ...................................... .................................................
10. Amplasarea in spatiul agentiei (parter, mezanin sau etajul I, etaje superioare)
...................................... ...................................... .................................................................
11. Starea spatiului comercial ...................................... .............................................................
12. Suprafata spatiului comercial (mp) ...................................... ..............................................
13. Echipamente din dotare ...................................... .................................................................
14. Telefon ...................................... ...................................... ....................................................
15. Telefon / Fax ...................................... ...................................... ...........................................
Semnatura autorizata
..............................................
8
Se vor anexa in copie actele de calificare

CERERE DE ELIBERARE A LICENTEI DE TURISM
DOMNULE MINISTRU,
...............................................................................................................................................
(denumirea agentului economic)
cu sediul in localitatea......................... ........................., str. ......................... nr. ......................,
sectorul/judetul ...................... reprezentat prin ......................... ........................., in calitatea de
......................... ......................... va rog sa aprobati eliberarea lcientei de turism, categoria ............
(administrator, presedinte, director)
pentru ......................... ......................... amplasata in localitatea ........................., str. ........................., nr.
..................., sector ................., judet ........................., in vederea desfasurarii urmatoarelor activitati
turistice9 ......................... ......................... ......................... ......................... ......................... .........................
......................... ......................... ......................... ..........................
Declar ca sunt indeplinite in totalitate criterile de licentiere stabilite de Ministrului Turismului, pe

care le vom respecta in toate perioada desfasurarii activitatii de turism.
Anexam urmatoarele documente:
Semnatura
L.S.
Data .........................
9
Se vor indica serviciile turistice care constituie obiectul de activitate al agentiei de turism

ROMANIA
MINISTERUL TURISMULUI
LICENTA DE TURISM
Categoria .................................................., valabil pana la data de ..........................

Agentia de turism ......................... ......................... situata in ......................... ................................
(sediul)
apartinand de ......................... ......................... ......................... ..................., are conditii materiale
(denumirea agentului economic)
si capacitatea profesionala de a desfasura urmatoarele activitati turistice: ......................... .........................
......................... ......................... ......................... ......................... ......................... .........................
......................... ......................... ......................... ......................... ......................... .........................
......................... ......................... ......................... ......................... ..........................
Prezenta licenta a fost eliberata conform prevederilor ......................... ......................... .................

si documentatiei inregistrate la Ministerul Turismului cu nr. .........................
......................... .........................
(semnatura si stampila)
Nr. .........................
Bucuresti ......................... 20.......
......................... .........................
(Denumirea agentului economic)

Brevetul de turism
Coform acetelor normative in vigoare10, prin brevet de turism se intelege documentul prin care
se atesta capacitatea profesionala in domeniul turismului a persoanelor fizice care asigura conducerea
agentilor de turis sau a structurilor de primire turistice.
Acordarea brevetului de turism11

Conducerea operativa a agentiei de turism, a filialei acesteia din alte localitati, a hotelului, a
motelului, a campingului (cu o capacitate de peste 100 de locuri de cazare), a satului de vacanta, a cabanei
si a unitatii de alimentatie pentru turism de categoria I si "Lux", cu o capacitate mai mare de 50 de locuri
la mese, se asigura de persoane care detin brevet de turism.
În functie de nivelul si de pregatirea profesionala, precum si de îndeplinirea criteriilor minime
prevazute de lege se elibereaza brevet de turism pentru urmatoarele functii:
a) manager în activitatea de turism;
b)director de agentie de turism touroperatoare;
c)director de agentie de turism detailista;
d)director de hotel;
e)director de restaurant;
f)cabanier.
Posesorul brevetului de turism poate ocupa si alte functii decât cele înscrise pe acesta, astfel:
- a) managerul în activitatea de turism poate ocupa oricare dintre functiile prevazute mai sus;
- b) directorul de agentie de turism touroperatoare poate ocupa fie functia înscrisa în brevet, fie functia de
director de agentie de turism detailista;
- c) directorul de hotel poate asigura fie functia înscrisa în brevet, fie conducerea operativa a activitatilor
unui alt tip de unitate de cazare.
În vederea obtinerii brevetului de turism, persoana în cauza trebuie sa prezinte urmatoarea

documentatie:
a)cerere de eliberare a brevetului de turism;
b)dovada privind detinerea dreptului de munca în România, în cazul cetatenilor straini;
10
Potrivit Hotararii Guvernului nr.238/2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului
de turism
11
Conform Ordinului nr. 170 din 3 aprilie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism

c)curriculum vitae;
d)copie de pe actul de identitate;
e)copii legalizate de pe actele de studii si de calificare, de pe alte documente care atesta absolvirea
unor cursuri de specializare si perfectionare profesionala în domeniu;
f)documentele care atesta perioada lucrata în turism:
- copie de pe cartea de munca, avizata de Camera de munca;
- atestatul de ghid, în cazul ghizilor;
- copie de pe contractul de societate, pentru persoanele care au desfasurat activitatea în calitate de
asociati ai societatii comerciale;
- copie de pe certificatul de clasificare sau copie de pe licenta de turism;
g)atestat de limba straina de circulatie internationala, cu exceptia cabanierilor si a directorilor
agentiilor de turism detailiste;
h)atestat de limba româna pentru cetatenii straini;
i)certificat de cazier judiciar;
j)caracterizare de la ultimul loc de munca asupra activitatii desfasurate în domeniul turismului;
k)copie de pe documentul privind plata în contul O.A.C.T. a contravalorii prestatiei efectuate.
Documentatia întocmita se transmite reprezentantului zonal al O.A.C.T., care va verifica si va

solicita eventualele completari.
În situatia în care solicitantul nu îndeplineste conditiile pentru eliberarea brevetului de turism,
persoanei în cauza i se comunica în scris motivul.
Termenul de eliberare sau de transmitere a comunicarii privind neeliberarea brevetului de turism
este de 30 de zile de la data primirii si înregistrarii documentatiei complete.
Brevetele de turism se elibereaza pe o perioada nelimitata.
În situatia în care solicitantul nu îndeplineste conditiile pentru eliberarea brevetului de turism, i se
comunica în scris motivul.
În vederea preschimbarii brevetelor de turism, titularii acestora vor transmite reprezentantilor

zonali ai O.A.C.T. în Turism urmatoarea documentatie:
a)cererea de preschimbare a brevetului de turism;
b)documentele de atestare a perioadei lucrate în turism;
c)brevetul de turism, în original;
d)copie de pe documentul privind plata în contul O.A.C.T. a contravalorii prestatiei efectuate;
e)acte care sa ateste situatia actualizata a pregatirii profesionale;

f)curriculum vitae.
Criteriile minime pentru eliberarea brevetului de turism
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:

A = Manager în activitatea de turism
B = Director de agentie de turism touroperatoare
C = Director de agentie de turism detailista
D = Director de hotel
E = Director de restaurant
F = Cabanier
Nr. Criteriile A B C D E F
crt.
1. Cetatenie:
Sa indelineasca una dintre conditiile:
-sa fie cetatean al Romaniei x x x x x x
Cetateni straini trebuie:
-sa domicilieze in Romania x x x x x x
-sa detina permis de munca in Romania x x x x x x
2. Pregatire profesionala
- Sa fie posesor al unui atestat12 de limba straina x x - x x -
de cirulatie internationala
- Sa fie absolvent cu examen de licenta al unei x x x x x x
facultati acreditate cu proful de turism
-Sa fie absolvent cu examen de licenta al unei
12
Atestatul trebuie sa fie eliberat de institutii autorizate.
Se excepteaza:
- absolventii unor forme de învatamânt cu predare într-o limba de circulatie internationala;
- absolventii facultatilor de specialitate într-o limba straina de circulatie internationala si cei ai
facultatilor de relatii internationale si turism;
- cei care fac dovada ca au lucrat la firme de turism în strainatate cel putin un an;
- absolventii unor cursuri postuniversitare de limbi straine.
Cetatenii straini trebuie sa depuna atestat de limba româna.

facultati acreditate sau al unui colegiu universitar

si sa faca dovada unei activitati în turism13 de
minimum ani în una dintre functiile:
 functie de conducere în societati
comerciale din domeniul turismului, cu 3 2 1 2 2 -
exceptia sectorului administrativ
 functii de specialitate în Ministerul
Turismului sau în asociatii profesionale din 3 2 1 2 2 -
turism**)
 functii de specialitate în societati

comerciale de turism, cu exceptia 5 3 2 3 3 1
sectorului administrativ
 receptioner
13
Criteriul privind activitatea în turism se reduce cu 50% în situatia în care solicitantul face dovada absolvirii unui
curs de formare manageriala specific functiei, cu o durata de cel putin 6 luni, efectuat dupa data de 1 ianaurie 1990,
organizat de institutii autorizate.

Functiile de director de agentie de turism touroperatoare sau detailista, director de hotel,
director de restaurant pot fi ocupate numai dupa absolvirea unui curs de formare manageriala
specific functiei, cu o durata de cel putin 6 luni, efectuat dupa data de 1 ianuarie 1990, organizat
de institutii autorizate.

Vechimea în activitatea specifica categoriei de brevet solicitat va fi dovedita cu act de
proprietate sau cu contract de locatie de gestiune sau de închiriere si cu certificat de clasificare
ori cu licenta de turism.

Vechime dovedita prin carnet de munca, contract de munca sau conventie civila.

Organizat de institutii autorizate.
N - Nu poate ocupa functia respectiva.

 agent de turism - 4 3 3 3 1
 
 lucrator gestionar în alimentatia publica - 3 2 4 3 1
(bucatar, gestionar, barman cu gestiune) N N N 5 4 -
 sef de sala
 ghid de turism
 cabanier N N N 6 5 -
- Sa fie absolvent al unei scoli postliceale în

domeniul turismului, cu durata de 1-2 ani sau al N 5 3 N N 2
unui liceu cu profil de turism si: N N 5 4 -
**sa faca dovada unei activitati în turism de

minimum ani în una dintre functiile: N
 functii de conducere în societati comerciale

din domeniul turismului, cu exceptia
3 2 3 3 1
Turismului sau în asociatii profesionale din
N
turism
3 2 3 3 1
 functii de specialitate în societatile
comerciale de turism, cu exceptia
N
4 3 4 4 1
 receptioner
 agent de turism
N
 sef de unitate, tehnolog în alimentatia
5 4 4 4 -
publica
4 3 5 4 1
 lucrator gestionar în alimentatia
- N N 4 4 1
publica(bucatar-gestionar, barman cu
-
gestiune sau sef de sala)
N
-sa fie absolvent al unui curs de formare
N N 7 6 1
manageriala în industria hoteliera si turistica,
specific functiei, efectuat dupa data de 1 ianuarie
N
1990 
X X x x -
 cabanier
-sa fie absolvent de liceu si:
-

a)sa faca dovada unei activitati în turism de

minimum ani în una dintre functiile: -
N N 6 5
N
Turismului sau în asociatii profesionale din
turism
1
 functii de conducere în societati comerciale
4 3 4 4
din domeniul turismului, cu exceptia
N -
4 3 4 4
 receptioner
N
 agent de turism
1
 functii de specialitate în societati
5* - 6 5 1
comerciale de turism, cu exceptia
6* 6 5 6* 5*
- 1
 sef de unitate, tehnolog in alimentatia
5 4 5 5
publica
N 1
 lucrator gestionar în alimentatia
N N 5 5
publica(bucatar-gestionar, barman cu
N
gestiune sau sef de sala)
2
N N 4 6
 cabanier
N
1
b) sa fie absolvent al unui curs de formare
N N 6 5
manageriala în industria hoteliera si turistica,
N
specific functiei, efectuat dupa data de 1 ianuarie
x
1990 ****
x x x x
-


3.2. Ghizii de turism
Actul normativ ce sta la baza atestarii ghizilor este Ordinul nr. 637/2004 ptr aprobarea Normelor
metodologice privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea
ghizilor de turism
Ghidul de turism14 este persoana care, in baza certificatului de calificare si a atestatului, poate
asigura desfasurarea in bune conditii a programelor turistice.
Categoriile de ghizi utilizate in activitatea de turism din Romania sunt:

- ghid local care asigura asistenta turistica pe un teritoriu limitat
- ghid national, care asigura asistenta turistica pe teritoriul national si in strainatate
- ghid specializat pentru anumite segmente ale serviciilor turistice:
 montan, drumetie montana
 arta
 supraveghetor
 animatie
 habitat natural: fauna, flora
 ornitologie
 sportiv (alpinism si catarare pe stanci, schi, inot, bob, inot, canotaj, iahting, zbor cu
aparate ultrausoare-deltaplan, parapanta,etc.)
Formarea profesionala a ghizilor
Formarea profesionala a categoriilor de ghizi de turism se poate realiza:

a) in cadrul sistemului national de invatamant;
b) in cadrul sistemului de formare profesionala a adultilor.
Planurile si programele de pregatire pentru calificarea in meseria de ghid de turism se elaboreaza
de catre unitatile care organizeaza cursurile de calificare si specializare, in conditiile legii.
Specializarea profesionala pentru categoria de ghid de turism national sau ghid de turism
specializat se realizeaza numai pentru persoanele care detin certificat de calificare de ghid de turism.
14
Potrivit Ordinului nr. 637/2004 ptr aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile
pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism

Atestarea ghizilor de turism

Profesia de ghid de turism poate fi exercitata de persoane fizice detinatoare de atesta de ghid.
Atestatul de ghid de turism este documentul eliberat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si
Turismului, prin care se confirma capacitatea profesionala a persoanelor fizice calificate in profesia de
ghid de turism de a exercita activitatea in una dintre categoriile de ghizi de turism.
In vederea obtinerii atestatului de ghid de turism local solicitantul va prezenta urmatoarele

documente:
a) cerere
b) copie de pe actul de identitate
c) copie de pe certificatul de calificare in profesia de ghid de turism
d) copie de pe atestul privind cunoasterea unei limbi straine, iar in cazul persoanelor fizice, cetateni ai
statelor Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European, si o copie de pe atestul privind
cunoasterea limbii romane
e) certificat de cayier judiciar
f) certificat medical
g) doua fotografii tip buletin de identitate
h) certificatul de absolvire a cursului de specializare profesionala (in cazul categoriilor de ghid de turism
national si specializat).
Documentatia astfel intocmita se prezinta Ministerului Transporturilo, Constructiilor si

Turismului – Autoritatea Nationala pentru Turism.
In situatia in care solicitantul nu indeplineste conditiile pentru eliberarea atestatului de ghid de
turism, acestuia I se comunica motivul.
Termenul de eliberare a atestatului de ghid de turism sau de raspuns, dupa caz, este de 30 de zile
de la data primirii si inregistrarii documentatiei complete.
Profesia de ghoid de turism poate fi exercitata fie ca activitate de baza, fie ca activitate
complementara (numai de ghizii detinatori de atesta si ecuson de ghid de turism), fie pe cont propriu (de
catre persoane fizice autorizate potrivit legii).
Ecusonul de ghid de turism se elibereaza de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si
Turismului, prin Autoritatea Nationala pentru Turism.

In cazul in care se constata inregistrarea unui numar de mai mult de 5 reclamatii, care in urma
verificarii de catre reprezentantii cu atributii ce control din minister se constata ca sunt intemeiate, se va
lua masura retragerii atestatului de ghid de turism.
Masura retragerii atestaului de ghid de turism se contesta in termen de 30 de zile de la data
comunicarii acestei masuri posesorului atestatului de ghid de turism.
Conditii privind selectionarea candidatilor ptr cursurile de calificare profesionala in profesia de ghid
de turism local
1.sa aiba vârsta minima de 18 ani si vârsta maxima de 65 de ani;
2.sa aiba cel putin studii liceale cu bacalaureat;
3.sa nu fi suferit condamnari (fapt dovedit cu certificatul de cazier judiciar);
4.sa fie apt din punct de vedere medical pentru profesia de ghid de turism (sanatos clinic si psihic, fara
defecte fizice, de vorbire sau de auz);
5.sa cunoasca satisfacator cel putin o limba straina de circulatie internationala, dovedita prin atestat
privind cunoasterea unei limbi straine, pentru persoanele fizice române si atestat privind cunoasterea
limbii române, pentru persoanele fizice straine;
6.sa aiba cunostinte de cultura generala, dovedite prin test de verificare.
Conditiile pentru participarea la cursurile de specializare profesionala pentru categoriile de ghid de

turism national si ghid de turism specializat
În vederea participarii la cursurile de specializare profesionala pentru categoriile de ghid de
turism national si ghid de turism specializat, candidatul trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:
1.sa aiba calificarea profesionala pentru profesia de ghid de turism;
2.sa aiba cel putin studii liceale cu bacalaureat;
3.sa aiba vârsta minima de 18 ani si vârsta maxima de 62 de ani pentru ghidul de turism specializat si,
respectiv, 65 de ani pentru ghidul de turism national;
4.sa nu fi suferit condamnari (fapt dovedit cu certificatul de cazier judiciar);
5.sa fie apt din punct de vedere medical pentru profesia de ghid de turism (sanatos clinic si psihic, fara
defecte fizice, de vorbire sau de auz, apt pentru efort fizic*);
6.pentru categoria de ghid de turism specializat trebuie sa aiba cunostinte temeinice, teoretice si practice,
specifice categoriei de ghid de turism specializat pentru care opteaza;
7.sa cunoasca temeinic cel putin o limba straina de circulatie internationala, dovedita prin test de
verificare;
8.sa aiba cunostinte de cultura generala, dovedite prin test de verificare.

Atestarea îndeplinirii criteriilor se realizeaza prin prezentarea de copii de pe documente. Acestea

se pastreaza la organizatorul cursului.
*) Conditie necesara pentru ghidul de turism specializat - ghid sportiv, ghid montan.

Tema 4
4.1. SALVAMONTISM- UL
Organizarea activităţii de salvare în munţi

Activitatea de salvare în munţi cuprinde patrularea preventivă, asigurarea permanenţei la punctele
şi refugiile SALVAMONT, căutarea persoanei dispărute, acordarea primului ajutor medical în caz de
accidentare şi transportarea accidentatului sau a bolnavului la prima unitate sanitară. Această activitate
este desfăşurată de salvatori montani.
Consiliile judeţene în a căror rază administrativ-teritorială se află trasee montane şi/sau pârtii de
schi organizează servicii publice judeţene SALVAMONT care coordonează activitatea de prevenire a
accidentelor montane şi de salvare în munţi a persoanelor accidentate şi a bolnavilor.
Serviciul public judeţean SALVAMONT are următoarele atribuţii principale:

a) coordonează din punct de vedere administrativ şi organizatoric activitatea de salvare montană în judeţ;
b) propune omologarea sau desfiinţarea unor trasee montane;
c) coordonează şi supraveghează activitatea de amenajare, întreţinere şi reabilitare a traseelor montane din
judeţ;
d) asigură preluarea apelurilor de urgenţă privind accidentele montane şi transmiterea acestora la şefii de
formaţie SALVAMONT sau la înlocuitorii acestora;
e) asigură permanenţa la punctele şi refugiile SALVAMONT;
f) organizează activitatea de pregătire profesională a salvatorilor montani în judeţ;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii legate de activitatea de salvare montană prevăzute de legislaţia în
vigoare sau stabilite prin hotărâre a consiliului judeţean.
În localităţile pe teritoriul cărora există trasee turistice montane şi/sau pârtii de schi consiliile
locale pot organiza, în condiţiile legii, servicii publice locale SALVAMONT.
Serviciul public local SALVAMONT are următoarele atribuţii principale:

a) coordonează din punct de vedere administrativ şi organizatoric activitatea de salvare montană la
nivel local;
b) angajează, formaţiile necesare de salvatori montani;
c) asigură participarea salvatorilor montani, la formele de pregătire profesională organizate de
Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România;

d) colaborează cu serviciul public judeţean SALVAMONT;

e) îndeplineşte orice alte atribuţii în ceea ce priveşte salvarea montană prevăzute de legislaţia în
vigoare sau stabilite prin hotărâre a consiliului judeţean şi, respectiv, local.
Serviciul public judeţean sau local SALVAMONT îşi constituie formaţiile astfel:
a) prin încheierea de contracte de muncă, contracte de colaborare sau contracte de voluntariat cu
fiecare salvator montan, în baza legislaţiei în vigoare;
b) prin încheierea de contracte civile de prestări de servicii cu societăţi civile profesionale de
salvatori montani sau cu organizaţii neguvernamentale care au ca scop salvarea montană şi care
pun la dispoziţie întreaga echipă sau echipele necesare activităţii de salvare montană.
Formaţia de salvare montană este alcătuită din minimum 6 membri salvatori montani.
Numărul formaţiilor SALVAMONT este stabilit prin hotărâre a consiliului judeţean sau local,
după caz, cu consultarea Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România, în funcţie de
caracteristicile zonei montane, de afluenţa turiştilor, schiorilor şi alpiniştilor în zona montană respectivă.
Formaţia de salvare montană are următoarele atribuţii principale:

a) deplasarea de urgenţă la locul solicitat, salvarea accidentatului sau a bolnavului, acordarea
primului ajutor medical şi transportarea acestuia la locul stabilit, pentru a fi preluat de personalul
medical de specialitate;
b) patrularea preventivă în zonele montane cu flux turistic mare, grad de periculozitate ridicat şi în
staţiunile turistice montane de practicare intensivă a sporturilor de iarnă;
c) orice alte sarcini la care s-a obligat prin clauzele contractului în baza căruia a fost angajată.
Fiecare formaţie de salvare montană este condusă de un şef de formaţie ales de membrii acesteia.
Şeful formaţiei are sarcina de a organiza activitatea de patrulare, de a mobiliza formaţia pentru intervenţie
în timpul cel mai scurt, de a asigura coordonarea activităţii de intervenţie şi de a asigura instruirea
permanentă a formaţiei.
Şeful formaţiei de salvare montană îşi numeşte înlocuitorii care preiau atribuţiile acestuia în cazul
indisponibilităţii titularului.

Formaţia de salvare montană este dotată de către consiliul judeţean sau local, după caz, cu
materiale de intervenţie, salvare şi transport al accidentatului sau al bolnavului, conform baremurilor
prevăzute în anexa nr. 11.
Baremurile pot fi suplimentate prin decizie a Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din
România.
Conducătorul formaţiei SALVAMONT răspunde de folosirea şi de păstrarea acestor materiale.
Fiecare membru al formaţiei SALVAMONT este dotat cu echipament şi trusă de prim ajutor,
conform baremurilor prevăzute la anexa nr. 1 din aceesi lege.
Pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă la locul accidentului, membrii formaţiilor SALVAMONT
vor efectua o perioadă de instruire la nivelul serviciilor de ambulanţă judeţene sau al unităţilor de primire
a urgenţelor din cadrul spitalelor judeţene.
Însemnele, legitimaţiile şi culorile distinctive ale echipamentelor membrilor echipelor
SALVAMONT sunt unice pe întregul teritoriu al României şi se stabilesc de către Asociaţia Naţională a
Salvatorilor Montani din România.
Folosirea acestor însemne de către persoane neautorizate constituie infracţiune şi se pedepseşte conform
legislaţiei în vigoare.
La acţiunile de patrulare preventivă sau la intervenţiile cu un grad redus de complexitate pot
participa ca voluntary şi persoane care nu au calitatea de salvator montan, cu acordul şefului formaţiei de
salvare montană, care va ţine o evidenţă a acestora.
Finanţarea serviciilor publice judeţene sau locale SALVAMONT, inclusiv dotarea şi echiparea
cabanelor cu aparatură, instrumente şi materiale necesare desfăşurării activităţii, se face din bugetele
proprii ale judeţelor sau din bugetele locale, după caz.
Nominalizarea cabanelor care trebuie echipate şi dotate se face prin hotărâre a consiliului
judeţean sau local, după caz, cu consultarea Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România.
Serviciile medicale de urgenţă furnizate de formaţiile SALVAMONT cu personal medical
autorizat se subcontractează cu serviciile de ambulanţă.
În cazul accidentelor în munţi formaţiile SALVAMONT apelează serviciul de ambulanţă care are
obligaţia de a prelua de la acesta accidentaţii care necesită spitalizare.
Membrii formaţiilor de salvare montană, care au încheiat contracte de colaborare şi de voluntariat
şi care participă la activităţile de prevenire a accidentelor, de patrulare preventivă, salvare, pregătire şi
perfecţionare, pot fi scoşi de la locul de muncă pe durata desfăşurării acestora, prin negociere între
1
Hotărârea Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor
montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi

consiliile judeţene sau locale, după caz, şi unităţile/instituţiile unde aceste persoane îşi desfăşoară
activitatea. Pentru perioada respectivă membrii echipelor SALVAMONT beneficiază de salariul mediu pe
economie şi de menţinerea calităţii de persoană încadrată cu contract individual de muncă la
unităţile/instituţiile unde aceste persoane îşi desfăşoară activitatea.
Fiecare membru al formaţiei SALVAMONT primeşte, pe perioada activităţii de patrulare,
precum şi de salvare în munţi constând în căutarea, acordarea primului ajutor medical şi transportul
accidentatului, o indemnizaţie de periculozitate care se stabileşte prin hotărâre a consiliului judeţean sau
local, în raport cu riscurile şi cu condiţiile naturale specifice, precum şi cheltuielile de cazare şi transport.
Agenţii economici din turism asigură echipelor SALVAMONT prioritate la utilizarea mijloacelor
de transport pe cablu şi a serviciilor de cazare şi alimentaţie pe perioada în care acestea sunt în acţiuni de
patrulare preventivă şi de salvare în munţi.
Serviciile publice SALVAMONT beneficiază de o frecvenţă radio de urgenţă naţională, care este
pusă la dispoziţie în mod gratuit, precum şi de o pereche de frecvenţe de lucru pe repetor pentru probleme
de organizare şi cooperare în munţi, care sunt asigurate, de asemenea, gratuit.
Refugiile şi bazele SALVAMONT trebuie să fie dotate cu staţii de radioemisie fixe.
Membrii formaţiilor de salvare montană încheie asigurări pentru răspundere civilă profesională,
de viaţă sau pentru accidente.
Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România are, în domeniul prevenirii

accidentelor montane şi organizării activităţii de salvare în munţi, următoarele atribuţii:
a) coordonează din punct de vedere tehnic activitatea de salvare montană din întreaga ţară, având
dreptul de a emite norme tehnice obligatorii în activitatea de salvare montană;
b) organizează examenul de atestare în profesia de salvator montan;
c) organizează formele de pregătire profesională a salvatorilor montani;
d) organizează examenele de atestare periodică a salvatorilor montani;
e) conferă şi ridică dreptul de liberă practică în profesia de salvator montan;
f) aplică sancţiuni disciplinare membrilor săi;
g) organizează echipe speciale de salvatori montani;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de statutul său.
Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România este recunoscută ca asociaţie de utilitate
publică.

Poate deveni salvator montan orice persoană care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) are vârsta de cel puţin 18 ani;
b) nu are antecedente penale;
c) are o stare de sănătate corespunzătoare confirmată prin fişa medicală;
d) a parcurs formele de pregătire profesională şi a efectuat un stagiu de aspirantură, stabilite de
Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România;
e) are o conduită demnă şi morală;
f) a promovat examenul de atestare în profesie organizat de Asociaţia Naţională a Salvatorilor
Montani din România.
Salvatorii montani au obligaţia de a participa la intervale stabilite de Asociaţia Naţională a

Salvatorilor Montani din România la examene de reconfirmare a dreptului de liberă practică în profesia de
salvator montan.
Neparticiparea sau nepromovarea examenelor prevăzute la alin. (1) duce la pierderea dreptului de
liberă practică în profesia de salvator montan.
Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România stabileşte prin norme proprii şi alte
situaţii care determină pierderea dreptului de liberă practică în profesia de salvator montan.
Prevenirea accidentelor montane

Amenajarea, omologarea şi întreţinerea traseelor turistice montane
Traseul turistic montan trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să prezinte interes şi să facă legătura între două sau mai multe obiective;
b) să fie accesibil atât vara, cât şi iarna, scop în care se vor evita, atât cât este posibil, versanţii sau
crestele expuse la viscole ori la curenţi puternici de aer. In condiţii speciale de altitudine sau de
teren accidentat traseul turistic montan va fi recomandat numai vara;
c) să evite zonele favorabile producerii avalanşelor de zăpadă, alunecărilor de teren sau căderilor
masive de pietre;
d) să nu necesite construirea prea multor amenajări - podeţe, balustrade, trepte - şi să permită
îmbunătăţirea potecii - lărgirea ei, acoperirea porţiunilor surpate -, fără cheltuieli mari; să nu
traverseze zone întinse de grohotişuri sau de mlaştini.

În funcţie de desfăşurarea pe teren a traseelor turistice montane se folosesc următoarele sisteme

de marcaje:
a) marcaje în grup, care au, iniţial, un parcurs comun, după care semnele se ramifică succesiv pe
diferite trasee;
b) marcaje centrifugale, cu semne care se despart chiar de la pornire pe trasee diferite;
c) marcaje în circuit, care au acelaşi punct de plecare şi de sosire;
d) marcaje cu ax comun, care au un traseu principal, numit şi magistrală, în general traseu de
creastă, din care se ramifică sau către care se dirijează mai multe trasee secundare;
e) marcaje pentru traseele dus-întors.
Pentru marcarea traseelor turistice montane şi pentru asigurarea uniformităţii şi respectării

inscripţionării internaţionale se utilizează semnele prevăzute în anexa nr. 3. De asemenea, indicatoarele de
trasee turistice montane sunt cele prevăzute în anexa nr. 4.
Documentaţiile pentru amenajarea traseelor turistice montane noi şi pentru modificarea traseelor
existente se întocmesc de către consiliile judeţene sau locale, după caz, şi de Asociaţia Naţională a
Salvatorilor Montani din România şi cuprind:
a) date de bază - traseul, unitatea montană, judeţul sau judeţele în a căror rază se află traseul;
b) date privind execuţia şi întreţinerea marcajului şi a traseului;
c) harta traseului la una dintre scările: 1:50.000, 1:25.000 sau 1:20.000.
Omologarea traseelor turistice montane se face de Ministerul Turismului, conform legislaţiei în

vigoare, în baza documentaţiilor prevăzute la art. 32 şi la iniţiativa consiliului judeţean sau local, după
caz, în a cărui rază se află traseul şi a Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România.
Condiţiile materiale şi financiare necesare lucrărilor de amenajare şi întreţinere a traseelor

turistice montane se asigură de consiliile judeţene şi/sau locale sub a căror autoritate funcţionează
serviciul public SALVAMONT.
Pentru întreţinerea traseelor turistice montane sunt obligatorii următoarele lucrări:

a) periodic se curăţă, se repară şi se îmbunătăţesc potecile, taluzurile, sectoarele protejate de
balustrade, treptele, cablurile şi lanţurile de sprijin, copertinele şi punţile peste ape şi se înlătură
toate obstacolele care barează trecerea;

b) în fiecare primăvară se completează şi se înlocuiesc stâlpii, săgeţile, indicatoarele, inscripţionările

şi semnele de marcaj deteriorate, distruse sau descompletate;
c) stâlpii de marcaj din zonele de avalanşe se schimbă pe teren ferit, iar marcajul se înlocuieşte pe
aceste porţiuni cu semne pe sol, acolo unde este posibil.
Măsuri de prevenire a accidentelor montane
Pentru adăpostirea persoanelor aflate în dificultate, surprinse de schimbări meteorologice bruşte

în zone montane izolate, departe de cabane, se construiesc, se amenajează sau se reamenajează refugii.
Lucrările de amenajare, precum şi de construire a refugiilor, a bazelor SALVAMONT şi a

punctelor sanitare SALVAMONT se execută de către consiliile judeţene şi locale în a căror rază
administrativ-teritorială se află, sub directa supraveghere a serviciului SALVAMONT.
Fondurile necesare pentru amenajarea şi întreţinerea traseelor turistice montane, precum şi pentru
construirea refugiilor, a bazelor SALVAMONT şi a punctelor sanitare SALVAMONT se asigură din
bugetele proprii ale judeţelor şi din bugetele locale.
Persoanele fizice sau juridice care administrează cabane montane au următoarele obligaţii principale:
a) să doteze cabanele, cu finanţarea potrivit prevederilor art. 16 alin. (1), cu: semnalizatoare
luminoase pentru orientarea turiştilor în timpul nopţii şi în condiţii meteorologice care prezintă
pericol de accidentare; post telephonic fix sau mobil şi staţie de emisie-recepţie radio; mijloace de
avertizare sonore la cabanele de creastă, care vor fi folosite în mod intermitent pentru orientarea
turiştilor în timpul unor condiţii meteorologice deosebite, precum şi ca semnal de alarmă în caz
de accidente, semnal stabilit convenţional între cabanieri, echipele SALVAMONT, unităţile din
apropiere ale Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne şi staţiile meteorologice;
materiale, instrumente şi medicamente prevăzute în anexa nr. 1, pentru cabane;
b) să monteze la cabane panouri cu traseele din zonă, diferite pentru sezonul de vară şi pentru cel de
iarnă, cu marcarea distinctivă a porţiunilor periculoase şi a refugiilor care pot fi folosite;
c) să întocmească registrul de trafic al turiştilor la cabană;
d) să afişeze zilnic buletinul meteorologic;
e) să informeze turiştii asupra celor mai convenabile căi de acces, în funcţie de condiţiile
meteorologice ale zilei.

Persoanele fizice sau juridice care organizează acţiuni turistice în munţi au următoarele obligaţii
principale:
a) să utilizeze ghizi montani calificaţi, dotaţi cu mijloace de comunicaţie (telefon mobil, staţie radio
de comunicaţie) capabile să asigure legătura cu punctele de alarmare a formaţiilor
SALVAMONT;
b) să informeze turiştii asupra condiţiilor meteorologice ale zilei;
c) să recomande turiştilor echipamentul necesar pentru parcurgerea traseului turistic montan;
d) să utilizeze variantele de trasee turistice montane adecvate componenţei grupului şi condiţiilor
meteorologice.
Constituie contravenţii următoarele fapte:

a) neorganizarea de către consiliile judeţene, care au zone montane în raza administrativ-teritorială,
a serviciilor publice SALVAMONT;
b) neefectuarea de către consiliile judeţene sau consiliile locale, după caz, a lucrărilor de amenajare
şi întreţinere a traseelor turistice montane;
c) neasigurarea formaţiilor SALVAMONT şi a cabanelor nominalizate cu baremurile minime de
materiale, medicamente, instrumente şi dispozitive prevăzute în prezenta hotărâre;
Contravenţiile se sancţionează cu amenzi de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, faptele

prevăzute la lit. a) şi b);
cu amendă de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. c) şi d).
Amenzile se aplică şi persoanelor juridice.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de personalul anume împuternicit al
Ministerului Turismului.
Ministerul Sănătăţii şi Familiei asigură, prin direcţiile judeţene de sănătate publică, convocarea şi
instruirea anuală a cabanierilor nominalizaţi şi a ghizilor montani pentru acordarea primului ajutor
medical şi folosirea medicamentelor din dotarea cabanelor turistice.

ANEXA 1 2
BAREMURI
de dotare a membrilor echipelor SALVAMONT şi a cabanelor cu instrumentar medical,
medicamente, materiale sanitare şi
cu materiale pentru intervenţie, salvare şi transport al
bolnavilor şi turiştilor accidentaţi în zona montană
1. Baremul de dotare a fiecărui membru al formaţiei SALVAMONT cu echipament individual şi

materiale necesare pentru intervenţie, salvare şi transport al bolnavilor şi turiştilor accidentaţi în zona
montană:
- bocanci tip alpin: a) de iarnă; b) - ochelari de protecţie;
de vară; - cască de protecţie;
- costum alpin (pantalon de vară, - vestă de siguranţă;
bluză de vară, pelerină de - colţari;
ploaie, pantalon de iarnă, bluză - piolet;
vătuită, şosete de lână, - rucsac;
suprapantalon, vestă vătuită, - aparatură de emisie-recepţie
parazăpezi, hanorac radio;
impermeabil); - telefon mobil;
- bocanci de schi; - binoclu;
- costum de schi; - trusă medicală individuală;
- căciuliţă de schi; - lanternă cu baterii;
- mănuşi de protecţie; - briceag.
- schiuri complete (schiuri, beţe
de schi, legături alpine, legături
de tură, piei de focă);
2. Baremul de dotare cu instrumentar sanitar de prim ajutor, cu materiale sanitare şi cu medicamente a
trusei individuale de prim ajutor medical a fiecărui membru al formaţiei SALVAMONT:
A. Instrumentar medical de prim ajutor:
- pipetă 2 buc. - pensă Pean dreaptă 1 buc.
- foarfece drept 1 buc. - pipă Guedel 1 buc.
- pensă Kocher 1 buc. - atelă cervicală
2
A Hotărârii Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor

- atele Krammer de diferite - cutie din metal - 20/12 cm 1

mărimi, atele gonflabile sau alte buc.
materiale pentru imobilizări de - coliere 2 buc.
fracturi, seturi 4 buc.
- "batista salvatorului" sau alte
dispozitive ajutătoare pentru
respiraţia gură la gură 1 buc.
B. Materiale sanitare:
- apă oxigenată 200 gr - pansament cu rivanol 2 pachete
- alcool sanitar 200 gr - pansament individual 2 buc.
- alcool iodat 5% 200 gr - tifon 1 m
- comprese sterile, cutii 2 buc. - mănuşi
- feşi 5/8 4 buc. - mănuşi chirurgicale
- feşi 10/10 4 buc. - folie izolantă, tip Sirius, pentru
- vată medicinală 200 gr protejarea accidentatului 1 buc.
- garou 1 m - soluţii perfuzabile
- role de leucoplast 1 buc.
C. Medicamente:
- algocalmin tablete 20 buc. - decongestionant nazal 1 flacon
- aspirină tablete 20 buc. - loperamid 10 tablete
- bioxiteracor spray 1 flacon - metoclopramid 10 tablete
- colir oftalmologic antiseptic 1 - cărbune medicinal 10 tablete
flacon - proculin picături 1 flacon
- nor spray 1 flacon - saprosan pulvis 1 flacon
- paracetamol tablete 20 buc. - muşeţel (plicuri) 1 pungă
- unguent cu antibiotice 1 tub - nitroglicerină 1 flacon
- scobutil 20 tablete - trombină uscată 1 flacon
- codeinfosfat 10 tablete
3. Baremul minim de dotare a echipei SALVAMONT cu echipament şi materiale pentru intervenţie,
salvare şi transport al bolnavilor şi turiştilor accidentaţi în zona montană:
- akijă (targă pentru transport - dispozitive de transport în
iarna) 2 buc. abrupt 2 buc.
- targă cu roţi 2 buc. - troliu 1 buc.
- tărgi speciale 2 buc. - sonde avalanşe 10 buc.

- corzi alpine diferite 4 buc. x 80 - surse de încălzire (primusuri) 2

m buc.
- carabiniere 40 buc. - câini de căutare 1
- cordeline diferite 4 buc. x 50 m - mijloace de transport auto
- aparatură de iluminat 2 buc. specifice (scutere de zăpadă,
- aparatură pentru avertizare 1 ambulanţă, maşină de teren),
buc. opţional 1 buc.
- aparatură de căutare în avalanşă - ciocane alpinism 2 buc.
1 buc. - pitoane diferite 40 buc.
- saci de dormit 6 buc.
- saltele izopren 6 buc.
- corturi 2 buc.
În funcţie de complexitatea zonei de activitate, la această dotare generală se adaugă şi
alte materiale specifice, conform normelor emise de Asociaţia Naţională a Salvatorilor
Montani din România.
4. Baremul de dotare a cabanelor cu instrumentar medical de prim ajutor, cu materiale sanitare şi cu
medicamentele care se acordă gratuit accidentaţilor sau bolnavilor:
A. Instrumentar medical de prim ajutor:
- pipetă 1 buc. - "batista salvatorului" sau alte
- foarfece drept 1 buc. dispozitive ajutătoare pentru
- pensă Kocher 1 buc. respiraţia gură la gură 1 buc.
- pensă Pean dreaptă 1 buc. - cutie din metal - 20/12 cm 1
- pipă Guedel 1 buc. buc.
- atele Krammer de diferite - coliere 2 buc.
mărimi, atele gonflabile sau alte
materiale pentru imobilizări
fracturi, seturi 4 buc.
B. Materiale sanitare:
- apă oxigenată 200 gr - vată medicinală 200 gr
- alcool sanitar 200 gr - garou 1 m
- alcool iodat 5% 200 gr - role de leucoplast 1 buc.
- comprese sterile, cutii 2 buc. - pansament cu rivanol 2 pachete
- feşi 5/8 4 buc. - pansament individual 2 buc.
- feşi 10/10 4 buc. - tifon 1 m

C. Medicamente:
- algocalmin fiole 5 buc. - laxative comprimate 10 tablete
- algocalmin tablete 20 buc. - hiposerpil 10
- aspirină tablete 20 buc. - comprimate
- bioxiteracor spray 1 flacon - miofilin 10 tablete
- colir oftalmologic antiseptic 2 - milfidipin 10 tablete
flacoane - propanolol 10 tablete
- nor spray 1 flacon - ampicilină 40 capsule
- tetraciclină unguent 1 tub - biseptol 20 tablete
- unguent cu antibiotice 1 tub - metoclopramid 4 fiole
- saprosan pulvis 1 flacon - papaverină 4 fiole
- muşeţel (plicuri) 1 pungă - scobutil compus 4 fiole
- nitroglicerină 1 flacon - fortral 2 fiole
- dicarbocalm 1 cutie - atropină 2 fiole
- antinevralgice 20 tablete - dogoxin 2 fiole
- talazol 1 flacon - furosemid 2 fiole
- clorocalcin 1 flacon - adrenalină 3 fiole
- bixtonim 2 flacoane - efedrină 5% 3 fiole
- piramidon 30 tablete - cofeină 4 fiole
- emetiral tablete 1 flacon - miofilin 4 fiole
- revulsin 1 tub - calciu bromat 2 fiole
- ramnolax 2 flacoane - xilină 2% 6 fiole
- cărbune medicinal 1 cutie - hemisuc de H 10 fiole
- paracetamol 20 tablete - diazepam 2 fiole
- codeină fosfatică 1 flacon - hidrocortizon acetat 4 fiole
- scobutil 1 flacon - glucoză 33% 4 fiole
- ulcerotrat 20 tablete - adrenostazin 4 fiole
- loperamid 20 tablete - venostat 4 fiole
- furazolidon 2 flacoane - ser antiviperin 2 fiole
- romergan 10 tablete - anatoxină tetanică 4 fiole
- diazepam 10 tablete - talc 10 plicuri.
5.. Baremul de dotare a cabanei cu materiale pentru intervenţie, salvare şi transport al bolnavilor şi
turiştilor accidentaţi în zona montană:
- corzi alpine 80 m 2 buc. - sonde avalanşă 10 buc.

- akijă (targă pentru transport - lanterne 4 buc.

iarna) 1 buc. - pitoane diferite 20 buc.
- targă alpină pentru vară 2 buc. - cordeline - 50 m 2 buc.
- carabiniere 10 buc. - rucsac 1 buc.
- ciocan alpin 1 buc.
ANEXA 2 3
CRITERIILE
de clasificare a traseelor turistice montane
Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt: timpul de mers, sezonalitatea, gradul de
dificultate şi nivelul de echipare a turiştilor.
a) Timpul de mers se înscrie în fişa tehnică şi pe indicatoare, exprimat în ore, fracţiuni de oră şi, mai rar,
în minute şi se va calcula astfel:
- pe teren plat şi pe pante mici, 4 km/h;
- în urcuş, pe potecă amenajată, 350 m diferenţă de nivel/h;
- în urcuş, pe potecă neamenajată, 250 m diferenţă de nivel/h;
- în coborâre, pe potecă amenajată, 450 m diferenţă de nivel/h;
- în coborâre, pe potecă neamenajată, 400 m diferenţă de nivel/h.
La o oră de mers se adaugă 10 minute necesare odihnei. Distanţa în kilometri se
utilizează în calcul numai pe traseele cu peste 80% de mers pe plat şi cu maximum 20% de mers
pe pantă cu înclinare de maximum 10 grade.
Pentru calcularea distanţelor şi timpilor de mers se efectuează măsurători pe teren şi pe
hartă.
b) Sezonalitatea este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în: trasee de primăvară şi
de toamnă, trasee de vară şi trasee de iarnă.
c) Gradul de dificultate este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:
- trasee cu grad mic de dificultate, cu următoarele caracteristici: durata traseului - 3 - 6 ore;
diferenţa de nivel - 300 - 700 m; efort fizic moderat, care nu necesită pregătire fizică
specială;
3

- trasee cu grad mediu de dificultate, cu următoarele caracteristici: durata traseului - 4 - 8

ore; diferenţa de nivel - 500 - 1.000 m; efort fizic susţinut numai pe unele etape ale
traseului, care necesită o condiţie fizică şi orientare bune;
- trasee cu grad mare de dificultate, cu următoarele caracteristici: durata traseului - 5 - 9
ore; diferenţa de nivel -800 - 1.500 m; efort fizic continuu şi intens, care necesită o foarte
bună condiţie fizică şi antrenament înainte de abordarea traseului.
d) Nivelul de echipare solicitat drumeţilor este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart
în:
- trasee care nu necesită echipament special pentru parcurgerea lui; acest tip de traseu se
desfăşoară pe poteci amenajate, drumuri forestiere şi nu prezintă porţiuni accidentate;
- trasee care necesită echipament de drumeţie de complexitate medie; acest tip de traseu se
desfăşoară pe poteci cu porţiuni accidentate, grohotişuri, pante alunecoase cu grad de
înclinare mediu;
- trasee care necesită echipament de drumeţie special şi complex; acest tip de trasee se
desfăşoară pe poteci accidentate, puţin conturate şi/sau pe porţiuni fără potecă, cu pante
abrupte care necesită uneori ajutorul mâinilor pentru ascensiune.
ANEXA 3 4
SEMNELE
utilizate pentru marcarea traseelor turistice montane şi condiţiile
de detaliu tehnic pe care acestea trebuie să le îndeplinească
pentru asigurarea uniformităţii şi respectării inscripţionării internaţionale
Pentru marcarea traseelor turistice montane se utilizează următoarele semne:

a) banda verticală - pe fond alb - pentru marcarea traseelor principale, numite şi magistrale, care
sunt, de regulă, trasee de creastă;
b) crucea cu braţe egale - pe fond alb - pentru marcarea traseelor de legătură;
c) triunghiul echilateral - pe fond alb - şi punctul într-un cerc - pe fond alb - pentru marcarea
traseelor secundare;
d) punctul cu cercuri duble de culoare albă şi roşie pentru traseele dus-întors.
Culorile pentru semnele de marcaj sunt: roşu, galben şi albastru, obligatoriu pe fond alb.
4

Pentru asigurarea uniformităţii şi respectării inscripţionării internaţionale semnele de marcaj vor

îndeplini următoarele condiţii de detaliu tehnic:
a) se vor încadra într-un patrulater imaginar cu laturile de 16 - 20 cm;
b) benzile de culoare vor avea o lăţime de 6 cm, iar cele de culoare albă, de 5 cm (5 + 6 + 5 = 16
cm);
c) triunghiul cu miezul de culoare va avea laturile de 10 cm, iar banda de culoare albă, de 3 cm (3 +
10 + 3 = 16 cm);
d) punctul de culoare va avea diametrul de 10 cm, iar banda de culoare albă, o lăţime de 3 cm (3 +
10 + 3 = 16 cm);
e) crucea de culoare va avea cele două benzi perpendiculare de 3 cm, iar banda de culoare albă, de 5
cm (5 + 6 + 5 = 16 cm);
f) semnele de marcaj se vor aplica în ambele sensuri de circulaţie, la distanţe astfel apreciate încât
să fie uşor vizibile de la un semn la altul, perpendiculare pe direcţii de mers şi la înălţimea de 1,5
- 2 m faţă de sol;
g) în golurile alpine şi în poienile foarte mari semnele de marcaj se vor face pe stâlpi confecţionaţi
din ţevi metalice; stâlpii vor fi vopsiţi mai întâi cu grund de protecţie, apoi cu vopsea de culoare
albă şi neagră, în dungi alternative de 30 cm lăţime, vor fi prevăzuţi la partea inferioară cu gheare
pentru fixarea în fundaţii de ciment şi apoi, în pământ şi la partea superioară, cu o paletă pentru
semnele de marcaj;
h) pentru protecţia arborilor semnele de marcaj se vor aplica direct pe copaci, prin vopsire, fiind
interzisă fixarea în cuie a altor indicatoare;
i) în zonele stâncoase, greu accesibile, semnele de marcaj se vor aplica pe palete metalice scurte sau
pe lespezi plate din piatră, implantate în grămezi de pietre, cimentate, cu o înălţime de 0,4 - 0,6
m; în zonele în care traseul turistic montan este bine trasat şi nu are ramificaţii nu se va face exces
de semne, dar se vor marca în mod deosebit intrările în pădure (din drumuri, poieni, goluri alpine,
văi) prin unul sau mai multe semen uşor vizibile;
j) pe un traseu comun, marcat cu semne diferite, vor fi aplicate toate semnele, în grup, unul sub
altul, şi nu alternativ, la distanţe mari unul de altul; în zonele stâncoase semnele de marcaj se vor
grupa orizontal;
k) în punctele de inflexiune a direcţiei de mers a potecii se vor aplica săgeţi bicolore (culoarea albă
+ culoarea marcajului), care vor indica unghiul direcţional; săgeata va avea o lungime de 40 - 50
cm, o lăţime totală de 8 – 10 cm şi unghiul direcţional de 15 grade, 30 grade, 45 grade, 60 grade,
75 grade, 90 grade, 105 grade şi de 120 grade;

l) în zone deosebit de circulate şi expuse fenomenului de ceaţă marcajul care va indica apropierea
refugiului alpin sau a cabanei va fi dublat de un sistem de atenţionare acustic sau vizual, acţionat
electric sau mecanic; în cazul cabanelor funcţionarea acestui sistem va fi în responsabilitatea
cabanierului;
m) la executarea tuturor marcajelor se vor folosi vopsele reflectorizante şi rezistente la ger, căldură,
soare, umezeală şi agenţii poluanţi corosivi;
n) se va evita marcarea drumurilor publice şi a drumurilor forestiere altfel decât prin tăbliţe
indicatoare, la capetele acestora; în cazul în care un traseu turistic montan se interferează cu un
drum public, traseul va fi marcat astfel încât să fie bine relevate intrările şi ieşirile din drumul
public.
ANEXA 4 5
INDICATOARELE
de trasee turistice montane şi standardizarea acestora
Indicatoarele de trasee turistice montane sunt:

a) indicatoarele de direcţie sunt: indicatoare de direcţie simple, care au o lungime de 68 cm şi o
lăţime de 28 cm, şi indicatoare de direcţie duble, care au o lungime de 78 cm şi o lăţime de 28
cm;
b) indicatoarele de traseu sunt cu dimensiuni variabile (32 cm/45 cm, 40 cm/56 cm, 50 cm/70 cm şi
63 cm/87 cm), în funcţie de volumul de informaţii pe care îl conţin, şi sunt amplasate pe verticală
sau pe orizontală, pe un picior sau pe două picioare;
c) indicatoarele de documentare sunt cele care vor conţine informaţii despre traseele turistice
montane marcate şi principalele puncte de interes turistic din zona pe care o prezintă.
Pe indicatoarele de la intrările şi ieşirile de pe traseu vor fi trecute şi dificultăţile
drumeţiei astfel:
- pericol de avalanşă;
- cornişă pe traseu;
- dificultăţi alpine (pasaje, săritori);
- condiţii meteo care pot influenţa substanţial parcursul;
- orientare dificilă;
5

- pantă mare şi alunecoasă;

d) tablele toponimice sunt indicatoare pentru lacuri, râuri, monumente ale naturii, vârfuri de munte, şei
importante, pentru alte obiective culturale şi de interes turistic. Tablele toponimice vor fi realizate din
plăci fibrolemnoase impermeabilizate sau din fibre de sticlă, rezistente la intemperii, de dimensiunile 32
cm/45 cm, în culori diferite pentru fiecare element prezentat, astfel:
- tablele toponimice inscripţionate cu litere de culoare albă pe fond de culoare albastră sunt
pentru lacuri şi râuri;
- tablele toponimice inscripţionate cu litere de culoare neagră pe fond de culoare galbenă
sunt pentru monumente ale naturii; tablele toponimice inscripţionate cu litere de culoare
neagră pe fond de culoare albă sunt pentru alte obiective de interes turistic.
Pentru standardizarea indicatoarelor de trasee turistice montane realizarea şi implantarea lor se
vor face cu respectarea următoarelor condiţii:
- stâlpii de marcaj pentru indicatoare vor avea dimensiunile de 2,20 m - 2,40 m înălţime şi
de 0,10 m - 0,12 m grosime; stâlpii se vor îngropa în fundaţii solide, la o adâncime de
0,50 m - 0,70 m;
- paletele cu semnul de marcaj se vor orienta perpendicular pe direcţia de mers, iar săgeţile,
pe direcţia axului traseului; săgeţile indicatoare de direcţie vor menţiona obligatoriu
obiectivul cel mai apropiat, timpul de mers până la acesta şi semnul de marcaj;
- tablele indicatoare, care se vor instala în punctele de convergenţă (răspântie) a mai multe
trasee turistice montane, vor cuprinde obligatoriu următoarele informaţii inscripţionate
unele sub altele: semnele de marcaj, direcţiile de mers şi timpul, unele indicaţii speciale
(Drum periculos; Atenţie, cad pietre.)
Locurile de începere a traseelor turistice montane, precum şi intersecţiile traseelor marcate vor
avea amplasate obligatoriu, în ambele sensuri, indicatoare confecţionate din plăci fibrolemnoase
impermeabilizate sau din fibră de sticlă.
Hotărârea Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor

4.2. Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului
Pentru realizarea politicii de dezvoltare si promovare a turismului prin valorificarea si protejarea

potentialului turistic din România, se constituite Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea
turismului, prin Ordonanta nr. 8 din 27 ianuarie 1998. De asemenea, Hotarârea nr.511/1998 aprobă
Normele metodologice privind constituirea şi utilizarea acestui fond.
Potrivit acestor acte normative, Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se
constituie şi se gestionează de către Minitserul Turismului1.
Programul anual de dezvoltare a produselor turistice şi Programul anual de marketing şi
promovare se elaborează de către Minitserul Turismului, în colaborare cu asociaţiile profesionale din
turism, cu autorităţile locale, şi se aprobă prin hotarâre de Guvern.
Fondul pentru promovarea si dezvoltarea turismului se constituie din urmatoarele surse:
a) din contributia pentru turism, stabilita la 3%, platita de:
- agentii economici detinatori de capacitati de cazare, indiferent de forma de proprietate, calculata asupra
veniturilor încasate pentru serviciile turistice, inclusiv cele de alimentatie publica, oferite în pachet, pe
baza de bilet;
- agentiile de turism, indiferent de forma de proprietate, calculata asupra veniturilor proprii, încasate sub
forma de comision, din activitatea turistica.
b) veniturile încasate de Oficiul de Autorizare si Control în Turism si de Oficiul de Promovare a
Turismului, stabilite prin hotarâre a Guvernului;
c) o parte din venitul net al Institutului National de Formare si Management pentru Turism, stabilita de
Ministerul Turismului o data cu aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli;
d)sponsorizari, în conditiile legii.
Din Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se finanteaza, total sau partial,
programele si activitatile de dezvoltare si promovare a produselor turistice din România, respectiv
programele si activitatile de marketing si de promovare turistica, reprezentare si informare turistica în tara
si în strainatate, creare si dezvoltare de produse turistice, alte activitati de dezvoltare si promovare a
turismului, în conformitate cu politica nationala în domeniul turismului.
Platitorii mentionati mai sus, care si-au achitat contributia la Fondul special pentru promovarea si
dezvoltarea turismului, beneficiaza de cota redusa a taxei pe valoarea adaugata pentru serviciile turistice,
1
Hotararea nr.511/1998 privind aprobarea Normelor metodologice privind constituirea si utilizarea Fondului
speciale pentru promovarea si dezvoltarea turismului.

inclusiv de alimentatie publica, oferite în pachet, pe baza de bilet. De cota redusa a taxei pe valoarea
adaugata beneficiaza si agentiile de turism pentru comisionul încasat.
Agentii economici din statiunile balneoclimaterice nu datoreaza contributia anuala la Fondul
special pentru promovarea si dezvoltarea turismului, pentru serviciile de cazare, masa si tratament
prestate cumulat, a caror contravaloare se deconteaza pe baza de bilete de tratament.
Nu pot fi finantate proiecte propuse de persoane fizice şi persoane juridice române autorizate
conform legii, care se află în una din următoarele situaţii:
a. sunt declarate conform legii în incapacitate de plată;
b. au plăţile /conturile blocate conform unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă;
c. nu au achitat la termen contribuţia pentru turism de 3% la Fondu speciale pentru promovarea si
dezvltarea turismului, în cazul în care o datorau;
d. au restanţe la plata impozitelor şi taxelor datorate la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale
de stat, bugetele locale şi la fondurile speciale, mai mari de 90 de zile;
e. persoanele fizice în cauză se fac vinovate de declaraţii false cu privire la situaţia lor economică;
f. persoanele fizice în cauză au încălcat, cu bună ştiinţă, prevederile unui alt contract finanţat din
fonduri publice;
g. persoanele fizice în cauză au fost condamnate pentru: furt, abuz de încredere, gestiune
frauduloasa, inselaciune, delapidare, dare sau luare de mită, mărturie mincinoasă, fals, uz de fals,
deturnare de fonduri.
Obligatia calcularii si varsarii sumelor rezultate din aplicarea prevederilor legii revine agentilor
economici respectivi.
Suma datorata se stabileste la data încasarii contravalorii prestatiilor, fiind mentionata în mod
expres pe documentul de plata. Ele se varsa lunar în contul Fondului special pentru promovarea si
dezvoltarea turismului pâna la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care au fost stabilite.
Finantarea si realizarea programelor si actiunilor din Fondul special pentru promovarea si
dezvoltarea turismului se fac pe baza Programului anual de marketing si promovare si a Programului
anual de dezvoltare a produselor turistice.
Programul anual de dezvoltare a produselor turistice se elaboreaza de catre Ministerul Turismului si se
aproba de catre Guvern, împreuna cu Programul anual de marketing si promovare.
Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se repartizeaza astfel:
a) 70% pentru actiunile de marketing si promovare;
b) 30% pentru actiunile de dezvoltare si creare de produse turistice.

Finantarea din Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se face cu prioritate
pentru:
a) acoperirea cheltuielilor curente si de capital ale Oficiului de Autorizare si Control în Turism si ale
Oficiului de Promovare a Turismului;
b) activitati de promovare, reprezentare si informare turistica, în tara si în strainatate;
c) activitati de cercetare a pietei turistice interne si internationale;
d) programe si activitati de creare si dezvoltare de produse turistice;
e) acordarea de credite pe termen mediu, cu dobânda preferentiala egala cu rata inflatiei, pentru
proiecte de investitii în turism. Acordarea acestor credite se va face prin intermediul societatilor
bancare, pe baza de conventie;
f) actiuni de constientizare, educare si formare a turistilor si a populatiei cu privire la turism, la
protejarea si conservarea mediului înconjurator;
g) programe de dezvoltare a sistemelor de informare turistica interna si internationala;
h) programe si actiuni de instruire si formare profesionala;
Constituirea si gestionarea Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se
efectueaza de catre Ministerul Turismului, ca ordonator principal de credite.
Sumele constituite ca venituri la Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului vor
fi cheltuite în exclusivitate în scopul pentru care a fost constituit.
Disponibilul existent la finele anului în contul Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea
turismului se reporteaza cu aceeasi destinatie pentru anul urmator.
Controlul constituirii Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se realizează
de către Direcţia Generală de Autorizare şi Control în Turism şi de către personalul de specialitate al
Ministerului Turismului, în baza delegaţiei emise în acest scop.
În cadrul acţiunii de control se vor verifica, în principal, următoarele aspecte:
a. determinarea corecta a bazei de calcul şi a valorii contribuţiei pentru turism de 3%;
b. virarea integrală şi în termen la Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului a
sumei datorate;
c. reflectarea corectă în contabilitate a sumelor datorate şi virate la Fondul special pentru
promovarea si dezvoltarea turismului.
Controlul utilizării Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se face de către
instituţiile abilitate.

Anexa 1 la Hot.511/1998
DECLARAŢIE
Subsemnatul (numele şi prenumele) ................................................, în calitate de reprezentant al

(denumirea şi sediul)........................................................, având funcţia de ................................................,
declar pe proprie răspundere că nu mă aflu şi, respectiv, persoana juridică pe care o reprezint nu se află,
de la caz la caz, în una dintre următoarele situaţii:
a. în incapacitate de plată;
b. cu plăţile/conturile blocate conform unei hotărâri judecătoreşti definitive;
c. nu sunt (este) vinovat(ă) de declaraţii false cu privire la situaţia economică;
d. nu am (a) încălcat cu buna stiinţă prevederile unui alt contract finanţat din fonduri
publice;
e. cu contribuţia de 3% la Fondul specialpentru promovarea şi dezvoltarea turismului
neachitată la termen;
f. cu restanţe la plata impozitelor şi taxelor datorate la bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetele locale şi fondurile speciale, mai mari de 90 de zile;
g. nu sunt (este) condamnat(a) pentru: furt, abuz de încredere, gestiune frauduloasă,
înşelăciune, delapidare, dare sau luare de mită, mărturie mincinoasă, fals, uz de fals,
deturnare de fonduri.
Sub sanctiunile aplicate faptei de fals în declaraţii, declar că am verificat datele din prezenta
declaraţie şi, în conformitate cu informaţiile furnizate, o declar completă şi corectă.
Data ............................ Semnătura ..........................

Tema 5
Privatizarea societatilor comerciale din turism
Potrivit Hotararii nr.436/2001 se aproba Strategia privind privatizarea societatilor comerciale din
turism, prevazuta în anexa care face parte integranta din prezenta hotarâre.
Ministerul Turismului va aduce la îndeplinire Strategia privind privatizarea societatilor
comerciale din turism.
Obiectivul strategic al Programului de guvernare în domeniul turismului este relansarea rapida si
durabila a acestui sector prin reconsiderarea locului turismului în cadrul economiei nationale, astfel încât
turismul sa devina un sector prioritar printr-o strategie coerenta a organismelor legislative,
guvernamentale si a administratiei publice locale.
Una dintre principalele actiuni guvernamentale în domeniul turismului o reprezinta încheierea
procesului de privatizare pâna la data de 31 decembrie 2001, actiune fundamentala pentru realizarea
obiectivelor generale ale Programului de guvernare în turism, ca instrument major în reluarea procesului
de dezvoltare si modernizare în turism si de crestere a contributiei sectorului turistic la realizarea
produsului intern brut. Privatizarea în turism urmareste atragerea de investitori recunoscuti în domeniu -
lanturi hoteliere de renume international -, atragerea de capital pentru investitii de dezvoltare si
îmbunatatirea managementului.
În anul 2001 Strategia privind privatizarea societatilor comerciale din turism are la baza
urmatoarele obiective:
1.Preluarea de catre Ministerul Turismului a deciziei de privatizare si realizarea de catre acesta a
procesului efectiv de privatizare.
Portofoliul de societati comerciale preluat de Ministerul Turismului de la Autoritatea pentru
Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului în baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 7/2001
este format din 51 de societati comerciale prevazute în anexele la aceasta, precum si din societati
comerciale care vor fi identificate ulterior sau societati comerciale la care statul va deveni actionar dupa
data intrarii în vigoare a acestei ordonante de urgenta.
Portofoliul initial se constituie în general din societati comerciale la care statul este actionar
majoritar sau societati la care statul detine pachetul de actiuni de control.
Societatile comerciale care vor intra în portofoliul Ministerului Turismului dupa data intrarii în
vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 7/2001 sunt societati comerciale din categoria celor
prezentate mai sus, la care procesul de privatizare era în curs de desfasurare la data ordonantei de urgenta,
acesta nefiind finalizat prin încheierea unui contract de vânzare-cumparare de actiuni de catre Autoritatea

pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, si din societati comerciale la care Ministerul
Turismului devine actionar, în general, cu pachete mici de actiuni ca urmare a majorarii capitalului social
cu valoarea terenurilor pentru care se obtine titlul de proprietate dupa privatizare sau ca urmare a rezilierii
de catre Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului a unor contracte de
vânzare-cumparare de actiuni pentru nerespectarea clauzelor contractuale.
2.Reducerea cotelor de capital detinute de stat la unele societati comerciale ca urmare a retrocedarii unor
active din patrimoniul acestor societati în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, acolo unde acest lucru este
posibil, astfel încât sa nu afecteze procesul de privatizare în ansamblu al unei societati comerciale.
3.Atribuirea directa de pachete de actiuni detinute la societatile comerciale catre persoanele îndreptatite în
baza Legii nr. 10/2001, fara a se afecta însa privatizarea în ansamblu a societatii comerciale.
4.Finalizarea proceselor de privatizare pentru activele la care procesul de privatizare a fost initiat printr-
un management privat (locatii de gestiune, închirieri, asocieri în participatiune etc.).
Vânzarea activelor societatilor comerciale din turism aflate într-un sistem de management privat
(locatii de gestiune, închirieri, asocieri în participatiune) se poate face prin negociere directa cu partenerii
contractuali, în conditiile în care nu este afectata activitatea societatii comerciale care are în proprietate
activele respective, nu este afectata vânzarea actiunilor societatii comerciale, activele respective nu intra
sub incidenta Legii nr. 10/2001 si titularii contractelor de locatie, închiriere sau asociere au efectuat
investitii în activele respective.
5.Utilizarea în procesul de privatizare a sistemului adecvat de facilitati.
Se vor acorda în procesul de privatizare facilitatile fiscale prevazute în Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 52/2001 privind accelerarea si finalizarea procesului de privatizare a societatilor
comerciale din turism si în normele metodologice emise în aplicarea acesteia, cu conditia efectuarii de
investitii de catre cumparator.
6.Publicitatea licitatiilor. În vederea atragerii de investitori pentru societatile si hotelurile importante se va
efectua, pe lânga publicitatea din presa nationala, publicitate pe posturile internationale de televiziune
(TVR International si PRO TV International), precum si pe posturile nationale de televiziune.
Privatizarea societatilor comerciale din turism la care Ministerul Turismului detine mai putin de
50% din totalul actiunilor În categoria acestor societati comerciale se încadreaza în general societati
comerciale supuse programului de privatizare în masa prin cupoane nominative de privatizare, program
demarat în temeiul Legii nr. 55/1995 privind accelerarea procesului de privatizare.

Actiunile acestor societati comerciale, daca sunt tranzactionate pe piata de capital, vor fi acordate
cu prioritate persoanelor îndreptatite la despagubiri în actiuni în baza Legii nr. 10/2001 sau vor fi vândute,
de preferinta, prin licitatie publica cu strigare.
Avându-se în vedere pachetul de actiuni detinut de Ministerul Turismului (sub 50%), pretul de
pornire la licitatie al unei actiuni va fi, de regula, egal cu valoarea nominala a unei actiuni, iar pentru
societatile comerciale ce vor fi vândute pe piata de capital pretul de pornire va fi egal cu pretul de
tranzactionare al respectivelor actiuni pe piata de capital.
Publicitatea vânzarii actiunilor acestor societati comerciale se va face în presa nationala.
La aceste societati comerciale, daca în urma aplicarii Legii nr. 10/2001 retrocedarea se va face în
natura, Ministerul Turismului îsi poate diminua cota de capital social detinuta, pâna la retragerea
definitiva din societatea comerciala.
Aceasta strategie se va aplica si în cazul societatilor comerciale din turism la care statul detine
pachete mici de actiuni, daca vânzarea acestor actiuni nu se încadreaza în procedura privind dreptul de
preemptiune al actionarilor existenti.
II.Privatizarea societatilor comerciale din turism la care Ministerul Turismului detine peste 50% din
actiuni Societatile comerciale din aceasta categorie vor fi clasificate în mai multe subcategorii, în functie
de situatia patrimoniala concreta din cadrul fiecareia si de marimea capitalului social:
1.Societati comerciale rezultate în urma divizarii dintr-o societate comerciala mai mare pe structura unui
singur activ sau a mai multor active, aceste active fiind grevate de contracte de asociere în participatiune,
închiriere sau locatie de gestiune, contracte încheiate pe perioade mari (10-15 ani), facând practic
neatractive asemenea societati comerciale, întrucât societatea nu desfasoara nici un fel de activitate
proprie. Unele dintre aceste societati comerciale sunt constituite pe structura unor active nationalizate si
care vor fi retrocedate în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001.
În functie de rezultatele aplicarii Legii nr. 10/2001 si de situatia concreta a societatilor comerciale
la data privatizarii, Ministerul Turismului va alege cea mai adecvata metoda de privatizare, fiind preferata
licitatia cu strigare, pretul de pornire la licitatie fiind, de regula, egal cu valoarea nominala a actiunilor,
avându-se în vedere neatractivitatea societatii comerciale în ansamblul ei.
2.Societati comerciale mijlocii si mari care au mai multe active în patrimoniu, dar activele sunt grevate
aproape în totalitate de contracte de locatie, închiriere, asociere sau leasing imobiliar, vor fi vândute prin
licitatie cu strigare, iar în unele cazuri se va proceda si la vânzarea unor active din patrimoniul acestora
catre titularii respectivelor contracte, daca acestia au efectuat investitii în activele pe care le
administreaza. Pretul de pornire la licitatie va fi de regula egal cu valoarea nominala a actiunilor, avându-

se în vedere neatractivitatea societatii comerciale în ansamblul ei, datorata existentei contractelor care
greveaza activele societatii comerciale ale carei actiuni se vând.
3.Societati comerciale care au în patrimoniu foarte multe active care se încadreaza în prevederile Legii nr.
10/2001 În aceasta categorie se încadreaza societati comerciale pe Valea Prahovei, în statiunile balneare
sau în orase mari si în Bucuresti.
În functie de rezultatele aplicarii Legii nr. 10/2001 si de situatia concreta a societatilor comerciale
la data privatizarii Ministerul Turismului va alege cea mai adecvata metoda de privatizare, fiind preferata
licitatia cu strigare, pretul de pornire la licitatie fiind de regula egal cu valoarea nominala a actiunilor,
avându-se în vedere neatractivitatea societatii în ansamblul ei.
4.Societati comerciale mari, a caror situatie patrimoniala este deosebita si care necesita strategie proprie
de privatizare:
a)Societatea Comerciala "Hercules" - S.A. Baile Herculane Avându-se în vedere specificul
balneoclimateric si renumele Societatii Comerciale "Hercules" - S.A. Baile Herculane, starea de
degradare avansata a bazei materiale, procedura de privatizare se va derula pe baza de negociere cu
ofertanti care sa se angajeze la un program de investitii stabilit de acord cu Ministerul Turismului, care sa
conduca la reabilitarea acestei statiuni;
b)Societatea Comerciala "Biroul de Turism si Tranzactii" - S.A. (B.T.T.) Privatizarea societatii
comerciale a început haotic, regasindu-se mai multe forme intermediare de privatizare (leasing, asocieri,
societati mixte), dar si inegala din punct de vedere al efectelor, în cadrul unor active efectuându-se
investitii, alte active generând însa pierderi si debite pentru societatea comerciala; s-au facut operatiuni
juridice succesive si incerte asupra terenurilor societatii, care îngreuneaza si întârzie procesul de
privatizare.
În functie de modalitatea de clarificare a situatiei patrimoniale se poate avea în vedere o divizare
a societatii în mai multe societati comerciale pe criteriul teritorial, urmata de vânzarea actiunilor noilor
societati, constituirea de societati mixte pe structura unor active care sa aduca imediat investitii în activele
respective sau chiar pe întreaga societate ori chiar vânzarea întregului pachet de actiuni prin licitatie sau
negociere;
c)Societatea Comerciala "Neptun-Olimp" - S.A.
Dupa anul 1989 baza materiala a statiunii a cunoscut o degradare continua datorita lipsei de
fonduri pentru investitii. În ultimul timp s-a produs si o degradare a plajei prin amplasarea pe aceasta a
unor constructii. Aceste elemente au avut repercusiuni în scaderea numarului de turisti straini veniti în
statiune pe perioada de sezon si, mai mult, scaderea interesului unor mari touroperatori straini pentru
promovarea statiunii Neptun-Olimp.
În vederea relansarii statiunii Neptun-Olimp trebuie sa se actioneze în urmatoarele directii:

1.promovarea unei legi privind protectia Litoralului si a plajei Marii Negre, lege care sa reglementeze
regimul constructiilor pe plaja si în zona limitrofa acesteia, astfel încât sa nu se distruga sau sa nu fie
deteriorat produsul turistic estival;
2.clarificarea regimului de administrare a plajelor;
3.elaborarea Planului de urbanism zonal al statiunii, care sa elimine conflictul arhitectural si sa limiteze
constructia de locuinte, pastrându-se caracterul preponderent turistic al statiunii, si avizarea sa de catre
Ministerul Turismului;
4.reconditionarea retelei rutiere si pietonale din statiune, precum si întretinerea spatiilor verzi si a lacurilor
de agrement;
5.construirea unor centre de agrement si de recreere, care sa completeze produsul turistic estival - plaja;
6.elaborarea unor noi reglementari privind statiunile turistice de interes national, cu evidentierea efectelor
acestui statut asupra regimului investitiilor, alocatiilor bugetare si a facilitatilor;
7.realizarea unui parteneriat între Ministerul Turismului, autoritatile locale si agentii economici din
statiune, care sa aiba în vedere dezvoltarea acesteia;
8.realizarea unei privatizari axate pe investitii, pe modernizarea si pe dezvoltarea dotarilor,
echipamentelor si serviciilor turistice.
Avându-se în vedere ca nu s-au vândut active din patrimoniul societatii comerciale, precum si
diversitatea activelor acesteia, strategia de privatizare trebuie sa aiba în vedere cât mai multe forme de
privatizare (vânzarea de active, constituirea de societati mixte, vânzarea de actiuni precedata de divizarea
societatii comerciale etc.).
Vânzarea celor 13 active aflate în locatie de gestiune, închiriere sau asociere din perioada 1991-
1993 direct catre partenerii contractuali, avându-se în vedere ca acestia au investit în activele respective
mai mult decât reprezinta valoarea activelor fara investitii. Vânzarea activelor mici (chioscuri, terase
independente, restaurante sau magazine independente) care erau închiriate pe perioada de sezon prin
licitatie sau constituirea de societati mixte pe structura unor active care necesita investitii.
Divizarea societatii comerciale în 20-25 societati comerciale noi, pe structura complexelor
hoteliere, avându-se în vedere functionalitatea acestora si pastrându-se actuala structura a actionariatului
în noile societati comerciale.
Vânzarea actiunilor noilor societati comerciale prin negociere directa, pe baza de programe de
investitii esalonate pe maximum 3 ani, astfel încât toate activele din statiune sa beneficieze de un program
de investitii care sa conduca la revigorarea întregii statiuni;
d)Societatea Comerciala "Mamaia" - S.A.
Desi dupa anul 1989 baza materiala a statiunii a cunoscut o degradare, în ultimii 2 ani se observa o
reabilitare a acesteia datorita investitiilor efectuate în urma privatizarii de catre cumparatori. În ultimul

timp s-a produs însa o degradare a plajei prin amplasarea pe aceasta a unor constructii, dar si datorita
factorilor naturali. Aceste elemente au avut repercusiuni în scaderea numarului de turisti straini veniti în
statiune pe perioada de sezon si, mai mult, scaderea interesului unor mari touroperatori straini pentru
promovarea statiunii Mamaia.
În vederea relansarii statiunii Mamaia trebuie sa se actioneze în urmatoarele directii:
1.promovarea unei legi privind protectia Litoralului si a plajei Marii Negre, lege care sa reglementeze
regimul constructiilor pe plaja si în zona limitrofa acesteia, astfel încât sa nu se distruga sau sa nu fie
deteriorat produsul turistic estival;
2.clarificarea regimului de administrare a plajelor;
3.elaborarea Planului de urbanism zonal al statiunii, care sa elimine conflictul arhitectural si sa limiteze
constructia de locuinte, pastrându-se caracterul preponderent turistic al statiunii, si avizarea sa de catre
Ministerul Turismului;
4.reconditionarea retelei rutiere si pietonale din statiune;
5.refacerea sistemului de udare din statiune si a spatiilor verzi;
6.realizarea unor parcari moderne în statiune;
7.construirea unor centre de agrement si de recreere care sa completeze produsul turistic estival - plaja;
8.elaborarea unor noi reglementari privind statiunile turistice de interes national, cu evidentierea efectelor
acestui statut asupra regimului investitiilor, alocatiilor bugetare si a facilitatilor;
9.realizarea unui parteneriat între Ministerul Turismului, autoritatile locale si agentii economici din
statiune care sa aiba în vedere dezvoltarea acesteia;
10.realizarea unei forme de privatizare axate pe investitii si pe modernizarea si dezvoltarea dotarilor,
echipamentelor si serviciilor turistice.
Circa 85% din activele societatii comerciale sunt date în contracte de leasing imobiliar sau sunt vândute în
rate pe o perioada de pâna la 5 sau 10 ani. Unele active sunt constituite ca aport în cadrul unor societati
mixte. În administrarea societatii comerciale se mai afla în prezent numai 7 hoteluri si mai multe active de
natura chioscurilor, teraselor independente, restaurantelor independente sau terenuri de tenis.
Diversitatea formelor de administrare a activelor societatii comerciale determina o strategie de
privatizare care trebuie sa aiba în vedere vânzarea de active, constituirea de societati mixte, vânzarea de
actiuni precedata de divizarea societatii comerciale etc.
Vânzarea activelor mici (chioscuri, terase independente, restaurante independente, terenuri de
tenis) si chiar a hotelurilor care necesita un efort investitional mare la care societatea comerciala nu se
poate angaja cu forte proprii, prin licitatie, sau constituirea de societati mixte pe structura unor active care
necesita investitii.

Un alt act normativ care face referire la unele masuri pentru accelerarea privatizarii, este Legea
nr.137/20021.
Prezentul act normativ stabileste cadrul juridic pentru accelerarea procesului de privatizare, în
baza urmatoarelor principii:
a)asigurarea transparentei procesului de privatizare;
b)vânzarea la pretul de piata rezultat din raportul dintre cerere si oferta, cu luarea în considerare a tuturor
elementelor ce alcatuiesc oferta de cumparare;
c)asigurarea egalitatii de tratament între cumparatori;
d)aplicarea unor programe de restructurare anterioara privatizarii, cu accent pe externalizarea unor
activitati si/sau active, în special a activelor cu caracter social;
e)reconsiderarea datoriilor societatilor comerciale, în vederea sporirii atractivitatii ofertei de privatizare;
f)instituirea administrarii speciale în perioada de privatizare.
Prevederile prezentei legi se aplica societatilor comerciale la care statul sau o autoritate a
administratiei publice locale este actionar sau asociat, indiferent de actul normativ în baza caruia
societatea comerciala s-a înfiintat, precum si regiilor autonome.
În întelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a)societati comerciale înseamna orice societate comerciala/companie nationala/societate nationala la care
statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, indiferent de actul normativ în baza
caruia au fost înfiintate;
b)regie autonoma înseamna agentul economic înfiintat în baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea
unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, cu modificarile ulterioare, în baza
Legii administratiei publice locale nr. 69/1991, cu modificarile ulterioare, precum si în baza Legii
administratiei publice locale nr. 215/2001;
c)actiuni înseamna valorile mobiliare emise de societati comerciale; actiunile pot fi ordinare sau
preferentiale în conformitate cu dispozitiile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata,
cu modificarile ulterioare; prevederile prezentei legi referitoare la actiuni sunt aplicabile si partilor
sociale;
d)active cu caracter social înseamna bunuri sau ansambluri de bunuri din patrimoniul unei societati
comerciale sau regii autonome, de tipul: crese, gradinite, cabinete medicale, dispensare, camine de
nefamilisti sau blocuri de locuinte, cantine, centrale sau puncte termice, grupuri scolare de orice tip, baze
1
LEGE nr. 137 din 28 martie 2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, este Legea nr.137/2002.

sportive si de agrement, indiferent de tipul acestora, utilitati de interes local sau zonal, gosdpodarii-anexe
si alte asemenea active, inclusiv dotarile si terenul aferent acestora;
e)agent de privatizare înseamna orice persoana juridica, româna sau straina, specializata în activitati
financiare, în fuziuni si achizitii, precum: banci, banci de investitii, societati si fonduri de investitii,
societati financiare, societati care presteaza servicii de contabilitate si audit financiar, consultanta,
intermediere pe piata valorilor mobiliare, precum si cabinete sau societati profesionale de avocatura,
indiferent daca acestea actioneaza individual ori în asociere, cu mentiunea ca persoanele juridice straine
se pot asocia cu o persoana juridica sau firma româna din categoriile sus-mentionate;
f)administrarea speciala în perioada de privatizare înseamna procedura de administrare în perioada
cuprinsa între data intrarii în vigoare a ordinului ministrului institutiei publice implicate sau, dupa caz,
data emiterii deciziei conducatorului autoritatii administratiei publice locale, prin care se instituie
procedura administrarii speciale, si data transferului dreptului de proprietate asupra actiunilor în situatia
unei privatizari finalizate sau data stabilita prin ordin sau decizie;
g)investitii neterminate înseamna obiective de investitii aflate în diferite stadii de executie, inclusiv cele
aflate în faza de proiecte aprobate, care se încadreaza în strategiile de dezvoltare sectoriala ale Guvernului
si care necesita atragerea de fonduri din sectorul privat;
h)construieste, opereaza si transfera semnifica metoda prin care investitorul construieste, finanteaza,
dezvolta si opereaza obiectivul pentru o perioada determinata de timp, dupa care transfera obiectivul
initiatorului, în capacitate deplina de functionare si operare si liber de orice sarcini si obligatii;
i)construieste, detine si opereaza semnifica metoda prin care investitorului i se încredinteaza obiectivul pe
care îl construieste, finanteaza, dezvolta si opereaza pentru o perioada nedeterminata de timp, cu
respectarea reglementarilor sectoriale specifice în vigoare;
j)dreptul de optiune este dreptul investitorului care a subscris si a varsat aportul de capital, în urma unei
majorari de capital, de a cumpara ulterior de la institutia publica implicata pachete de actiuni detinute de
aceasta la respectiva societate comerciala, în termenii si la termenele convenite la data majorarii de capital
social.
Diminuarea participatiei statului la societatile comerciale se realizeaza prin utilizarea

urmatoarelor metode:
a)vânzarea de actiuni;
b)majorarea de capital social prin aport de capital privat;
c)transferul cu titlu gratuit sau vânzarea activelor cu caracter social;
d)orice combinatie a metodelor prevazute la lit. a)-c).

Vânzarea de actiuni
Actiunile se pot vinde la pretul de piata rezultat din raportul dintre cerere si oferta, chiar daca
acest pret este inferior pretului de oferta stabilit de institutia publica implicata. Institutia publica implicata
este singura autoritate competenta sa decida asupra oportunitatii încheierii contractului de vânzare-
cumparare de actiuni, având în vedere pe lânga pret si celelalte elemente care compun oferta de
cumparare. Instantele judecatoresti sau arbitrale nu se pot pronunta asupra oportunitatii încheierii
tranzactiei, ci doar asupra legalitatii acesteia.
Pentru fiecare societate comerciala stabilita prin hotarâre a Guvernului, în raport de domeniul de
activitate, marimea capitalului social, numarul de salariati, situatia financiara, gradul de dezvoltare
industriala si de rata somajului zonei unde îsi desfasoara activitatea societatea comerciala, vânzarea
pachetului de actiuni detinut de catre institutia publica implicata se va face la pretul simbolic reprezentând
echivalentul unui euro. În acest caz institutia publica implicata selecteaza cumparatorul în functie de
celelalte elemente ale ofertei de cumparare, respectiv: volumul investitiilor angajate, numarul de locuri de
munca ce urmeaza sa fie create si capitalul de lucru. Criteriile de selectie si conditiile detaliate în care se
va efectua vânzarea se vor stabili prin normele metodologice emise în aplicarea prezentei legi.
Nu pot participa la procesul de privatizare persoane fizice sau juridice, române ori straine, care au
avut contracte de vânzare-cumparare de actiuni încheiate cu oricare institutie publica implicata si care au
fost rezolvite din cauze imputabile acestora printr-o hotarâre judecatoreasca sau arbitrala definitiva si
irevocabila sau ca efect al conditiilor de rezolutiune stipulate în contractele de vânzare-cumparare de
actiuni, precum si cei care înregistreaza datorii bugetare restante.
Vânzarea actiunilor va fi precedata de întocmirea unui dosar de prezentare, în functie de metoda
de privatizare aleasa si de pachetul de actiuni oferit la vânzare, potrivit normelor metodologice emise în
aplicarea prezentei legi.
Dosarul de prezentare va cuprinde si drepturile de proprietate industriala si intelectuala. Datele si
informatiile cuprinse în dosarul de prezentare sau documentul de oferta referitoare la situatia economica,
financiara, juridica si patrimoniala a societatii comerciale respective sunt prezentate pe baza declaratiei pe
propria raspundere autentificata a administratorului unic, a membrilor consiliului de administratie sau a
directorului general, dupa caz, precum si a cenzorilor.
În situatia în care institutia publica implicata decide vânzarea actiunilor prin oferta publica ori
prin metode specifice pietei de capital, la bursele de valori sau pe alte piete organizate, interne ori
internationale, documentul de oferta se va întocmi în conformitate cu reglementarile legale în vigoare
pentru piata de capital.
În cazul vânzarii pachetelor de actiuni reprezentând pâna la 5 % din capitalul social al societatilor
comerciale, institutia publica implicata va întocmi o fisa de prezentare simplificata.

Vânzarea va fi precedata de publicarea unui anunt de vânzare sau a unei oferte de vânzare,
valabila cel putin 30 de zile, dar nu mai mult de 180 de zile de la data publicarii.
Institutia publica implicata poate decide justificat prelungirea termenului de valabilitate a ofertei
de vânzare pentru perioade succesive ce nu pot depasi 30 de zile fiecare si care nu pot însuma mai mult de
180 de zile.
În cazul vânzarii unor pachete de actiuni mai mari de 33%, institutia publica implicata sau agentul
de privatizare are obligatia sa solicite eliberarea certificatelor de obligatii bugetare pentru stabilirea
situatiei obligatiilor bugetare ale societatilor comerciale supuse privatizarii.
Organele teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, pentru bugetul de stat, si ale celorlalte
ministere si institutii, pentru bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, precum si
autoritatile administratiei publice locale, pentru bugetele locale, vor elibera certificatele de obligatii
bugetare în termen de 30 de zile de la data înregistrarii solicitarii, acestea constituind proba exclusiva a
datoriilor bugetare respective ale societatii comerciale.
Pentru eliberarea certificatelor de obligatii bugetare nu se percep taxe.
În mod exceptional, în raport cu circumstantele economice si cu interesul manifestat de potentialii
cumparatori ori tinând seama de alte conditii care ar putea influenta negativ rezultatele unui proces de
privatizare, conducerea institutiei publice implicate poate decide, pentru societatile comerciale la care
institutia publica implicata stabileste strategia de privatizare, modificarea sau revocarea ofertei de
vânzare, precum si schimbarea metodei de privatizare, potrivit principiilor din prezenta lege, în conditiile
prevazute în normele metodologice emise în aplicarea acesteia.
O asociatie constituita din salariati, membri ai consiliului de administratie sau pensionari cu
ultimul loc de munca la o societate comerciala poate dobândi actiuni/parti sociale la respectiva societate
comerciala.
Vânzarea se face prin una dintre metodele prevazute la art. 13 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, aprobata prin Legea nr. 44/1998, cu
modificarile si completarile ulterioare, cu respectarea prevederilor art. 5 alin. (1) din prezenta lege.
În vederea accelerarii procesului de privatizare institutia publica implicata va asigura accesul
potentialilor investitori în societatea comerciala, înainte de vânzarea dosarului de prezentare, pentru a-i
sprijini sa-si formeze o opinie generala asupra situatiei acesteia, în scopul scurtarii perioadei de formare a
unei decizii privind achizitionarea pachetului de actiuni ce va fi scos la vânzare la aceasta societate
comerciala.
Informatiile care vor fi puse la dispozitie de societatea comerciala vor contine numai date
generale, cu caracter public, iar vizitele vor avea un caracter preponderent tehnic, pentru ca investitorii sa

poata evalua starea actuala a societatii comerciale, perspectivele acesteia dupa privatizare si un volum de
investitii minim necesar.
Dupa vânzarea dosarului de prezentare, la cererea potentialului cumparator, în conditiile
prevazute în normele metodologice emise în aplicarea prezentei legi, institutia publica implicata si
societatea comerciala supusa privatizarii sunt obligate sa asigure accesul liber la toate datele si
informatiile, cu exceptia celor de natura confidentiala, privind activitatea societatii comerciale, în scopul
întocmirii de catre acesta a propriului raport de expertiza asupra societatii.
Toate societatile comerciale, indiferent de structura capitalului social, carora nu li s-a eliberat
certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, vor întocmi si vor înainta institutiilor
îndreptatite sa emita certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, în termen de 60 de
zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, documentatiile necesare în vederea eliberarii acestuia.
Institutiile abilitate sa elibereze certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului
au obligatia sa emita aceste documente în termen de 15 zile de la depunerea documentatiei si sa transmita,
în termen de 5 zile de la emitere, o copie de pe certificat catre institutia publica implicata.
Administratorii societatii comerciale sunt obligati sa solicite înregistrarea majorarii capitalului
social la oficiul registrului comertului în termen de 30 de zile de la data emiterii certificatului.
În cazul în care administratorii nu solicita înregistrarea majorarii capitalului social în termenul
prevazut la alin. (3), oficiul registrului comertului va înregistra majorarea, la cererea institutiei publice
implicate.
În cazul în care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu
a fost urmata, anterior privatizarii, de majorarea corespunzatoare a capitalului social sau daca certificatul
se elibereaza dupa privatizare, capitalul social se majoreaza de drept cu valoarea terenurilor, care va fi
considerata aport în natura al statului sau al unei unitati administrativ-teritoriale, dupa caz, în schimbul
careia se vor emite actiuni suplimentare ce vor reveni de drept institutiei publice implicate.
În situatia în care majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor se realizeaza dupa
privatizarea societatii comerciale, cumparatorul sau succesorul în drepturi al acestuia are drept de
preferinta la cumparare de la institutia publica implicata a unui numar de actiuni suplimentare necesare
mentinerii cotei de participatie la capitalul social, existenta anterior majorarii acestuia cu valoarea
terenurilor.
Cumparatorul sau succesorul în drepturi al acestuia îsi poate exercita aceasta preferinta în termen
de 15 zile de la data înregistrarii majorarii capitalului social.
Pretul de vânzare pentru actiunile suplimentare provenite din majorarea capitalului social cu
valoarea terenului, în situatia exercitarii dreptului de preferinta, este egal cu pretul de oferta stabilit de
institutia publica implicata, în conformitate cu prevederile normelor metodologice emise în aplicarea

prezentei legi. Plata actiunilor se va realiza integral sau în rate. Transferul dreptului de proprietate asupra
actiunilor are loc în momentul platii integrale a acestora.
Pâna la expirarea termenului de exercitare a dreptului de preferinta drepturile de vot conferite de
actiunile emise în conformitate cu prevederile alin. (5) sunt suspendate.
În vederea accelerarii procesului de privatizare autoritatea de mediu competenta va emite, în
termen de 10 zile de la depunerea documentatiei necesare de catre societatea comerciala, avizul de mediu.
În cazul necomunicarii avizului în termenul legal, societatea comerciala este considerata ca îsi desfasoara
activitatea în deplina conformitate cu cerintele legale în vigoare privind protectia mediului.
Institutia publica implicata are obligatia sa includa în dosarul de prezentare sau, dupa caz, în
prospectul de oferta publica obligatiile si raspunderile de mediu stabilite prin avizul de mediu, pe baza
informatiilor cuprinse în bilantul de mediu acceptat de autoritatea de mediu competenta.
Emiterea si/sau revizuirea avizului de mediu este gratuita în cazul societatilor comerciale care
înregistreaza pierderi în bilantul contabil al ultimului exercitiu financiar anual încheiat.
Societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar
majoritar pot dispune înstrainarea unor active cu caracter social, cu titlu gratuit si cu prioritate catre
autoritatile administratiei publice locale, precum si catre institutii publice si vânzarea acestora catre orice
alta persoana fizica sau juridica interesata, cu exceptia celor care au fost revendicate în conformitate cu
prevederile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificarile ulterioare.
În situatia în care societatea comerciala decide aplicarea masurilor prevazute la alin. (1), adunarea
generala a actionarilor se va convoca în termen de doua zile lucratoare de la luarea deciziei si se va tine în
5 zile de la publicarea anuntului de convocare.
Adunarea generala a actionarilor va hotarî reducerea capitalului social din cota de participatie a
statului sau a autoritatii administratiei publice locale, în cazul transferului cu titlu gratuit.
Institutia publica implicata poate conveni, prin contractul de vânzare-cumparare, sa îl

despagubeasca pe cumparator pentru prejudicii suferite ca urmare a stabilirii în sarcina societatii
comerciale a unor raspunderi, datorate poluarii mediului din activitati trecute, care nu au fost dezvaluite
cumparatorului de institutia publica implicata sau de autoritatea de mediu competenta.
Institutia publica implicata poate sa negocieze si sa convina acordarea unor garantii
cumparatorului pentru daune cauzate acestuia prin faptul ca societatea comerciala este tinuta sa
îndeplineasca vreo obligatie, inclusiv fata de terti, sau sa suporte vreo pierdere ca rezultat al unor acte,
fapte si operatiuni care nu au fost dezvaluite si nici nu puteau fi cunoscute de catre cumparator ca urmare

a efectuarii propriului audit asupra societatii comerciale si a caror cauza a existat la data încheierii
contractului.
Institutia publica implicata asigura cumparatorilor cu care a încheiat contracte de vânzare-
cumparare de actiuni repararea prejudiciilor cauzate acestora prin executarea unor hotarâri judecatoresti
definitive si irevocabile care obliga la restituirea în natura catre fostii proprietari a bunurilor imobile
preluate de stat.
Valoarea prejudiciului ce urmeaza sa fie reparat potrivit alin. (1) se stabileste de comun acord cu
cumparatorul, iar în caz de divergenta, prin justitie.
Dispozitii speciale privind fuziunea, divizarea, dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale supuse
privatizarii
Institutia publica implicata va solicita consiliului de administratie sau administratorilor
convocarea adunarii generale a actionarilor din societatile comerciale cu capital majoritar de stat, care se
va întruni în termen de 5 zile de la data solicitarii pentru a decide asupra fuziunii, divizarii ori dizolvarii si
lichidarii.
În termen de 10 zile de la data la care adunarea generala a actionarilor a aprobat fuziunea sau
divizarea societatii comerciale consiliul de administratie va definitiva documentele necesare.
Hotarârea adunarii generale a actionarilor privind fuziunea sau divizarea societatii comerciale
poate fi atacata în termen de 5 zile de la data publicarii.
Proiectul de fuziune sau de divizare întocmit în forma prevazuta de Legea nr. 31/1990,
republicata, cu modificarile ulterioare, se depune în termen de 3 zile la oficiul registrului comertului de
catre administratorul societatii comerciale.
Creditorii societatii comerciale care fuzioneaza sau se divide, care au o creanta anterioara
publicarii proiectului de fuziune sau de divizare, pot face opozitie în termen de 5 zile de la data publicarii
hotarârii adunarii generale a actionarilor privind fuziunea sau divizarea.
Lichidatorul are obligatia ca, în cel mult 10 zile de la data intrarii în functie, sa întocmeasca
tabelul de creante, care va fi depus la sediul societatii comerciale pentru a putea fi consultat de catre
creditori.
Dreptul de a contesta existenta sau întinderea unei creante ori rangul acesteia în ordinea de
preferinta se stinge în termen de 15 zile de la data comunicarii acestora în scris de catre lichidator.
Vânzarea bunurilor se face pe baza de licitatie cu strigare, licitatie în plic sigilat ori prin
negociere, în conditiile prevazute în normele metodologice emise în aplicarea prezentei legi.

Contractul de vânzare a bunului adjudecat se încheie sub sanctiunea nulitatii, în termen de cel
mult 10 zile lucratoare de la data adjudecarii licitatiei. Lichidatorul poate prelungi acest termen cu cel
mult 5 zile lucratoare.
Pentru acoperirea pasivului social lichidatorul va efectua plati în contul creantelor creditorilor,
indiferent daca acestea sunt ajunse sau nu la scadenta, din sumele obtinute în urma vânzarii bunurilor
mobile si imobile ale societatii comerciale si a valorificarii creantelor fata de terti, în urmatoarea ordine
de preferinta:
a)pentru acoperirea cheltuielilor aferente vânzarii sau îndeplinirii procedurii de lichidare;
b)pentru achitarea salariilor pe cel mult 6 luni anterioare depunerii la oficiul registrului comertului a
hotarârii adunarii generale a actionarilor de dizolvare/lichidare;
c)pentru realizarea creantelor creditorilor în favoarea carora societatea comerciala a constituit un drept de
garantie reala mobiliara sau de ipoteca asupra bunurilor sale mobile ori imobile din sumele obtinute prin
vânzarea acestor bunuri; aceste prevederi se aplica si în ceea ce priveste privilegiile speciale;
d)în contul creantelor statului sau ale autoritatilor administratiei publice locale, provenite din impozite,
taxe si alte obligatii fiscale stabilite conform legii, din contributii la bugetul asigurarilor sociale de stat,
precum si la fondurile speciale;
e)în contul creantelor statului, provenite din sumele platite de Ministerul Finantelor Publice pentru
garantiile la credite interne si externe executate, precum si pentru credite externe contractate direct de
catre stat, din care s-au facut subîmprumuturi;
f)în contul creantelor rezultând din împrumuturi acordate de stat, inclusiv în contul creantelor rezultate
din împrumuturile acordate pentru plata gazelor si energiei electrice conform reglementarilor în vigoare la
data acordarii împrumutului, precum si din creditele acordate societatii comerciale de catre un asociat sau
actionar care reprezinta statul, inclusiv cele izvorâte din acte cu titlu gratuit facute de acesta;
g)în contul creditorilor chirografari;
h)în contul actionarilor.
Nici o distribuire de sume catre creditori nu se va putea face mai înainte de ramânerea definitiva a
hotarârilor prin care s-au solutionat cererile formulate în conformitate cu art. 36 alin. (2) ori de la
solutionarea recursului la acestea.
Termenul de prescriptie pentru introducerea cererii prin care se ataca o operatiune sau un act
prevazut de prezenta lege si de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997, aprobata prin Legea nr.
44/1998, cu modificarile ulterioare, ori se valorifica un drept conferit de acestea este de o luna de la data
la care reclamantul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca existenta operatiunii sau actul atacat ori de la data
nasterii dreptului, cu exceptia cererilor privind executarea obligatiilor prevazute în contractele de vânzare-

cumparare de actiuni ale societatilor comerciale privatizate, precum si a celor în desfiintarea acestor
contracte carora li se aplica termenul general de prescriptie.
Cererile prin care se ataca o operatiune sau un act prevazut în prezenta lege si în Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 88/1997, aprobata prin Legea nr. 44/1998, cu modificarile ulterioare, ori se
valorifica un drept conferit de acestea sunt de competenta sectiilor comerciale ale tribunalelor si se judeca
de urgenta si cu precadere.
Daca sunt motive întemeiate pentru care partile nu sunt în masura sa îsi prezinte apararile în mod
complet, instanta va putea, în mod exceptional, sa acorde un singur termen în cunostinta de cel mult 5
zile, pentru aceste motive.
Instanta este obligata sa pronunte hotarârea în termen de 3 zile de la închiderea dezbaterilor si sa
comunice partilor hotarârea în cel mult 5 zile de la pronuntare.
Contractele de vânzare-cumparare de actiuni încheiate în cadrul procesului de privatizare de
institutia publica implicata constituie titluri executorii în cazul neîndeplinirii de catre cumparatori a
obligatiilor pecuniare asumate. Constituie titluri executorii si contractele de garantie reala mobiliara
încheiate între institutia publica implicata si cumparator.
Notificarea prin care institutia publica implicata înstiinteaza cumparatorul asupra desfiintarii
contractului, ca efect al actionarii pactului comisoriu, constituie înscrisul în baza caruia se efectueaza
reînregistrarea ca actionar a institutiei publice implicate de catre societatea de registru independenta care
tine registrul actionarilor respectivei societati comerciale si de catre oficiul registrului comertului, fara a
mai fi necesara îndeplinirea vreunei alte formalitati.
În scopul accelerarii procesului de privatizare institutiile publice implicate pot delega unor agenti
de privatizare exercitiul anumitor drepturi si puteri, în baza unui mandat.
Agentii de privatizare vor prezenta, la cererea institutiei publice implicate mandante, rapoarte cu
privire la activitatile efectuate si vor exercita pe perioada mandatului, în mod exclusiv, atributiile
delegate. Mandatul se acorda în legatura cu privatizarea/restructurarea/lichidarea unei societati comerciale
sau a unui grup de societati comerciale, cuprinse în programe speciale de
privatizare/restructurare/lichidare selectate de institutia publica implicata, în conformitate cu prevederile
normelor metodologice emise în aplicarea prezentei legi, fie pentru vânzarea de actiuni, fie pentru
vânzarea de active.
În termen de 15 zile de la primirea propunerii de vânzare de actiuni/active, formulata de agentul
de privatizare, institutia publica implicata mandanta este obligata sa încheie contractul de vânzare-
cumparare de actiuni/active sau sa comunice motivul refuzului propunerii.
În exercitarea atributiilor ce le revin, potrivit prevederilor prezentei legi, în legatura cu o societate
comerciala sau cu un grup de societati comerciale, agentii de privatizare actioneaza în numele si în contul

institutiilor publice implicate si au toate drepturile aferente actiunilor acestora la societatile comerciale,
inclusiv exercitiul puterilor si beneficiile speciale acordate institutiilor publice implicate prin prezenta
lege si prin normele metodologice emise în aplicarea acesteia, potrivit mandatului acordat, cu exceptia
dreptului la dividende si a oricarui drept de preferinta.
Institutia publica implicata va organiza selectarea prin licitatie restrânsa a agentilor de privatizare
cu care va încheia contracte de mandat, potrivit normelor metodologice emise în aplicarea prezentei legi,
si care vor derula aceste contracte. La aceasta licitatie vor fi invitati sa participe doar acei potentiali agenti
de privatizare care au fost preselectati de institutia publica implicata pe baza unui set de criterii de
selectie. Indiferent daca actioneaza individual ori asociati, agentii de privatizare în cauza trebuie sa
satisfaca anumite standarde minime de calificare.
Pentru societatile comerciale aflate în proces de privatizare la data intrarii în vigoare a prezentei
legi se instituie de drept procedura de administrare speciala în perioada de privatizare.
Procedurile de privatizare si vânzarile de active aflate în curs de desfasurare la data intrarii în
vigoare a prezentei legi vor continua, potrivit prevederilor acesteia, cu recunoasterea valabilitatii actelor si
etapelor consumate.
Societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar
majoritar pot sa participe cu aport de capital la constituirea de societati comerciale cu capital mixt cu
personalitate juridica româna.
Constituirea societatilor comerciale cu capital mixt se va realiza prin asociere cu persoane fizice
sau persoane juridice cu capital majoritar privat.
Societatea comerciala cu capital mixt nou-creata va avea drept de preferinta la cumpararea
activelor, mijloacelor fixe si a imobilizarilor corporale si necorporale ale societatii comerciale fondatoare,
la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, si care sunt necesare si
concura în mod direct la realizarea obiectului principal de activitate al societatii comerciale cu capital
mixt.
Societatea comerciala cu capital mixt îsi poate exercita dreptul de preferinta în termen de 15 zile
calendaristice de la data primirii notificarii intentiei de vânzare facute de societatea comerciala fondatoare
la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar.
În cazul neexercitarii dreptului de preferinta societatea comerciala fondatoare la care statul sau o
autoritatea a administratiei publice locale este actionar majoritar va putea vinde bunurile prevazute la alin.
(3), în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Cheltuielile institutiilor publice implicate includ urmatoarele:

a)cheltuielile proprii de organizare si functionare, care, în cazul institutiilor publice implicate, altele decât
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului si Oficiul Participatiilor Statului si
Privatizarii în Industrie, sunt limitate doar la cele efectuate în scopul privatizarii;
b)cheltuielile legate de plata onorariilor pentru consultanti, agenti de privatizare sau firme de avocatura si
cele pentru pregatirea si realizarea privatizarii societatilor comerciale. La propunerea institutiei publice
implicate, prin hotarâre a Guvernului, aceste cheltuieli pot fi suportate de catre societatea comerciala
supusa privatizarii;
c)cheltuielile pentru rapoarte de evaluare în procesul de privatizare si postprivatizare pentru expertize,
cautiuni, evaluari în litigii, onorarii executori judecatoresti, documentatii pentru obtinerea avizului de
mediu, precum si alte asemenea cheltuieli;
d)costurile implicate de dizolvarea voluntara si lichidarea societatilor comerciale;
e)sumele cu care institutiile publice implicate participa la majorarea capitalului social al unor societati
comerciale în cazurile prevazute de lege;
f)sumele platite efectiv cumparatorilor, reprezentând daune suportate de institutia publica implicata ca
urmare a garantiilor acordate de aceasta în contractele de vânzare-cumparare de actiuni, si/sau cheltuielile
efectuate pentru combaterea ori stingerea pretentiilor formulate de cumparator, precum si despagubirile
cuvenite potrivit art. 27-29 din prezenta lege;
g)cheltuielile destinate cofinantarii proiectelor PHARE, inclusiv cele aflate în derulare de catre institutiile
publice implicate, la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
Hotararii nr.436/2001 privind aprobarea strategiei privind privatizarea societatilor comerciale din turism

Criterii minime obligatorii privind clasificarea pe stele a hotelurilor, hotelurilor-apartament si a motelurilor

Hoteluri Hoteluri apartament Moteluri
Stele 5 4 3 2 1 5 4 3 2 3 2 1
1.Starea generala a cladirii
- ASPECT
foarte bun x x - - - x x - - - - -
bun - - x - - - - x - x - -
corespunzator - - - x x - - - x - x x
- FIRMA LUMINOASA x x x - - x x x - x - -
- FIRMA - - - x x - - - x - x x
- INSEMN DISTINCTIV x x x x x x x x x X x x
REPREZENTAND CATEGORIA UNITATII
- PARCAJ AUTO PROPRIU CU PAZA: nr 30 - - - - 50 - - - - - -
locurilor va fi de minim ... % din nr camerelor
- PARCAJ AUTO PROPRIU: nr locurilor va fi de - 30 20 20 - - 50 40 30 100 100 100
minim ... % din nr camerelor
- GARAJ: nr locurilor va fi de minim ... % din nr 30 20 - - - 50 40 - - - - -
camerelor
- INTRARI SEPARATE:
- pentru turisti si bagaje x x x x x x x x x x x X
- pentru personal, primirea marfurilor si x x - - - x x - - x - -
materialelor
- RAMPA DE ACCES AL CARUCIOARELOR x x x x - x x x x - - -
PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP FIZIC
3
2. Organizarea spatiilor si a serviciilor aferente:
- NR. MINIM (nr camere, garsoniere sau 20 20 15 10 5 10 10 10 5 10 10 5
apartamente)
- HOL DE PRIMIRE (receptie) in suprafata minima 2,5 2 1,5 1 0,5 1,5 1 0,5 0,5 x x x
de ...mp/camera


Stele 5 4 3 2 1 5 4 3 2 3 2 1
2. Organizarea spatiilor si a serviciilor aferente:
- RECEPTIE CU:
- spatii pentru pastrat bagajele turistilor x x x x x x x x x - - -
- spatiu pentru administratie x x x x x x x x x x x x
- spatiu pentru pastrarea materialelor sportive x x x - - x x x - - - -
( în zonele unde se practica sporturi de iarna)
- sistem ptr pastrarea valorilor turistilor x x - - - x x - - - - -
- SERVICIU DE RECEPTIE:
- de 24 de ore x x x - - x x x - x - -
- receptioner cu program fractionat in functie - - x x - - - - x - x x
de fluxul turistic
- SERVICIUL DE PRIMIRE ACCESIBIL PRIN - - - x x - - x x - x x
CLOPOTEL SAU TELEFON IN AFARA ORELOR
DE FUNCIONARE A RECEPTIEI
- INTREGUL PERSONAL DE LA RECEPTIE x x x x x x x x x x x x
CALIFICAT
- PORTAR – USIER x x x - - x x x - - - -
- BAGAJIST x x x - - x x x - - - -
- COMISIONAR – CURIER x x x - - x x x - - - -
- SERVICIU DE SECURITATE SI PAZA x x x - - x x x - - - -
- SALA DE MESE PTR PERSONAL LA x x - - - x x - - - - -
HOTELURI DE PESTE 100 DE LOCURI
- OFICII PTR CAMERISTE x x x x x x x x x x x x
3. Instalaţii x x - - - x x - x - - -
- SISTEM DE CLIMATIZARE
- INCALZIRE CENTRALA (unitatile cu activitate - - x x x - - x x x x x

sezoniera estivala sunt exceptate)
- IZOLARE FONICA A SPATIILOR x x x x x x x x x x x x
- ILUMINATUL ELECTRIC IN SPATIILE DE
CAZARE:
- una sau mai multe surse principale care x x x x x x x x x x x x
sa asigure iluminatul cu echivalentul unui bec de 100 W
- o sursa individuala pentru fiecare loc x x x x x x x x x x x x
(veioza sau aplica), iluminatul cu echivalentul unor
becuri de 60 W
Copyright ©
- DEPARTAMENT ID 2009

Stele 5 4 3 2 1 5 4 3 2 3 2 1
- GRUP ELECTROGEN LA HOTELURI CU 50 50 100 - -- 50 50 10 - - - -
CAPACITATE DE PESTE...CAMERE
- ASCENSOARE:
Silentioase si rapide x x - - - x x - - - - -
In buna stare de functionare - - x x x - - x x - - -
- ASCENSOARE PENTRU TURISTI* x x x x x x x x x x x x
- ASCENSOARE PENTRU PERSONAL, BAGAJE, x x x x x x - - - - - -
SCOPURI GOSPODARESTI SI SERVICIU LA
CAMERA
4. Suprafata minima a camerelor (Fara grup sanitar si vestibul)
- Camera cu 1 pat 16 15 13 11 10 - - - - 13 10 9
- Camera cu 2 paturi 20 18 15 12 11 - - - - 15 11 10
- Camera cu 3 paturi - - - 14 - - - - - - - 13
- Camera cu 4 paturi - - - - 20 - - - - - - 18
- Salonul din apartament 20 18 16 13 12 20 18 16 13 14 12 11
- Dormitorul din apartament 20 18 15 12 11 20 18 16 13 15 12 -
5. Suprafata minima a camerei de baie...mp 4 4 3,5 3 - 4 4 3,5 3 3,5 3 -
6. Inaltimea spatiilor de cazare ... m 2,8 2,8 2,7 2,6 2,5 2,8 2,8 2,7 2,6 2,7 2,6 2,5
7. Culoarele si scarile vor avea latimea minima de 1,40 m (casa x x x - x x x x x x x -
scarii va fi separata de culoare)
8. Numarul maxim de paturi intr-o camera 2 2 2 4 2 2 2 2 2 2 2 4
9. Echiparea sanitara: x x x x - x x x x x x -
- CAMERELE DISPUN DE GRUP SANITAR PROPRIU
(CADA SAU CUVA DE DUS, LAVOAR SI WC)
- WC SEPARAT DE BAIE x - - - - x - - - - - -
- GRUP SANITAR COMUN, SEPARAT PE SEXE,
PENTRU CAMERELE CE NU DISPUN DE BAIE
PROPRIE, ASTFEL:
- sala de baie, cada sau dus pentru maximum 15 - - - - x - - - - - - x
locuri
- cabina WC si lavoar pentru maximum 10 locuri - - - -- x - - - - - - x
- lavoare cu apa curenta calda/rece cu program - - - - x - - - - - - x

permanent, in camere fara grup sanitar propriu
GRUPURI SANITARE PENTRU PERSONAL, VESTIARE, x x x x x x x x x x x x
DUSURI, WC PE SEXE
- GRUP SANITAR, SEPARAT PE SEXE, IN HOLUL DE x x x x x x x x x x x x
RECEPTIE LA UNITATILE CU O CAPACITATE MAI
MARE DE 50 DE LOCURI
* Minimum 2 la hotelurile de 5 şi 4 stele, precum si la cele de 3 şi 2 stele, cu o capacitate de peste 200 de locuri, din care la hotelurile de cura balneara unul va fdi de tip
sanatorial

Stele 5 4 3 2 1 5 4 3 2 3 2 1
DOTAREA GRUPURILOR SANITARE x x x x x x x x x x x x
- oglinda cu suport pentru articole la lavoar
- savoniera x x x x x x x x x x x x
- cos pentru gunoi cu capac si saci menajeri x x x x x x x x x x x x
- cuier de baie x x x x - x x x x x x -
- perie WC si dezodorizant x x x x - x x x x x x -
- covoras de protectie sau alt echipament pentru x x x x - x x x x x x -
evitarea alunecarii
- suport pentru prosoape x x x x x x x x x x x x
- priza pentru aparate d eras x x x x - x x x x x x -
- derivate de telefon x x - - - x x - - - - -
- pahare pentru apa in ambalaj (1 bucata/persoana) x x x x x x x x x x x x
- uscator de par x x - - - x x - - - - -
- sapun sau dozator cu sapun lichid pentru turisti - - - x x - - - x - x x
- hartie igienica x x x x x x x x x x x x
- maner de sprijin intrare-iesire din cada x x x x - x x x - x x -
- sampon spumant sau gel pentru dus, sapun tip turist, x x x - - x x x - x - -
casca de baie (ambalate)
- prosop plusat pentru fata x x x x x x x x x x x x
- prosoape plusate pentru baie sai picioare inclusiv la x x x x - x x x x x x -
hoteluri de 1 stea care au camere cu baie
- halat plusat pentru baie x x - - - x x - - - - -
- papuci de unica folosinta x x - - - x x - - - - -
GRUPURI SANITARE COMUNE
- insemn pentru marcarea pe sexe, iluminat in timpul - - - - x - - - - - - x
noptii
- cuier pentru haine (ferit de stropire) - - - - x - - - - - - x
- covoras impotriva alunecarii - - - - x - - - - - - x
- portprosop, anou - - - - x - - - - - - x
- oglinda - - - - x - - - - - - x
- cos de gunoi cu capac si sac menajer - - - - x - - - - - - x
- dozator de sapun lichid - - - - x - - - - - - x
- prosop rola din hartie sau din panza - - - - x - - - - - - x
- priza pentru aparat de ras - - - - x - - - - - - x


Stele 5 4 3 2 1 5 4 3 2 3 2 1
10. Dotarea cu mobilier, lenjerie si cu alte obiecte in camere,
apartamente, garsoniere, holuri si coridoare
a) CAMERE
- mocheta sau covoare (pardoselile din marmura, x x x - - x x x - x - -
ceramica sau din alte materiale similare pot fi
acoperite doar partial)
- covoare sau carpete - - - x x - - - x - x x
- pat tip hotelier cu saltea tip relaxa x x x x x x x x x x x x
- fotolii, demifotolii sau scaune tapisate (1 buc/loc) x x x - - x x x - x - -
- scaune semitapisate - - - x x - - - x - x x
- masa/masuta x x x x x x x x x x x x
- masa de lucru si toaleta cu scaun tapisat x x x - - x x x - x - -
- suport sau spatiu pentru bagaje x x x x x x x x x x x x
- cuier si oglinda x x x x x x x x x x x x
- dulap sau spatiu amenajat pentru lenjerie si haine, x x x x x x x x x x x x
dotat cu umerase (4 buc/pers)
- veioza sau aplica la capatul patului (1 buc/loc) x x x x x x x x x x x x
- scrumiere de masa pentru camerele si spatiile x x x x x x x x x x x x
desemnate pentru fumatori
- pahare (1 buc/pers) x x x x x x x x x x x x
- perii pentru haine si perii ptr incaltaminte sau alte x x x x x x x x x x x x
materiale cu functiuni similare
- trusa pentru cusut x x x - - x x x - x - -
- ac si ata - - - x x - - - x - x x
- vaze pentru flori x x x - - x x x - x - -
- televizor x x x - - x x x - x -
- radio x x x - - x x x - x - -
- prize pentru calculator si internet x x - - - x x - - - - -
- telefon in camera x x x x - x x x x x x -
- sisteme de trezire x x - - - x x - - - - -
- minibar frigorific cu produse pentru minibar x x x - - x x x - - - -
- pled sau alte obiecte cu functiuni similare de calitate x x x x x x x x x x x x
superioara
- cearsaf plic x x x x x x x x x x x x
- cearsaf pentru pat x x x x x x x x x x x x
- perna mare infatata x x x x x x x x x x x x
- perna mica infatata x x x - - x x x - x - -
-

Stele 5 4 3 2 1 5 4 3 2 3 2 1
- cuvertura pentru pat x x x - - x x x - x - -
- perdele, draperii sau alte mijloace obturate x x x x x x x x x x x x
b) SALONUL DIN APARTAMENT SI GARSONIERE
- masa de scris (birou) si scaun tapisat x x x x - x x x x - - -
- masuta x x x x x x x x x x x x
- tava cu pahare de apa si alte bunuri x x x - - x x x - - - -
- fotolii, demifotolii x x x x x x x x x x x x
- canapea pentru iluminat adecvate x x x x x x x x x x - -
- corpuri de iluminat adecvate (lustra, lampadar, aplice x x x x x x x x x x x x
etc.)
- lampa de birou x x x x - x x x x - - -
- serviciu de birou x x - - - x x - - - - -
- vaza pentru flori sau aranjamente florale x x x x x x x x x x x x
- televizor x x x x x x x x x x x x
- frigider sau minibar frigorific x x x x x x x x x x x x
c) HOLURI DE PRIMIRE, HOLURI SI CORIDOARE
DE ETAJ
- pardoseli acoperite cu mocheta sau cu covoare x x x x - x x x x x x -
(pardoselile din marmura se vor acoperi partialpentru
atenuarea zgomotului)
- pardoseli acoperite cu carpete sau cu covoare - - - - x - - - - - - x
- comptuar receptie x x x x x x x x x x x x
- utilizarea sistemelor computerizate de gestiune x x x - - x x x - - - -
hoteliera
- canapele x x - - - x x - - - - -
- fotolii x x x - - x x x - x - -
- demifotolii - - - x x - - - x x - -
- mese de hol x x x x x x x x x x x x
- aparate de curatat incaltamintea x x - - - x x - - - - -
- corpuri de iluminat adecvate (candelabre,plafoniere, x x x x x x x x x x x x
lustre, aplice, etc.)
- telefon public la dispozitia turistilor (la hoteluri de 4 x x x x x x x x x x x x
si 5 stele in cabine izolate)
11. Seif/posibilitati de depozitare a valorilor:
- centralizat (la receptie) - - - x x - - - x - x x
- în camera sau centralizat (la receptie) - x x - - - x x - x - -
- în camera x - - - - x - - - - - -

Stele 5 4 3 2 1 5 4 3 2 3 2 1
13. Incasarea contravalorii serviciilor si pe baza de carti de plata x x x x - x x x - x - -
(carduri) in fata clientului
14. Spatiu pentru alimentatie:
- restaurant x x - - - - - - - - - -
- spatiu pentru prepararea si servirea micului dejun - - x x x - - - - x x x
- bucatarie complet echipata in apartament - - - - - x x x x - - -
- bufet-bar - - - - - - - - - x - -
15. Bar de zi x x - - - x x - - - - -
16. Dotari pentru organizare de intalniri de afaceri, congrese, x x - - - - - - - - - -
receptii, conferinte, etc.
- instalatie de traducere simultana x - - - - - - - - - - -
17. Servicii minime oferite turistilor:
a) care pot fi cuprinse in tarif sau cu plata separata:
- spalat, curatat, calcat si reparat incaltaminte si x x x x - x x x x x - -
lenjerie
- serviciu pentru curatat si lustruit incaltamintea x x x x x x x x x x x x
- servicii postale x x x - - x x x - - - -
- servicii telefonice locale, interurbane, internationale, x x x x x x x x x x x x
cu plata tarifului si a comisionului
- vanzari de marfuri si d earticole de stricta necesitate, x x x x x x x x x x x x
suveniruri, ziare, vederi, etc.
- rent-a-car x x x - - x x x - - - -
- room-service x x x - - x x x - x - -
- servirea micului dejun in sistem bufet x x x x x x x - - - - -
- asigurarea cu umbrele in caz de ploaie x x x - - x x x - x - -
b) fara plata
- informatii turistice si culturale x x x x x x x x x x x x
- pastrarea obiectelor d evaloareale turistilor x x x x x x x x x x x x
- serviciul pentru transportul bagajelor x x x - - x x x - - - -
- serviciul comionar-curier x x x - - x x x - - - -
- acordarea de prim-ajutor in caz de urgenta (trusa x x x x x x x x x x x x
medicala)
- trezirea clientilor la cerere x x x x x x x x x x x x
- primirea si transmiterea mesajelor si a x x x x x x x x x x x x
corespondentei pentru turisti
- rezervarea de bilete pe mijloace de transport x x x - - x x x - x - -
- informatii privind orarul mijloacelor de transport x x x x x x x x x x x x


Stele 5 4 3 2 1 5 4 3 2 3 2 1
18. Alte criterii:
- personalul care are relatii directe cu turistii straini sa
fie cunoscator de llimbi straine (minimium…limbi straine)
si anume: receptioneri, casieri-receptie, concierge, portari-
usieri, comisionari,curieri, bagajisti, lucratori pentru
rezervari si rent-a-car,schimb valutar, centru de afaceri,
guvernante etaj, operatoare telefoniste, etc. 2 2 2 1 - 2 2 2 1 1 1 -
19. Alte criterii facultative.

Criterii minime obligatorii privind clasificarea pe stele a hotelurilor pentru tineret si hosteluri
Hoteluri ptr tineret Hosteluri

Stele 3 2 1 3 2
1. Criterii generale:
- forma cu denumirea unitatii si insemne x x x x x
distinctive privind categoria
- parcare pentru biciclete x x - - -
- parcare auto - - - x -
2. Organizarea spatiilor si serviciilor
- numarul minim al spatiilor de cazare 5 4 3 4 3
(camere sau apartamente)
- hol de primire x x x - -
- serviciu de receptie prevazut cu: x x x - -
* spatiu pentru pastrarea bagajelor
turistilor
* spatiu pentru administratie x x x x x
* sistem pentru pastrarea valorilor x x x x x
turistilor
* serviciu de receptie cu program x x x - -
fractionat in functie de fluxul turistic:
* spatiu amenajat pentru - - - x x
minireceptie
3. Instalatii:
- incalzire centrala (unitatile cu activitate x x x x x
sezoniera estivala sunt exceptate)
- la unitatile de categ 1 si 2 se vor accepta
si sobe de teracota
- iluminatul in camera: x x x x x
* o sursa principala
* o sursa individuala la capatul patului x x x x x
4. Suprafata camerelor sa fie corelata cu nr de paturi, x x x x x
inclusiv cele suprapuse, cu conditia asigurarii unui
volum minim de aer de 12 m.c./pers
5. Inaltimea minima a spatiilor de cazare in cazul 2,7 2,6 2,6 2,6 2,6
unitatilor existente se admite o reducere de pana la
10%
6. Numarul maxim de paturi intr-o camera 12 14 Peste 3 4
14
7. Echiparea
Copyright © DEPARTAMENT ID 2009 sanitara
Camerele dispun de grup sanitar comun, separat pe

sexe, astfel:
- minimum 1 WC pentru 10 pers x x x - x
- minimum 1 lavoar pentru 10 persoane x x x - x
- un dus pentru 10 persoane x x x - x
8. Dotare cu mobilier, lenjeri si cu alte obiecte:
a) CAMERE
- pardoseli simple si usor lavabile x x x - -
- covoare sau carpete - - - x x
- pat cu somiera sau cu saltea tip relaxa x x x x x
- salteluta-husa de protectie x x - - -
- dulap de haine, sau spatiu amenajat x x - x x
pentru lejerie si haine, cu umerase
- suport sau spatii pentru bagaje x x - x x
- cuier ptr haine - - x - -
- scaune, taburete tapisate - - - x x
- scaune sau banchete care pot fi in x x x - -
consoale rabatiabile, masa
- masa/masuta - - - x x
- noptiere - - - x x
- noptiere/etajere x x x - -
- lenjerie de pat cu cearsafuri-plic x x x x x
- cuvertura pentru pat - - - x -
- perdele - - - x x
- draperii sau alte mijloace obturante x x x x x
- cos ptr gunoi cu capac si saci menajeri x x x x x
- prize ptr aparate de ras x x x x x
- veioze sau aplice la paturi - - - x x
- uscator pentru par - - - x x
- prosop plusat pentru fata x x - x x
- prosop plusat pentru baie - - - x x
- prosop ptr picioare - - - x x
- portprosop - - - x x
- oglinda x x - - -
- oglinda cu suport ptr articole de lavoar - - - x x
- sapun ptr turisti - - - x x
- hartie igienica - - - x x
b) SALONUL DIN APARTAMENTE SI
GARSONIERE:
- masa si scaun tapisat - - - x -
- masuta - - - x x
- fotolii, demifotolii - - - x x
Copyright © DEPARTAMENT ID 2009 - canapea ptr 2-3 pers (la garsoniere este - - - x x
facultativ)
- corpuri de iluminat adecvate - - - x x
- lampa de birou - - - x -
- vaza ptr flori - - - x x
- televizor - - - x x
- frigider sau minibar frigorific - - - x x
c) GRUPURI SANITARE COMUNE:
- insemn ptr marcarea pe sexe, luminat in x x x x x
timpul noptii
- cuier ptr haine (ferit de stropire) x x x x x
- covoras sau alte dispozitive impotriva x x x - x
alunecarii
- anou, portprosop x x x - x
- oglinda x x x - x
- cos ptr gunoi cu capac si saci menajeri x x x - x
- dozator ptr sapun lichid x x x - x
- prospo-rola x x x - x
- hartie igienica x x x - x
- priza ptr aprate de ras: x x x - x
d) HOLUL DE PRIMIRE:
- pardoseli usor lavabile x x - - -
- mese de hol,scaune x x x - -
- corpuri de iluminat x x x - -
9. Seif/posibilitati ptr pastrarea valorilor turistilor, x x x x x
centrallizat, la receptie sau la administratie
10. Telefon
- la receptie x x x x x
- in camere - - - x -
11. Incasarea contravalorii serviciilor si pe baza de
carti de credit
12. Spatiu ptr prepararea si servirea micului dejun x x x - -
13. Spatiu amenajat ptr intalniri (poate fi si in aer x x x - -
liber) ale oaspetilor
14. Servicii minime oferite turistilor:
- spalat, calcat lenjerie x x - - -
- serviciu de receptie cu persoanl pregatit, x - - - -
vorbitor de limbi straine
- informatii turistice in mai multe limbi x x - - -
de circulatie international
- vanzarea prin receptie sau spatiu distinct x x x - -
de marfuri pentru uz personal
15. Regulament de organizare interioara, referitor la x x x - -
elemente, cum ar fi:
Criterii minime obligatorii privind clasificarea cabanelor turistice, a cabanelor de vanatoare si de pescuit
Cabane turistice Cabane de

vanatoare si de
pescuit
Stele 3 2 1 3 2 1
- firma la intrarea in cabana , cu indicarea x x x x x x
categoriei, a denumirii masivului si a
altitudinii
- pacaj la unitatile cu acces auto x x - x x -
- intrarea separata ptr primirea marfurilor x - - x - -
2. Organizarea spatiilor:
- vestibul x x x x x x
- hol de primire-receptie si de asteptare x - - x - -
- receptie amenajata in sala de mese - x x - x x
- garderoba ptr echipament sportiv la - - - x x x
unitatile situate in zone unde pot fi
practicate sporturi de iarna
- rastel ptr arme, unelte de pescuit, - - - x x x
echipamente specifice, prevazut cu
sistem de siguranta
- spatiu ptr administratie si ptr pastrarea x x x x x x
valorilor turistilor
- spatiu ptr pastrarea bagajelor turistilor x x x x x x
- locuinta ptr cabanier si familia acestuia x x x x x x
- oficiu ptr cameriste (unul ptr maximum - - - x x x
60 de locuri)
- magazie ptr pastrarea lenjeriei si a x x x x x x
obiectelor d einventar
- spatiu ptr pregatirea (fezandarea), - - - x x x
prepararea vanatului si curatarea
pestelui
- spatiu ptr bucatarie si anexe, - - - x x x
dimensionat si utilat corspunzator
- spatiu amenajat pentru adapostirea - - - x x x
cainilor de vanatoare
3. Instalatii de:
- incalzire centrala sau cu sobe de x x - - -- -
teracota
- incalzire cu sobe sau cu alte mijloace - - x x x x
admise de normele PSI

- iluminat propriu x x x x x x
- sistem de avertizare liminoasa la cabane x x x x x x
situate in locuri greu accesibile.
Marcajele reflectorizante pe trasee,
intr-un perimetru de minimum 100 m
4. Suprafata minima (in mp) ptr 75% din camere:
a) cabane situate in zone usor accesibile
- camere cu 1 pat 12 10 9 12 10 9
- camere cu 2 paturi 13 12 11 13 12 11
- camere cu 3 paturi 16 15 14 16 15 14
- camere cu peste 3 paturi (se vor asigura x x x x x x
minimum 4,5mp/pat)x
b) cabane situate in zone greu accesibile
- camere cu 1 pat 9 8 7 9 8 7
- camere cu 2 paturi 11 10 9 11 10 9
- camere cu 3 paturi 15 14 12 15 14 12
- camere cu peste 3 paturi (se vor asigura x x x x x x
min 4,5mp/pat)
5. Volumul minim de 12 mc/loc va fi asigurat in x x x x x x
toate camerele:
6. Numarul maxim de paturi intr-o camera:
- in cabane situate in zone usor accesibile 2 4 Peste 4 2 4 Peste 4
- in cabane situate in zone greu accesibile 4 8 Peste 8 4 8 Peste 8
- la categoria 1 stea se admit si priciuri - - x - - x
7. Echiparea sanitara:
a) cabane situate in zone usor accesibile
- camerele dispun de baie (cuva de dus, x x x x - -
lavoar si WC)
- grup sanitar comun, separat pe sexe - - - - x x
(distinct de cel ptr alimentatia publica)
- un spalator cu lavoar cu apa curenta, - - x - - x
calda/rece la 10 locuri
- o cabina dus cu apa calda/rece la 15 x x - - - -
locuri
- o cabina WC la 10 locuri - - x - - x
b) cabane situate in zone greu accesibile
- camerele dispun de baie (cuva de dus, 25% - - 25% - -
lavoar si WC) in proportie de minimum
25%
* grup sanitar comun in incita cabanei, separat pe
sexe, compus din:
- 1 cabina dus cu apa calda/rece la 15 x x - - - -
locuri
- 1 cabina WC la 10 locuri (separate de x x x x x x

cele ptr alimentatia)
* dotarea bailor din camera
- oglinda cu suport ptr articole la lavoar x x x x - -
- savoniera x x - x x -
- cos ptr gunoi cu capac si saci menajeri x x - x x -
- panou ptr prosoape x x - x x -
- prosop ptr fata x x - x x -
- prosop ptr baie x x - x x -
* dotarea grupurilor sanitare comune
- insemn ptr marcare pe sexe - - x - - x
- cuier haine - - x - - x
- oglinda - - x - - x
- etajera - - x - - x
- portprosop - - x - - x
- cos de gunoi cu capac si saci menajeri - - x - - x
8. Dotarea cu mobilier, lenjerie si cu alte obiecte in
camere:
- pat cu somiera si saltea x - - x - -
- pat cu saltea (paturile pot fi si - x x - x x
suprapuse)
- noptiera x x - x x -
- scaun sau taburet tapisat x - - x - -
- scaun sau taburet - x x - x x
- veioza sau aplica la capatul patului x x - x x -
- suport ptr bagaje x x x x x x
- dulap sau spatiu amenajat ptr haine, cu x - - x - -
umerase (3 buc/loc)
- cuier de perete x x x x x x
- masa (1 buc/4pers) x x x x x x
- oglinda x x x x x x
- rastele ptr uscat echipamentul turistilor x x x x x x
(la cabanele de creasta)
- lampa, plafoniera sau aplica x x x x x x
- pahare …buc/pers 2 1 1 2 1 1
- perdele sau alte mijloace obturante x x x x x x
(jaluzele, transperante etc.)
- pled sau patura (2 buc/loc) x x x x x x
- perna infatata x x x x x x
- cearsaf de pat x x x x x x
- cearsaf plic x x x x x x
- prosop ptr fata, baie, numai ptr x x x x - -
Copyright © DEPARTAMENT ID 2009 camerelecu grup sanitar propriu
- pardoselile vor fi acoperite cu mocheta x x - x x -

sau cu covoare si laufere
9. Dotarea salonuluii din apartamente, garsoniere:
- canapea ptr 2-3 pers x x - x x -
- fotolii x x - x x -
- masa joasa x x - x x -
- frigider x x - x x -
- aparat de radio si televizor x x - x x -
- perdele si draperii x x - x x -
- scrumiera x x x x - -
10. Facilitati ptr organizarea activitatilor de
agrement si sportive
- asigurarea a cel putin…activitati 3 2 - - - -
- club cu capacitatea corelata cu cea a x - - x - -
unitatii
12. Unitate de alimentatie pentru turism
- la cabanele de 1 stea, situate in zone x x x x x x
greu accesibile, se admit si puncte de
preparare si servire a mesei
13. Televizor si aparat de radio in spatii comune, la x x x x x x
dispozitia turistilor
14. Trusa cu medicamente, materiale necesare x x x x x x
acordarii primului ajutor medical
15. Panou- harta privind traseele turistice din zona, x x x x x x
cu indicarea marcajelor, a duratelor de pracurs, a
gradului de dificultate etc.
16. Servicii minime oferite turistilor, cu sau fara
plata, astfel:
- vanzarea de marfuri de stricta x x x x x x
necesitate (cosmetice, ilustrate, harti
turiostice, timbre etc.) prin receptie
- informatii turistice asupra traseelor, x x x x x x
obiectivelor, marcajelor, orarului
mijloacelor de transport, situatiei si
prognozei conditiilor meteorologice
- pastrarea obiectelor de valoare ale x x x x x x
turistilor
- inchirierea de jocuri distractive, x x x x x x
echipament si material sportiv
17. Alte criterii:

- anexele gospodaresti sunt realizate in
constructii care se armonizeaza cu
arhitectura unitatii si se integreaza

corespunzator in peisaj x x x x x x
- magaziile si celelalte constructii
gospodaresti vor fi mascate prin
mijloace estetice x x x x x x
- grajdurile si cotetele ptr cresterea x x x - - -
animalelor si pasarilor vor fi amplasate
la distanta corespunzatoare de spatiile
de cazare si de alimentatie, a.i. turistii sa
nu fie deranjati de noxele emanate de
acestea
- perimetrul cabanei va fi delimitat prin x x x x x x
garduri vii sau alte elemente estetice si
eficiente
- WC-urile uscate vor avea peretii varuiti - - x - - x
cel putin o data pe trimestru sau ori de
cate ori este nevoi
- Spatii suplemntare,minim dotate, ptr x x x - - -
adapostirea turistilor sositi peste
capacitatea de cazare, pe timp
nefavorabil
- Registru pentru declararea traseului (la x x x - - -
cabanele izolate si de creasta)
- Turn amplasat in apropierea cabanei, - - - x x -
pentru observarea vanatului
-

Criterii minime obligatorii privind clasificarea vilelor si bungalowurilor
Vile Bungalowuri
Stele 5 4 3 2 1 3 2 1
- firma cu denumirea unitatii si insemne distinctive x x x x x x x x
privind munarul de stele
- parcare auto x x x x - - - -
- numarul maxim de camere 10 15 25 35 40 - - -
- vestibul x x x x - x x x
- salon cu suprafata minima de …mp/camera 4 2,5 2 1,5 1,5 - - -
- dar nu mai mica de…mp 30 30 30 20 10 - - -
- sufragerie pentru servirea mesei x x x - - - - -
- salon-sufragerie - - - - - x x -
- spatiu pentru pregatirea mesei, dotat corespunzator x x x x x - - -
- grup sanitar comun pentru camerele care nu dispun x x x x - - - -
de grup sanitar propriu, separat pe sexe
- oficiu pentru camerista (unul pentru maximum 20 de x x x x x x x x
camere)
3. Instalatii:
- SISTEM DE CLIMATIZARE x x - - - - - -
- INCALZIRE CENTRALA SAU CU SOBE DE TERACOTA, - - x x x - - -
MAI PUTIN LA UNITATILE SEZONIERE ESTIVALE
- ILUMINATUL ELECTRIC IN CAMERA:
- o sursa principala x x x x x x x x
- o sursa individuala pentru fiacre loc x x x x x x x x
- ascensoarre la cladirile cu minimium…niveluri P+1 P+2 P+3 P+4 P+5 - - -
4. Suprafata minima (mp) a camerelor (fara grup sanitar):
- camere cu 1 pat 16 15 14 12 11 12 10 9
- camere cu 2 paturi 20 18 16 13 12 14 12 10
- camere cu 3 paturi - - - - 18 15 16 14
- camere cu 4 paturi - - - - 20 - - 18
- salonul din apartament 20 18 16 13 12 14 12 -
- dormitorul din apartament 20 18 16 13 12 14 12 -
- salon sufragerie, in suprafata minima - - - - - 2 1,5 -
de…mp/camera,
- dar nu mai mica de …mp - - - - - 18 16 -
5. Suprafata minima a camerei de baie. La grupurile sanitare cu 4 4 3,5 3 - 3,5 3 -
dus suprafetele pot fi mai mici.
6. Inaltimea minima a camerelor 2,8 2,8 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5
7. Numarul maxim de paturi intr-o camera 2 2 2 3 4 2 3 4

8. Echipare sanitara:
- camerele dispun de grup sanitar propriu (cada sau x x x x - - - -
cuva cu dus, lavoar si WC)
GRUP SANITAR COMUN, separat pe sexe, pentru camere ce nu
dispun de grup sanitar propriu astfel:
- o cabina de dus ptr maximum 15 locuri - - - - x x x x
- o cabina WC pentru maximum 10 locuri - - - - x x x x
- lavoare cu apa curenta, calda/rece in camere fara - - - - x - - -
sanitar propriu
9. Dotare cu mobilier, lenjerie si alte obiecte de inventar
Dotarea spatiilor de cazare si a grupurilor sanitare va fi similara
cu cea a hotelurilor, pentru vile si cu cea a motelurilor, pentru
bungalowuri de aceeasi categorie
DOTAREA SALONULUI:
- pardoseli acoperite cu mocheta sau covoare x x x x x - - -
- canapele sau fotolii x x - - - - - -
- demifotolii sau scaune tapitate - - x x x - - -
- mede de hol x x x x x - - -
- aparat de radio x x x x x - - -
- televizor x x x - - - - -
- cosuri ptr hartii x x x x x - - -
- perdele si draperii sau alte mijloace de obturare a x x x x - - - -
luminii:
DOTAREA SUFRAGERIEI-SALON PENTRU SERVIREA
MESEI
- masa si scaune x x x - - x x -
- servanta-bar pentru pahare si vesela x x x - - x x -
- aparat de radio x x - - - x x -
- televizor x x - - - x x -
DOTAREA HOLURILOR SI CORIDOARELOR:
- pardoseli acoperite cu mocheta sau covoare x x x x x - - -
- fotolii sau demifotolii x x x - - - - -
- masute x x x - - - - -
10. Servicii cuprinse in tarif sau contra cost, oferite turistilor.
Lista este similara cu cea de la hoteluri, in cazul vilelor, si de la
moteluri, in cazul bungalowurilor, de aceeasi categorie.
11. Telefon in camera sau apartament/garsoniera x x x - - - - -
12. Telefon accesibil la receptia de care apartine unitatea - - - x x x x x
13. Facilitati pentru organizarea de activitati de agrement si x x - - - - - -
sportive (piscina, sauna, sala fitness, jocuri distractive, terenuri de
sport etc.-cel putin doua activitati)
Copyright © DEPARTAMENT -ID 2009
-
Criterii minime obligatorii privind clasificarea pensiunilor turistice urbane si rurale

Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale
Stele / Margarete 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1
- cladirile, inclusiv anexele gospodaresti,
sa fie in stare:
- foarte buna x x x - - x x x - -
- buna - - - x x - - - x x
- sa se incadreze in stilul arhitectural cu x - - - - - - - - -
specific local
- caile de acces proprii si spatiile x x x x x x x x x x
inconjuratoare sa fie bine intretinute
- curte proprie, cu spatii verzi x - - - - x x x x -
- imprejmuiri estetice si eficiente x - - - - x x x x x
- curte cu amenajari florale x x - - - x x x - -
- amenajri in aer liber pentru odihna si x x - - - - - - - -
relaxare (chioscuri, pavilioane, terase
acoperite etc.)
- suprafete de joaca pentru copii - - - - - x x - - -
- garaj sau adapost acoperit x - - - - x - - - -
- parcare proprie x x - - - x x - - -
- accesul in camerele de dormit si in x x x x x x x x x x
grupurile sanitare sa fie direct, fara a se
trece prin alte camere folosite pentru
dormit
- holul de primire, in suprafata minima de x x x x - - - - - -
12 mp, sa fie mobilat si decorat
- spatii corespunzatoare si igienice, pentru x x x x x x - - - -
prepararea mesei, dotate cu echipamente
de preparare si conservare a alimentelor
- sufragerie dotata cu mobilier adecvat, de x x x x - - - - - -
calitate superioara si cu inventar de
servire de calitate
- salon cu suprafata minima de…mp 20 - - - - 20 - - - -
- elemente decorative de bun gust in x x - - - - - - - -
interior
- spatiu pentru servirea mesei, dotat cu x x x x - - - - - -

mobilier (mese, scaune, banchete) si
inventar de servire
- camere cu grup sanitar propriu x x x - - x x x - -
- grup sanitar comun (la pensiunile - - - x x - - - x x
turistice de 1 stea se admit in WC uscate
si spalatoare exterioare alimentate la surse
naturale din rezervoare)
3. Instalatii:
- incalzire centrala sau cu gaze la soba de x x x x x x x x x x
teracota, mai putin la unitatile sezoniere
estivale
- incalzire cu soba de teracota sau cu alte x x x x - - - - - -
echipamente admise de normele PSI
- sursa de incalzire in camerele de baie x x x x x x - - - -
(incalzire centrala sau alte mijloace
admise de normele PSI)
- instalatie de apa curenta curenta x x x x x x x x x x
calda/rece la bucatarie
- instalatie de apa curenta rece la x x - - - - - - - -
bucatarie
- aer conditionat x x - - - - - - - -
- racord la reteaua publica de canalizare x x x x x x x x x x
sau la mijloace proprii de colectare si
epurare
-cladirea sa fie racordata la reteaua x x x x x x x x x x
electrica publica
4. Suprafata minima a camerelor (mp)
- camera cu 1 pat 16 15 10 9 8 16 15 10 9 8
- camera cu 2 paturi 20 18 13 12 11 20 18 13 12 11
- camera cu 3 paturi - - - 16 14 - - - 16 11
- camera cu 4 paturi - - - - 16 - - - - 16
- dormitor din apartamente 20 18 13 12 11 20 18 13 12 11
- salonul din apartamente 20 18 14 12 11 20 18 14 12 11
5. Numar maxim de paturi simple intr-o 2 2 2 3 4 2 2 2 3 4
camera
- camerele dispun de grup sanitar propriu x x x - - x x x - -
(cada sau cuva cu dus, lavoar si WC)
-
- grup sanitar comun compus din:

- 1 cabina WC la 10 locuri - - - x x - - - x x
- 1 spalator cu un lavoar cu apa x x x x - - - - - -
curenta calda/rece la 10
locuri
- 1 cabina dus cu apa x x x x - - - - - -
calda/rece la 15 locuri
7. Dotarea camerelor:
- pardoseli acoperite cu covoare sau x x x x - - - - - -
mocheta de buna calitate (pardoselile din
parchet, marmura si alte materiale
similare pot fi acoperite si partial)
- pardoseli acoperite integral sau partial - - x x - - - x x -
cu covoare sau carpete
- mobilier uniform ca stil si de calitate x x x - - x x x - -
superioara
- pat cu somiera cu saltea sau pat cu saltea x x x x x x - - - -
relaxa
- saltea de lana cu o grosime de 5 cm x x - - - x x - - -
- plapuma, pled sau paturi (cate doua x x x x x x x x x x
bucati de persoana)
- perne mari x x x x x x x x x x
- cearsaf pentru pat si cearsaf plic pentru x x x x x x x x x x
pled, patura sau plapuma
- cuvertura de pat x x x x - x x x x -
- husa de protectie x x - - - x x - - -
- masa si scaune x x x x x x x x x x
- dulap sau spatii amenajate pentru haine, x x x x x x x x x x
cu umerase
- cuier x x x x x x x x x x
- oglinda sau toaleta la dispozitia turistilor x x x x x x x x x x
- veioza sau aplica la capatul patului x x x x - x x x x -
- prosoape pentru fata (1 buc/pers) x x x x x x x x x x
- halat de baie x x - - - x x - - -
- perdele transparente x x x - - x x x - -
- perdele obturante sau alte mijloace de x x x x x x x x x x
obturare a luminii
- perii pentru haine si pantofi x x x x x x x x x x
- scrumiere (optional) x x x x x x x x x x
- pahare (2 buc/pers) x x x x x x x x x x
- vaze cu flori x x x - - x x x - -
- televizor si aparat de radio, camera, x x x x x x - - - -
garsoniera si apartament
- televizor si aparat de radio in spatii x x x x - - - - - -

comune
- fotolii sau canapea x x x - - x x x - -
- demifotolii, scaune - - - x x - - - x x
- masa sau masuta x x x x x x x x x x
- frigider x x x - - x x x - -
- set depahare pentru apa, vin, coniac x x x - - x x x - -
- perdea,covor de calitatea celor din x x x x x x x x x x
dormitor
8. Dotarea bucatariilor:
- plita electrica sau cu gaze x x x - - x x x - -
- masina de gatit sau resou x x x x - - - - - -
electric cu minim doua
ochiuri
- cuptor cu microunde x x - - - x x - - -
- vase si ustensile de bucatarie x x - - - x x - -
din inox
- vase si ustensile de bucatarie - - x x x - - x x x
- echipamente pentru pastrarea x x x x x x x x x x
prin frig a alimentelor
9. Telefon la dispozitia turistilor x x x - - x x x - -
10. Alte criterii:
- anexele gospodaresti pentru cresterea x x x x x - - - - -
animalelor si pasarilor vor fi amplasate
siintretinute astfel incat sa nu creeze
disconfort pentru turisti
- animalele de la care provin lactatele sa x x x x x - - - - -
fie atestate ca sanatoase, iar produsele din
carne sa fie examinate sanitar-veterinar
- min.20% din alimente sa provina din x x - - - - - - - -
surse locale
- minimum o persona a sa fie absolventa a x x x - - x x x - -
unui curs de formare in domeniu (in cazul
unitatilor de 5 flori criteriul este
obligatoriu pentru cele cu peste cinci
camere)
- asigurarea posibilitatii turistilor de a
achizitiona suveniruri sau produse
alimentare sau nealimentare cu specific
local

Criterii minime obligatorii privind clasificarea campingurilor si satelor de vacanta
Campinguri Sate de vacanta

Stele 4 3 2 1 3 2
I. Criterii generale
1. Firma:
- la intrare, din care sa x x x x - -
rezulte denumirea si
numarul de stele
- luminoasa - - - - x x
2. Panouri cu schema campingului x x x x x x
si a satului de vacanta, amplasate la
loc vizibil
3. Cutie postala la intrare x x x x x x
4. Amenajarea terenurilor:
- cat mai plane posibil, x x x x x x
bine nivelate, acoperite
cu gazon si care sa
permita o drenate
rapida a apelor
rezultate din ploi
5. Drumurile carosabile de acces la
spatiile de cazare, parcele de
campare, unitati de alimentatie etc.:
- asfaltate sau cu dale x x - - x -
- pietruite - - x x - x
6. Alei amenajate intre spatiile de
cazare si cele de folosinta comuna:
- asfaltate sau cu dale x x - - x -
- pietruite - - x x - x
7. Iluminarea electrica cu
intensitate:
- corespunzatoare in spatiile de x x x x x x
cazare de folosinta comuna,
inlcusiv a parcelelor
-discreta a cailor de circulatie x x - - x -

interioara
8. Prize pentru racordarea rulotelor 20 10 10 - - -

la reteaua de alimentare cu energie
electrica la…%din parcele
9. Capacitatea de cazare sa fie de 80 60 20 12 100 70
cel putin … locuri
10.Suprafata minima a fiecareia 100 80 80 80 - -
parcele de camp are (mp)
- nr maxim de locuri la 1.000 mp 20 24 28 32 - -
suprafata totala (parcele +
alei+spatii verzi, agrement, cladiri
etc.)
11. Ponderea minima din suprafata 15% 25% 25% 15% 10% 25%
totala a spatiilor destinate
drumurilor si aleilor interioare,
zonelor de liniste si recereere,
terenurilor de sport si agrement
12. Parcelele de campare sa fie:
- numerotate, ecranate cu garduri x x - - - -
verzi sau cu alte materiale care
asigura o delimitare eficienta si
estetica
- numerotate si delimitate - - x x - -
13. Terenuri si sali pentru sport si 6 4 3 2 6 4
agrement, cel putin un nr de …
pentru fiecare categore
14. Gradinite cu spatii de joaca x x - - x x
pentru copii
15. Spatii independente sau in x x x x x x
incinta spatiilor de cazare pentru
depozitarea si inchirierea
echipamentelor, a materialelor
spoortive si de agrement
16. Spatiu pentru receptie x x x x x x
17. Spatii pentru administratie si de x x x x x x
pastrare a valorilor, inclusiv a celor
predate de turisti spre pastrare
18. Hol de primire x - - - x x
19. Locuinta pentru director x - - - - -
20. Magazii pentru lenjerie si x x x x x x

materiale de intretinere
21. Oficiu pentru cameriste x x x x x x
22. Spatiu amenajat si dotat x x x x - -

corespunzator pentru spalatul si
calcatul lejeriei si de catre turisti
23. Punct de prim ajutor, punct x x x x x x
farmaceutic si spatiu pentru
izolarea bolnavilor
24. Spatii comerciale ptr vanzarea x x x x x x
produselor alimentare, a legumelor,
fructelor si a produselor
nealimentare
25. Una sau mai multe unitati de x x x x x x
alimentatie
26. Parcare auto pentru vizitatori x x - - x x
27. Racord la reteaua publica de x x x x x x
canalizare sau la mijloacele proprii
de colectare si epurare
28. Publele acoperite, lavabile, x x x x x x
amplasate in locuri fixe adapostite
II. Alte criterii:
- Directorul de camping sa detina x x x x - -
brevet de turism la cele cu peste
100 de locuri de cazare
- Personalul de la receptie sa fie x x x - x x
calificat si sa cunoasca una – doua
limbi de circulatie internationala
SERVICII x x x x x x
- telefon public (la 4 stele in cabine
fonoizolate)
ECHIPAMENTE SANITARE
* grup sanitar comun,
compartimentat pe sexe, in
constructie inchisa, cuprinzand:
- un lavoar la … locuri, cu oglinzi
si policioare 10 20 25 30 - -
- o cabina de dus (inchisa) la … 10 20 25 30 - -
persoane
- o cabina WC cu apa curenta la … 20 20 30 30 - -
locuri femei
- o cabina WC cu apa curenta la … 15 15 20 20 - -

locuri barbati
- un puisor la … locuri 50 50 60 60 - -
- spalatoare pentru picioare, cate x - - - - -
unu la fiecare grup sanitar
- lavoar si un WC special pentru x x - - - -
copii, separat pe sexe, la fiecare
grup sanitar
- un lavoar si un WC ptr persoane x x - - - -
cu handicap (la cele de peste 400
de locuri)
- prize pentru barbierit, montate in 50 50 50 - - -
spalatoarele pentru barbati la …
locuri
Dotarea casutelor tip camping
- pat cu saltea, husa de protectie, - 2 3 3 - -
cearsaf de pat, pleduri – 2 buc/loc,
cearsaf plic si perna infatat, nr
maxim
- aplica in perete - x x x - -
- oglinda - x x x - -
- cuier de perete - x x x - -
- covoras, carpeta - x x x - -
- masuta - x x x - -

Criterii minime obligatorii privind clasificarea apartamentelor sau a camerelor de inchiriat

in locuinte familiale sau in cladiri cu alta destinatie
Stele 3 2 1
- cladirea sa fie in stare buna, cu aspect x x x
corespunzator
- caile de acces si spatiile x x x
inconjuratoare sa fie intretinute
- posibilitati de parcare auto x - -
- camerele de dormit si grupurile x x x
sanitare sa aiba acces direct, fara a se
trece prin alte camere de dormit
- camere cu grup sanitar propriu x - -
- grup sanitar comun exclusiv la - x x
dispozitia turistilor
- grup sanitar in folosinta comuna cu - - x
locatorul
- bucatarie in folosinta comuna cu - - x
locatorul
3. Instalatii:
- instalatii de apa calda/rece la grupurile x x -
sanitare
- instalatii de incalzire admise de x x x
normele PSI
- locuinta sa dispuna de instalatie x x x
electrica
- camerele aflate mai sus de etajul 4 sa x x x
fie deservite de lift
4.Suprafata minimala (mp) a camerelor:
- camere cu 1 pat 10 10 10
- camere cu 2 paturi 12 21 12
5. Numar maxim de paturi intr-o 2 2 2
camera
- camerele dispun de baie (cada sau x - -
cuva cu dus, lavoar si WC)
- grup sanitar comun, eclusiv la - x -
dispozitia turistilor (minimum o cabina
WC, cada sau dus , lavoar la 8 loc)
- grup sanitar in folosinta comuna cu - - x
locatorul (minimum o cabona WC, cada
sau dus, lavoar la 8 loc)
7. Dotarea camerelor:
- pat cu somiera sau cu saltea relaxa x - -
- pat cu saltea - x x
- masa si scaune x x x
- dulap sau spatiu amenajat ptr haine si x x x
lenjerie sin folosinta exclusiva a
turistilor
- oglinda x x x
- plapuma sau pled x x x
- cearsaf ptr pat, cearsaf plic ptr pled, x x x
patura sau plapuma
- perne mari infatate x x x
- prosoape de fata si de baie x x -
- perdele x x x
- covoare sau mocheta x x -
- carpete - - x
- frigider (la categoria 3 stele, in x x -
exclusivitate ptr turisti)
8. Telefon in locuinta (la categoria 3 x x -
stele, cu derivatie in camera)

23 12 49 135 Legislatie in Turism PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

23 12 49 135 Legislatie in Turism PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

Autor: Ana ROANGHEŞ

Copyright © DEPARTAMENT ID 2009

Acest material este destinat uzulului studenţilor Universităţii

Universitatea din Bucureşti

Copyright © DEPARTAMENT ID 2009

LEGISLATIE IN TURISM 2009-2010

1.1. Noţiuni legislative. Privire generală

Copyright © DEPARTAMENT ID 2009

LEGISLATIE IN TURISM 2009-2010

GUVERNUL emite (potrivit Constituţiei)

se emit în temeiul hotărârilor, ordonanţelor sau legilor

Copyright © DEPARTAMENT ID 2009

LEGISLATIE IN TURISM 2009-2010

Procedura de elaborare a actelor normative

Pentru actele emise de Guvern:

1.2 Activitatea de turism. Concepte din domeniul turismului

Clasificarea structurilor de primire turistice:

Copyright © DEPARTAMENT ID 2009

LEGISLATIE IN TURISM 2009-2010

Copyright © DEPARTAMENT ID 2009

LEGISLATIE IN TURISM 2009-2010

Atestarea se realizează prin eliberarea certificatului de patrimoniu turistic care dă dreptul

Organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului

Copyright © DEPARTAMENT ID 2009

LEGISLATIE IN TURISM 2009-2010

h) de promovare, implementare şi urmãrire a folosirii fondurilor acordate de Uniunea Europeanã

Ministerul Turismului exercitã urmãtoarele atribuţii principale:

Copyright © DEPARTAMENT ID 2009

LEGISLATIE IN TURISM 2009-2010

Copyright © DEPARTAMENT ID 2009

LEGISLATIE IN TURISM 2009-2010

11. coordoneazã, împreunã cu Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Inovãrii, procesul de instruire

Copyright © DEPARTAMENT ID 2009

LEGISLATIE IN TURISM 2009-2010

ANEXA 2 la Hotararea 1719/2008

Copyright © DEPARTAMENT ID 2009

LEGISLATIE IN TURISM 2009-2010

Acte normative în vigoare:

Organizarea activităţii în turism.

Profesiunile specifice activităţii de turism sunt cele cuprinse în clasificarea ocupaţiilor

Copyright © DEPARTAMENT ID 2009

LEGISLATIE IN TURISM 2009-2010

În scopul protecţiei turistice, oferirea,comercializarea serviciilor şi a pachetelor de

Acte normative în vigoare:

Drepturile şi obligaţiile agenţiilor de turism.

Copyright © DEPARTAMENT ID 2009

LEGISLATIE IN TURISM 2009-2010

8. Să protejeze bunurile turistice împotriva deteriorării sau a furtului şi să asigure despăgubirea

Metodologia desfăşurării şi organizării meseriilor de bază în turism.

Copyright © DEPARTAMENT ID 2009

LEGISLATIE IN TURISM 2009-2010

Nr. Denumirea meseriei (funcţie) Durata cursului

Copyright © DEPARTAMENT ID 2009

LEGISLATIE IN TURISM 2009-2010

Meseriilor din activitatea hotelieră şi de turism pentru care se pot organiza

Nr. Denumirea meseriei (funcţie) Durata cursului

Copyright © DEPARTAMENT ID 2009

LEGISLATIE IN TURISM 2009-2010

Hotărârea Guvernului nr.

Copyright © DEPARTAMENT ID 2009

LEGISLATIE IN TURISM 2009-2010