".

lMPOPULAR,BA"' R.EtMPOPULAREJ\-
'.
'1
,:w'

ŞI tNTEMEfAREA TîRGURILOR' ŞI A
� TtR,GUŞOARELOn. ÎN MOLDOVA�'
� .,... ..(

www.dacoromanica.ro
Dr. E. SCHWARZFELD

DIN ISTORIA EVREILOR

IMPOPULAREA, REIMPOPULAREA
SI INTEMEIAREA TIRGURILOR SI A
..=-- TIRGUSOARELOR IN MOLDOVA=

BUCUREp

Editura tlniunii Evreilor

P5mânteni

1914

www.dacoromanica.ro
Tipografia România", 5trada Flcademiei 110. 41

www.dacoromanica.ro
 E curios chipul cum legendele i croiesc dru-
mul prin multime si cum unii tind a le pre-
face, cu incetul, in curgerea vremei, in adeva-
ruti istorice, cand nu sint in realitate decat o
negare a adevarului. Una din aceste legende
este acela privitoare la navalirea evreilor in Prin-
cipatele romane si in particular in Moldova. Mai
dannazi inch', un scriitor, cu pretentie de istoric,
manuind date statistice mai vechi, ticluite dup5.
plac, pretindea c evreii au navalit in Moldova
peste voia tarii, cu toate masurile luate de Domni
si autoritati spre a le pune o stavila.
Nimic mai fals, nimic mai contrar adevarului
istoric. Falsitatea va iesi si mai isbitoare la lu-
mina in zioa cand documentele privitoare la itni-
grarea evreilor in Moldova, la impopularea, reitn-
popularea i intemeierea targurilor i tirgusoa-
relor vor fi cunoscute in numar mai mare si cand
se vor putea studia urmarile binefacatoare ale
acestor imigrari, si avantajele ce au adus tarii prin
intemelerea i impopularea acestor targuri.

Tarile romane n'ail lost nici odata in de ajuns

populate. Nevoia de a inmulti numarul locuito-

www.dacoromanica.ro
 -- 4

rilor s'a siurtit de la intemeiarea lor. S'ar pu-

tea afirma ca din zioa descalecarei lor pang la
a doua jumatate a veacului al XIX-lea, autorità-
tile si particularii, in special proprietarii de mosii
punead toate in joc spre a atrage, pe domeniile
lor, o populatie cat se poate mai numaroasa. Pe
langg Ca cele doui tari eraii, la inceput, mai de
tot pustie, invaziile Tatarilor, Polonejilor, Ungu-
rilor, Turcilor si ale Cazacilor, le pustiirg rind
pe rind si silirà pe locuitori sa ia drumul beje-
niel. Cand navalirile straine se facura mai rare,
ramaserg elementele naturei, cari devastara sate
ogoare, targuri si targusoare, apoi veniati lacus-
tele, cari ducead foametea pe aripile lor, ciuma,
care secera oamenii cu nemiluita si-i facea sr.'pt
lee lumea in cap.
In fine, cand i hoardele straine i elementele
naturei °Mclean' lumel rggaz, invoind chiar bel-
sugului sa se reverse peste celo doug tari sad
a unuia din ele, se abatea ciuma morala, Vodg cu
satelitii lui, cu boieril i cu dregatorii hrapareti,
carI storcead locuitorilor maduva din oase, ru-
peati seapte piel de la acelas contribuabil sad
de la acelas dobitoc i ridicad pang.' i cenusa
din vatra. Si atunci oamenii isi luau lumea in
cap, se desterati pe intrecute, trecand hotarul
pe un pamânt unde natura si dregatoril se arg-
tad, pana la un punct, mai induratori.
Desterarile si bejeniile aducand un gol si mai
mare in targ pustie, mosiile isi perdead din va-

www.dacoromanica.ro
 - 5 --
loare din lipsa de brate, iar Domnul Ii vedea
scazand veniturile din lipsa de dajnici. Proprie-
tarii de mosii, boierii i manastirele, se gandiati
dar la chipul curn sä readuca pe fugari sail
oh impopuleze silistele pustii, i atunci se intemeiara
sloboziile. Anume, ei obtineaii un hrisov Domnesc,
care le invoia de a'si aduce sail readuce oameni
de peste hotar, si acesti oameni erail scutiti de
dari pe un tirup mai mult sail mai putin inde-
lungat.
Hrisoave, care incuviinteazi intemelarea de slo-
bozii ne intimpina inca din veacul al XV-lea
le gisim tot mai nurnaroase in secolele urmatoare,
al XVI-lea, al XVII-lea si al XVIII-lea. Ele sint
date bolerilor, manastirilor, mitropolitilor i epis-
copilor pentru impoporarea pamanturilor ce le
stapanesc. Conditia principall era ca oarnenii
ce-1 asezail pe aceste pamanturi, sa nu fie luati
dintre locuitoril scrisi in tablele Visteriei, adica
sa. nu fie dajnici din Ora, ci mai vartos straini,
oameni de peste hotar, de (mice lege, de orice
limbl si de orice credinta. Cel chemati spre a
impopula sail reimpopula satele, puteall fi, prin
urmare, nu numai oameni de natie straina, ci
inca de orice religie : crestini ortodocsi, catolici,
protestantl, luterani, calvini, evrel i pagaril. Nu
se cduta la limba si la credinta omului, ci la
harnicia lui. Si nu era vorba numai a se atrage
plugari, ci inca supraveghiatori, mestesugarl, slue,
call luarà mai tarzeil numele de scutelnici, po-

www.dacoromanica.ro
 6

slusnicI si breslasi, si earl erati exclusiv in ser-

viciul boierilor si al mgngstirilor 1).
Fireste, evreii, carl venirg sg. se aseze in
sate si sg le impopuleze, erati marginiti la numgr.
Ei nu erag agricultorl, si dacg se ocuparg, mai
tgrzeti, cu arendarea mosiilor, nu el insu0 le
cultivarg; dar devenirà carciumari, luarg oranzile
sgtesti, cari furg chiar desemnate mai apoi cu
numele de «orânde jidovesti», imposesuiag mo-
rile, vadurile, podurile peste apà, cazanurile de
fabricat rachiti i velnitele, precum si diversele
otcupuri carl tineati de proprietate, si de care
lumea avea nevole, ca si de plugarl si de sala-
hori. Evreii erati asemenea mestesugari, de carl
mosierii, proprietarii, aveag mare nevoie. In fine,
tot ei luaii in posesie lazurile cu peste i adu-
ceait numeroase servicil, ce nu le puteati face
populatia cresting, mai practicgnd i putinul ne-
got, de bung seamg primitiv, de care satele a-
veati nevoie.

Un rol si mai important il jucarg evreii in im-

popularea si reimpopularea oraselor, ba chiar in
intemeiarea tgrgurilor si ale tairguqoarelor.
Ca si pentru sate, Domnil dgdeaii hrisoavepentru
a atrage populatia in orase si in orgsele vechi, si

i) Asupra Sloboziil or veil: V. A. Urechiii, Notife des:pre

Slobozii in Analele Academiei Romdne, IX, i Radu Rosetti,
Pdmantul, Sdtenii fi Stapcinii in Moldova, I, p. 292-96.

www.dacoromanica.ro
 7 -
pentru intemelarea de centre noue. Este foarte
regretabil ca s'a publicat, pang acum, asa de pu-
sine date asupra targurilor si targusoarelor din
Romania. Te prinde mirarea cl nici Academia
Romana, nici guvernul, nici primariile nu a5 gasit
de cuviinta a le da la lumina zilei si a fixa ori-
ginea si trecutul bor. Dar ceiace intristeaza si mai
mult pe istoric e ca «Societatea geografica» din
Bucuresti, care a luat initiativa si a dus la capat
intocmirea Dictionarelor geografice ale judetelor,
nu si-a dat osteneala de a controla cele scrise
de autorii dictionarilor asupra oraselor, nici a face
apel la cei in drept, spre a stabili, acolo unde
era C11 putinta, data intemeierei targului si con-
ditiile in care fusese intemeiat, impopulat si re-
impopulat. Ba, constati faptul anormal cà nu se
indica macar data infiintarei targusoarelor, care
dateaza de la o epoca relativ foarte scurta. Ast-
f el vom cauta in zadar anul fondarel unor tar-
gusoare ca Bacesti, Bka, Buhusi, Bujor (Golasei),
Codaiesti, Damienesti, Domnesti, Draguseni, Fol-
testi, Hoceni, Murgeni, Parincea, Plopana, Poieni,
Puteni. i cu toate aceste autorii Dictionarelor
geografice ar fi gasit, spre pilda, in Uricar, obarsia
oriselului Draguseni, iar pentru altele si-ar fi
putut procura, cu atat mai usor, stirile de la pro-
prietarii targusoarelor, cu cat intemeiarea lor nu
se urcä mai sus ca 5o saii 6o de ani de la data
in care dinsii si-ati intocmit scrierile lor.
Cu toate aceste, siliti sintem a recurge la a-

www.dacoromanica.ro
ceste Dictionare geografice, acolo unde nu avem
alte isvoare la dispozitie. Pe aceste isvoare, pe
putinele documente publicate pada acum, precum
si pe un numar de acte inedite, a caror côpii le
posed, ma voiii baza spre a intocmi lucrarea
de -NO.

Pentru a umplea unele lacune si a lumina is:-

voarele in mod critic, rn'am folosit de aseminea
de tablourile statistice publicate in La Roumanie
et les 7-uifs de Verax, o carte de ura, scrisa cu
multa rautate si rea credinta. Trebule A, fie dar
bine inteles ca daca recurg la aceste statistici,
ce'mi par alese pe sprinceana, resping in acelas
timp ca false si neintemeiate toate comentariile,
calculele, deducerile i concluziile ce le trage
autorul. Zisele statistici nu sint decat o catagrafie
a contribuabililor si nici de cum a populatiei, cum
insinuiaza autorul. Ele nu pot fi i nici nu sInt
«constiincios facute» (p. 13), mai putin inca «foarte
bine facute» (p. 24), nici «executate cu o foarte
mare ingriiire, supuse unui control minutios fi
verificate in mod foarte scrupulos» (p. 28), ci
neexacte, pline de lacune, falsificate, in mare parte,
de organele locale, fie cu intentie, fie din neprice-
pere, din neputin ta. sau din lipsa de scrupul. D ealtfel,
cum spune, in 1849, un cunoscator profund al
Moldovei si al oamenilor ei politici, de acord
intru aceasta cu toti scriitorii din acea epoca :
«catagrafia nu s'a ficut niciodata mal mutt peste

www.dacoromanica.ro
marginile prescrise de trebuintele fiscului»i). Iar
in alta parte : «nedeplinitatea lucrurilor catagra-
fice, incurajaza intrebuintarea osebitelor milloace
de a scapa de inscriere» 2). Mal mult, intr'o seri-
ere ulterioara, publicata in Analele Academiel
Romane, Memoriile sectiei istorice, vol. XXXII, a-
celas autor, Radu Rosetti, a stigmatizat, fie si in-
direct, cele scrise de el, cu privire la statistica
initiala din 1803, sub pseudonimul Verax 3). Daca
insà m'am servit de statisticile in chestie, cu
toatà imperfectia si putina crezare ce le putem
da ca material statistic, e cà sint documente
oficiale, de o autenticitate necontestata, cu cat cifra
reala a populatiei evreesti, din epocile respective,
nu ma preocupa in lucrarea de fata. Nu ma
sluiesc de ele decat spre a constata prezenta e-
vreilor in vreo localitate la cutare sail cutare
data, sail si spre a invedera ca, la un moment
dat, cifra dajnicilor evrei sail crestini era de un
minimum inscris in statistica anului respectiv.

i) Prir*1 Neculai Suta, Natipi" statistice astopra Moldavei,

laqi 1852, p. 54.
1) N. Sutu, Notith statistice avg./5ra Moldavei, p. 56, nota.
2) V. articolul rneU Radu Rosetti contra Verax In Egali-
latea, XXII, No. 9 §i 10 din 4 i ii Martie 1911.

www.dacoromanica.ro
 I.
Documentele privitoare la infiintarea de targuti
noue, nu se urea, dupa cele publicate pang a-
cum, decat la 1780. Ceva mai vechiii este un
hrisov de impopulare, care dateaza de la 1763.
Cu toate aceste, stim cà hrisoavele pentru im-
popularea si reimpopularea targurilor sint tot asa
de vechi ca cele privitoare la impopularea sa-
telor. Conditia de capitenie era ca omul nal ve-
nit sa fie strain, de peste hotar : «streini dintr'alte
parti loc» sad pribegiti din tari de multà vreme
«si cei ce ail fost de tam aciasta i s'ad instrai-
nat de pamintul lor», scopul fiind de a spori
numarul locuitorilor si a birnicilor «spre adao-
gere Oral» I). Acesti imigranti aveau indoitul
privilegid de a putea ocupa gratuit locurile vi-
rane, cu conditie de a cladi binale pe ele, si de
a fi scutiti. de bir pe o vreme hotarita. Mai mult
Inca, spre a adimeni si a retine in loc pe imi-
grant!, se statornici, in favoarea lor, rupta, prin care
fixa cifra birului ce aveati sa platiasca pe an,
1) N. Iorga, Studii i Documente, V, p. 105, nota 2. hrisov
din 2 April 1742.

www.dacoromanica.ro
 11

fail a mai raspunde, cleat rar, numaroasele na-

'Asti ce se aruncaa asupra pamantenilor. Apoi,
acesti straini, devenitl proprietari si targoveti, a-
veaii un drept de servitute pe mosiile ce incun-
jurau orasele, prin aceia ca puteaii face fan si
a'si paste vitele ce le apartineaii, a lua gratuit
lemne din padure si a face araturi in tarine.
Cele expuse mai sus se gasesc confirmate in-
tr'un document oficial al Divanului Moldovel. Ge-
neral Maiorul Enzenberg, care administra Buco-
vina putin dupa. rasluirea el, nedumerit asupra
unor chestii juridice, se adresd Printului Moruzi
cu rugamintea de a-i da deslusirl asupra intre-
barilor ce i le alatura. Voda Moruzi predete che-
stionarul Divanului, spre a da intrebarilor desle-
garea cuvenita, si acesta se grabi sa raspundi
la 19 Fevruarie 1782. Intrebarea a 17-a se ra-
porta la locurile deserte din orase. Guvernorul
Bucovinei tinea sa §tie daca targovetii aveaa drep-
tul sa le vanza altora, fare: a cere vole de la stapa-
nul Orel, qi fara de a lega pe cel ce i-au dat
locul de a plati Domnului pentru el. Dinsul mai
voia sa afle daca boierii sint scutiti de darI si in
orase si daca oranii devenitl targoveti ail de
platit dari sail nu ?
La aceasta intrebare Divanul raspunde : «Din
locurile cele deserte a targurilor, pe care sa nu
fi avut casa sa mai inainte, pe acel loc nu poate
sal dea sail sal vinda altuia, neavand taria sa,
fiind loc domnesc ; Tar care va fi avut mai Ina-

www.dacoromanica.ro
 19

inte casa sa pe acel loc, sad si acum de va

avea, poate sal vanda sail sa'l dea cui va vrea,
macar de nu va avea nici carte domneasca pe acel
loc, fiindca din intamplarile turburarilor, de multe
orb pustiindu-se 9 targurile, si luminatii DomnI
vrand ca sa sa locuiasca targurile laras la loc,
ad dat carti deschise de obstie cu hotarare, ca
ori cine va veni si locuiasca la targuri, sa fie
volnici a'si face case si dughenT, si locul sa ra-
male a lui de istov ; si dupa puterea acelor lumi-
nate cartf, ce s'au dat de obstie, ad ramas locul
al lor si raman si vanzarile de la unul la altul
Taras temeinice si statatoare, si atat vanzatorul
cat si cumparatorul nu raman indatoriti cu vre
o dare stapanului taril pentru loc ; bar la cheltue-
bile targurilor, care vor fi prin stirea randuitulni
dregatorid au sa raspundà numai targovetii birnici
tirani» 2).

Cel mai vechid document, ce'l cunoastem in

Moldova, prin care evreii sint poftici in tara, da-
teaza de la 1612. In unul din dosarele arhivelor
din Lemberg se afla 0 proclarnatie ce o tritnese,
*tefan Tomsa Voda, in zisul an, la toçi negu-
titorii din Lemberg, fara osebire, poloneji, rus-
niaci, armeni si evrei, in care ii pofti sa vie in

1) In text e tipkit pktinindu-se, invederat o greplA de

cetire sail de tipar.
2) T. Codrescu, Uricarul, XI, p. 262-63.

www.dacoromanica.ro
 13

tara lui, spre a'si face nesuparat negotul. Spre a

adimeni pe negutatoril evrei, Voda se opinti sa
scuze, in zisa proclarnatie, izgonirea evreilor, se-
varsita de predecesorul sü Petru chiopul, ara-
find motivele politice ce ail provocat-o
Interesant din acelas punct de ve dere este si
proclamatia, datata din Iasi, 15 Aprilie 1658, pe
care Gheorghie Ghica o adresa «tuturora in de-
obste i fiecaruia in parte, cui se cade a sti, si
mai vartos negutatorilor, cetatenilor staturilor Cu-
roanel (poloneze), precum si strainilor care sed,
cu deosebite marfuri, la Lemberg, Iaslovice si
alte targuri si targusoareD. Dupa ce Vodi reco-
manda serviciile sale, supuse i prietenesti, de
vecin, da in stire : «ca in Staturile mele drumurile
sint deschise i c stapaneste o pace adanca si
cà prin urmare Domniilor voastre, puteti sà veniti
in toata, siguranta, i fara teama de violenta sai
tulburare, cu marfurile voastre, in Staturile mele
si sà va indeletniciti cu negotul, dupa cum ati
facut-o din timpurile cele mai vechl. Doresc si

1) Dr. J. Caro, Geschichte der 7uden in Lemberg, Krakau

1894, P. 45. E straniil de constatat c proc1ani4a 1n §tefan
Toinsa Caro tiOreste din grevalA Petru se afIg In acelas
fasciculki : 517; In care IIasdeu gsise ordinul de izgonire, pu-
blicat in Arhiva Istoricd I, 1, p 174, dar pe care se Ozi sg
o pomenYasc i s o reproducX. Aceasta dovedeste buna
credinia cu care acest istoric proceda in cercetArile sale istorice,
chipul cum 47 alegea documentele §i Increderea ce putetn da
afirinkilor lul.

www.dacoromanica.ro
 14

asigur c atat la sosire, cat si la plecare, ne-

gustoril nu vor suferi nici o strambatate, caci,
Staturile mele se intemeiaza pe lege i dreptate,
pe care ma leg sa le incuviintez fiecaruia. Drept
care, pentru o mai buna chezasie, am iscalit, cu
insài mana mea, hrisovul de f ata, i am pus pi
pecetea» 1).
E probabil ca evreil din Lemberg n'aii putut
trage folos din invitatia lui Voda. El reinoisera,
in 1654, pactul cu Sfatul Orasenesc, prin care
se legara de a nu mai calatori spre Moldova,
nici api trimete intr' acolo pe reprezentantii lor 2) ;
dar e mai mult ca sigur ca evreil din alte tar-
guri §i targusoare se folosira de prilei spre a
imigra in Moldova, cu cat rascoala abia de cu-
rand potoliti a Cazacilor le va fi lasat o frica
cumplità in oase. ca scopul hrisovului nu era
numai de a pofti lumea in tara, pentru o petre-
cere vremelnica, in vederea negotului, reese
din aceia ca a pelul nu se adreseaza numai ne-
gustorilor, ci tuturor locuitorilor i strainilor in
genere.

Un hrisov de impopulare fu dat, desigur, in

ultimul deceniti al veacului al XVII-lea, sail in
cei dintai ani al veacului al XVIII-lea, in folosul
ttirgului Sucevd. Acest targ Domnesc, vechia

I) Hurmuzaki. Bogdan, Documente, Suplimentul 1I p. 72.

2) Dr. J. Caro, Geschichte der yuden in Lemberg, p. 67.

www.dacoromanica.ro
 15

-capitali a Moldovei, distrus de lehi, in 1674,

fu ocupat din nog de Ioan Sobietchi in 1691 si
nu fu restituit Moldovel decat in 1699, dupa in-
chelerea pacel dela Carlovit. Orasul era pustiit
di ruinat cu desevarsire. Si intru cat Antioh Can-
temir facu carti de slobozii, se poate admite ca
dadu asemenea un hrisov de impopulare pentru
.Suceava. Intr'adevar, intr'un hrisov din '1761 ce-
tim cà «fiind targul acesta mai innainte multi
suma de ani pustiti i fara de lacuinta omeniasca,
numai iaristile, de la o vreme incoace, cu mila
fericitilor intru pomenirea trecutalor Domni, ce
aii fost dupa vremi, ati inceput a sa aduna cate
un om, doi ; si cine undel s'ati parut, a5 inceput
a's face casa de lacuinta, cariI cu mila Dom-
nlasca cuprinzandu-sa din vremi in vremi si din
za in za aü mers spre sporirea si adaugirea. Si,
intru ace adunari ce s'ah facut, fiind o sama si
de alta niamuri, carii trage a sa chivernisi cu
ale targuluf orândueli, s'ati indemnat a's face du-
gheni de targu, pentru alisverisul, nu la locul ci
aü fost targul, cand au fost SucIava in starea el,
ce mai sus».
Ca evreil ficeati parte din aceste neamurl, o-
crotite prin mila Domnlasca, reese din acelas
hrisov de la 1761, unde el figureaza ca targoveti,
in frunte cu starostele lor, alaturea cu moldo-
venii i cu armenii 1).

I) N. Iorga, Document& familiei Callimachi, I. p. 444-45.

www.dacoromanica.ro
 16

Prin ultirnul deceni5 al veacului al XVII-lea

se dgdu asemenea un hrisov pentru intemelarea
unui tgrg no5 : Onitcanii, pe care N. Iorga ii
considerg ca atare la inceputul veacului al XVIII
lea '). Originele lui nu ne sint inca cunoscute.
Totu se poate admite cu sigurantg ca evreil all-
luat o parte importantg, de nu §i precumpAni-
toare la infiintarea lui, deoarece ii ggsim acolo
in numgr destul de mare la sfgr§itul intgiului
pgtrar al secolului al XVIII-lea. Aceasta rezultg
implicit din spusele Cronicarului anonim, care,
povestind ngpastea singelui din 1726, sub Mihai
Racovitg, vorbeqte de evrei ca de un grup im-
portant, afirmand Ca au lost arestati «cei mai de
frunte jidovi cu muierile lor» 2).
Rolul precumpgnitor, jucat de evrel in popu-
larea i prosperarea tirgului Onitcani, se vede
de pe aceia cg dinii pgrgsindu'l de bung
searng in urma mizeriilor indurate tirgul se
sparse i cgzu la rangul de sat. El figureazg ca
atare, sub numele de Oneqcani, pe harta Moldo-
vii intocmita prin al treilea pAtrar al veacului al
XVIII-lea 3).
Cu mult mai explicit este rolul evreilor in

1) N. Iorga, Basarabia Noastrii, Bucuretti 1912, p. 76.

2) M. Kogillniceanu, Cronicele Romaniei sau Letopisi(ele
Moldavia fi Valahiei, ed. 2-a, III, p. 142.
°) Conform hartei anexata, la vol. I al lui Sulzer, Geschichte-
des Transalpinischen Daciens.

www.dacoromanica.ro
 17

impopularea targului Herta, in intaiul patrar al

veacului al XVIII-lea. Mihai Racovita daduse
Herta ca zestre logofatului Gheorghe Ghica, nu
stirn anume in care an. Logofatul Ghica incheia
o conventie cu mai multi evrei, pe carI ii che-
ma de bunä searing din Po Ionia, pentru impopu-
larea acestui targ, fixand «pentru darea venitu-
rilor mosiei cate si care ai a da»
CeL dintal hrisov de reimpopulare, ce'l cu-
noastem, este acela din 3 Ellie 1763, pe care
Grigore loan Calimah Voevod 11 dadu pentru
«Tdrgul Frumos, ce este la Tinutul Carligaturii,
care acest targ este din cele vechi orase, unde
si scaunul Domnesc au statut si din vreame in
vreame mergand spre scadere si imputinare de
oarnehi, ail Camas de se afla acum la proasta
stare». Aceasta stare proasta ar proveni, ne zi-
ce Domnul, din faptul c «s'au dat danie acest
targ la schitul ce i afla in codrul Esti lui, supa-
rand calugaril pe cei ce lacuesc cu bezmen,
cate dol lei de casa». In urma cercetarilor la-
cute, Domnul gaseste c cererea calugarilor este
abuziva, si hotareste cà locuitoril nu trebuie sá
fie suparati cu acest bezmen «filndca vatra tar-
gului nu este data Yar pentru cele ce vor lu-
cra pe mosie, afara din vatra targului, sa deae
dejma obicinuita», apol Voda adauga :
«Si vrand Domnia Me a aduce pe acest targ
I) N. Iorga, Documentele famiuei Callimachi. I, p. 498.
DR. E. SCHWARZFELD, DIN ISTORIA EVREILOR 2

www.dacoromanica.ro
 1.8

iaras spre intemeiare, cu inmultirea oamenilor,

Tata prin acest hrisov a Domniei Me le fagaduim
tuturor celor ce vor vrea din pdrri strdine sa vie
sa se aseze in Targul Frumos, care vor fi oa-
meni strdini, din zioa ce vor veni, le dam vrea-
me de odihna, seasa luni, nimeruia nemica sä
nu deae, ca sa's poata face cele de trebuinta
asezarii lor ; cum si dupa implinirea sorocului
di odihna, iar pe usor sä va aseza birul lor de
catra isprav Tinutului, fiind si de bezmenul ce'i
supara calugarii de la schit aparati si numai dij-
ma din cele cc vor face afara din vatra targului
vor da pe obiceiii ; bar pe casi nu sa. vor supara
cu nemica. Deci dupa mila ce am aratat Dorn-
nie Me oameni straini, dintr'acele parti de loc,
cat de multi de vor veni si sa vor aseza acolo
la acest targ, sa fie bine incredintati Ca laga-
duinta Domniei mele, ce va arata prin hrisovul
acesta, va fi pazita si nestramutata. Numai oa-
meni birnici de di tdrii sd nu indrdzniascd a mer-
ge cu nume de strdini ; ca, aflandu-sa, nu numai
cà sa vor da de grumaz inapoi, sa vor pedepsi
ca niste spargitori de sate, cum si targovetii de
mare pedeapsa vor fi de vor primi lacuitori al
taril intr'acest targ» i).
Cumci cei insarcinatb cu pun erea in lucrare a
hrisovului pofteaii anume pe evrel ca sà vie in nu-
mar cat mai mare, nu incape nici o indoiala ; ei,

1) N. Iorga, Dqcumentele familiei Callimachi, I, Ip 458-60.

www.dacoromanica.ro
 19

mai ales aduceail negotul qi contribuiati la inflo-

rirea tArgurilor. Aceasta nu reese numai din do-
cumentele ulterioare privitoare la Tg.-Frumos, ci
inc5 dintr'o marturie contimpurang, a lui Sulzer,
care, cu spiritul seil sarcastic, ne spune cà ar Li
o gresala de a se presupune c targul ar repre-
zenta un ce frumos, cum il arati numele, ci e
mai vartos un cuib saracacios, unde locuesc o
sumedenie de evreii).
Dorinta de a atrage pe evrei din tarile straine
se manifesta prin favorurile §i scutirile ce se in-
cuviintara atat indivizilor cat qi obtiiIor, fail a
mai vorbi de ruptoarea ce se facea cu comuni-
tatile pentru plata birului. Astfel, Constantin Ma-
vrocordat da, in 1742, un hrisov «pentru acest
negutitor strain, din tara le§asca, anume Avrarn,
care negutitor aducand marfa scumpa, neguti-
torind la Olanda, §i poftind Dornnia Me a verii
§i alti, or cati. de multi negutitori ca acWi sa. sa
afle la tara aceasta ca de acest fel de oamini cu
marfa scumpa» ii scutqte de bir2). Intr'un alt
hrisov din 29 Iuli, al aceluia an, Vod5 scrie : «La
Radu Vel Spatar pentru doi jidovi Avram i Bo-
roh, ci-at venit din raiaoa Hotinului i sa cer ca
s. marga la tairgu la Bacau sa de dumnealui
poronca targovetilor sa-i lase sa-s facà casa la

1) Fr. J. Sulzer, Geschichte des transalpini schen Daciens,

Viena, 1781,1, p. 389.
2) N. Iorga, Studii i Docuatente, VI, p. 295, No. 604.

www.dacoromanica.ro
 90

targu, pe locu domnescu, unde le va place si in

cisla cu targovetii sa nu fie amestecat». Acestor
doi evrei Voda le incuvfinteaza cele mai multe
scutiri $i le da o carte «de aparare, cal de olacu
sail carutele lor podvoz sa. nu faca ; despre toti
sa alba a sa apara» 1).
In 7245 (1736-37) ne intimpina un Juisov al
lui Grigorie Ghica pentru «David jidov, argintar
gospod aflandu-se nelipsit de la locul Curti,
gospod.» E iertat de vama, camana, bezmani
mortaisWe, parcalabie hartil $i dari2). Dei
nu mai este argintarul Doninului sail al Curtii in
1742, Constantin Mavrocordat tot il mai scuteste
de dari pe «acest jidov strein din Tara Lesasca,
anume David ... fiind bun mester argintar
poftind Domnie Me a veni si a sai afla la orasul
acesta orcati de multi oamini mesteri cu bun
mestersug3). Acelas David e scutit de bir, de
buni seama pentru acelas motiv, si sub Grigorie
Calimah4), cum mai sint scutiti $i alçI mestesugari
evrel: Die jidovul Sandul 5) jidovul, Avram
jidov culungii1G), Leibu jid. ot Suciava argintar

1) N. Iorga, Studii >i Documente, VI, p. 381 No. 1292 11293.

2) N. Iorga, ibid. VI, p. 436, No. 1641.
3) N. Iorga, ibid. VI, p. 246, No. 316.
4) N. Iorga, Documentele familiei CallimacIti, II, p. 94,
5) Probabil Sender. Sandul trebuie sä fie o gre§a15, de citire,
dei e adevNrat c evreii traduc Sender cu Alexandru = Sandu.
1) N. Iorga, Documentele fam. Callimacki, II, p. 94.
7) N. Iorga, ibid, II, p. 82 §i 86.

www.dacoromanica.ro
 21

Scutirile de bir se incuviinteaza deaserninea si

altor evrei acelor ce aduc o industrie utila, precum
clasei antreprenorilor, in scop, de sigur, de a a-
trage concurentl pentru luarea in otcup a oran-
delor de natura diversa. Astfel in 1741 Constantin
Mavrocordat «pentru orandarie din targul Sucevel,
ce laste a sfintei Mitropolii» si pe care Mitrop o-
litul Antonie o daduse la dol evrei, in hrisovul
sàü declara ca el vor fi scutici de «beleale» si
«de cel cinci lei de pimnite», de cheltuelile tar-
gului, dand numai «birul Visterii pentru untde-
lemnul Mitropoliei» 1). Tot astfel Ioan Calimah di,
in 20 Fevruarie 1759, un hrisov in folosul a dol
evrei ce aü luat oranda manästirei Putna in tar-
gul Siretului. Cci dol evrei sint «aparati de ca.-
mai* de bezmen, de ceparit, de bour si de
pivnicerit, cum si de catra angheriilea targului sa
nu se supere, adica cu cal de olac, cu podvozi,
cu conoace, cu cheltuelile targului . .. Nice voi,
targovetiI, sa nu'i trageti la nimica ale targului» 2).
Grigorie Calimah, in a doua sa domnie, dand,
la 1768 Mart 30, un hrisov lui Marcu jidov din
Harlaii pentru o fabrica de sticla i una de has-
tie, i incuviinteaza, intre altele, i scutire de bir
pentru 3 jidovl supraveghletori3). La rindul sáü

2) N. Iorga, Studit i Documente, VI, p. 272, No. 490.

9.) N. Iorga, Documentele familiet Callimachi, I, p. 434-5
nota 3,
3) Fraternitatea, IV, 188z, Bucurqti, p. 199.

www.dacoromanica.ro
 22

Alexandru Mavrocordat scuteste de bir si hava-

lele, la 1786 Mai 15, pe «un jidov Boroh, carele
se afla' cu locuinta in tinutul FThrraului», de care
Saber, care cumparase cu timpul fabrica de sticli,
avea nevole pentru aducerea materialului din tam
leseasea, cum si pentru alte trebuinte ale fabriceil.
In fine, evreii indeobste erat considerati in o-
rase ca tgrgoveti (bourgeois, Burger), un titlu de
care nu se bucurad in nicio targ occidentala din
Europa, si gratie acestei caliCati erad' pusi pe un
picior de egalitate cu toti locuitorii targului, bu-
curàndu-se de aceleasi drepturi i indatoriri, de
aceleasi favoruri, imunitati i scutiri, lua'nd parte
si la administrarea la Important, din acest punct
de vedere, este hrisovul din 22 Iunie 1745 al lul
Ioan Nicolae Mavrocordat, care declara : «dat-
am cartea Domniel Mele tuturor tiirgovetilor mol-
doveni i armeni, jidovi i altii din Targul din
sus, din orasul Botosanilor, sà fii volnici cu car-
tea Domniei Mele a's stgpani fieste-carele locurile
ce aü avut la Targul de Sus la fata locului,
in s'amnile si pe hotarnaciia, dupa cum li-aii ales
si li-ad stalpit cinstit si credincios boeril nostril» 2).
Tot astfel Matel Ghica declara la 12 Mart 1754;
«Dat-am cartea DomnieI Mele tuturor taxgove-
tilor de la targul Botosanilor, pentru locul targului

') N. Iorga, Studii fi Doc., XX, p. 84, V. A. Urechih', ht.

Rom., II, p. 376.
2) N. Iorga, Studii fi Documente, V, p. 243, No. 1 09.

www.dacoromanica.ro
 23

Botosanilor, ce s'a5 dat manastiril S. Neculai,

sä fie volnici cu cartea Domniei Mete a sa' hrani
pe acel loc ; sá ara, si, pe unde ar fi loc de fa.
nat, sa faca fan si sa'si pastoriasca bucatele lor,
si le til pe locul targului si cu atte chipuri de
hrana ce vor fi avand a'si face sa'si faca» +).
Aceste drepturi si privilegii se mai constatä
pentru orasele marl, capitate de tinut, inteun
hrisov din 23 Iuli 1823 a lui Joan Sandu Sturza,
privitor la orasul Baca5, prin care reguleaza ve-
nitul obstesc al tirgului «care este cu priimirea
tuturor lacuitorilor targoveti si cu toata obsteasca
multumire». Si din acest document reese clar cà
dreptul de a cumpara acareturi de veci, de a
deschide dughiang noua in targ si de a prinde
loc viran «carele nu va mai fi cu nici o pricina»,
a ramas nestirbit pentru orice localnic sail strain,
targoveti, vechiil sail noti venit. Aceiasi targoveti
ail dreptul s. faca araturi in taring, in care nu
se putea nimene intinde «pentru ca sa' ramaie
deapurure sloboda spre hrana lacuitorilor targu-
lui» ; cum tot liber i fara plata puteail lua lemne
de foc din padurea de pe mosia targului. Mai
mutt inca, locuitorii de orice lege si limb., pa-
manteni sad straini, dobandesc un drept nod.
Scolile, incepand a fi, de la o vreme, obiectul de
ingrijire a ocarmuirei, epitropii cutiel targului i.
e, administratoril orasului sint invitati, cu tot di-

4) N. Iorga, Studii Documente, V, p. 249, No. 121.

www.dacoromanica.ro
 24

nadinsul, sa alcatuiasca' «o scoala obsteasca a

targului, incat s'a pute mai incuviintata (?) spre
invatatura copiilor tagovetilor, fàrà nici o plata
de la sine, pentru ca s. sa inlesniasca, in acest
chip, si eel mai saraci intru castigarea de inva-
tatura» ').

II
La anul 1780 intampinam cel dintai hrisov pri-
vitor la intemeiarea unui targ si la chipul impo-
pularei sale. :El ne arata rolul pe care'l jucail
evreii in aceasta imprejurare. E vorba de inte-
meiarea targului Fdlticeni, numit mai intai &1-
&Mein. Dupg rasluirea Bucovinel, Constantin Mo-
ruzi, succesorul decapitatului Grigorie Ghica, sta-
tornicind hotarul dintre Austria si Moldova, potrivit
conventiei din 13/24 Fevruarie 1777, regulA apoi
hotarele tinuturilor megiese cu Bucovina. El in-
tregi tinutul Sucevei cu parti din celelalte, i fixd
Soldanesti drept capitali 2), ii dal:1u, la 1779,
si hrisov de invoire pentru fondarea acestul targ
noii. Nu cunoastem cartea Domneasca pentru fa-
cerea de targ nod, dar ea fu de sigur obstita in
afara din tara, in Polonia si in Rusia, caci «ad
inceput a sa aduna oameni pe mosia dumisale
Stolnicului Ionita Basota, ca s si faca targ, a-

I) T. Codrescu, Uricarul, VI, p. 475-79, pont. 5, 7, 8,

II si 12.
2) M. Dr4hicY, Istoriea Moldovei, Iai 1857, 11, p. 45-46.

www.dacoromanica.ro
 25

legindu-se, loc bun si larg, si s'au numit targul

Soldanestil». Proprietarul mosiei inchela cu eel
noii sositf, la I Iu li 1780, o scrisoare de tocmala,
sail o conventie «Prin care scrisoare arata nu-
mitul boier ca s'ail asazat cu targovetif ce s'ail
adunat acolo pe mosie, ca atat ei, cat si aItii,
ce se vor mai strange, or cat de multi, sa fie
volnici a'si face case, dughene, crasme, velnite
si orice», cu conditie de a plati stapanului bez-
menul fixat In acea scrisoare de tocmala. Pentru
evreii insa, cari ca targoveti si de buna seama
ca principalii intemeietori, se bucurail de acele-
fasi drepturi, se mai stipula anume «sa tie o casa
pentru inchinacfunea lor de o parte, far nu intre
crestinf, cari sa, fie aseminea ca si acelorlalte
case, far nu intr'alt chip, cum si un loc afarà ca
sa .1i sa dee jidovilor pentru mormanturi, unde
le vor arata ispravnicil tinutului, care loc sa fie
in lung 6 stanjeni, far in lat 8 stanjeni. Asisderea
velniti cand or vrea sa faca pe mosia aceasta,
nimic bezman sa, nu deie si orfunde isi va apuca
locul sail sal stapaniasca ei si copiii lor cu a-
ceasta tocmala».
Conventia fu supusa la aprobarea lui Voda,
care declara, in hrisovul saa din 8 August 1780 :
«iata prin aceasta carte a Domnief Mele intarim
numitilor targoveti crestinf, armeni si jidovi, ce
,
sa, vor aduna cu locuinta la acest targ, ca dupa
asezarea si tocmala ce ail avut cu dumnealui
Stolnicul Ionita Basota, stapanul mosiei, deacuma

www.dacoromanica.ro
 26

inainte si in veci sg se urmeze la toate dupa

cum se cuprinde la aceasta scrisoare si sa sta.-
paniasca fieste carele cu pace ; casele, dughenile,
crasmele si velnitile ce vor face in acest targ si
dandu'si si bezmanul numai pe cele ce se arata
la scrisoarea de tocmala cu mai mult sa nu fie
suparati» 1).

Prosperarea orasului Falticeni, i dadu, de buna

seama, lui Costachi Maris idea de a infiinta, la
1792, un targ noii, in acelas tinut, la hotarul ta-
d)", care lua numele de Viddenl, dupg mosia pe
care fu intemefat, numit apoi Tdrgu-IVoii i in
fine 11411tailee. Ca documente pentru infiintarea
acestuf targ nu avem numai hrisovul din 12 Itili
1792 a lui Alexandru Constantin Moruzi Voevod,
ci Inca scrisoarea de tocmala sail invoiala facuti
cu eel dintai targoveti, intemeitorii targului, in-
voiala pe care si stolnicul Basota o incheiase cu
targovetii din Falticenl. De oarece scrisoarea de
tocmala din Vladeni se refera la cea din Falti-
ceni, nu incape indoiala ca aceasta din urma a
lost luata ca prototip si ca trebuie sa fie o co-
pie aproape fidela a et, dupa cum se poate ad-
mite, fara greutate, ca Costache Mares a calcat
pe urmele lui Basota, unde 1-a fost cu putinta,
spre a asigura viitorul si prosperarea targului. *i
tocmai in scrisorea de tocmala vedem rolul co-

1) Uricarul, XVI, p. 129-13r.

www.dacoromanica.ro
 27

varsitor al evreilor intru intemelarea targurilor.

Conventia din 30 Mal 1792 este incheiata cu o
saing de evrei. In introducerea ei cetim : cFiind-
ca. o samg de negutitorl jidovi de peste hotar,
de alte Orli strgine, ail venit in partea Moldo-
vei si aii cgutat loc ca sà faca targ, si placan-
du-le locul de pe mosia me Vladenif, pe apa
Molnita, la ocolul Berhometile, tinutul Sucevii,
care cu voia si cu ajutorul lul Dumnezeil voles c
&á faci targ tot din negutitorY. straini de peste
hotar, prin stirea si vrointa pre inaltatului, lumi-
natul Domn al tarii Mold ovii, Maria Sa Alexandru
Constantin Moruz Voevod, si pentru venitul mosief
ce vor sg dee toti negutitorii, bezman pe an, in-
teacestas chip am avut tocmala si asazare, dupg
cum mai ios sg aratg.' in ponturI cu cei mai intai
negustori jidovl si anume Jun') Aizic ovici, Marcu
Aizicovici, Mochil Moscovici, Leiba zet Boroho-
yid si a tuturor tovarasilor».
Faptul de a declara cal o sama de evrel ail
venit de peste hotar in partea Moldovei, eau-
tand kc spre a face targ este o frumoasa licen-
tg poeticg, dar sung placut in introducerea unel
scrisori de tocmala sag si in preambulul unui
hrisov, dar nu corespunde cu realitatea lucru-
rilor. De unde si pana unde li s'a putut ngzari
unor evreI de peste hotar, din parti strgine, de
a infiinta tgrg nog in Moldova ? Adevgrul era,

1 Jun e o rea cetire, trebuie sX fie Chun -- Chune.

www.dacoromanica.ro
 23

cum §i rezulta din art. 13 al tocmelel, ca evreil

nu ad venit de sine sa, caute loc, ci ca. ad lost
indemnati deoparte de publicatiile facute de Dom-
nie in locul petrecerel lor; iar de alta parte im-
bolditl de propaganda pe care cel patru evrei
de mai sus o facura in intelegere cu proprietar,
umbland din loc in loc §i provocand pe coreli-
gionaril lor, §i mai apol i pe crqtini de a veni
cu el spre a intemeia ncul targ. Ne aflam aci in
fata unei procedurl, care pare a fi lost obicinuita,
pururea la infiintarea targurilor noue sad la re-
impopularea targurilor vechi, §i in care evreii
jucad rolul de emisari §i propagandi§ti. Pare
chiar ca" Vod i boierii se slujiail de mijlocitori
evrel cand tinead sa aduca in Ora vre-o cate-
goric de oatneni de care avead nevoie. Atare e
cazul cu lucratoril de postav din Zaleszczycki,
cu care Grigore Alex. Ghica intemela fabrica de
postav, in 1764, la Chipare§ti, i apol la Fili-
pqtil Noll).
Intemeiarea targului Vladeni se face dar in
virtutea und conventil incheiate de proprietar
numal i numal cu evrei, cum fusese probabil
cazul §i cu Falticenii. Si aceasta conventie suna :
i. «Pe rindul de dugheni §i de cr4me orl
cate vor face la ulita sà alba a plati bezmen pe

1) F. A. Wickenhauser, Die Dentschen Siedlungen in der

Bukovina, 2-tes Bandchen, CernduV. 1888, p. 30 ; Hurmuzaki
Iorga, Documente, X. Introducerea, p. 36.

www.dacoromanica.ro
 29

an in fata dughenilor, pe tot stanjinul gospod,

cite optzeci i patru barn in currnezisul dughe-
nilor; lar lungul dughenilor din jos doisprezece
stanjenl, ca sa'si faca grajdu si altele trebuinci-
oase, pe acel stanjinl s'a nu sa. socotiasca a plati
bezman.
2. «Locul ce vor cuprinde pentru scoala $i
feredea cu tintirim sa fie lungul i curmezisul,
dupà cum si la alte tàrguri i bezman sal nu pla-
tias c
3. oNegutitoril ce vor veni on crestini ori ar-
meni sad jidovi si vor vroi ca sa'st faca crasme
dughenI la ulita, ori cate randurl de dugheni
ar face, ea sa nu ma amestec ; ci singur, numiti
negutitori, sa alba vole a imparti locul, i sa'si
faca dugheni, crasme la ulita volnici sint, si ea
sa'ml lea bezmanul dupl tocmala ; iar la partea
mahalalei el si alba treaba a da loc celor ce ar
veni sa se aseze.
4. «Cei ce vor voi a sa asaza la mahala, me-
ten saü orice gospodarl, sa fie volnici a'sl face
case, si locul ce ii sà va da sa fie zece stanjini
lunguL i chid stanjini curmezisul, care ail a plati
bezman ate dol lel pe an, Iar nici un fel de
bautura sa nu vanda.
5. «Td1 locuri Gate de cincl stinjini in. curme-
zis din paretele dughenil din dos sa fie doispre-
zece stanjini lungul unde'ml va place In tang s1
fia volnic a'ml lua, deosebit de crasme ce am cu
locul ei.

www.dacoromanica.ro
 30

6. «Pentru toti targovetil cei ce vor avea cate

o vita doug. sail §i mai multe sa alba a da cite
5 parale de toata vita mare, cal, boi, vaci, pen-
tru cheltuiala gardului tarinil, i la ima* sa fie
slobozi a pa§te pe m4a mea, insa la padure,
gard la tarina sa nu se supere targovetil a pune.
7. «Casipiile ce se vor face in targ si aiba a
da cite cinci oca carne pe septemana, numal in
postul cel mare si in postul Sintamariel si nu
dee nimic, cum nici bezman si nu platiasca ni-
mica nici inteun an.
8. «Pentru cel ce vor face velnite, atat la Virg
cat i la satul Vladeni, pe m4a mea, sa alba a
pliti cite doi lei de caldare pe an §i de la pi-
dure sa nu fie oprit nici odineoare, insa datorl
sa fie toti acel ce vor face velniti ca in cata
curgere de ant sa vor pute indestula cu lemnele
ce sint jos la pamant, la velnitele lor si nu fie
volnici a tila lemn verde din picioare pang cind
se va sfarsi tot lemnul cel de jos, §i atunci ii si
va da vole sa tale si lemn de acel verde si ardi
la velnità.
9. «Ori ce fel de negutitori saii locuitorI vor
veni la ziva iarmarocului cu orb ce fel de marfi
qi nu vor nilmi loc de la targoveti ivorvinde
marfa pe la mahala, sá alba a plati bezminul
dupa cum se platqte §i la tirgul Filticeni.
to. «Lunca, unde am prisaca i pomat, sä nu
alba vole targovetil a o strica, lar codru din sus

www.dacoromanica.ro
 31

sa fie pentru trebuinta targului, insa eü sà aib

a tine lunca rupta.
a vinde casa sail du-
I 1. «Vrand tb.'rgovetii
gheana cu locul sag, volnic sa fie ; insi acii ce
vor cumpara sa aiba a'i plati (proprietarului)
bezmanul dupa pontul de sus aratat.
12. «TOO negustorii ce vor veni acum sa'si
masoare locurile de crasma si dughiana, pe un
an de zile sint iertati a nu plati nimica bezman
pentru ostineala si cheltuiala ce ail fäcut cu in-
ceperea targului
13. «Pentru cà acesti negustori jidovi ag urn-
blat ostinindu-sa i cheltuindu-sa ca sa faca acest
targ dupi pornirea ') ce s'ag facut, poftindu-ma
dumnealor ca s le daü o bucata de loc sa faca
dugheni cu bezman mai ieftin 2) se cade a)."
multami, si li-am dat triizec i ese stanjini in
curmezis la fata ulitii si din dos lungul tot ca ai
la celelante dugheni aratate mai sus, si vanzarea
am facut pe acesti stanjeni sa fie dator a plati
bezrnan pe an cate dozed i patru bani pe tot
stanjinul, iar locul din dos si nu se supere cu
bezman, si aceasta tocmeala pe (?) dumnealor sa
fie vecinica si mai mult sa nu fie suparati nici
odata de catra nimeni. Insa acesti 36 stanjini s'aii
si impgrtit pe fistecare sa se stie cine cat sa

2) Vorba e evident reid transcrisg, trebuie all fie obftfrea

SOU publicatia.
2) In original e aci o bucata' rupfil.

www.dacoromanica.ro
 32

stapaniasca, adica noua stanlinl Mocha Moscovici,

notia stanjinl Moscu 1) Borohovici, noua stinjini
(Chune) Aizicovici, noui stanjini Marcu Aizicovici,
ace§tia sa stipaneasca acest loc, bar altil sa nu
se atinga. Cu ace§ti ponturi s'ad legat a§ezarea
noastra, dupa care a§a sa se urmeze nestramutat
in veci §i am iscalit 2),
Dupa. Incheiarea acestei conventii, atat propri-
etarul cat i evreii contractanti se adresara Dom-
nului spre a obtine hrisovul de intarire i a'l da
puterea cuvenità. Vocla o examina i declara ca
«atat din inOintarea ispravnicilor, cat i din za-
pisul dat la mana jidovilor, Incredintandu-mi
Domnia me ca este cu primirea stapanului. mo-
§iel §i C cu facerea targulub pe acea mo§ie nu
se da nici o pricina de stricaciune altor targurl
de prin prejur, lath' darn vole Domnia me ca sa
sa fad, targ pe nurnita mqie Vladenii, adunan-
du-sa jidovii §i altil numal din eel sträini de

Sa fie oare in adevk Mqcu ? AI patrulea evreü, dupN.

preambul, este Leiba zet (ginerele WY) Borohovici.
2) InvoSala de fa0 a fost publicatg, impreunK cu hrisovul
luS Alex. Moruzi 1i cu o introducere, intr'o foaie volantN la
finele anulul 1887 sail inceputul inS 1888. Documentul e o
copie autentificatX in 1835 August 20 de AghenIia Austriaa
din Iasi. sub semnkura InS Kallenberg, scoasA ea iash0 dupd
o copie autentificatX In 1833 Mart 23 de Judeciitoria inutuluS
Dorohoiii. Am acut ckeva 'ware indreptki, intruck vor-
bele indreptate aveail toatii aparenla unor greseri de tipar. Cu-
vintele, ce mi s'au pkut omise, le am pus in parantez. Origi-
nalul era semnat de Const. Mare.

www.dacoromanica.ro
 33

peste hotar, Tar nu din locuitoril parnantului aces-

tuia, fiicandu'si dugheni si alte intemeierl pentru
petrecere si alisverisul lor sa urmeze intocmal
dripa asazarea ce aii facut cu stapanul m(*ei».
Iar dupà ce rezuma toate punctele stipulate in
conventie, Voda adaoga: «spre aceasta dar iata
prin cartea aceasta a Domniel mele intarim tar-
govetilor crestini, armeni i idovi, ce se vor a-
duna cu locuinta la acest targ, c dupa asezarea
si tocmeala ce ail avut cu numitul stapanul mo-
siei, sa sa urmeze in toate intocmai si pre deplin
nestramutati in veci dup a. cum se cuprinde la a-
celas scrisoare, si sa stapanTasca fieste carele cu
pace casele, dughenele, crasmele ce vor face
intr'acest targ, dandu'si bezmenul numal pe cele
ce se arata la scrisoarea de tocmala', cu mai mult
sà nu fie suparati» '). 0 formula, adica, pe care o
gasim intocmai in hrisovul de fundare a Faltice-
nilor, si care ne dovedeste si mai mult, prin ste-
reotipia el, ca este. formula cancelariei Domnesti
din vechime, ca si rezumatul, ca i scrisorile de
tocmall ce se inchelail cu targovetii, chernati din
strainatate. In fine, stipulatia privitoare la sina-
goga, la bail si la cimitir dovedeste c toll fon-
datoril targurilor celor noue, ineall, cu tot dina-
dinsul, a atrage pe evrel, cari, la drept vorbind,
alcatuiail grupul cel mai activ al targovetilor, care
dadea targului avant si prosperitate. Un autor
4) Vezi Anexa I.
DR. E. SCHWARZFELD, DIN ISTORIA EVREILOR 3

www.dacoromanica.ro
 34

francez, nu tocmal favorabil evreilor, ni-i carac-

terizeaza astfel intr'un rnemoriii din 1787 : «Tre-
buie sa dam evreilor ce este al lor, slut cum-
patati, platesc darile fara vorba, se imbogatesc
incet i nu'si trimet agonisirile peste hotare. Au
dat chiar pret unora din productele tarii ; inainte
de ei pieile de lepure se aruncad, dinsil au vazut
cà sint cele mai frumoase din Europa si vand
pe fiecare an in tara nemteasca peste o suta de
mil de bucati)0).
De alta parte, declaratia forrnala a Domnului, ca
da vole de a se face targ cu conditie ca sa a-
dune «jidovii i altil numal din cei straini de
peste hotap> o formula pe care am intimpinat-o
mai sus in hrisovul lui Grigorie Calimah din 1763,
privitor la reimpopularea Tg.-Frumos dovede-
ste ca nu poate fi Iertat nimerula de a vorbi
despre o navalire a jidovilor in Moldova, in sen-
sul unel imigrari nurneroase, facuta peste voia
täri1 sail a conducatorilor el. Atragerea strainilor
crestinl si evrel era, din potriva, preocuparea
principala a Voevozilor si a boierilor. Despre Mi-
haid Sutu, urmasul lui Alexandru Moruzi, ne spune
DraghicI «ca cele mal multe hrisoave de miluiri
catra manastiri si fete deosebite, asupra strainilor
bejenari, sint slobozite de dinsul, care spune ba-

1) Le comte d'Hauterive, Memoite sur Pitat ancien et ac-

tual de la Moldavie, isrlsenti . . en 1787, Bucure§ti, 1902, pc
uo-32.

www.dacoromanica.ro
 35

tranii cà in urma razboiului de la Poternchin ati

venit foarte multi in partea aceasta din Transil-
vaniea si Rosia mica, pentru recrutati-ea ce urma
acolo necontenit si a bunei primiri ce se face in
Moldova, folosindu-se de niste privilegIuri foarte
intinsa, statornicite cu osabire pentru starea ace-
lor locuitori»1).
Procedarea lui Sutu, ca si a predecesorilor lui,
se explica usor and ne gandim la golul enorm
-cc se produse in aceasta epoca in Moldova. Astfel
Urechia constata cà populatia birnicilor din Mol-
dova inainte de razboiul de la 1769 nu trecea
peste 71.000 si se intreaba cat a trebuit sa fie
redusa dupa aceasta data 2). A. D. Xenopol ne
da, dupa Carra, pentru anii 70 ai secolului al
XVIII-lea, cifra de 70000 birnici 3), apoi afirm
a in 1793, dupa un raport al ambasadei rusesti
toati populatia Moldovei nu se urca cleat la
230.000 de suflete 4).
Imigrarea evreilor cra dar, in acele momente,
o adevarata binecuvantare ; spre a o stimula pe
dinsa, ca Si aceia a crestinilor, se mai intemeiara,
in veacul al XVIII-lea, douà tirguri. noue : Bdl-

0 NI. Driighici, Istoriea ilIoldovei, II, p. 59.

I) V. A. Urechih, Istoria Romdnilor, V, p. 5i3.
3) Nu gsesc pasajul tn chestie, In Carra, traducerea ro-
mhnii de OrNqann.
4) A. D. Nenopol, Istoria Romdnilor, editia *araga, IavY,
1896, X, p. 108.

www.dacoromanica.ro
 136'

Ili §i Pdnareni, a§ezate in partea de dincolo

de Prut.
Dac5 1-am crede pe Zamfir C. Arbore, tirgul
Bd4ii n'ar fi lost infiintat dec5t in 1818, dup5
r5§1uirea Basarabiei. El afirmi : «In timpul dom-
niel parngtene, B51ti nu era comun5 urbana, nici
macar tirgu§or, §i in locul actualului ora§ era
un mic sätulet inarnolit in ni§te b51ti. 0 simplà
imprejurare a fácut ea acest sat, foarte r5u a§e-
zat, &à fie transformat in ora§, capitala de judet.
«La 1818, in zioa de 19 Aprilie, impAratul
Alexandru I venind din spre Hotin §i mergánd
la Chi§inaii a fost nevoit sà inopteze la Balti,
unde s'a inknolit greaua tr5sur5 imperia15. Aci
i-a sosit §tirea despre na§terea nepotului sái
Alexandru II, §i, in amintirea acestui eveniment
de familie, dinsul a dat satului Bálti prerogativele
unei comune urbaneDi).
Dac5 nu se poate contesta ea impAratul Alexan-
dru I a transformat 1351tile in capita1 5 de judet,
se poate ins5 afirma cu sigurant5 ca Zamfir C.
Arbore se in§a15 asupra originel acestui tirg.
BAT, figureaz5 ca atare, in 1803, in Condica
liuzilor, ca proprietate a p5harnicesel Maria Cos-
tachi, El fiinta dar inainte de anexarea Basara-
biei atrà Rusia, la inceputul secolului al XIX-
lea 2). In realitate insa a fost infiintat, de nu mai
I) nue& C. Arbore, Basarabia In secolul XLV, Due. 1898,_
pag. 285.
2) Uricarul, VIII, p. 290.

www.dacoromanica.ro
 37

inainte, sigur insa la 1779, sub Constantin Mo-

ruzi, care daduse proprietarului de atuncea, pe
cat se vede, un brisov de intemelare. Ceiace ne
face a inclina spre aceasta parere e cà mai dam
si de un al doilea hrisov al acelulas Domn din
12 Ianuarie 1782, care avu de tinti, de buna
seama, de a intari scrisoarea de tocmeala, facuta
de proprietarul moiei, cu un numar de evrei ve-
niti din tarile straine, spre a se aseza pe mosia
lul si a intemela noul tirg. Acest din urma hrisov
fu confirmat de Alexandru Const. Mavrocordat
in 1782 Decemvrie 20, de Alexandru loan Ma-
vrocordat in 1786 si in fine de Alexandru Const.
Moruzi in 1792 Iulie 24. Cum ca.' evreil au lost
fondatoril acestul tirg rezulta clar din extrasul
ce ni s'a pastrat in Condica Divanului Domnesc
din 1792. In ea se pomenesc : «Anaforaua din
1792 Iulie, intarita de Alexandru Const. Moruzi
Voda din 1792 Iulie 24, in pricina jidovilor din
tirgul Bàltii, cu Stolnic. Iordachi Panaite, stapanul
acestui tirg pentru plata ce le lea de pe lucru-
rile ce le vindu», precum si hrisoavele citate
mai sus, pe care le produsese proprietarul Bal-
tilor, in scop de a obtine ultima intaritura Dom-
neasca 1).
Preponderenta elementului evreesc nu rezulta
numai din conventia incheiata de proprietar en
evreil, ci Inca din faptul ca la inceputul veacu-

Uricand, VI, p. 239.

www.dacoromanica.ro
 38

lui al X1X-lea, i poate chiar in 1792, dinsil

eraii destul. de numarosi spre a constituti o co-
munitate de jidovi htisoveliti. Condica lluzilor,
prima statistica, oarecurn amanuntita, a dajnicilor
din Moldova, intocmita in 1803 dealtfel fcarte
defectuoasa,nu ne da nurn5rul birnicilor evrei
al Baltilor, nici suma birului ce o achitati. Aceasta
suma, care ne ar permite sa cunoastem apioxi-
mativ pe acea a birnicilor, nu se gaseste n. in
socotelile publicate asupra birului din i8o5 8o6,
in care se inglebeaza, intr'un singur condei, da-
rile celor patru tirguri din tinutt 1 Soroni '),
de care tinea Baltile in acea vreme. Dar ca nu-
marul evreilor trebuia sà covarslasca pe al ce-
lorlalti tirgoveti, reese de acolo ca zisa statstica
din 1803 nu pomeneste nici nfl negutitor si nicl
un targovat crestin, ci numpi 120 liude, de huna
seama mahalagil, si 25 breslasi si scutelnici
Evreil devenira, dealtfel, poputia covarsitoare a
tirgului si numarara, in 1892, 7143 sullete, la o
populatie totala de 11.1183). Cat pentru avantul
ce'l dadura orasului, se vede de acolo cà un
autor, care'ql publica irnpresiile de calatorie din
anil 40 ai secolului trecut, numeste Bàlçii un
oras important i comercial. El adauga : «Dupa
ce al parcurs Ora cu inceperea de Novoselita,
0 N. Iorga, Documente e cercetarz asuira istoriei .finan
dare fi economice a ti.incipatelor rometne, Bile. 1902, p. 75,
2) Uricand, VIII, p. 290.
3) Z. C, Arbore, Basarabia in secolul XIX, p. 2 6.

www.dacoromanica.ro
 39

!Ara' a intimpina vreo activitate, al o deosebita

placere de a sosi la BàIi. Aci domneste harnicia,
negutitorii sint nurnarosi si populatia considera-
bila. Afara de iarmarocul aproape zilnic, tirgul
are iarmaroace de vite foarte dese si se lac in
fiecare data alaceri pentru multe milioane de ru-
ble . . Negutatoni sint aproape toti evrei> I).
.

Tot in veacul al XVIII-lea, pe la slarsitul patra-

rului al treilea sall inceputul celui de al patrulea,
se infiinta tirgul Pazdreni, in tinutul Ia§1, partea
de dincolo de Prut, care era, la 1803, proprie-
tatea Vistierulul Bals2). N. Iorga crede ca." a lost
colon;zat cu evrei de peste Nistru 3). Nu stim
intrucat presupunerea ca evreii ar fi venit de peste
Nistru este intemciata in totul saU in parte, sigur
insa se poate admite c tirgul a lost infiintat si
in mare parte populat numal de ei. Condica liuzilor
nu ne dä nici cifra evreilor din acest tirg, daca
luam insa in privire Ca evreii de aci se prenu-
maraq intre «jidovii hrisoveliti» i plateati, in
1805-6, o dajdie de 780 lei trebule sa ad-
mitern o cifra de 70 80 birnici cu o populatie
minima de 45o 50o suflete. Evreii eraii dar de
doua i jumatate ori mai nun-tat-4i ca tirgovetii

I) M. Buignon, La Bessarabie ancienne et moderne, Lau-

sanne et Odessa, 1816, p. 133-136.
2) Uricarul, VIII, p. 340.
a) N. Iorga, Basarabia Aroastra, p. io5---1o6.
4) N. Iorga, Documente i CercetIrl, p. 75.

www.dacoromanica.ro
 40

creqtini, cari numarati 33 birnici qi egalaii aproape

pe mabalagil, earl coprindead 118 birnici
Ri§luirea Basarabiei fu nefasta pentru Panza-
rent Pentru motive, ce le ignorarn, evreii se des-
terarg, trecand, de bung seama, ca multi altii, in
Moldova. Tirgul se sparse, cazu la rangul de sat
si nu mai e pomenit prin 1840 nici macar ca sat
frunta. M. Buignon cel putin, nu'l pomeneqte in-
tre satele importante ale judetului Balti.

III
Daca ar fi sa dam crezare Dictionarilor geo-
grafice ale judetelor, trebuie sä admitem ca. i alte
targuri aü fost infiintate de la raqluirea Bucovinel
pang la finele Dornniei lui Scarlat Calirnah. Atare
ar fi Hamorni(a (tin. DorohoiiI), intemeiat putin
dupa rgqluirea Bucovinei2); Moinefti (tin. Bac*,
intemelat la 17813); Ndmdloasa (tin. Putnei), inte-
meiat la 18184); Pa,rcanii (tin. Suceava), infiintat
la inceputul secolului al XIX lea 5); Rdeleing (tin.
Dorohoi), intemeiat la sfarqitul veacului al XVIII lea,
§i care ar fi luat avant mai ales de la 1812 ina-
9 Uricarul, VIII, P. 340-41.
2) N. Filipescu-DubN, Dictionar geogralic al fad. Doroltoiu,
p. 209.
Ortensia Racoviin', Dictionar geogr. al jud. Bacau, p. 543.
4) M. Canianu si A. Candrea, Diction. geogr. al jud. Putna,
p. 196, data neexplicabilA, cu cgt autoril ne spun a tirgul s'a
infiiMat pe Una hrisovului din acel an, clat de Mihail Stitt].
Serafim lonescu, Diction. geogr. al jud. Suceava, p. 233.

www.dacoromanica.ro
 41

inte I); Sdveni (tin. Dorohoiii), care ar data de la

1816 2). Toate aceste afirmari sint netntemelate.
E foarte regretabil ca nici autoril Dictionarilor
geografice, nici comisiunea instituita-pentru acor-
darea premiilor, nici membrii compotenti ai So-
cietatei geografice, nu si-ati dat osteneala de a
controla afirmarile de mai sus cu documentele
ce i le-ar fi putut procura cu multa inlesnire.
Localitatile de mai sus nu figureaza ca orase in
Condica Liuzilor din 1803, si une'e din ele nu
se \rad nici pe tablourile targurilor din 1834-35,
adici pe tabloul nouelor tinuturi, fixate in cel din-
tai an al Domniei lui Mihaiii Sturza, cum e cazul
cu Mamornita, Pascanii, Radauti. Dar nici cele-
lalte targuri i targusoare nu craii infiintate la e-
pocele indicate. Aceasta rezulta din faptul ca e-
vreii nu figureaza pe lista contribuabililor din 1820,
pe cand, din contra, ii gasim in numar important,
in aceleasi localitati, in recenzamantul din 1831.
E in adevar un fapt aproape inconstestabil ca
nici nu e de inchipuit intemeiarea unui targ
sail targusor in Moldova, Fara a lega de ea pre-
zenta evreilor. E sint adevaratii, se poate zice,
pada' la un punct, unicil intemeietori ai targurilor
celor none. Numai bazat pe el proprietarul se
incumeteaza a crea un targ pe mosia lui. Cu ei,
indeobste numai cu ei, proprietarul incheie

0 N. Filipescu-DubKu, Diet. geogr. al jeed. Dorohoiii, p. 292-3.

3) N. Filipescu-DubIu, ibid, p. 3o6.

www.dacoromanica.ro
 42

conventia de impopulare a noului targ. Fireste,.

unit proprietari vor afirma mai apoi ca evreii aü
venit sa caute, pe mosia lor, loc de targ, dupg
cum se va naste mai tarzeti legenda navalirei e-
vreilor in Moldova contra vointei stapanirei si a
taril; ajunge insa cea mai elementara reflectie
spre a spulbera aceasta legendA.
Cunostintele geografice erau foarte rudimen-
tare in trecut, i, afara de cateva spirite de elita,
norodul traia mtr'o ignoranta cornplecta nu nu-
mai asupra tarilor departate, ci inca asupra celor
mai apropiate si limitrofe. In afara de cateva o-
rase vestite, masa nu cunostea numele a nicl
unel localitati a tarilor invecinate, cum nu ar fi
Yost in stare si indice o sumedenie de localitatt
din tara sa proprie. Ar fi Yost dara ceva nefiresc
ca niste evrei din fundul Gantlet, al Poloniel,
al Lituaniei si al Rusiei sa se pule in miscare
asa, de floarea marului, in cautarea unui loc in
Moldova, unde sa intemeleze un oras pe mosia
unui Mares, a unui Bals, Sturza, Conaki, Ma-
vrocordat s. a. in. d. E cazul de a spune: parch'
le ardea lor de intemeiare de targ. Am ti mal
aproape de adevar cand am spune c, dupa e-
xemplele ce le-am citat mai sus, bolenii earl
votaii sa descalece un targ pe mosia lor, spre
a-i marl valoarea, dupa ce'si asigurad invoirea
Dornneasca, facead publicatii in toate targurile 5i
targusoarele din strainatate, poftmd mai ales pe-
negustorii i mestesugaril, in mare parte evreb,

www.dacoromanica.ro
 43

de a veni sa se aeze in noul ora. Nu posedarn

atari proclamatii, dar nu e motiv ca sa nu ad-
mitern existenta lor; ba, nu incape indoiala ca
vor fi regasite, ca multe alte documente, a carora
existenta nici nu se banuia.
Odata ce cativa evrei se stabiliaii, cu familiile
lor, pe pamantul noului targ, proprietarul II im-
buna cu concesil, i alegea din el pe ernisarii, cart
sa cuLreere localitatile din tarile megiqite spre
a atrage cat mai multa lume pe noua colonie.
Ziare nu eraii, care sa trarnbiteze in borne stirea
descalecarei noului targ. Noutatile se transmiteaii
din gura in gur g. i evreil erau i intru aceasta
cei mai buni propaganditi. Am vazut mai sus, in
scrisoarea de tocmala privitoare la infiintarea tar-
gului Mihaileni, ca em:sarii eraii evrel, vom In-
timpina acel rapt in hrisoave ulterioare, privi-
toare la alte tirguri, !Ana §i in momentul cand
a§a zisa chestie a vagabonzilor va fi push' fatis
la ordinea zilei. Prin faptul insa ca evreil eraa
principalii emisari; ca el mai ales detinead co-
inertul tarilor .megiqe i cà metqugurile Inca-
pura §i ele tot mai mult in rnaineIe lor, ne
deslusim pentru ce din01 constitulaa, de la inte-
melare, majoritatea cea mare a locuitorilor noului
targ, ba chiar aproape unica populatie. Armenii
nu respunsera chemaref, tar ceilalti cre§tini
erail in numar infim. Cel de bastina, daci
noul targ nu se infiinta pe vatra satului nu avea5
vole sa se wze in el, caci eraii inapolati de

www.dacoromanica.ro
 44

grumaz ; jar crestinii stralni nu tinead sá se de-

plaseze, deck daci erati chemati pentru anume
treburi, cu ocupatil asigurate, ca scutelnici, po-
slusnici sail breslasi.

Multe tàrgur i tirgusoare ad lost intemeiate

in timpul Domniel lul loan Sandu Sturza, foarte
darnic in incuviintare de hrisoave pentru facerea
de targurl. Singurele tkgusoare ce par a fi fost
fondate sub Calimah, si in orce caz la virtutea
unor brisoave date de el, sint targurile Sulila,
infiintat in virtutea until hrisov din 1817 1), si
Moinegii. In tabloul birnicilor din 1820, defectuos
fals ca toate catagrafiile i datele statistice din
acea vreme, gasim 29 contribuabili evrei in Su-
lita si 42 in Moinesti 2). Ca' aceasta nu era unica
populatie evrebsca ne-o dovedeste recenzamantul,
defectuos si el, din 1831, care ne dà 114 adulti
barbati sad 496 suflete evreesti pentru Sulita si
44 barbati adulti, 193 suflete, pentru Moinesti,
evreii covdrsind in numar populatia crestina 3).
Autorul cartil la Roumanie et les Yuifs, vede iii
aceasta strasnic'a augrnentare a evrenor, 0 na.va-
lire cumplita a jidovilor in Moldova. Fireste, de

1) V. C. Isihdejde §i I. Ti;u, Dict. geogr. al jud. Botofani,

sp. 210.
2) Verax, La Roumanie et les juifs, Bucarest 1903, p. 8.
3) Verax, ibid, p. 14 i 15. Notana c toate datele statis-
tice, citate de aci inainte sint scoase din aceasth' carte, dacK
nu se indicrt alt isvor.

www.dacoromanica.ro
 45

la 1820 pana la 1831 aceste doua targuri, ca, §i

celelalte, intemeiate de mai inainte, vor fi atras
multi evrei din tarile invecinate, printr'o continua
propaganda ; dar acesta era doara scopul pro-
prietarilor cand intemeiail targurile si a Domnilor
cand le incuviintail hrisoavele de intemelare. Apoi,
e o naivitate fenomenali de a compara, in acele
vremi, cifra contribuabililor, constatata la un mo-
ment dat, cu aceia a familiilor sail a sufletelor
ce le compuneaii, la o alta data, sub pretext ca
un contribuabil ar fi reprezentat o familie de 4
persoane. In anii ce ne preocupg. nurnarul birni-
cilor din bresle nu era niciodata egal cu nurnarul
capilor de famine ; multi capi de familie nu pig-
tail nici o dare, si acesta era si mai mult cazul
la evreii din Moldova, care'si pIätiai birul prin.
gabela. Apoi, noii veniti in targurile de curand
intemeiate, eraü scutiti de orice contribute, sail
cum se zicea mal inainte de <thir i havalele»,
pe timp de catva ani, o scutealg care se intin-
dea, de multe ori, pe o perioada de 5 ani, si e
natural ci acestia nu puteail figura pe condica
Visteriel ca birnicil el.
Tot sub Calirnah se elibera cel dintai hrisov
pentru infiintarea targului Podul 1loaiez, numit mai
intai Podul Leloaiei; dar orasul nu lua avant de-
cat sub Ionita Sturza, care acorda proprietarilor
doug hrisoave pentru impopularea targului nal
intemeiat.
Autorul Dictionarului geografic al iudetului Iai

www.dacoromanica.ro
 46

ne spune c. oraselul, dupa traditia ce se aude

in gura oatnenilor, pi-a luat numirea de la podul
facut peste riul Bahlu, de catra o evreica numita
Iloaea, care vietuia in acea localitate pe la in-
ceputul veacului al XIX-lea. Acolo nu statea de-
cat un han, construit la drumul mare, iar pe
cealalta parte, de a stinga Bahluiului, erati cateva
bordeie pe locut unde stationa posta veche. Spre
a lega mai bine comunicatia intre posta i han,
evreica Iloaia a construit un pod statornic peste
apa riului Bahlui, care poarti si astazi numele ei 1).
Faptul cá o evreica, proprietara sau oranda-
§ita hanului, va fi facut un pod peste Bahlui,
poate nu atata in interesul comunicatiei, cat al
alisverisului ce voia sa'si asigure, nu ne poate
surprinde. Evreii tineati din timpurile cele mai
veal podurile riurilor, cum tineaii si luntre pen-
tru trecerea apelor si a vadurilor, percepand
brudina pentru ele 2). Daca traditia insi este a-
devarata, femela Leloale si nu lloaia caci a-
cesta era numele primitiv al satului a existat
cu mult inaintea inceputului veacului al XIX-lea.
Satul sail localitatea, cunoscuta sub nuinele de Po-
dul Leloaiei, este pornenit inch in intaia jumatate a
veacului al XVII-lea, inteun document privitor
la vanzarea vechiului sat Valiseanii, intre i600-
2) G. ChiriO, Dictiouar grogr. al. jud. Jz, p. 177, sub
verho.
2) Veal spre pildg N. Iorga, Studii fi Documente, VI, p.
joz, No. 635, document din 1742.

www.dacoromanica.ro
 47

1650 1). Prezenta unei evreice i a unui han sad

rato§ evreesc, prin secolul al XVII-lea nu ne
poate nici ea surprinde. Gasim la acea data evrei
in sate luand in oranda, carciume, ba chiar i
exploatarea hele§teelor. Orcum ar fi, insa, fie ca
nuniele targului se trage de la o evreica sad nu,
atata ne arati traditia cu siguranta ca la Podul
Iloael, ca i aiurea, evreii aü dat primul impuls
pentru intemeiarea targulul.
Podul Iloaiei find aezat intr'un loc unde se
intrunesc mai multe capete de mo§ii, cel dintal
proprietar, care hotarise intemelare de targusor,
fu Hatmanul Constantin Palade, proprietarul mo
§iei Totoqtil. Ideia i-ar fi fost data, dupa auto-
rul dictionarului geografic, de mai multi evrei,
carT s'au aKzat in acea localitate la 181o, ce-
randu-1 vola sa deschiza targ. Palade obtind
un hrisov de la Calimah la 1818 i dadu tar-
gului numele de Podul Iloaie 2). Nu cunoa§tem
acest hrisov i nu putem §ti daci lumea a venit
sä impopuleze de sirg noua a§ezare. Podul Iloa-
Tel nu figureaza pe tabloul statistic al dajnicilor
de la 1820. Este aceasta o imperfectie a statisticei?
fost-ati scutiti de bir, locuitoril, pe un timp mai
indelungat, saü eveniinentele, ce perindat

1) N. Iorga, Studil fi documente, V. p. 80. Pomenit si In-

-tr'un document din 1697 Iuli 11. (Analele .Acad. Rom.) Me-
moriile secVei istorice, XXIX p. 104.
2) G. ChiriO, Diqionar geogr. al jud. Zaf 1, p. 177.

www.dacoromanica.ro
 48 ---

de la 1818 pana la venirea lui Ionita Sturza, im-

pedecat-aa desvoltarea nouluI targusor ? Nu stim
Inca. Podul IloaleI nu luâ caracterul until targ
cleat la 1823, cand Vel Vornicul Sarban Negel,
proprietarul mosie1 Scobantenii, obtinu si el un
hrisov, la 25 Mal 1823, de la Sandu Sturza, care
invoi de a alcatui «targul din noti care alca-
tuire de targ Dumnealui, dupg starea locului,
voeste a'l faci laugh' paraul Bahlululuf in preima
locului ci s numesti Podul Leloaii a d-sale Hat-
manulul Constantin Palade» 1),
La rindul sau Vel Vornicul *tefan Roset, «epi-
tropul purtatoria de grijà al averilor Hatrn. Con-
stantin Palade», ceru sa-i se dea un hrisov de
intarire a inscrisului «cu aceiia ce s'au gasit
ping acuma ca s. sa aseze la locul aratat, cu
case si cu dugheni, pentru randuiala adeturilor
de la targovetl, cum sa. si urmeze pentru tot-
deauna». Vora incuviinta cererea, slobozind la is
luli 1823 un hrisov, prin care intari asezarea pe
temelul hrisovului dat de Scarlat Calimah.
Zisa asezare sati conventie prevede sumele ce
targovetii, tie orce neam si religie, aa a plati pro-
prietarului pentru vanzarea rachiului, a vinului, a
pacuril si a dohotului, a berei si a medulul (art.
I, 2, 3 si to). Acoarda fiecarui locuitor dreptul
de a's1 fabrica luminar1 pentru trebuinta case1
sale, de a's1 paste gratuit doua tril vite pe ima-

Inedit, v. Anexa II.

www.dacoromanica.ro
 49

sul satului, de a vinde 1n i orz la casa sa Fara

a plati avaet (art. 6, 7 si 8). Prevede bezma-
nul ce este a se plati de top de obstie pentru
case si dugheni, diima ce ail a plati targovetii
ce vor face livada, vie sad gradina in cuprinsul
ulitelor targului (art 9, 14 si 16) : drepturile tar-
govetilor pentru zilele de targ concedate targului
prin hrisov (art. I 2 .0 13), i in fine chipul cum
trebuie sa proceada acei ce vor s faca fabrica
in targ (art. 5).
Evreii se bucura, fireste, de toate drepturile
si privilegiile, stipulate in zisul act de asàzare ;
dar mai gasim urmatoarele articole, carel pri-
vesc exclusiv si dovedesc, prin faptul inserarel
ior in conventie, greutatea ce punea proprietarul,
9i alaturea cu el Domnia, de al atrage in nu-
mar cat mai insamnat :
«Art. 4, Jidovii vor fi slobozi a'si tine un
scaun de casapie ; platind avaetul mosiel dou'd
parale de mel, patru parale de Gale i berbeci,
sese parale de vitel, zece parale de manzad i
gonitor, douazeci parale de vaca si treizeci pa-
rale de bod vor fi slobozi a tale si a vinde la
oricine va voi a cumpara ; ins dovedindu-sa ca
aü mistuit din vitele ce vor tale, atunce vita a-
ceia sa s. lee boereasca i avaetul al platiasca
indoit. Iar pentru alte casapil vor fi slobozi, dupa
alcatuirea ce vor face cu stapanul mosiel d-lui
Hatmanul saii cu pomenitul boeriti, epitropul ave-
rilor d-sale.
DR. E. SCTIWARZFELD, DIN ISTORIA EVREILOR 4

www.dacoromanica.ro
 50

«Art. 5. Pentru Nine si covrigii iaras vor fi

slobozi jidovii a face si a vinde.
«Art. i r. Pentru doug scoll jidovesti, doua
case a hahamilor langa scoli i pentru un feredeil
si un tinterim afara de targ sa nu fie suparati cu
plata bezmenu1ui»1).
Acest din urma articol arata, pe de o parte spe-
ranta ce o hrania proprietarul de a vedea nu-
marul evreiio nmultindu-se, iar pe de alta parte
constitue o contrabalantare a avantajurilor, de care
se puteaq bucura evreii ce s'ar fi asezat pe mo-
sia Scobantenii a Vornicului Sarbau Negel. Daci
acest din urma isbuti s. obtie voia de a intemeia
un targ alaturea cu Podul Iloaiei, peste obiceiul
stabilit, e ca fusese din putinii boleri ce aU ra-
mas credinciosi lui Ionita Sturza, pe cand Stefan
Roset, si de buna seama Hatmanul Palade, eraii in
rändul protivnicilor lui, refugiati in Bucovina, cari
*tad si intrigati hojma contra lui Voda2). Pri-
mind invoirea de a deschide targul noit Scoban-
tenii, si nu o simpla confirm are a unel vechi au-
torizari, g.rban Negel obtinu, dupg orandulala,
si scutire de bir pentru noii veniti. Art. 6 al hri-
sovului glasueste intre altele : «Si spre interne-
'tare, ca un lucru ci sa alcatuesti din noir, hotarirn

1) Inedit. Veit' Anexa III,

2) N. Iorga, Acte fi fragmente cu privire la Istoria Ro-
nanilor, It, p. 689, unde Vornienl Roset figureaA printre
protestatori.

www.dacoromanica.ro
 51

ca negutitorii straini ci va aduce Durnnealui Vor-

nicu de orce nape ar fi, carii nu vor ave bir in
visterie Domniei Mele, sa fie scutiti din zaoa ci
vor veni paza la implinire de cinci ani de odce
felia de bir si havaleli, vor fi pe alti negutatori
de la alte targurh> i).
Bazat pe hrisovul seri, care-1 acoarda aceleasi
drepturi ca i Hatman. Palade, drepturi incuviin-
tate de altfel tuturor fondatorilor de targurl noue,
si care i mai invoi si privilegiul de a numi el
insasi pe capitanul tárgului si a !Mari pe starostii
de bresle, Vornicul Negel inchela., la 17 Iuni 1824,
o conventie cu «noi zaci negutatori jidovi, cari
mai gios ne vom iscali insusi cu manile noastre
jidovestiD, dandu-le locul cuvenit pentru a'si face
dugheni si fixand i tocrnelile de mai jos. Re-
producem aci exemplarul semnat de evrei, sari
cum spune actul «scrisoare ci dam la cinstita
mana dumisale Vornicului 'arban Negel, pentru
locul de dugheni ci ne d dumnealui sa ne faecal
la targu durnisale Scobantani, dupa deosabit izvod
iaras de dumnealui iscalit>.
De tot stanjanul la fata ulitil cat vom
cuprinde fiisti care cu binaoa sa sa platim bez-
man hotarat de a purure si in veci cate patru lei
de stanjan pe fiiste care an, iar nu mai mult,
nici mai putin, dandu-ni-sa si Cate a1I zaci stan-

1) Inedit, vezi Anexa II.

www.dacoromanica.ro
 - 52 -
jinl in lung pentru ograda fiiste carue dugheni
cat va tine binaoa in largimi, i pe acei staMini
in lungime nu avem s. plàtim nici un bezman ;
Insa binalele, ce vom fad, sa. fii lipite una de alta,
neramaind aralac nici de o palma, decat numai
acolo undi sà va socoti a ramane uliti. Si acope-
rimantul a tuturor binalilor se: nu fie cu alt aco-
perite decat numal cu sandila sail scanduri.
«2-le. Aceste binali le vom stapani in veci
fara ce mai mica suparare alta, atat de catra dum-
nealui cat si de catra clironomil dumisali, platind
numai acei cate patru lei de stanjan bezman pe
an la Sfantul Gheorghi de a purure, si vom hi
volnici a li vindi sad a li darui ori cui vom voi
aceli binali In toata vremi, insa numal prin stire
durnisali, iscalind si dumnealui aceli scrisori de
vanzare sad danii. Si vrand dumnealui a cum-
Ora acele binali, cu pretul ci vor da alti mus-
terel, si nu cu mai gios pret, s5. sà protomisasca
dumnealui ca un stapan a loculul ; iar facandu-sa
vre o vanzare sad danil fara de stire dumisale
sa fii rà i fara lucrare.
«3-1e. In toate dughenile aceste vom fi vol-
nici, i farà ce mai mica oprire vreodineoare atat
despre dumnealui, cat si de catra clironomii du-
misale in veci, a vindi tot felul de marf i ori-
ce vom voi, afari de vin, rachid si in scurt nici
un fel de bautura, precum nici pane la crestini
sad alte niamuri de oamini nu avem vole a vindi si
a tine, dupa cum pre larg sa arata mai gIos, adica :

www.dacoromanica.ro
 53

<4-le. Vin cusar vom ave slobocia voi a tine

si a vindi, atat cu radicata, cat si cu oca si la
jidovi sazatori in targ si la trecatorii jidovi, fara
si platim vreun bezman vreodinioara ; insa numal
la jidovi santem volnici a vindi, iar la crestinl
sag oricare alta natil de oameni nu sintem vol-
nici a vindi cat de putin, pentru care dovedin-
du-sa vreodineoare ca am vandut la alti cineva,
afara de jidovi, sa ne pierdem acest drit si pri-
vileghir.
«5-le. Pane cusar asamine vom ave voi, ca si
pentru vin, a pine si a vindi, atat la sazatorii ja-
dovi in targ, cat si la trecatoril jadovi, fara sa
platirn si pentru pane vreun bezman vreodini-
oara ; iar la crestini sag oricari alt niam de oa-
meni nu avem voi a vinde, si dovedindu-sa ca
am vandut afari de jidovi la alti cineva, sa ne
pierdem, ca si pentru yin, acest pronomion.
«6-1e. Carni cusar vom fi volnici a _taia atat
la jidovi cat si la crestini si alte rigii de oarnini,
dupa deosabita insi alcatuire de invoiala ci si
va face cu dumnealui, pe tot anul, prin scrisoare
cu casapii ci s'a vor insarcina cu tanere casa-
piilor.
c7-le. Hanuri, adica de a prlini jidovi oaspetii
avern voi, Fara sa platim vreun bezman altul pentru
fanul i orz, ci vom vinde de cat numai bezman
hotarit cite patru lei pe stinjän, cat vom cuprinde
cu binalile la fata ulitii ; Lisa numai jidovi avem
voi a priimi, lar crestini sail oricari alt niarn de

www.dacoromanica.ro
 54

oamini nu avem voi a primi sag a le vindi fan

si orz, precum sà arata mai sus pentru bautura
si pane, ca nepazindu-sa intocmai sa ne perdem
acest pronomion.
«8-le. Cà dintre acesti nol zaci negutatori
jadovi sintem sail sa vor faci de acum sudeti a
ori carela imparatii, vom fi cunoscuti de sudeti
numal in pricinile birului, iar la pricini de gin-
decati si la toati alte datoril a noastre, intru ale
targului, si intr'un cuvant la orice, vom fi ascul-
tatori i supusl intocmai ca i ceilanti jadovi
raeli, si pentru fapte rah i impotriva urmari de
neascultari iT vor lua cazuta infranari, Tara sa sä
poata inpotrivi i apara supt cuvant nurnal ca ar
fi sudet.
«9-1e. Fiisti carile pàrá intr'un an de zile sa
aiba a'si face dughenile pe locul ci au luat, Tar
nu sa fiie numai locul oprit ; si care para inteun
an nu'si va faci dughenile volnic sá fie dum-
nealui a'l lua si a'si insusi dughenile sail a le da
altue cui va voi ca sa'si faca dugheni.
«io-le.Pentru vitile ci vom ave drepti a noas-
tri, par la patru vite de un negutator, sa nu firn
suparatl nici odinioara in veci cu cereri de platã
pentru emas; Tar cari va ave mai multe de patru
pe acele va plati precum sa va pute invoi pentru
emas cu dumnealui.
« r-le. Pentra locul trebuincios pentru mor-
manturile noastre jadovesti, adica cinzaci stanjani
In toate partile, cari insa sa fiia afara de targ,

www.dacoromanica.ro
 55

precum si pentru scoala noastra de rugaciuni,

cari laras sa' nu fie in fata ulitii, ci in dosul du-
ghenilor, adica douazaci si cinci stanjani in toate
partile, si pentru feredeil ce noi obicinuim a ave,
asamine sa ni sa dei cincisprezaci stanjani in toati
partili, nici odinioare in veci sa nu avem a plati
niclun fel de bezman, pentru mosii, pentru aceste
trii locuri.
«Cu acest chip si rinduiala invoindu-ne si
alcatuindu-ne cu dumnealui, noi acesti zaci ne-
gutitori jidovi, ci prin deosabit izvod sa arata,
anumi fiisti cari asainine izvod, iscalit de dum-
nealui, priimind si nol, si ca sa sa pazasca
cu nestrarnutari acesti tocmeli atat de catra dum-
nealui si clironomii dumisali, cat si de catra nol
si clironomil nostri in veci, am dat dumisale a-
ciasta scrisoare ; asamine scrisoare luand si noi
de la dumnealui, intarite amandoua de catra
cinst. Divan» ').
Nu putem sti daca restrictiile ce proprietarul
le impuse evreilor contractanti cu privire la van-
zarea vinului, a painel, a fanuluic a orzului si la
exploatarea hanurilor avea de scop de a ingradi
in adevar alisverisul lor exclusiv la evrel sat'?
tintia numal sa provoace o noua invoiala cu alti
i) Invoiala este in adevXr Incredintatl de Divan, Ia 21 Iuni
1824. Vornicul, §lirban Negel Insu0 figureaa printre /nem-
brii Divanulul. Actul era, In 1888, In posesia anticvarului B.
Pohl din Ia0, care le-a dat spre copie Societ4ei istorice
Juliii Barasch.

www.dacoromanica.ro
 56

evrei ce ar fi voit sà primiasca oaspeti crestial

sail sà vanza crestinilor articolele interzise celor
o contractanti. Se poate cà rezervand vanzarea
acestor articole, Sarban Negel credea ca va atra-
ge mai usor pe comerciantil crestini ; daca nu
eraii cumva niste apucaturi gresite, datorite prea
marei lacomil.
Or cum ar fi, proprietarul se inselase in so-
coteala sa, pedicele ce le puse evreilor furä spre
dauna lui i pusera stavila avantului ce voia sa
dea noului targ. Unele conditii, stipulate in in-
voiala de mai sus, fiind mai desavantajoase ca
acele ce evreii le obtinura la Hatmanul Palade,
dinsii preferara sa se aseze pe mosia acestuia, o-
colind Scobantenii. Recenzimantul din 1831 ne
arat Ca populatia din Podul Iloale poseda un
numar egal de evrei i crestini, numarand fiecare
cate 281 suflete; nu stim insa la ce cifra se urea
aceia din Scobanteni. Ca trebuia sa fie inferioara
acelela din Podul Iloale propriu zis, rezulta de
pe aceia el succesorul lui *erban Negel, Neculal
Cantacuzino biv vel Logofat i cavaler cum il
numeste un hrisov care curnpara la mezat mo-
gia Scobantenii, fu silit se: schimbe conditiile ase-
zaril, care furi incuviintate de Mihal Sturza in
hrisovul sail din 22 Mai 1839. Restrictiile impuse
evreilor nu mai sint repetate, plata bezmanului
este redusa, si tot astfel toate celelalte venituri
ale proprietarului, mai ales daca tinem socoteala
de cursul scazut al monedelor. In fine, fapt si

www.dacoromanica.ro
 57

maT caracteristic, pe cand evreh din Podul Iloaiei

propriu zis, isi tocmira inca in 1823 doua sina-
gogi, eel de pe mosia Scobanteni au remas tot
la o singura sinagoga, ba, pare ca nu inaugura-
sera Inca nicl feredeul, nicT cimitirul. Art. 4 al
hrisovulut stipuleaza, in adevar, ca dumnealui
logofatul va trebui sa le dea terenul necesar fara
plata, acolo unde va voi si va gasi de cuviinta 1).
Alaturea cu Podul Iloiei fura infiintate, sub
Ionità Sturza : Sdvenii in tinutul Dorohohilul, Rte.
cecea i Frunuqica in tinutul Botosani, Buku1 1 in
tinutul Niamt, Sculenz7 in tinutul Iasi, Caiutul in
tinutul Bacati, Ndmdloasa in tinutul Putna, Drd-
gueni in tinutul Covurlui.
Nu cunoastern hrisoavele de intemeiere ale tu-
turor acestor tärguri, stim numai cà Dragusenft
a fost infiintat de Vel Postelnicul loan Greceanu,
in virtutea until hrisov din 1823, cum rezulti
dintr'o carte, din 18 Octombrie 1823, a lui
loan Sandu Sturza catra Starosta din Putna 2).
Calutu va fi lost intemaat in virtutea unui hrisov
din 1828 3), desi e probabil ca data nu e exacta,
intrucat cimitirul evreesc se urea la 1823 4). Sin-
gurul hrisov ce'l cunoastem este acela privitor la
Bucecea, din 16 Ghenarie 1828, care poate fi luat

1) Inedit, vezi A.nexa. IV.

9.) T. Codrescu, Uricarul, XIX, Ia§i 1891, p. ro5-6.
9 Ortensia Racovitd, Dict. geogr. al jud. Bacau, p. 193.
4) Fraternitatea, Bucureei, an. IV, p. 269.

www.dacoromanica.ro
 58

ca prototip pentru toate celelalte targuri infiintate

sub Ionita Sturza i chiar dupe: el. Prin zisul
hrisov Voda volniceste lui Alexandru Ralet biv
vel Spatar «ca s faca targ pe numita mosie
(Bucecea) cu a dumisale cheltuiala si din oameni
strainI, carl sa nu fie din lacuitorii altor targurl
sad sate, fara nici un amestec de vre o dare in
pamantul acesta».
Hrisovul recunoaste proprietaruluI dreptul de a
percepe bezman, pe locurile ce se vor face bi-
nale, si a reclama un drept de la acel ce vor
face velniti, berarii, vor vinde bauturi sail pa-
cura, precum i de la acei ce vor deschide
pitaril, mungeriI i sapunerii. Stapanul tar-
gulul are dreptul de a intari pe starostil de bresle
si a rindui pe capitanul argului. Hrisovul pre-
vede asemenea drepturile proprietarului pentru
zilele de targ sad iarmaroc i invoeste targove-
tilor dreptul de a pasuna pe imasul mosiel, cel
de la mahala «o vita, dol boi pi o vaca bez
tab, lar cel de la ulita «cate un cal si cate o
vaca bez vitàix.. Proprietarul dispune de venitul
cantarului si este autorizat a's1 aduce 30 llude,
oameni strain!, de peste hotar, pentru paza tar-
gului, de foc, de oamenl räi si de intocmirea
drumurilor. In fine, hrisovul dispune ca «Neguti-
torii aceia ce ai sl se adune spre a sa asaza la
targul pomenit, fiind, dupa cum s'a zis mai sus,
din oameni strain! §i fara nici un amestec de
vre o dare cu Ficuitorii tirii de mice natie vor

www.dacoromanica.ro
 59

fi, sä Tamale in nesuparare de bir si de havalele

in vreme de cinci ani» t).
Dupi cum nu posedam hrisoavele de inteme-
liere, nu pose dam nici invoelile ce le facura pro-
prietarii suspomenitelor targuri noue, cu acei cari
venira sa le descalice. Nu cunoastem dar nici
persoanele cu cart s'ati incheiat invoelile, nicI
amanuntele asupra drepturilor i indatoririlor re-
ciproce intre proprietar i bezmanari. Cu toate
aceste, ajunge sà ne aruncam privirea asupra sta-
tisticei din 1831, ori cat e defectuoasa si necom-
plecta, spre a ne da seamà de staruinta pusi de
proprietaril acelor targuri spre a atrage pe evrel
pe noua asazare.
Afara de Saveni, intemeiat, p e cat se vede,
pe vatra satului a unel mosii populate 2), si
unde gasim 71 evrel fata cu 531 crestin13),
constatam ca Bucecea numara, in 1831, 98 evrel
fati cu 15 crestini, ceiace indica, fara contestare

1) Inedit, vezi Anexa V.

2) Amintim c dupX Dktionarul geograf. al jud. Dora-
Aoki, SKvenii ar fi fost InfiiMat cu mult Inainte dc 1816, cNnd
a clipiCtat hrisovul de la Calimah, ceiace IndicN, In orce car,
ch era en sat foarte populat.
3) NumXrul crestmilor /mi pare foarte exagerat, afall dacX
Wail cuprins printre locuitorii thrgului, ranhi cari locuiau pe
toath Intinderea moiei. CX evreg slut totu i aci adevdraVi
fondatort al thrgului. se vede din registrul contribuabililor din
x839. El ne d, pentru SXveni, 23 de comercianV i mestesu-
gary evrel i nici un crestin. Cresting erafi dar torf plugari
nu thrgoveit

www.dacoromanica.ro
 60

ca ei sint unicii fondator ai targului. Frumusica,

despre care vom vorbi mai la vale, numara 82
evrel, pe cand cresting eraii in totul 7. Sculenii
156 evrei fata cu t30 crestini Pana i Caiutul,
din judetul Bacäului, Buhusi, numit Buhusoaia,
infundat in spre Piatra, Namaloasa si Draguseni,
in sudul indepartat al Moldovei, numarati : Caiutul
26 evrei si 104 crestini, Buhusi 82 evrei si 213
crestini, Namaloasa 91 evrei, 113 crestini si Dra-
guseni 104 evrei, 146 crestini.
Nimic nu ne poate da o mai buni idee despre
harnica propaganda, facuta spre a atrage pe evrei,
ca prezenta lor in aceste din urma localitçi, ime-
diat dupà intenieiarea lor. Cad, daci, pana la un
punct, nouele targuri, asezate in tinuturile din nordul
Moldovei, mai la hotar, puteaii fi mai usor cunoscute
evreilor galitieni si rusi, de la marginea %aril, si
vestea fundarei lor sa patrunda chiar in interio-
rul Galitiei, Poloniel i Rusiei, nu se poate spune
acela§ lucru despre niste targusoare noil inte-
meiate, infundate in colturile departate ale Mol-
dovei, ale carora ecoii, ba nici denumire, nu
putea rasuna la urechile populatiei evreesti din
stra.'inatate. Ca pilda pentru mijloacele ce se pu-
neati in joc pentru a atrage pe evrei in nouele
firguri ne poate sluji tairgu§orul .Ncitmiloasa, a-

1) Cifrele aceste imi par cu totul gresite, de oare ce easim,

in 1839 : 39 neguVtorii i mesteri evrei, fa0 cu 9 crestini
Evreii eraii dar mult mai numlrosi, tar cea mai mare parte
din crestini, plugari din sat.

www.dacoromanica.ro
 61

supra carula ni s'a pastrat o traditie interesanti.

Data sigura pentru intemeiarea acestui targu-
sor nu o cunoastem. Autorii Dictionarului geo-
grafic al judetului Putna ne spun ca ar fi fost
fondat de Vel logofatul Costachi Conaki in
1818, pe baza hrisovului ce-i s'ar fi dat in acel
an de Mihai Sutu 9, data cu atat mai inexacta
cu cat Sutu n'a venit in Domnie decat in Oc-
tomvrie 1819. Autorul Dictionarului judetului Te-
cuciü ne spune, din contra, cà tirgusorul nu a
lost infiintat cleat in 1824 2). Aceasta data ne
pare mai aproape de adevar.
In privinta fundarei acestui targusor ne rela-
teaza un bastinas ca Costache Conaki a chemat pe
evrel din diverse partl, a cladit o sinagoga i o
bale, pe care li le-a daruit de veci, le-a cedat te-
renul pentru case si pravalii, ha a dat la unil si
bani cu imprumut, fara dobanda, spre a le inlesni
comertul. Asemenea le dete si un loc gratuit pen-
tru cimitir. Cat de mult tinu acest mare boler ca
sa'si impopuleze targul cu evrei, nu rezulta nu-
mai din faptul ca sinagoga ce le-o cladise era
incapatoare pentru 4-600 persoane, ci Inca din
epizodul de mai la vale petrecut la 1830.
In acel an, cativa targoveti crestini facura.'
propaganda pintre cei din targusor si din sate-
Canianu i Candrea, Diction. gthgr. al judetalui Patna,
rag. 196.
2) Theodor N. Ciuntu, Diction, geogr. al jud. Tecucia
pag. 259.

www.dacoromanica.ro
 69

le dimprejur de a nu cumpara carne taiata de

cutitul hahamulul. and Conaki afla despre a-
cest fapt, veni anume de la Iasi, aduna intreaga
populatie cresting, si o dojeni pentru purtarea ei.
Apoi chernd pe haham si-I poronci si tale un
miel dupg. prescriptiile legel mozaice. Conaki
insgsi explicg multimei rostul ragaciunei acute
de haharn, scopul examinarei amgnuntite a ani-
malului tgiat si porunci apoi sa se frigg mielul, din
care lug o bucatg. si o mänca. Apoi, and si al-
tora sa manance, indemng norodul sg ft-Masa in
bune relatil cu evreil din targusor 1).
Aceia ce ne spune traditia despre concesiile
facute de proprietar celor noul veniti, concordi
cu toate documentele ce le-am pomenit in cur-
sul lucrarei de fata. Obiceiul ca proprietarul sg
contribue in totul sail in parte la cladirea sina-
gogel si a baiel prinse radacinh de la o vreme.
Rernane traditia privitoare la carnea cuser. Ta-
bloul va fi fost de bung seama infrumosetat in
curgerea vremeI, dar epizodul in sine se inte-
meiazi cu atat mai sigur pe adevgr, cu cat in-
tampinam agitatii contra cutitului hahamului in
Focsanii Munteni Inca la sfarsitul veacului al
XVIII-lea si la inceputul celui de al XDC-lea2).
Agitatii de asemenea naturi s'aii putut dar pro-
duce, si in noul tgrg invecinat: Namaloasa. In-

1) Fraternitatea, IV, 1382, p. 285.

1) V. A. Urechil, Istoria Romanilor, VIII, p. 63s-36.

www.dacoromanica.ro
 63

terventia proprietarului, intr'un chip oarecare,

spre a-i pune capat, dovedeste dorinta lui fer-
ma de a'si pastra populatia evreiasca si a atrage
noui imigranti
IV
La inscaunarea 1u Mihaiü Sturza, in 1834,
ere' in Moldova 40 targuri i targusoare, a ca-
rora nomenclatura este data in lista tinuturilor
inratunzite, facuta pe la finele aceluias an i su-
pusa, in 1835, la incuviintarea Domneasca 2). Nu-
marul lor fu augmentat in cursul Domniel lui
Sturza i dus la cifra insamnata de 62.
Judete, ca Tutova i Vaslui, cari, ca targuri,
nu aveail cleat capitalele de district, vazuri in-
fiintandu-se, in cel dintai : Murgenii, .Plopana,
Puefti i Pungeiti, in cel dealdoilea : Coddeitii
si Negreflii. In judetul Covurlui se infiintara :
Berefti, Foltegi, Pechea i Rogojensi. In judetul
Putna : Domne,s1i. In judetul Tecuci : Podul-Tur-
cului. In judetul Bacail : Tg. Glodurile si Valea
Rd. In judetul : Docolina, Rdducdneni

Urdeiti. In judetul Ia3i : Bivolarit Si Poeni. In ju-

detul Dorohoiii : Darabanii, Mamornita si Rd-
dduti. In judetul Neamt : Bosieni.
I) Dach pun pret pe tradicia citath, e ch la 188z, chnd a
fost publicath, nu aphruse tnch nici un document privitor Ia
Ititerneiare de thrguri noue. Autorul notitei, d. Osias Kohl,
nu putea dar fi influentat de arurea.
2) Analele Parlamentare ale Romdniei, V, p. 741-68.

www.dacoromanica.ro
 64

Avem prea putine informatii asupra datelor

and ad lost infiintate toate aceste targusoare.
Neajunsurile Dictionarilor geografice ies si aci
la iviala. Pentru cele mai rnulte nu ni se dà nici
numele proprietarilor, care le-ail intemelat, pen-
tru altele ni se indica proprietarul sati data, dar
aceasta din urma e in contrazicere isbitoare cu
stirile ce le avem de alurea, si mai ales cu ta-
blourile statistice ce ne staii la indemina. Fires-
te, evreii s'ar fi putut stabili intr'o localitate sail
un sat inainte ca localitatea sad satul sa fie fost
ridicat la rangul de targusor ; dar in acest caz
numarul lor ar fi fost mic. Apoi, este imposibil
de admis ca, mai ales inainte de 1839, oar-
muirea sa fie avut interes de a prenumara intre
birnicii din targuri sail targusoare birul era
egal pentru cele doua categorii pe orandaril
evrei de la sate, cart plàtiaü o dajdie indivi-
duala cu mult mai ridicata ca evreii din targuri.
pentru aceasta perioada cunoastem prea pu-
tine invoieli inchelate intre proprietari si cel sta-
biliti in targurile lor. Vom da insa aci putinele
tir ce le cunoastem asupra targusoarelor mat
sus pomenite.
Despre BivolarI, autorul Dictionarului geogra-
fic ne spune a a lost infiintat la 1834 1), dar e
cu mult mai posibil cà aceasta e data hrisovula

1) G. ChiriV, Dic,E. geografic al judgului Iafi, 1888, pag.

29 sub verbo.

www.dacoromanica.ro
 65

saii a invoielei incheiate intre proprietari si o

sama de evrel. In adevar, targusorul nu figu-
reaza pe «Tab la obstimilor satesti a Printipatu-
tului Moldaviel» din 1834, nici pe cea definitiva
din Fevruarie 1835. Nu stim nici pe ce mosie a
lost intemelat. Un sat cu nume de Bivolarl e
necunoscut i satul Bradul, nume ce 1-ar fi pur-

tat in vechime satul Bivolari, dupa autorul Dic-

tionarului geografic, nu figureazi nicI el pe ta-
bloul de mai sus. Off cum ar fi, Bivolaril numara,
in 1838, un minimum de 59 familii evreestI, toate
scutite de bir, intru cat nicI una nu figureaza
pe tabloul dajnicilor din 1839, ceiace indica in-
fiintarea recenta a tirgusorului. Cum ca evreil
sint singuril fondatori al noului tirg, se vede de
pe acela ca sint aproape singurii locuitorl. Cre--
tinii, ce'l gasim in 1859, in numar de 307, sint
in mare parte lacuitorii agricultori al satului, la
din contra ar trebui sa admitem o descrestere a
populatiei crestine in cursul acilor, lucru impo-
sibil de sustinut. In adevar, dupa. Dictionarul
geografic populatia tirgusoruluI ar fi lost, in 1885,
de 1206 locuitori, din cari peste o mie evrei I).
Bozienii ar fi lost infilntat la 1840 de logofatul
Lupu Bals 2). Nici aceasta relatie nu e exacta. In
1838 gasim in aceasta localitate, 20 familii evre-
esti, asezate, ce e dreptul, de curand, toate fiind
1) G. ChiriVt, DIcF. geogr. al jud. lafi, p. 29.
2) Const. D. Gheorgbiii, Dief. geogr. jade/. Neatat, Buc.
1895, P. 79.
DR. E. SCIIWARZFELD, DIN ISTORIA EVREILOR 5

www.dacoromanica.ro
 66

scutite de bir. Deqi aceste familii apar ca inte-

meletoare ale tirgultif, se vede ca o neintelegere
oarecare cu proprietarul impedeca desvoltarea
luT. Sinagoga nu fu cladita deck pe la 1851-1852,
*far cimitirul nu fu infiintat deck la 1879 cand
proprietarul darui comunitatel un loc in a-
cest scop 1). Numkul evreilor, nu crescu dar de-
ck cu multä greutate §i, dna' dam crezare sta-
tisticel din 1859, n'ar fi intrecut decat cu ckeva
unitati pe acea a cre§tinilor, 176 evrei fata cu
172 cre§tini. La 1890 numarul evreilor era de
peste 500, dintr'un total de aproape t000 su-
flete 2). El scam la 350 in 1899.
Dupa afirmarile lui Filipescu-Dubati 3) Darabanii
ar fi fost intemeiat pe la 1836, de marele logo-
fat qi general Teodor C. Balu§, proprietarul mo-
§iei cu acela§ nume, dar n'a capatat hrisov deck
la 21 Iunie 1837. Acela§ autor adauga : «Prin
construire de dughene, prin publicatil facute pen-
tru inlesnirea de traia i negot, s'an adunat ro-
mani, dar in mult mai mare numar evrei, intro-
du§i de catra Leiba Gher§an Darabaner, foarte
cunoscut ca vechiti orandar al rate§elui, ce era
construit pe drumul mare. Evreil (-rail mai ales
atra§i prin faptul ca pe aid treceati carau§ii in
mare nurnar, cà treceaa §i cgrdurile de vite de

Fraternitatea, IV (1882). p. 319.

2) C. D. Gheorghiu, Dig. googr. al jud. Mann!, p. 79.
.3) Dicyion. geogr. al /*ad. Dorolwiü, p: 67, sub verbo.

www.dacoromanica.ro
 67

negot spre Bucovina. La 16 Octomvrie 1839 pro-

prietarul a facut inscrisul de invoiala cu Cargo-
yeti, pe timp de 25 ani, dupa legea bezmanului
din Codul Calimah».
Vom vedea mai la vale importanta acestei
date, dar lesne se intelege c Leiba Ghersan nu
putea avea nici un interes sá cheltuiasca bani
din punga lui spre a atrage in noul targ evrei
cad sa'i faca concurenta in afacerile sale, cum
nu atarna de el sa faca publicatii i sa inlesnia-
sca traiul la cei earl veniaii sa se aseze in tar-
gusor. Teodor C. Bals era grabit, facu propa-
ganda in mare, instructiile date emisarului sag
Leiba Ghersan par a fi fost precise. In 1838 ga-
sim acolo un minim de 15o familli evreesti.
Iar in ce priveste privilegiile, incuviintate de oar-
muire, ele rczulta de acolo ca din 150 capi
de farnilii, admitand c cifra era exacta si nu in-
ferioara realitatel, numal 16 figura5 ca dajnici
negutitori 8i mestesugari in 1839. Celelalte, pe
cat se vede, se mai bucurall de scutire de bir
dupa cuprinsul hrisovului de intemeiere.
Dupa spusele lui T. N. Ciuntu 9, Podul Turcului
a lost intemeiat de proprietarul M. Iamandi, in
1840. La aceasta data «ar fi venit multi locuitori
din satele vecine i un numar de evrei si a5 in-
fiintat targusorul». Autorul nu ne spune daca aü
lost chemati de proprietar. Indoiala asupra ace-

Dicfionar srogr. al jud. Tccuciü, p. 161 sub verbo.

www.dacoromanica.ro
 - 68

stui punct nu poate fi. Data indicata, 1840, con-

cordeaza cu o notita publicata in Fraternitatea O.
Aceasta data nu e exacta. Podul Turcului figu-
reaza deja ca targ pe «tabloul obstimilor satesti»
din 1834 2); iar in tabloul statistic din 1838 ga-
sim, in acest targusor, 55 familii evree§ti, earl da-
deaii, in 1839, un numár de 30 birnici fata cu
47 crestini, ceiace ne arata Ca targul a fost in-
temeiat cu mult mai inainte. E mai mult ca pro-
babil ca targusorul s'a infiintat pe la 1830, in
virtutea unui hrisov a lui Ionita Sturza ai'al va
fi luat inceputul de la cele trei ratose, de bung
seama evreesti, ce erati pe acolo intre 1827-28.
Acesti orandari, indemnati de proprietarul mo-
alai, facura apol propaganda pentru impopularea
tirgului, intemeiat pe vatra satului, uncle o bise-
rich' fu clàdità inca. in 1830, ceiace explica pre-
zenta a 187 suflete crestine in statistica din 1831.
Data, ce ne-o da autorul Dictionarului geogra-
fic, anul 1840, va fi fost, fara indoiala, aceia
in care s'a stabilit o invoiala definitiva intre pro-
prietar i targovef, cand li se harazi evreilor,
de veci, si locul citnitiruluT, inaugurat la 1842 3).
Rdeldutii par a fi grupat, inca de la sfirsitui
veacului al XVIII-lea, si mai ales dupa rasluirea
Basarabiei, in veacul al XLX-lea, un oarecar

1) Bucure§ti, an. IV (1882) p. 385.

2) Analele Parlam. ale Romdniei, V , p. 757.
Fraternitatea, IV (1882), p 385.

www.dacoromanica.ro
 69

numar de oameni in jurul unui rato facut la

1772. Proprietarul moieI, marele logolat §i ca-
valer Costachi Sandu Sturza, vazand ca prin In-
fiintarea de targu§oare prin localitatile departate
de oraqul Dorohoiti se sporesc veniturile mo§iilor,
a stáruit i a scos cuvenitul hrisov de la Mihai
Sturza pentru recunoWerea targu§orului. Inmul-
tandu-se targovetii, proprietarul a format, la 1845,
luna Mai 14, actul de invoiala prin care s'au sta-
bilit drepturile qi indatQririle din ambele parti 1).
Acest act nu ne e cunoscut. Se constata insa,
din capul IocuIu, dupa scoaterea hrisovului, har-
nica propaganda facuta, de proprietar sail de ai
lui, spre a atrage o numeroasa pnpulatie evreiasca
in noul tirg. Abla intemeiat, Radautii numarara
43 capi de familie evrei, dupa recensamantul
din 1838, toti scutiti d bir, intrucat nici Ufi
dajnic evret1 nu figureaza pe lista birnicilor de
la 1839.
Rdducdnenii, despre care autorul Dictionarului
geografic ne spune cà a lost infiintat la 1830 de
Raducanu Roset, de la care §i-a luat numirea5),
nu a fost intemelat in realitate decat ceva ina-
inte sati putin dupi 1838-39. Targu§orul nu fi-
gureaza pe 1 sta din 1834 si nici pe tabloul sta-
tistic din 1838. El fiinta insa in anil 40. Gasim,

Filipescu-Dubn, Dicfion. geogr. al jud. Dorohoin, p.

292-93-
=) C. ChiriO, Dicfloa. geogr. al fad. Fdlciu, p. 165 S. v.

www.dacoromanica.ro
 70

in adevar, ca la inceputul anului 1846 «tacsia

natiel evreest1» din zisul targusor a fost dat in
intreprindere la Srul Aronovicrsi Aron Mende-
lovici contra sumei de 2262 lei 1), celace repre-
zinta un minimum de 36 sail 37 contribuabilI e-
vrei 2), care erail de buna seama intemeIetorii
targulul. Evreii constituira dealtfel, in toata cur-
gerea vremel si 'Ana in momentul de fata,
partea covarsitoare a locuitorilor targusorului WA-
ducaneni.

stiff mai lamurite le avem asupra targusoarelor

Beresti. i Poenii, desi nu cunoastern nici pentru
ele hrisoavele de intemelere.
Pentru Berqtiz, cel mai mare targusor din ti-
nutul Covurluialui, ne spune Moise N. Pacu 3),
cà actul de infiintare ar data de la 15 Fevruarie
1844, pus in aplicare la I Septemvrie 1844 de
fostul proprietar Dimitrie Suceveanu, fost proto-
psalt al Mitropoliei Moldovei. Ambele date nu sint
exacte. Berestii figureaza ca tirgusor in sta-
tistica dela 1838 cu 30 familii israelite. Intru cat
insa nu gasim nici un dajnic evreii pe tabloul
birnicilor din 1839, tärgusorul nu va fi fost in-
fiintat cu mult inainte. Rezulta aseminea, din aye-

Buletin, foaie oficiald, Iasi, 4 Iuli 1846, No. 52, p. 2o6 a.

2) In 1846 evreii din Moldova plgtiaU, prin gabel, 6o lei
pe an pentru fiecare cap de contribuabil.
3 Diction. geogr. al jud. Covurlui, p. 24 sub verbo.

www.dacoromanica.ro
 71

zamantul incheiat intre proprietar si negustoril

asezati in targusor, c dinsul apartinea 1u Teo-
dor Iarnandi. Conventia e datata din 21 Fevruarie
1842 si stipuleazi ca punerea el in lucrare se
va incepe de la anul 1844 Octomvrie 26 ; ceia
ce insamna ca targovetil aveaii sa fie liberi pang
la acea data de orice sarcini si
Ca toate invoIelile dintre proprietarl si targo-
vett conventia de la 1842 fixeazi suma ce acestl
din urrna. ail a plati ca bezman pe an, si care e
de 8 lei de stanjan din fata ulitei, fiind lungul
din dos eke 20 stanjanI. Conventia precizeaza
apol suma ce este a se plati pentru otcupul ra-
chiului, a vinulul si a pacurel, pentru luminari,
casapil si pitarii.
Art. 7 stipuleaza, conform intru aceasta cu
toate scrisorile de involalá cunoscute, «negustorii
jidovl s. avem vole a ne' face scoala, feredeii
si tintirim fr s. pFatim vreun bezman». Carac-
teristic e si art. 8, care declara ca «de la im-
plinirea a 3 ani i incolo sa nu fie volnici alti
negustorl straini a veni cu marfa, de care vom
ave nol, afari de cel ce vor fi asazati cu du-
ghenile aci in targ». In fine, fiece gospodar e
volnic a tine, adica a paste pe imasul mosiei,
cate doua vite pentru casa si a vinde dugheana
in libera vole, cu singura conditie ca contractul
sa fie incredintat de proprietarul mosieT. Artico-
lul EL sfarseste : «*i pentru credinta i intccmal

www.dacoromanica.ro
 72

urmare urmeazi a noastra iscalitura in limba e-

vrekisca i moldoveneasca 1)».
In Bere§ti dar, ca alure, evreil sint adevaratif
intemeitorl al tirgului intru cat invoiala se inchee
cu el an vedem figurind pe intaIul plan. Dealt-
fel, targu§orul fu infiintat prin mijlocirea §i hat--
nicia unui anume Leibovici, tatal lui Pascal Leibo-
vici, mort in Fevruarie 1899, in varsta de 70 an12).
Targuorul Poenii fu infiintat de Alexandru
Bats in virtutea unui hrisov din 1837, pe care'l
obtinu de la Mihal Sturza, cu dreptul de a face
doasprezece adunari de iarmaroace peste an §i
zi de targ pe fie§te care septamana, Duminica.
Bazat pe acest hrisov, proprietarul se puse in
raport §i face alcatuire (<cu negutatorii jidovi in
numar de dcuezecl i noua gospodari pentru in-
fiintarea targuprului», Carl al figureaza pe ta-
bloul recenzamantuluI din 1838. 0 copie de pe
aceasta alcatuire, datata din 21 Mai 1845, ne
poate sluji de dovada pentru mijloacele inchi-
puite spre a spori numarul evreilor in targurile
n' ü interneiate 3).

1) Buletinul Camerei de Como" din Galaii pc Octomvrie

1906, apud Cronica Is raelitd, VI, No. 39 din 26 Oct. 1906.
2) Egalitatea, Bucuretti, X, 18999 P. 54) care zice c Pas-
cal ar fi fundat tArgul. Trebuie s fie aci o confuzie Intre
fiul §i tathl, cgcl turgul fiind intemiat inainte de 1838, Pascal
era un copil de 9 ant, la fundarea kit
a) CA data 1845 Mai 21, ce o poartg exemplarul, este data
unei copii, rezultg din faptul cu la 1838 cei 29 gospodari

www.dacoromanica.ro
 73

Zisa alcatuire nurnita, «A'azare», declara, pe

cei 29 gospodari, scutiti de bezman §i de plata
otcupului rachiulu i a pacurei Fara' plata, ba
pot chiar intrebuinta venitul in folosul lor. Ei
trebuie sa'0 faca dughenile pana intr'un an, fiind
solidari unul pentru altul pentru executarea a-
cestel conditii. La randul sad, proprietarul se in-
datore§te a le da lemnul trebuincios din padu-
rea de pe m4e i anurne pari, nuiele, capriori
pi pochala de plop i fagi».
Dupa trecerea celor doi ani ci ail a varsa bez-
manul fixat ; dar, ca pretutindenea, sinagoga, Ie.
redeul §i tintirimul slut scutite de plara... Tot de
la acea data inainte ail a plati ii otcupul pe ra-
chid i pacura. Proprietarul ii rezerva casapiile,
vanzarea fanului, a orzului §i a ovazului in detail,
le invoqte insa vanzarea cu merta a ovazului
si a orzului, precum §i vanzarea de pete, tutun,
sare, lumanari de sail sail de ceara.
«Pentru vinul lush' ne spune art. 2 ce iari
ii sa da dreptul di a vinde de acurna, intifi sä vor
ingriji a sa aduna i a sa statornici cu a0zari de
dugheni a lor par la numar de psdzdci gospo-
dart, sa aiba a plati otcup de pe loc in curgire
de zaci ani cate doi lei pe tot anul, dar mai
-evrei eraii deja stabilqi hi tArgusor i c InvoTala vorbeste
tie infih:4area tirgului la 1345, &and fiiMa, la acea epoc, de
un nunah'r de ani. Aceasta reese si din art. 5 al aseArii, care
spune c gospodarii aü a'0 face dughenile panl intr'un an.
Doar nu vor fi stat gospodarff 6 ani sub cerul liber.

www.dacoromanica.ro
 74

inainte de a sa aduna zisul numar vor fi cu to-

tu/ opritr de la vanzarea lu, intalegandu-sa in
sfar§it ca acii 6o gospodari trebuie sa'si fad'
fieste care dughiana sa 1)..
Intrucat vanzarea vinului era o necesitate ab-
soluta pentru orice carciumar, stipulatiile acestui
articol ne dovedesc ca proprietarul tinea sa in-
troduca in conventie un stimulent spre a sili fa-
miliile de mai inainte stabilite de a face propa-
ganda activa pentru aducerea de nol gospodari
evrei in targusor, i a'l impopula cat mal in
graba.

Pentru Cooldigti datele statistice nu lasa in-

doiala c. targu§orul a fost infiintat de evrei.
In 1838 statistica ne d. 45 de familii, stabilite
de curand, de oarece tabloul dajnicilor din 1839
nu ne indica nic un contribuabil evreii. In 1846
evreil din CodaestI isf platlad birul prin mijlo-
cirea tacsiei2). In 1859 &ail 29 contribuabili
evrei cu 229 suflete ; iar statistica din 1885 ne
da 515 evrei la un total de 765 locuitori3).

In Docolina, uncle gasim 7 familii evree§ti in

1838, targu9orul a lost fondat exclusiv de ele.
Scutite de bir, intrucat nu figureaza nici un daj-
1) Inedit, vezi anexa VI,
2) Buletin, pale oyiciald, XIV, No. 52, Ia0 4 Iuli 1846
pag. 246-a.
;') C. Chirita, Dict. geogr. al jud. Vaslui, p. 49-50.

www.dacoromanica.ro
 75

nic pe tabloul din 1839, gasim dimpotriva 9

dajnici evrei in 1846 1). In 1859, Docolina numa-
ra ii contribuabilI evrei cu [00 suflete 2). Pana
in 1882 si 1892 numarul evreilor nu trece peste
20 familii, oraselul n'a luat nici o desvoltare cres-
tini abia ca era5 doua famili la aceste din urme
date 3).

Am vazut mai sus ca. autorul Dictionarului

geografic afirm c 11Iamornita a fost infiintat
dupa rasluirea Bucovinei, in virtutea unui brisov
al lui Constantin Moruzi. Faptul e inexact, Ma-
mornita figureaza in Condica liuzilor din 1803 ca
sat 4). Targusorul e pomenit pentru intaia oara
in statistica din 1838, inregistrand 28 familii is-
raelite, care insa nu. figureaza pe tabloul dajni--
cilor din 1839, ceiace dovedeste c targusorul
a fost de curand intemeiat. Ca cele 28 familii
erad intemeietoarele targusorului reese din faptul
ca, statistica din 1859 ne dä 33 dajnici evrel' cu
130 suflete, pe cand crestinii era5 in numar de
79 suflete, stabiliti de sigur in satul cu acelas
nume, cu exceptia impiegatilor. Acest fapt se
constata anume in 1885, cand targusorul, im-
1) Bulet. foaie oficiald, XIV, No. 52, p. 246-a.
2) monitorul Oficial al Moldorei, 27 August 1859, Verax,.
La Roumanie et les juifs p. 31.
Fraternitatea IV, 1882, p. 389, Dict. geogr. al judef..
Fdle,ss, p. 50.
4) Uricarul VIII, p. 297.

www.dacoromanica.ro
 76

preuna cu satul, numara 99 familif cu 497 su-

fiete, din cari 5o familii evreWI, dar «populatia
satului e contata la aceia a targuvnului»').

Targwrul Negreei, autorul Dictionarului geo -

grafic ni'l d ca infiintat la 18142). Aceasta a-
firmare nu e exacta. Negre01: e invederat un
sat vechiti, el figureazi in Condica Liuzilor, i n
1803, printre satele ocolului Funduhil de Jos 3),
§i fiinta, prin urmare, Inca in veacul al XVIII-Iea.
La acea data gasim, pe langa cei 88 dajnici
crqtini, dol evrei : Marcu jidovul i Die jidovul 4).
Dar tot ca sat figureaza i in «Tabla ob§timilor
sate§ti a Principatuluf Moldovei dupa inratunzi-
mta facuta la 1834», find prenumarat mai intaiu
printre satele ocolului Racove1, apoi, in mod de-
finitiv, printre acele ale ocolului Stemnicului. Ca
targuri in tinutul Vasluiului nu gasim decat unul
singur : «Vasluiul rezidentia tinutului* 5)
Care este, deci, data infiintarei targului ? De
buna searna anul 1835 saa 1836 cand proprieta-
rul v a fi obtinut de la Mihaii Sturza un hrisov
pentru intemeierea luL Aceia ce ne face a in-
clina spre aceasta data este faptul ca in recen-
1) Filipescu-DubAil, Diction. geogr. al jud. Dorokoiü, pag.
208 §i 210.
2) C. ChiriA Diction. geogr. al jnd. Vaslui, p. 129.
2) Uricarul, VII, p. 371.
4) Uricarul, VII, p. 373.
9 Analele Parlamentare ale Romeiniei, V, p. 725 §i 763.

www.dacoromanica.ro
 77

zamantul din 1838 Negrestil se prenumari intre

targusoare cu o populatie evrelasca. de 72 fa-
scutite toate de bir, cirora le-a trebuit cel
putin doi-trei ani ca sa se adune si sa's1 cla-
diasca casele. Iii 184,5 ii intalnim deja ca targ
asezat cu dare la Visterie, si pe evreii platindu'si
birul prin tacsie, ca in toate celelalte targusoare O.
Nu cunoastem nici hrisovul de intemeiere a
targuluI 2), niclscisoarea de tocmala incheIata,
intre proprietar i primil targoveti. Dar daca ne
referim la asezamantul definitiv, dat targovetilor,
la 5 Iuli 1845, de proprietireasa Eufrosina Rosat,.
dobandim convingerea c evreii sint fundatorii
acestui targusor. Astfel asezámantul le acorda,
prin art. 15, scutire de bezman pentru feredeu,
sinagoga si cimitir si le recunoaste, bine inteles,
calitatea de targoveti. Din contra, art. 12 privitor
la crestinl declara c «locuitoril ce vor fi cuprinsi
in darile haznelei sub numirea de birnici si in-
trati in lucrul boierescului, avand parnant de
hrana dupà asezamantul carmuirii, de ar fi i cu

4) Buletin, pale oficiald, Iast, XIV, No. 44, 6 Iunie 1846,

10. 237.
2) Intr'un articol publicat in Opinia din Iasi' i reprodus in
Egalitatea XXII, din 16 Sept. 1911, p. 283, d. Ghibdnescu
arath ea tirgul Negresti are larisov de intemetere din 1845
Iulie 5, dat de M. Sturza VocIA boieroaiei Eufrosina Rosdt.
Aceasta nil e exact. Dath in chestie e acea a unui afezdindnt,
pe dna brisovul a fost eliberat, de bunh seanth, cu vreck
zece ant mai inainte.

www.dacoromanica.ro
 78

locuinta in ulità nu se vor putea apAra de a-

ceast5 lucrare sub numire de t5rgov5t» t).
Dealtfel nu gisim in 1839 nici un dajnic cres-
tin tgrgovat in ofaselul noti intemelat, unde evreil
aü constituit, de la inceput, populatia cov5rsi-
toare. El numarail 53 dajnici cu 458 suflete in
1859, pe and crestinii, asezati de bunA seamá
in sat, numaraii abia 282 suflete. AceastA majo-
ritate evreil ail pästrat-o si mai tarz5U. Dicio-
narul geografic arata c5, in 1888, targusorul
avea o populatie de 195 familii cu 963 suflete,
din cari mai mult ca jum5tate sint evrei, carl
se ocupg cu industria si comertul, cei1a1l sint
romani, indeletnicindu-se cu cultura p5mantu1ui
si cresterea vitetor 2). In 1899 cif ra evreilor era
de 787.

Despre t5rgu1 Urdegi, autorul Dictionarului

geografic afirm5 a a fost infiintat abia la
1842 3). Cele 18 familii evreesti, can: figureazi
pe recenthmantul din 1838, desmint aceasti afir-
mare. La 1846 Urdestii avea 22 dajnici evrei,
tacsia fiind arendatà cu 1326 lei 4). Motive eco-
nomice ins4 par a se opune la cresterea si pros-
perarea evreilor stabi1ii, i or5'selu1 p5r5sit de

I) Inedit. Vezi anexa VII.

1) C. Chit*, Diction, geogr. al jud. Vaslul, p. 129.
3) C. ChiriiA, Dicf. geogr. al jar!. Fdlcin, p. 204 5. V.
4) Buletin, foaie oficiald, XIV, No. 51 p. 205 a.

www.dacoromanica.ro
 79

ei nu mai ia nici un avant. Din recenzamantul

din 1859 rezulta ca numarul birnicilor evrei ca-
zuse la 5, numarand 26 suflete, Populatia cres-
ting era de 89 suflete 1). Dar si acele 5 familif
parasira mai tarzeti targusorul, care, la 1894, nu
mai avea nici un evrea si nu cuprindea deck
27 familil crestine cu 100 suflete 2).

Valea Rea, despre care Dictionarul geografic

spune cà a fost intemelat in urma unui hrisov
din 1845 a lui Mihai Sturza 3), fiinta deja la 1838,
cu 52 familii Israelite. El avea, in 1859, 28 daj-
nici evrel cu 196 suflete. Cele 155 suflete cres-
tine,ce le gasim in aceias statistica, sedeaa
de buna seama in sat si nu eraii prenuma-
ate pintre targovell ; in caz contrar, ar trebui
sa admitem o scadere, fara motiv, a populatiel
crestine. In adevar, dupa statistica din 1885 tar-
gusorul avea o populatie de 85 capi de familie
cu 306 suflete, din cari peste 250 evre14). Evreii
erail dar si aci adevaratii intemeietori al targu-
sorului.
Pentru celelalte targusoare nu avem nici o
alta indicatie. Cifrele urmatoare, scoase din sta-
tistica din 1838, dovedesc cà toti proprietarii ti-
') Monitorul Oficial al Moldovel, 27 August 1859,
Verax, La Roumanie et les yuifs, p. 31.
1) C. Chirqh, Diet. geogr. ri fie.l. p. 204.
9 Ortensia Racovi Dic,t. geogr. al jud. Bacdu, p. 584.
4) 0. RacoviO. Diction. geogr. cr1 jud. Bacda, p. 584.

www.dacoromanica.ro
 80

nea5 sa'i atragi pe evrei in centrele nod create :

DomneqtI (tinutul Putna) zo capi de familie,
Folte§ti (tin. Covurlul5) 4, Murgeni (tin. Tutova)
50, Pechea (tin. Covurlui) 12, Plopana (tin. Tu-
tova) 27, Puqt1 (tin. Tutova) 53, Punge§ti (tin.
Vaslui5) 37, Tg. Glodurile (tin. Bacat) 7.

V
Fundarea tuturor acestor tirgroare i chema-
rea evreilor, spre a le irnpopora, sint in contra-
zicere isbitoare cu legislatia asupra vagabonda-
julul, care se intinde ca Lin fir ro in tot tiinpul
domnie lui Mihal Sturza. Aceasti legislatie a
fost §i este pururea Tnvocati spre a dovedi c.
evreii aü fost considerati, de multi vreme, ca
nite musafiri nepoftitI, cafl aü niválit in Mol-
dova pe c5I pfez* peste voia guvernulul, a au-
torititilor §i a trii. Unci cred ci. vor acoperi
astfel faptul chemirei in tari a evreilor de citri
biteie, cari erad pe atuncea unicii reprezentantl
al opiniel publice i ai t5xii. In realitate, misurile
§i decretele contra vagabonzilor nu a5 avut nici
cind scopul de a opri imigrarea evreilor in Mol-
dova, Vodi i guvernul s'ar fi pizit a lua atare
misuri diunitoari lor, rii i bolerimil.
a scopul legislatiel asupra vagabondajului nu
era nici de cum de a stavili intrarea in tarà a
evreilor, se vede de pe acela cà hrisoavele de
mpopulare departe de a interzice wzarea lor

www.dacoromanica.ro
 81

in targurile nog create, intaresc, dimpotriva, con-

ventiile, incheiate cu evrei sail i acele in care
se prevede ca se va da evreilor gratuit un loc
pentru sinagoga, feredeii si cimitir, ba, adeseori,
si materialele necesare pentru cladirea celor
doua constructil. Ce mijloc mai nimerit spre a
impiedeca stabilirea evreilor in targurile cele
noue, decat neintarirea invoielilor acute cu el sail
suprimarea din conventie a dispozitiilor privitoare
la sinagoga, bale i cimitir si a tuturor masurilor
ce le procurail vre o favoare ?
Apoi, daca fata cu venalitatea impiegatilor,
cu coruptia cumplita, de care erail stapanite toate
clasele societatei i toate autoritatile, evreil carl
veniaü sa se aseze in oi ase marl ca Iai, Boto-
sani i altele, cu o populatie evrelasca insem-
nata, se puteaii oarecum sustrage controlului po-
litienesc si al administratiei, nu se poate spune
acelas lucru despre oraselele mici. Aci nici un
nod venit nu putea scapa ochiulul de veghe al
autoritatitor, mai ales in targurile noti fundate.
Adevarul este ca decretele privitoare la vaga-
bonzi n'ati tintit niciodati de a indeparta pe
evreii din Ora, nici a descuraja imigrarea lor.
De forma, ei vizati numai pe asa ziii evrel fara
capatal, earl nu posedaii nici capital, nici mes-
tesug. In fond nu tinteaii nici pe acestia. Ma.su-
rile contra vagabondajului nu erati decat un
mijloc indirect, foarte productiv, spre a stoarce
bani dela indivizi si comunitati, motiv pentru
DR. E. SCHWARZFELD, DIN ISTORIA EVREILOR 6

www.dacoromanica.ro
 82

care erail scoase periodic la ivialä i periodic

suspendate saii lasate in desobicinuinta, dupa
cum Vodi i acolitil lul aveai nevoie sa'si sa-
tisfaca setea nesatioasa de ban!.
Caracteristic pentru cele spuse aci sint masu-
rile luate de Mihal Sturza pentru impopularea
orasului MihailenI, nurnit mai intal Vlàdenil, apoi
Tirgul Noil. Acest targ trecuse in proprietatea
Domnitorului, care i dadu numele sat, si avu tot
interesul sá inmultiasca numarul locuitorilor si
dea un mare avant spre a'l face cat mai pro-
ductiv pentru el. Pe cand Voda pregatea cele
dintai masuri contra vagabonzilor, in unicul scop
de a obtine, de la evreii din Iasi, restituirca gra-
tuita a politelor, ce le subscrisese pentru sumele
de care avusese revole spre a'31 asigura Domnia,
if vedem, totodata promulgand, in 1835, asaza-
mintul targului Mihailenl, pe care'l declara
capitala de tfnut. Art. 8 al acestui asazamnat
zice rostit: «Toti mestesugarii strain!, ce vor
veni spre a sa statornici cu lacuinta in targ,
care in urmarea regulilor prescrise vor zidi ca-
sa saü dugheni de meserif, precum stolen!, la-
cat*, pietrari, teslari i altii deasamine ce sg
intrebuintaza la zidirT, vor fi aparati de plata bez-
manului emfitefticos pe vreme de duct an!».
In 1837 II vedem mergand i mai departe,
Voda discuta cu o delegatie a targovetilor,
printre care 7 delegati evrel, numiti de «ob-
stia natiei evreesti», conditiile cele noue de

www.dacoromanica.ro
 83

involala intre proprietar §i targoveti. Pintre nouele

dispozitii se prevede anume la art. 5 ca :. «tot in
aceasta orandulalä a apararel bezmanului rerna-
ind i havra evreiasca ace mare, impreuna cu
alte douà mid §i cu feredeul natiei evree§t1 din
targul Mihaileni, precum §i o capi§te».
In acela§ a§eziimant se prevad asemenea ma-
surile -necesare pentru indestularea evreilor cu
paine (art. I I) §i cu carne (art. 12), in afara, bine
, inteles, de drepturile §i privilegiile ce le aveaa
evreii in coinun cu ceilati targoveti 9. Daci le-
gislatia asupra vagabonzilor era luata in serios,
nu incape indoiala cà Voda ar fi trebuit sa ex-
cludi pe evreii dintre delegati, ba cigar sa le
ridice favorurile incuviintate in trecut, necum sä
le acorde favoruri §i concesii noue, intinzind
scutirea de bezman la 2 sinagogi §i o capiqte,
in afara de sinagoga cea mare, adica aceia scu-
tità la intemeiarea targulul de Mare§, in 1792.

0 dispozitie importanta, inscrisa in anaforaoa

Sfatulai din 1839, aprobata de Voda la i Iuli, §i
care face parte din masurile contra vagabonzilor,
fu aceia a art. 35. Acesta declara c. «nici unul
jidov nu-1 este oprità stramutarea din tara, ce el
poate fi slobod a 4e§i cu toata familia lnio 2), A-
ceasta masura a fost deseori invocata spre a do-

1) Buletin, foaie oficiald, VII, No. 22, Ia§i 16 Martie 1839.

2) Manualul administrativ al Moldovei, I, p. 5 16, No. 379.

www.dacoromanica.ro
 81

vedi cà scopul legislatiei asupra vagabonzilor era

de a se desbara cat mai curand de evrei. E
cludat de constatat ea aceasta dispozitie nu mai
fu reinoita, nici reprodusa in incheiarea Sfatului
de la 1843, nici in decretele urmatoare, cari se
refera exclusiv la evrel. Vodl insasi i dadu lo-
vitura de gratie i dovedi astfel caracterul ade-
virat al legislatie1 contra vagabonzilor, care avu
de scop stoarcerea de bani, pe and pe alta cale
evreii eraii solicitati din toate partile &à vie sa,
se aseze in targuri si tärgusoare.
Targul Sulila devenise si el, intre 183o-4o,
proprietatea lui Mihai Sturza. El stiu sa-1 dea uri
avant prin o noui stabilire de evrei. De la vreo
Ioo capi de familie, grupand 496 suflete, ce ni
le daduse recenzamantul imperfect din 1831, ga-
sim, in 1838, 195 capi de familie evrei ; iar in
1839 Condica Visteriei arata cá erat acolo ro5
negustori i mesteri evrei birnici, fati cu 21
mesteri si comercianti crestini. Targul se jido-
vise sub stapanirea aceluia, care promulgase ne-
contenit masuri asa zise de aparare contra evrei-
lor si a navalirei lor in tara ; el capatase o ma-
joritate de populatie evreiasca pe care nu o va
mai perde. La 1843 Sulita fu distrus, in intreg,
de un incendiii, in care arse si hrisovul tärgo-
vetilor, si dansii incepuri sà paraslasca orasuL
Mihaiü Sturza, care, dupa dispozitiile luate con-
tra evreilor, in decretele anterioare, ba si in
acela din 1843, ar fi trebuit sa tresalte de

www.dacoromanica.ro
 85

bucurie la hotarirea luata de evrel de a parasi

targul i sä pule sa le ante vecinica pomenire,
se bizui dimpotrivg pe puterea-1 domniascg pi
opri pe targoveti sg plece ; ba, 11 decise sa'si facg
casele din nog, ii aluta Intru aceasta si fg.cu cu el
o noua invoialà, mai usoara, pe timp de 25 anl 9.
Calcand pe urmele Domnului, boleri, cari, chi-
purile, se aratara in public si in Obsteasca Adu-
nare, partizani ai mgsurilor luate contra navalirei
evreilor, se intreceaii, care de care, sa atragg
cat mai multi evrel in targurile lor. Am vazut
mai sus chipul cum se impoporarg nouele tar-
gusoare, intemelate pe acea vreme, dar i stg-
panitorii targurilor, infiintate mai inainte, se opin-
tira sg's1 inmultiascg numgrul locuitorilor. Astfel
Saveni, care numara 71 suflete in 1831, avea,
In 1838, 54 capi de familie sail 270 suflete e-
vreesti, printre cad 23 negustori i mesteri evrei
pi nici un negutitor sag mester crestin, In 1839.
Bucecea, din 19 capi de familie, cu 98 suflete,
in 1831, numara 43 capl de familie in 1838 si
26 negustori si .mesteri evrei, fatg. cu 14 crestini.
in 1839.
Moineiti cu 44 capi de familie i 193 suflete
in 1831, numara 215 capi de familie in 1838 si
78 dajnici, negustori i mesteri evrei, fati cu 39
crestini, in 1839.

NIdejde i Tiiu, Diction. geogr. al jud. Botofani, p.210

sub verbo.

www.dacoromanica.ro
 86

Ceziuju cu 3 capi de familie, 26 suflete in 1831,

numara 18 capi de familie in 1838 si 6 dajnici,
comercianti si mesteri errei, fati cu 9 crestini,
in 1839.
DPdgu,seni, cu 19 capi de famine, 104 suflete
in 1831, numara 38 capi de familie in 1838 si 4o
dajnici, negutitori si mesteri evrei1), fati cu 50
crestini in 1839.
Pentru Podul Iloaiei il vedem pe noul propri-
etar Neculai Cantacuzin biv vel logofat si cavaler
reclamand de la Mihaia Sturza un noti hrisov de
impopulare, la 1839 Mai 22, in care asigura e-
vreilor, ca deobiceiti, scutire de bezman pentru
sinagoga, baia si cimitir si le incuviinteaza, ace-
leasi drepturi si privilegil ca si targovetilor cres-
tini 2). Numarul lor se indoi fata cu acela din 1831.
Important mai' ales pentru opintirile facute de
proprietari, spre a atrage sail a retine pe evrei
in targurile lor, este asezamantul dat, in 1845,
de Eufrosina Roset pentru targusorul Negrep,
pomenit mai sus. Faptul de a da un asezamant
definitiv, abia cativa aril' dupa intemeierea targu-
lui, se poate explica prin vreo conditie suspen-
1) Inca o dovada de inexactitatea catagrafiet acelor vremuri.
Daca erail 40 dajnici evrei In 1839 numarul familiilor in 1838
avea sa fie cu mult Ind superior. Dealtfel, cifra de 40 birnici
pentru Draguseni nu poate fi nici ea exacta. Intreg inutul
Covurlui avea, in 1839, maximum 231 birnici evrei, din call
229 in GalaV, cifra si ea exagerata.
2) Inedit, Vezi Anexa IV.

www.dacoromanica.ro
 87

siva sad restrictiva' inscrisa in scrisoarea de toc-

mala, si care nu avea sa, cada sad sa se inde-
pliniasca decat in acelas an. Ca pilda, se poate
cita conditia stipulata in conventia targusoru-
lui Poieni, in care se interzicea evreilor de
acolo de a vinde vin inainte de a se aduna
6o familii, gospodari cu case si dughene.
Proprietereasa declara, in acest asezamant, cá
s'a invoit «cu negutitoril ce se gasesc pe acea-
sta movie si care acum vor a sa' asaza ca s aca
case §i dughene pe piata unde si este infiintat
de mai inainte ratesu si dugheni», si negutitoril
erati, bine inteles, numal evrei. Asezamantul pre-
vede drepturile i indatoririle proprietarului si a
targovetilor, articolele cu cari acesti din urm5
pot specula si surnele ce ad a plati atat ca bez-
man pentru terenul ocupat, cat si pentru marfu-
rile ce le aduc, marfurile sad obiectele scutite
de plata, precum i amenzile in caz de nepazire
a punctelor fixate de asezamant. Dar daca ace-
ste dispozitii se asemanati, in mare parte, cu a-
cele stipulate in scrisorile de tocmala sail in a-
sezamintele din targusoarele fundate mai inainte,
apol mai gasim unele privitoare la administrarea
targului, trase i ele, de buna seama, din hri-
soave sad din scrisori de tocmala, ce nu ne sant
inca cunoscute, i earl pun pe evrel pe un pi-
cior de perfecta egalitate cu crestinii, incuviin-
tandu-le atributiile unor adevarati consilieri co-
munali de astazi. i aceste stipulatii mai aratad

www.dacoromanica.ro
 88

putina greutate ce o punead boleril pe dispo-

zitiile legilor si ale regulamentelor cand interesul
lor propriii era in joc, precum si mijloacele in-
trebuintate spre a atrage pe evrel in targurile lor.
Articolele 18 si 19 din asezamant glasuese :
«Art. 18. Pentru orice lucrari atingatoare de
obstea targului cersute si de proprietara, va fi
deapurure doua madulari, unul de o natie cres-
tineasca. si altul de evreiasca, oameni alesi de
obste prin inscris, cu bune purtari, care in unire
cu vechilul vor indeplini in vremi niste aseminea
lucruri fara partinire sad cea mai mica obijduire.
«Art. 19. Pentru veniturile ce se unesc in fo-
losul imbunatatirii targului, cuprinse la art. 1, 2,
3 si 4 vor alcatui deosebita casa a targului, a-
sezata sub paza vechilului precum si a celor
doua madulari oranduite prin art. 18, cari vor fi
datori a str5nge aceste venituri si a alcatui ge-
neralnica sama de aceste venituri, a le da in
otcup prin publicatil si mezat, dupa cuvenita o-
randuiala, din care se va plati mai intai leafa
vechilului si a scriitorului sail, pe cat li se va
orandui de proprietate ; lar ceilalti bani sa vor
pastra in aceasta cash', din care sa vor face chel-
tuelile trebuincioase pentru imbunatatirile targului.
Vechilul impreuna cu fetele sus aratate, vor
alcatui budgetul la inceputul fiestecarui an, de
cheltuelile cersute, imbunatatirile dinauntru, pe
care le vor impartasi proprietatii spre a lua in-
cuviintare, dupa care avichilul si ceilalti ad a urma,

www.dacoromanica.ro
 89

and duplicata socotiala de cheltuieli la sfarsitul fie-

ste-carui an proprietatii, neputand i nefiind slobozi
a cheltui vreun ban, peste acel budget imbuna-
tatit, Fara stirea i voia proprietatii . . .1).
Mult mai caracteristic, pentru chipul de a a-
trage evrel in targurile nal intemeiate , este hri-
sovul dat logofatului Alecu Mavrocordat, proprie-
tarul targusorului Frumuiica. Fara a se sinchisi
catus de putin de nouele masuri decretate, in
1843, contra asa zisilor vagabonzi evrei, mare
boier, unul din maril dregatori aT Statului, Alecu
Mavrocordat incheid, la 8 Octomvrie 1844, o in-
volala cu negutitorii targoveti jidovi, in scop de
a grabi impopularea targusorului, care, pe cat
se vede, nu luase avantul ce'l dorise el. Frumu-
sica numarase, in 183 r, vreo 14 familii evreesti
cu 82 sutlete, fata cu 7 suflete crestine. In 1838
evreii crescura. la 47 capi de familie, iar in 1839
erail ro negustori si mesteri evrei fata cu 5
crestini. Spre a impopula si mai grabnic targu-
sorul, proprietarul incheiä zisa conventie, care
respira in fiece articol dorinta arzatoare de a a-
trage cat. mai multi evrei.
Art. r prevede ca proprietarul «sa; le dee loc
pentru o scoalà, un feredeii i un tintirim, pentru
care ei nici un ban bezman sa nu platiasa, nu
maT putin le va da si lemne Fara plata pentru
facerea acestorao. Art. 16 glasueste : «sg fie da-

Inedit, vezi anexa VII.

www.dacoromanica.ro
 90

tor proprietarul ca dupace se vor statornici cel

putin optzeci familii a le scoate hrisov ca sa si-
guripsasca statornicia acestei alcatuiri intru loath'.
viitorimeD. Era dar un imbold puternic, aproape
infailibil, spre a grabi aducere de familii noue
evreesti, si care isi produse, de buna searna, roa-
dele foarte curand. Mihal Sturza uitand de art.
1 al «regulelor pentru lidovil ce intra in tara»,
decretate in «seanta Domneasca la 14 Octom-
vrie 1843», cuprinzatoare ca «nicl un jidov nu
va fi in viitorime priimit in tara, afara numai daca.
va veni cu un pasaport formalnic si pe o vreme
hotarata» 1), intari zisa invoiala cu hrisov Dom-
nesc, la 1845 Iunie 25. El roaga si pe urmasii
sel «luminati Domni, fratil nostril ... nu numal
sa nu stramute aceasta legiuire folositoare si de
obsteasca priinta, ci mai vartos sa o intarIasca
pentru nesfarsita lauda» 2).

VI
0 ilustratie mai luminoasa si mai desevarsiti
a motivelor ce indemnail pe bolerl de a chema
evreii in Moldova pentru impoporarea targurilor
si a targusoarelor si pe Vodà de a'si da con-
simtimantul prin hrisov, ne o da rezisterrta lui
Mihal Sturza de a aproba amendamentul pe care
Obicinuita Obsteasca adunare il votase in 1844 ca

0 Manual Administrativ, I, p. 519, No. 383.

Inedit, Anexa VIII.

www.dacoromanica.ro
 .91

un adaus la o lege ce-i trimesa in deliberare.

Anume, la 16 Fevruarie 1844 Mihai Sturza tri-
mese Obstestei Adunari un proiect intitulat «pen-
tru trei pricinl care impovoreaza pe lacuitorii
de prin sate si aduc cu dinadinsul impedecare
staril lor» O. In cele doug dintal articole ale pro-
iectului se propuse, intre altele, oprirea de a se
da evreilor oranzile de prin sate si diimuirile, ci
li se interzise si sederea in sate. Cei stabilici. in.
sate aveail si se mute ia targuri i targusoare
intr'un soroc de 3 luni pana un an de zile. Ob-
steasca Obicinuita Adunare discuta proiectul in
sedintele sale din 26 si 28 Fevruarie 2). Cu-
prinsi de o dragoste neexplicabila pentru tarani,
pe earl ii exploataii neomeneste ca proprietari,
cativa membril din Adunare propuserd la art. I,
care cuprindea interzicerea specularei in sate,
urmatorul amendament votat de adunare :
«Se incuviintaza cu adaugirea ca lidovil sa nu
fie slobozi a tine orinzi de bautura nu numai.
prin sate, dar nici pe la drumuri, nicT prin tar-
guff, si asemenea sa nu fie slobozi a specularisi
nici cu vanzare de ale mancarel nici la un loc,
nici prin targuri, nici prin sate, nici pe la dru-
mull, 'far afara de speculatiile oranzilor de bau-
tura si a dilmurilor, precum si a vanzaril acelor
de ale mancaril, alte osebite pozvolite speculatil

1) Analele Parlamentare ale Romdniei, X112, p, 360.

2) Analele Parlamentare ale Romaniei, X112, p. 367 i 368

www.dacoromanica.ro
 92

vor fi slobozi jidovil a face in Ora' si pentru in-

trebuintarea acelor osebite speculatii vor putea §i
a avea vremelniceasca sedere -prin sate» ').
Nu avem sà examinam aci motivul care a in-
spirat legea si arnendamentul in chestie. Adu-
narea vota §i legea §i amendamentul, §i ea fu
supusa la sanctionarea Domneasca. Mihal Sturza,
care luase cu cateva luni mai inainte mai multe
masuri hartuitoare contra evreilor si promulgase
instructiile contra vagabonzilor, nu se putu sta-
pani fata cu aceasta propunere, atata i paru de
monstruoasa. Pe temeiul art. 52, Cap. II al Or-
ganicescului Reglement el pofti Obsteasca Adu-
nare s. la aminte «urmarile care neaparat s'ar
prileji din aceasta masura precum mai jos se
arata :
«I. Cele mai multe targuri din Printipat,
care sint proprietati particulare, se afli locuite
de jidovi, pentru ca locuitoril Moldovel isi afil
mai bine folosul gospodariei lor in plugarie.
«2. De vor fi opriti jidovii de prin targuri a
face alisveri§ de bauturi §i ale mancaril, nu ra-
mane indoiala ca acestia lipsiT fiind de inchi-
puirile vietuirif vor parasi .acele targuri cad se
vor pustii.
«3. Cu aceasta pustiire s'ar face o lovire asu-
pritoare in dreptatile proprietatil, mai ales a nu

,) Analele Parlamentare ale Romkniei, X112 p. 533, No. 39,

litera A.

www.dacoromanica.ro
 93

este cu putinti a lacui acele targuri cu sateni,

cand cele mai multe mosil aü trebuinta inci de
lacuitori, iar nu a se imputina numarul acestora
tragandu-i prin targuri si a patami agricultura din
lipsa lucratorilor.
«4. Legiuitele tanguiri i pretentil a propieta-
rilor si a posesorilor, acei ce aü contracturi de
rachiii, Wag, legumuri, i alte producturi, incheete
cu jidovii, care opriti fiind a vinde bauturi si de
ale manCarii prin targuri vor cere cu drept cu-
vant desfiintarea contracturilor.
«5. Proiectul infatosat Adunarii priveste numal
pe sate, a carora marginite relatii nu pot fi ase-
manate cu intinderea interesurilor a oraselor si
a targurilor, pentru care urmeaza a se chibzui
nu numai o singuratica masura, ci o sistema
mai intinsi si bine cumpanita, ca sä nu prici-
nuiasca ingreuiere i s. aduca feluri de nein-
demanari in aplicatia sa.
<dn deplina incredere dar ca Adunarea va
cumpani cu intelepciune aceste grele imprejurari,
pe lângä care se adauga si invaluirea a unui in-
semnator ram a veniturilorNisteriel, a careia im-
plinire numai prin tacsil se poate inlesni, propu-
nem Adunaril ca sa intoarca luare aminte asu-
pra acestui predmet i sà margineasca a sa lu-
crare atingkoare de jidovi numai incat priveste
pe acei de prin sate, numai Intàiü sa sa vazà re-
zultatul ce ar aduce aplicatia acestei masuri,
apol dupà ispitá &à se poata regularisi in vre-

www.dacoromanica.ro
 94

me o mai departe lucrare i pentru acei de prin

targuri ; caci ameninta Voda--- fiind inchele-
rea Adunaril precum s'a zis mai sus in mai
multa intindere asupra puntulul intaiii din proiect,
ne vom afla in pozitie de a nu o putea intari si
prin urmare ar remanea innimicit tot proiectul,
care cuprinde in sine'si masuri de mare priinta
pentru locuitorii satenio I).
Ofisul Domnului fti cotnunicat Adunarei, in se-
dinta sa din 4 Martie. Ea pasi pe data la des-
baterea lui si cu majoritatea de doua treimi re-
veni asupra votului sau anterior. In raportul sau
catra Voda, Presedintele Adunarei II informa ca
«Obsteasca Obicinuita Adunare dupà tratatia
debatatia urmata cu majoritaua glasurilor, gaseste
Inaltele aservatii, cuprinse in acest ofis, foarte
drepte i temeinice, hotareste ca, potrivit cu a-
cele, incheerea ei de mai inainte, in acela ce se
atinge de puntul intaiii a proiectului pentru trei
pricini ce impovoreazi pe lacuitori, sa se cu-
noasca marginita numai pentru lacuitorii de prin
sate» 2).
Dar motivele invocate de Voda, pe care Adu--
narea le gaseste drepte si temeinice, ne explica
de ce evreii eraii intemeietorii targurilor si pen-

1) Analele .Parlamentare ale Ronuiniei, NW, P 534-5. No.

39, litera C.
2) Analele Parlameneare ale Ronanier, XIV, p. 372-73,
535 i 536-37, No. 39 lit. E.

www.dacoromanica.ro
 95

tru ce ocarmuirea ji particularii cautati sa'l a-

traga: in Ora.

Am argtat alurea soarta legei de mai sus, in

ce priveste oprirea evreilor de a lgcui si a se
stabili in sate. Ea nu se putu mentine multà
vreme, fiind contrail intereselor proprietarilor
de mos% ale boierilor si ale populatiei. Prezenta
evreilor era necesara in sate, ca si in targuri.
Lesne se intelege dar cg fraza lui Mihai Sturza
ca dupi ce se vor vedea roadele legei la sate
se va putea chibzui asupra intinderel sale la tar-
guri, era numai o vorbg goalg. Voda tinea sg-i
dauriascg pilula Adunarel i sg cladiasci membri-
lor un pod spre a putea bate in retragere si sà
revie asupra votului lor nechibzuit.
Nimenea nu se mai gändi de a relua chestia.
Din contra, dupg abdicarea lui Mihai Sturza se
mai infiintarg 20 targusoare noue, in anii 5o. Nu
avem lamuriri asupra acestor noue, descalecari.
Nu punoastem cleat hrisovul privitor la Ivqti,
pe care caimacamul T. Bal ii dadu, la 13 Oc-
tomvrie 1856, Postelnicului Panaite Bals, prin care
intareste invoiala savarsita cu targovetii sezatori
in acel tgrgusor. Dispozitiile din ea sant copiate
dupa alte involell si hrisoave privitoare la des-
chidere de targ noü. Astfel art. 4 prevede ca
«Pentru trei ani de zile, incepgtor dela 1855 si
pang la 23 Aprilie 1858, nu va plgti obstia bez-
man i otcup». Iar art. 3 stipuleaza : «Pentru na-

www.dacoromanica.ro
 96

tia jidovilor sa le dea proprietatea loc de scoalä,

fereded i inrnormintare Fara plata de bezman,
la a carora cladire se vor ajuta si de proprietate
la cheltuiala».
Cat pentru motivul pentru care Caimacamia in-
voeste deschiderea de targ non', hrisovul ne spu-
ne <<cà Inmultirea targurilor este un mijloc ne-
contestat pentru inflorirea comertului ...»').
Targul Iveti, desi situat in partea de Sud a
Moldovei, numara dol ani dupa. intemeiare, in
1859, o populatie de 209 suflete evreesti, and
22 dajnici la plata gabelei. Acesti dajnici evrei
sint, de buni seama, adeva.' atii intemeietori al
targului. Cele 635 suflete crestine, ce ni le da.
statistica din 1859, daca nu ne gasim in fata u-
nei greseli de tipar, nu pot fi deck plugarib carl
n'avean nimica de impartit cu noul targusor. A-
ceasta nu rezultà numal din faptul c pe la 1894
eran abia in totul 455 crestini, pe cand evreil
eraii in covarsitoare majoritate 2), ci Inca de pe
acel'a ca statistica din 1859 ne da in totul 15
negustori si 2 mesteri crestini. 3).
In ace1as situatie cu Ivestil eraii, de buna
seama, targusoarele non infiintate din tinutul Ro-
rnanului, cari cuprindean in 1859 o populatie co-
varsitoare, de nu exclusiv evreiasca, si adica :
5 Curiend judiciar No. 21 din Martie 1902, Buletinul U
niunei comunitdiilor israelite, Ia§i, 1903 p. 131-34-
2) Ciuntu, Dic,tion. geogr. al jud. Tecucifi, p. iii.
3) Monitorul Oficial al Moldovei, NO. 89, 27 August 1859.

www.dacoromanica.ro
 97

'Mega 474 evrei fati cu 453 crestin11), Bdrei

245 evrei, 195 crestini 2), Dthnieneiti 154 evrei,
170 crestini 3), Oniicant' So evrel, 68 crestini 4).
In tinutul Iasului nouele tdrgusoare Dimacke
o Tiganal zis i Ceimindreill, numárard in 1859,
ate 67 si 78 evrel fati cu 62 si 6o crestini 5) ;
lar in ce priveste Tibana, autorul Dictionarultd
geografic ne spune ea proprietarul ruosieI de-
clardnd, in 1857, infiintarea targusorului, in scurt
timp s'au adunat multi evrei i tdrgusorul a a-
juns in f1oare6). Acest fapt e confirmat si de sta-
tistica din 1859, care indica' 78 evrei fati cu 6o
crestini, i e tdrani din sat, intru cat aceias sta-
tisticd ne dd in totul 2 negutitori crestini si aid
nfl mestesugar.
In judetul Fà1cii targusoarele : Gug-eiti numdra
in 1859, 54 evrei fata cu so crestini, iar Hocettii
64 evrei, 18 crestini.

1) i aci cretinii slat tilranii din sat, nu tngoveci. Astfel

la 1885 erad 229 familit din cart 1(38 evreeti (P. Condrea
Diction. geogr. al jud. Roman, p. 12).
2) Condrea, Diet. eogr., p. 16 ne spune et la 1885 eraii
in Bdra 71 familii, mat toate evrei. In 1859 erau In totul 2
neguqtori crqtini cu 9 calfe §i calfe mqte.pgari.
1) Avea In 1859, 1 me§ter i 2 calfe cretinl, restul era
dar plugart.
4) N'avea, In 2859, nici un negustor, nici mqte,pgar
crestin.
5) Dimachi n'avea, In 1859, nici ran negustor sad melter
cre1tin, Tiganaq 6 comercianti. Cre/tinii slut dar cet din sate.
') C. ChiriiX, Did. geogr. al jud. Iai, p. 236.
DA. E. SCHWARZFELD, DIN ISTORIA EVREILOR 7

www.dacoromanica.ro
 98

hi judetul Suceava, Pajama, pe care Dictio-

narul geografic 11 crede intemeiat la inceputul
veacului al XIX-lea '), dar care nu fu infiintat
deck dupe', 1848, numara, in 1859, o populatie
de 86 evrel Egg cu 5 crestini.
Ultimul targusor infiintat in Moldova este Drdn-
nurnit i Brdnzd, intemeiat de Mihai Ko-
galniceanu in 1862, pe mosia sa, cu hrisov Dorn-
nese 2) ; dar nici aice nu avem amanunte.
Alaturea cu impopularea targurilor nog inte-
melate, crescu si populatia din targurile create
mai dinainte, prin imigrarea sad asezarea necon-
tenita a elementelor noue, in urma propagandei
%cute de cei mai dinainte stabiliti, propaganda
facuta cu invoirea, i -Farà doar si poate, cu sti-
mularea proprietarului targului. Recenzamantul
din 1859 ne arata avantul luat de fiecare targ
targusor gratie atragerei necontenite a elemen-
tului evreesc.

0 istorie economica a principatelor romane

nefiind Inca scrisa, nu ne putem da seama,
intr'un mod %murk, despre enorma influenta ai
rolul preponderant, pe earl acesti evrei, chemati
din strainatate, it jucara in desvoltarea lor eco-
nomica, nici partea ce aü luat-o la renasterea
poporului roman. Noii venii, intemeletoril targu-

Serafim Ioneseu, Die/. geogr. al jud. Suceava, p. 233.

2) C. Chiricd, Dice. geogr. al jud. Fdlciü, p. 34.

www.dacoromanica.ro
 99

rilor i ai targusoarelor, relmpopulatorii targurilor

vechi, pusera in valoare, alature cu evreii basti-
nasi, atat prin harnicia lor, cat si prin spiritul lor
de intreprindeKe, roadele pamantulul, pe care se
asezara. Agricultura lua un avant, pe care nu'l
cunoscuse mai inainte. Pamanturi, lasate in pa-
ragina secole dearandul, si cari serviag cel mult
ca imasuri, pentru pascutul vitelor, furl braz-
date de plug. Veniturile mosiilor crescura vazand
cu ochiT. Materii brute, cari mai inainte nu aveag'
nici o valoare sag o valoare cu totul neinsem-
nati, capatara o putere de cumparatura, care adu-
cea belsugul in casele stapanitorilor si a incun-
jurimel. Targurile i targusoarele devenisera cen-
tre importante pentru schimbul, vinzarea si cum-
pararea produselor de tot soiul din regnul animal,
vegetal si mineral. Exportul crescu din an in an
Inteo proportie geometria. ; comertul se ridia.
la o treapta necunoscuta in vremile trecute.
Budgetul tarilor romane, saracacios si anemic,
atinse cifre negandite i nevisate.
Mestesugurile foarte primitive se transformara
si ele sub munca i sudoarea acelor oameni har-
nici, cari emancipara cu incetul i cu o perse-
verenta rara, targurile ce le locuiag, apoi intreaga
iara, de sub tutela strainatatei, retinand in tarä
multe sume de acele ce se cheltuiati mai ina-
inte pentru obiecte fabricate, fie de prima nece-
sitate, fie de lux.
Industria mare îi datoreste si ea in bung parte

www.dacoromanica.ro
 100

existenta sa, and direct, and indirect, spiritului

de intreprindere, capitalului, propagandei si mun-
ceT harnice al acestor ewe.
Dar evreii Ii facusera datoria. 5i dupace epoca
renasterei politice si economice a principatelor
se desavarsise, ei carl f usesera prima pioneri sit
alcàtuiaü una din pArghiele principale pentru gra-
birea renasterei, fura pusi' la o parte sail lasati
In uitare. Aceiasi boieri saü descendentii lor, a-
ceiasi proprietari, oameni politicI, carl se slujiseri
de evrei ca de un adinirabil instrument pentru
prosperarea lor proprie si pentru propasirea tärii,
pentru valorificarea mosiilor si a produselor pa-
mintului, se intoarsera naprasnic contra sala-
horilor de la primul ceas si'l tratara mal rail ca
pe fii vitrigi, ca lepre. Evreul isi facuse datoria,
n'avea decat s plece.
Poate fi interesul mornentan al politicei si al
politicianilor de a se lua masuri exceptionale
contra evreului, va veni insa o vrerne cand isto-
ricul impartial, gratie documentelor, azi inca ne-
cunoscute, va lumina scenele i faptele din cre-
cut i, faca.ndu-le deplina dreptate, va recunoase
evreilor serviciile ce le-au adus tarilor romane si
Romaniel i meritele ce 1i-aU castigat.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE
DOCUMENTE PRIVITOARE LA FUNDAREA
TARGUSOARELOR .

Documentele inedite, ce Ic redau mai jos, afard de cel sub

Aro. VII, tifi fost comunicate, la vremea lor, in copie, Socie-
teez istorice Julia Barascht care a .fiinMt in Bucureftz intro
1886-189r. Fratele men Moses, fostul secretar general al
Societayei, le-a utilizat, in parte, in raporturile sale anual,,
publicat in Ana lele Societayei,raporturi publicate fi in tiraj
aparte sub titlurile : Excursiuni critice asupra istoriei
evreilor in Romania fi Momente din Istoria Evreilor
in Romania.
Dan In jinele fieccirut document numele persoandi care il
detinea in original sate in capie legalized. -

DOCUMENT PRIVITOR LA FUNDAREA TARGIWRULUI

MIHAILEN1
1792 Julie in 12
Cu mila lui Dumnezeil, Nob Alecsandru Constantin Moruz,
Voevod Domnu Thrif Moldovei.
Facem stire cu aceasth carte cg dupg jaloba ce aü dat ch-
trg Domnia me o samg de jidovi de peste hotar, de alte phrti
strgine, ce aü venit in pirtea Moldove, rughndu-v h. ca sg
.aibh vole sh fach thrg nod la tinutul Sucevil, pe mosia V11-
deni a dmsale Costald Maris (am dat porunch) s s aducg
pe amhndouh phrlile de faç i sh fach asezare intre dInsisf
pentru venitul moiei. §1 dui:4 asezarea ce s'aii fgcut ad td-
mes chtth Domnia me instiiMare, impreunh si cu zapisul nu-
mitului Constantin Maris, staphnul mosiet VlAdeni. i atht
din instiiMarea ispravnicilor cgt si din zapisul dat la mhna
jidovilor lucredinthndu-mh Domnia me ch este cu primirea
stlphnului mocieb si cg cu facerea thrgulub pe acea mosie nu
se dh aid o pricing de strichciune altor thrguri de prin pre-

www.dacoromanica.ro
 102

jur. Iat h. ddm voie Domnia me sh sh fach thrg pe numita

mosie V1deni, adunandu-sit jidovii si aliY, numai din cei
strhinY de peste hotar, iar nu si din locuitoril pdmhntului a-
cestuia, achndu'si dugbeni si alte intemeieri pentru petre-
cere si alisverisul lor sh urmeze intocmai dupd asezarea ce
aii flcut cu stdpdnul mosiei. Adech, toV acei strhini cc ar veni
sd sd aseze n numitul tdrg, pe rIndul de dugheni si de ergs-
me orY ate vor face la ulita eh aYbd a plat; bezmdn pe an
In faia dughenelor pe tot sthnjinul gospod chte optzed vi
patru haul In curmezisul dughenilor, iar lungul dughenelor
sd aibh din pdretele dughenil din dos doisperezece stungeni ea
su'si 5.6; cele trebuincioase, si acei stAnjeni sh nu sri so-
cotiascd a plhti bezmhn. Locul ce vor cuprinde pentru
scoald i feredeil sd. fie lungul i curmezisul, dupd cum si la
alte thrguri i bezmdn ad nu plutiasch. Negqitorii ce Nor veni
orb crestini, orb armeni saü jidovi i vor vroi ca sd fach crdsmi
pi dughene la u1iil, orY cute rdnduri de dughene ar face, std-
pdnul mosiei ad nu sh amestece, ce singur negutitorib sh and
voia a impthli locul i shy fach. dugheni i crdsme la ulith ;
bar la partea mahalalei sd nu sd amestece, cc stilpdnul mo-
çiel sit abbd a da loc celor ce vor veni ca s sT. aseze. §i acel
earl vor voi a sd Eqeza la mahala sit fie volnicl ayi face casT,
si locul ce ii sd va da sa fie zece stanjeni lungul i cinci stan-
jeni curmezisul pe care vor Odd cdte un leu sesezeci de bani de
loc bezmiln pe an si nici un fel dc bduturd sit nu vrindd.
Toti tdrgovetii ce vor ave chte o vita doud sail mai multe
sit aibd a da chte cinci parale la staphnul mosiel de toath
vith mare, cal, boU si vacit pentru cheltuiala gardului Wine,
qi thrgovetil sh nu sa supere a pune gard la tarind. Pentru
chsdpiile ce se Nor face in th.rg vor da la stdpAnul mosieb
elite cincl ca. cane pe toath septdmhnd ; bar in postul mare
0 in postul Sdnthmariei nu vor da aimicT, i pentru bezmAn
sd nu sd supere a pldti. Orice fel de negustori saii INcuitori
vor merge la zioa larmarocului cu orice fel de marfil si nu
vor ndimi loc de la tdrgoveVi i vor vinde marfa lor la ma-
hala, sit aild a plhti bezmhn la sthpdnul mosiei ate sase pa-
rale de tot sopronul saii mai jos, duph starea negustorului;
Yard de la ccl ce vor merge cu card incdrcate cu altfel de
marfd i avhnd In card adicd Bare, legume, miere si altele va
lua stdprinul mosiei chte una safl doud parale de tot carul In-
cdrcat. Vrdnd cineva din thrgovecif a'§I vinde casa sail du-
ghiana cu locul shu, volnic sd fie, numai acel ce vor cumpdra
sd aibh a pldti bezmdn dupd cum mai sus se aratb.
Top neguVtorii acei ce vor veni acum sTV mhsure locu-
rile de dugheni si crhsme intr'un an de zile sd nu fie supdral

www.dacoromanica.ro
 103

a plgti bezmtn. Spre aceasta dar iatg prin cartea aceasta I

Domniei mele Inthrim tgrgovetilor cre§tini, armeni qi jidovi,
ce se vor aduna cu locuinta la acest tgrg, ca dupg agezarea
qi tocmala ce ail avut cu numitul stgptnul mo§iei s S ur-
meze In toate intocmal §i pre deplin nestrgmutati in veci,
dupg cum st cuprinde la aceia§ scrisoare, §i st stgpgniascg
fie§te carele cu pace casele, dughenele, crt§mele ce vor face
Inteacest tgrg dgndu'§i bezmtnul numai pe cele ce sg aratg
la scrisoarea de tocmalg, cu mai mult sg nu fie supgraV, nici
sg st adaugg vreodath mai mutt peste cuprinderea scrisoareY
de tocmalg. Si pentru o §coalt ce se va Face 1ntr'acest tgrg
pentru invtOtura copiilor ce vor ave cre§tiniI st nu st su-
pere de cgtrg stgpiinul mo§iei cu plata bezmgnului. Si intru
acest tgrg 68. sX fact patru Yarmaroace pe an, adicg la Sf.
Gheorghie, la zi intai a lunel August, la zi Intti a lunei
Octomvrie §i la §ase zile a lunii Ghenarie, iarg ziva ttrgu-
lui de toatg septemkint peste an sg fie lunta. Deci poron-
cim Domnia me §i D-voastrii ispravnici iinutului st fii cu
privighere §i cu purtare de grijg ca St sg urmeze la toate In-
tocmai §i nest:Et/mutat dupg cum mai sus st aratt prin cartea
aceasta a Domniei mele.
1792 lullii 12 sae in Roman
Alexandru Moruzi V. V.
Vezi nota 2 de la p. 32.

II
DOCUMENTE PRIVITOARE LA FUNDAREA TARGUORULTJI
PODUL-ILOAEI
1823 Mai 25
Cu mita lui Dumnezeil Noi loan Sandul Sturza Voevod
Dornn Zemli Moldaviei.
Pretutindine orli§ele §i tilsgurile aü slujtt spre folosul §i in-
temelare stgrii noroadelor, acesti find purure aca§urde unde
sg sglluesc invtOturile me§te§ugurilor §i toate cele lalte In-
deletnicirY a iscust*i, acolo §i lucrare neguOtoriilor sg In-
fiiMazt In tot chipul §i cu aceasta dinpreunt qi sporire bogs-
igei, apoi acolo §i plugariul §i pgstoriul afig preiul cel a§tep-
tat al ostenelilor §i al sudorilor feta lor, qi de acolo sg rg-
varst toate 1nlesnirile §i folostintele acele in carl st inchee
fericire noroadilor. Domniea me rgvnttorifi find lntru toate cele
privitoare spre InbungthOre stgril §i aceiea de ob§te a patriii
§i aceiea in parte a fie§ti citruia, dupg cuviin;a dreptMilor
celor cunoscute, luat-am aminte la cererea ce ni-aii fgcut

www.dacoromanica.ro
 - - 101

prin jalobli al nostru cinstit i credincios boer Dunmealub

§hrban Negel biv vel vornic ca sh'i eh sloboadh roe prin
hrisovul DomiiiiI mele de a alchtui thrgul din nod pe mosiea
Dumisale ScobinVnii di la Onutul Chrlietturil, care alchtuire
de thrg Dumnealul, duph stares locului, voeste a'l faci lIngh
plirhul Bahluiulub in prejma loculub ci sh numesti Podul Le-
baiT a dumisale Hatm Constand. Pa lade, uncle betels prin
hrisov gospod a Domnulul Scarlat Calimah Vvd : s'ail dat
voie a eh faci thrg, arhthnd Dlub vornk. ch la un ashmine loc
adaugandu-sh si ashzare de thrg pe mosiea Dsale, sh va faci
o indoith inlesnire spre lucrare alijverisulub si spre foloaul
obstiil norodulub, carib orb inteo parte, orb intr'alta vor
ave purure sloboda si indhmhatich lucrare neguOtorff si a
alijverisului. Si dar, o ashmine cerire a Dsale ghshnduo a
fi nu numai intru tot cu cale si cuviincioasA, dar si de ob-
stbasch priin0 i foloshrith. lath prin acest al nostru domnesc
hrisov i dhm voe i toath slobozhniea de a faci adunare de
thrg pe numita mosie Scobintilnii la locul aratat in preajma
podulub leloaiI, i spre oaresYcarb rhsplgtire cheltuelilor i os-
tenelilor ci earl' sh jartvasch Dumnealul cu facire si Internebare
acestub nod thrg, carY are sh fie pentru folosul tuturor de
obstie, fiind la asa loc, aduchnd cu aceasta si *calla iraturi-
lor visteriel phinhntesti, Domniea me i dhin i inthrim Dumi-
sale vorniculub ca ad, aibh la arAtatul thrg si acesti di mai
gios arAtati drepthil. si privileghiY.
r-thi Morths5piea vitilor di la acel thrg sh fie a Durnisale
si nici vamesib, nici nime alii BA nu gbh nici un felid de
amestic In yea, luhnd Dumnealui acest venit duph hothrIre
condica ci Tasti In visterie cu pecete gospod, adich chte doh
zhcl si patru banb nob de toata vita mare, boil, vach, cal si
baph ci sh va vinde, din cart pe giornAtate sh sit 'fa di la
vhnzhtor, bar pe giomhtate de la cuinpArAtoriii, fltrlt slt sh su-
pere cineva cu un ban mai mutt piste hothrlre arhtath.
2-le Dughenile si hanurile ci va zhdi cu a Dumisale Ms*
cheltuialh sh nu fie suplirat aid odinioarh cu cerire de banii
aglutorinleb de barnh sad alt-feliii de dare.
3-le De la dughenile si alti binali ci von face aqii, cu
priimire si In scris Inv oire Dumisale, sh aibii a lua pe tot
anul din zaci bant unul, cht va fi chiriea fiesti caries bina
Inteun an, sail duph cum sh va alchtui cu acei ci vor voi
a zhdi bMali. Iar vinul, rachiul, bere sad ori ce fel de alai
bhuturh, precum i phcurh sad dohot, chsdpiea chrnil si pith-
riea, nimi alii sh nu fie volnici a vinde In arhtatal thrg decht
numat Dumnealui vornic : si ace ci'i va invoi Dumnealub.

www.dacoromanica.ro
 105 --

prin scrisoare chnd le va da loc de flicut binali ca o dreapth

ocin i mosie ci Usti a Dumisale.
4-le Venitul chntariului din acel thrg sN fie iarhs a Dsale
vorniculuI.
5-ic Treizeci liu di, oameni strhini ci va aduce DumnealuI de
piste hotar fr sh fie din lhcuitorii birnici a Ora si'i va sta-
tornici in arhtatul thrg, sh fie pentru de apurure nesuphraVi cu
nici un feliO de bir sari dare saii orice fella de havalele, rh-
mh-nd pentru paza thrgului de catrh fhchtorii de rhli, thihari
si de ianglinuri.
6-le Chpitanul de thrg sh sit orAnduiasch de chtrh sthphnul
acestul thrg de apurure tun vrednic i cinstit, avhnd supt a
sa ascultare acei 30 oameni strhini de sus arhta0 pentru paza
thrgului, i nici hhtmhniea, nici isprhvnicica Knutului sh nu
alba nici un feliii de amestic la rhnduire acel chpithnii. Pre-.
cuxn i sthrostiea breslilor ci sh vor alegi de catrh, thrgoveii
si sh orhnduksch iarhs de chtrh sthphnul thrgului, cart vor fi
supusi a urrna datoriilor intocma ca i pe la alte thrguri. $i
spre intemelare ca tin lucru ci sit alchtuesti din noil, hothrim
ca negucitorii strhini ci va aduce Dumnealui vornic : de orce
naVe ar fi, cuff nu vor ave bir in visterie Domniei mole, sh
fie scutiii din zhoa ci vor veni plirh la implinire de einci ant
de ori ce feliO de bir i havaleli vor fi pe ali neguOtori de
la alte tlirguri ; lar duph cinci ant vor intra i ei in rhnduiala
ce sint i ali negulitori pi la alti thrguri. §1 pentru mai bun
alijaeris a lhcuitorilor si a tuturor de obste hothrhm sh sh
fach si opt iarmaroaci pe an, adich la Durninich Mare. La
Sfantul marele mucenic Procopie, Iuli 8. La schimbare de
faVi, avgust 6. La zioa sf : CrucY, septvr : 54.La sf : Apos-
tol Andrei, Noetnvr: 30. La sf : loan Botezhtoriul, Ghenar
7.- La zioa sf cuvioasii Mucenict Evdochia, Mart :
zioa blagovestenil, Mart: 25. Precum i zioa obicinuith de
a. si la
thrg ci iasti la toati thrgurile odath pi shpthmhnd, hothrhm sh
fie, lune, la acest thrg. §1 fiindch tot acole alhture piste Bah-
luiO numai, la locul ci sh numesti pod-leloail are si Dum-
nealui Hatm : Costand : Paladi hrisov de thrg si de tarma-
roace si zi de thrg Duminica. Drept aceea pentru ne precu-
pie la cele ci se vor vinde de amhndoh phrOle i spre alij-
verisul tuturor de obstie, Hothrhm eh atat la zilele de thrg si
Iarmaroacile inshmnate, ci sh vor faci i Ia thrgul Scobinthnii,
precum i pe mosiea Dumisale hat : Constand. Paladi, Pod-
leloaea, sh fit volnici i litcuitonil precum si neguVtorii a treci
de anahndoug pitrijile Bahluiului si ay faci alijvirisul lor undh
le va fi mai de mullhmire, fhrd a pute zici si a pretenderise
nici Dumnealui vornic : §hrban, nici Dumnealui hat : Paladi

www.dacoromanica.ro
 106

ca sa facd oprire cuiva supt cuvant ca acea zi de thrg sau

Tarmaroc ar fi cuprinsa in hrisovul sad, nefiind cu dreptul
nici de euviinta, nici Domniii mele priimite acest felid de
saInici i apalturi. Spre a sa pazi dar i a sa urma nestra-
mutat hotarire aceasta a Domnii mele, s'au dat acest al nostril
domnesc hrisov, intarit cu a noastra Domniasca iscalitura si
pecete. Poftim i pe eel din urma noastra luminati Domni,
fratii nostril, earl din proniea ceriasca sa vor orindui Intru
ocarinuirea Ohl acestiea, nu numal sa nu stramute cuprin-
dere acestor de mai sus hotariri, earl s'au facut spre a le
ave Durnnealui vork ca un pronomion desavarsit i fara six&
mutare fuel odinioara, ci mai vartos sa sit intarieaseN, sa sa
statornicieasca spre lauda si nesavarsita pomenire Domniilor
sale. S'aü scris la scaonul Domniii mele in orasul KO' in-
tru cea dintai domnia noastra la Moldaviea, in anul inthi
La leat 1823 Main 23.
loan Sandu Sturza Vvd
Hrisovul era, in 1888, in posesia anticarului" B. Pohl din Ia5i.

III
1823 Iulie 1825
Cu mila lul Dumnezed Nol Loan Sturza Voevod Domn
MoldoveT.
SA face stire cu acest hrisov al Domniel mele ca aratan-
dune al nostru cinstit si credincios boerid Dmnealui Stefan
Roset biv. vel Vornic epitropul purtatorid de grija al avere-
lor Hatinan : Constantin Palade, ci le are In pamantul acesta,
cum ca spre alcatuirea targului din nail, ce i s'a dat voe
Dsale Hatmanului prin hrisov de la procatohul nostru Domn
Scarlat Calimah Voevod, de a face pe mosia Dsale FotoestI,
de la tinutul Carligatura, la locul ce se numeste Podul-leloea,
ad fAcut asazare inscris cu acela cc s'ad gasit Ouli acuma
ca sa ea aseze la locul aratat cu case si cu dugheni, pentru
rinduiala adeturilor de la targoverf, cum sa sh urmeze pentru
totdeauna, facandune rugatoare cerire ca aceasta asazare care o
ad infAosat i Domniel mele, iscalita de Dmnlui slt sa intariascil
prin inadins hrisovul Domnii mele, care sA sa dee tirguveOlor
spre a'l ave ca o intaritura nesmintitA vi nestrAmutata clef
odinioara asupra acestel asazari. Drept aceia Domnia me,
pe temeinl hrisovului pomenit de la procatohul nostru Domn
ce s'a dat Dsale Hatmanului Constantin Palade pentru slo-
bozenia de a alcatui asazare de targ pe aratata molie la Po-
dul-leloea, care intarim i nol intocmai in toate privilegele

www.dacoromanica.ro
 107

avezdrele cuprinse intthnsa. §1 dupd cerere ce ni aü Mut

Dmnealui Vornicu de a se tnthri vi alcdtuirea asezdrei acestei
pomenith, care s'ail gdsit si de card nol a fi Intru tot cu-
viinclos i cu deplind muliumire acelor ce aii venit ca S sd
aseze pe numita movie. lath Fen acest al nostru Domnesc
hrisov hotArim i aceastd asdzare, precum mai jos pe larg se
arath, sd ad phzasca in desAvArsita vi statornica urmare, fArd
strAmutare nici odiniord, nefiind volnic nici Dmnlui Hatmanul
de a duce in vr'o adaugire, nici locuitoril tdrgoveti de a mai cere
vr'o prefacere de scadere IntrAnsa, pentru vremea viitoare,
adicd :
1-01 Toci acei ce vor voi a vinde rachid in tot cuprinsul
uuie1or si a mahalelor tArgulul ad plAtiascd patru zed parale,
ferinduse frisd a mitahirisi orice chip de viclevug spre pAgu-
bire Dsale Hatmanului, chci adAverindusA cd a mistuit aducere
vi vinzarea rachiului, atunce nu numal ca tot. acel rachid sit
all ieie boeresc, dard sl fie dator a plllti i arenda Indoit
dupd cum sd va vinde rachiul la dugheana sa.
2-le Toti acei ce vor voi a vinde vin in tot cuprinsul uli-
e1or si a mahalelor tArgului sit plAtlascd pe toatA vadra cdte
treizeci parale, datorl insd fiind fieste care neguOtor, care va
aduce yin la tdrg, ad dee de stire vechilului ce va fi asupra
thrgului ca mdsurAndu-I vasele, ce va aye, drept cu cotul vA-
mel, si plAtind mai intai banii ce sd vor cuprinde pe soma
vedrelor cdte treizeci parale pe Oath vadra, atunce va fi slo-
bod a'l baga In thrg, in pivnica sad In dughiana sa, ferinduse
triad a metahirisi orb ce chip de viclesug spre pAgubire Dsale
Hatmanului, cAci dovedinduse cd a mistuit aducere si vdnzare
vinului nu numai cd tot acel sd sit fee boeresc, (lard sa fie
datori a pldti i orAnda Indoit dupd cum se va vinde in du-
gheana sa.
3-le Pdcura vi dohotul vor fi slobozi de a aduce si a vinde
fieste eine, plhtind ordnda zece parale de vadrd, ferindusd
Yards de urmare viclesugului, cdei dovedinduse dA aü mistuit
spre a nu plAti oranda, atunce pdcura si dohotul sA sA lee
boeresc si orAnda sd o pldtiascd indoit.
4-le Jidovii vor fi slobozi °Di Vne un scaun de casapig.
PlAtind avaetul mosiel doud parale de mei, patru parale de
oale i herbed, sese parale de vitel, zece parale de mdnzad i
gonitor, doudzeci parale de vacA i treizeci parale de bod,
vor fi slobozi a the vi a vinde ori la eine va voi a cumpAra ;
insd dovedindusit cd ad mistuit din vitele ce vor tdie, atun-
ce vita aceia sd sd iee boeresc i avaetul sA'l plAtiascd indoit.
Iar pentru alte cAsdpii vor 11 slobozi dupd alatuirea ce vor

www.dacoromanica.ro
 - 108

face cu stitphnul mosiei Dmnlui Hatman : saa cu pomenitul

boeriii, epitropul averelor Dsale.
5-le Pentru pane si covrigi iarhs vor fi slobozi jidovil a
face si a vinde.
6-k Lumhnhrf sg fie slobod fieste cine a face in casa sa
namai pentru trebuinia sa, far voind cineva a Vne mungerie
sad a vinde, atunce sh sg invoiascg cu Dmnului Hatman :
sail cu Dmnlui vornic vechilul Dsale.
ry-le Pentru o via douh, mull trei, ce va ave fieste care
pentru hrana sa si slujba casei sale, vor fi slobozi a le paste
pe imasul satului in toloca fdrg platit.
8-le Fln gi orz volnici sh fie fieste eine a vinde la casa
sa fr vr'o plath de avaet.
9-le Loc penntru cash si dugheand voind cineva a prinde
la ulita sg aibh a plhti bezmenul locului cute dol lei de tot
sthnjen gospod, pe fieste care an, in lat numai, pe toate uli-
iele acestul thrg, si la chV sthngeni va fi in lat sh aibg
si lungul opt spre zece sthojeni, datori sit fie a'si lua
fieste care scrisoare de la Dmnului Hatman: cu ischlitura si
peceta. Volnici sg fie acei cu locul prins a face ce vor voi
cu dansul, fgchndusi mice bina pe locul acela, atitta numai
ski plhtiasch bezmenul neapgrat. Precum si ori care din ia-
cuitori1 thrgoveV duph vreme vor voi a vinde si a schimba
binalele lor, datori sh fie a instil* pentru ca si Dmnlui Hat-
man : sh inthrasch tocmala ce vor face saii ca, vroind a le
si cumphra, sit sit protomisasch Dmnlui Hatman : insh tot cu
preiul acela ce sh vor alchtui cu ; far la mahalale vor
plitti chte dof lei de o cash proastg.
jo. Pentru bere i med ce se va vinde la acest thrg sh fie
slobod fgrh a se plgti orhnda, lash facand acel mect si bere
in casa sa sh nu platiasch; far eine va voi a deschide fabrica
de aceste bhuturi sh aibh a se alchtui cu Dlui Hatman.
ii. Pentru doug scoll jidovesti, douh case a hahamilor
lgngh scoff i pentru Un feredeil si un interim afara de tgrg
sa nu fie suphraV cu plata bezmenului.
12. Adunareu la zi de thrg si a Yarmarocelor sh fie pe ulica
ce ail inceput a se face la rathsul vechid in sus si in jos,
phnh unde va fi ulica pe drumul cel mare.
13. Slobozi sh fie fieste care neguOtor pe toate ulicele thrgu-
lui a's1 scoate dinnainte dughenii sale spre vgnzare marfa sa,
saü sh invoiascg pe aiY streini, Mg a plgti ceva. Iar prin
capul ul4elor sail prin medeanuri, ace ce vor vinde marfuri
clarori sh, fie a plAti venitul mosiei precurn sh obicinueste.
14. Ori eine va face in tot cuprinsul ulqelor thrgului si a

www.dacoromanica.ro
 109 --

mahalalelor livacIN, vie sau grNdinN va da dejme a zece dupN

obiceiii.
15. OrT ce fel de fabrici tn toate ulqele si mabalalele ar-
gului nimene s nu fie volnic a face MI a ave alatuire in-
scris de la Dmnlui Hatmart ; 'far luNndush voe cu scrisoare
apoi va fi slobod a face.
16. Oricine vs ave loc Fins, dator sX fie a face si bina pe
clInsa, patind bezmenul locului la ziva St-lui Gheorghie toV
deplin pe fieste care an, Tar care nu va ave chip sN'si facK
bina pe locul prins, atunce acel loc remNne slobod a sit da
altuia cc va ave trebuinig pItind bez/nenul precum sh hotN-
reste mai sus.
Asupra acestei asezNri ce sN. aratN mai sus alatuitN intre
Dmnlui Hatman : Constantin Palade si Intre cei ce vor voi a
se a§Nza pe numita movie Totoesti spre a se pNzi ca o a-I-
zare cu buna primirea a amändoror piirebor i in vecinica
nestrNmutare despre Dlui FIatman i despre urmasii clironomi
a Dsale Hatmanului s'a dat acest al nostru Domnesc hrisov,
Inthrit cu a noastrii Domneasca iscaliturN si pecetN, care va
sta de a pururea in mhinele thrguveVlor ca o intNriturN ne-
smintitN si nerNsuit h. nici odiniorti. S'a seris la scaunul Dom-
niei noastre la Moldova in anul al doile la leat 1823, Milli
in 25.
lonita Sturza Vosvod

D. Israel Avr. Engelstein din Pods! lloaiei poseda, in x888, o copie

legalizati a hrisovalui.

IV
0839 Mai 22
Cu mila luT DumnezNii Noi Mihail Grigorie Sturza Voevod
Domn wriT Moldaviel.
Prin acest hrisov al Domnii meli sX faci stire cX arItlindu'ne
al nostru cinstit si credincios boier dmnealui Neculai Canta-
cuzin biv vel logf i cavaler, cum cX spre lntemeerea tirgu-
lui ci s'aft dat vole rNposatului §Arban Negel biv vel Vornic
de la procatohul nostru Domn Ioan Sturza Vvd di a faci pi
mosiea ScobanOnii de la VXnt : Esii (numit Chrligutura) lNngI
pNrAul Bahluifi in prijma locului ci sN numeti Podul leloea,
pi care si d- nealui 11 are cumphrat In di veci prin mezat, atI
fScut asNzari Inseris cu acela ci sigh' gNsit pNrIN acum ca siT
sN aslize /a locul arNtat cu casN i cu dugheni pentru rinduiala
adetiurilor de la tirgoveti cum sA sI urmeze pentru totdeauna.

www.dacoromanica.ro
 110

hcandu-mi rughtoari cerere ea aceasth agzare, cari M-aii In-

fAogat sh' sh intgrascg prin Ineadins hrisov a Domnii meli,
care sg eh de tIrgoveVlor spre a'l ave ca o Intgriturg nesmin-
titg i nestrgrautatg nici odinioarg asupra acestii aggahri,Drept
acela Domniea me pi temeiul hrisovului pomenit de la pro-
catohul nostru Domn, ci dat rgps. Vornic grban Negel
pentru slobozgnie di (a) alatui aggzare tirgului pi argtata mogge
Scobnignii ea sg intgrim i d-nealui intoemai In toati privi-
leghiile I i aggzgrile cuprinse intrgnsele, i dupg cerire ci ni-afi
fgcut d-nealui logf : Canta(cuzin) di a sh intgri alatuirea a-
¢gzgrii acegtii pomenite, care fiind cu depling muqumire celor
ci aü voit ca sh sg aggze la pominita moggi, i ghsgndu-sh lo
de atre noi cuviincios. Iata prin acest al nostru Domnesc
hrisov hotgrgm eg aceastg aggzare precum mai gios pre larg
sg aratg, all sg pgzaseg in desgsgrgitg, i statornicg urmare, Ihrg
strgmutare nici Odinioarg ncfiind volnic nici d-nealui logf : di
a aduci in vreo adoagiri, nici tirgoveiii locuitori di a mai ceri
vreo prifacire di scgderi intrgnsa pentru vremea viitoare, adicg:
x0 Toti Igeuitorii ace ci vor voi a vinde rachid, yin, bere,
pgcurit i dohot in tot cuprinsul u1illllor gi a mahalalilor tir-
gului sh plgtasa de toatg vadra de spirt de iz oa ate un
lea si patio zhei i doi bani, precum i o vadrg de guru tot
de 12 adA una, chte opt bani, Tar de vadrg de vin zgci ocg
chte optzgci gi unul bani, ¢i de vadra de bere tot de zgci ocg
cincizaci i patru bani, ashmine gi de toatg vadrii de aohot 11
pgcurg de 15 ocg ate cincizgei gi patru bani, urmgnd aceastg
plat di a purure In cursul haznalii. Dar Insg fiigte care ne-
gulitoriii, vechilului ci va fi asupra tirgului, mhsufandu-i vinul
ci va ave, drept, cu cotul vhmii i plgtind mai intgiil banii ei
sg vor cuprinde pe soma vedrilor precum mai sus sg aratg, va
fi slobod a'l bgga in thrg, in pivni0 sail In dughiana sa, find
indatoriti a sg feri de oaregcari chipuri de viclegug spre pg-
gubire d-sale logf: aci dovedindu-sg ch aü mistuit aducire
vinzare vreunui din aceste cuprinse mai sus, atunce nu nu-
mai eg tot aceia all sg 'lei di atre d-nealui logf controbont,
clar ag fie dator a plgti si orânda indoit dupg cum s'ar vinde
la dughiana sa gi sg'l i izgoniascg di pe mogge, rgingind si
benaoa ci ar ave a proprieth0i, flrg a'T rgmgne nici un cuvint
de Indreptare, pentrua pe acest temeiii ii s'ad hgrgzit aceastg
Invoialg.
al z-le. De tot stinjgnul la f* uIiitT ci va cuprinde
fiigte cari cu beneoa sa al plgtasa ben:an hotarit de a pu-
rure In veci cgte trii lei geptizgci gi doi bani in cursul haz-
nalil de stlnjgn pe fiigte care an, Tar nu mai mult, nici mai

www.dacoromanica.ro
 111

pulin dandu-li-sh' si cute alti zgce stanj : lungul pentru ograda

tiiste cgrue dughent cat va lane benaoa In l'argime, pc cari
Ace stanj : In lungime nu are sg platasch Mei un bezman. Insg
benalile ci vor faci sa fie lipite una de alta neramaind aralgc
ilia de o palma macar pintre benale, decal numal acolo unde
sa va socoti a ramane ulitä; i acoperamant a tuturor bina-
lelor sa nu fie cu alt decgt numat cu sIndila sau scandurt.
al 3-1e. Casapie, pitgrie, mungerie, vutcarie, cantarul,
mortgrapie, raman vinit osabit a dumis : logf : urmand insg cu
strIngire vinitulut mortasapii dupg preveleghiile statornicite de
procatohul nostru Domn, la cart tirgovetit nici odineoara nu
vor ave amestecari ; cleat numai acel ce va igne casapie sa
fie Indatorit a ave totdeauna came cusar si a vinde cu pretul
ce se va politici In cetalalta parte de tirg pe mosata raps.
Hatm : Const. Palade, precum si luminarile ; tar pentru pane
jidovasca sg va urma dupa hrisoavele procatohulut nostru
Domn.
al 4-1e. Vom ave voi not negt4itorit (jidovi) a face o
§coall Ora sa platim vre un bezmgn pentru locul et, precum
si loc pentru ferideii si pentru tantirim de ingropare pe an
ail de plata, insa acolo unde d-nealut logf : va voi a ne In-
samna i pe cate va ggsa de cuviinV a ne da.
al 5-le. Ort ce benale sa v or mai face de acum, sg va
urma facirea lor tot dupg liniea loculut, care astazi s ggsg te
fifth a sh mai stramta medeanul Intre dughent.
al 6-le. Afara de condqiile aceste de sus aratate, ori care
negutator la casa i dughtana sa va ave voi a spicularisi on
ce fel de negqatorit Ora a fi supus vreunit dart din partea
d-sale logf
al 7-1e. ToV lacuitorit dughengit si cact s afla §i dig
Inca sa vor mai adaoge, vor ave voi a pasuna vite In soma
de 6o pe imasu satulut Scobantanit la un loc cu vitile sa.'testi
ara vre o platA ; iar pentru cAte vor ave mai multe vor cum-
Ora de la d-nealui logf loc, dad va voi a li vinde.
al 8-1e, Ori cine va avea loc prins, datoriii sA fie ayi
face benoa pe dinsul plAtind bezmAnul loculut la zloa S-tulut
Ghtorghte, toV deplin neapArat pe fiete care an ; tar care nu
va avea chip sAyi facA benoa pe locul prins, atunce acel loc
va rhmAne slobod a sit da la altul ci va are trebuinO, plAtind
bezminul precum sA hothrA§te mai sus. Asupra acestii asazart,
ci sa area mat sus, intre cet ci sa gasesc pi pomenita mosai
ScobanOnit, si cart Inca sa vor mat asgza, alcatuith cu buna
priimire a amanduror parpilor, s'aii dat acest al Nostru Dom-
nese hrisov, Intarit cu a Noasfil Domneasca iscaliturg §i pe-.

www.dacoromanica.ro
 112

cete, cari va sta deapurure In manele tirgovAilor spre intgrire

nesmintith i nergsuitg nici odinioarg acestii Invoeli.
1839 Mat 22 2il
(ss) lordache Ghich ye! Vist; Iordache Gane Spat:
Aceasta copie a hrisovului find intocrual cu cel adivarat, an ahcultat
;i am iscalit. Eft Constandiu Munteanu, Ea Timofti Cojocaru, Eu Costachi
Paladi, (apoi jidovqte) Leib Ghetlin §i losif Tardil.
D Israel Avr. Engelstein din Podul Iloaie poseda, in 1858, o opie
legalizata a hrisovuhti.

DOCUMENT PRIVITOR LA FUNDAREA TARGUSORULUI

BUCECEA
1828 Tantisarie i6
tu mila loT D-zeil noi roan Sandu Sturza Voevod Domn
OriT Moldavii.
Asupra argthrii ce prin jaloba Ne-al fgcut al nostru cinstit
si credincios boier d-nealui Alexandru Ralet biv vel Sphtar,
cg la mosia ds : Bucecea di la tinutul Botoseni ar fi loc de bung
Indgmgnare spre alchtuire de tgrg, fiind locul cu apropiere de
sate, imprejurate cu lgcui* ominesti, cerând spre aceasta vole
slobozenie. Domniea me am socotit, si cerire Ds : ghsindu-o
nu numat cu cale, dar i Intru tot priincioasg pentru abstescul
alijveris, nefiind de vre o stricIciune asiizare de tirg la locul
arhtat. Iata itT dgm toatg vole si slobozhnie ca sg facg tairg
pe numita movie cu a D-sale cheltuiall si din oameni strrni,
carl sg nu fie din lgcuitorii alter tIrguri sail sate, fgrg nici un
amestec de vre o dare in phingntul acesta, i spre mai te-
meinich statornicire a acestil alchtuirl de tirg i se legiuesc
dupg cerere d-sale i acesti di mai gios Wzgri, adicg
Nimine sit nu fie volnic a cuprinde locuri sail a
face dughent sau ori ce alti benale farg a sg aseza mai intiii
cu sthphnul mosgi si a se invoi pentru bezmgnul locului M
pentru lungimea i 1itimea 10' cgt sit fie, atgt in tgrg la piaSh
cht §i la mahalale.
al 2-1e. Velniie, bergrie si orgnda a tot felul de bluturi,
precum i a pgcurei dela acest tgrg sg nu fie volnic (nimiue)
a face sail a vinde, fgril numai acei ce vor ciistiga voie de
la stgphnul mosiet
al 3-le. Cgsgpiile, pitgriele, mungeriile i sopongriele sit
fie iargs a stglanulul mo§hi fh.rg a fi altul nimine volnic In
aceste decht and ce se vor Invoi cu dumnealui.
al 4-le. Starostil de tot felul de bresle aleglindu-sa de

www.dacoromanica.ro
 - 118 -
cgtre t1rgoveci, sg sg rgndubsch de cgtre sthpgnul mosii fgrg
a sg arnestica la aceasta altul nimine.
al 5-1e. Cine nu va ave dughenI saü i având va voi a
deschide osgbite tarabe vremelnice miscgtoare la pia01 ulqg
spre vgnzare a (tot) feluluI de lucruri, sg nu fie volnic fgrg
vole saprinului, urmgndu-sg aceasta si pentru cci ce vor veni
la zilele de targ sail la Yarmaroace cu rahrfuri dupg afarg.
al 6-le. Irnasul pentru vitele tiirguveVlor sg srt dee de
chtre stgpgnul mosgi cgte giumdtate fake de una vita, soco-
tindu-sg a ave fiiste care gospodar de la mahala cgte dol boi
si una vacg, bez vi0i; Tar eel' de la ulqg ate unul cal si
cgte una vacg bez viliti. Iar acei ce vor ave mai mult vor
plgti precum sit vor pute invoi cu sthpAnul mosgi.
Aceste pentru asezkile din partea UrgoveOlor chtrg stgpAn,
iar mai cu osibire spre mai multg statornicie asitzgrii pome-
nitului tirg, privind la cele pgrinesti i insusi a Dumiisale
spatarifi patrioticesti jertviri de slujbg, i legiuim si din partea
noastrg aceste privileghii, adecg : Neguigtorii aceia ce ail sg,
sit adune qpre a sg asriza la tArgul pomenit fiind, dupg cum
slag zis mai sus, din oameni stritjni i fitrit nici un amestec
de vre o dare cu Igcuitorii ihrii off de ce na0e vor Ii, sg ra-
mke in nesupgrare de bir si de havalele In vreme de cinci
ant Dughenile i hanurile ce isi va face d-nealui la aLest tirg,
ca un stgpgn a mosgei, cu Inqusi a dumisale cheltuialg, sg fie
scutite de banii aglutorineY si de oil ce alte ddri i havalele
ce vor fi asupra altor ashmine binale, aceste intru nimicg zi
cdt de pwcin sit nu fie suparaV.
Cgpitanul de tkg sa sg rkiduiascg de cgtre stgprinul mo§gi,
carele sg fie om vrednic i cinstit, cu bune purtgri si fgrg nici
o abatere la vre un catahrisds, supus Insg dreggtoritor jinutului
intru cele ce atrung de stiiprtnire.
Venitul cgritarului din acest thrg sg fie Tara's a d-sale spit-
tar : utniiind a sg lua acest venit intocma dupg cum sg obi-
cinueste la alte tgrguri.
Treizeci dude, oameni strgini, ci's va pute ghsg si aduce
de acum tnnainte dumnealui spgtar : de peste hotar, fgrg nici
tin amestec do vre o dare cu lgcuitoril igrii, nefiind din cel
strrtmuta0 de la un loc la altul, nici din cei fugiVi la haltg
sati a'urea peace hotar si Intorsi la urma lor, adiveriii fiind de
dumnealor dreggtorii de margini eh skit cu adevgrat strgini si
fgrg nici un amestec cu birul igrii, facgndu-i i visterii cu-
noscuV, aiezgndul pe mosia si argul argtat, vor fi scuti-ci si
apgraii de toate dgrile i havalele de a pururea, care oamen1
sg fie pentru paza tgrguluf de foc, de oameni rhi si de Itt0C-
DR. E. SCHWARZFELD, DIN ISTORIA EVE:M.0R 8

www.dacoromanica.ro
mitul drumurilor si alto trebuinte a targului, dui- a cum 1i a
orandui stapanul
Fiirdca D-nealut Si atar : ca un staj an a mosai I3ucece,
uncle are sa sit faca i tirg, sa indatoreste acum cu a d-sale
cheltuia a a face drumurile, bliçalo targului inahalalelor cu
prund de la S'ret, sa indatoresc si tirgovetti ca fiiste carele
inaintea dughenis si a caselor lor, atat in targ cat si la n a-
halale sa aiba purtare do grija a drege ulitele si a le indrepta,
chnd sit vor strica, iaras cu prund (carandu-sa si aducandu-sa
prundul de catre D : stapanul , spre a h de a purure in
buna stare,
Pe langa aceste spre mai multa inlesnire locuitorilor la a-
lisverisul lor, hotariim a sa face si nou't Iarmaroace pe an,
insa : r-id de zioa sfinti1or Tris Ierarchi, Ghenare 30: al 2-le
de zioa duminicii a doa saptamana din postul mare : al 3-le
de zioa Sf. apostol i evanghelistul Marcu, April 25 : al 4-le
de zioa afiltrii a cinstitulut cap a Sf. foam botezator, Mai 25 :
al 5-le de zioa nasterii a Sf. Joan botezatorul, fume 24 : al
6-1e, de zioa Sf. marelur mucenic Pantelimon, full 27 al 7-1e,
:

de zioa Sfantului Simion stalpnicu, Septemvrie : al 8-1e, de

zioa Sf. apostol si evanghelist Luca, Octomvrie 8 si al 9-1e,
de zioa Sf. Ierarch Spiridon, Decernrie 52 : precum i zi de
targ pa toata saptamana Vinere, la care adunan volnic sa fie
ort eine a merge si a negutatori cu once lucruri vor ave de
vândut si de cumparat nesuparandu-sa si neoprindu-sa de catre
nimene intru nimic. Spre a a.,,e insa i d-nealui stapanul mo-
on oarescare despaguhiri i folosinti de pe aceste adunari in
potriva calcaret ce urmeaza a sa face mosiai si a locului de
imas ce trebue sit aiba d-lui dat totdauna pcntru pasunea vi-
telor tarmaroacelor in vremca tinerii iarmaroacelor si a dzile-
lor de targ, hotarim si it facem bargziri i miluire venitul
mortasapiei de la vitelc ce se vor vinde in aceste zile, care
venit sit va luoa intocmat dupa condica veche din visterie cu
pecetea gospod, adeca cdte douazaci i patru bani de toatg
vita mare ce sa va vinde, boil, cal, vaca i tapa, luandu-sh
giumatate de la cumparator i giumatate de la vinzator, fara
a sa supara cineva cu un ban mai mult.
Fiindca dumnealut ea un stapan a targului, voeste ca tar-
govetii sa tie de a purure scapati de once primejdie, sit in-
datoreste sh alba purtare de grija t,il privighere de a 6 in targ
gmalg, doftor i moasa i spierie, care acestea sg fie in bung
statornicie i cu randutala i cu stiinta ca niste (asezaminte)
ce sint de neaparata trebuin-ta pentru opstie, i spre aceasta
hotareste ca venitul mortasapiet, ce i s'ad dat d-sale, sag in-
trebuinteze in aceste folositoare trebuinte. Insa mat legiueste

www.dacoromanica.ro
 115

d nra t I c t t pentru aceastii treb iin sh Yee ebte douh pa-

rale de giug de la carbb ce vor veni in thrg cu orice lucrue
de Ninzar
.Aceste intgrindu-sh Ds : sphtar : ca nestrhmutat pronomion
legmuire. s, nothrete si aceasta, ca lhcuitorii acestui thrg, cari
nu vor plgti b zmhnul ce sl vor asgza saii nu sh vor Vne de
in eli c cu care sh vor alchtui cu staphnul moii, pl-rtind
nu nal pe cht vor sade, sii sh dee atarh de pe moshe, insh cu
stire i o visteriei, duph cercetarea ce sii va face. Spre care
poruncind tuturor, cui sh cuvine, a sii urma intoema, duph
cum ma st s, pain acest hrisov inthrit cu insusi a noastrh Dom-
neasch j ecete i igen urg sii h tareste. Poftim i pe lumina0i
Domni fraV nostril', care din pronia lul Dumnezhil iii urma
noastra sa vr oraidui ochrmtftori pgmiintului acestui e, nu nu-
mai sa nu sminteasch sail sa straniute aceasth cuprindere de
prii1egiS, c mai vhrtos sA iathrfisch si sa instatorniceasch
pentru a Domniilor ci e lauda si fericith pomenire.S'au scris
la scaunul Domini mele in orasul lash] intru cea dinthi Domnie a
Noastr, la Moldaviea, la arm! ad hsele.
IS2t, Glieia,z ze
Rgposatul Gh. Ghinter din Botosani poseda, in 1386, o co-
pie legliizatg a hrisovului.

VI
DOCUMENT PRIVITOR LA TXRGUORUL POENI
1 8 45 Mai 2ti
A§Zzare
Duph alchttire shvhrsith prin buna priimire si impgcare intre
giosiscalitul cu negqitorii jidovi in numgru de douhzhel pi
nouti gospodari pentru infiinOrea thrgusorului de la mosiea me
Poenile din inntu EiT ce prin luminat hrisov din 1837 este
hhrhzit a sh face cu dougsprezhci adungri de Yarmaroace peste
an, si zi de thrg pe fiestecare shptgmhnh Duminica, sled sta-
tornicit urrnhtoarele condiVI
r-iu. Pe vreme de dol. am de zile soeotiV de la Septemvrie
viitor sh nu aibh a pliti numiVI neguVtori nici bezmhn, nici
otcupul rachiului si a pacurei, in care curgere de vreme Ii sh
mai da in a lor folos i cu thriea (?) fgrA vre o plath.
2-1e. Pentru yin insh cc Tarll ii sh dh dreptul di a vinde
de acurna, intiiid sii vor tngriji a sh aduna si a sh statornici
cu ashzari de dugheni a lor phr la numhr de sash zaci gos-

www.dacoromanica.ro
 - 116 -
podari, sg aibg a plgti otcup de pe loc in curgire de zUci ant
cgte dot lei pe tot anul, dar mai innainte de a sg aduna zisul
numhr vor fi cu totul opriti de la vUnzarea lui, inWeg6ndu-si
in sfgrsit Ca ilea 6o gospodari trebuie sh'si facg fiiste care
dughiana sa.
3-le. De la ace doi ant innainte vor plUti bezmgn pe fieste
care an fgrA strAmutare cute una carboavg pe strmjin de p6-
mgnt la faV, i otcup in curgere de zAci ant cUte tril lei pe
vadra de rachid si tit lei pe vadra de p6cur g. pe tot anul, 'far
de la Aci ant innainte vor urma a plgti otcupul cu adaos a-
dicU chti jumState carboavg di vadra, de vin si dot sorocoveci
de vadrK de pgcurg fieste care an.
4-1e. CUsUpia 1nsi va rUmUne pentru totdeauna in socoteala
proprietgçii, precum si din (?) vgnzarea finului cu oca, nu mar
pulin si a orzului si a ovhzulm cu oca sad macar cu dimer-
liea, YarUs s opreste cu totul, rgmilind aceste numai in drep-
tatea ratosului ; tar vAnzarea cu mer;a a ovilzului si a orzulut
Ii va fi pentru totdeauna neopritg, precum nici vAnzarea de
peste, tiutiun, sare j lumingri de sAd sad de mara ce vor a-
duce fgcute de la alte locuri TarUs nu vor fi opted
5-le. Pentru oarcsicare a lor ingAtluiri la facerea dughenilor
ce fiestecare, prin inchizhsluire unul pentru altul, sA indatoreste
a face ncgresit pärg intr'un an in numgr de douli zgef i noug
cu a lor cheltuialli pe locul de la vale de ratosu, dupU ce lug
mai intaid sa vor invoi cu litcuitorii cc ad case pe acelas loc,
Ii sg va da din lemnul trebuincios din p6dure de pe moslea
me si anume part, nuiele, crtpriort si podialg de plop, rgclutg
fagi.
6-le. Lungimea locurilor la dosul dughenilor are a li sU dU
cUte de cincisprezilci stinjani, osebit Ii sd di inci si locuri
de o scholi (de un intirirn) i un fereded fin vreo platg de
bezmin.
Cu aceste condiVi dar fgcindu-si douU inscrisuri de asgrare,
acest iscglit de mine li s'ad dat lor, far acest iseglit de dgnsi"
mi s'ad dat mie.
1845 - lal "
(isc). Alecu Bal§.
OriL,h alal era, in ici7, in po,e,ia d-lii M. Ch. Mendelovici, 'n Ia,

www.dacoromanica.ro
 -117

VII
DOCUMENT PRIV1TOR LA TARGUORUL NEGRESTI
1845 Iulie 5
Gios iscalita proprietara mosid Negresti dela lin Vaslut,
:

prin aceasta fac cunoscut ea m'arn invoit cu negqitorii ce sg

ggsesc pe aceasta movie si care acum vor a sa asezh, ca sa
faca case si dughen, pe pieaia unde si este infiir'qat de mai
innainte rates', i dugheni, pozvolith find asemenea dreptate
si a celor ci de acum s'ar aseza pe pomenita mosie dupa
condiVile de ma, gios aratate :
I) Fieste care thigova vroind a spicularisi rachid, are vole
a aduce si a vinde platird In folosul propriethyl ate 32 cr.
argint austriacesti pe adra de spirt sail turn, fara osel ire s,
alt soil:, de spirtufi, precum vutca, rom, arac, slibofle m
altele asemenea acestora peste cafi plata de 32 crrlart la
vadra, vor maT plati 2 cr. argint pentru infrumusearea tgrgulu
si plata vechilului despre a earula indatorire se va lainuri la
art. 19, 20, 21 si 22.Negustori, ce vor aduce sume de rachid
safi alte spirtur, si ar voi a vinde cu ridicata afarg din targ
la orandafi de pe alte mosii vor plati numat 12 cr. argint (le
vadra, neavand voe nin enea a vinde, pana ma, inta, nu -a
plati acest erat si va ave jidula vechilulu, sail a posesorulut.
ai nimen, din lacuitori, mabalalelor nu este volnic a aduce
rachid de aTurea, nic, a vinde, pastrandu-sa acest drept nu-
ma, proprietacit i negOtorilor targoveV cu regula hotgratg.
2 Tot acela ce va No; a spicularisi in acest targ orice soitl
de vin sa a'sY aduce pentru casa sa, va fi slobod. ca si pro-
prietara, platind proprietacii cate 8 cr. arg. de vadra i osabit
egte 2 cr. arg. car, vor fi pentru infrumus*rea tirgului si NC.*
chil, neavand vote a discarca pang va plati mai inth, eratul
hotarit. De vor aduce somi ma, multe pentru a vinde la alte
locuri cu ridicata, vase intree, aceste stand afarg la uliO,
sub pecetea posesorului sail vichiluld mosiel% se va plat! pen-
tru asemenea acei 2 cr. de vadri pentru infrumuseOrea tir-
gului si vicbil ; Tar dacg vor da cep indata sa plafiascg eratul
deplin. Sa iMelege ca dandu-sa cepul numai pentru proba
care va fi in fiinia vechilului, nu are a i sii lua nicl o plata
precum nici pentru bguturile sail dohotu ce vor fi menite a
trece transit prin tirg.
30 De vor face rachit de drojdie, de yin sad de or, de ce
soiii altul, vor fi daton a plati i pentru acel rachid dupa cum
s'ad legYuit pentru celelalte spirturi, pentru must de mere sad

www.dacoromanica.ro
 118

pUduree cc va fi peutru trebuinta casei nu vor da pIati. Bere

si med due va vroi a aduce si a spicularisi c a plati pr. pries
t4ii cgte 4 cr. arg. de vadrg osel it pentru t'rg i v chil
cgte I cr.
4, pricine va aduce In tirg l va specularisi d Ira sau do-
hot este indatorit a OW proprietYcii cAte 16 cr. arg. de vadru
si ebit cute i cr. de vadrd pentru ti g i vechil
30 PitUriile, cgsapiile si mungeriile vor reinUne 'n fol sul
propriettlii, ele avUnd in toata vremea pAne, carne, lumgnari
de bung calitate, su vor vinde cu prenI ce .o va politici pe
la alte tUrguit.
6 T ate cele privitoare pentru indestularea hranet norodu-
ce s'ar adnce in tirg de vanzare nu sa va lua nici o p atti.
70 Eratul egntarului este in f losul proprietucii i sa N a lin
ate 2 cr. arg. la sued de omi pentru producturt, a-emenea
pentru care, meii, Irng si altele, mgrfun care dula fe ul tor
at: trebui a sa trage prdl anta 1 se a plati tot clte 2 cr. arg.
N

la suta de ocU, si nu este tertlt ninlaruia a cant.ri cu al sad

cdutar mbi multa sundi necgt di la una pang la d nul zeci si
cinni ()ed.
8 Tot acel ce va unelti viclesug de aducere de Uuttut,
De taing, sad altor lucrurt si nu va urma intocmai plata era-
turilor legiuite si sA N a dovedi cg au mistuit cevq, atunci sit
va lua in folosul proprietU01, oriedt va fi, lucru de controbonOt.
9, NegOtorii ce vor ave dughene si case h 010 vor plati
ate patru sorocoveV austriacesti de srdnjen pe an. socotitg
mUsura In IrtVrnea locului din Ng avUnd fieste care c6te 14.
stj. lungirne in dos; 11IN, la mahala I -1 jurnAtate precul tot a-
ceias masura ; acest besmgt se ia pltiti in 2 vadeli, adicA giu-
mdtate la 23 April si giumUtate la 26 Oct. a fiestecdruf an
negresit, si acel care nu ar fi urmUtorid cu plata acequi bes-
mUt 0114 la trii am, va perde beneaua in folosul proprietg-
riVf fdrul a sU putea ajuta cu vreo propunere.
io° Pentru vitele ce ar ave tirgoveVi si vor ave trebuin0
de imas, sul vor alcgtui cu proprietatea, daca va ave de unde
sU le dee sad sX vor alcatui cu megiesitele mosii.
110 Nicf un tgrgovac nu va fi volnie a lua loc si a infiitqa
benea fgrg inscris docoment di la proprietate, i luAnd doco-
ment va fi datorid a ridica beneaua, pe linie insemnatg de
proprietar, de cgrAmidg sad de valUtuci i acoperAmUntul de
draniie sad scgndurf in curs de 2 ani, far nefiind urrnUtorid,
acel loc sg va da altuia ca sg facg benea pe el spre infru-
muse;area tirgului, datmi tiiad to0 aceh cu benale ce nu ad
documenturi de la proprietar sh iei de acum, spre a O. cu-
noaste de statornici. A vinde, a cumpAra, a schimba si Mei

www.dacoromanica.ro
 - - 119

cu un chip a rrifaci de la o partecgtre alta din benalele

locurile fgrg Nola i tirea propriethVi i fgrg a ei intgrdirg
nu este tertat nimgrui ; Tar voind propfetarea a rcumpgra
benalele ce sg vor vinde, va ave dreptul de kotimisis. Tot
acel ce va vinde din bena'e i proprietarea flu ar vroi a sg
rotimisi si atunci siT albg a plgti zgciutalli giumiitate vinzg-
torul i giumgtate cumptirgtorul la adiverirea zapisulut, cart
bani vor fi pentru imbungtgtirea si infrumusetarea tirgulut.
12 Locuitorii ce vor fi cuprinsi in dgrile haznalei sub nu-
mi -ea de birnici si intrall in lucrul boeresculut a , nd pil-
mgntul de hrang dupg asezamgntul clinnuirii, de ar fi si cu
locuinta m ulitg, nu sg vor pute apgra de aceast lucrare sub
numire de targovA.
13 NegOtorii eel din afarg in zile de tirg si lartnaroace
s nt slobozi a aduce once soiu de ml"rfuri afarg de sin, ra-
chil si pgeurg.
I4 ici un soiu de fabricg nime nu va putea deschide
mai inainte de a se invoi cu propriehra, lesne inteleggndu-se
cg, croitorii, cojocarii, ciobotarit, stolerii, curglarii, lgcgtusii,
boingiit si buclitarit nu sint fabrici.
15 Pentru un loc de feredeil, scoalg si intirim a naVei e-
vreese, unde siT va insemna de cgtre proprietate nu se vor lua
bezmat, nict se vor mai 1iTi farg voia si primirea propriethtil.
16 Tot tirgovatul afigtor cu statornicia acum acolo si care
se vor mai aduna cu rgnduiala hotgritg sint datori a se feri
de vrajbg, sfe7i, bgtillii i intrigi, supuniindu-sli deapururea
bunelor purtgri, pitrecAnd cu placutg liniste i cinste i depli-
ngtor la toate rinduelile si regulele attirnate de cgrmuire si a
dritului prof Hearth., atAt dupg aceastg asezare cgt si in altele
cu nici o prihgnire ; cgci abgtgndu-se va fi depgrtat de tirg si
rgspunzgtoriii pligubirelor ce ar urma, fruit a se putea ajuta cli
rice propunere. Fieste care la vreun proiest dintre proprie-.
tate sail posesor intru eel ce se atinge de acest tirg, se va
supune pravelilor cgrmuirei locale, Mg, a se numi si a se a-
juta cu protecciune strging, nefiind volnic nimene a se stator-
nici in acest tirg fgrg stirea vechilului si voia ce se va da de
eltre dinsul de la proprietar.
17 ' Spre a nu urma catehrisurf, blithuit, prgclaciuni si alte
neorindue 1, se va aseza un vechil din partea proprietg0i, mit
cu haracter cinstit si cu distoinicie.
IS Pentru orice lucruri atinggtoare de obstea tirgului cer-
sute si de proprietara, va fi deapururea doug mgdulgrl, unul
de o natie crestineascg Si altul de evreiascg, oameni alesi
de obste prin inscris cts bune purtgri, care in unire cu ye-

www.dacoromanica.ro
 - 120

chilul vor Indepiini In vrerni nigte asemenea lucruri fdrd pgr-

tinire sad cea mar mica obijduire.
190 Pentru veniturile ce se unesc in folosul Imbundtgthrii
gulur, cuprinse la art. 1, 2, 3 si 4 vor alcdtui deosebitd casa
a tirgulni, agezatd sub paza vechilului precum gi a celor doug
mddulgri orânduite prin art. 18, car): vor ti datorl a stange
aceste veniturl si a alcdtui generalnicd samd de aceste veni-
turi, a le da in otcup prin publicaiT i mezat, dupd cuvenita
ordnduialg, din care se N a pldti mat intdi leafa vechilulut si a
scriitorului sd, pe cdt li se va ordndui de proprietate ; jar
cedalV bani sd vor pgstra In aceastg cash, din care sd vor
face cheltuelile trebuinefoase pentru imbundtdttrile tirgulut
Vechilul impreund cu fetele sus ardtate, vor alchtui budgetul
la inceputul fiestecdrul an, de cheltuelile cer.gute, imbungta-
/idle dinduntru, pc care le vor impartagi propriethtii, spre a
lua incuviintare, dupd care Nichilul i ceilaltil ad a urma, dand
duplicata socotiala de cheltueli la sfdrsitul fiestechrui an pro-
neputand i nefiind slobozi a cheltui vreun ban, peste
acel budget imbundtdtit, fdrd stirea i yam proprietdtu. Se sot
alchtui unelte pojgrnicesti, se vor ageza sta p cu farmre la
fiestecare 30 stj pe amAndoud partile ulitelor s' din d pe
la respinteni, se N or tocmi fanaragiii trebuinciogi spre pris
ghere toatd noaptea precum si do slujitori cu uniforme tre-
buitoare.
zo Acest sechil va cerceta pricinile dintre a:gas et gi Na
ave privighere a se tine cea mai buna ordndutala inldJntru,
cum si obiectele de pazd si de infrumusetarea tirgulut dup4
regulele de mat gios. Fiegte care tgrgovdt este datoriti a tine
cea mat bund curatenie atat in fata benele cdt si din d s
nilepdddncl gunoid si alte mdrghvit mure decgt numa afarg
din tirg.
210 La fieste care 5 dughene din plata targulut negutitorit
vor fi datori a ave deapururea scars, otgon, cdngi i arlige
de fier, un topor t1 o cadd plina cu apd precut:a i ogea,urile
scoase afard peste acoperdmdnt pentru ferirea primejdiet de
foc (fereascd D-zed).
Drept acela nu va fi nimene inghduit a ave In pieata tir-
gului guri, poieV i alte asemene heiurl acoperite cu stub sail
rggoz. Aceste regule pentru politic fiind potrisite cu cele sta-
tornicite de armuire pe la alte tirguri, el, vechilul, va as e a
urma intocmai cu a lor rosturt precum si a se supune la (mi-
ce indeplinire a regulit infiintate de chrmuire dupg vremi si a
fi rdspunzgtoriii pentru once abuz impotriva asgzdmantulut
22° Pentru mice drituri sad oblecte on f. scgpate din vedere

www.dacoromanica.ro
 121

sad incg neprevgzute, vor fi in singura dreptate si dispoziVa

proprietgcii dupg felul lor.
,r8is lalie S zile. Eufr. Reset

Invorala este legali7ata d1.Dit . nal de apelatie a Pr : Moldoves seep.

III, sub No. 1984, 1845 lull, To. Copia este asemenea legaliiata de Pri-
maria comuner Negre;tr Laze deel ra ca este . coasa intocmar dupa copia
allatii la dosarul o. 37 ti i anul 1375 .
D. M. G. 1nat, instit itor cc Ncre,y, care a scos, pentru d. On G i-
banescu, o copie de pe exemplarul adiserit de Primarie, a adaugat Irma-
toarele : Reva7ut copia din x678 ,i indreptat uncle cm into elute ,re,it
de cei ce a 1 copiat 23 Martie 1912.
D. Ghilymescu a publi at, in 1913, o analija desvoltata a invo ele in
Opinirs din Ia§r. In urma inter-Nei-10e d-1 II Dr. Steuerman, d. Ghibaness a
avut . mabilitatea d a'int i ne la dis1 zitie exemplar ii da care se err: e

vIII
DOCUIVENT PRII-ITOR LA TARGUORUL FRUMIJICA
1845 Iunie 25
Cu mila IUY Dumnezeii, Di:Cr Mihail Grigorie Sturza V ev e
igrif Moldovei.
Prin jaloba cc aü dat Domniei Noastre dmnealui IogoMtul
Alecu Mavrocordat, ail facut cerire de a i se intAri prin hri-
sov invoiala ce a sevh'rsit la 3 Octomvrie anul 1844 cu ne-
guiitorii tirgovc0 jidmi din tirgnsorul Frumusica si pe mo;iea
d-sale Storesti, inutul Botosani i totodatg infKlAs'andu-ne in
original acea invoialit din partea tirgovetilor chtre dmnealui
care invoialg se vede in urmatoarea cuprindere :
30 D-nealut proprictarul sg le dea loc pentru o coaili, un
fereded i un intiritn, pentru care ei aid un ban bezmgn sg
no platiaseg, nu mat Min le va da i lemne fail plata pen-
tru facerea acestora.
z Pentru locul cc vor cuprinde cu facerea dughenilor in
tirg se Na mgrgeni plata asa : dol IcY stgnjenul pc an bezmen
fata numal, bar lungul din pgretele easel' patrusprezece stinjen-
pentru ogradg, fgrgi a da un ban pentru lung.
3') Pentru tot rachiul cc vor vinde ci pe la dughenile lor,
vor plibti doi tel vadra spirt, sesezed parale vadra sum, un
led vadra vin, i cincisprezece parale vadra de pgcurg.
4.° Cgshpiea tirgului este a proprietgta si eY voind a kinea,
se vor invoi cu proprletarul, insd i pentru naliea lor vor ave
an trunchiii numaY, piAtind in folosul proprietarului pentru a-
cel trunchiu asa : un lea de boil, treizeci parale de vacà,
douhzdcl parale de gonitoriii si rnnizat, cincisprezece parale

www.dacoromanica.ro
 122

de ieI, ese parale de ()ate i berbece i doua, parale de

miel, ca cu aceasta sa se indernaneze plata tacsiel, si toate
celelalte trunchiurt raraan in folosul proprietach.
5 Mungeriea i Chitariea sint veniturT a dumnealui proprie-
tarulut i aceste d-lui le va vinde aceluta ce ar vroi a le Vne
potrivit cu pre01 unilour.
6 Pentrn cantarul care va fi in folosul proprietarului, vor
plati opt parale suta orice marfd von cantdri.
7 ' Mortrtsdpiea de vite, cand se vor vinde in tug, vor plati
opt parale vita mare si patru vita mica.
8" Fiste care din el" este slobod a vinde fan si orz pe la
dughent, Bra nicio plata catre proprietate.
90 EY nu vor fi slobozi a 1, inde sare pe ulith, ci numai prin
dughent i nici la straini(?) ; tar negucitorii ce se vor statornici
sint slobozl a vinde sare si in dugheni si in pieach si "a mi-
ce alta (parte).
to Pentru varaticul a della vaci i un cal de fi;te care din
el li se va da imasul trebuitoriii.
ii Dovedindu-se urmarea vreunii din el, ca aü adus yin,
racbid si alto productuii in ttrg, fart a pliiti preul cuviincios
dupa scrisa mai sus asilzare acelor .proclucte, tot se va lua
controbond fdra a le remane cuvinte de indreptare pentru asa
faptuire.
12) Spre departarea a tot feliul de uneltire pagubit are pro-.
prietatii slat ei datori toatrt mann once felid ar fi, sa nu o
vare in tirg pe attires decat prin rohatcele ce ad a se inftina
spre a fi supust cuviincioasei revizii.
130 El sint datori neaparat ca spre inluinarea tirgulut mai
in graba de la primavara viitoare, adicit de la i April 1845
sa se apuce a face dughenl dupd starile lor, silindu-srt in tot
timpul a nu prelungi, cam pe temeiul alcatuirei de mai sus,
savarsita cu dmealut proprietarul, s'a desfiiMat contractul ce
el ad inchiet peutru tirgul Frumosica, i prelungirea i va su-
pune respunderei.
140 Infiir4area dughenilor sint el datorl a o urma intocmai cu
liniea ce va tnsemna rinduitul din partea d-sale proprietarului.
150 Spre paza de foc sint el datori sa alba pe la binalele
lor cate 0 cada plind, de apa, o cange si o mitt, prin care
sa se poata stavila 0 asa nenorocitd intaniplare.
16) SI fie dater proprietarul ca dupd ce se vor statornici
cel Min optzed familil a le scoate hrisov ca sa le sigurip-
sasca statornicie acestel alcatuirl Intru toata viitorime.
570 Fieste caruia dintre et le va da d-nealui proprietarul
cate un document la mana pentru locul ce vor cuprinde si pe
care isi vor face asezarile.

www.dacoromanica.ro
 123

18 Asemene si boingeriea si tAbgcrtriea rema'n slobode In

fol sul I r, fllr nici o dare catre d-lui proprietarul.
T todata potrivit cu cererea d-sale logofatului incuviinVm
ca comicarul de care e trcbuin0 de a fi in acel tirguox. sl
fie ales de cgtre d-nealul dupg prenomiile vechi ce are si se
va intgri de cgtre ociirmuire.
Domniea Noastrli prin acest a nostru DomneQc hrisov intA-
rim spre vesnica urmare pgzire intocmai i mai sus insemnatei
alcAtuiri, atilt intru indatoririle ce se ating din partea proprie-
tgii ctre tirgoveti, cat si din partea acestora catre proprie-
ta e, fgril cea mai mir.g strgmutare. Iar pe cei din urma noa-
stra luminaci Domni, fraW nostril, cart din Dumnezeiascg vo-
in vor ajunge ochrmuitori wriT acestera poftim nu pumai sit
nu strImute aceastg legiuire folositoare si de obsteascil
ci mat ales sit o intgr'ascti pentru nesfirsita laudg.
S'afi scris hrisovul acesta la scaunul Domniei Noastre in
orasul Ia, 1, in anul al r2-1ea al Domniet Noastre la Moldova.
15/- 1:1 2 Mihail Sturza Voavall

0 copie !egalizatit a hrisovului era, in 1888, in posesia rg-

posatului S. julirnovici, din FrurnuOra, care aduse o copie
so ciettl i Istorice Iuliü Bpras h.

www.dacoromanica.ro
 INDREP TARI
Pg. to rindul I i 2 de jos, citeste ; prin care se fixa, in loc
de : prin care fixa.
pg. 16 nota 3, citeste harta, in loc de hartei, i terge vir-
gula dupa anexatli.
pg. zo r. 9 de sus, citeste CurVY, in loc de ; Curri.
r. 1 o de sus, citeste : bezmgn, in loc de : bezmani.
pg. 22, nota 1, citeste : XI, in loc de : XX.
pg. 27 r. 6 de jos, citeste : care suna, In loc de : dar sung.
pg. 38 r. 8 de jos, citeste : populaVa, In loc de : popu;ia.
pg. 39 r. z de jos, citeste : minimum, In loc de minima.
pg. 51 r. 5 de sus, sterge virgula dup a : havaleli.
pg. 53 r. 4 de jos, §terge virgula dupg orz i pune-o dupg :
vinde.
pg. 55 r. 7 de sus, citeste : mosii, in loc de : mop.
» r. 4 al note, citeste : care 1-a dat spre copiere, in
loc de : care le-a dat spre copie.
pg. 58 r. 3 de sus, citeste : volniceste pe, in loc de : vol-
niceste lub.
pg. 67 r. 15 de sus, eiteste : minimum, in loc de : minim.
pg. 73 r. 1, sterge virgulele dupa : numita i declara.
pg. 75 r. 5-6 de sus, citeste desvoltare ; crestinii, in loc.
de : desvoltare crestini.
pg. 81 r. 2 de sus, sterge virgula dupa : convenVile.
pg. 93 r. 7 de jos, citeste : tacsii, in loc de : tacsii.
pg. 95 r. ii de jos, sterge virgula dupa noue.:

pg. 100 r. 3 de jos, citeate :recunoaate, in loc de: recunoase.

pg. tot r 11 de jos, citeste: rugandu-sit, in loc de: rugandu-vg.
pg. 103 r. 12 de jos, citeste orasäle, In loc de : orasele.
pg. 104 r. 13 de sus, citeste: neguVitoriii, In loc de: neguVtorii.
pg. r. 20 de sus, citeste : ari, in loc de : cart
pg. 105 r. 17 de sus, citeste : sa, In loc de : i.
r. i i de jos, citeste : ci, In loc de ; el.
2) ), r. 4 de jos, eiteste fii, in loc de : fii.
pg. to6 r. 21 de sus, pune Ora" inaintea filoldoveile.
r. 14 de jos, citeste Totoesti, tube de: Fotoesti.
pg. 107 r. 13 si 20 de sus, citeste : mahalalelor, in loc de :
mahalelor.
pg. 112 dupa r. 9 de sus introdu numarul V, numarul cu-
rent al documentului.
Alte greseli marunte le va fi indreptat singur cetitorul In
cursul cetirei.

www.dacoromanica.ro
 TABLA TiRGURILOR §I A TiRGLI§OARELOR

Backi 19, 23-24. Murgenl 7, 63, So.

Bajce,ti 7, 97. Namal asa 40, 57, 60-63.
Bncii 35-39. Negrm;t163, 76-78,86-89,117-21.
Bka 97. nicani. 97.
Bereti 63. 70-72. Onitcaot 16.
Bivolari 63, 64-65. Panzkent 39-40.
Botm;ant 22. Parincea 7.
BozienT 63, 65-66. Pascam 40, 41, 98
Brh'nz 98. Pechea 63, 80.
Bucecea 57-59, 85, 112-15 Plopana 7, 63, 80.
Buhu§, Buhm?oath 7, 57, 6o. Podul Dowel 45'57, 86, 103-12
Bujor 7. Podul Turculut 63, 67-68, ..6.
Ca itqu 57, 86. PoTenT 7, 63, 72-74, 87. 115-16.
Codkesti 7, 63, 74. Putesu 63, So.
ChminaretY 97. Punge ,tt 63, So.
DarahanY 63, 66-67. Puent 7.
Dknienesti 7, 97. Rkliurf 4 , 41, 63, 68-69
Dimache 97. lthducanent 63, 69-70.
Docolina 63, 74-75. Rogojem 65.
Domnesti 7, 63, So. Sävent 41, 57, 59, 85.
DrdgmenY 7, 57, 6o, 86. Scob1n4 emi v. Podul Iloaiei.
DrancenT v. Brrtnzd. Sculenit 57, 60.
IllticenT 24-26. Sirettll 21.
Foltestl 7, 63, 80. (1)1,1Anestit v. Flticeni.
Frumusica 57, 6o, 89-90, 121.123 Suceava 14-15, 21.
GugestY 97. Sulqa 44, 84-55.
Golei v. Bujor. Tibana 97.
mr1n.- 21. Tigana v. Uminkestl.
Herca 17. Tg. Frumos 17-19, 34.
HocenT 7, 97. Tg. Glodurile 63, 80.
Ivesti 95-96. Tg. No6 v. MihallenT,
Marnornia 40, 41, 63, 75-76. j.Jrdesti 63, 78-79.
MihailenT 26-33, 43,82-83, 101-3. Valea Rea (RA) 63, 79.
Moinesti 40, 44, 85. VP,Ideni V. Mihatleni.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro