Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chimie - Jocuri Si Teste Pentru Gimnaziu PDF
Chimie - Jocuri Si Teste Pentru Gimnaziu PDF
Lucrarea cuprinde o serie de jocuri prin intermediul cãrora elevii îºi pot
îmbogãþi cunoºtinþele în domeniul chimiei, dar în acelaºi timp sã se ºi dis-
treze.
Testele au fost astfel concepute încât permit autoevaluarea. Ele sunt
însoþite de bareme de notare. La sfârºitul lucrãrii se gãsesc soluþiile jocurilor
ºi testelor.
Adresându-se elevilor din clasele a VII-a ºi a VIII-a ºi profesorilor de
chimie, lucrarea constituie un sprijin în defãºurarea orelor de chimie.
Despre autori
Chimie
Jocuri ºi teste
pentru gimnaziu
Dedicãm aceastã carte doamnei profesor universitar
doctor Sanda Fãtu, cu respect, recunoºtinþã ºi dragoste.
Autorii
ISBN 978-973-748-516-8
Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei cãrþi nu poate fi reprodusã sau transmisã sub nicio formã ºi prin niciun mijloc, electronic sau
mecanic, inclusiv prin fotocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare ºi accesare a datelor, fãrã permisiunea Editurii NICULESCU.
Orice nerespectare a acestor prevederi conduce în mod automat la rãspunderea penalã faþã de legile naþionale ºi internaþionale privind proprie-
tatea intelectualã.
CUPRINS
Cuvânt-înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
1. Jocuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9
1.1. Chim–ºah . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9
1.2. Chimiþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13
1.3. Chim-zar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15
1.4. Chim-ruleta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16
1.5. Chim-start . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18
1.6. Sã descoperim... Sistemul periodic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .19
1.7. Jocul ecuaþiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .19
2. Jocuri de perspicacitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20
2.1. Spirala elementelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20
2.2. Mozaicul elementelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21
2.3. Jocul elementelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21
2.4. Dulapul cu reactivi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22
2.5. Micul laborant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23
2.6. Jocul simbolurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24
2.7. Denumiri … din 5 litere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24
2.8. Metal ºi nemetal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25
2.9. Sã utilizãm Sistemul periodic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25
2.10. Rebusuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26
3. Experienþe distractive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31
3.1. Caloriferul chimic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31
3.2. Misterul mâinilor negre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31
3.3. O micã scamatorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31
3.4. Pomul lui Saturn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31
3.5. Gravarea chimicã (corodarea metalelor) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32
4. Teste – clasa a VII-a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33
5. Teste – clasa a VIII-a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .42
6. Soluþii
6.1. Jocuri. Jocuri de perspicacitate. Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .55
6.2. Teste pentru clasa a VII-a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .73
6.3. Teste pentru clasa a VIII-a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .80
Caracteristicile atomilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .93
Sistemul periodic al elementelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .95
5
6
CUVÂNT-ÎNAINTE
7
Jocurile prin care se consolideazã cunoºtinþe ºi deprinderi – predate anterior sub
o altã formã – se integreazã în structura unor lecþii de recapitulare ºi consolidare, a
unor lecþii de meditaþii (se pot folosi în mod diferenþiat, variante mai simple sau mai
complexe).
Este indicat ca elevii sã construiascã ei înºiºi jocuri, pe baza cunoºtinþelor lor.
Interesul de a realiza integral un joc este evident, deoarece pentru a-l construi, elevul
trebuie sã-ºi întocmeascã un tablou precis al conceptelor pe care le va materializa.
8
1. JOCURI
VARIANTA I
1. Cei doi parteneri de joc au la dispoziþie câte o foaie de hârtie ºi un creion.
2. Prin consens, se stabileºte jucãtorul care þine evidenþa punctajului ºi verificã
corectitudinea rãspunsurilor oferite.
3. Stabilirea concurentului care va începe jocul se va face prin tragere la sorþi, ca
ºi stabilirea culorii pieselor cu care joacã fiecare concurent.
4. Piesele se pun pe pãtrãþele de aceeaºi culoare ale tablei de ºah (piesele albe –
pe alb ºi piesele negre – pe negru), aºa cum se aratã în figura 1.
9
Fig. 2. Modul în care se pot deplasa piesele albe.
6. Prima piesã ce ajunge pe linia din marginea opusã a tablei de ºah se lasã pe
pãtrãþelul respectiv cu faþa în jos; pentru aceasta jucãtorul primeºte un punct.
7. Când adversarul ajunge ºi el cu prima piesã pe linia opusã, primul concurent
întoarce propriul jeton ºi scrie ecuaþia reacþiei chimice dintre substanþa de pe
jetonul lui ºi cea de pe jetonul adversarului (dacã reacþia are loc – este posi-
bilã).
8. Se comparã ecuaþia reacþiei scrise de jucãtor cu setul de ecuaþii cuprinse în
Anexa 1. În cazul scrierii corecte a ecuaþiei, respectivul jucãtor mai primeºte
încã un punct. În cazul în care ecuaþia este scrisã incorect sau în cazul în care
reacþia nu are loc (nu este trecutã în Anexa 1), jucãtorului i se scade un punct.
9. Dupã scrierea ecuaþiei jetoanele rãmân pe locul lor, cu faþa în jos.
10. Câºtigã concursul jucãtorul care obþine cel mai mare punctaj.
Exemplu de calcul al punctajului:
Sã presupunem cã prima piesã ce ajunge pe linia opusã este piesa albã, pe care
este trecut Ca(OH)2. Albul primeºte un punct ºi întoarce jetonul cu faþa în jos.
Dupã un anumit numãr de mutãri, negrul ajunge pe linia opusã cu piesa pe care
scrie HNO3 – primeºte ºi el un punct.
Jucãtorul cu piesele albe întoarce jetonul sãu ºi scrie ecuaþia reacþiei dintre
Ca(OH)2 ºi HNO3.
Dacã ecuaþia este corect scrisã, primeºte încã un punct. Dacã ecuaþia este scrisã
incorect, atunci pierde punctul primit iniþial.
VARIANTA II
1. Cei doi parteneri de joc au la dispoziþie o foaie de hârtie ºi un creion.
2. Prin consens, se stabileºte jucãtorul care þine evidenþa punctajului ºi verificã
corectitudinea rãspunsurilor oferite.
10
3. Stabilirea concurentului care începe jocul se face prin tragere la sorþi, ca ºi sta-
bilirea culorii pieselor cu care joacã fiecare.
4. Piesele se aºazã pe tabla de ºah ca în figura 3. Trebuie sã se ajungã cu toate
piesele la colþul opus, în aceeaºi formaþie.
11
6. Se aplicã regulile 7, 8, 9, 10 de la varianta anterioarã, iar punctajul se calculeazã
în acelaºi mod.
VARIANTA III
1. Cei doi parteneri de joc au la dispoziþie o foaie de hârtie ºi un creion.
2. Prin consens se stabileºte jucãtorul care þine evidenþa punctajului ºi verificã
corectitudinea rãspunsurilor oferite.
3. Stabilirea concurentului care începe jocul se face prin tragere la sorþi, ca ºi sta-
bilirea culorii pieselor cu care joacã fiecare.
4. Piesele se pun pe pãtrãþele de aceeaºi culoare ale tablei de ºah (piesele albe –
pe alb ºi piesele negre – pe negru), aºa cum se aratã în figura 1.
5. Miºcarea pieselor se face asemãnãtor cu cea a pionilor de la jocul de ºah
(numai câte o pãtrãþicã ºi numai înainte).
6. Luarea pieselor adversarului se face pe diagonalã, numai în cazul în care cele
douã substanþe reacþioneazã între ele.
7. Cel care ia piesa adversarului scrie pe foaia de hârtie ecuaþia reacþiei chimice
dintre cele douã substanþe.
8. Se comparã ecuaþia reacþiei scrise de jucãtor cu ecuaþia corespunzãtoare din
Anexa 1. În funcþie de corectitudinea sau incorectitudinea acesteia se calcu-
leazã punctajul.
9. Câºtigã concurentul care la sfârºitul jocului acumuleazã cel mai mare numãr
de puncte.
Exemplu de calcul al punctajului:
3 piese negre capturate ............................ 3 p
2 ecuaþii scrise corect ............................. ..2 p
1 ecuaþie incorect scrisã ..........................–1 p
Total: 4 p
VARIANTA IV
1. Unul dintre jucãtori va juca cu un jeton, pe care este notatã formula unui acid,
iar celãlalt cu patru jetoane, pe care sunt notate formulele a 4 baze.
2. Iniþial, piesele se aºazã ca în figura 5.
3. Atât jetonul cu acidul cât ºi cel cu baza se pot muta cu un pãtrãþel, pe diago-
nalã, dacã acesta este liber. Jetonul cu acidul se poate miºca ºi înainte ºi înapoi,
în timp ce jetoanele cu baze se pot deplasa numai înainte.
4. Câºtigã acidul dacã ajunge pe linia opusã a tablei de joc, (indiferent de pozi-
þie), ºi pierde dacã este înconjurat de baze ºi nu mai are unde muta.
12
Fig. 5. Aºezarea iniþialã a pieselor în varianta IV.
1.2. CHIMIÞÃ
Este un joc asemãnãtor jocului Pãcãlici.
Pentru confecþionarea cãrþilor de joc folosiþi 41 cãrþi de vizitã. Pe aceste bucãþi de
carton înscrieþi figurile din urmãtoarea imagine, (fig. 6), una reprezentându-l pe
CHIMIÞÃ, 20 cu structurile înveliºului electronic ºi 20 cu structurile nucleelor pri-
melor 20 de elemente ale Sistemului periodic.
VARIANTA I
1. Se joacã asemãnãtor jocului Pãcãlici. Se împart toate cãrþile celor 2, 3 sau
4 concurenþi.
2. Se urmãreºte formarea de perechi de cãrþi – una reprezentând structura înveli-
ºului electronic, iar cealaltã, structura nucleului aceluiaºi element. Perechea
13
formatã se aratã celorlalþi concurenþi (în cazul în care nu sunteþi siguri dacã
perechea formatã este corectã, consultaþi Anexa 2).
3. Dupã formarea perechilor de cãtre fiecare jucãtor, se trag cãrþi de la vecinul
din stânga, pânã la formarea de noi perechi.
4. Pierde jocul concurentul care va rãmâne în mânã cu cartonaºul ce-l reprezintã
pe CHIMIÞÃ.
VARIANTA II
1. Se utilizeazã toate cãrþile, inclusiv CHIMIÞÃ.
2. Desfãºurarea jocului þine cont de aceleaºi reguli ca la varianta anterioarã (dupã
regulile jocului Pãcãlici), dar se admite formarea de perechi de cãrþi ce repre-
zintã structuri de nuclee ºi structurile electronice corespunzãtoare atomilor
sau ionilor respectivului atom.
3. Câºtigã jucãtorul care rãmâne cu cele mai puþine cãrþi în mânã (pentru corec-
titudinea perechilor realizate, consultaþi Anexa 3).
VARIANTA III
1. Din cele 41 de cãrþi se scot 21 (cea care-l reprezintã pe CHIMIÞÃ ºi cele ce
reprezintã structura nucleelor).
2. Se amestecã restul de cãrþi ºi se aºazã pe masã, cu faþa în jos.
3. Pe rând, fiecare concurent trage câte o carte. Pentru structura electronicã
extrasã, jucãtorul va trebui sã precizeze:
a) numãrul atomic Z al elementului respectiv;
b) perioada ºi grupa în care este situat elementul;
c) numãrul de protoni din nucleu.
4. Pentru fiecare precizare corectã se acordã câte un punct (pentru erori, nu se
acordã punctaj).
5. Unul dintre jucãtori realizeazã suma punctelor ºi verificã corectitudinea rãs-
punsurilor, conform tabelului din Anexa 4.
6. Câºtigã concurentul care realizeazã cel mai mare punctaj.
VARIANTA IV
1. Fiecare jucãtor are la dispoziþie o foaie de hârtie ºi un creion.
2. Se folosesc toate cãrþile, cu excepþia lui CHIMIÞÃ.
3. Se amestecã jetoanele ºi se aºazã pe masã, cu faþa în jos.
4. Fiecare jucãtor trage câte o carte ºi trebuie sã rãspundã la urmãtoarele cerinþe:
a) sã precizeze caracterul chimic al elementului reprezentat de structura
nucleului sau a înveliºului electronic de pe jeton;
b) sã modeleze structura electronicã a ionului format.
5. Unul dintre jucãtori înregistreazã punctajele ºi verificã corectitudinea rãspun-
surilor, conform Anexei 5.
14
6. Pentru a) – se acordã un punct în cazul rãspunsului corect ºi se scade un punct
în cazul unui rãspuns incorect.
Pentru b) – se acordã câte un punct pentru fiecare modelare corectã ºi se
scade câte un punct pentru fiecare modelare incorectã sau pentru omiterea
unui ion.
7. Câºtigã concurentul care la sfârºitul jocului acumuleazã cel mai mare punctaj.
1.3 CHIM-ZAR
Se folosesc patru cuburi din lemn sau plastic. Pe suprafeþele lor sunt înscrise for-
mulele chimice ale urmãtoarelor substanþe:
Zarul 1: NaOH; Zn; MgO; CO2; H2; HCl.
Zarul 2: CaO; Cu(OH)2; H2O; Cl2; Fe; HNO3.
Zarul 3: Fenolftaleinã; H3PO4; S; O2; NiCl2; Ca(OH)2.
Zarul 4: Turnesol; C; KOH; Na2O; Mg; H2SO4.
15
VARIANTA II (pentru 3-4 jucãtori)
1. Instrucþiunile 1,2 ºi 3 de la varianta anterioarã rãmân valabile.
2. Cei 3 sau 4 concurenþi se aºazã în cerc.
3. Primul concurent aruncã cu zarul ºi trebuie sã scrie ecuaþiile reacþiilor substanþei
de pe zarul sãu cu toate substanþele de pe zarul adversarului aflat în stânga sa.
4. Urmeazã cel de-al doilea concurent (aflat în dreapta primului), º.a.m.d.
5. Punctajul final se va calcula ca la varianta anterioarã.
1.4 CHIM-RULETA
CHIM-RULETA va ajutã sã stabiliþi care dintre reacþiile de înlocuire între metale ºi
apã, acizi, oxizi bazici ºi sãruri sunt posibile. Se utilizeazã seria reactivitãþii chimice a
metalelor.
Reacþii de înlocuire
Reacþii posibile între metale ºi:
- apã
- acizi
- oxizi bazici (ai metalelor)
- sãruri
CHIM-RULETA este confecþionatã din douã discuri de diametre diferite, unul fix
ºi unul mobil. Pe fiecare disc sunt înscrise simbolurile metalelor, în ordinea din seria
reactivitãþii chimice. Deasupra celor douã discuri se aflã un ac indicator prevãzut cu
un orificiu (fig. 7).
16
Utilizare:
• se roteºte discul mobil (discul mic) pânã când metalul liber ºi metalul din com-
pus sau hidrogenul (din apã sau acizi) ajung unul sub celãlalt.
• dacã în orificiul aflat în acul indicator apare culoarea neagrã, reacþia este posi-
bilã (fig. 7, a). Dacã reacþia nu este posibilã, în orificiul practicat în acul indica-
tor va apãrea culoarea albã (fig. 7, b).
Fe+CuSO4=FeSO4+Cu Cu+FeSO4= –
a. b.
Fig. 7. Chim-ruleta
Puteþi folosi ºi tabelul urmãtor, pentru a afla care dintre reacþiile de înlocuire ale
metalelor sunt posibile.
17
1.5 CHIM-START
Este un joc care presupune atât perspicacitate cât ºi cunoºtinþe de chimie. Folosiþi
douã table de joc, fiecare fiind formatã din câte 16 pãtrate ºi douã seturi de jetoane
conþinând urmãtoarele substanþe:
MgO; CO2; K2O; Al2O3; NaOH; Ca(OH)2; Cu(OH)2; Al(OH)3; HCl; H2SO4;
H3PO4; HNO3; NaCl; CaCO3; K3PO4.
Cele douã serii de jetoane, conþinând aceleaºi substanþe, sunt colorate diferit.
VARIANTA I
1. Fiecare concurent are în faþa sa tabla de joc ºi setul de jetoane.
2. Se amestecã jetoanele cu faþa în jos.
3. Se dã comanda START.
4. Fiecare concurent aºazã jetoanele pe propria lui tablã de joc, la întâmplare, în
ordinea extragerii lor.
5. Discurile se miºcã prin translaþie, fãrã a le ridica de pe tabla de joc.
6. Se urmãreºte aranjarea lor pe orizontalã, în ordinea: oxizi, baze, acizi, sãruri.
7. Câºtigã jucãtorul care rezolvã cel mai rapid aceastã cerinþã.
VARIANTA III
Se joacã identic cu varianta I, dar se cautã urmãtoarele tipuri de aranjamente:
• Oxizii – în ordinea crescãtoare a numãrului atomic Z al elementelor ce se com-
binã cu oxigenul.
• Bazele – în ordinea descrescãtoare a caracterului electropozitiv al metalelor
componente.
• Acizii – în ordinea descrescãtoare a caracterului acid.
• Sãrurile – în ordinea crescãtoare a valenþei radicalului acid.
18
1.6. SÃ DESCOPERIM... SISTEMUL PERIODIC
Pe 16 discuri din carton gros scrieþi simbolurile, numerele atomice ºi numãrul elec-
tronilor de pe ultimul strat pentru elementele cu Z cuprins între 3 ºi 18 (fig. 8). Aºezaþi
la întâmplare aceste discuri pe cãsuþele notate 3-18. Spaþiul din centru rãmâne liber.
Deplasând o piesã din cercul mic pe acest spaþiu liber, se elibereazã o cãsuþã. Aceasta
trebuie sã fie ocupatã de alt disc, astfel încât, în final, fiecare element sã se gãseascã în
cãsuþa corespunzãtoare numãrului sãu atomic (nu se poate sãri cu o piesã peste o
cãsuþã ocupatã).
Observaþi:
– diferenþele dintre numerele atomice Z ale elementelor aflate în acelaºi sector
de cerc;
– numãrul de electroni de pe ultimul strat al elementelor din acelaºi sector de
cerc.
Faceþi analogia cu Sistemul periodic.
Fig. 8.
19
diferite, cu condiþia ca nicio bucatã din B sã nu iasã din suprafaþa lui A. Scrieþi ecuaþia
reacþiei dintre douã substanþe care apar în orificii sau ecuaþia reacþiei de obþinere a
uneia dintre cele trei substanþe.
1. Stabiliþi, prin tragere la sorþi, ordinea jucãtorilor.
2. Al doilea jucãtor aºazã cartonul B peste cartonul A, într-o anumitã poziþie.
3. Primul jucãtor scrie o ecuaþie, conform cerinþelor jocului. Dacã ecuaþia este
scrisã corect, primeºte un punct.
4. Câºtigã cel care va obþine mai multe puncte, dupã scrierea unui numãr de
ecuaþii, stabilit la începutul jocului.
Cl2 N2 C H2 S O2 F2
F2 O2 C N2 H2 NO Ne
O2 N2 Cl2 Mg O2 H2O I2
S NH3 S O2 Al S Xe
C PbO S H2 O2 Zn P4 Fig. 9 b.
N2 Cl2 He I2 Br2 Ar He
Fig. 9 a.
Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 8.
2. JOCURI DE PERSPICACITATE
2.1 SPIRALA ELEMENTELOR
În pãtratul conþinând simbolurile unor elemente, aºezaþi cele patru secþiuni de mai
jos (fig. 10, a ºi b), astfel încât totalul numerelor atomice Z ale elementelor care vor
rãmâne descoperite sã fie egal cu masa rotunjitã a elementului calciu (Ca–40).
Fig. 10 a. Fig. 10 b.
Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 9.
20
2.2 MOZAICUL ELEMENTELOR
1. Scrieþi numerele atomice Z pentru toate elementele din figurile 11 a ºi b (con-
sultaþi Sistemul periodic de la sfârºitul cãrþii).
2. În „mozaicul” de mai jos, plasaþi în spaþiile libere pãtrãþelele conþinând sim-
boluri ale elementelor, astfel încât suma numerelor atomice Z înscrise pe ver-
ticalã sau pe orizontalã sã fie 33.
Fig. 11 a. Fig. 11 b.
Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 10.
H Cl N P
Cl S
P N
H
S N O H
H S Cl N
O Cl
Fig. 12 a. O P
Fig. 12 b.
Cl O P H
Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 11.
21
2.4 DULAPUL CU REACTIVI
Într-una din sticlele din desenul de mai jos (fig. 13), se aflã acid sulfuric. Aflaþi care
este aceasta ºtiind cã:
• substanþa aflatã în dreapta sticlei este aceeaºi cu substanþa aflatã în stânga;
• substanþa din partea de jos a sticlei nu este apã;
• caracterul chimic al substanþei aflate în partea de jos a sticlei este diferit de
caracterul chimic al substanþei aflate în partea de sus.
22
2.5 MICUL LABORANT
Sticlele ºi borcanele cu reactivi din laborator s-au încurcat (fig. 14). Încercaþi sã le
aºezaþi dupã compoziþia reactivilor (oxizi, baze, acizi, sãruri).
Fig. 14.
23
2.6 JOCUL SIMBOLURILOR
Înscrieþi în grila alãturatã (fig. 15) denumirile sau simbolul elementelor: P, rubi-
diu, Br, Mn, Ni, Li. Fiecare cuvânt începe cu ultima literã a celui anterior.
1 2 3 4 5
16 17 18 19 6
15 24 20 7
14 23 22 21 8
13 12 11 10 9
Fig. 16.
Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 15.
24
2.8 METAL ªI NEMETAL
Plasaþi metalele: Fe , Mg , Zn , Cu , Al ,
ºi nemetalele: C , S , H , O , N ,
astfel încât pe fiecare linie, orizontalã sau oblicã,
(fig. 17) sã existe doar un metal ºi un nemetal.
Fig. 18 a.
Fig. 18 b.
25
2.10 REBUSURI
1. Completaþi pe orizontalã denumirea ustensilelor din desenele respective. Pe
verticalã veþi obþine denumirea unui vas foarte folosit în laboratorul de chimie
(2 cuvinte). Desenaþi-l!
26
Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 19.
3. Completaþi:
Vertical
1. Are sarcina relativã +1 (articulat).
2. A stabilit numãrul 6,023 ·1023.
3. Sodiu.
4. 31 T.
5. Particule cu acelaºi numãr atomic Z, dar cu un numãr diferit de neutroni în
nucleu.
6. Are simbolul Ca.
7. Parte centralã a atomului, încãrcatã pozitiv.
8. Cea mai micã particulã dintr-o substanþã (articulat).
9. Are sarcina egalã cu protonul, dar de semn opus (articulat).
27
Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 20.
28
Orizontal:
1. Sare a acidului sulfuric.
2. Reacþia dintre acizi ºi baze.
3. pH<7.
4. Particulã elementarã încãrcatã negativ.
5. Hidroxid.
6. Tip de reacþie.
7. Apã cu sare de bucãtãrie.
8. Sare a acidului azotic.
9. Compus binar al oxigenului cu un alt element.
Vertical: Denumirea uzualã a NaCl (3 cuvinte).
Vedeþi rãspunsul corect în Anexa 21.
5. Completaþi rebusul!
29
6. Propuneþi definiþiile necesare completãrii acestui rebus :
30
3. EXPERIMENTE DISTRACTIVE
31
3.5. GRAVAREA CHIMICÃ (CORODAREA METALELOR)
a. Gravarea chimicã a suprafeþelor de zinc, argint, staniu sau cupru
Se acoperã suprafaþa metalului cu un strat de parafinã în care se zgârie cu un ac
desenul sau textul dorit. Se aplicã o pastã formatã din Fe2(SO4)3 ºi apã. Dupã câteva
minute pasta se spalã cu apã, iar parafina se îndepãrteazã. Prin aceastã metodã se pot
obþine ºi plãcuþele pentru circuite integrate.
b. Gravarea chimicã a aluminiului
Se degreseazã obiectul, se acoperã cu un strat de lac în care se zgârie desenul sau
inscripþia ce urmeazã a fi gravatã. Se foloseºte o soluþie formatã din:
– 10 pãrþi FeCl3;
– 100 pãrþi H2O, în care se adaugã, în porþiuni mici ºi sub agitare, 20–30 pãrþi
H2SO4 concentrat (atenþie!);
– 10 pãrþi KClO3.
Corodarea dureazã 5–10 minute, în funcþie de adâncimea doritã, dupã care obiec-
tul se spalã bine, se usucã ºi se îndepãrteazã lacul.
32
TESTE – CLASA A VII-A
Fig. 19.
33
TESTUL 2. SOLUÞII. CONCENTRAÞIA SOLUÞIILOR.
SOLUBILITATEA
Completeazã tabelul conform modelului de pe prima linie.
Amestec Dizolvant Dizolvat
30 g sare + 80 g apã apã sare
70 g alcool + 15 g apã
23 g zahãr + 127 g apã
15 g sodã + 100 g apã
100 g apã + 20 g alcool 1 punct
2. Alege dintre substanþele din coloana a doua dizolvantul potrivit pentru:
• grãsimi • apã
• zahãr • acetonã
• lac de unghii • benzen
• sodã causticã
• piatrã vânãtã 1 punct
3. Noteazã cu A (adevãrat) ºi F (fals) urmãtoarele afirmaþii:
• Agitarea poate transforma o substanþã insolubilã într-o substanþã solubilã.
• Soluþiile sunt amestecuri omogene.
• Vãrsând o cantitate de soluþie dintr-un pahar, soluþia se concentreazã.
• Zahãrul se dizolvã mai repede în apã caldã decât în apã rece.
• Solubilitatea substanþelor gazoase scade cu creºterea temperaturii.
2 puncte
4. Câte grame de sodã causticã se dizolvã în apã pentru a obþine 200 g soluþie de
concentraþie 15%? (fig. 20.)
34
6. Se amestecã 50 g soluþie de zahãr în apã, de concentraþie c = 10%, cu 50 g apã.
a) Soluþia se dilueazã sau se concentreazã?
b) Calculeazã concentraþia soluþiei obþinute.
2 puncte
35
VIII. Este neutru din punct de vedere electric:
a) atomul;
b) nucleul;
c) înveliºul electronic.
2 puncte
3. a) Cum sunt repartizaþi electronii pe straturi în atomul cu numãrul atomic
Z = 18?
b) Care este numãrul atomic al elementului care are 5 electroni pe stratul
3 (M)?
1 punct
4. Completeazã spaþiile libere:
• Are Z = 15....................
• Are 3ē în înveliºul electronic.............
• Se noteazã +11 p..........
• Se calculeazã cu formula ..............= A – Z.
• Are 17 protoni în nucleu ................
• Are structura înveliºului electronic K = 2ē; L = 5ē.
• Are sarcina electricã relativã –1...............
• Parte a atomului încãrcatã pozitiv..........
• Un mol Al = ................ g
• În ½ mol de Ca se gãsesc .......... atomi.
2 puncte
5. Modeleazã structura atomului de aluminiu (Z = 13; A = 27).
2 puncte
36
b) grupa a 11-a (I B), perioada a 5-a;
c) grupa a 15-a (V A), perioada a 2-a;
d) cãsuþa cu numãrul 24.
1 punct
5. A. Care dintre urmãtoarele perechi de elemente se gãsesc în aceeaºi grupã?
a) Cu, Ni;
b) Mg, Na;
c) B, Al;
d) H, He.
B. Care dintre elementele Na, C, P, H, Cl, fac parte din perioada a 3-a?
1 punct
6. Scrie simbolurile elementelor din:
a) grupa metalelor alcaline;
b) grupa gazelor rare.
1 punct
7. Un element are structura înveliºului electronic:
37
TESTUL 5. FORMULE CHIMICE. CALCULE PE BAZA
FORMULELOR CHIMICE
1. Care dintre urmãtoarele notaþii reprezintã simboluri chimice ºi care reprezintã
formule chimice?
Cl, H2O, Cl2, H, H2SO3, S, P4, O.
1 punct
2. Scrie formulele compuºilor urmãtoarelor elemente cu clorul:
NaI, BaII, CaII, AlIII, MnII, FeIII, PbIV, CIV.
1 punct
3. Ce valenþã are fosforul în compuºii P2O5 ºi P2O3 (oxigenul este constant diva-
lent)?
1 punct
4. Completeazã tabelul:
Denumire Formulã
apã ................
……………. CO2
sulfat de sodiu ...................
carbonat de potasiu .......................
……………… Al2S3
hidroxid de calciu .......................
fosfat de magneziu ........................
clorurã de zinc ......................
…………………. (NH4)2CO3
oxigen .........................
2 puncte
5. Completeazã tabelul:
Formula Substanþã Substanþã Monoatomicã Diatomicã Poliatomicã
simplã compusã
O2
HCl
H3PO4
Zn
P4
1 punct
6. Calculeazã masa, molul, raportul numãrului de atomi, raportul de masã ºi com-
poziþia procentualã pentru substanþa HNO3 (acid azotic).
2 puncte
7. Determinã masa de azot din 5 moli de NH3 (amoniac).
1 punct
38
TESTUL 6. SOLUÞII NEUTRE, ACIDE ªI BAZICE. LEGEA
CONSERVÃRII MASEI. REACÞII CHIMICE. ECUAÞII CHIMICE
1. Alege rãspunsul corect!
I. Substanþele care intrã într-o reacþie chimicã se numesc:
a) produºi de reacþie
b) reactanþi
c) substanþe compuse
II. Ecuaþia corect scrisã este:
a) Al + O2 = AlO3
b) 2Al + O2 = Al2O3
c) 4Al + 3O2 = 2Al2O3
III.Turnesolul în prezenþã de HCl se coloreazã în:
a) albastru
b) roºu
c) violet
IV. În paharul din figura 23 se aflã fenolftaleinã ºi o substanþã X. Substanþa
X este:
a) o bazã
b) un acid roºu
c) neutrã
Fig. 23
V. Dacã 3 g de substanþã A reacþioneazã cu 4 g de substanþã B, pentru a forma
5 g de substanþã C ºi o cantitate x de substanþã D, atunci:
a) x = 7 g
b) x = 9 g
c) x = 2 g
2 puncte
2. Care dintre procesele indicate mai jos reprezintã reacþii chimice?
a) arderea cãrbunilor;
b) topirea gheþii;
c) coclirea aramei;
d) fotosinteza;
e) un amestec de piliturã de fier ºi sulf, prin încãlzire se transformã în
sulfurã de fier;
f) dizolvarea zahãrului în apã.
1 punct
3. Stabileºte coeficienþii urmãtoarelor ecuaþii:
a) Ca + O2 → CaO d) Na + S → Na2S
b) Mg + HCl → MgCl2 + H2↑ e) FeCl3 + KOH → KCl + Fe(OH)3↓
c) H2O → H2 + O2 f) Na + Cl2 → NaCl
2 puncte
39
4. Prin arderea a 48 kg carbon în oxigen se obþin 176 kg de dioxid de carbon. Cât
oxigen s-a consumat?
Enunþã legea pe baza cãreia ai aflat rãspunsul.
2 puncte
5. Scrie ecuaþiile urmãtoarelor reacþii chimice:
a) acid azotic + hidroxid de calciu → azotat de calciu + apã
b) oxid de sodiu + apã → hidroxid de sodiu
c) aluminiu + sulf → sulfurã de aluminiu
d) hidroxid de sodiu + clorurã de zinc → hidroxid de zinc + clorurã de sodiu
2 puncte
40
5. Indicã prin sãgeþi tipul de reacþie termochimicã, folosind indicaþiile furnizate
de urmãtoarele ecuaþii termochimice:
a) 2Na + 2H2O = 2NaOH + H2↑ + Q
Reacþie b) 2HgO + Q = 2Hg + O2↑ Reacþie
exotermã c) 2KClO3 = 2KCl + 3O2↑ – Q endotermã
d) 2Al + 3S = Al2S3 + Q
1 punct
6. Ce tip de reacþie este modelat în figura 24? Scrie ecuaþia reacþiei chimice.
Fig. 24.
1 punct
41
TESTE – CLASA A VIII-A
42
4. Completeazã ecuaþiile reacþiilor. Precizeazã tipul reacþiilor. Defineºte tipul
reacþiei subliniate.
Al + O2 = ……………….. ( )
Zn + ……………….. = ZnCl2 + H2↑ ( )
CuSO4 + NaOH = …………………… + Cu(OH)2↓ ( )
CaCO3 = ………………. + ……………… ( )
2 puncte
5. Noteazã cu A (adevãrat) sau F (fals) în dreptul afirmaþiilor urmãtoare:
• Ruginirea fierului este un fenomen fizic.
• Soluþiile sunt amestecuri omogene.
• Concentraþia unei soluþii creºte prin adãugarea de dizolvant.
• Oxigenul este cel mai rãspândit element în naturã.
• Turnesolul se coloreazã în roºu într-o soluþie de acid.
• Masa reactanþilor este egalã cu masa produºilor de reacþie.
• Substanþele care participã la o reacþie chimicã se numesc produºi de reacþie.
• Reacþiile exoterme sunt reacþii care se produc cu degajare de cãldurã.
• Exploziile sunt reacþii lente.
• Reacþia dintre un acid ºi o bazã se numeºte reacþie de neutralizare.
2 puncte
6. a) Calculeazã concentraþia soluþiei obþinutã prin dizolvarea a 60 g de zahãr în
240 g de apã.
b) O cantitate de HCl care conþine 12,046·1023 molecule reacþioneazã cu Mg
de puritate 70%. Sã se calculeze:
• masa de sare rezultatã din reacþie.
• masa de magneziu impur.
2 puncte
TESTUL 2. (TEST INIÞIAL)
1. Clasificã fenomenele: dizolvarea, arderea, topirea, ruginirea, dilatarea, evapora-
rea, arderea, tãierea, coclirea, putrezirea, fotosinteza, încãlzirea, dupã rubricile
tabelului:
Fenomen fizic Fenomen chimic
1 punct
2. Propune metode fizice de separare a componenþilor urmãtoarelor amestecuri:
a) nisip ºi naftalinã;
b) sare de bucãtãrie ºi piliturã de fier;
c) petrol (þiþei);
d) apã ºi zahãr;
e) apã ºi sulf fin divizat.
1 punct
43
3. Scrie formulele urmãtoarelor substanþe ºi calculeazã masele ºi molii sãrurilor:
acid clorhidric, azotat de calciu, clorurã de magneziu, hidroxid de sodiu, acid
sulfuric, oxigen, oxid de aluminiu, argon, hidroxid de amoniu, apã.
2 puncte
4. Completeazã ecuaþiile urmãtoarelor reacþii ºi precizeazã tipul lor.
FeCl3 + NaOH = ……………. + Fe(OH)3 (…………………)
CuCO3 = ……………. + CO2 (………………………)
Al + S = ………………. (………………………..)
1,5 puncte
5. Noteazã cu A (adevãrat) sau F (fals) în dreptul afirmaþiilor de mai jos:
• Oxizii sunt substanþe simple.
• Coroziunea metalelor este o reacþie lentã.
• Azotatul de argint se coloreazã în roºu în mediu acid.
• Hidroxidul de sodiu se mai numeºte ºi sodã causticã.
• Un mol de oxigen conþine 6,023·1023 molecule de oxigen.
• Moleculele poliatomice sunt formate din atomi diferiþi.
• Numãrul electronilor de pe ultimul strat al unui atom este egal cu numãrul
grupei principale în care se gãseºte elementul respectiv în Sistemul periodic.
• Coloanele verticale, care cuprind elemente cu aceeaºi configuraþie elec-
tronicã pe ultimul strat, se numesc perioade.
• Metalele sunt solide.
• Particulele elementare din nucleu se numesc nucleoni.
2 puncte
6. În 200 g soluþie de HCl de concentraþie 36,5% se introduce magneziu. Ce can-
titãþi de clorurã de magneziu ºi hidrogen se obþin? Alege rãspunsul corect.
a) 2 moli MgCl2 / 0,2 moli H2;
b) 118,6 g MgCl2 / 0,2 g H2;
c) 1 mol MgCl2 / 1 mol H2;
1,5 puncte
44
H2 + N2 = …………………
O2 + C = …………………
2 puncte
3. Dã douã exemple de oxidãri lente ºi douã exemple de oxidãri vii.
1 punct
4. Enumerã cele mai importante utilizãri ale hidrogenului.
1 punct
5. Noteazã cu A (adevãrat) sau F (fals) în dreptul afirmaþiilor urmãtoare:
• Arderea hidrogenului este o reacþie exotermã.
• Oxigenul se foloseºte la obþinerea amoniacului.
• Apa se descompune, prin încãlzire, în oxigen ºi hidrogen.
• Oxigenul se gãseºte în aerul atmosferic în proporþie de 78%.
• Hidrogenul este folosit la umplerea aerostatelor.
• Prin respiraþie, organismele iau din mediul înconjurãtor oxigen ºi eliminã
dioxid de carbon.
• Oxigenul întreþine arderea.
• Reacþia hidrogenului cu oxidul de cupru este o reacþie de combinare.
• Hidrogenul arde dar nu întreþine arderea.
• Oxigenul se dizolvã puþin în apã.
2 puncte
6. a) Calculeazã compoziþia procentualã a apei.
b) În câþi moli de apã se aflã aceeaºi masã de hidrogen ca în patru moli de acid
sulfuric (H2SO4)?
2 puncte
45
3. Scrie ecuaþiile reacþiilor chimice cuprinse în transformãrile:
S → SO2 → SO3 → H2SO4
Denumeºte toate substanþele.
2 puncte
4. Completeazã ecuaþiile. Precizeazã importanþa lor.
C + O2 = …………
C + H2O (vapori) = ………….. + ………………..
C + Fe2O3 = …………… + ……………….
2 puncte
5. Se obþine „gaz de apã” pornind de la 100 kg cãrbune de puritate 90%. Hidro-
genul rezultat se utilizeazã la fabricarea HCl. Ce masã de acid clorhidric de
concentraþie c = 36,5% se obþine?
2 puncte
46
5. Cum pot fi protejate metalele împotriva coroziunii?
1 punct
6. Un aliaj ce conþine 70% argint ºi 30% cupru reacþioneazã la cald cu sulful. Ce
masã de sulf este necesarã pentru a transforma complet 10 g de aliaj în sulfuri?
1 punct
TESTUL 6. OXIZII
1. Scrie formulele oxizilor elementelor din perioada a 3-a. Denumeºte ºi clasificã
aceºti oxizi.
2 puncte
2. Determinã valenþele elementelor care se combinã cu oxigenul (II):
CuOII; Al2O3II; Fe2O3II; FeOII; Cl2O7II; COII; PbO2II; N2O3II
1 punct
3. Aºazã oxizii urmãtori în ordinea crescãtoare a maselor lor :
Al2O3; CuO; Na2O; PbO2.
1 punct
4. Noteazã cu A (adevãrat) sau F (fals) urmãtoarele afirmaþii:
• Pe planeta Venus, a cãrei atmosferã conþine în principal CO2, nu poate
funcþiona o brichetã.
• Oxizii metalelor se numesc oxizi bazici.
• Oxizii bazici reacþioneazã cu acizii, formând sãruri ºi apã.
• Oxidul de calciu se mai numeºte ºi var stins.
• Monoxidul de carbon este un gaz toxic.
• Din oxizii de fier se obþin fonta ºi oþelul.
• Dioxidul de sulf reacþioneazã cu apa ºi formeazã acidul sulfuros.
• Dioxidul de carbon nu arde ºi nu întreþine arderea ºi viaþa.
• SiO2 se foloseºte la obþinerea bãuturilor carbogazoase.
• CaO ºi CO2 se obþin prin descompunerea termicã a calcarului (piatra de
var).
1 punct
5. Completeazã ecuaþiile reacþiilor posibile:
CaO + Ca (OH)2 → .................. H2SO4 + CuO → ..................
CaO + H2O → ........................... Al + Fe2O3 → ........................
K2O + Al2O3 → .......................... Cu + MgO → ........................
HCl + CO2 → ............................. CaO + CO2 → ………...........
De ce nu sunt posibile celelalte reacþii?
2 puncte
6. Se reduc cu aluminiu 160 g de Fe2O3. Sã se determine:
a) masa de aluminiu necesarã;
b) masa de soluþie de acid sulfuric de concentraþie 46% care reacþioneazã cu
oxidul de aluminiu rezultat din reacþie.
2 puncte
47
TESTUL 7. ACIZII
1. Subliniazã ºi denumeºte numai acizii:
HCl; Ca(OH)2; H2SO4; NH3; H2S; H3PO4; H2SO3; CH4.
1 punct
2. Defineºte reacþia de neutralizare. Dã un exemplu de reacþie de neutralizare.
1 punct
3. Completeazã ecuaþiile:
HCl + CaCO3 = .................... + .......................
H2SO4 + NaCl = ................↑ + ......................
Aºazã acizii în ordinea crescãtoare a tãriei lor. Justificã rãspunsul.
2 puncte
4. Completeazã ecuaþiile. Precizeazã tipul reacþiilor.
H2 + Cl2 = ............
HCl + Zn = ....................... + ............↑
H2SO4 + CuO = ............. + .............
HCl + AgNO3 = ............↓ + ...................
Care este reactivul folosit pentru recunoaºterea acidului clorhidric?
2 puncte
5. Noteazã cu A (adevãrat) sau F (fals) în dreptul afirmaþiilor urmãtoare:
• Acidul folosit la acumulatoarele auto este acidul sulfuric.
• Un mol de H2SO4 cântãreºte 98 g.
• Reactivul folosit pentru recunoaºterea acidului sulfuric este BaCl2.
• Acizii înroºesc fenolftaleina.
• Coca-Cola are pH = 2,5. Ea este o soluþie neutrã.
• H2S se numeºte acid sulfhidric.
• Soluþiile acizilor au gust acru ºi sunt bune conducãtoare de electricitate.
• HCl este solid.
• La adãugarea cuprului într-o soluþie de acid clorhidric, se degajã un gaz.
• Acidul clorhidric are molecula diatomicã.
2 puncte
6. Un acid conþine 2,04% H ºi 32,65% S. El este H2S, H2SO3 sau H2SO4?
1 punct
TESTUL 8. BAZELE
1. Scrie formulele ºi denumirile bazelor corespunzãtoare metalelor din perioada
a 3-a.
1 punct
2. Completeazã ecuaþiile. Subliniazã cu o linie bazele solubile ºi cu douã linii
bazele insolubile:
Na2O + H2O →
NaOH + CuCl2 →
CaO + H2O →
48
Ca + H2O →
K + H2O →
Ca(OH)2 + CO2 →
Care dintre reacþii:
a) este cunoscutã sub numele de reacþie de stingere a varului?
b) este folositã pentru recunoaºterea CO2?
3 puncte
3. Propune o metodã pentru a verifica dacã NaOH, (soda causticã), este impurifi-
catã cu Na2CO3 (soda de rufe).
1 punct
4. Noteazã cu A (adevãrat) sau F (fals) în dreptul afirmaþiilor urmãtoare:
• Bazele solubile înroºesc fenolftaleina.
• Ca(OH)2 se foloseºte la obþinerea mortarului.
• Formula generalã a bazelor este:
x II
M 2 Ox
• Soluþiile bazelor sunt bune conducãtoare de electricitate.
• Soluþiile bazelor au pH < 7.
• Unele baze se descompun prin încãlzire în apã ºi oxid metalic.
• Reacþia KOH cu CuSO4 este o reacþie rapidã.
• Bazele pot fi solide, lichide ºi gazoase.
2 puncte
5. Scrie ecuaþiile reacþiilor corespunzãtoare transformãrilor:
Mg → MgO → Mg(OH)2 → MgCl2
1 punct
6. Care este masa soluþiei de acid clorhidric de concentraþie c = 36,5% necesarã
neutralizãrii a 250 g soluþie de NaOH de concentraþie c = 20%?
2 puncte
TESTUL 9. SÃRURILE
1. Subliniazã ºi denumeºte sãrurile: NaCl; H2SO4; NaOH; NaHCO3; CaCO3;
CuSO4; HF; AgNO3; FeCl3.
1 punct
2. Se dã schema:
+ H2O + fenolftaleinã
a c culoare roºie
+ HCl
CaCO3 e + H2O
+ H2O
b d
Identificã substanþele notate cu litere. Scrie ecuaþiile reacþiilor cuprinse în
schemã. Precizeazã care dintre substanþe sunt sãruri.
3 puncte
49
3. Care este reactivul folosit pentru recunoaºterea clorurilor solubile? Scrie o
ecuaþie chimicã.
1 punct
4. Scrie A (adevãrat) sau F (fals) în dreptul afirmaþiilor urmãtoare:
• Sãrurile sunt substanþe compuse, formate din metale ºi radicali acizi.
• Na2SO4 este sarea unui oxiacid monobazic.
• Soluþia de NaCl înroºeºte turnesolul.
• Piatra vânãtã are formula CuSO4.
• Sãrurile sunt solubile în apã.
• AgNO3 se mai numeºte ºi „piatra iadului”.
• Formula generalã a sãrurilor este M ma A ma (în care M – metal ºi A – radical
acid).
• Compoziþia procentualã a NaCl este 23% Na ºi 35,5% Cl.
2 puncte
5. Câte grame de cupru se depun în urma reacþiei fierului cu 10 g soluþie de
CuSO4, de concentraþie 20%?
2 puncte
50
t°
CaCO3 →
t°
Cu(OH)2 →
Ca + Cl2 →
Al + Fe2O3 →
CuO + H2 →
CuSO4 + KOH →
HCl + NaOH →
2,4 puncte
4. Noteazã cu A (adevãrat) sau F (fals) urmãtoarele afirmaþii:
• Reacþia dintre acizi ºi baze se numeºte reacþie de neutralizare.
• Oxigenul arde, dar nu întreþine arderea.
• Soluþiile bazelor înroºesc fenolftaleina.
• Prin reacþiile nemetalelor cu oxigenul se obþin oxizi bazici.
• Oxidul de calciu se mai numeºte ºi var stins.
• Sulful se mai numeºte pucioasã, din cauza mirosului sãu neplãcut.
• Hidrogenul poate fi folosit drept combustibil.
• Ca(OH)2 se poate utiliza la obþinerea mortarului.
1,6 puncte
5. Se trateazã CaCO3 cu o soluþie de HCl. Ce substanþe rãmân în eprubetã? Ce
masã de CaCO3 s-a consumat, dacã s-a degajat 1 mol de gaz? Care este reactivul
folosit pentru recunoaºterea sãrii din soluþia finalã?
2 puncte
TESTUL 11. (TEST FINAL)
1. Precizeazã culorile indicatorilor turnesol ºi fenolftaleinã în prezenþa soluþiilor
de NaCl, NaOH, HCl ºi H2O.
1 punct
2. Ai la dispoziþie: cuie de fier, panglicã de magneziu, sulf, apã, soluþii de sulfat de
cupru, azotat de argint ºi acid clorhidric. Propune metode de obþinere a douã
sãruri. Noteazã ecuaþiile reacþiilor chimice. Precizeazã tipul reacþiilor chimice.
2 puncte
3. Completeazã ecuaþiile reacþiilor posibile:
Al + S →
Fe + HCl →
HNO3 + CO2 →
NaOH + H2SO4 →
H2 + O 2 →
HCl + AgNO3 →
Cu + H2O →
Alege: o reacþie de neutralizare, o reacþie exotermã, reacþia de recunoaºtere a
acidului clorhidric.
2 puncte
51
4. Noteazã cu A (adevãrat) sau F (fals) urmãtoarele afirmaþii:
• Prin reacþia HCl cu CO2 se obþine o sare.
• SO2 se foloseºte la obþinerea bãuturilor carbogazoase.
• Oxigenul se gãseºte în aer în proporþie de 21%.
• HCl se foloseºte la decaparea metalelor.
• Hidrogenul este utilizat la obþinerea amoniacului.
• Bazele sunt solubile în apã.
• H2SO4 se foloseºte la confecþionarea acumulatorilor auto.
• Formula generalã a acizilor este Mx(OH)x.
• Dioxidul de carbon nu arde ºi nu întreþine arderea ºi viaþa.
• Mercurul este singurul metal lichid la temperaturã obiºnuitã.
2 puncte
5. Se arde fier în 213 g clor pânã la consumarea a 50% din clor. Determinã:
a) masa de FeCl3 rezultatã;
b) masa de apã necesarã obþinerii unei soluþii de concentraþie 25% din sarea
rezultatã;
c) masa de acid clorhidric obþinut prin reacþia clorului rãmas cu hidrogenul.
2 puncte
52
a b c
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
1 punct
2. Se considerã substanþele: MgO, Cu, CaCO3, CO2, Mg(OH)2, H2SO4, HCl. Scrie
cel puþin cinci ecuaþii ale reacþiilor posibile între aceste substanþe.
2 puncte
3. Particularizeazã cazurile generale menþionate în tabelul de mai jos ºi indicã
tipul fiecãrei reacþii.
Cazuri generale Cazuri particulare Tipul reacþiei
nemetal 1 + nemetal 2 → acid
nemetal + metal → sare
metal + acid → sare + H2↑
sare → oxid bazic + oxid acid
metal + H2O → bazã + H2↑
sare 1 + bazã 1 → bazã 2 + sare 2
acid + bazã → sare + H2O
metal 1 + sare 1 → sare 2 + metal 2
2 puncte
4. Se dã schema:
+ turnesol → culoare…..
+ Zn → d + H2↑
+ MgO → e + H2O
a+b→c + Cu(OH)2 → f + H2O
+ Na2CO3 → g + h↑ + H2O
+ AgNO3 → j ↓ + HNO3
Substanþa a are molecula diatomicã în care numãrul total de electroni este 2,
iar substanþa b este un halogen gazos galben-verzui. Se cere:
53
a) sã se identifice substanþele a, b, …..j;
b) sã se scrie ecuaþiile reacþiilor chimice;
c) sã se clasifice toþi reactanþii dupã rubricile tabelului:
Substanþe simple Substanþe compuse
Metale Nemetale Oxizi Baze Acizi Sãruri
2 puncte
5. Într-un pahar Berzelius se aflã 39,6 g H2O. Se adaugã: 6 g NaCl, 3 g Cu,
0,2 moli Na. Sã se calculeze compoziþia procentualã a soluþiei obþinute.
2 puncte
54
SOLUÞII
ANEXA 1
55
ANEXA 2
CHIMIÞÃ
(Perechi posibile)
H He Li Be B
n° → 0 n° → 2 n° → 4 n° → 5 n° → 6
p →1 p →2 p →3 p →4 p →5
C N O F Ne
n° → 6 n° → 7 n° → 8 n° → 10 n° → 10
p →6 p →7 p →8 p →9 p → 10
56
ANEXA 3
Perechi posibile (atomi ºi ioni)
H H H– He He
n° → 0 K→1ē K→2ē n° → 2 K→2ē
p° → 1 p° → 2
⇒ ⇒ ⇒
Li Li Li+ Be Be Be2+
n° → 4 K→2ē K→2ē n° → 5 K→2ē K→2ē
p° → 3 L→1ē p° → 4 L→2ē
⇒ ⇒ ⇒ ⇒
B B B3+
n° → 6 K→2ē K→2ē
p° → 5 ⇒ L→3ē ⇒
C C C4+ C4–
n° → 6 K→2ē K→2ē K→2ē
p° → 6 ⇒ L→4ē ⇒ ⇒ L→8ē
N N N3– O O O2–
n° → 7 K→2ē K→2ē n° → 8 K→2ē K→2ē
p° → 7 L→5ē L→8ē p° → 8 L→6ē L→8ē
⇒ ⇒ ⇒ ⇒
F F F– Ne Ne
n° → 10 K→2ē K→2ē n° → 10 K→2ē
p° → 9 ⇒ L → 7 ē ⇒ L→8ē p° → 10 ⇒ L→8ē
57
Na Na Na+ Mg Mg Mg2+
Al Al Al3+ Si Si Si4+
P P P3– S S S2–
Cl Cl Cl– Ar Ar
K K K+ Ca Ca Ca2+
58
ANEXA 4
59
ANEXA 5
Configuraþia Caracter Configuraþia ionului
electronicã chimic E+ E2+ E3+ E4+ E– E2– E3– E4–
K→1 Nemetal K→0 - - - K→2 - - -
K→2 Nemetal - - - - - - - -
K→2 L→1 Metal K→2 - - - - - - -
K→2 L→2 Metal - K→2 - - - - - -
K→2 L→3 Metal - - K→2 - - - - -
K→2 L→4 Nemetal - - - K→2 - - - K→2
- - - - - - - L →8
K → 2 L → 5 Nemetal - - - - - - K→2 -
- - - - - - L →8 -
K → 2 L → 6 Nemetal - - - - - K→2 - -
- - - - - L →8 - -
K → 2 L → 7 Nemetal - - - - K→2 - - -
- - - - L →8 - - -
K→2 L → 8 Nemetal - - - - - - - -
K→2 L → 8 Metal K→2 - - - - - - -
M→ 1 L →8 - - - - - - -
K→2 L → 8 Metal - K→2 - - - - - -
M→ 2 - L →8 - - - - - -
K→2 L → 8 Metal - - K→2 - - - - -
M→ 3 - - L →8 - - - - -
K→2 L → 8 Nemetal - - - K→2 - - - -
M→ 4 - - - L →8 - - - -
K→2 L → 8 Nemetal - - - - - - K→2 -
M→ 5 - - - - - - L →8 -
- - - - - - M→8 -
K → 2 L → 8 Nemetal - - - - - K→2 - -
M→ 6 - - - - - L →8 - -
- - - - - M→8 - -
K → 2 L → 8 Nemetal - - - - K→2 - - -
M→ 7 - - - - L →8 - - -
- - - - M→8 - - -
K → 2 L → 8 Nemetal - - - - - - - -
M→ 8 - - - - - - - -
K → 2 L → 8 Metal K→2 - - - - - - -
M→ 8 N→ 1 L →8 - - - - - - -
M→8 - - - - - - -
K → 2 L → 8 Metal - K→2 - - - - - -
M→ 8 N→ 2 - L →8 - - - - - -
- M→8 - - - - - -
60
ANEXA 6
CHIM-ZAR
EXEMPLE DE REACÞII POSIBILE (STUDIATE ÎN GIMNAZIU)
NaOH + HNO3 → NaNO3 + H2O
NaOH + fenolftaleinã → roºu
3NaOH + H3PO4 → Na3PO4 + 3H2O
2NaOH + NiCl2 → Ni(OH)2 + 2NaCl
NaOH + turnesol → albastru
2NaOH + H2SO4 → Na2SO4 + 2H2O
Zn + H2O → ZnO + H2↑
Zn + Cl2 → ZnCl2
Zn + 2HNO3 → Zn(NO3)2 + H2↑
3Zn + 2H3PO4 → Zn3(PO4)2 + 3H2↑
Zn + S → ZnS
2Zn + O2 → 2ZnO
Zn + NiCl2 → ZnCl2 + Ni
Zn + H2SO4 → ZnSO4 + H2↑
MgO + H2O → Mg(OH)2
MgO + 2HNO3 → Mg(NO3)2 + H2Ο
3MgO + 2H3PO4 → Mg3(PO4)2 + 3H2O
2MgO + C → 2Mg + CO2
MgO + H2SO4 → MgSO4 + H2O
CO2 + Na2O → Na2CO3
CO2 + C → 2CO
CO2 + CaO → CaCO3
CO2 + 2KOH → K2CO3 + H2O
CO2 + Ca(OH)2 → CaCO3 + H2O
CO2 + H2O → H2CO3
H2 + S → H2S
2H2 +O2 → 2H2O
H2 + Cl2 → 2HCl
2H2 + C → CH4
2HCl + Cu(OH)2 = CuCl2 + 2H2O
2HCl + CaO → CaCl2 + H2O
2HCl + Fe → FeCl2 + H2↑
HCl + fenolftaleinã → incolor
2HCl + Ca(OH)2 → CaCl2 + 2H2O
HCl + turnesol → roºu
HCl + KOH → KCl + H2O
2HCl + Na2O → 2NaCl + H2O
2HCl + Mg → MgCl2 + H2↑
61
3CaO + 2H3PO4 → Ca3(PO4)2 + 3H2O
CaO + H2SO4 → CaSO4 + H2O
3Cu(OH)2 + 2H3PO4 → Cu3(PO4)2 + 6H2O
Cu(OH)2 + H2SO4 → CuSO4 + 2H2O
H2O + fenolftaleinã → incolor
H2O + turnesol → violet
H2O + C → CO + H2 sau 2H2O + C → CO2 + 2H2
2H2O + Mg → Mg(OH)2 + H2↑
H2O + Na2O → 2NaOH
2Cl2 + C → CCl4
Cl2 + Mg → MgCl2
Fe + S → FeS
3Fe + 2O2 → Fe3O4
Fe + NiCl2 → FeCl2 + Ni
2Fe + 3H2SO4 → Fe2(SO4)3 + 3H2↑
HNO3 + fenolftaleinã → incolor
2HNO3 + Ca(OH)2 → Ca(NO3)2 + 2H2O
HNO3 + turnesol → roºu
4HNO3 + 3C → 3CO2 + 2H2O + 4NO
HNO3 + KOH → KNO3 + H2O
2HNO3 +Na2O → 2NaNO3 + H2O
2HNO3 + Mg → Mg(NO3)2 + H2↑
Fenolftaleinã + KOH → roºu
Fenolftaleinã + H2SO4 → incolor
H3PO4 + turnesol → roºu
H3PO4 + 3KOH → K3PO4 + 3H2O
2H3PO4 + 3Na2O → 2Na3PO4 + 3H2O
2H3PO4 + 3Mg → Mg3(PO4)2 + 3H2↑
2S + C → CS2
S + Mg → MgS
O2 + C → CO2 sau O2 + 2C → 2CO
O2 + 2Mg → 2MgO
NiCl2 + Mg → MgCl2 + Ni
NiCl2 + 2KOH → Ni(OH)2 + 2KCl
NiCl2 + H2SO4 → 2HCl + NiSO4
Ca(OH)2 + turnesol → albastru
Ca(OH)2 + H2SO4 → CaSO4 + 2H2O
62
ANEXA 7
a. b.
c.
ANEXA 8
Cu + S = CuS
2CuS + 3O2 = 2CuO + 2SO2
S + O2 = SO2
a.
63
C + O2 = CO2
Ca + Cl2 = CaCl2
CaO + 2HCl = CaCl2 + H2O
b.
H2 + Cl2 = 2HCl
CuO + H2 = Cu + H2O
2Cu + O2 = 2CuO
electrolizã
2H2O 2H2 + O2
c.
ANEXA 9
64
ANEXA 10
MOZAICUL ELEMENTELOR
ANEXA 11
65
ANEXA 12
DULAPUL CU REACTIVI
ANEXA 13
MICUL LABORANT
66
ANEXA 14
ANEXA 15
ANEXA 16
67
ANEXA 17
a.
b.
68
ANEXA 18
2
3
4
69
ANEXA 19
ANEXA 20
70
ANEXA 21
ANEXA 22
71
ANEXA 23
Orizontal:
1. Gaz rar din perioada a 2-a.
2. În centrul atomului!
3. Cupru sau……
4. Reacþia oxigenului cu alte substanþe.
5. Apariþia de substanþe dãunãtoare în apã, aer, pãmânt.
6. Elementul cu Z = 26.
7. Transformare pe care o suferã fierul în aer umed.
8. Fenomen care are loc la trecerea curentului electric prin electroliþi.
Vertical:
Reacþia dintre acizi ºi baze.
ANEXA 24
72
SOLUÞIILE TESTELOR PENTRU CLASA A VII-A
apã sare
6. Alcool cu bucãþele de plutã filtrare 2 pahare Berzelius, pâlnie de filtrare,
Apã cu praf de sulf hârtie de filtru, baghetã
73
c = 15%
c ⋅ m s 15 ⋅ 200 g
md = ? md = = = 30 g sodã causticã
100 100 g
5. Factorii:
• gradul de fãrâmiþare a substanþei care se dizolvã;
• agitarea componenþilor soluþiei;
• temperatura.
6. ms1 = 50 g
c1 = 10%
mapã adãugatã = 50 g
a)
b) c2 = ?
c 1 ⋅ m s 1 10 ⋅ 50 g
md 1 = = = 5 g zahãr
100 100
m d 1 ⋅ 100 5 g ⋅ 100
c2 = = = 5%
ms 2 100 g
a) soluþia se dilueazã.
b) c2 = 5%.
6,023 ⋅ 10 23 N
1 mol Al = 27g, atomi ( atomi ) .
2 2
27
5. Atomul 13 Al nucleu p = Z = 13;
n = A–Z = 27–13 = 14
înveliº electronic –e = Z = 13
K–2ē (strat complet ocupat)
L–8ē (strat complet ocupat)
M–3ē (strat în curs de completare) (sau alt mod de modelare).
74
TESTUL 4. SISTEMUL PERIODIC. LEGÃTURA DINTRE
STRUCTURA ATOMULUI ªI LOCUL OCUPAT DE UN
ELEMENT ÎN SISTEMUL PERIODIC. VALENÞA
1. Ca, Al; S, P; Br, Hg; IA, IIA, grupele secundare; Fe, Zn.
2. Proprietãþi fizice ale metalelor:
• sunt solide, cu excepþia mercurului care este lichid;
• au luciu caracteristic;
• sunt bune conducãtoare de cãldurã ºi electricitate;
• sunt maleabile (se pot trage în foi);
• sunt ductile (se pot trage în fire).
3. Proprietãþile fizice ºi chimice ale elementelor se repetã în mod periodic în
funcþie de numãrul atomic Z.
4. a) Ca; b) Ag; c) N; d) Cr.
5. (A) c) B, Al; (B) Na, P, Cl.
6. a) Li, Na, K, Rb, Cs, Fr; b) Ne, Ar, Kr, Xe, Rn.
7. N; grupa VA, perioada 2, cãsuþa 7.
8. • p = Z = 15; n = A–Z = 31–15 = 16
• perioada a 3-a – deoarece stratul 3 este în curs de completare;
• are 5 electroni pe ultimul strat – deoarece se aflã în grupa VA;
• este al 15-lea element în Sistemul periodic (Z = 15);
• configuraþia electronicã: K–2ē, L–8ē, M–5ē;
• valenþa elementului E faþã de hidrogen este III, iar valenþele faþã de oxigen
sunt III ºi V.
75
5.
Formula Substanþã Substanþã Monoatomicã Diatomicã Poliatomicã
simplã compusã
O2 √ √
HCl √ √
H3PO4 √ √
Zn √ √
P4 √ √
6. HNO3
M HNO3 = 1 + 14 + 3 · 16 = 1 + 14 + 48 = 63
1 mol = 63 g
raportul nr. de atomi – H:N:O = 1:1:3
raportul de masã – H:N:O = 1:14:48
63 g HNO3...1 g H........14 g N.....48 g O
100 g HNO3 ...x...............y..............z
1 g ⋅ 100 g
x= = 1,58 g H = 1,58% H
63 g
14 g ⋅ 100 g
y= = 22,22g N = 22,22% N
63 g
M NH 3 = 14 + 3 · 1 = 14 + 3 = 17
1 mol NH3 = 17 g
1 mol NH3 .......... 14 g N
5 moli NH3 …......... x
14 g ⋅ 5 moli
x= = 70 g N
1 mol
76
TESTUL 6. SOLUÞII NEUTRE, ACIDE ªI BAZICE. LEGEA
CONSERVÃRII MASEI. REACÞII CHIMICE. ECUAÞII CHIMICE
1. Ib, IIc, IIIb, IVa, Vc.
2. a,c,d,e
3. 2Ca + O2 = 2CaO
Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
2H2O = 2H2 + O2
2Na + S = Na2S
FeCl3 + 3KOH = 3KCl + Fe(OH)3↓
2Na + Cl2 = 2NaCl
4. 48 kg carbon +X kg oxigen → 176 kg dioxid de carbon
X = 176 kg – 48 kg = 128 kg oxigen
Într-o reacþie chimicã, suma maselor reactanþilor este egalã cu suma maselor
produºilor de reacþie.
5. 2HNO3 + Ca(OH)2 = Ca(NO3)2 + 2H2O
Na2O + H2O = 2NaOH
2Al + 3S = Al2S3
2NaOH + ZnCl2 = Zn(OH)2 + 2NaCl
77
Reacþii endoterme:
2HgO + Q = 2Hg + O2↑
2KClO3 = 2KCl + 3O2↑– Q
c ⋅ m s 36 ,5 ⋅ 10 g
3. ms = 10 g md = = = 3,65 g HCl pur
100 100
c = 36,5%
2 · 36,5 g 1 mol
nH 2 = ?
Zn + 2HCl = ZnCl2 + H2↑
3,65 g x moli
3,65 g ⋅ 1 mol
x= = 0,05 moli H 2
2 ⋅ 36,5 g
4. Se noteazã: CaxCyOz
40 12 48
x= =1; y = = 1; z = =3.
40 12 16
a = CaCO3.
Z = 8 → elementul oxigen, O
Z = 20 → elementul calciu, Ca
b = CaO.
78
CaCO3 = CaO + CO2↑
a b c
CaO + 2HCl = CaCl2 + H2O
b d e
CO2 + 2KOH = K2CO3 + H2O
c f e
K2CO3 + H2SO4 = K2SO4 + H2O + CO2↑
f g e c
a = CaCO3;
b = CaO;
c = CO2;
d = CaCl2;
e = H2O;
f = K2CO3;
g = K2SO4
mCO 2 = 88 g 100 g 44 g
mCaCO3 = ? CaCO3 = CaO + CO2
xg 88 g
100 g ⋅ 88 g
x= = 200 g CaCO
44 g 3
79
SOLUÞIILE TESTELOR PENTRU CLASA A VIII-A
TESTUL 1. (TEST INIÞIAL)
n = A – Z = 27 – 13 = 14
27
1. 13 Al; atomul Al nucleu p = Z = 13
înveliº electronic – e = Z = 13
E
M
L
K
Aluminiul se aflã în:
- grupa III A (are 3 electroni pe ultimul strat)
- perioada 3 (are 3 straturi cu electroni)
- cãsuþa 13 (are Z = 13)
Aluminiul este metal.
2. Denumirea Formula chimicã
acid clorhidric HCl
dioxid de carbon CO2
sulfurã de aluminiu Al2S3
hidroxid de calciu Ca(OH)2
clorurã de sodiu NaCl
oxid de sodiu Na2O
carbonat de calciu CaCO3
oxigen O2
sulfat de cupru CuSO4
acid sulfuric H2SO4
3. Substanþã Substanþã compusã Substanþã
simplã
metal nemetal oxid acid bazã sare monoatomicã diatomicã poliatomicã
H2SO4 √ √
Al √ √
N2 √ √
CO2 √ √
CaCO3 √ √
Ar √ √
P4 √ √
Ca(OH)2 √ √
MgO √ √
H3PO4 √ √
80
4. 4Al + 3O2 = 2Al2O3 (combinare)
Zn + 2HCl = ZnCl2 + H2↑ (înlocuire/substituþie)
CuSO4 + 2NaOH = Na2SO4 + Cu(OH)2↓ (schimb/dublã înlocuire)
CaCO3 = CaO + CO2 (descompunere)
Reacþia de înlocuire sau substituþie este reacþia în care o substanþã simplã ia
locul unui element dintr-o substanþã compusã.
5. F, A, F, A, A, A, F, A, F, A.
6. a) md = 60 g md ⋅ 100
c=
m H 2O = 240 g ms
c=? m s = m d + m H 2O
ms = 60 g + 240 g = 300 g
60 g ⋅ 100
c= = 20%
300 g
mMgCl 2 = ?
2 moli ⋅ 24 g
x= = 24 g Mg pur
2 moli
2 moli ⋅ 95 g
y= = 95 g MgCl 2
2 moli
100 g ⋅ 24 g
z= = 34,28 g Mg impur
70 g
81
TESTUL 2. (TEST INIÞIAL)
1.
Fenomen fizic Fenomen chimic
dizolvarea fermentarea
topirea ruginirea
dilatarea arderea
evaporarea coclirea
tãierea putrezirea
încãlzirea fotosinteza
2. a) sublimarea;
b) separarea cu un magnet;
se adaugã apã; se decanteazã fierul; se separã sarea prin cristalizare;
c) distilarea;
d) cristalizarea;
e) filtrarea.
3. HCl; Ca(NO3)2; MgCl2; NaOH; H2SO4; O2; Al2O3; Ar; NH4OH; H2O.
M Ca(NO3 )2 = 40 + 2 · 14 + 6 · 16 = 164 1 mol Ca(NO3)2 = 164 g
M MgCl 2 = 24 + 2 · 35,5 = 95 1 mol MgCl2 = 95 g
82
TESTUL 3. OXIGENUL ªI HIDROGENUL
1. a) 3O2; b) 2H; c) P4.
2. Zn + 2HCl = ZnCl2 + H2↑
2H2O = 2H2 + O2
H2 + Cl2 = 2HCl
3O2 + 4Al = 2Al2O3
3H2 + N2 = 2NH3
O2 + C = CO2
3.
Oxidãri lente Oxidãri vii
ruginirea fierului arderea metanului
râncezirea grãsimilor arderea alcoolului
(sau altele)
4. Utilizãri ale hidrogenului: combustibil pentru rachete, obþinerea benzinei sin-
tetice, obþinerea margarinei, umplerea aerostatelor, fabricarea acidului
clorhidric ºi a amoniacului etc.
5. A, F, F, F, A, A, A, F, A, A.
6. a) m H 2O = 2 · 1 + 16 = 18
1 mol H2O = 18 g
18 g H2O ….. 2 g H ….. 16 g O
100 g H2O …. x ….. ……y
x = 11,11% H; y = 88,89% O
b) n = 4 moli H2SO4 1 mol H2SO4 ……. 2 g H
4 moli H2SO4 …… x = 8 g H
n H 2O = ? 1 mol H2O ……… 2 g H x=8gH
y .…….................… 8 g H y = 4 moli H2O
83
SO3 + H2O = H2SO4
acid sulfuric
4. C + O2 = CO2 + Q (utilizarea cãrbunilor drept combustibil, reacþia este exotermã)
C + H2O = CO+H2 (utilizat drept combustibil ºi la obþinerea benzinei sintetice)
gaz de apã
3C + 2Fe2O3 = 3CO2 + 4Fe (obþinerea fierului)
90
5. m cãrbune = 100 kg mC = ⋅ 100 kg = 90 kg
100
Puritate = 90%
12 kg 2 kg
c = 36,5% 90 kg ⋅ 2 kg
C + H2O = CO + H2 x= = 15 kg H 2
ms HCl = ? 12 kg
90 kg x kg
2 kg 2 · 36,5 kg
H2 + Cl2 = 2HCl y = 547,5 kg HCl pur (md)
15 kg y
84
a) metalice – zincare, cositorire, cromare, nichelare, aurire etc;
b) organice – lacuri, vopsele, mase plastice, vaselinã etc;
– protecþie catodicã.
70
6. maliaj = 10 g m Ag = ⋅ 10 g = 7 g Ag
100
procent Ag = 70%
30
procent Cu = 30% m Cu = ⋅ 10 g = 3 g Cu
mS = ? 100
2 ·108 g 32 g
7 g ⋅ 32 g
2Ag + S = Ag2S x= = 1,03 g S
2 ⋅ 108 g
7g xg
64 g 32 g
3 g ⋅ 32 g
Cu + S = CuS y= = 1,5 g S
64 g
3g yg
m S = 1,03 g S + 1,5 g S = 2,53 g S
TESTUL 6. OXIZII
1. Na2O – oxid de sodiu, oxid bazic;
MgO – oxid de magneziu, oxid bazic;
Al2O3 – oxid de aluminiu, oxid bazic;
SiO2 – dioxid de siliciu, oxid acid;
P2O3 – trioxid de fosfor, oxid acid;
P2O5 – pentaoxid de fosfor, oxid acid;
SO2 – dioxid de sulf, oxid acid;
SO3 – trioxid de sulf, oxid acid;
Cl2O7 – heptaoxid de clor, oxid acid.
2. CuIIOII ; AlIII II III II II II VII II II II IV II III II
2 O3 ; Fe2 O3 ; Fe O ; Cl2 O7 ; C O ; Pb O2 ; N2 O3
3. M Al2O3 = 2 · 27 + 3 · 16 = 102
M CuO = 64 + 16 = 80
M Na 2O = 2 · 23 + 16 = 62
M PbO 2 = 207 + 32 = 239
Na2O; CuO; Al2O3; PbO2
4. A, A, A, F, A, A, A, A, F, A.
5. CaO + Ca(OH)2 – oxizii bazici nu reacþioneazã cu bazele.
CaO + H2O = Ca(OH)2 – reacþie de stingere a varului.
K2O + Al2O3 – oxizii bazici nu reacþioneazã între ei.
85
HCl + CO2 – oxizii acizi nu reacþioneazã cu acizii.
H2SO4 + CuO = H2O + CuSO4.
2Al + Fe2O3 = 2Fe + Al2O3.
Cu + MgO – Cu este mai puþin reactiv decât magneziul.
CaO + CO2 = CaCO3
6. m Fe 2O3 = 160 g 2 · 27 g 160 g 102 g
c = 46% 2Al + Fe2O3 = Al2O3 + 2Fe
m Al = ? xg 160 g yg
ms H2SO4 = ? x = 54 g Al; y = 102 g Al2O3
102 g 3 · 98 g
Al2O3 + 3H2SO4 = Al2(SO4)3 + 3H2O
102 g z
z = 294 g H2SO4 pur (md)
m d ⋅ 100 294 g ⋅ 100
ms = = ≈ 639 g soluþie H2SO4 46%
c 46
TESTUL 7. ACIZII
1. HCl; Ca(OH)2; H2SO4; NH3; H2S; H3PO4; H2SO3; CH4.
acid clorhidric, acid sulfuric, acid sulfhidric, acid fosforic, acid sulfuros.
2. Reacþia de neutralizare este reacþia dintre acizi ºi baze.
HCl + NaOH = NaCl + H2O
3. 2HCl + CaCO3 = CaCl2 + H2CO3 H2O
CO2↑
H2SO4 + 2NaCl = 2HCl↑ + Na2SO4
H2CO3, HCl, H2SO4. Acizii mai tari scot acizii mai slabi din sãrurile lor.
4. H2 + Cl2 = 2HCl (combinare)
2HCl + Zn = ZnCl2 + H2↑ (înlocuire)
H2SO4 + CuO = CuSO4 + H2O (schimb)
HCl + AgNO3 = AgCl↓ + HNO3 (schimb)
↓
precipitat alb fotosensibil
Reactivul pentru recunoaºterea HCl este AgNO3.
5. A, A, A, F, F, A, A, F, F, A.
6. a) 2,04% H + 32,65% S = 34,69%. Rezultã cã acidul trebuie sã conþinã ºi
65,31%O. El va fi H2SO3 sau H2SO4. Notãm cu x indicele oxigenului.
M H2SOx = 2 + 32 + 16x = 34 + 16x
86
Dacã (34 + 16x) g acid ..................... 16x g O
100 g acid ................................. 65,31 g O
(34 + 16x) · 65,31 = 1600x
2220,54 + 1044,96x = 1600x
2220,54 = 555,04x
x = 4. Acidul cãutat este H2SO4
b) Se pot calcula compoziþiile procentuale ale acizilor H2SO3 ºi H2SO4 ºi se
comparã cu datele problemei.
TESTUL 8. BAZELE
1. NaOH – hidroxid de sodiu (sodã causticã)
Mg(OH)2 – hidroxid de magneziu
Al(OH)3 – hidroxid de aluminiu
2. Na2O + H2O = 2NaOH
2NaOH + CuCl2 = Cu(OH)2↓ + 2NaCl
CaO + H2O = Ca(OH)2 + H2↑ (stingerea varului)
Ca + 2H2O = Ca(OH)2 + H2↑
2K + 2H2O = 2KOH + H2↑
Ca(OH)2 + CO2 = CaCO3↓ + H2O (recunoaºterea CO2)
3. Se trateazã substanþa cu un acid (ex. HCl). Dacã se produce degajare de gaz
(efervescenþã), hidroxidul de sodiu este impurificat cu carbonat de sodiu.
Na2CO3 + 2HCl = 2NaCl + CO2↑ + H2O
4. A, A, F, A, F, A, A, F.
5. 2Mg + O2 = 2MgO
MgO + H2O = Mg(OH)2
Mg(OH)2 + 2HCl = MgCl2 + 2H2O
m s ⋅c 250 g ⋅ 20
6. ms = 250 g NaOH m d NaOH = = = 50 g NaOH
cNaOH = 20% 100 100
cHCl = 36,50% 40 g 36,5 g
ms HCl = ? NaOH + HCl = NaCl + H2O
50 g xg
50 g ⋅ 36,5 g
x= = 45,625 g HCl pur
40 g
87
TESTUL 9. SÃRURILE
1. NaCl – clorurã de sodiu; NaHCO3 – carbonat acid de sodiu; CaCO3 – carbonat
de calciu; CuSO4 – sulfat de cupru; AgNO3 – azotat de argint; FeCl3 – clorurã
de fier trivalent.
2. CaCO3 = CaO + CO2 a = CaO b = CO2
CaO + H2O = Ca(OH)2 c = Ca(OH)2
Ca(OH)2 + fenolftaleinã → culoare roºie
Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + 2H2O d = H2CO3 e = CaCl2
CO2 + H2O = H2CO3
Sãruri: CaCO3 – carbonat de calciu
CaCl2 – clorurã de calciu
3. AgNO3 ; NaCl + AgNO3 = AgCl↓ + NaNO3
precipitat alb,
fotosensibil
4. A, F, F, A, F, A, A, F.
c ⋅ m s 20 ⋅ 10 g
5. ms = 10 g CuSO4 md = = = 2 g CuSO 4 pur
100 100
c = 20%
mCu = ? 160 g 64 g
Fe + CuSO4 = FeSO4 + Cu↓
2g xg
2 g ⋅ 64 g
x= = 0,8 g Cu
160 g
88
CuSO4 + Mg = MgSO4 + Cu (înlocuire)
3Ca(OH)2 + 2FeCl3 = 3CaCl2 + 2Fe(OH)3↓ (schimb)
CaCO3 = CaO + CO2↑ (descompunere)
Cu(OH)2 = CuO + CO2↑ (descompunere)
Ca+Cl2 = CaCl2 (combinare)
2Al + Fe2O3 = Al2O3 + 2Fe (înlocuire)
CuO + H2 = Cu + H2O (înlocuire)
CuSO4 + 2KOH = Cu(OH)2↓ + K2SO4 (schimb)
HCl + NaOH = NaCl + H2O (schimb, neutralizare)
4. A, F, A, F, F, A, A, A.
5. ngaz = 1 mol
a) substanþele rãmase = ?
b) m CaCO3 = ?
c) reactivul = ?
a) CaCO3 + 2HCl = CaCl2 + H2O + CO2↑
CaCl2 ºi H2O rãmân în eprubetã; CO2 se degajã.
b) 100 g 1 mol
CaCO3 + 2HCl = CaCl2 + H2O + CO2
xg 1 mol
x = 100 g CaCO3
c) Reactivul pentru recunoaºterea clorurilor este AgNO3.
CaCl2 + 2AgNO3 = 2AgCl↓ + Ca(NO3)2
↓
precipitat alb, fotosensibil
89
3. 2Al + 3S = Al2S3
Fe + 2HCl = FeCl2 + H2↑
HNO3 + CO2 – acizii nu reacþioneazã cu oxizii acizi
2NaOH + H2SO4 = Na2SO4 + 2H2O (reacþie de neutralizare)
2H2 + O2 = 2H2O + Q (reacþie exotermã)
HCl + AgNO3 = AgCl↓ + HNO3 (reacþie de recunoaºtere a HCl)
precipitat alb,
fotosensibil
Cu + H2O – nu reacþioneazã; cuprul este mai puþin reactiv decât hidrogenul.
4. F, F, A, A, A, F, A, F, A, A.
5. m Cl2 = 213 g 213 g
= 106,5 g Cl 2 consumat
2
csolFeCl3 = 25%
106,5 g Cl2 reacþioneazã cu Fe => FeCl3
m FeCl3 = ? 106,5 g Cl2 reacþioneazã cu H2 => HCl
m H 2O = ? 3 · 71 g 2·162,5 g
m HCl = ? 2Fe + 3Cl2 = 2FeCl3
106,5 g xg
106,5 g ⋅ 2 ⋅162,53
x= = 162,5 g FeCl3 (md )
3 ⋅ 71 g
m d ⋅ 100
ms =
c
162,5 g ⋅ 100
m s FeCl 3 = = 650 g
25
m H 2O = m s − m d = 650 g − 162,5 g = 487,5 g H2O
71 g 2 · 36,5 g
H2 + Cl2 = 2HCl
106,5 g yg
106,5 g ⋅ 2 ⋅ 36,5 g
y= = 109,5 g HCl
71 g
90
TESTUL 12. (TEST FINAL)
1.
a b c
1 F A F
2 A F F
3 F F A
4 F A F
5 F A F
6 F A F
7 F A F
8 A F F
9 A F F
10 F F A
2. MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
MgO + CO2 = MgCO3
CaCO3 + 2HCl = CaCl2 + CO2 + H2O
Mg(OH)2 + H2SO4 = MgSO4 + 2H2O
MgO + H2SO4 = MgSO4 + H2O
CaCO3 + H2SO4 = CaSO4 + CO2 + H2O
etc...
3. H2 + Cl2 = 2HCl (combinare)
Cl2 + Zn = ZnCl2 (combinare)
Zn + 2HCl = ZnCl2 + H2↑ (înlocuire)
CaCO3 = CaO + CO2↑ (descompunere)
2Na + 2H2O = 2NaOH + H2↑ (înlocuire)
CuSO4 + 2NaOH = Cu(OH)2↓ + Na2SO4 (schimb)
HCl + KOH = KCl + H2O (schimb)
Fe + CuSO4 = FeSO4 + Cu (înlocuire)
4. H2 + Cl2 = 2HCl a = H2; b = Cl2; c = HCl
HCl + turnesol => culoare roºie
2HCl + Zn = ZnCl2 + H2↑ d = ZnCl2
2HCl + MgO = MgCl2 + H2O e = MgCl2
2HCl + Cu(OH)2 = CuCl2 + 2H2O f = CuCl2
2HCl + Na2CO3 = 2NaCl + CO2↑ + H2O g = NaCl; h = CO2
HCl + AgNO3 = AgCl↓ + HNO3 j = AgCl
91
Substanþe simple Substanþe compuse
Metale Nemetale Oxizi Baze Acizi Sãruri
Zn H2 MgO Cu(OH)2 HCl Na2CO3
Cl2 AgNO3
0,2 moli ⋅ 80 g
y= = 8 g NaOH (rãmâne în soluþie)
2 moli
0,2 moli ⋅ 2 ⋅ 18 g
z= = 3,6 g H 2 O consumatã
2 moli
92
93
94
95