Proba orală

Exersează înainte de proba orală a examenului de Bacalaureat la limba română rezolvând modelul de
subiect propus de către reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, pentru anul 2019.

Fragmentul regăsit în cadrul modelului de subiect pentru proba de evaluare a competențelor lingvistice
în limba română este articolul 30 din Constituția României.

Citește rezolvarea scrisă de către profesorii noștri de limba română pentru a vedea cum trebuie formulat
un răspuns de nota 10.

Citeşte textul cu voce tare.

Articolul 30

(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel,
prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public sunt
inviolabile.

(2) Cenzura de orice fel este interzisă.

(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.

(4) Nicio publicaţie nu poate fi suprimată.

(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.

(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici
dreptul la propria imagine.

(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională,
rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică,
precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului
sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de
multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin
lege.

Constituția României

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
citat.

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
identificat, cu exemple din textul dat.
 c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

Răspuns:

a. Având în vedere scopul comunicării, receptorii textului dat sunt cetățenii statului român.

b. Textul dat aparține stilului official (juridic). Două trăsături ale acestui stil functional, regăsite în
textul de față, sunt:

o enunțuri cu caracter impersonal, clare (ex. „Libertatea presei implică şi libertatea de a

înfiinţa publicaţii.”).

o conținut normativ (ex. „Cenzura de orice fel este interzisă”)

c.  În textul dat identificăm idei și argumente importante privind semnificația și importanța
libertății de exprimare a gândurilor, a opiniilor și a credințelor religioase. Despre acest drept se
specifică faptul că este inviolabil. Aceasta include libertatea presei și interzicerea cenzurii. Cu
toate acestea, drepturile sunt contrabalansate de responsabilități, precum: interzicerea de a
prejudicia, prin exercitarea dreptului la liberă opinie, „demnitatea, onoarea, viaţa particulară a
persoanei şi […] dreptul la propria imagine”.

2. Care este opinia ta despre importanța libertății de exprimare? Susţine cu argumente opinia pe care o
enunți.

Răspuns:

Libertatea de exprimare este un element cu rol esențial în dezvoltarea personalității și a gândirii noastre.
În primul rând, ea înlesnește considerabil capacitatea noastră de a comunica unii cu ceilalți. Astfel, ne
este mai ușor să ne cunoaștem mai bine și să dezvoltăm relații autentice, de lungă durată, bazate pe
afinități în legătură cu care nu ne-am fi dat seama, în mod normal, în lipsa liberei exprimări.

În al doilea rând, libera exprimare contribuie la o mai bună sănătate mentală, întrucât conduce la o
îmbunătățire a stării psihice generale a populației. Un om incapabil să se exprime liber este, de cele mai
multe ori, anxios, stresat, iar capacitatea sa de a progresa este redusă.

În concluzie, dreptul la liberă exprimare este esențial pentru o bună funcționare a societății în care
trăim. Constrângerea acestei libertăți poate atrage după sine scăderea calității vieții membrilor
societății, precum și a comunicării interumane.