Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Director proiect,
Dr. ing. Ana URSU
PAG - 2 -
INTRODUCERE ………………………………………………………....4
UNELE CONCLUZII...........................................................................349
BIBLIOGRAFIE....................................................................................351
PAG - 4 -
INTRODUCERE
Pentru a putea produce eficient şi competitiv, exploataţiile agricole indiferent de tipul
lor, trebuie să se înscrie în tendiţele care se manifestă în prezent la nivelul agriculturii
mondiale, spre promovarea factorilor calitativi din rândul cărora fac parte dezvoltarea
cunoaşterii, pregătirea managerială, înnoirea tehnică, aplicarea tehnologiilor moderne,
informatizarea, etc.
Rezultatele „Recensământului General Agricol” 2002 dat publicităţii în anul 2004 scot
în evidenţă un grad accentuat de fărâmiţare a terenului agricol, un număr exagerat de
mare de exploataţii de dimensiuni foarte reduse şi neeficiente economic şi confirmă
de asemenea, necesitatea restructurării agriculturii româneşti, pe baza organizării unor
exploataţii de tip comercial, cu structuri de producţie şi sisteme tehnologice
performante, viabile din punct de vedere economic.
care privesc structura şi nivelurile acesteia trebuie să ţină seama atât de resursele
existente şi posibil de angajat, cât şi de cerinţele pieţei.
În aceste condiţii, informaţia are o importanţă tot atât de mare ca şi resursele naturale.
Pentru stadiul în care se află agricultura noastră în prezent, elaborarea unui ghid
informaţional cu problemele de ansamblu ale managementului producţiei vegetale,
care să fie difuzat celor interesaţi, este binevenit.
Scopul ghidului
Componentele tehnico-economice din ghid definesc tehnologiile şi bugetele fermei în
care sunt proiectate costurile şi veniturile pentru activităţile vegetale, în decurs de un
an de zile. Fermierii pot folosi bugetul fermei la compararea a două sisteme de
producţie, la estimarea cantitativă a rentei care poate fi plătită pentru maşini sau
pământul închiriat, a producţiei necesare pentru acoperirea cheltuielilor sau a
fondurilor potenţiale pentru investiţii.
Mod de utilizare
Chiar dacă acest ghid oferă o trecere în revistă a diverselor concepte tehnico-
economice identificate drept cele mai relevante pentru fermieri, el nu trebuie
considerat un test de competenţe ci de recunoaştere a propriilor cunoştinţe. Fermieri
PAG - 6 -
care prin implicarea lor zilnică în procesele economice de genul muncii plătite
sau neplătite, la procurarea de bunuri şi servicii pentru activitatea de producţie,
participă la viaţa economică, acumulează cunoştinţe vaste în domeniu având şansa
participării directe la decizia economică.
Structura ghidului:
Ghidul cuprinde: tehnologiile de cultivare a plantelor, fişele tehnologice, bugetele
culturiilor pe hectar, bugetul total pentru întreaga suprafaţă a fermei, fişa sintetică a
principalilor indicatori de sinteză pe module de exploataţie, fişe cu dotarea minimă
necesară la nivelul modulelor de exploataţie proiectate, etc.
În cazul în care fermierul se află în faza de întemeiere a unei ferme vegetale el trebuie
să ia în considerare elemente legate de: pregătirea şi experienţa proprie, necesitatea
alegerii unei structuri optime de culturi, evaluarea posibilităţilor de valorificare optimă a
producţiei, determinarea principalilor concurenţi, identificarea potenţialilor clienţi
pentru produsele realizate în fermă. Pornind de la aceste realităţi el trebuie să găsească
soluţii la următoarele probleme:
Dimensiunea sau scara producţiei este dată de suprafaţa de teren, de baza tehnică
existentă. Prin urmare fermierul trebuie să găsească răspunsuri şi în raport cu
aceste elemente:
În situaţia în care fermierul este ajutat de membrii familiei sau foloseşte forţă de muncă
angajată organizarea presupune combinarea nemijlocită a resurselor umane şi, în mod
indirect, materiale, informaţionale şi financiare, la nivelul fermei, sau în cazul
întreprinderilor agricole structurate la nivel de compartimente şi în ansamblul lor.
Managementul în fermele vegetale trebuie să aibă în vedere identificarea şi stabilirea
factorilor de producţie.
Factorul uman reprezintă factorul conştient al întregii activităţi din cadrul fermei
vegetale, elementul prin care sunt puse în acţiune mijloacele de producţie şi aplicate
tehnologiile de producţie. Factorul uman creează valori mai mari decât propriul său
cost.
PAG - 11 -
CE TREBUIE SĂ ŞTIU?
- elemente de corelare a sitemelor de producţie cu mediul extern (evoluţia
cererii pentru produsele unităţii, evoluţia preţurilor produselor necesare a fi
cumpărate, a inflaţiei şi a dobânzilor la credite, concurenţii actuali şi cei
potenţiali care apar pe piaţă, preferinţele consumatorilor, evoluţia comerţului
exterior preţuri, facilităţi, cerinţe etc. Şi a legislaţiei, identificarea potenţialilor
investitori în dezvoltarea şi diversificarea producţiei, noutăţile în tehnologii) şi
mediul intern (finanţele, producţia, organizarea şi tehnologia normelor de
servire, managementul, comercializarea etc.);
- structura de producţie a unei exploataţii agricole;
- factorii care influenţează structura culturilor;
- elemente de corelare între caracteristicile zonale şi soiuri;
- factorii care determină mărimea şi dimensiunea unei exploataţii agricole;
- clasificarea exploataţiilor agricole după indicatorul „marjă brută”
- elemente de corelare dintre tipul de asolament, profilul explotaţiei şi culturi;
- tipul de culturi premergătoare: păioase, prăşitoare, leguminoase;
- tipuri de materii prime, materiale, pise de schimb şi produse utilizate în
cultura palntelor de câmp;
- caracteristicile fizico-chimice ale materiilor prime şi materialelor
aprovizionate;
- cataloage de produse şi firme producătoare;
- tipuri de ingrăşăminte chimice;
- momentul când se aplică îngrăşămintele chimice;
- elemente de corelare a lucrărilor solului cu plantele premergătoare, uneltele cu
care se execută arătura, de adâncimea arăturii, de epocă şi de modul de
executare a arăturii;
- elemente de corelare a densităţii plantelor cu capacitatea de înfrăţire a
soiurilor (cereale), cu epoca de semănat şi plantat cu calitatea pregătirii patului
germinativ, cu umiditatea solului;
- adâncimea de semănat şi plantat şi distanţa dintre rânduri;
- momentul când se execută lucrările fitotehnice;
- tipuri de erbicide şi caracteristicile lor (remanenţa pentru culturile din rotaţie);
- produse de combatere a bolilor şi dăunătorilor;
- utilaje care se folosesc la lucrările de combatere a bolilor şi dăunătorilor;
- procedee de irigare şi norme de udare;
- metode de tăiere (pomi,vie);
PAG - 12 -
- tehnici de tăiere(pomi,vie);
- tipuri de tăiere (pomi,vie);
- elemente de corelare între caracteristicile zonale şi sistemele de tăiere
(pomi,vie);
- obiectivele tipurilor de tăiere (pomi,vie);
- metode şi forme de conducere (pomi,vie);
- tipul determinărilor de evaluare a producţiei pentru efectuarea lucrării de
recoltat;
- tehnici de evaluare a însuşirilor calitative;
- cerinţele climatice de recoltare;
- condiţii de depozitare;
- parametrii standard la recoltare;
- metode de recoltare;
- calendarul lucrărilor agricole;
- dotarea minimă necesară;
- tipuri de utilaje agricole,
- tipuri de lucrări agricole specifice;
- normative privind durata de fucnţionare a utilajelor pe tipuri;
- parametrii optimi de funcţionare ai utilajelor agricole;
- tipuri de lucrări de întreţinere, reparaţii şi revizii tehnice pentru diferite utilaje
agricole;
- elemente de corelare a activităţilor din producţia vegetală cu lucrările
mecanice, lucrările manuale şi materialele specifice tipurilor de culturi
(întocmirea fişei tehnologice);
- bugetul culturii/ha, bugetul exploataţiei;
- indicatorii de producţie (producţia medie kg/ha; valoarea producţiei medii
lei/ha, producţia totală (to), valoarea producţiei totale – venitul brut (lei/to));
- indicatorii economici: cheltuieli variabile, cheltuieli fixe, cheltuieli totale,
costul de producţie, profit, rata profitului, pragul de rentabilitate, marja brută
standard (MBS);
- indicatorii sintetici de analiză a eficienţei economice a modulelor de
exploataţie etc;
2. Consideraţii teoretico-metodologice
2.1 Sistemul de producţie
2.2 Tehnologii de producţie în sectorul vegetal
2.3 Mărimea şi dimensiunea economică a exploataţiilor agricole
2.4 Caracteristici de management în cultura vegetală
2.4.1 Tehnologia cadru
2.4.1.1 Amplasarea culturilor
2.4.1.2 Aplicarea de îngrăşăminte şi amendamente
2.4.1.3 Lucrările solului
2.4.1.4 Combaterea buruienilor
2.4.1.5 Întreţinerea culturilor
2.4.1.6 Recoltarea şi valorificarea producţiei vegetale
2.4.2 Fişa tehnologică a culturilor
2.4.3 Bugetul de venituri şi cheltuieli pe ha
PAG - 15 -
2. Consideraţii teoretico-metodologice
Elementele de principiu care stau la baza proiectării ghidurilor tehnico-economice
pentru producţia vegetală sunt:
Mediul extern poate interveni favorabil sau restrictiv în alegerea unui sistem de
producţie prin: condiţiile pedoclimatice, posibilităţile de valorificare (individual sau
prin cooperare, direct sau indirect prin intermediari) facilităţile financiare, piaţa
funciară, mediul tehnic, social şi economic, restricţiile privind poluarea solului şi
aerului, politica agricolă, piaţa internă şi externă.
Pe lângă restricţiile sau facilităţile legate de factorii de producţie interni sau externi,
alegerea sistemelor de producţie trebuie să aibă la bază şi o fundamentare
economică .
Structura de producţie a unei exploataţii agricole poate fi: extensivă sau intensivă.
Diversitatea condiţiilor economice şi sociale din ţara noastră determină existenţa unor
tipuri variate de structuri ale culturilor, încadrate în asolamente şi rotaţii specifice
fiecărei zone de producţie agricolă, sistem de cultură şi chiar tip de exploataţie. Astfel,
în zonele de şes structura culturilor se caracterizează prin ponderea ridicată a
cerealelor (în special porumb şi grâu), urmate de plante tehnice, culturi furajere,
legume. În zonele mai înalte predomină sfecla de zahăr, cartofii, grâul, culturile
furajere, etc. În perimetrele irigate predomină culturile care dau cele mai bune
rezultate economice în condiţii de irigare (sfeclă de zahăr, porumb, culturi furajere,
legume, etc.).
La nivelul unei ferme vegetale managementul trebuie să aibă în vedere în primul rând
determinarea principalelor obiective la nivel de fermă şi a componentelor sale, precum
a şi resursele şi a principalele mijloace necesare realizării lor.
- asolamente mixte de culturi de câmp + furaje unde sunt necesare mai puţine
furaje:
1 porumb 1 porumb
2. porumb 2. soia, fl. soarelui
3 fl. Soarelui 3. grâu
4 grâu orz 4. orz
5 culturi furajere – solă săritoare 5. culturi furajere – solă săritoare
Alegerea celor mai bune plante premergătoare, pentru culturile existente în cadrul unui
asolament raţional, împreună cu respectarea tuturor verigilor tehnologice care conduc
la realizarea şi asigurarea cerinţelor plantelor cultivate pentru factorii de vegetaţie,
constituie principalul mijloc strategic de obţinere a unor nivele constante şi rentabile
de producţie.
În plus, condiţiile de secetă a solului întâlnite frecvent în zona de sud a ţării, în lunile
august septembrie, împiedică executarea unor ogoare de vară de bună calitate şi
implică executarea unui număr mare de treceri cu grapele cu discuri pentru mărunţirea
solului în vederea pregătirii patului germinativ.
Tehnologiile la hectar sunt realizare pentru două sisteme de producţie: sistemul irigat şi
sistemul neirigat astfel încât fermierul să poată aplica tehnologia în funcţie de
posibilitatea de a iriga cultura respectivă. Fiecare tehnologie a fost elaborată pentru un
anumit nivel de producţie, nivel influenţat în special de cantitatea de îngrăşăminte şi
amendamente pe care managerul decide să le aplice la hectar.
PAG - 26 -
Venitul impozabil (E) este obţinut prin scăderea consumurilor intermediare pentru
producţia principală din valoarea producţiei principale;
Rata venitului net + subvenţiile (H) se determină prin raportarea venitului net +
subvenţii la consumurile pentru producţia principală.
PAG - 27 -
Profilul:
20 ha
Modul de: 200 ha
1000 ha
Gospodarii individuale
Tipul Asociatii familiale
exploatatiei: Societati agricole cu pers.
juridica
PAG - 29 -
1 2
a. zonarea culturilor b. zonarea soiurilor
Zonele cele mai favorabile pentru grâu sunt: Câmpia - Pentru zona I, a Bărăganului şi Dobrogei, Dropia, Flamura 85,
Rapid (soiuri precoce) Alex, Fundulea 4, Boema, Crina, Dor şi
din vestul ţării, Câmpia Română, Câmpia Transilvaniei şi o parte
Faur (soiuri mai tardive). Toate aceste soiuri au dat rezultate bune
din nord-estul Moldovei.
şi în cultură irigată.
Plante premergătoare
1 2 3 4
Aplicarea îngrăşămintelor
U650 + MA – 3,5
Fosfor Potasiu Azot
-60-100 kg P2O5/ha; - 40-80 K2O pe solurile cu un conţinut de DN=30 x Rs - Ns - Ngg + Npr
Dp=15xRs-Pgg potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm DN – doza de azot (kg N/ha);
în care: K Rs – recolta scontată (to/ha)
Dp – doza de fosfor (kg P2O5/ha); Epoca: toamna şi încorporare sub arătură Ns – aportul solului în azot (între 20-60
Rs – recolta scontată (to/ha) sau la pregătirea patului germinativ kg/ha);
Pgg – contribuţia în fosfor a gunoiului de Ngg – aportul gunoiului de grajd în azot (2
grajd (1,5 kg kg P2O5/to de gunoi dat în kg N/to de gunoi dat în anul curent);
anul curent); Npr – corecţia funcţie de planta
Epoca: toamna şi încorporare sub arătură premergătoare.
sau la pregătirea patului germinativ Epoca:
- iarna sau primăvara devreme 40-80
kg/ha;
- restul dozei primăvara la apariţia primului
nod.
Lucrările solului
1 2
Nr. boabe Distanţa Nr. boabe Valoarea MMB (masa a 1000 Soiuri
germinabile/m între germinabile/li culturală a de boabe)
2 rânduri niar seminţei
1 2 3 4 5 6
450-550 12,5 cm 30-42 - puritatea min - 33-42 g la soiurile cu Precoce: Dropia, Rapid,
98%; bob mic şi mijlociu; Flamura 85, Boema, Crina,
- germinaţia min - 36-50 g la soiurile cu Faur, Lovrin 34, Cătălin;
90%. bob mare Mai tardive:
Alex, Fundulea 4
Cantitatea de sămânţă
nr.boabegerm. / m 2 xMMB( g )
C (kg / ha ) = x100
P(% )xG (% )
Cantitate 190-250 kg/ha
Semănatul
U650 + SUP - 29
Epoca Adâncimea Distanţa între rânduri
1-15 X 5-6 cm (în funcţie de textura solului şi de 12,5 cm
gradul de aprovizionare cu apă)
Întreţinerea culturilor
Buruieni: muştar, ridiche Buruieni: romaniţă, volbură, Buruieni: turiţă şi lingurică, Buruieni: odosul, iarba
sălbatică, pălămidă; lingurică, turiţă, muşeţel, răsărite din toamnă; vântului
Tratamente: SDMA 2,4 D - hrişcă, măzăriche, etc. Tratamente: Strane + Icedin Tratamente: Puma Super -0,8
2l/ha; Tratamente: Icedin super – Forte – 0,6 + 2l/ha – 1,0 l/ha; Assert – 2-3 l/ha;
Epoca de aplicare: 1l/ha; Oltisan extra – 1l/ha; Epoca de aplicare: primăvara Epoca de aplicare: primăvara
primăvara când buruienile Lontrel 418 C -4-5 l/ha; când plantele de grâu se află când plantele de grâu se află
sunt în faza de rozetă iar Epoca de aplicare: primăvara între înfrăţire – formarea între formarea primului
plantele de grâu se află în faza când buruienile sunt în faza de primului internod internod iar buruienile sunt în
de înfrăţire, T0 aerului >150C rozetă iar plantele de grâu se faza de 3-4 frunze şi începutul
află între înfrăţire, formarea înfrăţirii.
primului internod, T0 >10 -12
PAG - 32 -
0C
Evaluarea producţiei
- Se face în faza de coacere în pârgă pentru un lan de până la 100 ha. Se stabilesc 5 puncte de luare a probelor pe diagonală. Rezultatele
obţinute se înmulţesc cu 10.000 pentru a afla producţia la hectar.
(
P kg / m 2 = ) N sp xN b xMMB
100
în care:
Nsp- numărul de spice la m2;
Nb – numărul mediu de boabe în spic;
MMB – masa (greutatea) a 1000 boabe.
Recoltarea
1 2
Plante premergătoare
1 2 3 4
Aplicarea îngrăşămintelor
U650 + MA – 3,5
Fosfor Potasiu Azot
-60-100 kg P2O5/ha; - 40-60 K2O pe solurile cu un conţinut DN= 25 x Rs - Ns - Ngg + Npr
Dp=15xRs-Pgg de potasiu schimbabil mai mic de 150 DN – doza de azot (kg N/ha);
în care: ppm K Rs – recolta scontată (to/ha)
PAG - 34 -
Dp – doza de fosfor (kg P2O5/ha); Epoca: toamna şi încorporare sub Ns – aportul solului în azot (între 20-60 kg/ha);
Rs – recolta scontată (to/ha) arătură sau la pregătirea patului Ngg – aportul gunoiului de grajd în azot (1,5 kg
Pgg – contribuţia în fosfor a gunoiului germinativ N/to de gunoi dat în anul curent);
de grajd (1,5 kg kg P2O5/to de gunoi Npr – corecţia funcţie de planta premergătoare.
dat în anul curent); Epoca:
Epoca: toamna şi încorporare sub - iarna sau primăvara devreme 40-80 kg/ha;
arătură sau la pregătirea patului - restul dozei primăvara la formarea celui de-al
germinativ doilea nod.
Lucrările solului
1 2
Arătura Pregătirea patului germinativ
- U650 + PP4(3)30+GS-1,2 - cu cel puţin 15 zile înainte de - U650 + CPGC -4
semănat. Momentul executării – toamna imediat înaintea semănatului
- vara, până la 15 VIII; Adâncimea – la adâncimea de semănat + 1-2 cm
- toamna, până la 25 IX.
Arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări.
Adâncimea - soluri mijlocii şi grele 20-25 cm
- Vara
- soluri uşoare 20-22 cm
Nr. boabe Distanţa Nr. boabe Valoarea MMB (masa a 1000 de Soiuri
germinabile/m2 între rânduri germinabile/li culturală a boabe)
niar seminţei
1 2 3 4 5 6
400-500 12,5 cm 23-27 - puritatea min - 30-43 g la soiurile cu Dana, Mădălin,
98%; bob mic şi mijlociu; Compact (primul soi
- germinaţia min - 35-48 g la soiurile cu românesc la tipul
90%. bob mare orzului cu 6 rânduri,
egal repartizate),
Orizont, Adi, Andrei,
Regal, Liliana
PAG - 35 -
Cantitatea de sămânţă
nr.boabegerm. / m 2 xMMB(g )
C (kg / ha ) = x100
P(% )xG (% )
Cantitate 180-220 kg/ha
Semănatul
U650 + SUP - 29
Epoca Adâncimea Distanţa între rânduri
25 IX-5 X 5-6 cm (în funcţie de textura solului şi de 12,5 cm
gradul de aprovizionare cu apă)
Întreţinerea culturilor
Se va evita monocultura, semănatul în afara epocii optime, fertilizarea unilaterală cu azot, umiditatea ridicată.
Tratamente la sămânţă Tratamente în vegetaţie
- pentru prevenirea şi combaterea bolilor prin sămânţă: Raxil U - 650 + MPSP 3x300
2,5 l/to, Prelude SP – 2 l/to; Vitavax 200 FF -3 ,0 l/to; - pentru complexul de boli foliare- făinare, rugini, septorioză,
- pentru prevenirea atacului de gândac ghebos şi viermi sârmă: fuzarioză – Alert – 0,5l/ha; AltoCombi 420 – 0,5 kg/ha; Mirage
FB- 7 – 2,5 kg/to, Tirametox 88 PTS – 3 kg/to 45 EC– 1l/ha; Tilt 250 EC – 0,5 l/ha;
PAG - 36 -
Evaluarea producţiei
(
P kg / m 2 = ) N sp xN b xMMB
100
în care:
Nsp- numărul de spice la m2;
Nb – numărul mediu de boabe în spic;
MMB – masa (greutatea) a 1000 boabe.
Recoltarea
1 2
să aibă necesarul de unităţi termice mai mic cu 150 şi Lovrin 400 hibrizii de bază ai zonei;
1500°C
- hibrizii semitimpurii (grupa FAO 301-400) – Elan, Podu Iloaiei 110,
Turda 201, Turda Super, Turda Favorit, Fundulea 475 M, Olimp,
Turda Mold 188, Turda SU-210, Turda SU-182, Saturn, Milcov,
Neptun, Oana şi Oituz - pentru arealele mai puţin favorabile, iar primii 6 şi
ca plantă premergătoare pentru cerealele de toamnă;
- hibrizii cu perioadă de vegetaţie mijlocie (grupa FAO 401-500)
– Andreea, Opal, Paltin, Fundulea 322, Rapid, Olimp, Brateş, Turda,
Favorit, Fundulea 475 M, Milcov, Fulger şi Şoim - hibrizi de mare
productivitate pentru această zonă.
1400°C:
- hibrizii timpurii (grupa FAO 250-300) - Suceava 108, Dana, Ciclon,
Cristal şi Turda 145, Turda 165, Turda 200, Turda Mold 188 - pe
terenurile pe care urmează cereale de toamnă;
- hibrizii semitimpurii (grupa FAO 301-400) – Elan, Roxana, Podu Iloaiei
110, Turda 201, Turda Super, Turda Favorit, Minerva, Saturn, Milcov,
Neptun şi Oituz, hibrizii de bază pentru obţinerea unor producţii ridicate;
1200°C:
- hibrizii foarte timpurii – Montana, Suceava 95 şi Bucovina, cu cerinţe
termice mai scăzute, de 801-1000°C - pe terenurile mai reci şi mai umede;
- hibrizii timpurii – Suceava 108, Decebal, Dana, Ciclon şi Turda 160, vor
ocupa cele mai întinse suprafeţe ale acestei zone.
f) În zona a VI-a, cu cele mai reduse resurse termice (800-
1000°C), se vor cultiva numai hibrizii cei mai timpurii, cu cele mai mici
cerinţe termice – Montana şi Decebal.
Plantele premergătoare
1 2 3
Aplicarea îngrăşămintelor
U650 + MA – 3,5
Lucrările solului
1 2
Adâncimea
- soluri mijlocii şi grele 25-30 cm
- soluri uşoare 20-25 cm
- arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări
- Nr. boabe germinabile 5-9/m2, în funcţie de condiţiile de cultură, densitate şi facultate germinativă.
- Nr. boabe germinabile la 1 m liniar şi distanţa între boabe pe rând, în funcţie de nr. de boabe germinabile la hectar
Nr. boabe germinabile la ha Nr. boabe germinabile la 1 m Distanţa între boabe pe rând
liniar – la 70 cm între rânduri la 70 cm între rânduri
52.000 3,6 27,7
Valoarea culturală Densitatea optimă a plantelor la recoltare MMB (masa a 1000 de boabe)
a seminţei Hibrizi U.M. Neirigat Irigat
- puritatea min Timpurii mii pl/ha 55-65 70-80 - 160-380 g funcţie de hibrid şi condiţii de cultură.
98%;
- germinaţia min
Mijlocii mii pl/ha 45-55 65-80
90%.
PAG - 40 -
Cantitatea de sămânţă
nr.boabegerm. / m 2 xMMB( g )
C (kg / ha ) = x100
P(% )xG (% )
Cantitate 14-30 kg/ha funcţie de caracteristicile boabelor şi de densitate.
Hibrizi recomandaţi
- Fundulea 475 M, Milcov, Partizan, - Rapsodia, Faur, Star, Octavian, - Numai în arealele cu resursele termice
Paltin, Fundulea 322, Fulger, Şoim Fundulea 376, Vultur, Danubiu, Olt, cele mai favorabile - Fundulea 365, Cocor.
Campion, Dacic, Star.
Semănatul
U650 + Spc-8
Întreţinerea culturilor
Se pot aplica toamna, după discuirea arăturii, utiliza: Diizocab 8-12 l/ha, sau Eradicane 5-8 la/ha sau Mecloran 8-12 l/ha. Praşilele
sau primăvara, când se încorporează la nu se vor efectua mai adânci de 2/3 din adâncimea de încorporare a erbicidului.
pregătirea patului germinativ.
Postemergent (după răsărire)
Pentru dicotiledonate Pe terenurile cu costrei Pe terenurile cu costrei
Tratamente: Sanrom 375 1-1,5 l/ha sau Titus 25 DF -40-60 g/ha sau Mistral 1,5-2l/ha. Cu Titus 25 DF 40-60 G+Icedin
Icedin Super 1 l/ha sau SDMA 2,4 D 2l/ha. Tratamente: Primul tratament când costreiul Supr – 1l/ha când porumbul are 3-6
Epoca de aplicare: are 3-4 frunze, iar al doilea tratament la cca 21 frunze şi 10-20 cm înălţime.
Când plantele au 3-5 frunze. zile după primul, cu 20-30 g/ha Titus 25 DF
(când costreiul are 25-30 cm).
Când cultura se irigă se aplică: o udare cu norma de 700 mc/ha în faza de 8-10 frunze; se mai aplică minim 2 udări cu aceeaşi normă,
prima după fecundare şi a doua în perioada formării bobului. Dacă apa şi energia sunt disponibile pe tot parcursul vegetaţiei, se aplică udări
când este cazul, în funcţie de regimul pluviometric.
Evaluarea producţiei
- Se face în faza de coacere în ceară. Suprafaţa unui punct de control este de 28 m2. Se stabilesc punctele de control pe diagonala
lanului. Numărul de ştiuleţi la ha se calculează cu formula:
Recoltarea
Mecanizată Manuală
Sub formă de ştiuleţi Sub formă de boabe Sub formă de ştiuleţi
Cu combina C-6P când Cu C12 sau C14 echipate cu culegător de ştiuleţi şi Când umiditatea boabelor scade sub 24-
umiditatea boabelor a atins la sistem special de curăţire. Se realizează când 26%.
30-32% şi se încheie când umiditatea boabelor este sub 25%. După recoltare,
aceasta este între 24-26%. boabele trebuie uscate până la umiditatea de păstrare
(sub 14%).
PAG - 43 -
Corelarea condiţiilor naturale cu cerinţele biologice ale culturii florii-soarelui a condus la delimitarea a 5 zone de
favorabilitate:
Zona I cuprinde arealele din Câmpia Română, sudul Dobrogei şi Câmpia Olteniei. Hibrizii recomandaţi: Select, Festiv,
Fundulea 206, Super, Alex, Florom 249, Justin, Performer, Florom 328, Turbo, Favorit, Minunea, Saturn, Top-75, Venus.
Zona a II-a este reprezentată de Câmpia de Vest (judeţele Timiş şi Arad). Hibrizii recomandaţi: Felix, Select, Festiv,
Florom 249, Alex, Romina, Rapid, Performer, Fundulea 206, Favorit, Lovrin 338 Timiş, Minunea, Saturn, Top-75, Venus.
Zona a III-a cuprinde suprafeţele neirigate din nordul Câmpiei Române şi Podişul Dobrogei neirigat, fiind apreciate ca
mijlociu favorabile pentru cultura florii-soarelui. Hibrizii recomandaţi: Select, Super, Festiv, Fundulea 206, Florom 249, Turbo,
Zona a IV-a este reprezentată de Câmpia de Vest (judeţele Bihor, Satu-Mare). Hibrizii recomandaţi: Select, Festiv, Felix,
Florom 249, Turbo, Favorit, Alex, Rapid, Romina, Timiş, Minunea, Saturn, Top-75, Venus.
Zona a V-a cuprinde Câmpia Jijiei, Podişul Bârladului şi Câmpia Transilvaniei. Hibrizii recomandaţi: Festiv, Super, Select,
Felix, Fundulea 206, Florom 249, Alex, Rapid, Justin, Minunea, Saturn, Top-75, Venus.
Plantele premergătoare
1 2 3 4
Aplicarea îngrăşămintelor
U650 + MA – 3,5
Fosfor Potasiu Azot
-80-90 kg P2O5/ha; - 30-80 K2O pe solurile cu un conţinut de Doza se stabileşte în funcţie de consumul
- doza se calculează în funcţie de potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm K specific al hibrizilor cultivaţi (25 kg N
conţinutul solului în fosfor mobil şi Epoca: toamna şi încorporare sub pentru 1 to boabe).
producţia planificată (25-30 kg P2O5/to arătură. Epoca:
de seminţe); - se aplică fracţionat, cca 40% la pregătirea
- se reduce doza cu 1 kg pentru fiecare to patului germinativ sau concomitent cu
de gunoi încorporată în anul curent. semănatul şi cca 60% în vegetaţie odată cu
Epoca: toamna şi încorporare sub prăşitul mecanic (plantele de 15-30 cm)
arătură.
PAG - 44 -
Lucrările solului
1 2
Adâncimea
Vara
- pe soluri mijlocii şi grele 20-30 cm
- pe soluri uşoare 20-25 cm
Toamna
- pe soluri mijlocii şi grele 25-30 cm
- pe soluri uşoare 20-25 cm
- arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări
- MMB 50-80 g
Cantitatea de sămânţă
nr.boabegerm. / m 2 xMMB( g )
C (kg / ha ) = x100
P(% )xG (% )
Cantitate 4-6 kg/h.
Semănatul
U650 + Spc-8
Epoca Adâncimea Distanţa între rânduri
Începe când în sol la adâncimea de semănat, se - 5-7 cm; - 70 cm la neirigat şi irigat prin aspersiune;
realizează 60C şi trebuie terminat până la 15 IV. - 80 cm la irigat prin brazde.
PAG - 45 -
Întreţinerea culturilor
Când cultura se irigă în primăverile secetoase se poate aplica o udare cu norma de 200-250 mc/ha în faza de răsărire a culturii, pentru
stimularea efectului erbicidelor. Perioadele în care irigarea determină sporuri de recoltă sunt: formarea capitolului, înflorirea şi umplerea
seminţelor. În lunile iunie şi iulie se aplică 2-3 udări cu norme de 400-800 mc/ha, la un timp de revenire de 7-14 zile, funcţie de textura
solului. Se evită irigarea prin aspersiune la înflorirea deplină, pentru a nu stârni zborul polenizator.
Polenizarea suplimentară – pentru intensificarea polenizării şi obţinerea unei producţii mari de seminţe, se vor asigura cel puţin 2
familii de albine pentru 1 ha. Stupii de albine se vor instala în apropierea lanurilor înainte de înflorire.
Evaluarea producţiei
- suprafaţa unui punct de control este de 28 m2 şi la fiecare din acestea se numără capitulele, stabilindu-se numărul de capitule la m2 şi
la ha, după formula:
Qkg / ha =
(NcpxNsxMMB )
1000 X 1000
producţia de seminţe (Ps) se poate calcula şi prin determinarea numărului de rânduri la 1 m liniar (Nr), numărul de plante la 1 metru
liniar (Np), greutatea seminţelor la capitul (Gs), aplicând formula:
Ps = NrxNpxGsx10
Recoltarea
- începutul maturării este marcat de momentul încetării acumulării de substanţă uscată în sămânţă, când umiditatea ajunge la 30-35%.
Recoltarea mecanizată începe când 75-80% din calatidii au culoare brună şi brun-gălbuie, iar umiditatea seminţelor a scăzut la 14-15%.
Lucrarea trebuie încheiată în 6-8 zile, până câd umiditatea seminţelor nu scade sub 10-11%. Când pierderile pot fi foarte mari. Se
folosesc combinele C-12 +RIFS-8 şi C-14 +RIFS – 7.
PAG - 47 -
Plantele premergătoare
1 2 3 4
Aplicarea îngrăşămintelor
Cu U650 + MA – 3,5
Fosfor Potasiu Azot
-60-80 kg P2O5/ha; - 40-60 K2O pe solurile cu un conţinut Inocularea seminţelor în ziua semănatului cu biopreparatul
Epoca: toamna şi de potasiu schimbabil mai mic de 120 Nitragin fasole (la sămânţa pentru 1 ha se utilizează 4
încorporare sub arătură. ppm K şi pe care nu s-a administrat flacoane). În acest caz, îngrăşămintele cu ayot nu se aplică
gunoi de grajd în anul anterior. înainte de semănat. Se vor da în vegetaţie, înainte de
Epoca: ca şi cele de fosfor şi o dată cu înflorit, în doză de 30-50 kg/ha, o dată cu praşila
acestea. mecanică. Dacă nu se tratează seminţele cu Nitragin, doza
de azot se va majora la 60-80 kg/N /ha.
Lucrările solului
1 2
Nr. boabe Nr. boabe germinabile Distanţa între Valoarea Greutatea a 1000 Hibrizi
germinabile/m2 semănate la 45 cm boabe pe rând culturală a boabe (MMB)
seminţei
- Neirigat Neirigat 4,5-4,0 - puritate 97%; - 140-450 g în Avans, Aversa,
40-45 22-25 pl/m liniar - germinaţie funcţie de sol. Star, Ami, Cealâ
- Irigat Irigat 3,6-3,2 80%. de Dobrogea,
50-55 28-31 pl/m liniar Diva, etc.
Cantitatea de sămânţă
nr.boabegerm. / m 2 xMMB(g )
C (kg / ha ) = x100
P(% )xG (% )
Cantitate 80-200 kg/ha funcţie de caracteristicile boabelor şi de densitate
Semănatul
U650 + SPC-8
Întreţinerea culturilor
EXEMPLIFICĂRI
Praşile mecanice cu U650 + CCPT
- la pregătirea patului germinativ în culturile cu buruieni mono - în culturile cu buruieni anuale mono şi dicotiledonate, precum şi
şi dicotiledonate, inclusiv zârna, scaiete, pristolnicul, etc., se cu costrei din seminţe şi rizomi, se folosesc:
folosesc erbicidele: Treflan 48 CE – 1,5-2,0 l/ha sau
PAG - 49 -
Treflan 48 CE – 1,5 -2,0 l/ha sau Dual Gold – 1,0-1,5 l/ha sau
Dual Gold – 1,0 l/ha sau Frontier 900 – 1,0-1,4 l/ha - la pregătirea patului germinativ după
Frontier 900 – 1,0-1,4 l/ha; care se folosesc la faza de 2-4 frunze a buruienilor:
- în vegetaţie (buruieni cu 2-4 frunze) se folosesc erbicidele: Basagran 600 1,5-2,0 l/ha sau
Basagran 600 – 1,5 -2,0 l/ha sau Flex – 1,0-1,25 l/ha sau
Flex -1,0-1,25 l/ha sau Galaxy 1,5-2,0 l/ha – pentru costrei la 15-20 cm, aceste
Galaxy – 1,5 -2,0 l/ha. tratamente se fac când temperatura aerului este sub 200C;
Acestea se pot da într-un singur tratament sau în două etape, sau
astfel: Fusilade Forte 1,0-1,3 l/ha;
- primul când fasolea are prima pereche de frunze trifoliate iar Gallant Super 1,0-1,5 l/ha;
buruienile au 2-3 frunzuliţe; Targa Super 1,5-2,0 l/ha, etc.
- al doilea – când buruienile dicoltiledonate din generaţia a doua Nu se va prăşi 12-14 zile după tratamentele cu erbicide pentru a
au două frunzuliţe. nu se întrerupe translocarea substanţei active în rizomii de costrei.
- în funcţie de infestarea cu buruieni perene (pălămidă, volbură, Cantitatea de apă va fi de 250-300 l/ha.
susai), se fac 2-3 praşile mecanice la minimum 7 zile de la
tratamentele postemergente.
Când cultura se irigă se aplică în faza de germinaţie irigarea de răsărire cu norma de 250-300 mc/ha. Dacă există restricţii de apă şi
energie, se va iriga numai în perioada înfloririi şi umplerii bobului, aplicându-se două udări, cu norme de 600-800 mc/ha. Din punct de
vedere al tehnicii de irigare, se poate iriga atât prin aspersiune, cât şi prin brazde. Irigarea prin brazde – numai pe terenurile nivelete şi
amenajate în acest scop.
Evaluarea producţiei
- suprafaţa unui punct de control este de 10 m2. Formula de calcul a producţiei (Qkg/ha) medii:
NplxNppxNpbxMMB
Qkg / ha =
100
PAG - 50 -
în care:
Npl - numărul mediu de plante pe 1 m2;
Npp– numărul mediu de păstăi pe plantă;
Npb – numărul mediu de boabe pe păstaie;
MMB- masa (greutatea) a 1000 de boabe.
Recoltarea
- se realizează când 75% din păstăi sunt ajunse la maturitate, iar boabele din partea superioară a plantelor sunt suficient de tari.
Mecanizată Manuală
- prin dislocarea plantelor la 2-4 cm sub nivelul solului, cu maşina Pe suprafeţe mici se poate face şi manual; se formează brazde din
de dislocat fasole (L-445 + MDF – 1,5). Plantele se adună în plantele smulse pe 8-10 rânduri alăturate, pentru a fi treierate,
brazde (L-445 + GO-3), urmând să se treiere cu combina C-12 după uscare cu combina din mers. Se foloseşte agregatul format
sau C-14, după uscarea uniformă şi completă a tuturor păstăilor. din U650 + Combina tractată MTF-14, spargerea boabelor fiind
evitată. Se poate treiera din brazde şi cu combinele C-12 şi C-14,
condiţia este ca brazdele să fie bine uscate, iar umiditatea
boabelor să fie de 15-17%. După treierat umiditatea boabelor
trebuie redusă la 14% pentru o bună păstrare.
PAG - 51 -
- zona I. Câmpia din sudul ţării şi Dobrogea, în care suma temperaturilor active (t>10°C) este mai mare de 1600°C. În
această zonă ponderea o vor avea soiurile semitârzii: Danubian, Triumf, AG 1602 RR, Balkan, DKB 14-01 şi PR 92B05 RR urmate
de soiurile semitimpurii: Columna, AG 0801 RR, Proteinka, Neoplanta şi S 1484 RR. În procent scăzut, se pot cultiva şi soiuri
tardive (Stine 2250 şi S 2254 RR);
- zona a II-a. Câmpia din vestul ţării cu 1400-1600°C. În această zonă sunt recomandate soiurile semitârzii: Danubian,
Triumf, AG 1602 RR, Balkan, DKB 14-01 şi PR 92 B05 RR, care vor ocupa partea vestică a zonei urmate de soiurile semitimpurii:
Columna, AG 0801 RR, Proteinka, Neoplanta şi S 1484 RR, iar în partea de est sunt recomandate soiurile timpurii: Atlas,
Românesc ’99, Agat, Safir, Opal şi Onix.
- zona a III-a. Partea de nord a Câmpiei Române cu 1400-1600°C, Se recomandă soiurile semitârzii: Danubian, Triumf,
AG 1602 RR, Balkan, DKB 14-01 şi PR 92B05 RR precum şi soiurile semitimpurii: Columna, AG 0801 RR, Proteinka, Neoplanta
şi S1484 RR, iar în partea de nord a zonei soiurile timpurii Atlas, Românesc ’99, Agat, Opal, Safir şi Onix.
- zona a IV-a. Partea de est a Moldovei şi Câmpia din nord-vestul ţării, cu 1200-1400°C; În structura soiurilor de soia
ponderea o vor deţine soiurile semitimpurii: Columna, AG 0801 RR, Proteinka, Neoplanta şi S1484 RR, urmate de cele timpurii:
Atlas, Agat, Românesc ’99, Safir, Opal şi Onix, în partea central-estică a Moldovei şi în partea de câmpie din nord-vestul ţării. În
sud-estul Moldovei se vor cultiva soiurile semitârzii: Danubian, Triumf, AG1602 RR, Balkan, DKB 14-01 şi PR 92B05 RR, iar în
partea nordică a acestei zone soiurile foarte timpurii: Diamant şi Perla.
- zona a V-a. Partea de vest şi sud-vest a Transilvaniei (luncile Mureşului, Târnavelor şi Someşului) şi partea de nord-est a
Moldovei, cu 1100-1250°C. Procentul cel mai mare va fi deţinut de soiurile timpurii: Atlas, Agat, Românesc ’99, Safir, Opal şi
Onix . În nordul zonei se vor cultiva soiurile foarte timpurii Diamant şi Perla, iar în sud, soiurile semitimpurii Columna,
Proteinka, Neoplant, AG 0801 RR şi S 1484 RR.
Plantele premergătoare
Aplicarea îngrăşămintelor
Cu U650 + MA – 3,5
Fosfor Potasiu Azot
- în funcţie de aprovizionarea solului - 40-60 K2O pe solurile cu un conţinut Bacterizarea seminţei cu biopreparatul Nitragin
- la sub 2 mg P2O5/100 g sol - 50-80 de potasiu schimbabil mai mic de 150 Soia (la sămânţă pentru 1 ha se utilizează 4
kg P2O5/ha; ppm K şi pe care nu s-a administrat flacoane). La culturile nebacterizate şi în cazul
- la 2-5 mg P2O5/100 g sol - 35-50 kg gunoi de grajd în urmă cu 2-3 ani. lipsei de nodozităţi se aplică 30-60 kg N/ha.
P2O5/ha; Epoca: toamna şi încorporare sub
Epoca: toamna şi încorporare sub arătură.
arătură.
Lucrările solului
1 2
4,4 cm 4,7 cm
PAG - 53 -
Cantitatea de sămânţă
nr.boabegerm. / m 2 xMMB( g )
C (kg / ha ) = x100
P(% )xG (% )
Cantitate 60-120 kg/ha.
Semănatul
L - 445 + SPC-8
Întreţinerea culturilor
Se recomandă un amestec alcătuit din: - pentru combaterea buruienilor: zârna, pristolnic, scaietele popii sau alte buruieni care
1. Treflan 3,5 l/ha, cu încorporare la 8-10 au scăpat la tratamentul preemergent se pot aplica două tratamente:
cm sau Mecloran 8-10 l/ha, cu - primul, când buruienile au 2-4 frunze cu: Pivot LC 0,5-0,75 l/ha sau Galaxy– 2,0 l/ha ;
încorporare la 4-5 cm sau Dual 2-3 kg/ha - al doilea cu Galaxy -2 l/ha;
cu încorporare la 4-5 cm sau aplicat sau
imediat după semănat sau Afalon – 0,5-1,5 - primul cu Basagran 1,5-2,0 l/ha şi al doilea cu Basagran 1,5-2,0 l/ha;
kg/ha, aplicat înainte sau după semănat; sau
2. Sencor sau Lexone, ambele în doză de - primul cu Flex 1,5 l/ha şi al doilea cu Flex 1,25 l/ha.
0,25 – 1,4 kg/ha. - la infestarea cu costrei, la tratamentele postemergente menţionate, se asociază unul din
erbicidele Agil 1,0-1,5 l/ha; Gallant 2,0-3,0 l/ha; Fusilade Super 2,0-3,0 l/ha; Furore Super
3,0-3,5 l/ha. Se execută când costreiul are 10-25 cm.
PAG - 54 -
Evaluarea producţiei
- suprafaţa unui punct de control este de 10 m2. Formula de calcul a producţiei (Qkg/ha) medii:
NplxNppxNpbxMMB
Qkg / ha =
100
în care:
Npl - numărul mediu de plante pe 1 m2;
Npp– numărul mediu de păstăi pe plantă;
Npb – numărul mediu de boabe pe păstaie;
MMB- masa (greutatea) a 1000 de boabe.
Recoltarea
- perioada optimă de recoltare începe la maturitatea fiziologică, manifestată prin brunificarea păstăilor. Umiditatea boabelor la recoltare
trebuie să fie de 14-15%.
Dacă se întârzie recoltarea se produc pierderi prin scuturarea boabelor din primele păstăi de la bază.
Recoltarea mai timpurie determină obţinerea unui mare număr de boabe verzi, care creează mari probleme la recoltare şi păstrare.
PAG - 55 -
Zona I cuprinde partea de vest şi de est a ţării, Podişul Transilvaniei şi zonele colinare adăpostite, în care se asigură condiţii bune
de răsărire şi de iernare a culturii.
Zona a II-a cuprinde partea de sud a ţării, cu precipitaţii mai reduse, în care rapiţa se recomandă să se cultive în condiţii de irigare,
în vederea asigurării unei răsăriri uniforme şi la timp, necesare pregătirii plantelor pentru iernare.
În ţara noastră se cultivă soiul românesc de rapiţă de toamnă pentru ulei comestibil Triumf, fiind disponibile şi diferite soiuri
străine.
Plantele premergătoare
Aplicarea îngrăşămintelor
Cu U650 + MA – 3,5
Fosfor Potasiu Azot
- în funcţie de aprovizionarea solului - 40-60 K2O pe solurile cu un conţinut Bacterizarea seminţei cu biopreparatul Nitragin
- la sub 2 mg P2O5/100 g sol - 50-80 de potasiu schimbabil mai mic de 150 Soia (la sămânţă pentru 1 ha se utilizează 4
kg P2O5/ha; ppm K şi pe care nu s-a administrat flacoane). La culturile nebacterizate şi în cazul
- la 2-5 mg P2O5/100 g sol - 35-50 kg gunoi de grajd în urmă cu 2-3 ani. lipsei de nodozităţi se aplică 30-60 kg N/ha.
P2O5/ha; Epoca: toamna şi încorporare sub
Epoca: toamna şi încorporare sub arătură.
arătură.
PAG - 56 -
Lucrările solului
1 2
4,4 cm 4,7 cm
Cantitatea de sămânţă
nr.boabegerm. / m 2 xMMB( g )
C (kg / ha ) = x100
P(% )xG (% )
Cantitate 60-120 kg/ha.
Semănatul
L - 445 + SPC-8
PAG - 57 -
Întreţinerea culturilor
Se recomandă un amestec alcătuit din: - pentru combaterea buruienilor: zârna, pristolnic, scaietele popii sau alte buruieni
1. Treflan 3,5 l/ha, cu încorporare la 8-10 care au scăpat la tratamentul preemergent se pot aplica două tratamente:
cm sau Mecloran 8-10 l/ha, cu încorporare - primul, când buruienile au 2-4 frunze cu: Pivot LC 0,5-0,75 l/ha sau Galaxy– 2,0 l/ha ;
la 4-5 cm sau Dual 2-3 kg/ha cu - al doilea cu Galaxy -2 l/ha;
încorporare la 4-5 cm sau aplicat imediat sau
după semănat sau Afalon – 0,5-1,5 kg/ha, - primul cu Basagran 1,5-2,0 l/ha şi al doilea cu Basagran 1,5-2,0 l/ha;
aplicat înainte sau după semănat; sau
2. Sencor sau Lexone, ambele în doză de - primul cu Flex 1,5 l/ha şi al doilea cu Flex 1,25 l/ha.
0,25 – 1,4 kg/ha. - la infestarea cu costrei, la tratamentele postemergente menţionate, se asociază unul din
erbicidele Agil 1,0-1,5 l/ha; Gallant 2,0-3,0 l/ha; Fusilade Super 2,0-3,0 l/ha; Furore
Super 3,0-3,5 l/ha. Se execută când costreiul are 10-25 cm.
Următoarele faze critice: butonizarea, înflorirea, formarea şi umplerea boabelor; se vor aplica la nevoie udări cu norme de 500 mc/ha. Nu
se recomandă irigarea după data de 20 august, pentru a evita prelungirea vegetaţiei şi creşterea umidităţii boabelor la recoltat.
Evaluarea producţiei
- suprafaţa unui punct de control este de 10 m2. Formula de calcul a producţiei (Qkg/ha) medii:
NplxNppxNpbxMMB
Qkg / ha =
100
în care:
Npl - numărul mediu de plante pe 1 m2;
Npp– numărul mediu de păstăi pe plantă;
Npb – numărul mediu de boabe pe păstaie;
MMB- masa (greutatea) a 1000 de boabe.
Recoltarea
- perioada optimă de recoltare începe la maturitatea fiziologică, manifestată prin brunificarea păstăilor. Umiditatea boabelor la recoltare
trebuie să fie de 14-15%.
Dacă se întârzie recoltarea se produc pierderi prin scuturarea boabelor din primele păstăi de la bază.
Recoltarea mai timpurie determină obţinerea unui mare număr de boabe verzi, care creează mari probleme la recoltare şi păstrare.
PAG - 59 -
1 2
sudul ţării;
- soiurile diploid monogerm – Bârsa şi Andra sunt zonate, în
Transilvania şi Moldova.
Plantele premergătoare
1 2 3
Aplicarea îngrăşămintelor
fermentat; P2O5 pentru fiecare tonă uşor solubil în stratul pentru fiecare tonă de gunoi dată în anul curent şi
Epoca: toamna gunoi dată în anul curent şi arabil. 0,75 kg N pentru fiecare tonă de gunoi dată plantei
încorporate sub 0,75 kg P2O5 pentru 1 to Epoca: toamna şi premergătoare. Epoca:
arătură. gunoi dată plantei încorporare sub - 30-40 kg N/ha – la semănat (starter);
premergătoare. arătură. - 40-50 kg N /ha la praşila I mecanică;
Epoca: toamna şi încorporare - 40-50 kg N/ha la praşila a II mecanică .
sub arătură.
Lucrările solului
1 2
Arătura Pregătirea patului germinativ
- U-650 + PP4(3)30+GS-1,2 - U650 + CPGC -4
- toamna, până la 15 XI. - pe soluri uşoare: combinatorul format din grapă cu colţi rigizi +
grapă elicoidală + tăvălug inelar;
- arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări. Momentul executării – imediat înaintea semănatului
Adâncimea – 3-4 cm.
Mecanizat şi
18-20 8-10 20-22 7-9
semimecanizat
Cantitatea de sămânţă
nr.semitegerm. / m 2 xMMB(g )
C (kg / ha ) = x100
P(% )xG (% )
Cantitate
- sămânţă monogermă 6 kg/ha;
- sămânţă plurigermă 8-9 kg/ha.
Semănatul
Întreţinerea culturilor
Evaluarea producţiei
- suprafaţa unui punct de control va fi de 10 mp şi se determină pentru a calcuala producţia medie la ha, evaluând: cantitatea de rădăcini
recoltate din punctele de control, în kg (q); suprafaţa unui punct de control în mp (D) şi numărul probelor de control (L), aplicând
formula:
La producţia stabilită se va adăuga sporul de producţie, deoarece rădăcinile nu sunt ajunse la a maturitatea tehnică. Sporul de producţie
este de 3-5 grame pe plantă/zi.
O altă formulă de calcul este următoarea:
Pr = NrxNpxGrx10
Pr – producţia determinată;
Nr – numărul de rădăcini la metru liniar;
Np – numărul de plante la metru liniar
Gr – greutatea medie a unei rădăcini, în grame.
Recoltarea
Transportul rădăcinilor recoltate la punctele de recepţionare trebuie făcut în aceeaşi zi cu recoltarea. Se admite, ca excepţie staţionarea
rădăcinilor în câmp în grămezi mari, cel mult o noapte după care transportul devine absolut necesar.
PAG - 64 -
Zona I cuprinde partea de vest şi de est a ţării, Podişul Transilvaniei şi zonele colinare adăpostite, în care se asigură condiţii bune
de răsărire şi de iernare a culturii.
Zona a II-a cuprinde partea de sud a ţării, cu precipitaţii mai reduse, în care rapiţa se recomandă să se cultive în condiţii de irigare,
în vederea asigurării unei răsăriri uniforme şi la timp, necesare pregătirii plantelor pentru iernare.
În ţara noastră se cultivă soiul românesc de rapiţă de toamnă pentru ulei comestibil Triumf, fiind disponibile şi diferite soiuri
străine.
Plantele premergătoare
1 2 3
Aplicarea îngrăşămintelor
Lucrările solului
1 2
Adâncimea
- 20-25 cm
- arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări.
nr.semitegerm. / m 2 xMMS ( g )
C (kg / ha ) = x100
P(% )xG (% )
Cantitate
- 8-15 kg/ha
Semănatul
Întreţinerea culturilor
Evaluarea producţiei
- elementele de evaluare a producţiei medii la rapiţa pentru ulei sunt următoarele:
- nr. de seminţe într-un gram - 200-300;
- nr. de seminţe într-o silicva - 3-10;
- nr. de silicve pe plantă - 120-300;
- greutatea seminţelor pe plantă - 2,0-3,0 g;
- nr. de seminţe însămânţate la mp - 120-170;
- nr. de plante răsărite la mp - 110-150;
Producţia calculată (P):
Greut.sem. / pl ( g )xnr. pl / ha
P(kg / ha ) =
1000
PAG - 67 -
Recoltarea
- se pot folosi două metode de recoltare
În două faze Direct din lan
- tăierea plantelor la coacerea în pârgă, silicvele - este o metodă mai practică. Se aplică dacă pierderile sunt minime şi există
sunt galbene şi seminţele au început de posibilităţi de uscare a seminţei. Începe când seminţele sunt brunificate şi au 16-
brunificare. Se lasă plantele tăiate pe o mirişte de 18% umiditate. Recoltarea trebuie terminată în 2-3 zile; se lucrează numai seara
20-25 cm până la uscarea completă; sau dimineaţa.
- treierat din brazdă cu combina C – 12 su C – 14 - metoda determină totuşi pierderi însemnate, boabele au un conţinut ridicat în
cu ridicător , când umiditatea seminţelor ajunge la apă, iar în masa recoltată se găsesc tulpini cu umiditate mai ridicată. Recolta de
12-14%. seminţe trebuie curăţată imediat şi uscată.
PAG - 68 -
3.2 MODUL
20 ha
Tipul exploatatiei: Tabel nr. 3.2
Gospodarii individuale
NEIRIGAT IRIGAT
Activitate/Sistem
ha % t/ha ha % t/ha
Profilul " Cereale si plante tehnice" BUGETUL EXPLOATATIEI DE 20 HA Tabel nr. 3.2.1
Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale ZONA DE CAMPIE NEIRIGAT
CULTURA
Floarea TOTAL
Grau Porumb Orz Fasole Sfecla zahar
Soarelui
U.M
INDICATORI ha
5 6 2 4 1 2 20
25% 30% 10% 20% 5% 10% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 7900,0 9504,0 3200,0 4312,0 1885,0 6900,0 33701,00
A1. Din care productia principala lei 7700,0 9216,0 3072,0 4264,0 1837,5 6900,0 32989,50
B (+) SUBVENTII lei 875,0 0,0 350,0 0,0 0,0 3000,0 4225,00
C (=) PRODUS BRUT lei 8775,0 9504,0 3550,0 4312,0 1885,0 9900,0 37926,00
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 7675,5 9005,6 3055,6 4274,8 1877,5 6440,0 32328,98
D1. Din care pentru productia principala lei 7475,5 8717,6 2927,6 4226,8 1830,0 6440,0 31617,48
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 6950,5 7218,2 2732,6 3658,4 1690,8 5206,0 27456,48
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 3448,5 4431,6 1237,4 1484,0 807,3 2933,9 14342,70
- Sämãn si material saditor lei 1175,0 2070,0 376,0 344,8 331,2 400,8 4697,80
- Ingrasaminte chimice lei 1348,0 1360,2 474,6 906,8 140,0 493,2 4722,80
- Pesticide lei 793,5 1001,4 297,0 232,4 308,1 2039,9 4672,30
- Alte materiale lei 132,0 0,0 89,8 0,0 28,0 0,0 249,80
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 3191,5 2421,6 1378,8 2024,4 809,2 1991,6 11817,12
3. Cheltuieli cu irigatii lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 172,5 221,6 61,9 74,4 40,4 156,3 727,00
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00
6. Asigurari lei 138,0 161,4 54,6 75,6 33,9 124,2 587,66
II. CHELTUIELI FIXE lei 725,0 1769,4 323,0 616,4 186,7 1234,0 4854,50
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 89,5 991,8 51,0 205,2 40,4 735,6 2113,54
- Cheltuieli generale lei 207,0 241,8 81,8 113,6 51,0 186,3 881,46
- Dobanzi la credite lei 253,5 325,8 120,2 157,6 60,3 242,1 1159,50
- Amortisment lei 175,0 210,0 70,0 140,0 35,0 70,0 700,00
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 224,5 498,4 144,4 37,2 7,5 460,0 1372,02
(-) Impozite si taxe lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00
F. (=) VENIT NET+subventii lei 1099,5 498,4 494,4 37,2 7,5 3460,0 5597,02
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 3,0 5,7 4,9 0,9 0,4 7,1 4,3
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 14,7 5,7 16,9 0,9 0,4 53,7 17,7
PAG - 70 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ
a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 20 ha neirigat
Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Gospodării
individuale Tabel nr. 3.2.1
Nc. INDICATORI lei € = 3,5
lei
1 Valoarea producţiei principale şi secundare 33701 9628,9
2 Subvenţii 4225 1207,1
3 Produs brut (1+2) 37926 10836
4 Cheltuieli totale, d.c.: 32329 9236,9
4.1 - cheltuieli variabile 27456,5 7844,7
4.1.1 - variabile specifice 14930,4 4265,8
4.2 - cheltuieli fixe 4854,5 1387
5 Profit (3-4) 5597 1599
6 Rata profitului (5:4x100) (%) 17,3 17,3
7 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 10469,5 2991,3
Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 5,5
8 III III
UDE
9 Fond de dezvoltare (60 % din profit+amortizare) 4058 1159,4
10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 20290 5797
Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din
11 840 240
profit)
12 Fonduri pentru muncă şi management (50% din profit) 280 80
13 Fonduri pentru capitalizare (20% din profit) 1119 319,7
14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 25998 7128
15 Credite pentru producţie ** 7171 2049
16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 0,9 x
*Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 25158 lei.
**Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie
Concluzii:
¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 78% fonduri
proprii şi 22 % credite de producţie.
¾ Modulul evidentiază o rată a profitului de 17,3% şi asigură în medie un profit de 280
lei/ha.
¾ Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei”
exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul
acestei exploataţii de 5,5 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mică (şi după
clasă) de clasa a III-a.
¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilităţi reduse de investiţii în tehnica
agricolă şi a modernizării procesului de producţie, pe termen mediu.
¾ Modulul realizat prin proiectare sigură o viabilitate economica redusă.
Este necesară o creştere a randamentelor cheltuielilor în cadrul modulului pentru a spori
masei profitului, în vederea asigurării fondurilor de dezvoltare.
PAG - 71 -
Cultura
Perioade,
Floarea Sfeclă Total
Indicatori recoltă, U.M. Grâu Porumb Orz Fasole
soarelui zahăr 20 ha
ani
5 ha 6 ha 2 ha 4 ha 1 ha 2 ha
Valoarea 2005/2006 lei 7900 9504 3200 4312 1885 6900 33701
producţiei 2007/2008 lei 8820 11136 3552 5096 2100 11040 41744
Creşteri sau
∆ lei +920 +1632 +352 +784 +215 +4140 +8043
descreşteri
2005/2006 lei 875 x 350 x x 3000 4225
Subvenţii
2007/2008 lei 2500 1050 900 700 175 350 5675
Creşteri sau
∆ lei +1625 +1050 +550 +700 +175 -2650 +1450
descreşteri
2005/2006 lei 7675,5 9005,6 3055,6 4274,8 1877,5 6440 32329
Cheltuieli totale
2007/2008 lei 8120 10560 3200 4732 1995 9200 37807
Creşteri sau
∆ lei +444,5 +1554,4 +144,4 +457,2 +117,5 +2760 +5478
descreşteri
2005/2006 lei 224,5 498,4 144,4 37,2 7,5 460 1372
Venit impozabil
2007/2008 lei 700 576 352 364 105 1840 3937
Creşteri sau
∆ lei +475,5 +77,6 +207,6 +326,8 +97,5 +1380 +2565
descreşteri
Venit 2005/2006 lei 1099,5 498,4 494,4 37,2 7,5 3460 5597
net+subvenţii 2007/2008 lei 3200 1626 1252 1064 280 2190 9612
Creşteri sau
∆ lei +700,5 +1127,6 +757,6 +1026,8 +272,5 -1270 +2615
descreşteri
Rata venit 2005/2006 % 14,3 5,5 16,2 0,9 0,4 53,7 17,3
net+subvenţii 2007/2008 % 39.4 15,4 39,0 22,5 14 23,8 25,4
Creşteri sau
∆ % +25.1 +9,9 +22,8 +21,6 +13,6 -29,9 +8,1
descreşteri
PAG - 72 -
9612
5597
41744
33701
37807
32329 5675
17,3
Modul 20 ha 2005 - 2006 2007 - 2008
Valoarea productiei - lei 33701 41744
Subventii - lei 4225 5675
Cheltiueli totale - lei 32329 37807
Venit net + subventii - lei 5597 9612
2005 - 2006 2007 - 2008 25,4
Rata venit + subventii - % 17,3 25,4
2005 - 2006 2007 - 2008
PAG - 73 -
Profilul " Cerealiere si plante tehnice" BUGETUL EXPLOATATIEI DE 20 HA Tabel nr. 3.2..4
Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale ZONA DE CAMPIE IRIGAT
CULTURA
Floarea TOTAL
Grau Porumb Fasole Sfecla zahar
Soarelui
INDICATORI U.M
ha
6 7 3 2 2 20
30% 35% 15% 10% 10% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 13584,0 16590,0 4476,0 6462,0 9600,0 50712,0
A1. Din care productia principala lei 13200,0 16128,0 4428,0 6300,0 9600,0 49656,0
B (+) SUBVENTII lei 1050,0 0,0 0,0 350,0 3000,0 4400,0
C (=) PRODUS BRUT lei 14634,0 16590,0 4476,0 6812,0 12600,0 55112,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 12144,0 14238,0 4098,0 5589,2 8320,0 44389,2
D1. Din care pentru productia principala lei 11760,0 13776,0 4050,0 5427,2 8320,0 43333,2
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 10599,0 11529,7 3444,9 4911,8 6785,6 37271,0
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 4850,4 5639,2 1369,5 1912,4 3465,1 17236,6
- Sämãn si material saditor lei 1522,8 2415,0 258,9 745,2 534,4 5476,3
- Ingrasaminte chimice lei 2008,8 2055,9 936,0 338,0 797,4 6136,1
- Pesticide lei 1057,2 1168,3 174,6 728,2 2133,3 5261,6
- Alte materiale lei 261,6 0,0 0,0 101,0 0,0 362,6
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 4084,2 3427,2 1479,3 2067,4 2132,9 13191,0
3. Cheltuieli cu irigatii lei 1200,0 1911,7 450,0 736,0 864,0 5161,7
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 242,4 282,1 68,4 95,6 173,2 861,7
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
6. Asigurari lei 222,0 269,5 77,7 100,4 150,4 820,0
II. CHELTUIELI FIXE lei 1545,0 2708,3 653,1 677,4 1534,4 7118,2
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 385,8 1446,2 240,3 207,0 874,8 3154,1
- Cheltuieli generale lei 300,0 392,0 92,4 150,6 225,6 1160,6
- Dobanzi la credite lei 409,2 380,1 125,4 179,8 294,0 1388,5
- Amortisment lei 450,0 490,0 195,0 140,0 140,0 1415,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 1440,0 2352,0 378,0 872,8 1280,0 6322,8
(-) Impozite si taxe lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 2490,0 2352,0 378,0 1222,8 4280,0 10722,8
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 12,2 17,1 9,3 16,1 15,4 14,6
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 21,2 17,1 9,3 22,5 51,4 24,7
PAG - 74 -
Concluzii:
Cultura
Perioade,
Floarea Sfeclă Total
Indicatori recoltă, U.M. Grâu Porumb Fasole
soarelui zahăr 20 ha
ani
6 ha 7 ha 3 ha 2 ha 2 ha
2005/2006 lei 13584 16590 4476 6462 9600 50712
Valoarea producţiei
2007/2008 lei 15120 19488 5292 7200 15040 62140
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +1536 +2898 +816 +738 +5440 +11428
2005/2006 lei 1050 x x 350 3000 4400
Subvenţii
2007/2008 lei 3000 1225 525 350 350 5450
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +1950 +1225 +525 x -2650 +1050
2005/2006 lei 12144 14238 4098 5589.2 8320 44389.2
Cheltuieli totale
2007/2008 lei 13440 16800 4860 6120 9920 51140
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +1296 +2562 +762 +530.8 +1600 +6750.8
2005/2006 lei 1440 2352 378 872.8 1280 6322.8
Venit impozabil
2007/2008 lei 1680 2688 432 1080 5120 11000
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +240 +336 +54 +207.2 +3840 4677.2
2005/2006 lei 2490 2352 378 1222.8 4280 10722.8
Venit net+subvenţii
2007/2008 lei 4680 3913 957 1430 5470 16450
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +2190 +1561 +579 +207.2 +1190 +5727.2
2005/2006 % 20.5 16.5 9.2 21.9 51.4 24.1
Rata venit net+subvenţii
2007/2008 % 34.8 23.3 19.7 23.4 55.1 32.2
Creşteri sau descreşteri ∆ % +14.3 +6.8 +10.5 +1.5 +3.7 +8.1
PAG - 76 -
10722,8 16450
50712 62140
44389,2 51142
5450
4400
3.3 MODUL
200 ha
Tipul exploatatiei:
Asociatii familiale Tabel nr. 3.3
NEIRIGAT IRIGAT
Activitate/Sistem
ha % t/ha ha % t/ha
Grau 60 30 3,5 48 24 5,0
Porumb 54 27 4,0 66 33 6,0
Orz 10 5 4,0 18 9 6,0
Floarea Soarelui 30 15 1,6 30 15 2,20
Fasole 10 5 1,20 x x x
Soia x x 20 10 2,2
Sfecla zahar 10 5 25,0 10 5 40,0
Rapita 26 13 1,8 8 4 2,3
TOTAL 200 100 x 200 100 x
PAG - 78 -
ha
60 54 10 30 10 10 26 200
30% 27% 5% 15% 5% 5% 13% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 118380,0 106920,0 20000,0 40320,0 21540,0 37500,0 38610,0 383270,0
A1. Din care productia principala lei 115500,0 103680,0 19200,0 39360,0 21000,0 37500,0 37440,0 373680,0
B (+) SUBVENTII lei 10500,0 0,0 1750,0 0,0 0,0 15000,0 4550,0 31800,0
C (=) PRODUS BRUT lei 128880,0 106920,0 21750,0 40320,0 21540,0 52500,0 43160,0 415070,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 108098,4 97050,3 17948,3 37513,3 20127,3 34157,0 35391,6 350286,2
D1. Din care pentru productia principala lei 105218,4 93810,3 17148,3 36553,3 19587,3 34157,0 34221,6 340696,2
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 97934,5 77972,4 16170,6 32220,8 18047,6 27987,0 31794,8 302127,7
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 45825,0 42946,2 6891,8 12833,1 8279,0 15626,7 12555,1 144956,9
- Sämãn si material saditor lei 14100,0 18630,0 1880,0 2587,5 3312,0 2004,0 751,9 43265,4
- Ingrasaminte chimice lei 20223,0 15303,6 2966,0 8502,0 1556,0 2966,0 9583,6 61100,2
- Pesticide lei 9522,0 9012,6 1484,8 1743,6 3081,0 10656,7 1490,3 36991,0
- Alte materiale lei 1980,0 0,0 561,0 0,0 330,0 0,0 729,3 3600,3
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 47871,6 31131,3 8617,2 18076,5 8991,4 10958,1 17978,8 143624,8
3. Cheltuieli cu irigatii lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 2291,3 2147,3 344,6 641,7 414,0 781,3 627,8 7247,8
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
6. Asigurari lei 1946,6 1747,6 317,1 669,5 363,2 620,9 633,2 6298,1
II. CHELTUIELI FIXE lei 10163,9 19077,9 1777,7 5292,6 2079,7 6170,1 3596,7 48158,5
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 1342,4 11157,0 318,9 1924,9 475,1 3678,2 495,8 19392,4
- Cheltuieli generale lei 2919,9 2621,5 475,6 1004,3 544,8 931,3 949,7 9447,1
- Dobanzi la credite lei 3801,6 3409,4 633,1 1313,4 709,8 1210,5 1241,2 12319,0
- Amortisment lei 2100,0 1890,0 350,0 1050,0 350,0 350,0 910,0 7000,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 10281,6 9869,7 2051,7 2806,7 1412,7 3343,0 3218,4 32983,8
(-) Impozite si taxe lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 20781,6 9869,7 3801,7 2806,7 1412,7 18343,0 7768,4 64783,82
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 9,8 10,5 12,0 7,7 7,2 9,8 9,4 9,7
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 19,8 10,5 22,2 7,7 7,2 53,7 22,7 19,0
PAG - 79 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Concluzii:
109906
64783,8
455280
383270
350286,2 408474
63100
31800
Valoarea productiei - lei Subventii - lei
Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei
Valoarea productiei - lei Subventii - lei
Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei
Tipul exploatatiei: Asociatii familiale BUGETUL EXPLOATATIEI DE 200 HA Tabel nr. 3.3.4
ZONA DE CAMPIE IRIGAT
CULTURA
Floarea Sfecla TOTAL
Grau Porumb Orz Soia Rapita
Soarelui zahar
INDICATORI U.M
ha
48 66 18 30 20 8 10 200
24% 33% 9% 15% 10% 4% 5% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 135840 195426 53640 55320 53420 15160 60000 568806,0
A1. Din care productia principala lei 132000 190080 51840 54120 51920 14720 60000 554680,0
B (+) SUBVENTII lei 8400 0 3150 0 10000 1400 15000 37950,0
C (=) PRODUS BRUT lei 144240 195426 56790 55320 63420 16560 75000 606756,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 117360 175857 44788 50112 47555 12968 46184 494823,3
D1. Din care pentru productia principala lei 113520 168729 42988 48912 46055 12528 46184 478915,3
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 102678 136128 39519 41811 39599 11480 37737 408952,5
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 43341 58014 13568 15344 16352 4216 18323 169157,5
- Sämãn si material saditor lei 12182 22770 3384 2588 5214 280 2672 49089,9
- Ingrasaminte chimice lei 20088 24229 6264 11013 3640 3200 4984 73417,6
- Pesticide lei 8457 11015 2673 1744 6656 464 10667 41675,5
- Alte materiale lei 2614 0 1247 0 842 272 0 4974,5
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 42121 40391 19433 18821 13583 5520 12863 152732,0
3. Cheltuieli cu irigatii lei 12960 31680 5040 6000 8000 1400 4800 69880,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 2167 2901 678 767 818 136 916 8383,1
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0 0 0 0 0 0 0 0,0
6. Asigurari lei 2089 3142 799 879 847 208 835 8799,9
II. CHELTUIELI FIXE lei 14682 39729 5270 8301 7955 1488 8446 85870,8
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 3857 24133 1240 3006 3622 152 4859 40868,6
- Cheltuieli generale lei 3133 4808 1199 1318 1271 336 1253 13318,2
- Dobanzi la credite lei 4091 6169 1571 1727 1662 440 1634 17294,0
- Amortisment lei 3600 4620 1260 2250 1400 560 700 14390,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 18480 19569 8852 5208 5865 2192 13816 73982,7
(-) Impozite si taxe lei 0 0 0 0 0 0 0 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 26880 19569 12001,60 5208 15865,5 3592 28816 111932,73
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 16,3 11,6 20,6 10,6 12,7 17,5 29,9 15,4
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 23,7 11,6 27,9 10,6 34,4 28,7 62,4 23,4
PAG - 83 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Concluzii:
Cultura
Perioade,
Floarea Sfeclă Total
Indicatori recoltă, U.M. Grâu Porumb Orz Soia Rapiţă
soarelui zahăr 200 ha
ani
48 ha 66 ha 18 ha 30 ha 20 ha 8 ha 10 ha
2005/2006 lei 135.840 195.680 53.640 55.320 53.420 15.160 60.000 568.806
Valoarea producţiei
2007/2008 lei 151.200 229.680 59.940 64.680 60.280 17.480 94.000 677.260
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +15.360 +34.254 +6.300 +9.360 +6.860 +2.320 +34.000 +108.454
2005/2006 lei 8.400 X 3.150 X 10.000 1.400 15.000 37.950
Subvenţii
2007/2008 lei 24.000 11.550 8.100 5.250 3.500 3.200 1.750 57.350
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +15.600 +11.550 +4.950 +5250 -6.500 +1.800 -13.250 +19.400
2005/2006 lei 117.360 175.857 44.788 50.112 47.555 12.968 46.184 494.823,3
Cheltuieli totale
2007/2008 lei 132.000 190.080 52.920 58.740 55.440 15.824 60.000 565.004
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +14.640 +14.223 +8.132 +8.628 +7.885 +2.856. +13.816 +70.180,7
2005/2006 lei 18.480 19.569 8.852 5.208 5.865 2.192 13.816 73.982,7
Venit impozabil
2007/2008 lei 19.200 39.600 7.020 5.940 4.840 1.656 34.000 112.256
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +720 +20.031 -1.832 +732 -1.025 .-536 +20.184 +38.273,3
2005/2006 lei 26.880 19.569 12.001,6 5.208 15.865,5 3.592 28.816 111.932,7
Venit net+subvenţii
2007/2008 lei 43.200 51.150 15.120 11.190 8.340 4.856 35.750 169.606
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +16.320 +31.581 +3.118,4 +5.982 -7.525,5 +1.264 +6.934 +57.673,3
Rata venit 2005/2006 % 22,9 11,1 26,8 10,4 33,4 27,7 62,4 22,6
net+subvenţii 2007/2008 % 32,7 26,9 28,6 19,0 15,0 30,7 59,6 30,0
Creşteri sau descreşteri ∆ % +9,8 +15,8 +1,8 +8,6 -18,4 +3,0 -2,8 +7,4
PAG - 85 -
169606
111932,7
677260
568806
565004
494823,3 57350
37950
Valoarea productiei - lei Subventii - lei
Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei
Profilul " Cerealiere si plante tehnice" BUGETUL EXPLOATATIEI DE 1000 HA Tabel nr. 3.4.1
Profil: Societati agricole cu pers. jurid ZONA DE CAMPIE NEIRIGAT
CULTURA
Floarea Sfecla TOTAL
Grau Porumb Orz Soia Rapita
Soarelui zahar
INDICATORI U.M
ha
320 250 50 150 50 50 130 1000
32% 25% 5% 15% 5% 5% 13% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 757120,0 594000,0 120000,0 236700,0 102800,0 225000,0 235820,0 2271440,0
A1. Din care productia principala lei 739200,0 576000,0 115200,0 233700,0 100300,0 225000,0 228800,0 2218200,0
B (+) SUBVENTII lei 56000,0 0,0 8750,0 0,0 25000,0 75000,0 22750,0 187500,0
C (=) PRODUS BRUT lei 775040,0 594000,0 128750,0 236700,0 127800,0 300000,0 258570,0 2420860,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 650592,0 517025,0 102180,5 216750,0 87841,5 185218,5 204202,7 1963810,2
D1. Din care pentru productia principala lei 632672,0 499025,0 97380,5 213750,0 85341,5 185218,5 197182,7 1910570,2
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 589856,0 424000,0 92276,0 188430,0 77615,0 151528,5 184537,6 1708243,1
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 283136,0 230225,0 38939,0 75255,0 39685,0 81098,5 73803,6 822142,1
- Sämãn si material saditor lei 90240,0 103500,0 10350,0 15525,0 13035,0 10020,0 4472,0 247142,0
- Ingrasaminte chimice lei 129440,0 85000,0 17800,0 51015,0 8650,0 17795,0 57499,0 367199,0
- Pesticide lei 50784,0 41725,0 7424,0 8715,0 16640,0 53283,5 7451,6 186023,1
- Alte materiale lei 12672,0 0,0 3365,0 0,0 1360,0 0,0 4381,0 21778,0
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 280832,0 172950,0 49550,0 105705,0 34365,0 63010,0 103376,0 809788,0
3. Cheltuieli cu irigatii lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 14144,0 11500,0 1947,0 3765,0 1985,0 4055,0 3692,0 41088,0
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
6. Asigurari lei 11744,0 9325,0 1840,0 3705,0 1580,0 3365,0 3666,0 35225,0
II. CHELTUIELI FIXE lei 60736,0 93025,0 9904,5 28320,0 10226,5 33690,0 19665,1 255567,1
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 8576,0 51650,0 1594,5 9630,0 3011,5 20230,0 2479,1 97171,1
- Cheltuieli generale lei 17600,0 14000,0 2760,0 5565,0 2370,0 5050,0 5499,0 52844,0
- Dobanzi la credite lei 23360,0 18625,0 3800,0 7875,0 3095,0 6660,0 7137,0 70552,0
- Amortisment lei 11200,0 8750,0 1750,0 5250,0 1750,0 1750,0 4550,0 35000,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 106528,0 76975,0 17819,5 19950,0 14958,5 39781,5 31617,3 307629,8
(-) Impozite si taxe lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 124448,0 76975,0 26569,5 19950,0 39958,5 114781,5 54367,3 457049,8
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 16,8 15,4 18,3 9,3 17,5 21,5 16,0 16,1
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 19,7 15,4 27,3 9,3 46,8 62,0 27,6 23,9
PAG - 88 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Concluzii:
2005 - 2006
701230
2703370
495129,8
2271440
2324140
322000
1963810,2
187500 Valoarea productiei - lei Subventii - lei
Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei
Profilul " Cerealiere si plante tehnice" BUGETUL EXPLOATATIEI DE 1000 HA Tabel nr. 3.4.4
Profil: Societati agricole cu pers. jurid ZONA DE CAMPIE IRIGAT
CULTURA
Floarea Sfecla TOTAL
Grau Porumb Orz Soia Rapita
Soarelui zahar
INDICATORI U.M
ha
200 330 90 150 100 50 80 1000
20% 33% 9% 15% 10% 5% 8% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 679200,0 1172160,0 321840,0 323400,0 315300,0 360000,0 184240,0 3356140,0
A1. Din care productia principala lei 660000,0 1140480,0 311040,0 319800,0 306800,0 360000,0 179200,0 3277320,0
B (+) SUBVENTII lei 35000,0 0,0 15750,0 0,0 50000,0 75000,0 14000,0 189750,0
C (=) PRODUS BRUT lei 714200,0 1172160,0 337590,0 323400,0 365300,0 435000,0 198240,0 3545890,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 575938,0 968896,5 251505,0 283350,0 255500,0 279690,0 147760,0 2762639,5
D1. Din care pentru productia principala lei 556738,0 935896,5 240705,0 279750,0 247000,0 279690,0 142720,0 2682499,5
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 505758,0 794211,0 224197,2 239475,0 213520,0 234577,5 132080,0 2343818,7
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 209578,0 337062,0 73911,6 90330,0 86240,0 126527,5 49200,0 972849,1
- Sämãn si material saditor lei 60840,0 136620,0 18612,0 15525,0 26070,0 13360,0 3040,0 274067,0
- Ingrasaminte chimice lei 100440,0 145365,0 34452,0 66075,0 21840,0 29905,0 38400,0 436477,0
- Pesticide lei 35238,0 55077,0 13363,2 8730,0 33280,0 53333,5 4800,0 203821,7
- Alte materiale lei 13060,0 0,0 7484,4 0,0 5050,0 0,0 2960,0 28554,4
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 210600,0 232254,0 111744,0 105075,0 70150,0 70750,0 58400,0 858973,0
3. Cheltuieli cu irigatii lei 64800,0 190080,0 30240,0 34500,0 48000,0 26400,0 20800,0 414820,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 10480,0 16863,0 3695,4 4515,0 4310,0 6325,0 1440,0 47628,4
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
6. Asigurari lei 10300,0 17952,0 4516,2 5055,0 4820,0 4600,0 2240,0 49483,2
II. CHELTUIELI FIXE lei 70180,0 174685,5 27397,8 43875,0 41980,0 45112,5 15680,0 418910,8
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 19280,0 87664,5 6198,3 15030,0 18110,0 24297,5 1760,0 172340,3
- Cheltuieli generale lei 15440,0 26895,0 6773,4 7575,0 7230,0 7515,0 3600,0 75028,4
- Dobanzi la credite lei 20460,0 37026,0 8126,1 10020,0 9640,0 9800,0 4720,0 99792,1
- Amortisment lei 15000,0 23100,0 6300,0 11250,0 7000,0 3500,0 5600,0 71750,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 103262,0 203263,5 70335,0 40050,0 59800,0 80310,0 36480,0 593500,5
(-) Impozite si taxe lei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 138262,0 203263,5 86085,0 40050,0 109800,0 155310,0 50480,0 783250,5
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 18,5 21,7 29,2 14,3 24,2 28,7 25,6 22,1
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 24,8 21,7 35,8 14,3 44,4 55,5 35,4 29,2
PAG - 92 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Concluzii:
Tipul exploataţiei:
Societăţi agricole cu personalitate juridică
Cultura
Perioade,
Floarea Total
Indicatori recoltă, U.M. Grâu Porumb Orz Soia Sfeclă zahăr Rapiţă
soarelui 200 ha
ani
200 ha 330 ha 90 ha 150 ha 100 ha 50 ha 80 ha
2005/2006 lei 679.200 1.172.160 321.840 323.400 315.300 360.000 184.240 3.356.140
Valoarea producţiei
2007/2008 lei 756.000 1.378.080 359.640 382.200 356.200 564.000 212.800 4.008.920
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +76.800 +205.920 +37.800 +58.800 +40.900 +204.000 +28.560 +652.780
2005/2006 lei 35.000 X 15.750 X 50.000 75.000 14.000 189.750
Subvenţii
2007/2008 lei 100.000 57.750 40.500 26.250 17.500 8.750 32.000 282.750
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +65.000 +57.750 +24.750 +26.250 -32.500 -66.250 +18.000 +93.000
2005/2006 lei 575.938 968.896,5 251.505 283.350 255.500 279.690 147.760 2.762.639,5
Cheltuieli totale
2007/2008 lei 624.000 1.069.200 298.080 339.300 322.400 336.000 190.400 3.179.380
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +48.062 +100.303,5 +46.575 +55.950 +66.99 +56.310 +42.640 +416.740,5
2005/2006 lei 103.262 203.263,5 70.335 40.050 59.800 80.310 36.480 593.500,5
Venit impozabil
2007/2008 lei 132.000 308.880 61.560 42.900 33.800 228.000 22.400 829.540
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +28.738 +105.616,5 -8.775 +2.850 -26.000 +147.690 -14.080 +236.039,5
2005/2006 lei 138.262 203.263,5 86.085 40.050 109.800 155.310 50.480 783.250,5
Venit net+subvenţii
2007/2008 lei 232.000 366.630 102.060 69.150 51.300 236.750 54.400 1.112.290
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +93.738 +163.366,5 +15.975 +29.100 -58.500 +81.440 +3.920 +329.039,5
Rata venit 2005/2006 % 24,0 21,0 34,2 14,1 43,0 55,5 34,2 28,3
net+subvenţii 2007/2008 % 37,2 34,3 34,2 20,4 15,9 70,5 28,6 35,0
Creşteri sau descreşteri ∆ % +13,2 +13,3 x +6,3 -27,1 +15 -5,6 +6,7
PAG - 94 -
2005 - 2006
1112290
4008920
783250,5
3356140
2762639,5 3179380
282750
189750
Valoarea productiei - lei Subventii - lei
Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei
Valoarea productiei - lei Subventii - lei
Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei
Revin pe 1 ha de exploataţie
pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie Tabel nr. 3.4.7
Venit net + subvenţii 2005/2006 279,85 536,14 323,92 559,66 495,13 783,25
2007/2008 480,6 822,5 549,53 848,03 701,23 1.112,29
Rata venit net + 2005/2006 17,3 24,2 15,5 22,6 25,2 28,3
subvenţii
2007/2008 25,4 32,2 26,9 30,0 30,2 35,0
PAG - 96 -
b) cost de producţie
lei/to
Recolta 2006 Recolta 2008
Cultura Sistem neirigat Sistem irigat Sistem neirigat Sistem irigat
max min max min max min max min
c) subvenţii lei/ha
lei/ha
Cultura Recolta 2006 Recolta 2008
Grâu 175 500
Orz 175 450
Sfeclă de zahăr 1500 175
Soia 500 175
Rapiţă 175 400
Cu ajutorul acestor indicatori s-au putut determina valoric indicatori ca: valoarea
producţiei, subvenţii, cheltuieli totale, venituri şi rata venitului pe dimensiuni de
module şi sisteme de producţie, având astfel posibilitatea ca la „un ha de exploataţie”
să comparăm valorile pe perioada de recoltare şi dimensiune de modul în vederea unei
analize a posibilităţilor reale de dimensionare a unor module viitoare.
8
Rapiţă 26 20,68 537,68
Total ore/modul 200 - 11.587,36
Nr. crt. Denumirea utilajului Necesar dotare Preţ unitar Valoarea utilajelor
(buc.)
pe exploataţie pe hectar
lei EURO lei EURO lei EURO
Sursa: Bază date Secţia de Mecanizare ASAS - anul 2006 şi calculaţii proprii ale colectivului de lucru
Preţurile includ TVA1 EURO= 3,55RON 01. 10. 2006
Se estimează ca la exploataţiile agricole de 20 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.
Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.
PAG - 102 -
2
Plug PP4 x 30 M 1 5202,67 1465,54 5202,67 1465,54 260,1335 73,277
3
Grapa stelata GS 1.2 1 2023 569,85 2023 569,85 101,15 28,4925
4
Grapa cu discuri GD 3.2 ME 1 10704 3015,21 10704 3015,21 535,2 150,7605
5
Remorca 5 tone 2RB5AT-T 1 27346,2 7703,15 27346,2 7703,15 1367,31 385,1575
6
Cultivator CSC 7 B 1 7407,5 2086,61 7407,5 2086,61 370,375 104,3305
7
Instalaţie de irigat prin aspersiune cu tambur 1
77487 21827,32 77487 21827,32 3874,35 1091,366
şi furtun IATF – 350 cu rampă de udare
Sursa: Bază date Secţia de Mecanizare ASAS - anul 2006 şi calculaţii proprii ale colectivului de lucru
Preţurile includ TVA 1 EURO= 3,55RON-01. 10. 2006
Se estimează ca la exploataţiile agricole de 20 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.
Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.
PAG - 103 -
pe exploataţie pe hectar
lei EURO lei EURO lei EURO
1 Tractor T 045-4U cu cabină 1 54971 15484,78 54971 15484,78 274,855 77,4239
2 Tractor U 683 cu cabina 3 62800 17690 188400 53070 942 265,35
3 Plug PP4 x 30 M 3 5202,67 1465,54 15608,01 4396,62 78,04005 21,9831
4 Grapa stelata GS 1.2 3 2523 710,7 7569 2132,1 37,845 10,6605
5 Grapa cu discuri GD 3.2 ME 2 10704 3015,21 21408 6030,42 107,04 30,1521
6 Remorca 5 tone 2RB5AT-T 2 27346,2 7703,15 54692,4 15406,3 273,462 77,0315
7 Remorcă cisternă RCU- 4 1 35000 9859,15 35000 9859,15 175 49,29575
8 Maşina de ierbicidat MIRA-500 1 5509,09 1551,85 5509,09 1551,85 27,54545 7,75925
9 Semanatoarea SPC 8 M 2 14982 4220,28 29964 8440,56 149,82 42,2028
10 Semanatoarea SUP 29 -0 BR 1 14595 4111,26 14595 4111,26 72,975 20,5563
11 Cultivator CSC 7 B 1 7407,5 2086,61 7407,5 2086,61 37,0375 10,43305
12 Combinator Vibromixt 321 2 11835 3333,8 23670 6667,6 118,35 33,338
13 Maşina amendamente MA 3.5 1 19350,82 5450,93 19350,82 5450,93 96,7541 27,25465
14 Dislocator DSP 4 1 734,85 207 734,85 207 3,67425 1,035
15 Presa de balotat PPF OA -sârmă 1 28600 8056,33 28600 8056,33 143 40,28165
16 Maşina de împrăştiat gunoi MIG 6A 1 36430,26 10262,04 36430,26 10262,04 182,1513 51,3102
17 Maşina de stropit si prăfuit MC 500 1 11900,6 3352,28 11900,6 3352,28 59,503 16,7614
18 Combină autopropulsată DROPIA 1810 1 319515 90004,22 319515 90004,22 1597,575 450,0211
19 Echipament recoltat floarea soarelui 1 39627 11162,53 39627 11162,53 198,135 55,81265
20 Echipament recoltat porumb 1 63403,2 17860 63403,2 17860 317,016 89,3
TOTAL 772437,2 217587,7 978355,7 275592,6 4891,779 1377,963
Sursa: Bază date Secţia de Mecanizare ASAS - anul 2006 şi calculaţii proprii ale colectivului de lucru
Preţurile includ TVA - 1 EURO= 3,55RON- 01. 10. 2006
PAG - 104 -
Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -1000 ha Sistem: irigat Tabel nr. 3.6.6
Nr. crt. Denumirea utilajului Necesar Preţ unitar Valoarea utilajelor
dotare
pe exploataţie pe hectar
lei EURO lei EURO lei EURO
1 Tractor T 045-4U cu cabină 4 54971 15484,78 219884 61939,12 219,884 61,9391
2 Tractor U 683 cu cabina 12 62800 17690 753600 212280 753,6 212,28
3 Tractor „Zimbru 2200” 2 267176,8 75261 534353,6 150522 534,3536 150,522
4 Plug PP4 x 30 M 12 5202,67 1465,54 62432,04 17586,48 62,43204 17,5864
5 Plug PRS5M 2 30858,37 8692,5 61716,74 17385 61,71674 17,385
6 Grapa stelata GS 1.2 12 2523 710,7 30276 8528,4 30,276 8,5284
7 Grapa cu discuri GD 3.2 ME 6 10704 3015,21 64224 18091,26 64,224 18,0912
8 Grapă Supersonic NIVA 6,4 2 73431,37 20684,89 146862,7 41369,78 146,8627 41,3697
9 Remorca 5 tone 2RB5AT-T 6 27346,2 7703,15 164077,2 46218,9 164,0772 46,2189
10 Remorcă cisternă RCU- 4 8 35000 9859,15 280000 78873,2 280 78,8732
11 Maşina de erbicidat MIRA-500 2 5509,09 1551,85 11018,18 3103,7 11,01818 3,1037
12 Semanatoarea SPC 8 M 6 14982 4220,28 89892 25321,68 89,892 25,3216
13 Semanatoarea SUP 29 -0 BR 3 14595 4111,26 43785 12333,78 43,785 12,3337
14 Cultivator CSC 7 B 6 7407,5 2086,61 44445 12519,66 44,445 12,5196
15 Combinator Vibromixt 321 6 11835 3333,8 71010 20002,8 71,01 20,0028
16 Maşina amendamente MA 3.5 5 19350,82 5450,93 96754,1 27257,65 96,7541 27,2546
17 Dislocator DSP 4 1 734,85 207 734,85 207 0,73485 0,207
18 Presa de balotat PPF OA -sârmă 4 28600 8056,33 114400 32225,32 114,4 32,2253
19 Maşina de împrăştiat gunoi MIG 6A 2 36430,26 10262,04 72860,52 20524,08 72,86052 20,5240
20 Maşina de stropit si prăfuit MC 500 4 11900,6 3352,28 47602,4 13409,12 47,6024 13,4091
21 Combină autopropulsată DROPIA 1810 5 319515 90004,22 1597575 450021,1 1597,575 450,021
22 Echipament recoltat floarea soarelui 2 39627 11162,53 79254 22325,06 79,254 22,3250
23 Echipament recoltat porumb 2 63403,2 17860 126806,4 35720 126,8064 35,72
24 Instalaţie de irigat IATF-350 cu rampă de udare 10 77487 21827,32 774870 218273,2 774,87 218,273
TOTAL 1221391 344053,4 5488434 1546038 5488,43 1546,03
PAG - 107 -
Profilul:
“Legume de câmp”
Modul de: 5 ha
30 ha
Tipul
Gospodarii individuale
exploatatiei: Asociatii familiale
PAG - 109 -
1 2
a. zonarea: s-au stabilit trei zone legumicole importante, aşa cum b. structura culturilor: la stabilirea raportului, între speciile din
prezintă Voinea şi colab., 1977. fiecare zonă se va avea în vedere şi aspectul economic,
Zona I cuprinde două subzone. acordându-se prioritate acelor specii care asigură valorificarea
Subzona I cuprinde partea de sud-est a ţării (Lunca Dunării, condiţiilor de mediu în cel mai înalt grad şi care permit realizarea
Câmpia Băileştiului, a Burnasului şi a Bărăganului). unei eficienţe economice cât mai ridicate.
Subzona a II-a este reprezentată de Câmpia de Vest a Banatului şi c. sistemul de cultură: după metoda de cultivare, tomatele sunt
Crişanei. culturi cultivate prin răsad.
Zona II cuprinde partea de nord a Munteniei şi Olteniei, Câmpia d. soiuri şi hibrizi pentru cultura de câmp: se clasifică după
Moldovei şi o mică parte din Podişul Transilvaniei. mai multe criterii:
Zona III cuprinde regiunile de dealuri din Transilvania. - după perioada de timp de la semănat până la coacerea primelor
fructe: timpurii (100-115 zile), semitimpurii (120-130 zile) şi târzii
(peste 130 zile);
- după destinaţia în cultură în câmp neprotejat: pentru o cultură
timpurie, de vară şi de vară-toamnă;
- după destinaţia în folosire: pentru consum proaspăt; consum
proaspăt şi industrializare
Plantele premergătoare
1 2 3 4
Foarte bune Bune Medii Contraindicate
- lucernă şi trifoi în primul an - rădăcinoase (morcov, - bostănoase; - tomate;
după desţelenire; pătrunjel, ţelină, sfeclă roşie, - cereale de toamnă (grâu, orz, - ardei;
- mazăre; etc.); etc.) - vinete;
- fasole. - bulboase (ceapă, ustuoi, - cartofi;
praz) - culturi erbicidate anterior cu
triazine.
Aplicarea îngrăşămintelor
Lucările solului
- discuitul – pentru desfiinţarea culturilor anterioare, segmentarea resturilor - grăpatul terenului cu L – 445 + 8GCR – 1,7 sau
vegetale şi afânarea solului în vederea nivelării cu U – 650 + GD- 3,2 + 2 discuitul cu U – 650 + GD- 3,2 + 2 GCR – 1,7
GCR – 1,7 pentru afânarea solului şi distrugerea unor buruieni.
Epoca: imediat după transportul producţiei, nu mai târziu de 1X. Epoca: între 10-25 III.
Adâncimea: 7-12 cm - deschiderea rigolelor pentru modelat solul cu U –
- Nivelarea de întreţinere – pentru asigurarea condiţiilor optime de irigare a 650 + MDR – 5, la 18-20 cm adâncime, rigole drepte
culturii cu U – 650 + NM – 3,2; şi uniforme ca adâncime;
- subsolajul (afânarea adâncă) la cca 60 cm adâncime, se execută o dată la 3- Epoca: între 15-III-10 IV.
4 ani, îndeosebi pe solurile grele, cu U – 650 + MAS – 60; - modelarea solului cu U – 650 + AMFS – 4,5,
Epoca: după desfiinţarea culturii anterioare între 1-10X. brazde drepte pe toată lungimea lor cu coronament
- arătura adâncă – pentru afânarea solului şi încorporarea îngrăşămintelor cu de 104 cm, ecartament de 150 cm
U – 650 + PP4(3)30 + 2 GS – 1,2;
Epoca: între 1-10X.
modelat)
Plantatul răsadului
Întreţinerea culturii
Evaluarea producţiei
- se face când fructele din prima inflorescenţă au intrat în pârgă. Se lucrează cu probe recoltate de pe o suprafaţă de 10 mp. La fiecare
probă se determină:
- nr. de rânduri/ metru liniar;
- nr. de pl/metru liniar (prin înmulţire se obţine nr. de pl/m2);
- nr. de pl/m2;
- nr. de fructe şi de flori roditoare în ciorchinii formaţi.
Formula de calcul:
Pkg / ha = NrxNfxGfx10
în care:
Nr – nr. de pl/rând/ml;
Nf – nr. de fructe /ml;
Gf – greutatea medie a unui fruct.
Recoltarea
Pe măsura maturării fructelor, la interval de 4-5 tile (la tomatele pentru consum în stare proaspătă);
Condiţionarea se face conform cu cerinţele beneficiarului, fructele se sortează pe calităţi şi se ambalează în lădiţe, rmând a fi valorificate.
Recoltatul începe pe 10-15 iulie; pentru industrializare, se recoltează numai la maturitatea deplină;
Recoltarea se poate efectua:
- manual – tomatele pentru consum în stare proaspătă;
- manual, semimecanizat sau mecanizat – pentru tomatele destinate industrializării.
PAG - 113 -
1 2
a. zonarea: sud, sud-vest, sud-est, dar prin protejare se b. structura culturilor: la stabilirea raportului, între speciile din fiecare
cultivă şi în zonele colinare sau mai nordice. zonă se va avea în vedere şi aspectul economic, acordându-se prioritate
acelor specii care asigură valorificarea condiţiilor de mediu în cel mai
înalt grad şi care permit realizarea unei eficienţe economice cât mai
ridicate.
c. sistemul de cultură: după metoda de cultivare, ardeiul se cultivă
prin răsad.
d. soiuri şi hibrizi pentru cultura de câmp: Aroma, Ceres, De Şiria,
Dolmy F1, Export, Galben superior, Miniş 27, Opal, Simona.
Plantele premergătoare
1 2 3 4
Aplicarea îngrăşămintelor
Lucările solului
- discuitul – pentru desfiinţarea culturilor anterioare, segmentarea resturilor - grăpatul terenului cu L – 445 + 8GCR – 1,7 sau
vegetale şi afânarea solului în vederea nivelării cu U – 650 + GD- 3,2 + 2 discuitul cu U – 650 + GD- 3,2 + 2 GCR – 1,7
GCR – 1,7 pentru afânarea solului şi distrugerea unor buruieni.
Epoca: imediat după transportul producţiei, nu mai târziu de 1X. Epoca: între 10-25 III.
Adâncimea: 7-12 cm - deschiderea rigolelor pentru modelat solul cu U –
- Nivelarea de întreţinere – pentru asigurarea condiţiilor optime de irigare a 650 + MDR – 5, la 18-20 cm adâncime, rigole drepte
culturii cu U – 650 + NM – 3,2; şi uniforme ca adâncime;
Epoca: după executarea discuitului între 1-10X; Epoca: între 15-III-10 IV.
- subsolajul (afânarea adâncă) la cca 60 cm adâncime, se execută o dată la 3- - modelarea solului cu U – 650 + AMFS – 4,5,
4 ani, îndeosebi pe solurile grele, cu U – 650 + MAS – 60; brazde drepte pe toată lungimea lor cu coronament
Epoca: între 1-10X. de 104 cm, ecartament de 150 cm
- arătura adâncă – pentru afânarea solului şi încorporarea îngrăşămintelor cu
U – 650 + PP4(3)30 + 2 GS – 1,2;
Adâncimea: 28-32 cm;
Epoca: între 1-10X.
corespunde cu 25 IV – 5V. nivelul superior al ghiveciului cm între pl/rând cm între rânduri şi 20 cm între
trebuie să fie la nivelul solului. pl/rând
Soiuri recomandate: Aroma, Export, Galben Superior, Opal, etc.
Întreţinerea culturii
Evaluarea producţiei
Pkg / ha = NrxNfxGfx10
în care:
Nr – nr. de pl/rând/ml;
Nf – nr. de fructe /ml;
Gf – greutatea medie a unui fruct (g).
Recoltarea
Ardeiul gras se recoltează în mai multe etape, pe măsură ce fructele au ajuns la maturitatea de consum (dimensiunile normale ale soiului
respectiv, sunt suficient de cărnoase, tari la pipăit şi cu gust dulceag) sau la maturitatea deplină. În general ardeiul gras se consumă
proaspăt la maturitatea d4e consum. În ultima perioadă a crescut mult şi consumul ardeiului gras la maturitatea fiziologică, când are şi
calităţi superioare.
Când destinaţia este pentru industrializare, fructele se recoltează:
- la maturitatea de consum (pentru ardei de umplut, legume supă);
- la maturitatea fiziologică (pentru bulion de ardei, pastă, ketchup, făină vitaminizată.)
PAG - 117 -
Plantele premergătoare
Aplicarea îngrăşămintelor
Gunoi de grajd cu U-650 + MIG-5
Îngrăşăminte minerale cu U-650 + MA-3,5
Lucrările solului
Plantarea răsadului
Întreţinerea culturii
- udarea după plantare- cu o normă de 200 mc apă /Ha
-completarea golurilor– la 4-7 zile după plantare
- prăşitul mecanic sau manual după fiecare udare sau ploaie mai mare de 10 mm, începând la 12-14 zile de la plantare.
O dată cu praşilele manuale se face şi o uşoară muşuroire, ce se continuă pe măsură ce plantele cresc.
- irigarea pe toată durata vegetaţiei
Se aplică 7-8 udări cu norme de 350-400 mc apă / Ha, la intervale de circa 2-3 săptămâni.
Se intensifică irigarea începând din momentul învelirii căpăţânilor, evitându-se băltirea apei.
Se întrerupe irigatul cu circa 2 săptămâni înainte de recoltare, pentru a se evita crăparea căpăţânilor.
PAG - 119 -
- erbicidare A
- pentru combaterea buruienilor monocotiledonate, precum şi unele buruieni dicotiledonate, cu produsele DUAL 500 EC-3 l /Ha, sau
DEVRINOL 50WP- 3-4 l /Ha cu 6-8 zile înainte de plantare şi încorporarea în sol. Cu STOMP 330 CE – 6l/Ha înainte de plantare cu
4-5 zile, fără încorporare în sol.
- fertilizarea fazială- este prezentată la punctul 2 (aplicarea îngrăşămintelor)
Combaterea dăunătorilor
- contra limaxului cenuşiu, cu produsele: MESUROL 4G- 3-6 kg/Ha, sau OPTIMOL 4G-5kg/Ha.(se împrăştie pe sol, fără
încorporare, de preferat seara-1tratament).
- contra păduchelui cenuşiu, cu produsele: THIONEX 35 EC-0,2%(1-2 tratamente)
- contra dăunătorului Buha verzei, cu produsele: DIAZOL 60EC-0,15%,sau DECIS 2,5 EC-0,05%,sau FASTAC 10EC-0,02%(1-2
tratamente)
- contra moliei verzei, cu produsele: DIAZOL 60EC-0,15%, sau DECIS 2,5 EC-0,05%,sau FASTAC 10EC-0,02%(1-2 tratamente)
- contra fluturelui mare al verzei, cu produsele: DIAZOL 60EC-0,15%, sau DECIS 2,5 EC-0,05%,sau FASTAC 10EC-0,02%(1-2
tratamente )
Evaluarea producţiei
Se face după formarea căpăţânii, prin recoltarea de probe de pe suprafaţă de 8 mp(fiecare probă).Se determină: numărul de plante
existente, numărul de căpăţâni formate(Na),greutatea medie a căpăţânii, suprafaţa probelor(SP) şi producţia medie, în Kg/Ha.
Prod.Kg/ Ha=[(număr căpăţâni în probe x greutatea medie a căcăţânii)/3probe]x10.000
Recoltarea
Se realizează manual, cu cuţite mari şi ascuţite, prin tăierea coceanului sub căpăţâna bine formată.
PAG - 120 -
4.2 MODUL
5 ha
Gospodarii individuale
IRIGAT
Activitate/Sistem
ha % t/ha
Tomate vara toamna 1,5 30,0 35,0
Ardei gras 1,5 30,0 30,0
Varza de toamna 2,0 40,0 45,0
TOTAL 5,0 100,0 x
PAG - 121 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Concluzii:
Perioade, Cultura
Total
Indicatori recoltă, U.M. Tomate vară-toamnă Ardei gras Varza de toamnă
5 ha
ani 1,5 ha 1,5 ha 2,0 ha
2005/2006 lei 47.250 76.500 45.000 168.750
Valoarea producţiei
2007/2008 lei 70.875 94.500 121.500 286.875
Creşteri sau
∆ lei +23.625 +18.000 +76.500 +118.125
descreşteri
2005/2006 lei 600 600 800 2.000
Subvenţii
2007/2008 lei 262,5 262,5 350 875
Creşteri sau
∆ lei -337,5 -337,5 -450 -1.125
descreşteri
2005/2006 lei 40.827 65.250 42.682,3 148.759,3
Cheltuieli totale
2007/2008 lei 60.375 78,750 108.000 247.125
Creşteri sau
∆ lei + 19.548 +13.500 +65.317,7 +98.365,7
descreşteri
2005/2006 lei 6.423 11.250 2.317,7 19.990,7
Venit impozabil
2007/2008 lei 10.500 15.750 13.500 39.750
Creşteri sau
∆ lei 4.077 +4.500 +11.182,3 +19.759,3
descreşteri
2005/2006 lei 7.023 11.850 3.117,7 21.990,7
Venit net+subvenţii
2007/2008 lei 10.762,5 16.012,5 13.850 40.625
Creşteri sau
∆ lei +3.739,5 +4.162,5 +10.732,3 +18.634,3
descreşteri
Rata venit 2005/2006 % 17,2 18,2 7,3 14,8
net+subvenţii 2007/2008 % 17,8 20,3 12,8 16,4
Creşteri sau
∆ % +0,6 +2,1 +5,5 +1,6
descreşteri
PAG - 124 -
Modul 5 ha irigat
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008
Tipul exploatatiei: 2007 - 2008
Gospodari individuale
40625
2005 - 2006
286875
21990,7
168750
247125
875
148759,3
Valoarea productiei - lei Subventii - lei
2000
Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei
4.3 MODUL
30 ha
Asociatii familiale
IRIGAT
Activitate/Sistem
ha % t/ha
FIŞĂ REZUMATIVĂ
a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 30 ha irigat
Profil: Legume câmp – Tipul exploataţiei Asociaţii familiale
Tabel nr. 4.3.2
Nc. INDICATORI lei € = 3,5 lei
1 Valoarea producţiei principale şi secundare 922500 263571
2 Subvenţii 12000 3429
3 Produs brut (1+2) 934500 267000
4 Cheltuieli totale, d.c.: 836052 238872
4.1 - cheltuieli variabile 690675 197336
4.1.1 - variabile specifice 607406 173545
4.2 - cheltuieli fixe 145377 41536
5 Profit (3-4) 98448 28128
6 Rata profitului (5:4x100) (%) 11,8 11,8
7 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 243825 69664
Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 77,9
8 VIII VIII
UDE
9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 70224 20064
10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 351120 100320
Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din
11 14767 4219
profit)
12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 9845 2813
13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 24612 7032
14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 566478 161851
15 Credite pentru producţie ** 284341 81240
16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 35,4 x
*Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 551711 lei.
**Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie
Concluzii:
1444500
98447,7
922500
1264500
52500
836052
Valoarea productiei - lei Subventii - lei
12000 Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei
irigat irigat
Indicatorii economici care au dus la cuantificarea valorilor pentru modulele prezentate în ghid:
a) preţ de piaţă intern lei/kg
c) Subvenţii lei/ha
Cu ajutorul acestor indicatori s-au putut determina valoric indicatori ca: valoarea producţiei,
subvenţii, cheltuieli totale, venituri şi rata venitului pe dimensiuni de module şi sisteme de
producţie, având astfel posibilitatea ca la „un ha de exploataţie” să comparăm valorile pe
perioada de recoltare şi dimensiune de modul în vederea unei analize a posibilităţilor reale de
dimensionare a unor module viitoare.
PAG - 132 -
1 2 3 4 5 6
2 TOMATE VARĂ- 30.000
43,16 214,74 1761,08
TOAMNĂ
3 ARDEI GRAS 25.000 36,32 169,5 1392,32
4 VARZĂ DE 45.000
23,63 121,69 997,15
TOAMNĂ
Profil: Legume
Sistem: irigat
Necesar dotare
Nr crt. Denumirea utilajului (buc.) Pret unitar Valoarea utilajelor
lei EURO pe exploataţie pe hectar
lei EURO lei EURO
1 Tractor T 045-4U cu cabină 1 54971 15484,78 54971 15484,78 10994,2 3096,956
2 Plug PP 2 - 25 1 1923,5 541,8 1923,5 541,8 384,7 108,36
8 Maşina de stropit si prăfuit MC 500 1 11900,6 3352,28 11900,6 3352,28 2380,12 670,456
TOTAL 119717,8 33723,15 119717,8 33723,15 23943,56 6744,63
Profil: Legume
Sistem: irigat
Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole
Exploataţia agricolă - 30 ha Tabel nr. 4..5.2
pe exploataţie pe hectar
lei EURO lei EURO lei EURO
7 Grapa cu discuri GDP 251 1 7634 2150,4 7634 2150,4 254,466 71,68
8 Freză pentru prelucrat solul FPS 1 5934,5 1671,69 5934,5 1671,69 197,8166 55,723
9 Remorca 5 tone 2RB5AT-T 1 27346,2 7703,15 27346,2 7703,15 911,54 256,7716
Profilul:
“Pomi”
15 ha
Modul de: 60 ha
150 ha
Gospodarii individuale
Tipul Asociatii familiale
exploatatiei: Societati agricole cu pers.
juridica
PAG - 137 -
Specificaţie tehnică
şi tehnologică Criterii specifice de realizare
1. Zonarea culturii a. zonarea culturii şi a soiurilor
si a soiurilor de cais - Zona I, situată de-a lungul Dunării şi în apropierea litoralului Mării Negre. Soiuri recomandate:
Sulmona, Selena, Venus, Olimp, Mmaia, Calatis, Umberto, Comandor, NJA42, C.R. 2-63.
- Zona a II-a, terasele mai îndepărtate ale Dunării şi o parte din Câmpia Timişului. Soiuri
recomandate: Timpurii de Arad, Mari de Cenad, Tivoli, De Olanda, Trandafirii, Comandor.
- Zona a III-a , câmpiile din est, sud-est şi de vest ale ţării. Soiuri recomandate: Timpurii de Arad,
NJA 19, Neptun, Mărculeşti 9/4, Favorit, Comandor, Selena, Olimp.
- Zona a IV-a, latura interioară a Subcarpaţilor de Curbură, câmpiile Someşului, Crişurilor şi Aradului
Soiuri recomandate: Umberto, Royal, De Olanda, Goldrich, Vivagold, Sulmona şi Mamaia, Silvana, Trandafirii,
Steaua Roşie.
- Zona a V-a, situată în centrul şi nord-vestul ţării. Soiuri recomandate: Umberto, De Olanda,
Piteştean, Piestany 114, Cacak 11/5 şi NJA 11/5.
2. Pregătirea Alegerea terenului:
terenului pentru - plantaţiile pomicole se înfiinţează pe terenuri plane şi pe pante amenajate (pante de 18-2%) şi
înfiinţarea neamenajate (panta 6-12%,) cu expoziţie sudică, sud-vestică sau sud-estică;
plantaţiei de cais - plantaţiile intensive şi superintensive cu caracter comercial se amplasează de regulă în bazinele şi
centrele pomicole consacrate, pe soluri fertile şi mecanizabile, sau pe soluri subţiri şi ameliorate, cu un conţinut
redus în argilă (sub 20%), calciu (sub 8%) şi aluminiu mobil (sub 10 ppm).
- în grădinile familiale sunt acceptate mai toate tipurile de sol, cu condiţia ca ele să fie ameliorate prin
fertilizări organice. Când se doreşte foarte mult prezenţa pomilor în gospodărie, plantările pot fi făcute şi pe
biloane de pământ înalte de 40-50 cm, pentru evitarea asfixierii rădăcinilor, provocată de excesul temporar de
umiditate – în zonele inundabile din Delta Dunării.
PAG - 138 -
- sunt excluse de la plantare terenurile ecesiv de umede şi fără drenaj, ca şi cele cu nivelul freatic sub 1,5
m.
Pregătirea începe cu defrişarea arboretelui şi a pomilor solitari şi continuă cu nivelarea, desfundatul
sau scarificarea terenului, drenarea excesului de umiditate (temporară sau permanentă), corectarea reacţiei
chimice a solului, fertilizarea de bază, asigurarea sursei de apă pentru irigare şi stropit etc.
Solul nivelat se afânează adânc prin desfundare cu 1-2 luni înainte de plantare (50-60 cm) şi scarificare
(70-80 cm), urmată de o arătură adâncă de 25-30 cm.
3. Organizarea şi Dimensiunea exploataţiilor:
amenajarea - în societăţile comerciale cu capital preponderent de stat, exploataţiile intensive şi superintensive sunt
terenului destinat viabile, când suprafaţa acestora totalizeată 20 ha, respectiv 10 ha;
înfiinţarii plantaţiei - în regim privat, aceste exploataţii sunt viabile chiar în limita unei suprafeţe de 1 ha.
de cais Parcelarea terenului:
Forma unei parcele este de regulă dreptunghiulară, iar lăţimea reprezintă aproximativ jumătate din
lungimea acestuia.
- pe terenurile plane, orientarea rândurilor se face pe direcţia nor-sud;
- pe terenurile în pantă, de-a lungul curbelor de nivel;
- pe versanţii lungi şi uniformi, lăţimea parcelei se orientează pe direcţia curbelor de nivel, iar pe
versanţii scurţi, pe linia pantei.
Pentru delimitarea parcelelor se folosesc drumuri principale (5-6 m lăţime), secundare (3-4 m),
poteci (2 m) şi o zonă de întoarcere a agregatelor în capetele rândurilor ( 3-4 m în livezile clasice şi 5-6 m în
livezile intensive şi superintensive).
4. Înfiinţarea Portaltoii caisului: zarzărul (pentru zonele secetoase, solurile pietroase, calcaroase şi nisipoase),
plantaţiilor de cais corcoduşul (terenuri mai umede şi fertile), prunul Burbuz, prunul Oteşani 8.
Stabilirea distanţelor de plantare:
- distanţele de plantare sunt de 6/5 m în livezile clasice, 4/3 în livezile intensive şi 4/2 în livezile
superintensive, 3,5/2,5 în parcele cu alei de trafic tehnologic. Pentru dirijarea pomilor se folosesc formele de
coroană: vasul ameliorat, vasul aplatizat, palmetele, fusul subţire şi tufă vas.
Pichetarea terenului:
- pichetatul în pătrat – distanţele dintre rânduri sunt egale cu cele dintre pomi pe rând (se foloseşte
pentru înfiinţarea plantaţiilor clasice şi pe terenurile plane);
- pichetatul în dreptunghi, cu distanţele mai mari între rânduri şi mai mici între pomi pe rând ( pe
PAG - 139 -
terenurile plane şi cu pantă uşoară, până la 6%, pentru toate tipurile de livezi). Acest sistem asigură condiţii
optime de deplasare a agregatelor pentru lucrarea solului numai pe intervalele dintre rândurile de pomi.
- pichetatul în triunghi oferă pomilor condiţii mai bune de interceptare a luminii directe şi de distribuţie
a rădăcinilor în spaţiul de nutriţie.
Tehnica pichetatulu: după stabilirea suprafeţei de plantare se execută în ordine următoarele lucrări:
încadrarea terenului, parcelarea şi pichetatul propriu-zis. Pentru folosirea raţională a terenului şi respectarea
distanţelor de plantare se are în vedere, încă de la parcelarea terenului, ca lungimea şi lăţimea parcelei să fie un
multiplu al distanţei dintre rânduri şi pomi pe rând.
Exemplu: - lungimea parcelei 189 m, lăţimea 94 m, distanţele de plantare sunt de 5x4 m.
- din calcul rezultă că în parcelă sunt cuprinse 37 rânduri (189:5=37) a câte 23 pomi fiecare (94:4=23) şi
un rest de 4 m lungime şi 0,5 m lăţime. În acest caz, distanţele de plantare dintre rânduri se majorează cu 0,108
m (4:37=0,108) iar cele dintre pomi cu 0,02 m (0,5:23=0,02 m).
Stabilirea polenizatorilor:
Pentru realizarea unei fructificări normale soiurile bune polenizatoare trebuie să înflorească în acelaşi
timp cu soiul pe care-l polenizează.
Alegerea materialului săditor pentru plantare:
- la cais se recomandă ca pomii să fie viguroşi şi cu numeroase ramuri anticipate, formate în zona
coroanei. Prezenţa ramurilor anticipate, spre deosebire de cele normale, au unghiurile de inserţie mai mari şi, de
aceea, ele nu necesită să fie înclinate în timpul formării coroanei. Verigile altoi (pomii de 1 an) trebuie să aibă o
lungime de 120 cm. Pomii în vârstă de de 2 ani trebuie să prezinte minimum 5 ramuri în coroană, cu lungimea
de 60-80 cm, şi grosimea trunchiului, sub prima ramură a coroanei, de cel puţin 15 mm. La pomii care provin
din parcela de fortificare, este necesar ca rădăcinile principale să fie viguroase, intacte şi cu o lungime mai mare
de 40-50 cm.
Plantarea pomilor:
Epoca de plantare: toamna, în perioada 15 octombrie – 20 niembrie, în tot timpul iernii sau uneori
primăvara devreme când solul s-a zvântat.
Săpatul gropilor:
- pe terenurile nedesfundate, gropile se sapă manual şi au dimensiunile 1,25/1,25/1 m- pe terenurile
grele şi 1/1/0,8 m – pe terenurile mijlocii şi uşoare;
- pe terenurile desfundate, dimensiunile gropilor săpate mecanizat sunt de 0,6/0,6/0,4 m.
Repichetatul:
- în plantaţiile clasice şi de aliniament, după săpatul gropilor, înainte de plantat se face repichetatul
PAG - 140 -
- o atenţie deosebită trebuie acordată eliminării drajonilor înaintea aplicării erbicidelor sistemice în caz contrar
putând apare fenomene de fitotoxicitate ce pot duce la uscarea unei părţi bune din pom. Lucrarea mecanică a
solului accentuează drajonatul, provocând apariţia drajonilor prin rănile ce se produc asupra rădăcinilor.
- pe terenurile în pantă, menţinerea solului sub formă de ogor negru este total nebenefică, datorită fenomenelor
de eroziune.
b. fertilizarea plantaţiilor de cais
Caisul are nevoie pentru o nutriţie corectă, atât de macroelemente (N, P, K) a căror absorbţie poate fi puternic
diferenţiată în funcţie de soi, cât şi de microelemente (Fe, Mn, Zn, B, Cu).
Analizele foliare arată următoarele limite de normalitate sau carenţă la cais
Boli provocate de ciuperci şi bacterii: Făinarea caisului (produsă de ciuperca Podosphaera tridactyla);
Monilioza sau uscarea moliniană a ramurilor (produsă de ciuperca Monilinia laxa); Pătarea şi ciuruirea
bacteriană a frunzelor (produsă de bacteria Xanthomonas pruni); Cancerul bacterian (produs de bacteria
Agrobacterium tumefaciens).
Dăunători: Cărăbuşul de mai (Melolontha melolontha L.); Păduchele verde al piersicului (Myzodes
persicae Sulz); Omida păroase a dudului (Hyphantria cunea Drury); Cotarul verde (Operophtera brumata L)
Combaterea cea mai eficientă se realizează pe baza informaţiilor furnizate de serviciile de protecţia
plantelor, existente în fiecare ţară cu pomicultură avansată, deoarece atât formulările de noi produse comerciale
sunt într-o continuă schimbare, cât şi produsele ce se scot din uz. Produsele din grupa I şi a II-a de toxicitate
sunt excluse de la utilizare pe teritoriul României.
Creşterea şi rodirea: - în perioada de tinereţe, soiurile de cais au un ritm de creştere rapid, continuu sau
întrerupt (cu 2-3 valuri de creştere) în funcţie de umiditatea din sol. Când pomii încep să fructifice (anii III-IV
de la plantare) intensitatea creşterii lăstarilor se reduce, iar după 3-4 recolte normale coroana pomilor se
deschide prin arcuirea braţelor, iar creşterile de la periferia coroanei devin mici şi nesemnificative.
Formarea şi evoluţia ramurilor de rod: la majoritatea soiurilor ramurile de rod îşi fac apariţia în anul III,
iar primele fructe în anul IV.
Buchetul ramificat: buchetul este o ramură scurtă de 2-3 cm pe care se prind în spirală 3-4 grupuri de
muguri, în fiecare grup aflându-se 2-3 muguri dintre care unul este vegetativ. Buchetul evoluează prin mugurii
vegetativi din vârf şi din grup iar după 1-2 fructificări, acesta degenerează.
Ramura mijlocie care fructifică formează la vârf 1-2 ramuri mijlocii slabe ca vigoare şi 5-6 buchete.
Ramura lungă se formează în primii ani de la formarea caisului în prelungirea şarpantelor. Are o
lungime de 50-120 cm şi este acoperită în totalitate de grupuri de muguri, ca şi ramura mijlocie.
Ramura anticipată are aceeaşi organizare şi aceeaşi evoluţie ca şi ramura mijlocie ramificată.
Tăierea de producţie începe în anul III de la plantare, când pe şarpante şi subşarpante se formează
lăstari normali, cu 2-3 valuri de creştere, lăstari anicipaţi şi muguri de rod. Primele intervenţii care se execută în
luna iulie constau în rărirea lăstarilor fertili, la distanţa de 15-20 cm şi scurtarea lăstarilor principali la 3-4
anticipaţi viguroşi.
- Ramurile buchet nu se taie şi după 1-2 fructificări (când se epuizează) se elimină prin tăierea ramurilor
care le poartă;
- Ramurile mijlocii, ramurile lungi şi cele anticipate se degarnisesc după câteva fructificări şi se
reînnoiesc permanent prin tăieri aplicate formaţiunilor de semischelet;
PAG - 143 -
- În anii fără rod, prin tăieri se reduce scheletul cu cca. ¼ din lungime, iar semischeletul cu 1/3 – ½,
pentru formarea de noi ramuri mijlocii, lungi şi anticipate.
- epoca de tăiere: - la începutul primăverii, când plantaţia este afectată de secetă, gerurile din timpul
iernii şi îngeţurile târzii de primăvară,
- în luna mai, în fenofaza creşterii intensive a lăstarilor (la pomii cu recolte mici);
- în timpul fructificării, pentru reîntinerirea ramurilor de semischelet
- metoda de tăiere se alege în funcţie de dotare.
6. Evaluarea Evaluarea producţiei de fructe se efectuează în patru perioade: toamna, după căderea frunzelor; primăvara;
producţiei de fructe după căderea fiziologică a fructelor (în luna mai); la începutul intrării în pârgă, se face ultima evaluare, aceasta
fiind şi cea mai reală (10%). Totodată se apreciază şi calitatea fructelor, precum şi data recoltării.
Producţia medie de fructe pe pom se calculează astfel:
D p N f M f .K
R= , în care:
10000
R – recolta, t/ha;
Dp – densitatea pomilor, buc/ha;
Nf – numărul mediu de fructe la un pom, buc;
Mf – masa medie a unui fruct, g;
K – coeficientul scuturării fructelor (de obicei 0,7-0,8).
7. Recoltarea Caisele se recoltează la maturitatea deplină sau cu câteva zile înainte, deoarece după desprinderea de pe ramuri
producţiei de cais nu mai are loc o îmbunătăţire a calităţii lor.
PAG - 144 -
5.2.2 CIRES/VISIN
Specificaţie
tehnică şi Criterii specifice de realizare
tehnologică
1. Zonarea culturii a. zonarea culturii
si a soiurilor - cireş - Podişul Bârladului, curbura Sucarpaţilor, platforma Sucarpaţilor Getici şi parte de vest a
Transilvaniei. O zonă favorabilă poate include de asemenea dealurile vestice, Câmpia Someşului, Depresiunea
Caraşului şi Almajului.
- vişin - pe colinele judeţelor: Botoşani, Iaşi, Cluj, Bacău, Mureş, Vaslui, Argeş, Vrancea, Vâlcea şi Dolj.
b. sortimentul de soiuri
- cireş: un sortiment orientativ pentru microfermele şi fermele de cireş ar putea fi alcătuit din soiurile:
Rivan, Bigarreau Burlat, Bigarreau Moreau, Roşii de Bistriţa, Izverna, Cerna, Iva, Colina, Van, Sam, Stella,
Ulster, Boambe de Cotnari, Someşan, Germersdorf, Clasic, Hedelfriger, Bigarreau Donissen, Armonia,
Lambert compact, Jubileu 30 şi Severin.
- vişin: Nna, Vrâncean, Ilva, Morella neagră târzie, Oblacinska, Timpurii de Cluj, Ţarina, Mari
timpurii, Mocăneşti 16, Crişana 2.
2. Pregătirea Alegerea terenului:
terenului pentru - plantaţiile pomicole se înfiinţează pe terenuri plane şi pe pante amenajate (pante de 18-2%) şi
înfiinţarea neamenajate (panta 6-12%,) cu expoziţie sudică, sud-vestică sau sud-estică;
plantaţiei pomicole - plantaţiile intensive şi superintensive cu caracter comercial se amplasează de regulă în bazinele şi
centrele pomicole consacrate, pe soluri fertile şi mecanizabile, sau pe soluri subţiri şi ameliorate, cu un conţinut
redus în argilă (sub 20%), calciu (sub 8%) şi aluminiu mobil (sub 10 ppm).
- în grădinile familiale sunt acceptate mai toate tipurile de sol, cu condiţia ca ele să fie ameliorate prin
fertilizări organice;
- sunt excluse de la plantare terenurile ecesiv de umede şi fără drenaj, ca şi cele cu nivelul freatic sub 1,5
m.
PAG - 145 -
plantate şi în densităţi mari – 3333 pomi/ha, cu condiţia ca ele să fie tratate cu paclobutrazol (o substanţă
retardantă). Pentru prelungirea duratei de viaţă a cireşului trebuie evitate solurile grele şi cu exces temporar de
umiditate.
- Vişin: de la 5 – 6 m între rânduri şi 3,5 – 4,5 m pe rând la soiurile viguroase şi care se recoltează
mecanizat şi 4 – 4,5 m între rânduri şi 2 – 2,5 m între pomi pe rând la soiurile de vigoare mică. Aceasta
înseamnă densităţi de plantare pentru prima grupă cuprinse între 370 şi 570 pomi/ha şi 888 - 1250 pomi/ha
pentru grupa a doua.
Pichetarea terenului:
- pichetatul în pătrat – distanţele dintre rânduri sunt egale cu cele dintre pomi pe rând (se foloseşte
pentru înfiinţarea plantaţiilor clasice şi pe terenurile plane);
- pichetatul în dreptunghi, cu distanţele mai mari între rânduri şi mai mici între pomi pe rând ( pe
terenurile plane şi cu pantă uşoară, până la 6%, pentru toate tipurile de livezi). Acest sistem asigură condiţii
optime de deplasare a agregatelor pentru lucrarea solului numai pe intervalele dintre rândurile de pomi.
- pichetatul în triunghi oferă pomilor condiţii mai bune de interceptare a luminii directe şi de distribuţie
a rădăcinilor în spaţiul de nutriţie.
Tehnica pichetatulu: după stabilirea suprafeţei de plantare se execută în ordine următoarele lucrări:
încadrarea terenului, parcelarea şi pichetatul propriu-zis. Pentru folosirea raţională a terenului şi respectarea
distanţelor de plantare se are în vedere, încă de la parcelarea terenului, ca lungimea şi lăţimea parcelei să fie un
multiplu al distanţei dintre rânduri şi pomi pe rând.
Exemplu: - lungimea parcelei 189 m, lăţimea 94 m, distanţele de plantare sunt de 5x4 m.
- din calcul rezultă că în parcelă sunt cuprinse 37 rânduri (189:5=37) a câte 23 pomi fiecare (94:4=23) şi
un rest de 4 m lungime şi 0,5 m lăţime. În acest caz, distanţele de plantare dintre rânduri se majorează cu 0,108
m (4:37=0,108) iar cele dintre pomi cu 0,02 m (0,5:23=0,02 m).
Stabilirea polenizatorilor:
La plantarea soiurilor de cireş şi vişin, trebuie ţinut cont de faptul că majoritatea soiurilor (îndeosebi la
cireş), sunt atât autosterile dar şi intersterile (nu se fecundează în urma polenizării între ele). De aceea, în astfel
de cazuri într-o parcelă trebuie plantate cel puţin 3 soiuri. Au fost create şi soiuri autocompatibile (autofertile)
dar numărul lor este încă mic şi de regulă sunt patentate.
Alegerea materialului săditor pentru plantare:
- la vişin şi cireş, prima recoltă se poate obţine în anii 2-3 de livadă, dacă vigoarea pomilor la plantare
este mică, iar mugurii axilari de pe tulpină sunt sănătoşi şi în număr cât mai mare. Verigile altoi (pomii de 1 an)
trebuie să aibă o lungime de 120 cm la cireş şi 100 cm la vişin. Pomii în vârstă de 2 ani trebuie să prezinte
PAG - 147 -
minimum 5 ramuri în coroană, cu lungimea de 60-80 cm şi grosimea trunchiului, sub prima ramură a coroanei,
de cel puţin 15 mm. La pomii care provin din parcela de fortificare, este necesar ca rădăcinile principale să fie
viguroase, intacte şi cu o lungime mai amre de 40-50 cm.
Plantarea pomilor:
Epoca de plantare: toamna, în perioada 15 octombrie – 20 niembrie, în tot timpul iernii sau uneori
primăvara devreme când solul s-a zvântat.
Săpatul gropilor:
- pe terenurile nedesfundate, gropile se sapă manual şi au dimensiunile 1,25/1,25/1 m- pe terenurile
grele şi 1/1/0,8 m – pe terenurile mijlocii şi uşoare;
- pe terenurile desfundate, dimensiunile gropilor săpate mecanizat sunt de 0,6/0,6/0,4 m.
Repichetatul:
- în plantaţiile clasice şi de aliniament, după săpatul gropilor, înainte de plantat se face repichetatul
terenului, folosind scândura de repichetat;
- în plantaţiile intensive şi superintensive, repichetatul se face cu ajutorul cablului de sârmă, folosit la
pichetare.
Tehnica de plantare:
- plantarea se execută de echipe de lucru formate din 2-3 muncitori instruiţi care cunosc schema de
plantare, modul de grupare a soiurilor în parcelă, soirile, portaltoii şi tehnica de lucru;
- materialul de plantat trebuie să aibă rădăcinile sănătoase, turgescente şi culoarea specifică portaltoilui;
- fasonarea constă în îndepărtarea – prin tăieri – rădăcinilor rupte şi traumatizate, a celor uscate,
necrozate şi
scutarea celor sănătoase în funcţie de grosimea şi dimensiunile gropii;
- mocirlirea constă în introducerea materialului săditor fasonat într-o (mocirlă compusă din: balegă
proaspătă de bovine, pământ şi apă) în aşa fel încât fiecare ramificaţie să fie acoperită cu o peliculă fină din
această compoziţie.
Adâncimea de plantare:
- pe terenurile plane – cu coletul mai sus cu 3-4 cm – la pomii altoiţi pe portaltoi franc şi la 4-5 cm sub
nivelul solului – la portaltoii vegetativi;
- pe terenurile în pantă – adâncimea de plantare este mai mare în treimea superioară, normală în treimea
mijlocie şi mai mică la baza pantei;
- pe terenurile cu eces temporar de umiditate, pomii se plantează în biloane sau brazde înălţate cu 30-40
cm, late de 1,5-2 m.
PAG - 148 -
Plantarea propriu-zisă constă în umplerea parţială a gropilor cu pământ din arătură şi confecţionarea
unui muşuroi dintr-un amestec omogen din mraniţă şi pământ, înalt de 15-20 cm, se aşează pomul la adâncimea
de plantare, se umple groapa cu pământ reavăn, se tasează pământul de la marginea gropii către centru, după
care se toarnă 1-3 găleţi cu apă după cerinţe. Când apa s-a infiltrat şi solul s-a zvântat, din pământul rămas se
confecţionează un muşuroi înalt de 30-40 cm, care acoperă groapa în întregime (la palntările de toamnă). La
plantările de primăvară se face o copcă în jurul pomului, se udă puternic şi după zvântarea solului, se mulceşte
cu paie, frunze sau rumeguş.
Creşterea şi rodirea:
- la cireş - intensitatea creşterii cireşului este mai lentă în primii 4-5 ani de la plantare şi mai activă în
următorii ani până la obţinerea primelor recolte economice. Cireşul formează în timpul creşterii un ax puternic,
pe care sunt dispuse etajat primele ramuri ale coroanei care ramifică (slab) şi formează din loc în loc grupuri de
ramuri.
- la vişin: - după vigoarea de creştere şi habitus, soiurile de vişin se pot grupa în: soiuri arborescente (5-6
m) şi soiuri arbustoide (2-3 m). Vişinul începe să fructifice din anul 2 de la plantare.
Tipul de fructificare:
- soiuri de tip spur, care fructifică numai pe buchete de mai;
- soiuri de tip standard, care rodesc pe: ramuri mijlocii, ramuri lungi, ramuri plete şi buchete de mai.
Ramurile de rod:
- la cireş - primele ramuri de rod îşi fac apariţia în coroanele pomilor în anii II-V de la plantare, în
funcţie de precocitatea soiurilor. Ramurile de rod la cireş se formează din muguri axilari sau terminali,
vegetativi. Ramurile cu funcţie de rodire sunt: buchetul de mai, ramura mijlocie, ramura lungă şi ramura pleată.
La pomii tineri, buchetele de mai se formează din pinteni, iar la pomii maturi, buchetele se transformă în
pinteni (la pomii epuizaţi de rod).
- la vişin: - soiurile de vişin fructifică pe ramuri plete, buchete de mai, ramuri mijlocii şi ramuri
bifuncţionale.
Formele de coroană folosite sunt: vasul ameliorat, palmeta cu braţe oblice, piramida modificată,
coroana Sanger, tufa vas şi cordonul vertical la pomii trataţi cu paclobutrazol. La plantare se folosesc pomi sub
formă de vargă, cu muguri axilari nevătămaţi sau căzuţi. Pentru vişin a cărui coroană poate suporta mai puţină
lumină decât cireşul, o formă de coroană aproape omniprezentă în plantaţii este tufa vas.
Tăierile de fructificare trebuie să respecte următoarele principii:
• Ramurile buchet nu se taie, intervenindu-se după un număr de ani prin tăieri de regenerare a
lor;
PAG - 149 -
• Ramurile mijlocii apar din muguri vegetativi cu poziţie terminală, de pe ramurile de schelet şi
semischelet şi nu se scurtează, doar se răresc;
• Ramurile lungi sunt folosite la formarea scheletului pomului; la unele soiuri, pentru a se
obţine ramificarea, se scurtează la 70 – 80 cm;
• Ramurile plete, specifice anumitor soiuri (mai ales la vişin), trebuie scurtate în zonele în care
apar ramificaţii laterale sau care au ramuri buchet cu mugur vegetativ în vârf, scurtarea în
acest caz făcându-se la o ramură buchet situată cât mai aproape de baza ramurei plete.
Ramurile plete care nu au deloc ramificaţii laterale cu muguri vegetativi este bine să se
elimine de la baza lor pentru a nu îndesi inutil coroana.
• O atenţie deosebită în cazul cireşului, mare iubitor de lumină, trebuie acordată tăierilor în
verde, după recoltarea fructelor pentru ca lumina să pătrundă bine în coroană în scopul
formării unor muguri fructiferi viguroşi.
5. Întreţinerea şi
lucrările solului în Fertilizarea:
plantaţiile pomicole Cunoaşterea stării de aprovizionare a solului în elemente nutritive, constituie un aspect decizional
important în strategia de fertilizare.
Diagnozele foliare arată la rândul lor dacă fertilizarea s-a făcut corect. Conţinutul în elemente nutritive
al frunzelor la o aprovizionare normală se situează între următoarele limite:
Cireş Vişin
Macroelemente
(S.U.%) (S.U.%)
N 1,7 – 3,5 2,35 – 3,27
P 0,16 – 0,4 0,23 – 0,38
K 1,0 – 3,0 0,97 – 1,92
Ca 0,7 – 3,0 1,62 – 2,60
Mg 0,4 – 1,0 0,49 – 0,74
Cireş Vişin
Microelementul
(ppm) (ppm)
PAG - 150 -
Lucrările solului
Toate plantaţiile de cireş şi vişin moderne sunt înierbate pe interval şi erbicidate pe rând sau lucrate
mecanic mai ales în situaţiile în care distanţele între pomi pe rând sunt mari.
Solul este menţinut curat pe intervalul dintre rândurile de pomi, prin tocarea repetată a ierbii care
rămâne pe loc şi contribuie la îmbogăţirea solului cu materie organică.
Lăţimea benzii înierbate poate fi de jumătate din distanţa rândurilor de pomi (dar de regulă nu mai
puţin de 2 m) până la 2/3 (ex. 4 m în cazul distanţei de 6 m între rândurile de pomi).
Livezile înierbate sunt prevăzute obligatoriu cu sistem de irigare sau fertirigare.
Livezile înierbate, aprovizionate ritmic cu apă (fără şocuri hidrice) dau un procent mic de fructe
crăpate la cireş. Vişinul nu este sensibil la crăparea fructelor.
Boli:
Boli datorate virusurilor sau micoplasmelor: Pătarea inelară, Prunus Ringspot, Annulus cerasi;
Răsucirea frunzelor, Cherry leaf roll; Îngălbenirea vişinului, Sour Cherry Yellows; Nanismul cireşului, Little
cherry.
Bolile cele mai frecvente şi periculoase sunt:
Antracnoza cireşului, produsă de ciuperca Blumeriella japii (Rehm) Arx, sin. Coccomyces hiemalis (Higg);
Monilioza sau putregaiul fructelor, produsă de ciupercile Monilinia laxa şi Monilinia fructigena (Aderh. Et Ruhl)
Honey; Cancerul bacterian, produs de Agrobacterium radiobacter p.v. tumefaciens (pe soluri umede şi reci).
Dăunători: Musca (viermele) cireşelor, Rhagoletis cerasi L., Păduchele negru al cireşului, Myzus cerasi
F. sin Aphis cerasi F. (periculos pentru procesul de fotosinteză şi în consecinţă pentru diferenţierea mugurilor de
rod).
Tratamentele fitosanitare într-o pomicultură modernă sunt dirijate de laboratoarele fitosanitare
teritoriale, care recomandă şi produsele fitofarmaceutice în uz. Pe teritoriul României este interzisă utilizarea
substanţelor ce fac parte din grupa I-a şi a II-a de toxicitate.
PAG - 151 -
5.2.3 PIERSIC
Specificaţie
tehnică şi Criterii specifice de realizare
tehnologică
1. Zonarea culturii a. zonarea culturii
si a soiurilor - Câmpia Română şi Dobrogea, în podgoriile din Muntenia şi Oltenia, în zona de câmpie şi colinele
dealurilor din vest, precum şi în centrul şi nord-vestul Transilvaniei.
b. amplasarea şi zonarea soiurilor
Aproape în toate zonele pomicole din ţară, cu altitudini sub 400-500 m, se pot cultiva soiuri cu perioada
de maturare a fructelor mijlocie.
Pomii de piersic provin din soiuri de piersic ce pot fi altoite în pepinieră pe portaltoi de piersic, migdal,
corcoduş (nu şi soiurile de nectarin) sau chiar hibrizi interspecifici. Cu toate că rădăcinile de migdal suportă
seceta, producţii mari în zonele secetoase nu se obţin decât prin irigare, altfel pomii se debilitează rapid.
Datorită gamei de portaltoi pe care pot fi altoite soiurile de piersic, totuşi, intervalul optim al pH-ului
pentru plantaţiile de piersic se situează între 6,5 – 8,4%. Solurile cu pH-ul cât mai apropiat de neutru (pH = 7)
sunt cele mai propice reuşitei culturii.
Piersicul este un mare iubitor de lumină, fapt ce trebuie avut în vedere atât la alegerea expoziţiei
terenului (S, SV şi SE) cât şi la alegerea formelor de coroană şi a distanţelor de plantare, în funcţie de vigoarea
combinaţiei soi / portaltoi.
Sortimentul de soiuri:
Piersici: Madeline Pouyet, Springold, Springtime, Cardinal, Jerseyland, Redhaven, Southland,
Halehaven, Elberta şi Flacăra;
Nectarine: Crimson Gold, Nectared 4, Fantasia şi Romamer.
Pavii: Fortuna, Vivian, Babygold 6, Babygold 8 s.a.
2. Pregătirea Alegerea terenului:
terenului pentru - plantaţiile pomicole se înfiinţează pe terenuri plane şi pe pante amenajate (pante de 18-2%) şi
PAG - 153 -
Plantarea pomilor:
Epoca de plantare: toamna, în perioada 15 octombrie – 20 niembrie, în tot timpul iernii sau uneori
primăvara devreme când solul s-a zvântat.
Săpatul gropilor:
- pe terenurile nedesfundate, gropile se sapă manual şi au dimensiunile 1,25/1,25/1 m- pe terenurile
grele şi 1/1/0,8 m – pe terenurile mijlocii şi uşoare;
- pe terenurile desfundate, dimensiunile gropilor săpate mecanizat sunt de 0,6/0,6/0,4 m.
Repichetatul:
- în plantaţiile clasice şi de aliniament, după săpatul gropilor, înainte de plantat se face repichetatul
terenului, folosind scândura de repichetat;
- în plantaţiile intensive şi superintensive, repichetatul se face cu ajutorul cablului de sârmă, folosit la
pichetare.
Tehnica de plantare:
- plantarea se execută de echipe de lucru formate din 2-3 muncitori instruiţi care cunosc schema de
plantare, modul de grupare a soiurilor în parcelă, soirile, portaltoii şi tehnica de lucru;
- materialul de plantat trebuie să aibă rădăcinile sănătoase, turgescente şi culoarea specifică portaltoilui;
- fasonarea constă în îndepărtarea – prin tăieri – rădăcinilor rupte şi traumatizate, a celor uscate,
necrozate şi
scutarea celor sănătoase în funcţie de grosimea şi dimensiunile gropii;
- mocirlirea constă în introducerea materialului săditor fasonat într-o (mocirlă compusă din: balegă
proaspătă de bovine, pământ şi apă) în aşa fel încât fiecare ramificaţie să fie acoperită cu o peliculă fină din
această compoziţie.
Adâncimea de plantare:
- pe terenurile plane – cu coletul mai sus cu 3-4 cm – la pomii altoiţi pe portaltoi franc şi la 4-5 cm sub
nivelul solului – la portaltoii vegetativi;
- pe terenurile în pantă – adâncimea de plantare este mai mare în treimea superioară, normală în treimea
mijlocie şi mai mică la baza pantei;
- pe terenurile cu eces temporar de umiditate, pomii se plantează în biloane sau brazde înălţate cu 30-40
cm, late de 1,5-2 m.
Plantarea propriu-zisă constă în umplerea parţială a gropilor cu pământ din arătură şi confecţionarea
unui muşuroi dintr-un amestec omogen din mraniţă şi pământ, înalt de 15-20 cm, se aşează pomul la adâncimea
de plantare, se umple groapa cu pământ reavăn, se tasează pământul de la marginea gropii către centru, după
PAG - 156 -
care se toarnă 1-3 găleţi cu apă după cerinţe. Când apa s-a infiltrat şi solul s-a zvântat, din pământul rămas se
confecţionează un muşuroi înalt de 30-40 cm, care acoperă groapa în ăntregime (la palntările de toamnă). La
plantările de primăvară se face o copcă în jurul pomului, se udă puternic şi după zvântarea solului, se mulceşte
cu paie, frunze sau rumeguş.
5. Întreţinerea şi a. sistemul de întreţinere şi lucrare a solului: În toate plantaţiile moderne, asigurate cu posibilităţi de
lucrările solului în irigare sau fertilizare este omniprezentă înierbarea intervalelor dintre rânduri, deoarece sistemul radicular al
plantaţiile pomicole pomului este capabil să asigure recolte mari în sistemul înierbat (de multe ori calitativ superioare) alături de
protejarea mai bună a structurii solului, dacă se asigură hrana şi apa la nivelul necesar. Tocarea ierbii de 3-4 ori
în cursul perioadei de vegetaţie asigură cantităţi importante de materie organică pentru sol care cumulate în
timp au acelaşi efect cu introducerea în livadă la un interval de 3-4 ani a unei cantităţi de 40-60 t de gunoi de
grajd.
Aplicarea erbicidelor în mod corespunzător elimină eficient buruienile de pe rândurile de pomi, iar
utilizarea în dozele recomandate a unor erbicide care se autodegradează după realizarea efectului asupra
buruienilor, contribuie la protejarea mediului.
b. fertilizarea: - la o producţie de 15 t/ha, piersicul extrage din sol cca. 147 kg/ha substanţă activă N,
31 kg/ha P2O5 şi 121 kg/ha K2O.
Analizele foliare în plantaţiile de piersic, pot arăta o hrănire corectă a pomilor dacă, conţinutul
frunzelor în următoarele macro şi microelemente se situează între limitele de mai jos (substanţă uscată).
5.1.4 PRUN
Specificaţie
tehnică şi Criterii specifice de realizare
tehnologică
1. Zonarea Pentru obţinerea unor rezultate economice favorabile, soiurile de prun trebuie să fie amplasate mai ales
culturii si a în localităţile consacrate, din regiunile întâi şi a doua pomicolă.
soiurilor - pe dealurile înalte şi mijlocii se recomandă soiurile: Gras românesc şi Gras ameliorat; pe dealurile
sucarpatice – soiurile: Piteştean, Albatros, Stanley, Vinete de Italia; iar pe coline şi la câmpie – soiurile: Anna
Spath, Renclod Althan, Silvia, Carpatin, Centenar şi Stanley.
- în sud şi sud-vestul ţării, rezultate bune se obţin cu soiurile: Timpurie Rivers, Ialomiţa, Pescăruş,
Diana şi Agen.
- pentru mica gospodărie: Timpurie Rivers, Carpatin, Tuleu timpuriu, Minerva, Agen, Renclod Althan,
Pescăruţ, Tuleu gras, Dâmboviţa, Gras ameliorat, Vinete româneşti, Gras românesc şi Anna Spath.
- pentru livezlile comerciale sunt mai căutate soiurile cu fructul mare, precum: Diana, Silvia, Vâlcean,
Centenar, Stanley, Record şi Vinete de Italia.
Portaltoii prunului: corcoduşul (portaltoiul principal al prunului) şi prunul franc (P.F.Roşior văratic,
P.F. Renclod verde, P.F. Voineşti B şi P.F. Oteşani 8).
2. Pregătirea Alegerea terenului:
terenului pentru - plantaţiile pomicole se înfiinţează pe terenuri plane şi pe pante amenajate (pante de 18-2%) şi
înfiinţarea neamenajate (panta 6-12%,) cu expoziţie sudică, sud-vestică sau sud-estică;
plantaţiei - plantaţiile intensive şi superintensive cu caracter comercial se amplasează de regulă în bazinele şi
centrele pomicole consacrate, pe soluri fertile şi mecanizabile, sau pe soluri subţiri şi ameliorate, cu un
pomicole
conţinut redus în argilă (sub 20%), calciu (sub 8%) şi aluminiu mobil (sub 10 ppm).
- în grădinile familiale sunt acceptate mai toate tipurile de sol, cu condiţia ca ele să fie ameliorate prin
fertilizări organice;
- sunt excluse de la plantare terenurile ecesiv de umede şi fără drenaj, ca şi cele cu nivelul freatic sub
PAG - 160 -
1,5 m.
Pregătirea începe cu defrişarea arboretelui şi a pomilor solitari şi continuă cu nivelarea,
desfundatul sau scarificarea terenului, drenarea excesului de umiditate (temporară sau permanentă),
corectarea reacţiei chimice a solului, fertilizarea de bază, asigurarea sursei de apă pentru irigare şi stropit etc.
Solul nivelat se afânează adânc prin desfundare cu 1-2 luni înainte de plantare (50-60 cm) şi scarificare
(70-80 cm).
3. Organizarea şi Dimensiunea exploataţiilor:
amenajarea - în societăţile comerciale cu capital preponderent de stat, exploataţiile intensive şi superintensive sunt
terenului destinat viabile, când suprafaţa acestora totalizeată 20 ha, respectiv 10 ha;
înfiinţarii - în regim privat, aceste exploataţii sunt viabile chiar în limita unei suprafeţe de 1 ha.
Parcelarea terenului:
plantaţiei
Forma unei parcele este de regulă dreptunghiulară, iar lăţimea reprezintă aproximativ jumătate din
lungimea acestuia.
- pe terenurile plane, orientarea rândurilor se face pe direcţia nord-sud;
- pe terenurile în pantă, de-a lungul curbelor de nivel;
- pe versanţii lungi şi uniformi, lăţimea parcelei se orientează pe direcţia curbelor de nivel, iar pe
versanţii scurţi, pe linia pantei.
Pentru delimitarea parcelelor se folosesc drumuri principale (5-6 m lăţime), secundare (3-4 m),
poteci (2 m) şi o zonă de întoarcere a agregatelor în capetele rândurilor ( 3-4 m în livezile clasice şi 5-6 m
în livezile intensive şi superintensive).
4. Înfiinţarea Stabilirea distanţelor de plantare:
plantaţiilor de - prunul se plantează pe terenuri plane şi terenuri amenajate în terase şi în parcele prevăzute cu alei de trafic
prun tehnologic.
- în livezile clasice prunul se plantează la distanţa de 5,5-6,0/4,5-5,0 m, în livezile intensive la 5,0/3,5-4,0 m,
iar la superintensive la 3,0 – 3,5/2m.
- densităţile de plantare 500 (5 x 4 m) şi 666 (5 x 3 m) pomi/ha. Pentru livezile ale căror fructe sunt destinate
industrializării, unde recoltatul se face mecanizat, se folosesc portaltoi viguroşi ce dau pomi mari, situaţi la
distanţe de plantare mai mari între rânduri (6 – 7 m) care să permită accesul utilajelor.
Pichetarea terenului:
- pichetatul în pătrat – distanţele dintre rânduri sunt egale cu cele dintre pomi pe rând (se foloseşte
pentru înfiinţarea plantaţiilor clasice şi pe terenurile plane);
PAG - 161 -
- pichetatul în dreptunghi, cu distanţele mai mari între rânduri şi mai mici între pomi pe rând ( pe
terenurile plane şi cu pantă uşoară, până la 6%, pentru toate tipurile de livezi). Acest sistem asigură condiţii
optime de deplasare a agregatelor pentru lucrarea solului numai pe intervalele dintre rândurile de pomi.
- pichetatul în triunghi oferă pomilor condiţii mai bune de interceptare a luminii directe şi de
distribuţie a rădăcinilor în spaţiul de nutriţie.
Tehnica pichetatulu: după stabilirea suprafeţei de plantare se execută în ordine următoarele lucrări:
încadrarea terenului, parcelarea şi pichetatul propriu-zis. Pentru folosirea raţională a terenului şi respectarea
distanţelor de plantare se are în vedere, încă de la parcelarea terenului, ca lungimea şi lăţimea parcelei să fie un
multiplu al distanţei dintre rânduri şi pomi pe rând.
Exemplu: - lungimea parcelei 189 m, lăţimea 94 m, distanţele de plantare sunt de 5x4 m.
- din calcul rezultă că în parcelă sunt cuprinse 37 rânduri (189:5=37) a câte 23 pomi fiecare (94:4=23)
şi un rest de 4 m lungime şi 0,5 m lăţime. În acest caz, distanţele de plantare dintre rânduri se majorează cu
0,108 m (4:37=0,108) iar cele dintre pomi cu 0,02 m (0,5:23=0,02 m).
Stabilirea polenizatorilor
Soiurile de prun se comportă diferit în procesul polenizării şi fecundării. Se recomandă ca în parcelă să
se planteze 2-3 soiuri cu înflorire simultană pentru asigurarea polenizării încrucişate.
Alegerea materialului săditor pentru plantare:
- la prun se recomandă ca pomii să fie viguroşi şi cu numeroase ramuri anticipate, formate în zona
coroanei.
Plantarea pomilor:
Epoca de plantare: toamna, în perioada 15 octombrie – 20 noiembrie, în tot timpul iernii sau uneori
primăvara devreme când solul s-a zvântat.
Săpatul gropilor:
- pe terenurile nedesfundate, gropile se sapă manual şi au dimensiunile 1,25/1,25/1 m- pe terenurile
grele şi 1/1/0,8 m – pe terenurile mijlocii şi uşoare;
- pe terenurile desfundate, dimensiunile gropilor săpate mecanizat sunt de 0,6/0,6/0,4 m.
Repichetatul:
- în plantaţiile clasice şi de aliniament, după săpatul gropilor, înainte de plantat se face repichetatul
terenului, folosind scândura de repichetat;
- în plantaţiile intensive şi superintensive, repichetatul se face cu ajutorul cablului de sârmă, folosit la
pichetare.
Tehnica de plantare:
PAG - 162 -
- plantarea se execută de echipe de lucru formate din 2-3 muncitori instruiţi care cunosc schema de
plantare, modul de grupare a soiurilor în parcelă, soirile, portaltoii şi tehnica de lucru;
- materialul de plantat trebuie să aibă rădăcinile sănătoase, turgescente şi culoarea specifică portaltoilui;
- fasonarea constă în îndepărtarea – prin tăieri – rădăcinilor rupte şi traumatizate, a celor uscate,
necrozate şi
scutarea celor sănătoase în funcţie de grosimea şi dimensiunile gropii;
- mocirlirea constă în introducerea materialului săditor fasonat într-o (mocirlă compusă din: balegă
proaspătă de bovine, pământ şi apă) în aşa fel încât fiecare ramificaţie să fie acoperită cu o peliculă fină din
această compoziţie.
Adâncimea de plantare:
- pe terenurile plane – cu coletul mai sus cu 3-4 cm – la pomii altoiţi pe portaltoi franc şi la 4-5 cm sub
nivelul solului – la portaltoii vegetativi;
- pe terenurile în pantă – adâncimea de plantare este mai mare în treimea superioară, normală în
treimea mijlocie şi mai mică la baza pantei;
- pe terenurile cu eces temporar de umiditate, pomii se plantează în biloane sau brazde înălţate cu 30-
40 cm, late de 1,5-2 m.
Plantarea propriu-zisă constă în umplerea parţială a gropilor cu pământ din arătură şi confecţionarea
unui muşuroi dintr-un amestec omogen din mraniţă şi pământ, înalt de 15-20 cm, se aşează pomul la
adâncimea de plantare, se umple groapa cu pământ reavăn, se tasează pământul de la marginea gropii către
centru, după care se toarnă 1-3 găleţi cu apă după cerinţe. Când apa s-a infiltrat şi solul s-a zvântat, din
pământul rămas se confecţionează un muşuroi înalt de 30-40 cm, care acoperă groapa în ăntregime (la
palntările de toamnă). La plantările de primăvară se face o copcă în jurul pomului, se udă puternic şi după
zvântarea solului, se mulceşte cu paie, frunze sau rumeguş.
Alegerea formelor de coroană
Formele de coroană folosite pentru dirijarea soiurilor de prun sunt: vasul ameliorat, palmetele şi fusul
subţire.
Creşterea şi rodirea
În primii ani de livadă prunii formează creşteri viguroase, de 0,5-1,5 m lungime, cu unghiuri de
inserţie mici. Pomii încep să fructifice când au vârsta de 3-4 ani (Stanley, Agen), 5-6 ani (Tuleu gras, Anna
Spath) sau 7-8 ani (Uriaşe).
Formarea şi evoluţia ramurilor de rod
În perioada de tinereţe, prunul fructifică buchete ramificate, ramură mijlocie, ramură lungă şi ramură
PAG - 163 -
Fosforul şi potasiul, cu rol mare în sinteza şi depozitarea substanţelor de rezervă îşi menţin ritmul de absorbţie
ridicat în a 2-a jumătate a perioadei de vegetaţie, când are loc maturarea lăstarilor şi fructelor.
Întreţinerea solului
Plantaţiile moderne de prun, au intervalele dintre rânduri înierbate controlat, deoarece prin sistemele de irigare sau
fertirigare se asigură necesarul de apă atât pentru pom cât şi pentru iarbă. În plus, iarba rezultată prin tocare îmbogăţeşte
conţinutul livezii în materie organică.
O problemă căreia trebuie să i se acorde atenţie în plantaţiile de prun este drajonatul, care în caz că e puternic, iar
drajonii nu sunt îndepărtaţi la timp periclitează accesul în livadă.
Boli:
Viroze: Vărsatul prunului (Plum pox, Sharka), cea mai gravă dintre viroze (boală de carantină); Piticirea
prunului (Prune dwarf, Nanus pruni);Pătarea inelară necrotică (Prunus ring spot); Declinul prunului (Plum decline);
Mozaicul în benzi (Marmor lineopticum); Crăparea scoarţei (Plum Bark Split); Mozaicul linear (Plum Narrow Striped
Variegation, Plum Pseudo Pox).
Boli ce pot fi controlate prin măsuri de natură curativă, sunt: Pătarea roşietică a frunzelor produsă de ciuperca
Polystigma rubrum (Pers)D.C: Ciuruirea frunzelor, produsă de ciuperca Stigmina carpophylla; Hurlupii produsă de ciuperca
Taphrina pruni (Fuck) Tul; Monilioza sau putregaiul brun, produsă de ciuperca Monilinia laxa (Aderh et Ruhl.) Honey
Dăunători: Viespea neagră a prunelor, Hoplocampa minuta Christ sin. Hoplocampa fluvicorvis Klug. Viespea
sâmburilor de prun, Euritoma schreinery; Viermele prunelor, Laspeyresia funebrana Tr. Sin. Grapholita funebrana Tr.
Combaterea cea mai eficientă se poate realiza apelând la informaţiile furnizate de serviciile de protecţia
plantelor, în care se regăsesc menţionate intervalele de timp cât şi diverse formulări de substanţe fitosanitare, din care aşa
cum s-a specificat şi la măr sunt excluse de la utilizare cele din grupa I şi II de toxicitate.
7. Recoltarea Prunele se recoltează la maturitatea deplină sau cu câteva zile înainte, deoarece după desprinderea lor nu mai are loc o
producţiei îmbunătăţire a calităţii lor.
PAG - 165 -
Profilul "Pomi"
5.2 MODUL
15 ha
Tipul exploatatiei: Tabel nr. 5.2
Gospodarii individuale
Activitate/Sistem ha % t/ha
Profilul "Pomi"
BUGETUL EXPLOATATIEI DE 15 HA
ZONA DE CAMPIE IRIGAT/NEIRIGAT Tabel nr. 5.2.1
Tipul exploatatiei:
Gospodarii individuale
CULTURA
Piersic Cais Cires TOTAL
INDICATORI U.M ha
7,5 4,5 3,0 15,0
50% 30% 20% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 52800,0 22950,0 19950,0 95700,0
A1. Din care productia principala lei 52800,0 22950,0 19950,0 95700,0
B (+) SUBVENTII lei 3000,0 1800,0 1200,0 6000,0
C (=) PRODUS BRUT lei 55800,0 24750,0 21150,0 101700,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 48000,0 21807,0 18281,8 88088,8
D1. Din care pentru productia principala lei 48000,0 21807,0 18281,8 88088,8
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 26977,5 13684,5 11238,1 51900,1
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 10342,5 6160,5 6056,7 22559,7
- Sämãn si material saditor lei 0,0 0,0 0,0 0,0
- Ingrasaminte chimice lei 2655,0 1647,0 489,8 4791,8
- Pesticide lei 3517,5 2110,5 3841,9 9469,9
- Alte materiale lei 4170,0 2403,0 1725,0 8298,0
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 12000,0 6219,0 3956,2 22175,2
3. Cheltuieli cu irigatii lei 2295,0 0,0 0,0 2295,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 1552,5 922,5 908,5 3383,5
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0 0,0 0,0 0,0
6. Asigurari lei 787,5 382,5 316,8 1486,8
II. CHELTUIELI FIXE lei 21022,5 8122,5 7043,7 36188,7
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 16560,0 6300,0 5530,6 28390,6
- Cheltuieli generale lei 1312,5 571,5 475,5 2359,5
- Dobanzi la credite lei 2625,0 1093,5 932,6 4651,1
- Amortisment lei 525,0 157,5 105,0 787,5
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 4800,0 1143,0 1668,2 7611,2
(-) Impozite si taxe lei 0,0 0,0 0,0 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 7800,0 2943,0 2868,2 13611,2
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 10,0 5,2 9,1 8,6
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 16,2 13,5 15,7 15,5
PAG - 167 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Concluzii:
Profilul “Pomi ”
Bugetul exploataţiei de 15 ha
Zona de câmpie irigat/neirigat - Variantă proiectată
Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008
Tipul exploataţiei:
Profilul "Pomi"
Modul 15 ha
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008
Tipul exploatatiei:
Gospodari individuale 2007 - 2008
13611,2 114030
95700
99330
88088,8 2625
6000
Valoarea productiei - lei Subventii - lei
Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei
Valoarea productiei - lei Subventii - lei
Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei
Profilul "Pomi"
5.3 MODUL
60 ha
Tipul exploatatiei:
Asociatii familiale Tabel nr. 5.3
Activitate ha % t/ha
Profilul "Pomi"
BUGETUL EXPLOATATIEI DE 60 HA
ZONA DE CAMPIE IRIGAT/NEIRIGAT Tabel nr. 5.3.1
Tipul exploatatiei: Asociatii familiale
CULTURA
Prun Piersic Cais TOTAL
INDICATORI U.M ha
24 24 12,0 60,0
60% 40% 20% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 117600,0 190080,0 71400,0 379080,0
A1. Din care productia principala lei 117600,0 190080,0 71400,0 379080,0
B (+) SUBVENTII lei 9600,0 9600,0 4800,0 24000,0
C (=) PRODUS BRUT lei 127200,0 199680,0 76200,0 403080,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 108248,9 166406,4 63002,3 337657,6
D1. Din care pentru productia principala lei 108248,9 166406,4 63002,3 337657,6
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 69138,2 98247,6 39827,5 207213,3
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 31651,4 40709,0 17628,8 89989,3
- Sämãn si material saditor lei 0,0 0,0 0,0 0,0
- Ingrasaminte chimice lei 5212,8 10005,6 4879,2 20097,6
- Pesticide lei 12205,7 12932,9 5633,2 30771,7
- Alte materiale lei 14233,0 17770,6 7116,5 39120,0
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 33932,2 39817,6 18423,9 92173,7
3. Cheltuieli cu irigatii lei 0,0 8640,0 0,0 8640,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 1582,6 6106,4 2644,3 10333,3
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0 0,0 0,0 0,0
6. Asigurari lei 1972,0 2974,6 1130,5 6077,1
II. CHELTUIELI FIXE lei 39110,7 68158,8 23174,7 130444,3
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 31432,2 53459,3 17826,3 102717,7
- Cheltuieli generale lei 2958,0 4462,0 1695,7 9115,6
- Dobanzi la credite lei 3880,6 8557,6 3232,7 15670,9
- Amortisment lei 840,0 1680,0 420,0 2940,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 9351,1 23673,6 8397,7 41422,4
(-) Impozite si taxe lei 0,0 0,0 0,0 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 18951,1 33273,6 13197,7 65422,4
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 15,7 17,2 5,4 12,3
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 17,2 18,2 7,3 19,4
PAG - 172 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Concluzii:
¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 87% fonduri
proprii şi 13% credite de producţie.
¾ Modulul evidenţiază o rată a profitului de 19,4% şi asigură în medie un profit de
1090lei/ha.
¾ Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei”
exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul
acestei exploataţii de 71 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mare (şi după
clasă) de clasa a VIII-a.
¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin
cumpărare cu credite a unui tractor de putere medie şi de utilaje aferente setului de maşini
agricole.
¾ Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică bună, cu
condiţia obţinerii randamentelor programate.
PAG - 173 -
Profilul “Pomi”
Bugetul exploataţiei de 60 ha
Zona de câmpie irigat/neirigat - Variantă proiectată
Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008
Tipul exploataţiei:
Asociaţii familiale Tabel nr. 5.3.3
Perioade, Cultura
Total
Indicatori recoltă, U.M. Prun Piersic Cais
60 ha
ani 24 ha 24 ha 12 ha
2005/2006 lei 117.600 190.080 71.400 379.080
Valoarea producţiei
2007/2008 lei 151.200 226.800 82.320 460.320
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +33.600 +36.720 +10.920 +81.240
2005/2006 lei 9.600 9.600 4.800 24.000
Subvenţii
2007/2008 lei 4.200 4.200 2.100 10.500
Creşteri sau descreşteri ∆ lei -5.400 -5.400 -2.700 -13.500
2005/2006 lei 108.248,9 166.406,4 63.002,3 337.657,6
Cheltuieli totale
2007/2008 lei 131.040 190.080 70.560 391.680
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +22.791,1 +23.673,6 +7.557,7 +54.022,4
2005/2006 lei 9.351,1 23.673,6 8.397,7 41.422,4
Venit impozabil
2007/2008 lei 20.160 36.720 11.760 68.640
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +10.808,9 +13.046,4 +3.362,3 +27.217,6
2005/2006 lei 18.951,1 33.273,6 13.197,7 65.422,4
Venit net+subvenţii
2007/2008 lei 24.360 40.920 13.860 79.140
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +5.408,9 +7.646,4 +662,3 +13.717,6
Rata venit 2005/2006 % 17,5 20,0 20,9 19,4
net+subvenţii 2007/2008 % 18,6 21,5 19,6 20,2
Creşteri sau descreşteri ∆ % +1,1 +1,5 -1,3 +0,8
PAG - 174 -
Profilul "Pomi"
Modul 60 ha
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008
Tipul exploatatiei: 2007 - 2008
Asociatii familiale
2005 - 2006 79140
460320
65422
379080
391680
10500
337658
24000 Valoarea productiei - lei Subventii - lei
Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei
Valoarea productiei - lei Subventii - lei
Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei
Profilul "Pomi"
5.4 MODUL
150 ha
Tipul exploatatiei:
Societati agricole cu pers. juridica
Tabel nr. 5.4
Activitate ha % t/ha
Profilul "Pomi"
BUGETUL EXPLOATATIEI DE 150 HA
ZONA DE CAMPIE IRIGAT/NEIRIGAT
Tipul exploatatiei:
Societati agricole cu pers. Juridica Tabel nr. 5.4.1
CULTURA
Prun Piersic Cais TOTAL
INDICATORI U.M ha
45 75 30,0 150,0
30% 50% 20% 100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 283500,0 528000,0 229500,0 1041000,0
A1. Din care productia principala lei 283500,0 528000,0 229500,0 1041000,0
B (+) SUBVENTII lei 18000,0 30000,0 12000,0 60000,0
C (=) PRODUS BRUT lei 301500,0 558000,0 241500,0 1101000,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 230895,0 480000,0 182700,0 893595,0
D1. Din care pentru productia principala lei 230895,0 480000,0 182700,0 893595,0
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 144225,0 269775,0 116250,0 530250,0
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 66690,0 103425,0 50100,0 220215,0
- Sämãn si material saditor lei 0,0 0,0 0,0 0,0
- Ingrasaminte chimice lei 10800,0 26550,0 14640,0 51990,0
- Pesticide lei 25200,0 35175,0 14100,0 74475,0
- Alte materiale lei 30690,0 41700,0 21360,0 93750,0
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 69975,0 120000,0 55260,0 245235,0
3. Cheltuieli cu irigatii lei 0,0 22950,0 0,0 22950,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 3330,0 15525,0 7500,0 26355,0
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0 0,0 0,0 0,0
6. Asigurari lei 4230,0 7875,0 3390,0 15495,0
II. CHELTUIELI FIXE lei 86670,0 210225,0 66450,0 363345,0
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 70740,0 165600,0 51240,0 287580,0
- Cheltuieli generale lei 6345,0 13125,0 4860,0 24330,0
- Dobanzi la credite lei 8010,0 26250,0 9300,0 43560,0
- Amortisment lei 1575,0 5250,0 1050,0 7875,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 52605,0 48000,0 46800,0 147405,0
(-) Impozite si taxe lei 0,0 0,0 0,0 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 70605,0 78000,0 58800,0 207405,0
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 22,8 10,0 25,6 16,5
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 30,6 16,2 32,2 23,2
PAG - 177 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Concluzii:
¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 88% fonduri
proprii şi 12% credite de producţie.
¾ Modulul evidenţiază o rată a profitului de 23,2% şi asigură în medie un profit de
1383lei/ha.
¾ Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei”
exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul
acestei exploataţii de 200 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare
(şi după clasă) de clasa a IX-a.
¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin
cumpărare cu credite a 5 tractoare de capacitate medie, de utilaje aferente, precum şi
modernizarea sistemului de irigaţii.
¾ Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică ridicată, cu
condiţia obţinerii randamentelor programate.
PAG - 178 -
Profilul “Pomi”
Tipul exploataţiei:
Societăţi agricole cu personalitate juridică Tabel nr. 5.4.3
Perioade, Cultura
Total
Indicatori recoltă, U.M. Prun Piersic Cais
150 ha
ani 45 ha 75 ha 30 ha
2005/2006 lei 283.500 528.000 229.500 1.041.000
Valoarea producţiei
2007/2008 lei 364.500 630.000 264.600 1.259.100
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +81.000 102.000 +35.100 +218.100
2005/2006 lei 18.000 30.000 12.000 60.000
Subvenţii
2007/2008 lei 7.875 13.125 5.250 26.250
Creşteri sau descreşteri ∆ lei -10.125 - 16.875 -6.750 -33.750
2005/2006 lei 230.895 480.000 182.700 893.595
Cheltuieli totale
2007/2008 lei 283.500 540.000 202.500 1.026.000
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +52.605 +60.000 +19.800 +132.405
2005/2006 lei 52.605 48.000 46.800 147.405
Venit impozabil
2007/2008 lei 81.000 90.000 62.100 233.100
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +28.395 +42.000 +15.300 +85.695
2005/2006 lei 70.605 78.000 58.800 207.405
Venit net+subvenţii
2007/2008 lei 88.875 103.125 67.350 259.350
Creşteri sau descreşteri ∆ lei +18.270 +25.125 +8.550 +51.945
Rata venit 2005/2006 % 30,6 16,2 32,2 23,2
net+subvenţii 2007/2008 % 31,3 19,1 33,3 25,3
Creşteri sau descreşteri ∆ % +0,7 +2,9 +1,1 +2,1
PAG - 179 -
Profilul "Pomi"
Modul 150 ha
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008
Tipul exploatatiei:
2007 - 2008
Societăţi agricole cu personalitate juridică
2005 - 2006
259350
207405 1259100
1041000
1026000
26250
893595
60000
Valoarea productiei - lei Subventii - lei
Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei
Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei
Profilul “Pomi”
Revin pe 1 ha de exploataţie
pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie
Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008
Tabel nr. 5.4.4
lei/ha
Dimensiunea modulului şi sistemul de producţie
Specificare Perioada de 15 ha 60 ha 150 ha
recoltare ani irigat/neirigat irigat/neirigat irigat/neirigat
c) Subvenţii lei/ha
5.5.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr. 5.5.1
Nr. Cultura Producţia medie Ore mecanizator Z.O. TOTAL
crt. Kg/ha ore/ha
1 2 3 4 5 6
2 CAIS 7.000 34,63 80,86 681,51
3 CIREŞ/VIŞIN 7.000 30,05 98,13 815,09
4 PIERSIC 9.000 35,26 123,8 1025,66
5 PRUN 7.000 30,59 78,0 654,59
PAG - 182 -
Profil: Pomi
Sistem: neirigat
Necesar
Nr. crt. Denumirea utilajului dotare (buc.) Preţ unitar Valoarea utilajelor
pe exploataţie pe hectar
6 Maşina de stropit si prăfuit MC 500 1 11900,6 3352,28 11900,6 3352,28 793,373 223,48533
TOTAL 106938,6 30123,38 106938,6 30123,38 7129,223 2008,225
Preţurile includ TVA
1 EURO= 3,55RON
Se estimează ca la exploataţiile pomicole de 15 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.
Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.
PAG - 184 -
Profil: Pomi
Sistem: neirigat
Necesar
Nr. crt. Denumirea utilajului dotare (buc.) Preţ unitar Valoarea utilajelor
pe exploataţie pe hectar
6 Grapă cu discuri pentru pomicultură GDP-251 2 7634 2150,4 15268 4300,8 254,466 71,68
7 Remorcă pomiviticolă RPV 2 2 12971 3653,8 25942 7307,6 432,366 121,7933
8 Maşina de stropit si prăfuit MC 500 1 11900,6 3352,28 11900,6 3352,28 198,343 55,87133
Profil: Pomi
Sistem: neirigat
Necesar
Nr. crt. Denumirea utilajului dotare (buc.) Preţ unitar Valoarea utilajelor
pe exploataţie pe hectar
6 Grapă cu discuri pentru pomicultură GDP-251 5 7634 2150,4 38170 10752 254,466 71,68
7 Remorcă pomiviticolă RPV 2 4 12971 3653,8 51884 14615,2 345,8933 97,4346
8 Maşina de stropit si prăfuit MC 500 2 11900,6 3352,28 23801,2 6704,56 158,6746 44,697
Profilul:
“Vie”
12 ha
Modul de 40 ha
150 ha
Specificaţie tehnică
şi tehnologică Criterii specifice de realizare
1. Zonarea culturii şi a
soiurilor a. zonarea culturii viticole:
- pe teritoriul ţării noastre se întâlnesc mai multe ecoclimate regionale (I - Dealurile Crişanei şi Maramureşului; II – Podişul Transilvaniei; III – Dealurile
Moldovei; IV - Dealurile Olteniei şi Munteniei; V – Dealurile Banatului; VI – Colinele Dobrogei; VII – Terasele Dunării; VIII – Nisipurile şi sourile
nisipoase din sudul ţării);
b. sortimentul viticol
Soiurile recomandate pentru a fi cultivate în arealele viticole delimiate, pe direcţii de producţie, sunt următoarele:
Soiuri de struguri pentru masă: Muscat Perlă de Csaba, Cardinal, Victoria (cu maturitate timpurie); Chasselas dore, Chasselas roz, Sultanină albă (pentru
stafide), Muscat de Adda (cu maturitate mijlocie); Coarnă neagră, Afuz Ali, Italia, Bicane (cu maturitate târzie);
Soiuri pentru vinuri albe: Fetească regală, Aligote, Galbenă de Odobeşti, Plăvaie, Zghihară de Huşi, Mustoasă de Măderat, Rcaţiteli, St. Emilion (de consum
curent); Fetească albă, Fetească regală, Riesling italian, Grasă de Cotnari, Pinot gris, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz, Tămâioasă românească, Muscat
Ottonel (superioare);
Soiuri pentru vinuri roşii: Băbească neagră, Sangiovese, Oporto, Roşioară (de consum curent); Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetescă neagră,
Burgund mare, Cadarcă, Busuioacă de Bohotin (superioare);
Soiuri pentru vinuri spumante: Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Iordană, Pinot noir, Băbească neagră, Muscat Ottonel.
2. Pregătirea terenului
pentru înfiinţarea a. defrişarea şi nivelarea terenului
plantaţiei viticole - defrişarea este lucrarea de eliminare a vegetaţiei lemnoase existente pe teren;
- nivelarea terenului se execută în mod diferit, în funcţie de condiţiile de relief, de sistemul de amenajare, de posibilităţile de parcelare, de configuraţia
terenului, pentru a preveni mişcarea unui volum prea mare de sol;
b. asigurarea perioadei de odihnă a solului (după defrişarea plantaţiilor vechi – 3-5 ani);
- când urmează replantarea terenurilor la scurt timp după defrişarea plantaţiilor vechi, pentru a evita răspândirea bolilor virotice prin intermediul nematozilor,
PAG - 189 -
se poate recurge la dezinfectarea solului. Pe solurile infestate cu larve de cărăbuşi, viermi sârmă, înainte de desfundat se împrăştie la suprafaţa solului. un
insecticid organo-clorurat
c. fertilizarea de bază:
- fertilizarea organică – variază în funcţiede conţinutul solului în materie organică, 30-80 t/ha, uneori 80-120 t/ha.
- fertilizarea chimică – orientativ, la pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiilor de vii roditoare se administrează următoarele doze de îngrăşăminte
chimice: 150-200 kg P2O5 ha şi 200-250 kg K2O ha, sub formă de superfosfaţi sau fosforite activate şi sare potasică.
- administrarea amendamentelor calcaroase, 2-15 t ha CaCO3.
- îngrăşămintele chimice şi cele organice sunt încorporate în sol prin lucrarea de desfundare;
d. desfundarea terenului – epoca de executare este toamna, până la începutul iernii. Terenul desfundat primăvara-vara se nivelează imediat pentru a se evita
pierderile de apă, iar cel desfundat în toamnă se lasă în brazdă până în primăvară, pentru a se realiza o mărunţire a brazdelor sub acţiunea îngheţului şi
dezgheţului.
- metoda de desfundare se execută în funcţie de caracteristicile topografice ale terenului, mecanizat, cu ajutorul plugurilor balansiere de desfundat PBD-60 sau
PBD-80 acţionate de tractoare grele pe şenile;
- nivelarea desfundăturii se execută înaintea pichetării şi plantării propriu zise;
3. Înfiinţarea plantaţiilor
viticole a. densitatea şi distanţele de plantare
- pe pante terasate, cu soluri cu fertilitatea scăzută sau mijlocie, distanţele de plantare vor fi reduse (2,0-2,2 m /1,0-1,2 m);
- pe solurile fertile, pentru soiurile viguroase şi conducerea în forme înalte a butucilor, în zone de cultură neprotejată sau semiprotejată, se vor adopta distanţe
mai mari (3,0-3,6 m între rânduri), care permit folosirea unor tractoare şi maşini de mare randament;
- pentru plantaţiile de tip gospodăresc, acolo unde întreţinerea urmează să fie făcută manual, cu mijloace hipo sau cu motocultoare se recomandă alegerea
distanţelor de 1,5-1,8 m/1,0-1,4 m.
- densitatea la plantare variază între 2381 şi 6666 butuci/ha.
b. pichetarea terenului
- marcarea locului destinat fiecărei viţe se face cu ţăruşi de 50-60 cm lungime, nuiţi picheţi, sau cu lungimea de 1,1-1,4 m în cazul plantaţiilor conduse în
forme semiînalte şi înalte; în acest caz pichetatul serveşte la conducerea şi la susţinerea vegetaţiei şi a tulpinii în primii ani. Pichetarea se execută la sfârşitul
iernii pentru plantările de primăvară şi la începutul tomnei pentru plantările de toamnă, după desfundatul şi nivelatul acestuia.
Orientarea rândurilor
PAG - 190 -
- pe terenurile slab înclinate sau plane, rândurile se orientează pe direcţia nord-sud; pe pante, pe direcţia curbelor de nivel iar pe terase de-a lungul acestora.
Sistemul de pichetat
- dreptrunghi, pătrat etc. În prezent în viticultură este generalizat sistemul de pichetat în dreptunghi, la care distanţa între rânduri este mai mare decât distanţa
dintre viţe pe rând.
Aparatura şi materialele necesare: teodolit (pentru ridicarea de perpendiculare şi trasarea de aliniamente pe distanţe mari – pe ternurile în pantă), nivelă – pe
ternurile plane, jaloane pentru trasarea aliniamentelor, panglici de oţel pentru măsurat distanţe, rulete, sârme marcate, picheţi, maiuri de lemn armate la ambele
capete cu un inel metalic, pentru fixarea picheţilor.
Tehnica pichetatului: împărţirea lui în suprafeţe mici de formă pătrată sau dreptunghiulară care să permită executarea cu uşurinţă a operaţiilor perfectă de
aliniere a rândurilor. După întinderea sârmelor, în dreptul semnelor de pe sârmă, se înfinge câte un pichet,cât mai aproape de sârmă, mereu de aceeaşi parte şi
fără a o deplasa. După fixarea tuturor picheţilor de pe rândul respectiv, sârma se mută pentru rândul următor. Primul şi ultimul rând din parcelă se
amplasează faţă de drum, la jumătatea distanţei de plantare între rânduri.
c. plantarea viţei de vie:
Perioada de plantare: primăvara devreme (martie-începutul lunii aprilie) cu condiţia ca temperatura solului, la adâncimea de 40-50 cm, să înregistreze 7-
100C. Pe solurile grele, reci, cu exces de umiditate, plantarea viţelor se execută la începutul lunii mai.
- plantarea de toamnă – este puţin practicată deoarece viţele se scot cu întârziere din şcoală.
Pregătirea viţelor pentru plantare: - se admit la plantare numai viţe sănătoase, cu cu sudura de jur împrejur, care au lemnul viabil, liberul de culoare alb-
verzuie, rădăcinile alb-sidefii, cu mugurii viabili;
- fasonarea viţelor – scurtarea rădăcinilor (8-10 cm) şi a cordiţei (la 3-4 cm);
- parafinarea viţelor în treimea superioară – la palntarea fără muşuroi;
- mocirlirea viţelor;
Metode de plantare:
- plantarea obişnuită a viţelor se realizează în gropi făcute cu puţin timp înainte de lucrarea de plantat. Pe direcţia rândului, de aceeaşi parte a pichetului şi la o
distanţă de 3-5 cm de acesta, cu cazmaua se fac gropi adânci de 50 cm şi largi de 35-40 cm, de formă prismatică sau circulară (pe nisipuri). Pe fundul gropii se
realizează un muşuroi de pământ mărunţit, se aşează apoi viţa în poziţie verticală, rezemată de peretele dinspre pichet, cu rădăcinile repartizate de jur împrejur
pe moviliţa de pământ. Punctul de altoire trebuie să fie cu 1-2 cm mai sus de nivelul solului pentru a preveni creşterea rădăcinilor din altoi, iar cordiţa să fie
orientată spre pichet. Peste rădăcini se introduce pământ mărunţit şi reavăn, într-un strat gros de 15-20 cm, se tasează cu piciorul din exteriorul gropii spre
PAG - 191 -
interior, se introduce 2-6 kg de mraniţă şi se udă cu câte 5-10 l de apă la fiecare groapă. După infiltrarea apei groapa se umple până la nivelul solului peste care
se presară în jurul viţei un insecticid (5-6 g/viţă), fără a atinge viţa.
4. Lucrările de întreţinere a
culturilor viticole a. lucrările de întreţinere din anul I de la plantare
- lucrările solului – afânarea (imediat după plantare); pentru combaterea buruienilor sunt necesare 4 paşile mecanice între rânduri şi 3 praşile manuale pe rând;
- controlul viţelor – în cursul lunii mai şi la începutul lunii iunie pentru a urmări pornirea lăstarilor;
- copcitul viţelor – suprimarea rădăcinilor crescute din altoi şi nodul superior al portaltoiului, precum şi a lăstarilor porniţi din portaltoi;
- legatul lăstarilor – când au 30-40 cm;
- combaterea bolilor şi dăunătorilor – se execută în funcţie de agentul patogen şi de dăunare;
- irigarea – în perioade secetoase;
- fertilizarea – folosirea îngrăşămintelor verzi;
- completarea golurilor – la sfârşitul lunii august – începutul lunii septembrie;
- protejarea viţelor în timpul iernii – prin muşuroire, acoperind porţiunea bazală a cordiţelor;
- întreţinerea lucrărilor antierozionale (canale, terase, taluzuri, drumuri, etc.);
b. lucrările de întreţinere din anul al II- lea de la plantare
- dezmuşuroitul şi arătura de primăvară;
- tăierea în uscat şi copcitul viţelor;
- plivitul şi legatul lăstarilor;
- completarea golurilor;
- lucrările de întreţinere a solului, combaterea bolilor şi dăunătorilor se execută în acelaşi mod ca şi cele de anul I;
- fertilizarea – când viţele prezintă o creştere slabă;
- protejarea viţelor în timpul iernii;
- instalarea mijloacelor de susţinere – fixarea părţii supraterestre de mijlocul de susţinere (spalieri de diferite tipuri)
c. lucrările de întreţinere din anul al III-lea de la plantare
- sunt asemănătoare cu cele din anul precedent, cu excepţia tăierii de formare;
d. lucrările de întreţinere în plantaţiile de vii roditoare
PAG - 192 -
se păstrează între 1 şi 4, rar mai multe verigi de rod. Avantajele pe care le are: permite repartizarea unor încărcături optime de ochi pe butuci, menţinerea
elementelor de rod şi de înlocuire cât mai aproape de butuc sau cordon, se poate utiliza în toate condiţiile ecologice şi la toate soiurile, cât şi la cea pe
semitulpină.
Formele de conducere
Conducerea joasă Elementele de producţie se găsesc amplasate pe lemnul multianual la cel mult 10-30 cm de nivelul solului. Conducerea joasă favorizează
maturarea mai timpurie a strugurilor, acumularea unei cantităţi mai mari de zaharuri, în comparaţie cu celelalte forme de conducere.
Conducerea semiînaltă Elementele de producţie se formează pe tulpini de 60-80 cm înălţime de la nivelul solului. Pe forma de conducere semiînaltă se
practică sistemele de tăiere scurt şi mix;
Conducerea înaltă Elementele de producţie se formează la 1,00-1,50 m înălţime sau mai mult, cu sau fără cordoane. Avantaje: diminuarea pericolului de
îngheţ, extinderea mecanizării, economisirea de materiale (inclusiv folosirea la plantare a unui număr mai mic de viţe), creşterea productivităţii muncii,
sporirea fertilităţii şi producţiei etc.
Tipul de tăiere este desemnat printr-un nume propriu (Dr. Guyot, Cazenave, Lenz Moser), printr-o denumire geografică (de Odobeşti, de
Teremia) sau printr-o expresie metaforică (tăierea în vas).
Principalele tipuri de tăiere folosite în prezent sunt:
-tăierea tip Teremia, caracterizată prin prezenţa cepilor de rod (6-8) pe formă joasă;
-tăierea în verigi de rod (Guyot multiplu), prezentă pe butucul condus în formă joasă; verigile de rod pot fi în număr de 2 (Guyot dublu) sau 3-4
(Guyot multiplu);
-Guyot pe semitulpină, tăiere la care verigile de rod, în număr de 4, se lasă pe o tulpină de 60-80 cm înălţime, coardele de rod fiind legate pe
primul rând de sârme (dublu) al spalierului, de obicei în semicerc;
-cordonul Cazenave, uni şi bilateral, având ca elemente de producţie cordiţele de rod (4-6 ochi lungime), amplasate pe cordonul uni sau bilateral,
format pe o tuplină de 60-80 cm lungime (cordon semiînalt), la distanţe de 20-25 cm una de alta;
-cordonul speronat, cu cepi de rod amplasaţi pe cordoane uni sau bilaterale, la circa 15 cm unul de altul, formate pe tulpini de 60-80 cm;
-Guyot cu braţe înălţate cu înlocuire periodică, la care se formează 2 braţe de 60-70 cm lungime, cu câte două verigi de rod în vârful lor şi câte 2
cepi de siguranţă la baza celor două braţe. În acest caz, se protejează peste iarnă, prin acoperire cu pământ, cordele pornite din cepii de la baza butucului;
-Guyot pe tulpină, tăiere tot în verigi de rod, cu tulpina înaltă de 1,00-1,20m;
-cordonul Lenz Moser, uni sau bilateral, cu aceleaşi elemnete de rod (cordiţe) ca şi cordonul Cazenave, cu deosebirea că tulpina este de 1,00-1,20
PAG - 194 -
m înălţime.
Tăierea viţei de vie: tăieri de formare, tăieri de rodire, tăieri de regenerare, tăieri speciale
Tăierile de rodire sunt cele mai importante lucrări efectuate asupra viţei de vie. Ele se aplică în fiecare an, pe o perioadă lungă de timp (circa 30-35
ani), până în momentul în care creşterea şi fructificarea scad, butucii intrând în declin.
Prin aceste tăieri se urmăreşte menţinerea, în fiecare an, a anumitor raporturi între procesele de creştere şi de fructificare, dimensionarea
producţiei de struguri la butuc, asigurarea rodirii susţinute a butucilor, eliminându-se alternanţa de rodire, evitarea degarnisirii cordoanelor, menţinerea
capacităţii de regenerare a butucului, prin îndepărtarea lemnului îmbătrânit şi a celui uscat, menţinerea organelor lemnoase ale butucului cât mai aproape de
sol, la forma joasă de conducere, pentru a putea fi protejate peste iarnă, prin acoperire cu pământ.
2. Lucrările solului în plantaţiile de vii roditoare
- dezgropatul viţelor – în arealele de cultură protejată a viţei;
- debilonarea rândurilor de viţe – la viţele conduse pe tulpini,
- lucrările anuale ale solului (arătura de primăvară, afânarea de primăvară, praşilele, mulcirea solului, arătura de toamnă);
- lucrările adânci, perioadice ale solului (subsolajul, afânarea adâncă);
e. Lucrări de fertilizare şi irigare:
Fertilizarea cu gunoi de grajd
Gunoiul grajd se aplică periodic, la 3-4 ani o dată, în cantitate de 30-40 t/ha, se aplică toamna sau primăvara devreme, prin împrăştiere, folosind
maşina pentru împrăştiat gunoi de grajd (MIGV-1).
Folosirea tescovinei compostate. În locul gunoiului de grajd se pot folosi tescovina compostată precum şi compostul rezultat din resturile vegetale
provenite de la întreprinderile ce industrializează produsele horticole etc.
Fertilizarea cu îngrăşăminte chimice
În viticultură se folosesc mai des următoarele îngrăşăminte chimice:
- îngrăşămintele cu azot: azotatul de amoniu, ureea, nitrocalcamoniu, sulfatul de amoniu;
- îngrăşămintele cu fosfor: superfosfatul simplu, superfosfatul dublu, fosforitele activate etc.
- îngrăşămintele cu potasiu: sulfatul de potasiu, sare potasică, clorura de potasiu.
În afara acestora pot fi folosite cu eficienţă sporită îngrăşămintele complexe-binare N22P22 şi ternare N11P22K11, ca şi cele complexe de tip
„Cristalin”, utilizate cu apa de irigare.
PAG - 195 -
Pentru calcularea cantităţilor de îngrăşăminte brute ce revin la 1 ha, pe baza dozelor de N, P, K recomandate şi în funcţie de conţinutul îngrăşămintelor în substanţă
activă, se foloseşte formula:
C=Dx100/c, în care:
C este cantitatea de îngrăşămânr brut, în kg/ha;
D este doza recomandată în substanţă activă, în kg/ha;
c-conţinutul (în %) în substanţe nutritive la îngrăşământului folosit.
În plantaţiile pe rod, aplicarea îngrăşămintelor chimice se face diferenţiat: toamna, după căderea frunzelor, se aplică la îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu (greu levigabile),
iar primăvara, înainte de dezmugurit, îngrăşămintele cu azot.
Administrarea îngrăşămintelor chimice se face pe intervale, în două benzi laterale, cu plugul cultivator (PCV) şi echipamentul pentru administrat îngrăşăminte chimice
(EIV), la adâncimea de 16-18 cm. În cazul în care se face subsolajul, acestea se introduc cu subsolierul (SPV) pe mijlocul intervalului, la adâncimea de 35-45 cm.
Aplicarea foliară a îngrăşămintelor chimice. Stropirile cu îngrăşăminte foliare au rol complementar, de corecţie, în special în caz de carenţe (lipsa unor elemente
chimice). Soluţiile se folosesc în concentraţii reduse, pentru a nu se produce arsuri pe organele verzi ale viţei de vie. Soluţiile sunt pulverizate în special pe faţa inferioară a
frunzelor. Stropirile se execută înainte de înflorit (cu 5-10 zile) şi se repetă de 3-4 ori după înflorit.
f. Combaterea bolilor şi dăunătorilor în plantaţiile de vii roditoare
Bolile criptogamice
- mana, făinarea şi putregaiul cenuşiu
Mana (Plasmopara viticola). Ciuperca atacă toate organele verzi în formare ale viţei de vie: lăstarii tineri, inflorescenţele, strugurii în formare, cârceii. Pe
frunze, atacul primar apare sub formă de „pete undelemnii”, în dreptul cărora, pe dosul frunzei, se formează un puf albicios, pe boabele tinere, în creştere puful care se
formează este de culoare gri; boabele complet dezvoltate, în urma atacului se brunifică, pe vârfurile lăstarilor, inflorescenţe, cârcei, frunze, atacul manei se finalizează prin
brunificarea şi uscarea lor.
Atacul de mană combătut prin fungicide sistemice (care pătrund şi circulă în plante). Măsuri agrofitotehnice: evitarea înfiinţării de plantaţii dese, cu slabe posibilităţi de
aerisire, drenarea terenurilor care reţin puternic apa, efectuarea lucrărilor în verde la timp, eliminarea prin cârnit a vârfurilor nestropite ale lăstarilor, care sunt foarte
sensibile la infecţie.
Făinarea sau oidium (Uncinula necator) atacă toate organele verzi ale viţei de vie care dezvoltă un miceliu pâslos de culoare gri, acoperit cu o pulbere cu
aspect de „făinare”. Cel mai periculos este atacul pe struguri, boabele atacate imediat după legarea florilor se usucă, iar cele atacate mai târziu crapă şi se brunifică.
Lucrările solului destinate eliminării excesului de umiditate şi distrugerii buruienilor concură la realizarea condiţiilor favorabile dezvoltării ciupercii.
Putregaiul cenuşiu (Botryotinia fuckeliana) se manifestă mai puţin pe frunze, lăstari şi ciorchini tineri, dar frecvent pe boabele mature, aproape de cules. Pe
frunze apar pete gălbui la început, care apoi devin roşietice.
Atacul cel mai păgubitor este pe boabe, în timpul maturării. La început, pe suprafaţa lor se observă pete mici, care se măresc repede, pătrunzând şi în interiorul pulpei
bobului. Petele sunt galbene cenuşii sau roşii violacee. Boabele infectate se înmoaie, crapă şi se acoperă cu un mucegai abundent, de la un bob la altul, cuprinzând întreg
strugurele, mai ales la soiurile cu boabe dese.
PAG - 196 -
Dăunători
Moliile strugurilor. În climatul nostru temperat, moliile strugurilor sunt reprezentate prin două specii: Lobesia botrana, frecventă în podgoriile din sudul ţării,
şi Eupoecilia ambiguella sau Clysia ambiguella, răspândită în regiunile mai nordice.
Larvele rod butonii florali şi inflorescenţele, boabele verzi şi cele mature. Organele atacate sunt înfăşurate în fire mătăsoase albe.
Acarieni: acarianul (păianjenul) roşu comun (Tetranuchus urticae), păianjenul galben al viţei de vie (Eotetranychus carpini), acarianul galicol al viţei de vie
(Eriophyes vitis).
Momentul de executare a combaterii se stabileşte pe baza pragului economic de dăunare în funcţie de fenofaza de vegetaţie;
Pentru reducerea numărului de stropiri, economisirea de muncă la stropit, economie de carburanţi (în cazul tratamentelor cu mijloace mecanizate), rapiditate în combatere
se folosesc soluţii mixte. Alegerea produselor se face în funcţie de compatibilitatea lor (potrivirea lor din punct de vedere chimic), având în vedere indicaţiile înscrise,în
general, pe ambalaje sau în instrucţiunile de folosire, ori pe baza recomandărilor staţiilor de avertizare sau ale centrelor sau inspectoratelor de protecţie a plantelor.
g. Lucrări de întreţinere antierozionale şi hidroameliorative: ogor negru (solul este menţinut permanent în stare lucrată şi afânată - sistem
neeconomic); prin erbicidare (aplicarea în benzi de o parte şi de alta a rândului de butuci); prin folosirea îngrăşămintelor verzi (în podgoriile cu precipitaţii anuale de peste
600 mm şi în plantaţiile de vii irigate cu distanţe mari între rânduri 3,0-3,6 m – lupinul, mazărea de grădină sau borceagul de primăvară; prin înierbarea alternativă de
durată – înierbarea se face din două în două intervale, cu ierburi de talie mică. După 8-9 ani, se desfiinţează, urmând să fie înierbate intervalele dintre rânduri care au fost
întreţinute ca ogor negru.
5. Evaluarea producţiei de a. evaluarea producţiei de struguri se efectuează în funcţie de următoarele elemente tehnice:
struguri - suprafaţa ocupată de fiecare soi, pe parcele;
- numărul de butuci pe rod, existent în fiecare parcelă.
P.m.b (kg/butuc)= nr. total de struguri x gr. medie a unui strugure (g)/ nr.de butuci
P.m./ha(t) = P.m.b x Nr. butuci/ha
In care:
P.m.b = producţia medie pe butuc (kg/ha);
P.m./ha = producţia medie la ha (t)
6. Recoltarea Strugurii pentru vin sunt recoltati la maturitatea tehnologicã , când ei prezintă caracteristicile de compoziţie şi de calitate necesară, realizării unui anumit tip de vin (vin
de consum curent sau vin de calitate superioară).
În mod obişnuit, culesul strugurilor începe cu soiurile albe. La început se culeg soiurile din care se prepară vinurile de consum curent şi apoi soiurile pentru vinurile
superioare. Strugurii negri se recoltează la maturitatea fenolică, atunci când au acumulat în pielitele boabelor cantităţile cele mai mari în antociani
Recoltarea strugurilor pentru masă se eşalonează în mai multe epoci de maturare, începând de la 15.07 şi până la 15.10. Recoltarea fiecărui soi se face atunci când
strugurii au ajuns la maturilatea comercială, respectiv la momentul în care întrunesc caracteristicile de compoziţie şi de calitate ce-i fac apţi de consum
PAG - 197 -
Profilul "Vii"
6.2 MODUL
12 ha
Tipul exploatatiei:
Gospodarii individuale Tabel nr. 6.2
NEIRIGAT
Activitate/Sistem
ha % t/ha
Profilul "Vii"
BUGETUL EXPLOATATIEI DE 12 ha - zona de campie neirigat
Tipul exploatatiei: Tabel nr. 6.2.1
Gospodarii individuale
CULTURA
Struguri de masa
INDICATORI U.M
12 ha
100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 76800,0
A1. Din care productia principala lei 76800,0
B (+) SUBVENTII lei 2400,0
C (=) PRODUS BRUT lei 79200,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 73920,0
D1. Din care pentru productia principala lei 73920,0
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 45372,0
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 27180,0
- Sämãn si material saditor lei 3000,0
- Ingrasaminte chimice lei 6000,0
- Pesticide lei 4980,0
- Alte materiale lei 13200,0
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 15408,0
3. Cheltuieli cu irigatii lei 0,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 1356,0
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0
6. Asigurari lei 1428,0
II. CHELTUIELI FIXE lei 28548,0
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 23496,0
- Cheltuieli generale lei 2004,0
- Dobanzi la credite lei 2628,0
- Amortisment lei 420,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 2880,0
(-) Impozite si taxe lei 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 5280,0
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 3,9
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 7,1
PAG - 199 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Concluzii:
Profilul "Vii"
6.3 MODUL
40 ha
Tipul exploatatiei: Tabel nr. 6.3
Asociatii familiale
NEIRIGAT
Activitate/Sistem
ha % t/ha
Profilul "Vii"
BUGETUL EXPLOATATIEI DE 40 ha - zona de campie neirigat Tabel nr. 6.3.1
Tipul exploatatiei:
Asociatii familiale
CULTURA
Struguri de masa
INDICATORI U.M
40 ha
100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 384000,0
A1. Din care productia principala lei 384000,0
B (+) SUBVENTII lei 8000,0
C (=) PRODUS BRUT lei 392000,0
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 348833,9
D1. Din care pentru productia principala lei 348833,9
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 198380,2
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 117645,6
- Sämãn si material saditor lei 10000,0
- Ingrasaminte chimice lei 27000,0
- Pesticide lei 22173,6
- Alte materiale lei 58472,0
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 68473,0
3. Cheltuieli cu irigatii lei 0,0
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 5882,3
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,0
6. Asigurari lei 6379,3
II. CHELTUIELI FIXE lei 150453,7
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 126961,6
- Cheltuieli generale lei 9568,9
- Dobanzi la credite lei 12523,2
- Amortisment lei 1400,0
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 35166,1
(-) Impozite si taxe lei 0,0
F. (=) VENIT NET+subventii lei 43166,1
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 10,1
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 12,4
PAG - 202 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Concluzii:
Profilul "Vii"
6.4 MODUL
150 ha
NEIRIGAT
Activitate/Sistem
ha % t/ha
Profilul "Vii"
BUGETUL EXPLOATATIEI DE 150 ha - zona de campie neirigat Tabel nr. 6.4.1
Tipul exploatatiei:
Societati agricole cu pers. Juridica
CULTURA
Struguri de masa
INDICATORI U.M
150 ha
100%
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 1066500,00
A1. Din care productia principala lei 1066500,00
B (+) SUBVENTII lei 30000,00
C (=) PRODUS BRUT lei 1096500,00
D (-) CHELTUIELI TOTALE lei 981178,03
D1. Din care pentru productia principala lei 981178,03
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 526762,34
1.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei 303924,00
- Sämãn si material saditor lei 37500,00
- Ingrasaminte chimice lei 82980,00
- Pesticide lei 75174,00
- Alte materiale lei 108270,00
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 189724,05
3. Cheltuieli cu irigatii lei 0,00
4. Cheltuieli de aprovizionare lei 15196,20
5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei 0,00
6. Asigurari lei 17918,09
II. CHELTUIELI FIXE lei 454415,69
- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei 387060,23
- Cheltuieli generale lei 26877,13
- Dobanzi la credite lei 35228,33
- Amortisment lei 5250,00
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 85321,97
(-) Impozite si taxe lei 0,00
F. (=) VENIT NET+subventii lei 115321,97
G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) % 8,7
H. RATA VENIT NET+subventii (%) % 11,8
PAG - 205 -
FIŞĂ REZUMATIVĂ
Concluzii:
Profilul “Vii”
Profilul “Vie”
Revin pe 1 ha de exploataţie
pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie
Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008
lei/ha
Dimensiunea modulului şi sistemul de producţie
Specificare Perioada de 12 ha 40 ha 150 ha
recoltare ani neirigat neirigat neirigat
2007/2008 560
Profilul "Vii"
Modul 12 ha
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008
Tipul exploatatiei:
Gospodari individuale 2007 - 2008
8820
2005 - 2006
100800
5280
76800
94080
2100
Profilul "Vii"
Modul 40 ha
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008
Tipul exploatatiei:
Asociaţii familiale 2007 - 2008
504000
43166
384000
444480
7000
348834
Profilul "Vii"
Modul 150 ha
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008
Tipul exploatatiei:
Societăţi agricole cu personalitate juridică 2007 - 2008
1066500
1188000
26250
Indicatorii economici care au dus la cuantificarea valorilor pentru modulele prezentate în ghid:
c) Subvenţii lei/ha
6.5.2.1 Modul 12 ha
Tabel nr. 6.5.2.1
6.5.2.2 Modul 40 ha
Tabel nr. 6.5.2.2
Profil: Vie
Sistem: neirigat
pe exploataţie pe hectar
lei EURO lei EURO lei EURO
1 Tractor V 483 cu cabină 1 50900 14338 50900 14338 4241,66 1194,833
2 Plug cultivator pentru vie PCVM 2,2 1 5494,43 1547,7 5494,43 1547,7 457,8691 128,975
3 Grapă cu discuri GDV 2,2 1 6152,67 1733,1 6152,67 1733,1 512,7225 144,425
4 Freză vie FB 1,4 1 6372 1795 6372 1795 531 149,5833
5 Maşină de stropit în vii PT 1232 1 22930,5 6459,32 22930,5 6459,32 1910,875 538,2766
6 Remorcă pomiviticolă RPV 2 1 12971 3653,8 12971 3653,8 1080,9166 304,4833
TOTAL 104820,6 29526,92 104820,6 29526,92 8735,043 2460,576
Preţurile includ TVA
1 EURO= 3,55R
Se estimează că la exploataţiile viticole de 12 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.
Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.
PAG - 214 -
Profil: Vie
Sistem: neirigat
pe exploataţie pe hectar
lei EURO lei EURO lei EURO
1 Tractor V 483 cu cabină 2 50900 14338 101800 28676 2545 716,9
2 Plug cultivator pentru vie PCVM 2,2 2 5494,43 1547,7 10988,86 3095,4 274,7215 77,385
3 Grapă cu discuri GDV 2,2 2 6152,67 1733,1 12305,34 3466,2 307,6335 86,655
4 Freză vie FB 1,4 2 6372 1795 12744 3590 318,6 89,75
5 Maşină de stropit în vii PT 1232 2 22930,5 6459,32 45861 12918,64 1146,525 322,966
6 Remorcă pomiviticolă RPV 2 2 12971 3653,8 25942 7307,6 648,55 182,69
TOTAL 104820,6 29526,92 209641,2 59053,84 5241,03 1476,346
Preţurile includ TVA
1 EURO= 3,55RON
Se estimează că la exploataţiile viticole de 40 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.
Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.
PAG - 215 -
Profil: Vie
Sistem: neirigat
3 Grapă cu discuri GDV 2,2 5 6152,67 1733,1 30763,35 8665,5 205,089 57,77
4 Freză vie FB 1,4 5 6372 1795 31860 8975 212,4 59,833
5 Maşină de stropit în vii PT 1232 4 22930,5 6459,32 91722 25837,28 611,48 172,2485
INTRODUCERE
Datele şi informaţiile din acest capitol sunt prelucrări după unele materiale
prezentate în revista „La France agricole”x)
De exemplu:
Un tractor de 70 CP cu două roţi motrice are următoarele costuri pe ora de
funcţionare:
11,35 €/oroă dacă este utilizat 600 ore/an
9,26 €/oră dacă este utilizat 800 ore/an
8,10€/oroă dacă este utilizat 1000 ore/an
Tractoare
Coloana 1 „Tip tractor” – preluat din F.A./2006
Coloana 2 „Puterea tractoarelor” corespunzătoare fiecărui tip de tractor –
preluată din F.A./2006
Coloana 3 „Preţ mediu de nou” (în €) - Faţă de 2006 acesta a fost mărit
cu !% motivat de faptul că există perspectiva creşterii preţurilor.
Cifrele/preţurile au fost rotunjite la 2 zerouri.
Coloana 4 „Ore pe an” – variantele de utilizare în ore pe an sunt aceleaşi
pentru fiecare tip de tractor astfel încât s-a majorat utilizarea lor
cu câte 100 ore pentru fiecare variantă justificată de faptul că
fermierii români sunt mai slab dotaţi cu utilaje şi le utilizează
mai intensiv pe cele pe care le au.
Coloana 5 „Cost €/oră” – cifrele au fost reduse în principiu prin scăderea
acestora proporţional cu creşterea numărului de ore/an.
Exemplu : Tractor standard de 90 CP cu 2 RM (roţi motrice) :
Anul Preţ de nou € Ore pe an Cost €/oroă
2006 37000 500 14,43
700 11,74
900 10,25
PAG - 219 -
Mod de calcul:
900-500 = 400.........................4,17 (14,43 – 10,25)
100........................ x
X = 417/400 = 1,045
Se calculează: cât % reprezintă 1,045 din fiecare cost pe oră pe variante astfel:
Pentru 14,43 = 0,15 Acestea se scad din cifrele
11,74 = 0,12 iniţiale
10,25 = 0,11
Astfel 14,43 -0,15 = 14,28
11,74 – 0,12 = 11,62
10,25 – 0,11 = 10,14
Maşini agricole
Coloana 1 „Tipul” . denumirea maşinii agricole a fost preluată din L.A./2006
Coloana 2 „Preţul de nou” – preluat a fost de asemenea majorat cu 1%
Coloana 3 „Ha/an” – 2 grade de utilizare au fost majorate pentru fiecare utilaj
cu 15% şi rotunjirea ultimei cifre aceasta fiind 5 sau zero.
Coloana 4 „Cost €/Ha” – cifrele au fost reduse după aceeaşi metodă ca şi la
tractoare, făcându-se diferenţe între gradele de utilizare pentru
fiecare tip de maşină agricolă, acestea având diferite grade de
utilizare:
a/. Se face diferenţa între cea mai mare utilizare
(Ha/an) şi cea mai mică
b/. Se face diferenţa între costul cel mai mare şi cel mai
mic (€/Ha)
c/. Se împarte b: a = c
d/. „c” se determină procentual din fiecare cost (cele
trei grade de utilizare) şi se scade din fiecare cost
Exemplu : Plug reversibil purtat cu 5 trupiţe
Anul Preţ de nou Ha/an Cost €/Ha Din ghidul
2006 1700 70 31,92 pentru utilizarea
120 21,12 tractoarelor şi
200 15,07 maşinilor
2007 + 1% + 15% Recalculat agricole
17200 80 31,88
140 21,09
230 15,05
PAG - 220 -
Recalculare
230 – 80 = 150 Ha/an
31,92 - 15,07 = 16,85 €/Ha
16,85 : 150 = 0,11
31,92 x 0,11(%) = 0,035
31,92 – 0,035 = 31,88 €/Ha V.1
21,12 x 0,11(%) = 0,034
21,12 – 0,034 = 21,09 €/Ha V.2
15,07 x 0,11(%) = 0,016
15,07 – 0,016 = 15,05 €/Ha V.3
SIMBOLURI
230 14,53
350 10,08
platformă de 8 m, 8 tone pe 7300 115 8,47
4 roţi 170 5,91
230 4,63
Platformă de 12 m, 15 tone 13100 140 12,65
pe 4 roţi 200 8,80
290 6,65
PAG - 235 -
GHID ORIENTATIV PENTRU ESTIMAREA COSTURILOR PE LUCRARI AGRICOLE (pe agregat)
LUCRAREA COSTURI AGREGAT TOTAL NR.ORE PERFORMANŢA
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 2 3 4 5 6 7 8 9
V.1 livadă
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 2 3 4 5 6 7 8 9
grade de baloţi/an
utilizare
90 296,59 296,59
1 2 3 4 5 6 7
Rapiţă
60 203,50 R
115 118,36
200 83,21
Mazăre
60 259,28 M
115 150,64
200 105,91
PAG - 257 -
1 2 3 4 5 6 7
Rapiţă
115 183,57 R
170 130,58
190 88,19
Mazăre
115 233,64 M
170 166,19
190 112,25
Rapiţă
230 132,15 R
350 95,36
460 76,97
Mazăre
230 168,19 M
PAG - 258 -
1 2 3 4 5 6 7
350 121,36
460 97,96
Rapiţă
350 111,38 R
575 75,37
800 59,94
Mazăre
141,76 M
350
575 95,93
800 76,28
1 2 3 4 5 6 7
1 2 3 4 5 6 7
50 165,33
115 131,62
PAG - 261 -
• Combinatoare;
• Scormonitoare;
• Semănători pentru prăşitoare (SPPC 4; SPPC
4 EFS; SPPC 6; SPPC 6 EFS; SPPC 8);
• Semănători pentru păioase: (SC 1,9; SC 3,6; SC
3,75D);
• Cositoare purtată pentru furaje;
• Grape cu colţi şi stelate;
• Utilaje cu tracţiune animală (plug, căruţă,
prăşitoare, semănătoare);
• Unelte (casma, furcă, sapă, târnăcop, lopată).
21. S.C. TEHNOFAVORIT S.A. BONŢIDA Produce şi cormercializează:
– CLUJ • Bucătării furajere (productivitate 0,2-10to/h)
Tel: 0264/262280 sub licenţa Himel-Germania – un sistem
Fax. 0264/262285 complet;
e-mail: tfavorit@k.ro • Mori cu ciocane;
• Amestecătoare de furaje;
• Maşini şi echipamente de erbicidat purtate sau
tractate (70-2500 litri);
• Maşini de stropit în vii şi livezi cu atomizor
purtate sau tractate;
• Cositori şi grble rotative sub licenţă KUHN-
Franţa.
e-mail: office@utb.ro 52; 47; 62; 64,5; 70; 83; 65; 100.
• Motoarele sunt Diesel în 4 timpi cu injecţie
directă; răcire cu apă.
24. VETLAND COMIMPEX S.R.L • utilaje pentru fabricarea nutreţurilor
SALONTA combinate;
Tel/Fax: 0259/4333685 • silozuri din fibră de sticşă laminată;
e-mail: pintea_valer@yahoo.com
• tehnologii de creştere;
• premixuri.
PAG - 271 -
BUCUREŞTI
Tel: 021/2311050
Fax: 021/2311022
e-mail: agrocomert@zappmobile.ro
artificială porci.
9. S.C. AGROSERVICE Constanţa • FENDT-Germania - vezi AGROCOMERT
S.A. • CLAAS- Germania HOLDING
Tel/fax: 0241/553035
• LEMKEN- Germania
e-mail: assa.ct@yahoo.com
• AMAZONE-
Germania
10. S.C. BALCAN S.R.L. - Electrostivuitoare;
Bucureşti - Echipamente de ridicare;
Tel: 021/2526605 - Transpalete.
Fax: 021/2528673
e-mail: office@vectra.ro
11. S.C. BANAT NOVA PLUS S.R.L. • SPAGIARRI - Maşini şi instalaţii de muls;
Timişoara INDUSTRIA GONA - Utilaje pentru prelucrarea
Tel/fax: 0256/423616 Italia laptelui;
306889 • CTA MILC Italia - Minifabrică de lapte.
e-mail: banat@xnet.ro
• pregătirea solului;
ECHBERG
PAG - 276 -
• LM depozitare cereale;
- Echipamente şi sisteme de
• SAMSON
hrănire pentru ferme pui;
• SKIOLD
- Maşini de erbicidare;
- Sisteme de hrănire pentru
ferme de poci;
- Sisteme de transport
cereale;
- Ventilatoare uscare podea;
- Tocător de îngrăşământ
organic;
- Mori de făină, fabrici de
nutreţuri combinate.
19. DeLaval ROMANIA S.R.L. • DeLaval - Instalaţii de muls mecanic
Bucureşti (la bidon, la conductă,
Tel: 021/2226059; 2234303 centralizat);
/2234304; 2234305 - Echipamente pentru răcirea
fax: 021/2226048 şi stocarea laptelui;
e-mail: gabriela.pop@tetrapak.com - Sisteme pentru stabulaţia
vacilor;
- Sisteme de hrănire automată
cu furaje concentrate;
- Sisteme pentru evacuarea
automată a dejecţiilor;
- Produse speciale pentru
ferme-igiena mulsului.
20. EURATO - Depozite de legume-fructe
Odorheiu Secuiesc cu atmosferă controlată;
Tel: 0266/218348 - Tunele de congeleare;
0266/218072 - Caroserii auto
Fax: 0266/219975 termoizolante.
e-mail: office@eurato.ro
• GERINGHOFF; alternative.
• OROS
• KŰHNE
• KUHN;
PAG - 279 -
• LEMKEN;
• LANDSBERG
• KŰHNE
• KUHN;
• AMAZONE
• CASE
• IKR BABOLNA
• KŰHNE
• SEKO
• GERINGHOFF
29. INTEGRIS S.R.L. Bucureşti - Instalaţii de muls;
Tel/fax: 021/2307178 - Sistem de măsurare şi
e-mail: integriszk@apropo.ro control;
- Sistem de identificare
Fullwood-Fusion;
- Sala de muls brăduleţ
capacitate 32-36 vaci/oră;
- Sisteme de stocare-răcire.
30. IRRITEC S.A. Bucureşti • RICHEI SERRES DE - Sere şi solarii;
Tel: 021/3210222 FRANCE - Instalaţii de muls pentru
Fax: 021/3233470 • GASCOIGNE vaci,capre şi oi;
e-mail: adrian.oancea@irritec.ro MELOTTE - Instalaţii de răcire şi stocare
a laptelui;
• SERAP
- Echipamente de adăpare şi
• PAL
hrănire a puilor;
• BANCILHON
- Echipamente de irigaţii
31. INTERCAS S.R.L Cluj-Napoca Firme din Italia:
Tel/Fax: 0264/594176 • SALAMI SILVANO - Aparate şi instalaţii de muls;
e-mail: intercas@rdslink.ro • IOTTI - Adăpători bovine şi
adăpători tip suzetă pentru
• ALESSANDRI
porcine. Hrănitoare pentru
• TECNOZOO
bovine;
• FIC
- Grupuri electrogene.
• OMV Generatori agricoli, Diesel;
PAG - 280 -
Remorci amestecător;
Maşini agricole.
41. MTZ ROMÂNIA S.R.L. Braşov • BELARUS Tractoare – modele 81-130
Tel: 0745354773 CP
Fax: 0268/475465
e-mail: mtz@rdslink.ro
42. MYO-O S.A. Bucureşti • SEMĂNĂTOAREA Combine;
Tel: 021/3104473 S.A Echipamente de recoltat
Fax: 021/3104474 porumb şi floarea soarelui;
e-mail: office@mzo.ro Grape;
Freze;
Semănători;
Sisteme de irigat;
Instalaţii de irigat;
Instalaţii de erbicidat;
Maşini de fertilizat.
43. NEWPAC S.R.L. Bucureşti • SANNO Italia Intalaţii pentru sortare,
Tel: 021/4501084 • GIRO Spania calibrare, cântărire, ambalare
Fax: 021/4511085 legume, fructe proaspete.
• NEWTEC Danemarca
e-mail: newpac@xnet.ro
• HOLIC- Cehia
• ALLROUND-Olanda
44. NHR AGROPARTNERS S.R.L • NEW HOLLAND Combine de recoltat cu
Otpeni-Ilfov • STEYR motor de la 168 la 374 cp;
Tel: 021/2039606 Tractoare agricole de la 50 la
• POTTINGER
Fax: 021/2361440 311 CP pentru toate tipurile
• VOGEL&NOT
e-mail: office@vait.ro de exploataţii agricole;
Austria
Tractoare pentru activităţile
Filiale în: forestiere;
Arad: Tel: 0257/381779 Gamă completă de utilaje
Cluj: Tel: 0264/547466 agricole;
Roman: Tel: 0233/741281 Încărcătoare frontale.
Constanţa: Tel: 0241/255133
45. POWER FARMING S.R.L. • AGCO-MASSEY Tractoare performante (42-
Ştefăneştii de Jos, jud. Ilfov FERGUSON 280 CP) şi gama completă de
Tel: 021/2703298 utilaje agricole;
PAG - 284 -
montaj, service.
WESTER Remorci;
Autogredere.
51. S.C. SERVOPLANT Bucureşti • MECMAR Uscătoare mobile de cereale-
Tel/Fax: 021/2330850 15 tone capacitate.
e-mail: office@sevoplant.ro
PAG - 286 -
Austria categorie;
Vieri foarte stabili la stress;
Linii de scroafe cu valori de
vârf
53. TADIS AGRO S.R.L Bucureşti • CASE IH Tractoare;
Tel: 021/3127543 Combine;
021/3100265 • GREGORIE Pluguri;
Fax: 021/3127542 BESSON Grape cu discuri;
e-mail: tadis@m.ro Scarificatoare;
Combinator de pregătire a
• RELIGIEUX
solului;
Dezmiriştitori;
• VADERSTAD
Echipamente de pregătire a
solului;
• SULKY
Semănători pentru semănat
direct în mirişte;
• BLANCHARD Tăvălugi;
Dezmiriştitori;
• MONOSEM Semănători pentru păioase;
Distribuitor de îngrăşăminte;
• MANITOU Maşini de erbicidat,
Semănători de precizie pentru
• telescopic;
AGRISEM
Semănători pentru semănat
direct în mirişte,
Grape rotative;
Scarificatoare.
PAG - 287 -
Centrifugi;
Iaşi Microscoape;
Te/Fax: 0232/267869 Balanţe;
e-mail: iasi@viola.ro Distilatoare;
Sisteme Kjeldahl şi Saxhlet;
Analizoare pentru produse
agroalimentare;
Mobiler de laborator.
1. AGRICOLMECANICA ITALIA
Tel: 0431929496 • Maşini de stropit FRIULI
Fax: 0431929296
e-mail: info@agricolmecanica.it
taurine;
• Vidanjoare performante;
• Remorci funcţii multiple; ideale pentru
transport animale;
• Remorci monobloc pentru transport cereale,
siloz, sfeclă de zahăr, etc.
20. KNOCHE GERMANIA Produce şi comercializează:
Tel: +49 5723 9476-70 • Grape cu discuri.
Fax: 947686
e-mail:
info@fenache-maschinenbau.de
• Sisteme de automatizare şi de
control;
• Maşini diverse;
• Componente pentru transporturi
pneumatice.
28. RAUCH LANDMASCHINEN- • Distribuitor de îngrăşăminte cu două
FABRIC GmbH GERMANIA discuri;
Tel: (+49)7221-985-0 • Distribuitor de îngrăşăminte
Fax: (+49)7221-985-200 pneumatic;
e-mail: info@rauch.de
• Distribuitor de îngrăşăminte pentru
suprafeţe mari.
29. POPA Fahrzeug-und Maschinerbau
GmbH
GERMANIA Producător de maşini autopropulsate pentru
Tel: (+49)87 85-96 01-0 recoltarea sfeclei de zahăr de pe 6,8 sau 9 rânduri;
(+49)87 85-9601-48 echipamente pentru curăţarea şi încărcarea sfeclei de
Fax: (+49) 87 85-9601-41 zahăr.
e-mail:
vetrieb@rapa-maschinenbau.de
Sursa: „Soluţii de combatere a buruuienilor” – Nicoleta Banu – Agriplus, nr. 3 – aprilie 2006
Sursa: Dr.Ing. Floarea Bodescu, SCDA Teleorman – Tehnologia de cultură a florii soarelui în condiţiile din sudul ţării, articol în revista „Cereale şi plante tehnice”, nr.
3/2003
Nicoleta Banu: Soluţii de combatere a buruienilor – Agriplus, nr. 3 – aprilie 2006
AGIL L/HA 1
FURORE L/HA 2,5-3 15,57 ELITA
SUPER
TARGA L/HA 1,5-2
PAG - 307 -
Sursa: Nicoleta Banu, Soluţii de combatere a buruienilor, Agriplus nr. 3 – aprilie 2006
Sursa: Dr.Ing. Valentin Miron – ICDLF Miron – Programul Impact Rapid Banca Mondială, prin ANCA, 2005
Sursa: Dr.Ing. Valentin Miron – ICDLF Vidra – Proiect Programul Impact Rapid MAPDR – Banca Mondială – ANCA, 2005
Treflan 24EC l/ha 3-5 Unele dicotiledonate 6,09 8,11 Elita, Alcedo
Ramrod 48F l/ha 6-8 Preemergent
Monocotiledonate
Dicotiledonate
Viţă de vie Goal 2E l/ha 5 Înainte de înflorit 31,13 28,03 Elita, Alcedo
Unele buruieni anuale şi buruieni
cu frunza lată
Touchdown l/ha 4 După înflorit
Graminee şi buruieni cu frunza
PAG - 313 -
INSECTO-FUNGICIDE
Grâu Dithane M45 kg/to 2,5 Tratamente la sămânţă 4,95 5,60 Elita, Alcedo
Dithane 75GW kg/to 2,5 pentru combaterea bolilor
Alto Combi 420 l/ha 0.5 Fuzarioza spicului (Fusarium 46,02 Alcedo
Bavistin DF kg/ha 0.6 spp.) 20,06 20,65 Proiect SCG 2005,
Elita
Bravo 75WP kg/ha 2 15,34 Alcedo
Brio l/ha 0.5
Bumper Super 490EC l/ha 0.8 14,45 Alcedo
Caramba 60SL l/ha 1
Carbendayim 500EC l/ha 0.6 12,68 Alcedo
Falcon 460EC l/ha 0.6 37,91 38,94 Elita, Alcedo
Folicur BT225EC l/ha 0.8 26,61 28,17 Alcedo, Elita
Goldayim 500SC l/ha 0.6
Granit 20SC l/ha 1
PAG - 317 -
Diafuran 35ST
Furodan 35ST
Actara kg/ha 1 Tratament de corecţie în vegetaţie 46,47 Alcedo
Calypso 480SC l/ha 0,09 Tanymecus dilaticollis 131,3 Elita
Mospilan 20SP kg/ha 0,1
PAG - 325 -
Sursa: Dr.Ing. Floarea Bădescu – SCDA Teleorman, articol în revista Cereale şi plante tehnice nr. 3/2003
Sursa: Ing. Vera Gheorghe, CLCA Săcele – Agricultura României, martie 2005
PAG - 328 -
Sursa: Dr.Ing. Ion Răducu – SCA Teleorman, Cereale şi plante tehnice nr. 2/2002
Dr.Ing. A.F. Badiu şi Dr.Ing. Aurica Badiu, Agricultura României, iunie 2004
Decis 2,5CE l/ha 0,3-0,5 Afide, lepidoptere, coleoptere 10,91 22,27 Alcedo, Elita
Birlane 24EC l/ha 0,6-1 Afide, coleooptere
Diazol 60EC l/ha 1-1,5 Afide, lepidoptere, tripşi, diptere 8,55 Alcedo
Ecalux S l/ha 0,6-1 Afide, tripşi, coleoptere,
lepidoptere
Decemtion 20EC l/ha 1,8-3 Afide, coleoptere
Unden 50WP l/ha 0,6-1 Afide, gândacul din Colorado,
lepidoptere
Actellic 50EC l/ha 0,6-1 Afide, coleoptere, lepidoptere 24,9 Alcedo
Divipan 100EC l/ha 0,6-1 Afide, tripşi, coleoptere,
lepidoptere
Sclerotinia sclerotiorum
Captadin 50PU l/ha 2,5 Botrytis cinerea 7,08 Alcedo
Ridomil CU48 l/ha 2,5-3 Perenospora brassicae
Sandofan C l/ha 2,5
Dăunători
Metaldehida 5 l/ha 20-30 Limaxi
Carbetox 37CE l/ha 2,4-4 Afide, lepidoptere, coleoptere
Dipterex 80SP l/ha 1-1,5 Coleoptere, diptere
Decemtion 20EC l/ha 1,8-3 Afide, coleoptere
Unden 50WP l/ha 0,6-1 Afide, lepidoptere
Divipan 100EC l/ha 0,6-1 Afide, tripşi, coleoptere,
lepidoptere
Actellic 50EC l/ha 0,6-1 Afide, coleoptere, lepidoptere 24,9 Alcedo
1
Exprimarea în % a substanței folosite este justificată de faptul că în pomicultură pentru stropiri se folosesc 800‐1000 l soluție
PAG - 338 -
Sursa: ICDP Mărăcineni, 2005 (Dr.Ing. Valentina Amzăr şi Dr.Ing. Mihaela Surnedrea)
(€/UM) DISTRIBUITOR
Minim Maxim I
Sursa: Lista produselor de uz fito-sanitar omologate la data de 06.09.2006, publicată în Sănătatea plantelor nr. 101 şi 102/2006
UNELE CONCLUZII
Bibliografie selectivă
1 Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice – Institutul de Zonarea producţiei agricole,
Cercetări pentru Economie Agrară 1980-1085-1990
2 Alecu, I. si colaboratorii Managementul in agricultura
Editura Ceres, Bucuresti 1997