Sunteți pe pagina 1din 4

Stilurile funcționale

1. Stilul beletristic/ artistic  este folosit în operele literare. Are următoarele


caracteristici:
Formă:
 în versuri, proză sau text dramatic
Conținut
 obiectiv: a transmite sau sugera stări afective, emoţii puternice;
 utilizează imagini artistice
 utilizează figuri de stil
 foloseşte un limbaj conotativ (figurat),
 utilizează cuvinte polisemantice
 foloseşte un vocabular variat (din orice registru stilistic)
 permite abateri de la normă (dezacord, anacolut, pleonasm)
 sunt prezente personaje
 se adresează mai ales imaginaţiei şi sensibilităţii cititorului
 funcţia principală a comunicării este cea estetică/ poetică
 receptor specializat: alt autor, critic literar, profesor de limba romană
Domeniul de utilizare: literatura.

2.  Stilul administrativ (oficial)îndeplineşte funcţia de comunicare în sfera relaţiilor


oficiale, administrativ-juridice. Reprezintă felul de comunicare între autorităţi şi
cetăţean sau între două instituţii administrative. Are caracteristicile următoare:
Formă:
 enunţul este organizat judicios (de exemplu, în lege conţinutul este organizat în
articole, puncte, alineate, paragrafe).
Conținut
 caracteristici ale stilului: respectarea normelor de comunicare, corectitudine şi
simplitate, claritate şi precizie (nu pot exista două interpretări ale mesajului)
 caracter obiectiv, impersonal,
 lipsa figurilor de stil
 terminologie specifică (stil funcţional conservator)
 prezenţa unor clişee/ formule verbale obligatorii pentru un anume tip de redactare
oficială;
 cuvintele sunt folosite exclusiv cu sens denotativ (propriu);
 emițător: Guvernul României, Parlamentul;
 receptorul specializat: judecător, avocat;
Domeniul de utilizare: în relaţiile administrative, oficiale. (legi, cereri, procese verbale, etc)

3. Stilul ştiinţific îndeplineşte funcţia de comunicare în domeniul ştiinţific şi tehnic.


Caracteristici:
Formă
 structurat pe categorii și subcategorii
 structurat pe paragrafe și alineate
Conținut
 caracteristici ale stilului: respectarea normelor de comunicare, corectitudine şi
simplitate; claritate şi precizie (nu pot exista două interpretări ale mesajului);
 caracter obiectiv, impersonal (nici un fel de nuanţă subiectivă),
 lipsa figurilor de stil şi a oricărei preocupări de a înfrumuseţa mesajul
 terminologie specifică- număr mare de neologisme, specifice domeniului respectiv,
cele mai multe aparţinând zonei unui limbaj internaţionalizat.
 transmite informații științifice
 folosirea cuvintelor monosemantice
Domeniul de utilizare: ştiinţele exacte. (fizica, chimia, biologia, etc)

4. Stilul jurnalistic sau publicistic îndeplineşte funcţia de informare, mai ales în legătură cu


evenimentele recente, contribuind la formarea sau exprimarea opiniei publice. Caracteristici:
Formă
 structură pe paragrafe, specific mass media
Conținut
 obiectivitatea relatării
 accesibilitatea limbajului
 obiectiv: mediatizarea evenimentelor
 apartenența la diferite publicații (ziare, reviste etc.)
 dă informații economice politice sociale
 influențeaza opinia publică
 limbaj cotidian de maximă accesabilitate
 detalii precise
 receptor: publicul larg
 emițător:jurnalist
 calități ale stilului: claritate corectitudine obiectivitate
Domeniul de utilizare: în mass-media şi publicitate

5. Stilul epistolar
Formă
 datare, semnatură
 Formule consacrate de început sau final
Conținut
 propriu corespondenței
 Se foloseste în relații oficiale, neoficiale, particulare, intime, în scris prin scrisori,
notițe, jurnale
 Caracterizat prin naturalețe, exprimări literare, regionale, populare, prin încărcătură
emoționala (diminutive, superlative, interjecții, topica afectivă, elemente de jargon,
ticuri verbale)

Calitati generale ale stilului: claritatea ( formularea limpede, logică a


ideilor), corectitudinea ( respectarea regulilor limbii), proprietatea (selectarea celor mai
potriviți termeni pentru exprimarea ideilor), precizia ( exprimarea la obiect,
directă), puritatea (evitarea termenilor nepotriviți).
Calități particulare: demnitatea (folosirea cuvintelor cuviincioase),  finețea (întrebuințarea
acelor cuvinte ce exprimă în mod subtil ideea), naturalețea (exprimarea firească, curgătoare,
coerentă, logică), concizia (exprimarea concentrată), simplitatea (capacitatea de a folosi
cuvinte accesibile),  armonia –muzicalitatea (sonoritatea caldă, firească, ce încântă auzul și
este ilustrată mai ales de poezie), retorismul (folosirea unor cuvinte și structuri care imprimă
comunicarii o notă entuziastă, patetică), umorul (sesizarea și reliefarea aspectelor ridicole ale
vieții), ironia (constă în evidențierea aspectelor negative ale vieții prin persiflare, zeflemea,
batjocură, autoironie, sarcasm), oralitatea (folosirea particularităților de expresie proprii
limbii vorbite), sobrietatea  (seriozitatea în exprimare), jovialitatea (bucuria emanată).

Aplicații
1. Motivați, prin două argumente exemplificate, apartenența textelor la un stil
funcțional:

a. Dacă aruncai privirea împrejur, la dreapta și la stânga, vedeai drumul de țară șerpuind spre
culme, iară la vale, de-a lungul râulețului, cât străbate ochiul, până la câmpia nesfârșită, afară
de câțiva arini ce stăteau grămadă din jos pe podul de piatră, nu zăreai decât iarbă și mărăcini.
La deal valea se strâmtează din ce în ce mai mult; dar aici vederile sunt multe și deosebite: de-
a lungul râulețului se întind două șiruri de sălcii și de răchite, care se îndeasă mereu, până se
pierd în crângul din fundul văii; (fragment din Moara cu noroc, Ioan Slavici)

b. Art. 3
(1) Este autor persoana fizică sau persoanele fizice care au creat opera.
(2) în cazurile expres prevăzute de lege, pot beneficia de protecția acordată autorului
persoanele juridice și persoanele fizice, altele decât autorul.
(3) Calitatea de subiect al dreptului de autor se poate transmite în condițiile legii.
Art. 4
(1) Se prezumă a fi autor, până la proba contrară, persoana sub numele careia opera a fost
adusă pentru prima dată la cunoștința publică.

c. Cei de la GSM Arena au realizat un rest de viteză pentru a compara cele doua telefoane
premium. Analizând doar specificațiile celor doar telefoane vârf de gamă este greu de spus
care este cel mai performant din punct de vedere al vitezei. iPhone 8 are un procesor foarte
bun, A11 Bionic, însă  numai 3GB de RAM, în timp ce Note 8 are 6GB de RAM. La testarea
vitezei de lansare a aplicațiilor, iPhone se descurcă mai bine. Însă, din cauză că are doar 3GB
de RAM, viteza lui scade atunci când trebuie sa relanseze aplicațiile. (yoda.ro)

d. ”Domnule Președinte, nici un român nu este mulțumit să crească prețul la benzină și


motorină, dar întrebarea pe care mi-o pun este de ce sunteți îngrijorat de soarta românilor doar
când vă convine pentru a critica Guvernul. De ce ați tăcut mâlc atunci când eliminarea
supraaccizei nu s-a regăsit în scăderea prețului la carburanți la început de 2017?” vineri, 29
septembrie 2017-Călin Popoescu Tăriceanu, Scrisoare deschisă către Klaus Iohannis

Exemplu de răspuns:

Fragmentul citat aparține stilului științific, fapt dovedit, la nivelul conținutului, de temă și de
ideile enunțate ............(tema textului sau ideea centrală a textului), iar la nivel lexical, de
prezența termenilor de specialitate.............(exemple din text). De asemenea, se remarcă
utilizarea cuvintelor cu sens denotativ................... (exemple) și a verbelor cu un caracter
impersonal.......(exemple).

S-ar putea să vă placă și