Varianta I

1. Comunicarea poate fi clasificată în: comunicare verbala

(prin cuvinte) si comunicare nonverbala (adica prin alte mijloace decat
cuvintele: prin semne, gesturi, mimica, muzica, pictura etc).
La randul ei, comunicarea verbala se clasifica in: comunicare orala si
comunicare in scris.
Comunicarea in scris are ca expresie vizuala: textul, adica actul
comunicarii.
2. Sunetele vorbirii formeaza: nivelul sonor al limbii.
Cuvintele exprima: sensuri prin care denumesc obiecte, actiuni, raporturi,
stari, insusiri.
Enunturile comunica: ganduri, adica au functie comunicaiva si formeaza
nivelul comunicativ al limbii.
3. Textul este: o totalitate de enunturi, care vizeaza o tema
comuna, sunt legate intre ele in mod logic si exprima un mesaj unitar.
Asemanari intre anunt si text: a) atat enuntul cat si textul comunica ceva;
b) si enuntul si textul tin de nivelul comunicativ al limbii, adica sunt
unitati de comunicare.
Deosebiri dintre enunt si text: a) enuntul comunica un gand, iar textul
comunica un mesaj; b)anuntul este o unitate comunicativa simpla, iat
textul-o unitate comunicativa complexa.

Varianta II
1. Textul coerent vizeaza: o tema, e alcatuit din: parti
componente legate intre ele, exprima: un mesaj unitar.
2. Tema reprezinta: orice intamplare, fenomen, caz, situatie,
problema din realitatea inconjuratoare care este sau poate fi abordata
intr-o comunicare orala sau scrisa.
Mesajul unui text este: suma gandurilor exprimate de toate enunturile
luate impreuna.
Titul este: un cuvant sau un enunt foarte concis care sugereaza sau
exprima rezumatul continutului unui text.
3. Alineatul este: o parte componenta a textului alcatuit din
unul sau mai multe enunturi, exprima o idee si incepe din rand nou.
Cele mai importante comeonente (componente mari) ale textului sunt:
INTRODUCEREA, CUPRINSUL, INCHEIEREA.
Defineste cele mai importante componente ale textului: Introducerea-prima
parte a textului in care sunt expuse premisele si motivele abordarii
subiectului.
Cuprinsul-este partea cea mai importanta a textului, in care este
realizata tratarea si argumentarea subiectului.
Incheierea-este ultima parte a textului in care sunt expuse consideratiile
finale si concluziile autorului.

Varianta III
1. Microstructura textului este formata din urmatoarele parti:
titlul, enuntul, alineatul, numite si componente mici.
Macrostructura textului e alcatuit din: introducere, cuprins, incheiere,
capitolul, paragraful, numite si componente mari.
Stitul este: maniera specifica in care sunt selectate si folosite in exprimare
orala sau scrisa posibilitatile comunicative ale limbii.
2. Stilurile (limbajele) de gruo se clasifica astfel:
Popular/literar; solemn (ingrijit)/uzual (familiar); beletrstic/tehnico-
stiintific; juridic-administrativ.
Sunt stabilite si alte stiluri, un fel de subclase ale limbajelor de grup: stil epic,
dramatic, baladesc, elegial, epopeic, nuvelistic - ca variante ale stilului
beletristic;
Limbajul matematic, tehnic, medical – ca subclase ale stilului tehnico-
stiintific.
3. Algoritmul general al unei compozitii cuprinde urmatoarele
etape: alegerea subiectului: documentarea (numită și inventiunea); planul
(numit si dispozitiunea); redactarea (numita și alocatiunea).
Comenteaza prima dintre etape: Alegerea subiectului depinde de
preferintele si posibilitatile autorului, care trebuie puse in legatura cu
varsta, cunostintele si aptitudinile acestuia.
Varianta IV
1. Algoritmul general al unei compozitii cuprinde urmatoarele
etape: alegerea subiectului; documentarea (numita si inventiunea); planul
(numit si dispozitiunea); redactarea (numita si alocatiunea).
2. Comenteaza prima dintre etape: Alegerea subiectului
depinde de preferintele si posibilitatile autorului, care trebuie puse in
legatura cu varsta, cunostintele si aptitudinile acestuia.
Comenteaza a doua etapa: Documentarea inseamna cautarea si evidenta
faptelor si ideilor necesare pentru tratarea subiectului. Documentarea se
face, dupa caz, din memorie (cand este vorba despre intamplari); prin
spiritul de observatie (in cazul descrierilor dupa tablou); din imaginatie
(pentru compunerile libere, creatoare).
Comenteaza a treia etapa: Planul inseamna dozarea si esalonarea ideilor
intr-o anumita ordine logica. Planul poate fi mai simplu sau mai
dezvoltat.
Comenteaza a patra etapa: Redactarea dezvolta intr-o forma clara,
frumoasa si convingatoare faptele, imaginile si ideile preconizate prin
plan. Trebuie selectat lexicul potrivit, construirea unor enunturi clare si
corecte, respectarea regulilor ortografice, la care se adauga scrisul si
logica in pagina.
3. Claritatile generale ale stilului sunt: Claritatea,
proprietatea, precizia, puritatea, corectitudinea.

Varianta V
1. Calitatile generale ale stilului sunt: claritatea,
proprietatea, precizia, puritatea, corectitudinea.
2. Comenteaza prin calitate si care sunt riscurile nerespectarii
acestei calitati: Claritatea – transparenta si limpezimea totala a ideilor.
Riscurile nerespectarii: stilurile neclare pot fi: obscure, afectate de
nonsens, paradox, echivoc, tautologie, pleonasm.
Comenteaza a doua calitate: Proprietatea solicita folosirea celor mai
potrivite mijloace lingvistice pentru exprimarea mesajului.
Comenteaza a treia calitate si riscurile nerespectarii ei: Precizia inseamna
exprimarea simpla, directa a ideilor cu ajutorul unui repertoriu restrans
de cuvinte. Riscurile nerespectarii: textele pot deveni prolixe, bombastice,
digresive, difuze.
Comenteaza a patra calitate: Puritatea impune folosirea elementelor
lexicale compatibile cu norma literara. Se exclud regionalismele,
familiarismele, elementele de argou.
Comenteaza a cincea calitate: Corectitudinea presupune respectarea
regulilor gramaticale si ortografice in construirea enunturilor care
compun textul.
3. Limba română face parte din familia (grupa) limbilor:
romanice, alaturi de limbile franceza, italiana, portugheza, spaniola,
retroromana, sarda, catalana.
Cunoastem si alte familii (grupe) de limbi: slavone, germanice, celtice,
indiene, iraniene.