www.dacoromanica.

ro
 IN EDITURA

CARTEA ROMÂNEASCA"
ACADEMIEI No. 3 -5
apar urmätoarele publicatiuni literare
fice, de popularizare :
mai
literara, care au tuturor rna-
rilor nostri siriitori.
Apare cite 32' pe
autor.
abonamentului 50 numere Lei 125.-
Au acurn 180 de numere,
de Lei 3.-
Este singura publicatie de
. pularizare
conducerea d-lui Simionescu, Universitar membru
Academiei patru pentru
pentru gospodari ; Din aplicalá a dat
la acum, o enciclopedie
folositoare tuturor.
Abonamentul pentru numere Lei
unei brosuri, din ori ce serie este de Lei
excelenta publicatie,
se poate de bine
pentru toti agricultorii, le pune la cunostinte
speciale sfaturi trebuincioase pentru soiur de
Au acum 25 de
Abonamentul pentru Lei' 80:-
Pretul numk' Lei 4.-
Aceste se vânzare la toate
abonamente trimitându-se
pe adresa :
CARTEA ROMANEASCA"
No.3 5
www.dacoromanica.ro
 ANUL AL XIX-lea

CALENDARUL

PE 1925
Variate articole literare si
de inedite.
Splendide suplimenteartistice.
privitoare toate marile
evenimente ale anului. Repro-
dupa operele pic-
sculptorilor
români, etc., etc.

ROMANEASCÁ
www.dacoromanica.ro
CALENDARUL
NERVEI
PE 1925

www.dacoromanica.ro
 numele lor

SF. VASILE
2 Bilvestru
3 Sf. pror. Malahia
4
5 M. Teompet
BOTEZUL
SF. i

8 Domnica C.
Vineri 9 M.
Par. Grigorie Episo.

12 M. Tatiana
Marti 13 M. Ermil
Mierouri 14 in Sinai $ Raid
Joi 15 Pavel Tibeul
16 Sf. Petru
17 f Antonie eel Mare
18 f
19 Macarie
Marti Eftimie eel Mare
. 21
Joi 22 Sf. Apostol Timotei
23 Climent
24 Xenia (Unirea Princip.)

26 Xenofont
Marti 27 loan gura de aur
28 Efrem
29 Sf. Ignatie
30 Vasile,Grig.ellon(Trei-efet).
www.dacoromanica.ro
31 Sf. doft. f. arg. Kiril Ion )
 NOTITE

TIPOGRAFIA CARTEA ROMANEASCA

www.dacoromanica.ro
VI

M. Trifon
Luni INTAMPINAREA DOMNULL I
3 Prea Simion
4 Isidor
Joi 5 M. Agatia (Jumátatea ierniil
Vineri 6
7 Partenie
Marele M. Teodor Sratilat
M.
Marti M. Haralambie
Miercuri M.
Meletie
Vineri 3 Martinian
14

Luni 16 M. Pamfil
Marti 17 Marele M. Teodor Tiron
18 Papa Roma
19 Ap. Arhip
Vineri 20 Leon Episo. Catanei
21 Timoftei mortilor)
Sf.
Luni 23
Marti 24 + Aflarea cap. Ion Bot.
Mierouri Tarasie
Joi 26 Porfirie
Vineri 27
www.dacoromanica.ro
28
 VII

NOTITE

ROMANEASCA
www.dacoromanica.ro
 numele

Luni 2
Prea Evdoohia
Sf. M. Teodot
)
Marti 3 S-tii M. Eutropie, Cleonie
4 Gherasim
Joi 5 M. Conon
Vineri 6 S-tii M. Amorea
7 M. din Herson, Efrern a.

Luni + 40 Mucenici (40 de

Marti 10 Sf. M.
11 Sofronie al
Joi 12 Teofan
Vineri 13
14 Benedict
S. M. Agapie
Luni 16 Sf. M. Savin
Marti 17 omul lui D-zeu
Miercuri 18 Pár. Kiril arh. Jerusalem.
Joi 19 Sf. M. Hrisant Dania
20 uci$ mán. Sf.
21 Primáverifi
22 Sf. Mihail Vasile preotul
Luni 23 Nifon
Marti 24 Prea Zaharia
Miercuri 25 BUNA VESTIRE (BlagoveM
Sobor
Vineri 27 S-ta M. Matrona
128

9 Pár.
Luni 30 P. Joan
www.dacoromanica.ro
Marti 31 de minuni Ipatie
 NOTITE

ZINCOGRAFIA CARTEA ROMANEASCA

www.dacoromanica.ro
 numele

Miercuri )
Joi 2 Tit. de minuni
Vineri 3 Pár. Nichita
4 '
M.
Luni
Marti Georgie
Miercuri 8 Sf-tii Ap. Irodion Agav. Rut
Joi 9 M. EupsichN din Cezarea
Vineri 10 S-tii M. Tarentie
11 M. Antipa lui
1

Luni 13 M. Artemon patimilor)

Marti 14 Sf. Martin
15 Sf. Aristarch Trofirn
Joi 16 Sf. Agapia Hionia
Vineri 17 Simion Persianul
18 loan

2 PA$T1
Marti 2 SF.

Vineri 24 Elisaveta
25 Sf. Apost. evang. Marcu
2 M. Vasile
M. Simion fratele Domnului
Marti 28 Apostol
Mierouri 29 9 Mucenici din Kizic
www.dacoromanica.ro
30 Apostol
 XI

NOTITE

TURNATORIA CARTEA ROMANEASCA

www.dacoromanica.ro
 ee

Vineri Sf. Pror.

2 Ad. Atanasie Mare
3 M. Thnotei
Luni 4 Sf. M. Pelagma
Marti 5 M.
6 Sf. Prof.
Joi 7 M. Acachie
Vineri 8 f Sf. evangelist Ion
9 Prof. Isaia
10 Apost. Simeon Zilot
Luni 11 Muo.'Mochie
Marti 12 Par. Epifanie
Miercuri 13 S-ta
Joi 14 Sf. M. Isidor Terapont
Vineri 15 Pahomie
Par:
17 Apost.
Luni 18 Sf. M. Teodot
Marti 19 Sf. M. Patrichie
20 Sf. M. Talaleu
Joi 21 IMP. r-TIN ELENA
Vineri 22 M. Vasiliso
23 Mihail
24
25 A 3-a afl. a Cap. Sf. Ion
Marti 26 Sf. Ap. Carp
27 Sf. Eliade ji.Terapont
28
Vineri 29 Teodosia
30
www.dacoromanica.ro
31 Apost.
 NOTITE

LEGATORIA CART EA ROMANEASCA

www.dacoromanica.ro
XIV

numele

Luni
Marti 2 Sf.
3 Sf. M.
Joi 4 Mitrofan
Vineri 5 M. Dorotei
6 Visarion

7 RUSALULE

10 M.
11 Sf. Ap. Vartolomei
Vineri 12 Onufrie
M.

(pot sf. Petru)

Marti 16 minuni Tihon
17 Sf. M. Manuil Pavel
18 M. Leontie Ipatie
19 Apost.
20 Metodie

M. Agripina
ION BOTEZAT.
6 David din Tesalomc
27 Samson

moa5t. Kir. Ion

www.dacoromanica.ro
 NOTITE

STEREOTIPIA CARTEA ROMANEASCA

www.dacoromanica.ro
XVI

il
Sf. Doft.:Cosma Damian
Joi 2 Punerea Vestmánt
Vineri 3 M. Iaoint
4 Andrei Critianul
Atanasio din
Luni 6 Sisoe mare
Marti Toma
8 M. Procopie
Joi 9 M. Pangratie
Vineri 10 din Nicopol
11 M. Eufimia

12 Proclu
Luni 13 Sobor. Arhang. Gavril
Marti 14 Apost. Achila
Mierouri M.
Joi 16 M. Atinoghen
17 M. Marina
18 M. Emilian

Duminicá 19 Cuy.
Luni 20 PROOROC ILIE
Marti 21 Simion
22 Sf. Maria Magdalena (arb. nat.)
23 M. Trofim, Teofil Fooa
Vineri 24 M. Hristina
25 + Adormirea sfintei Ana
Dunlinicä
26 N.
27 Mucenioul Pantelimon
Marti 28 8f. Ap. Prohor, Nioanor )
29 Sf. Calinio
Joi 30 Sf. Ap. Siluan
www.dacoromanica.ro
Vineri 31 DreptulEvdochim (Post Sf. Marii)
 XVII

NOTITE

FOTOGRAFIA CARTEA ROMÂNEASCA

www.dacoromanica.ro
 Cei 7
2
Luni 3 Isakie Dalmat.
Marti 4 Sf. 7 Mucen. din Efes
LA
Vineri 7 Prea Dometie
8 Sf. M. Emilian
' 9 Ap.
Luni 10 Sf. M. Laurentie
Marti 11 Sf. Arhidiacon Evplu
12 Sf. Fotie
Joi 13 Maxim
MAICH DOMNULUI
16 Aduc.
Luni 17 M. Miron
Marti 18 M. Floru Lavru
Miercuri 19 M. Andrei Stratulat
Joi 20 Sf. Pror.
Vineri 21 Sf. Apost. Tadeu
22 Sf. Agatonie
Sf. M. Lup
Luni M. Eftihie
Marti Ap. Vartolomeu
Miercuri Sf. M. Andrian Natalia
Joi Pimen
SF. ION
Ion Pavel
www.dacoromanica.ro
3 Pun. M. Domn.
 XIX

NOTITE

HELIOGRAVURA CARTEA ROMANEASCA

www.dacoromanica.ro
SEPTE MBRIE
numele

Simion
2 M.
Joi 3 Sf. M.
Vineri 4 Sf. M. Vavila
5 Proor.

6 M. Eudoxie
Luni 7 M. Sozont
Marti 8 NA*T.
Mierouri 9 Ana
Joi 10 M. Mitrodora (
Vineri 11 Teodora
12 M. Avtonorn

13 M. Cornelie Sutasul
Luni 14 -H-INÁLT. SF.
15 M.
16 M. Eufirnia
17 M. Sofia
Vineri 18
19 M. Savatie
20 M. Evstatie
21 Apost. Codrat
Marti 22 M. Foca
Miercuri 23 Joan Botez.
Joi 24 M. la
Vineri 25 Eufrosina )
26 Prist. Sf.

M. Calistrat.
Luni 28 Hariton.
Marti 29 Chiriao
www.dacoromanica.ro
Mierouri 30 Grigore
 NOT ITE

CARTONAJE CARTEA ROMÂNEASCA

www.dacoromanica.ro
 Joi Apost. Anania
2 M. Ciprian Justin
3 M.

Marti 6 Apost. Toma

7 Sergie Vach
Joi Pelagia
Vineri 9 Apost. al lui Afeu
10 M. Evlampie

Tarah
Marti 13 M. Carp Papil

Vineri
*
16 M. Loghin
17 Proor. Osie

Marti 20 M. Artenie
21
Joi 22
Vineri 23 Ap. Jacob fratele Domnului
24 M. Areta

M. Marchian
DUMITRU
28 M. Terentie
Joi 29 M. Anastasia
Vineri 30 M. Zinovie
www.dacoromanica.ro
31 Apost. Stahie
 XXIII

NOTITE

FABRICA DE PLICURI CARTEA

www.dacoromanica.ro
XIV

Luni
2 Sf.
3 Sf. M.
Joi 4 Mitrofan
Vineri 5 M. Dorotei
6 Visarion Ilarion

7 RUSALIILE
%
Mierouri 10 M. Timotei
Joi 11 Sf. Ap. Vartolomei
Vineri 12 PAr. Onufrie
13 M.

(pot sf. Petru)

Marti 16 Sf. Tihon
17 Sf. M. Manuil Pavel
¡Joi 18 Sf. M. Leontie Ipatie
19 Apost.
20 Metodie

23 M. Agripina
ION
Vineri 26 David din
27 Samson

Sf. Kir.
www.dacoromanica.ro
AP
St.
PAVEL
 NOTITE

STEREOTIPIA CARTEA
www.dacoromanica.ro
XVI

Sf. Doft4Cosma Damian

Joi 2 Punerea
Vineri 3 M. Anatolie
4 Andrei Critianul
5 Pär. Aton
Luni 6 Sisoe eel mare
Marti 7 Toma
8 M. Procopie
Joi 9 M. Pangratie
Vineri 10 45 mucenici din
11 M. Eufimia
Duminia 12 Proclu
Luni 13 Arhang. Gavril
Marti 14 Apost.
M.
Joi 16 M. Atinoghen
17 M. Marina
18 M. Emifian

Luni 20 SF. PROOROC ILIE

21 Simion
22 Sf. Maria Magdalena
Joi 23 M. Trofim, Foca
Vineri 24 M. Hristina
25 Adormirea sfintei Ana
26 N.
Luni 27 f Mucenieul
Marti 28 8f. Ap. Prohor, Nioanor )
29 Sf. M.
Joi 30 Sf. Ap. Siluan
www.dacoromanica.ro
31 DreptulEvdochim (Post Sf. Mary
 XVII

NOTITE

FOTOGRAFIA CARTEA ROMANEASCA

www.dacoromanica.ro
XVIII

Cei 7
2 Aduc. moat.
Luni 3 Pár. Isakie Dalmat.
Marti 4 Sf. 7 Mucen. din Efes
LA
Vineri 7 Prea Dometie
8 Sf. M. Emilian
9 Ap.
10 Sf. M. Laurentie
Marti 11 Sf. Arhidiacon Evplu
12 Sf. Fotie
Joi 13 Maxim
MAICII DOMNULUI
16 Adue. Mantuitorului
Luni 17 M. Miron
Marti 18 M. Floru Lavru
19 M. Andrei Stratulat
20 Sf. Pror. Samuil
Vineri 21 Sf. Apost. Tadeu
22 Sf. Agatonie
M. Lup
Luni M. Eftihie
Marti Ap. Vartolomeu
Miercuri Sf. M. Andrian Natalia
Joi )
SF. ION
Pavel
www.dacoromanica.ro
31 Pun. M. Domn.
 XIX

NOTITE

ROMANEASCA
www.dacoromanica.ro
 numele

:Marti
Mierouri 2 M.
Joi 3 Sf. M.
Vineri 4 Sf. M. Vavila
5 Proor.

6 M. Eudoxie
Luni 7 M. Sozont
8 NAGT. MAICII DOMNULUI
Miercuri 9 Ana
Joi 10 M. Mitrodora (
Vineri 11 Teodora
12 M.

13 M. Cornelie
Luni 14 MALT. SF. CRUCI
Marti 15 M. Nichita Visarion
Mierouri 16 M. Eufirnia
17 M. Sofia
Vineri 18
19 M. Savatie
Duminicá 20 M. Evstatie
Luni 21 Apost. Codrat
Marti 22 M. Foca
Miercuri Sf. Botez.
Joi 24 M. la
Vineri Eufrosina
26 Prist. Sf.
)
M. Calistrat.
Luni 28 Cuy. Hariton.
Marti 29 Chiriao
Mierouri 30 Grigore
www.dacoromanica.ro
 NOT ITE

CARTONAJE CARTEA ROMÂNEASCR

www.dacoromanica.ro
 eumele

Apost. Anania
Vineri 2 M. Ciprian Justin
3 M.

Marti 6 Apost. Toma

Mierouri 7 Vach
Joi Pelagia
Vineri 9 Apost. Jacob al lui Afeu
10 M.

Tarah
Marti 13 M. Carp

Vineri 16 M. Loghin
17 Proor. Osie

Luca
20 M. Artenie
21 Ilarion
Joi 22 Pár. Averchie
Vineri 23 Ap. Jacob fratele
24 M. Areta

5 M.
'.
28 M. Terentie
i 29 M. Anastasia
Vineri 30 M. Zinovie
www.dacoromanica.ro
31 Apost. Stahie
 NOTITE

FABRICA DE CARTEA ROMÂNEMCA

www.dacoromanica.ro
XXIV

numele

Sf. Doft. Cosma

Luni 2 Sf. M.
Marti 3 Sf. M. Achepsina
.4
Joi Sf. Galaction
6 Pavel
de litin

8 Sf. ARIL GAVRIL )

9 Sf. M. Onisifor
10 Sf. Apostol Erast
Mierouri 11 Sf. Mina, Viet. Vicent.
Joi 12 Sf. Ion Milostiv
Vineri 13 Sf. loan aur
14 Sf. Ap.

15 Sf. M. Gunis
Luni 16 f Sf. Ap. evang.
Marti 17 Grigorie
18 Sf. M. Platon
19 Proor. Audie
Vineri 20 P. Grigorie decapolitul
21 INTRAREA IN
22 Sf. Ap. Filimon
23 Sf. P. Grigor.
Marti . 24 Petru
25 Sf. M. Ecaterina
Joi 26 Alipie
Vineri 27 M. Persul
28 Sf. M. eel

29 Sf. M. Paramon
www.dacoromanica.ro
I 30 f Apostol Andrei
 NOTITE

LINIATURA CARTEA ROMANEASCA

www.dacoromanica.ro
XXVI

Zliele
Marti Proor. Naum
Mierouri 2 Proor. Avacum
Joi 3 Proor. Sofronie
Vineri 4 M. Varvara
5 f
i
Marti 8 Patapie Cezar (
Miercuri 9 Zemislirea:Sf. Ana
Joi 10 Sf. M. Mina
Vineri 11 Daniil
12 + Pär. Spiridon de min.

i 15 M. Elevterie
16 Proor.
Joi 17 Proor. Daniil
Vineri 18 M. Sevastian
:Sambätä 19 M. Bonifacie

Temistoole
Marti 221M. Anastasia )
Mierouri 23 10 din
M. Eugenia
Vineri 5
SOB. PREA CURAT.

Marti 29 14 mii de prunci

i M. Anisia
www.dacoromanica.ro
31 Melania
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

REGENTUL ANULUI.
E.
Regeutul anului 1925 este Mart e.
este a patra in ordinea sale de Soare. Se
la 228 milioane kilometri depärtare de Soare
(odat umátate mai departe de la
milioane kilometri la Perigeu 98 kilometri la Apogeu. Volu-
lui Marte este de 0,57 al Pámántului. Diametrul este de
km., adicä din lungimea diametrului Se
jurul axei sale 24 ore minute. Drumul jurul
relui face intr'un an 321 zile. Sträluoirea sa pe este la
Perigeu (punctul mai apropiat de Intrece aceea
a stele de 1-a. Cu luneta se vede disc al Lunei,
de nenurnárate drepte sau pe cari astronomii le-au
numit Canale", din care cauzá se crede ar
Marte are doi ce se greutate, foarte
In Mitologia Greco-Romanä, la Greci, Mars la Romani
privit ca rásboiului. El fiul lui iter al Juno
multele fapte duse un rásboiu cräncen contra
tilor, uriagi ce nu puteau biruiti de ce se ridicaserá
contra Jupiter a celorlalti zei, pe monstruosul s,
pe fratele acestuia pe ceilalti la unul.
In statuele greco-romane este ca ou
coif, gata de
In Astrologie, Marte stápánegte semnul care
boaie cráncene, oameni a.
Marte planetele se va apropiere
drumul nesfargit bolta zodiile care
va trece timpul sale, va aduce vársári de omoruri,
jafuri, de a.
In general Marte are asupra se vor
sub stäpinirea sa. Ei vor aplecati spre vitii.
va fi putin roditor ou toate vor multe, dar ele vor
fi repezi scurte, adeseori de grindinä furtuni, cari vor nimici
recoltele vor Primavara va umedk vara
tari, toamna uscatk iarna geroasá. Vor fi multe
mai ales la cátre verei.

CHRONOLOGIE PE ANUL 1925

crearea lulian 7412
Dela crearea Lumei stilul Gregorian 6018
fondarea
Dela nagterea lui Isus . . .
.. 2884
1925 »
Dela venirea Romanilor In Dacia . . . 1821
Dela cregtinarea Romänilor 1704
Dela desbinarea Bisericei apusene de rásáriteani . . 871
Negru, Domnul
latemeierea Munteniei . . . 635
intemeierea Moldovei . . 580
www.dacoromanica.ro
Dela Infiintarea Metropoliei
inventia Tipografiei
Moldovei de Juga-Vodi 524
483
 MINERVEI XXIX

Dela aderea Constantinopolului sub . . . 471 ani

Dela descoperirea Americei de Cristof Columb 433 »
Dela moartea lui cel Mare, Moldovei : . . 421 »
reforma lui Luther . . . 408
Dela Mihai Viteazul ca domn al Tärilor Románe 324
desrobirea limbii nationale de tipárirea
oelei dintái limba româná 274 »
inventiunea maainelor . 226
trecerea Transilvaniei sub Casa de Habsburg 225
Dela rápirea Bucovinei de Austria . 148
Dela rápirea Basarabiei de Rusia . . 112
revolutia lui Tudor Vladimirescu 104
Dela revolutia lui Avram
Románia (dela 11 1848)
Dela desfiintarea iobägiei Transilvania .
....
In Transilvania
. . .
din
. 77
76
Dela unitea principatelor Muntenia Moldova . . 66
improprietárirea táranilor sub Cuza 61
Infiintiintarea Mitropoliei Romäne din Transilvania
Dela detronarea lui Vodá alegerea lui Carol I 59
Dela proclamarea Independentei României 48
realipirea Dobrogei la România 45 )
prodamarea Regatului Romániei 44 »
MM. LL. Regele Regina . 32
Carol 31 »
Dela realipirea Silistrei la prin dela 12
isbucnirea Marelui Rásboi Mondial 11 »
Dela moartea Regelui Carol I 11
suirea pe tron a M. S. Ferdinand . . . 11
intrarea intregirea Nea-
. 9
Dela dela 8
Romániei Mari 6
Dela Incoronarea MM. LL. Ferdinand I Reginei Maria
Alba Iulia 3

LEGALE
STABILITE LEGEA REPAUSULUI DUMINICAL
DECRETE REGALE
1. Toate Duminicele de peste an. 7. Särbátoarea Muncii (1 Maiu).
2. Nou (1 Ianuarie). 8. Proclamarea Independentei
3. Botezul Domnului (6 Ianuarie). mâniei (10 Maiu).
4. Unirea Române 9. Ziva Eroilor (28 Maiu).
(24 Ianuarie). Maria Mare August).
5. (2 zile, 19 20 Aprilie). Sf. Dumitru (26 Octomvrie).
Gheorghe (23 Aprilie). 12. Criciunul, (2
6.
www.dacoromanica.ro 25 26 Dec.).
 XXX OALENDARUL

RELIGIOASE, NATIONALE REGALE CE SE TIN

DE AUTORITÄTI

1. Sf. Vasile 7-8. liile S-ta Treime.

6. Botezul Domnului. 29. » S-tii Ap. Petru Pavel.
7. » Botezätorul. 20. lie
24. » Unirea 6. Aug. Schimbarea la
2. Feb. Intampinarea D-nului. 15. Adorm;rea Maid D-lui.
25. Martie Buna-Vestire. 8. Sep. Nasterea Maici D-nului.
19-21. Apr. Sfintele 14. » Cruci.
23. Gheorghe. 26. Sf. Dumitru.
1. Maiu Sárbätoarea 8. Nov. Arh. Mih. Gavril.
10. 21. » Intrarea Biseria.
21. Siii Imp. Elena. 6. Dec. Nioolae.
28. Ziva Eroilor. 25-27. » Cráciunul.
Vacantele Sfintelor Sfirbátori ale 2 zile
de Sarbátori se ou 2 zile dupä ele.
In Ajunul Anului Nou serviciul este suspendat.

Din aceste investesc oficial:

1 Ianuarie. A No u. Se prin Te-Deum la Mitropolia din
6 Ianuarie, Domnului: Se Serbeazá Tara prin
Divin Paradá
17 Aprilie, iner ea e, seara, Serviciul Sfäntului Epitaf, la
polia din
18 la miezul noptii, spre Duminicá. Serviciul In vi er i i
Domnului; la Mitropolia din ou Militará.
10 Maiu, Aniversarea Proolamárei Independentii Romániei.
Se Tara Militará.
28 Maiu, Comemorarea Eroilor morti pentru Patrie. Se face
toatä Tara Divin Mormintele

Se Te-Deumuri in Tara, suspendarea serviciului

In urmätoarele aniversári ale Familiei Regale:
22 Ziva Numelui M. S. Reginei Maria.
24 August, Ziva M. S. Regelui Ferdinand I.
16 Octomvrie, Ziva Nasterii A. S. R. Principelui Carol.
29 Ziva Nasterii M. S. Reginei

Ziva de 24 Ianuarie, Aniversarea Unirei Románe

a Infäptuirei României Mari, se toata Tara In
mod deosebit, programe alatuite de Culturale.
Aniversarea luptelor dela se In
localitate, programe speciale, alcátuite de Militare.
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL MINERVEI XXXI

POSTURILE 1925.
a) LA ORTODOM
1) Zile le de Vineri de peste an, de
legate.
2) Bobotezii, Vineri Ianuarie.
3) Postul Pastilor sau Päresimile, 48 zile, de Luni 2 Martie páná
18 Aprilie inclusiv.
4) Sfintilor Apostoli, 14 de Luni 15
28
5) Postul sau al Adormirei Domnului,
de Vinert 31 lie Vineri 14 August
6) Capului Sf. Joan Botezátorul, 29 August.
7) Ináltarea Sf-tei Cruci, Luni 14 Septembrie.
8) PostulCráciunului al 40 de
Duminia 15 Noemvrie Joi 24 Decembrie, inclusiv.

POSTURILOR (HARTI)

1) Miercurile Vinerile dela Domnului In

Bobotezei, pentru toate ale mâncárii.
2) Vinerea din a Tirio-
dului, pentru toate,,ale
3) Vinerea din de a treia Tri-
sau numai ouä, lapte,

Buna Vestire Floriile, din Postul Pastelui, numai pentru peste

Miercurea Vinere'a (a
pentru toate ale
6) Miercurea Vinerea din pentru
toate ale
7) l'a (din numai peste.

b) LA CATOLICI
1) (Páresimile), 46 zile, de Mierouri 25 Februarie
11 Aprilie inclusiv.
15 zile de post mare
a) 25 Februarie..
b) Quatemberul Päresimilor, 4, Vineri 6 7
Martie.
c) Vinerea Vineri 10
d) Quatemberul Rusaliilor, 3, Vineri 5 C

e) Quanterul Sf-tei Cruci, 16, Vineri 18,

19 Septembrie.
f) Duminica Adventului, 29 Noembrie.
g) Quatemberul Adventului,
www.dacoromanica.ro
16, Vineri 18
19 Decemvrie.
 CALENDARUL

Sunt exoluse dela Post toate Durninicile, de aceea a Adventului

In Päresime se carne pe zi, de zilele
Miercuri
LA
1) Postul Esterei, Adar (9
2) Postul Tamus, 17 Tamus (9 lie)
3) Postul Av, 9 Av (30 lie)
4) Postul Ghedalia, 3 Tieri (21 Septembrie)
Postul de Iom-Kipur, 10 Tisri (28 Semptemvrie)
Din aceste zile de post, 4 se prin:lipsá de ori-ce alimente
pe tot timpul zilei (de pánä seara), de Iom-Kipur
mai strict, In seara de ajun dureazá 36 ore.
d) LA MUSULMANI.
Postul cel mare al Musulmanilor este amazanul, care 30 zile,
care 3 zile de särbátori mari ale Bairamului. In acest
an Ramazanul 26 Martie 24 Aprilie.

VACANTE
de Casatie, Curtile de Apel Tribunalele
24 la 8 Ianuarie, dela Floriilor la Duminica Tornei
dela Julie la Septemvrie.
Judecitoriile de Ocol vacante dela 24 Decemvrie la 2
din Mare In Tornei.
Deosebit de toate instantele mai
toarele
Domnului, Dumitru,
Arhangheli Mihail Gavril, Nicolae, Sf. Vasile, Botezul
Ion BotezAtorul, Buna Vestire, Gheorghe,
(ziva lEroilor), Constantin Elena, Pogorarea Sfäntului Duh
(Rusatile), S-ta Treime, Petru Pavel, Adormirea Maicii Domnului,
plus Särbitorile Nationale 24 10 Maiu.

SÀRBATORI NATIONALE REGALE

ZILE MARI ALE NEAMULUI ROMANESC

5 Ziva A. S. R. Principesei Ileana (1909).

10 MM. Romäniei (1893).
24 Proclamarea Unirei Tärilor Române (1859) a Infäptuirei.
Rominiei Mari (1919).
14 Martie Proclamarea Regatului (1881).
23 Cásátoria AA. LL.-Principele Carol Principesa Elena
www.dacoromanica.ro
(1921).
9 Unirea Basarabiei România (1918).
 CALENDARUL MTNERVEI

20 Aprilie Ziva Nasterii A. S. R. Elena (1896)

23 Ziva Numelui M. S. Regelui II al Greciei.
24 Ziva Numelui M. S. Reginei Elisabeta a Greciei.
3 Mai Proclamarea Revolutii In (1848).
10 Proclamarea Independentei Romaniei
21 Ziva Numelui AA. LL. Elena
28 Ziva Eroilor Neamului Romanesc.
Prodamarea Marei Revolutii In (1848).
22 lie Ziva Numelui M. M. L. L. Reginelor Maria a Romaniei
Maria a Jugoslaviei. .

24 Luarea (1917).
5 August Ocuparea Budapestei (1919).
13 ,, (1595).
18 , Ziva Nasterii A. S. R. Principelui Nicolae (1903).
19 (1917).
24 Ziva M. S. Regelui Ferdinand I al Tuturor
nilor (1865),
25 A doua mare dela Oituz (1917).
27 Intrarea Romaniei in Rásboiul pentru 1ntregirea
(1916).
Luarea Grivitei (1877).
30 M. S. Regelui Alexandra I. al Jugoslaviei.
11 Proclamarea de Rege al Romaniei a M. S. Ferdinand I (1914).
12 Ziva Nasterii M. S. Elisaveta a Greciei (1894).
Incoronarea MM. LL. Regele Regina la Alba-Julia
16 ,, A. S. R. Principele Carol Mosten. Tronului-(1893).
25 mare dela Oituz (1916).
29 Ziva M. S. Reginei Maria a (1875).
7 Noemv. Ziva Nasterii A. S. R. Principele Mihai (1921).
8 Ziva Numelui A. S. R. Principele Mihai.
28 Plevnei (1877).
28 Unirea Bucovinei (1918).
1 Unirea Ardealului (1918).
6 ,, Ziva Numelui A. S. R. Principele
28 Ziva M. S. Reginei Maria a Jugoslaviei (1899).
ANIVERSARI NECROLOGICE
23 Martie Ziva Mortii Elisaveta a (1916).
Ziva Mortii Domnitei Maria, unica a Regelui Carol I.
a Reginei Elisaveta. (1874).
10 Ziva Mortii Regelui Carol I al (1914)
2 Noemv. Ziva Mortii (1916).

OMPT ECLESIASTIC
ORTODOX:
. . . 7 Sfintele 19
Solar 2 13 Maiu
Epacta XVII Domnului 28
Litera Dominicalá E Joia . . . . . 4 Iunie
Carnavalul 39 Duminica Rusaliilor . . 7
Duminica Triodului 8 Fevr. Tutur. 14 »
Läsatul de came 22 Postul Apostoli 14 zile
de
Duminica Floriilor . .
www.dacoromanica.ro
.
Martie
. . 14 Noem
XXXIV

TARIFUL POSTAL, TELEGRAFIC TELEFONIC

INTERN
vigoare dela laauarie 1924
In serviciul intern de telegraf telefon
se vor dela 1924
urmátoarele taxe:
A. - PO§TA

Art. 1.-Pentru o scrisoare

localitate din
Pentru flecare 20 gr. sau
greutatea páná
adresatá fie loco, fie in
20
de 20 gr. In plus,
. . lei
. lei 0.50
-
.
Scrisorile nefraucate se

se remit acestora
...
care; iar cele insuficient francate,

de taxe;
...
la destinatie ou dublul taxelor de fran-
dublul

in timp de
minimum
Scrisorile nefrancate adresate militarilor grade inferioare in tiny
scrisorile
lei 1.-

adresate militarilor, grade inferioare jandarmilor

rurali, se incara la acestora, ou taxele de
Art. - Pentru simple lei 0.50
Art. 3. - Pentru postale pentru fieeare parte
a lei 0.50
Art. 4. - din industria sunt
complect francate, se ca cele emise de Stat; introduse in plicuri
deschise, ori peste dimensiunile reglementare, se
Art. 5. - Pentru imprimate, de 50 grame sau de
50 . . . . . . . . . lei 0.25
Imprimatele se admit la 2 Kilograme greutate; cele pentru
uzul orbilor la 3 Kgr. pentru acestea se de
sau fractiune de 500 grame . lei 0.25
Pentru didactice literare, cataloage imprimate de editurá
50 grame
la 2 Kgr. greutate, de
Art. 6.-Pentru ziare, putând fi
. ..... grame sau
de suplimentul
de
. lei 0.05
pentru publicatiunile periodice, apar in putin
sunt depuse la ziarelor sau
tiunilor, de editori sau de depozitari, grame sau
de 50 grame lei 0.05
Paehetele astfel de ziare se admit la
maximum greutate.
Toate celelalte ziare periodice se oa imprimate
conform art. 5 de mai sus.
Art. 7.- Pentru de la greutatea de 150 gr. lei 1.-
Pentru 50 sau de 50 gr. plus . . lei 0.50
de se admit la maximum 2 Kilograme greutate
de
. 8.- Pentru probele de márfuri,
Pentru
la greutatea
sau fractiune de 50 gr. plus
100 gr. lei -
. . lei 0.50
Probele de sewww.dacoromanica.ro
admit maximum greutate.
Art. 9. - Pentru trimiterile de sub art. 2. 3, 4, 5, 6, 7 8 francarea
 CALENDARUL MINERVEI XXXV

eel putin In parte la prezentare este obligatorie, contrariu obiectele res-

pective se restitue prezentatorilor; surd sau
plecati, cad In rebut; sunt insuficient francate la prezentare, sunt
la destinatiune dublul insuficientei, un minimum
de lei 1.-
Art. 10. - Imprimatele, de probele de márfuri se
pot expedi grupate, aplicandu-li-se In acest caz taxele trimiterei
mai limita celei mai reduse.

Serviciul corespondentelor inregistrate, adeverire

de primire de ramburs.
Art. 11. - Trimiterile de sub art. 1, 2, 3, 4 5, 6, -7, 8 10 se pot
depune Inregistrá ca recomandate, pentru fiecare
In parte, taxele de francare un drept fix de . . . lei 2.-
Art. Trimiterile recomandate specificate la art. 11 precedent
pot depune aviz de primire, percepandu-se, pe taxele
pective de recomandare pentru fiecare parte un
drept fix de . . . lei 3.-
. 13.- Pentru o foaie de reclamatiune se va percepe o de lei 3.-
A rt. 14. - Trimiterile recomandate pot fi Incarcate ramburs
la 10.000 lei, percepandu-se pe taxele respective de francare
recomandare, urmatoarele taxe:
Pentru rambursuri la valoarea de 500 lei inclusiv. . . lei 0.50
lei 1.-
Acest drept se
dela 1.000 lei sus .....1.000

timbre postale, cari se

.
. lei 3.-
pe obiectul
respectiv, pe timbrele ce reprezintä taxa de francare recomandare.
Sumele din rambursuri se converteso In mandate
deducandu-se mai taxele prevazute pentru mandatele

Serviciul abonamentelpr la postale.

Art. 15. - Abonamentele la postale se
a) Pentru o lunar lei 50.-
b) lei 100.-
IV.
Serviciul corespondentelor adresate poste-restante.
Art. 16. - Corespondenta mandatele,
mesageriile cum poste-restante,
supune pentru fiecare obiect In e, la un drept fix de lei 2.-
V.
Serviciul abonamentelor la ziare
periodice.
rt. 17. - Pentru abonamente la ziare periodice ce
apar in cuprinsul e prin intermediul oficiilor
abonamentelor fixate de Administratiile respective taxelo
de framare prevazute la art. 6, se mai percepe de fiecare ziar parte,
abonamentul este trimestrial, semestrial
www.dacoromanica.ro sau anual, un drept fix
de lei 3.-
XXXVI CALENDARUL

VI.
Serviciul mandatelor.
rt. 18. -
domiciliu.
eartonului mandat
19. - Taxa pe valoare a mandatelor
.
care se
se fixeazá
plata la
. lei -
a) Pentru mandatele la 100 lei, de 25 lei sau fractiune
de 25 lei . . . . . lei 0.50
.

b) Pentru mandatele mai mari de 100 lei, inclusiv 1.000 lei, de

taxa de 2 lei, ouvenitá pentru prima de lei, se percepe de
100 de lei sau fractiune de 100 de lei in plus, . lei 1.-
e) Pentru mandatele mai mari de 1.000 lei, inclusiv 10.000 lei,
de taxa de 11 lei, pentru prima mie de lei, se percepe de
care 1.000 lei sau fractiune de 1.000 lei plus, lei 5.-
t. 20. - Pentru mandatele expediate telegraf, taxele
prev5zute de art. 18 19 precedente, se mai
a) Suprataxa de art. 60 din acest tarif, adia . . . lei 1.-
b) telegraficá lei 10.-
Mandatele eventuale complectate
particular/ nu sunt admise.
rt. 21. - Taxa de sub art. 18 se la prezentare timbre
incrustate sau aplicate pe cartonul de mandat pe
mandat: taxele de sub art. 19 se numerar registrul de
prezentarea mandatelor, jar taxele telegrafice de sub art. 20, a) b),
se percep tot numerar registrul de prezentarea telegramelor.
Pentru un aviz de primire pentru o foaie se
percep taxe obiectele recomandate, prev1zute la art. 12
13 din tarif.
Art. 22. - Mandatele telegrafice nu valabile deat
cursul emisiune a lunei care celei de emisiune;
peste acest mandatele trebuesc fie vizate pentru o
de valabilitate de atre Controlul Directiunei Generale a Tele-
grafelor Telefoanelor.
VII.
Serviciul de valorilor.
(Cupoane efecte de comert)
Art. 23. - Plicurile valori de la maximum de 10.000 lei
de se supun pe taxele de franeare recomandare pre-
väzute sub art. 11 la un drept fix de trimitere parte de lei 2.-
taxele ordinare de recomandare dreptul fix de
2 lei, se timbre aplicate pe plicurile trimiterilor respective.

Serviciul mesageriilor.
In serviciul mesageriilor, taxele se greutatea valoarea
trimiterilor astfel:
1. - TAXELE PE GREUTATE.
Art. 24. - Pentru pachete, gropuri casete de Kilogram sau
a)
de Kilogram:
www.dacoromanica.ro lei -
 b)
aceluias judet, sau in
Când obiectele
dete nelimitrofe.
destinate
....
obiectele sunt destinate In aceeasi localitate

toate celelalte
looalitätile
din judetele limitrofe;
. .
situate In
. lei 5.-

Art. 25. - Pentru de valoare, aceleasi taxe ca pentru

-sorile reoomandate (art. 11).
2. - TAXELE PE VALOARE.
A r t. 26. - Pentru gropuri, de valoare
10.000 lei valoare, de fiecare mie de lei sau fractiune de mie lei 3.-
pentru exoedent de fiecare mie de lei sau de mie lei 1.-
rt. 26 s. - Pentru cárti didactice literare edi-
-tate In România, precurn rechizite taxa pe greutate
h art. 24 pe valoarea preväzutá la art. 26 se reduce ou 50%.
A rt. 27. - Pentru pachetele voluminoase sau fragile, taxele pe greu-
-tate vor cu 50%.
rt. 28. - Pentru obiectele de mesagerii lnoärcate ramburs
maximum de 10.000 lei se vor percepe pe taxele de francare,
greutate valoare, taxe:
Pentru rambursuri valoarea de 500 lei inclusiv . lei 0.50 .

1.000 . . lei
i dela 1.000 lei in
Taxele previzute la art. 24, 26, 27 28 precedente se percep
mnai In numerar obligatoriu la prezentare.
rt. 29. - Pentru obiectele de mesagerii expediate aviz de
taxele de franoare pe greutate valoare specificate la art. 24,
26 eventual 27 28 de mai se mai percepe dreptul fix pre-
la art. 12 de mai sus, iar pentru foaia de reolamatiune se percepe
taxa dela art. 13 de mai sus.
rt. 30. - Pentru predarea la domioiliu a pachetelor
Administratia are organizat serviciu de transport al paohetelor la
domioiliu, se percepe la destinatie un drept de factaj de fiecare
parte 5 Kilograrne greutate . . . lei 3.-
. 31. - Pentru fiecare pachet, grop, sau scrisoare de valoare,
nu s'a dela in termen de 3 zile libere, dela data
avizului, se percepe pentru fiecare zi ce trece peste termenul de
mai sus, un drept fix de magazinaj zi de .....
. lei 1.-
Taxele prevázute la 30 31 precedente nu se anuleazá, in
obiectele de mesagerii se inapoiazá la originá sau se
in alte
Art. 32. - Obieotele de reexpediate la looalitate sau
la se prin cu taxele initiale pe
la care se mai adaugá eventual taxele de volum sau fragil,
factaj magazinaj.
A rt. 33. - Pentru obiectele de mesagerii de toate felurile retrase
inte de expediere, nu se restitue taxele percepute.

Servioial Biurourilor de
Art. 34. - Pentru vamal aducerea
. . . . lei 10.-
. 35. - declaratiuni de import sau export:
a) declaratia www.dacoromanica.ro
la 3 colete sau pachete inclusiv,
lei 3.-
fix de '
 b) deolaratia cuprinde dela 4 páná la 25 colete sau pachete
un drept fix de lei 6.-
ouprinde peste 25 sau pachete, peste taxa
sub litera b, mai sus, 25 colete ori sau fractiune
de 25 colete sau pachete ce prisoseso peste primele 25, . . lei 3.-
- Art. 36. - Pentru manipulatie de fiecare colet sau
de
. 37. - Pentru pachetele cari nu se vor
......un drept
termen
. lei 3.-
de 3 zile libere dela predarea avizului, un drept fix de magazinaj pentru
fiecare zi de intarziere, lei 1.-
t. 38. - Pentru pe taxele dela art. 34, 35
precedente, de fiecare operatiune un drept fix de . . . . . lei 5.- .

A . 39. - Pentru coletele sau pachetele importate drept de export,

de operatmne, pe taxele dela art. 34, 35 un drept
fix de lei 5.-
t. 40. - Pentru
drept fix de
t. 41. - Pentru operatiunile efectuate de
.....
de export ou dreptul de import un
5.-
destinatarii sau
.

procuristii se va percepe un drept de colet sau

lei 5.-
A rt. 42. - Spese pentru reambalarea coletelor sau pachetelor vámuite
ca: Mrtie, sfoará, ceará, plumburi, etc., de fiecare oolet
lei -
X.
Servicii postale eventuale.
rt. - Pentru reeomandate simple sau ou ramurs pentru
mandate sau telegrafice, reouvremente de
destinate pentru interiorul sunt prezentate Duminicile
legale, pe taxele respective se percepe drept
pentru obiect de lei 2.-
A 44. - Restituirea obiectelor documentelor gäsite
dentele rebut, se face schimbul unui drept de lei 5.-
XI.
Comisionul Postal.
rt. -
obiectele comandate sau distribuite prin
de oomision postal, se va peroepe o de aplicatá la
:
a) valoarea märfei este la 500 lei lei 6
b) 1.000 lei, pentru
la 1.000 lei . . . lei
1.001 lei sus, orioare ar fi valoarea pentru plus se va per-
. . . . . . lei
Venitul provenit din postal se va urmeazá:
1. Pentru comenzile prezentate la oficiile de Stat speciale,
taxele se Impart
Se va face venit la Stat prin de timbre franco pe
cotorul foaei de 50%
50% va apartine dirigintelui sau agentului special, vor Impárti
mod egal functionarii pärtasi la executarea
2. Pentru comenzile prezentate la oficiile rurale autorizate taxele
dela aliniatelewww.dacoromanica.ro
a. b. c. de mai sus, revin intregime
rural respectiv.
 RUL ERVE XXXIX

rt. 46. - Pentru achitarea valorii mandatelor cererea

vartioularilor, la oficiile se va un
comision de 1,50% la valoarea mandatelor din care:
Se va acorda functionarilor o rernizá de 0,25%
singur, sau opereazá doi sau mai
restul comisionului se va face venit la Stat
timbre franco pe borderou de de 1,25% sau 1%.
B.
XII.
Servicial telegrafiei ou fir
rt. 47. - telegramele ordinare, oricare ar modul de trans-
znitere, de fiecare cuvânt lei
de (Z) prezentate de corespondentii formal autori-
ai ziarelor, periodice, de publicitate in
intern, de o red,ucere de taxa ordinará
reducere nu. se aplicá taxelor eventuale pentru indicatiuni
ca urgenta, adeverire de etc.
Art. 48. - Pentru telegramele (D) taxei ordinare
ouvânt.
Art. 49. - Pentru telegramele ou taxa ordinará
plus taxa pe cuvânt a unei telegrame echivalenta
cuvintelor cerute ca
r5spunsul se cere a fi urgent (RPD) aceastá din va
Antreitl.
Art. 50. - Pentru telegramele osebit de ordi-
pe cuvant, jumátate din tax&
Art. 51. - adeverire de primire telegrafici
4PC) osebit de taxa pe cuvânt, un drept . . . . lei 5.-
rt. 52. - Pentru telegramele adeverire de primire
.osebit de taxa pe ouvânt, un drept fix de lei 2.-
t. - Pentru telegramele multiple (TM) osebit de taxa
cuvânt, de fiecare ce nu trece cuvinte, un drept
de lei 5.-
telegrama este mai mare de 100 dreptul fix precedent
pentru 100 sau fractiune de 100 cuvinte, ce
peste prima sutá de
Ar t. 54. - Pentru mai multe destinatiuni se percepe
atAteaori taxa ordinará pe eventual cele
.destinatiuni are telegrama.
Art. - Pentru telegramele a se urmári se taxele
pentru prima destinatiune; pentru urnatoare,
. este taxele de reexpediere se percep dela destinatar
lindicatiunile date de care face reexpedierea.
rt. 56. - expres (XP) osebit de taxa ordinari
eveneual taxele supuse obligatoriu la plata
adeverirei de telegraficá de art. precedent a se
anal
Pentru astfel de telegrame se mai la un
.depozit plata expresului a mandatului postal care
oficiului de destinatie suma care a plätit expresul.
Art. 57. - telegramele particulare prezentate
www.dacoromanica.ro 22-8,
de taxele ordinare eventual cele accesorii o . . lei 3.-
XL

nu se aplia telegramelor de
A r t. 58. - La telegramele particulare prezentate
torile legale, oricare ar fi pe taxele ordinare

t.
In plus un drept fix de .....
eventual cele accesorii, rezultand din indicatiunile eventuale, se va
lei 3.-
- Pentru abonamentele la adrese convenite, anual lei 200.-
t. 60. - In afará de taxa ordinará pe cuvânt, se mai percepe la fie-
care telegramá prezentatá de o suprataxä de . . . . lei 1.-
t. 61. - Pentru fiecare copie ce se cere de pe telegramele
culare, un drept fix de lei 5.-
t. 62. - Pentru inlesnirea easelor comerciale, industriale, ori finan-
dare, etc., se admit telegrame acreditate unui depozit
depus de cei interesati la Casa telegrafic local.
Cuantumul depozitului se va calcula media taxelor telegramelor
prezentate pe 2 luni; lichidarea sumelor se face
Pentru contabilitatea acestor depozite se va percepe anual de
10.000 sau lei 100.-

Serviciul telegrafiei fir

t. 63. - Taxa cuvânt ea la telegrarnele ordinar-e (art. 47)
lei
Art. 64. - Taxa de de cuvânt lei
rt. 65. - Taxa de bord, de cuvânt . . . . . lei
t. 66. - Pentru somuniatele de prea primite telegrafia
fir din sträinätate, 10 bani pentru Administratie
de la aceste comunicate; pentru cursul bursei leu
pentru fiecare casá de sau institutie financiará

C.
XIV.
Serviciul urbane
1. INSTALATIUNI
t. - Pentru un post principal in raza orasului odatá pentru
totdeanu lei 2000.-
.

. r t. 68. - Pentru un post principal afará de raza

circuit individual centrala, la depärtare in ouprinsul
udetului :
a) Pentru stibilirea circuitului la bariera inolusiv insta-
larea postului, odatá pentru . lei 2000.-
b) Pentru construirea barierá post, taxele vor
devizul Administratiunii postelor, telegrafelor telefonelor, osebil,
pentru de kilometru, sau fractiune de kilometru,
anual lei 200.-
Asemenea posturi de raza orasului, retelele
baterie nu se vor admite de In cazuri speciale.
A r t. 69. - Instalarea posturilor suplimentare de interior, sau exte-
rior raza orasului, sau de razá, reteaua.
intermediul principal, se va face devizul
Administratiunei www.dacoromanica.ro
t. 70 71 se suprimä.
 CALENDARUL

A r t. 72. - Pentru (intercomunicatiune exterioar6)

posturi principale din posibilitatea
instalatia se va face deviz
Asemenea nu se vor admite de
A r t. 73. - intercomunicatiuni de interior, prize de curent
sonerü suplimentare, instalarea se face de
deviz.
t. 74. suprimá.
2. ABONAMENTE

A rt. '75. - considerate sa urbane, cele din tate capitalele

judete, cum alte importante, mai malt
posturi prinoipale, In privinta abonamentului se Impart In
categorii:
a) In categoria I-a mai malt de 3000 posturi
b) In categoria II-a cele cu 501-3000 posturi principale;
In categoria cele ce au la 500 posturi principale.
Art. 76. - Abonamentele telefonice pentru posturile principale
de I-a categorie locatiunea pentru aparat, linie
centralk se
a) posturile instalate la domiciliul abonatul exer-
profesiunea sau comertul, anual ....... . . lei 2.500 -
b) Pentru posturile instalate la biroul sau domiciliul unde abonatul
profesiunea sau comertul, la de Stat, sau
spitale, institutiuni stabilimente de binefacere, stabi-
limente industriale (fabric* anual de post . . . lei 5000.-
e) Pentru instalate la cluburi, de credit
case de sohimb), hoteluri localuri de detail
urante, carciumi, cafenele) anual de
post lei 10000.-
Art. 77 78 se
Art. 79. - centrala unuia din posturile telefonice la
literile dela art. 76, va avea mai mult de 20 posturi suplimentare
de interior, se vor lua másuri pentru de noi circuite de
20 posturi suplimentare sau fractiune.
Art. 80. - Abonamentele telefonice pentru posturile principale din
din a categorie, aparat, linie
numär In vor anual respectiv de . . lei 2000, 4000 8000,
iar pentru din din a categorie respectiv lei 1500.
2500 4000,
A r t. 81. - persoane deosebite In imobil sau
in imobile deosebite din cuprinsul se ser-
comun de acelasi post telefonic, taxa instalare
numai de abonatul principal, taxa abonament se de
abonat, categoria din care face pentru
lei 1000 in de categoria I-a, 750 lei,
de categoria H-a 500 lei In de categoria
In abonatul secundar obiar In cuprinsul
aceleiasi un al aparat derivatie la postul
principal, In toate
posturile principle.
Directiunea nu-si o obligatie de abonatul
secundar, cazul abonatul principal s'ar muta In parte
i se mute www.dacoromanica.ro
postal telefonic la noul domiciliu, a
 MTNERVEI

muta, nu ar mai conveni abonatului secundar folosinta apa-

ratului
rt. 82. - Pentru posturile suplimentare de
taxa de abonament a principal de care depinde.
Art. 83. - Pentru posturile suphmentare de interior se percepe
25% din taxa de abonament al postului principal care comunicá,
post suplimentar, numärul nu trece de 10.
In cazul numárul posturilor suplimentare este mai mare de
se percepe pentru post ce trece de acest la
10 la de la 51 sus 5 la sutá.
rt. 84. - Pentru telefonice exterioare retelei urbane se
percep de abonament din care face parte abonatul
categoria retelei urbane respective.
Art. 85. - Pentru intercomunicatiunile exterioare se percepe un abo-
nament special anual de lntretinere, . lei 3000, 2000 1500.
86. - Pentru o de abonament anual . . . lei 100.-
t. 87. - Pentru o sonerie suplimentará abonament anual lei 100.-
rt. Pensionarii P. T. T. functionarii P. T. T. vor
din taxele de abonament.
Taxele de mutare, in caz eventual, se vor intregime.
rt. 9. - Pentruca un abonat poatá primi expedia telegra-
mele prin telefon la dela domiciliu, va oficiului
un depozit de 300-500 lei.
depozit identic va oficiului pentru convorbirile
interurbane dela domicilu in serviciul telegrafic este
separat de eel telefonic.
manipularea contabilitatatea acestor depozite se va
anual un drept fix de fiecare depozit de . lei 100.-
Taxa telefonärei
. . . .
Prin telefon nu se pot preschimba deck telegramele
.......
telegrame la sau dela domiciliul unui abonat
. . lei

3. POSTURI TELEFONICE.

A r t. unui post principal din

ori suplimentar de interior dintr'o in alta din
imobil, sau altul postul principal lei 600.-
t. 1. Mutarea unui post principal sau de exterior
imobil lei 1500.-
t. 2. - Se suprimá.
rt 3. - Mutarea centralelor telefonice dintr'o
imobil, se face devizul Administratiunii postelor.
A r t. 4. - Pentru mutarea unei centrale, unul sau mai multe
circuite pincipale suplimentare, dintr'un imobil in altul, de
circuit principal sau suplimentar de exterior, . lei 1500.-

4. TRANSFORMARI DE POSTURI
Art. 95. - Luerärile pentru diversele transform5ri de posturi telefo-
nice cerute de abonati se fac deviz.
Art. 6. - Când din diferite imprejurári, instalarea posturilor
mentare de interior, de eurent sau soneriilor suplimentare,
mutärile unor asemenea instatiuni dintr'o alta
imobil sau imobile www.dacoromanica.ro
deosebite din cuprinsul aceleasi
zute de art. 69, 73 90 nu se vor efectua de Directiunea Gene-
 XLIII.

ralk aceasta in interesati, va ca ele se

execute un biurou technic autorizat de
In acest caz, nu se va da da
unei fäcute de personalul technic al
Directiunii Generale, percepandu-se o de 100 lei deplasarea
personalului technic verificarea; 100 lei de
post supus verificärei 200 lei pentru centrale.
5. CESIUNI DE POSTURI TELEFONICE TRECEREA FOLOSINTEI
INSTALATIILOR ALTOR PERSOANE.
A r t. 7. Pentru trecerea folosintei instalatiilor telefonice la alte
persoane cesiuni (soti, frati succesiuni,
fuziuni sau de firme comerciale, industriale, etc., ori
schimbare de domiciliu, precum fostul locatar la insta-
eel nou ao un drept . . . . lei 500.-
Pentru telefoanele instalate de la domiciliul functionarilor
inceteazä din diferite motive cer
nerea insalatiunilor, iar autoritatea respectiv& la instalatie in
favoarea functionarului se percepe un drept de . lei 200.-

6. TAXELE AVIZELOR TELEFONICE.

Art. 8. - Avizele se vor ca telegrame cuvintelor.
Art. 9. - Pentru o convorbire din cabinele publice posturile
din retea de 3 minute sau fractiune de 3 mi-
nute lei 2.-
rt. 1 - Pentru o convorbire cabinele publice sau pos-
turile abonatilor posturile din reteaua interurban& a judetului
tiv, de fiecare 3 minute sau fractiune de 3 minute lei 5.-
t. 1 - Idem posturile telefonice din judetele vecine lei 8.-
t. 102. Idem posturile din judetele nelimitrofe . lei 10.-
t. 103. - Convorbirile urgente se taxeazä dublul ixelor de
mai sus.
104. - Convorbirile telefonice particulare efectuate orele
21-8 se vor o suprataxä de 5 lei taxele prev&zute
art. 99, 100, 101 102.
Art. 1 5. - Convorbirile particulare efectuate särbä-
torde legale se vor taxa ca urgente.
Ar t. 1 6. - Pentru ziare, de publicitate sau corespondentii
autorizati de ziare se orele 13-15 18-24 o reducere de
asupra taxelor prevázute la art.-100, 101 102 nu li se
de sub art. 104 105 precedente.
7. INSCRIERI MULTIPLE IN LISTA ABONATILOR.
A r t. 107. - Pentru abonat hstä la mai
multe litere, pentru fiecare suplimentark abonament anual
de . . . . lei 50.-
Aceia0 se va percepe pentru modifiaare
cererea pentru când doi abonati se
unul altuia.
Când se va cere in a al
telefonului, acesta se va face contra abonament anual de
la din ce www.dacoromanica.ro
fi urmat acea dacá
post separat.
 V CALERDARUL

Serviciul retetelor interurbane.

1. TIUNI.
Ar 108. - Când studiul pentru infiintarea
.
necesita cheltueli, cei odatá cuprezentarea cererei de insta-
vor lása oficiului respectiv, un dupá apreciarea dirigintelui,
pentru acoperirea cheltuelilor la cari ar da acest studiu.
t. 109. - pentru instalarea post telefonic principal,
legáturá un oficiu telefonic-postal sau un post telefonic comunai
instalári de posturi suplimentare de interior exterior,
taxele se percep devizul Administratiunii postelor, telegrafelor
telefoanelor.
t. 110. - Intercomunicatiuni exterioare Intre instalatiile
abonati retelele interurbane, se admit conditiuni
retelele urbane se deviz.
t. 111. - Pentru un numär
totdeauna . . . .......
schhnbátorul
.
t. 112. - Osebit de taxele specificate la art.
lei 500.-
precedente,
se mai urmätoarele taxe, este cazul:
a)
de
cablu subteran sau aerian de flecare hectometru
anual
b) Locatie pentru circuitele aeriene pe
lei
Statului de
-
sau fractiune de hectometru, anual lei 20.-
. 113. - Se suprimá.
Art 114. - o instalatie interurbaná s'a de
instalatiei aparatul materialele pentru a fi racordate la
taxe fixe:
t. 115. - verificärei unui post telefonic simplu . lei 50.-
t. 116. - Costul verificärei centrale lei 100.-
t. 117. - verificárei kilometru de circuit . lei 100.-
2. ABONAMENTE.
t. 118. - De fiecare post principal lei 1000.-
t. - Pentru convorbiri posturi din din
judetului respectiv, de fiecare post principal, osebit de taxa
la art. 118 precedent, se mai percepe abonamentul preväzut
reteaua categorie clasa din care face
parte abonatul.
t. 120. - Pentru un post suplimentar interior, anual . lei 100.-
t. 121. - Pentru un post suplimentar exterior, anual . lei 200.-
A r t. 122. - Pentru o anual . lei 50.-
t. 123. - Pentru o sonerie suplimentark anual . . . . lei 50.-
t. 124. - Pentru o de curent, anual lei 50.-
3.
A r t. 125. de kilometru sau fractiune
de kilometri de linie, lei 100.-
4. MUTARI TRANSFORMÄRI.
rt. 126. - Luorärile de mutári transformäri de in retele
interurbane se fac dupe
5.
www.dacoromanica.ro
t. 127. - Pentru trecerea folosintei In sehimbári
proprietate un drept fix de lei 200.-
 LENDARUL XLV

CONVORBIRI.
A . 128. - Pentru convorbiri se percep taxele preväzute
urbane (98-106).
Serviciul judetene.
1. TRANSFORMARI.
Art. 129. - Retele telefonice judetene numai In teritoriul
Regat.
Pentru instalatiunile, mutärile transformärile de posturi telefonice
se Administratia P. T. T. lucrárilor se
Incaseaza dupe deviz, Intoomai dupá cum se prevede
intreprinse.
Din reteaua fac parte toate posturile telefonice instalate la
comunelor rurale, Administratiile de plask jandarmeria
ori diverse instrtutiuni stabilimente judetene, legate
telefonice fie direct cu centrala prefecturei, fie prin intermediul altor
centrale sau subcentrale judetene, cum posturile telefonice instalate
capitala judetului, la domiciliul prefecturei, directorului prefecturei, sau
altor functionari de conducere ai prefecturei, toate acestea instalate cu
materialele personalului prefecturilor de judet.
2. ABONAMENTE.
. 130. - Posturile telefonice judetene, astfel cum au fost definite
precedent, sunt scutite de ori ce taxe de abonament. urmare
convorbire oficialk efectuatá posturi telefonice din
judet, este de ori ce taxe, pentru efectuarea
ei s'au intrebuintat numai circuitele judetene; de ce pentru
efectuarea unei atari convorbiri s'a intrebuintat in total sau In parte,
un al Statului, sau a necesitat interventia unei centrale a Statului,
convorbirea se va Inregistra de primul care a Inlesnit efectuarea
ei, situatia formular 325, taxa In
de care depinde autoritatea care a provocat Convorbirea; iar pentru
sumelor cuvenite Statului din atari convorbiri, se vor face la
finele lunei conturi pe Ministere, formularul 325,
tocmai cum se procedeaz& cu 39 pentru Incasarea
taxelor telegramelor ofioiale.
A r t. 131. - de prefoctur&
trala oficiului capitalei de judet, putin Dintre
acestea unul este considerat de serviciu, servind pentru
posturile telefonice comunale, iar restul circuitelor dintre
centrala prifecturei sunt considerate ca urbane principale
supuse la taxa abonamentului integral tariful categorii care se
clasificatä respectivä.
t. 132. - Circuitele cari ohciile nereedint& de judet ou
telefonice comunale sunt considerate ca de serviciu ea
atari nu sunt supuse la nici o de abonament
XVIII
Instalatiuni private.
A r t. - o linie telefonic& privatá din cuprinsul pro-
respective se impune la o
deauna, de
de kilometru sau fractiune de
.......
de autorizatie, odatá pentru tot-
postwww.dacoromanica.ro
de linie . .
. lei 100.-
-
XLVI CALENDARUL

t. 134, - Pentru retelele telefonice private din provinciile alipite,

cari avut autorizatiuni administratiile statelor au apar-
tinut de unire nu se va pretinde o
autorizatie pentru instalatiunile deja existente, ci numai pentru
daosele de instalatiuni ce se vor face pe viitor.
A r t. 135. - Intreprinderile particulare, cari au deja instalatiuni
fonice sunt obligate a trimite Directiunii Generale, Servicial Technic
o de plan ou toate detaliile ale acestor instalatiuni.
Ele nu le vor putea modifica sau autorizatiunea
Directiunei Generale, contrariu vor fi pasibile de sanctiunile
de art. 9 aliniatul 3 din repulament.
. 136. - Toate centralele instalatiunilor telefonice de interes pri-
vat localitätile statul are retele telefonce urbane sau
bane vor fi obligatoriu legate prin circuite telefonice centralele Sta-
tului din respective. - In acest caz mentionatele centrale de
interes privat se centrale principale.
rt. 137. - Centralele principale ale instalatiunilor de interes privat
comunicatie ou centralele Statului sunt clasificate ca posturi
principale urbane interurbane, centralele Statului cari
sunt legate fao parte din retelele urbane sau interurbane.
t. 138. - celelalte posturi telefonice ale unei retele tele-
de interes privat, racordate la unei de interes pri-
vat, ce prin circuit direct o a Statulni, vor fi ola-
ca posturi suplimentare de interior, sau exterior, urbane sau
interurbane, caz, indiferent dac& legátura centrala
se face direct sau prin intermediul uneia sau mai multor
trale de interes privat.
t. - o
prin circuit telefonie o
de privat, este
interurban& de
privat a interprinderi, acest se mai
instalate alte posturi telefonice intermediare ale interprinderei, aceste
posturi intermediare vor fi considerate, din punotul de vedere al apli-
taxelor de abonament, ca posturi suplimentare de exterior.
A r t. 140. - Retelele telefonice de interes privat, considerate
o extensiune a retelelor urbane sau interurbane ale atare,
posturile telefonice din aceste retele vor fi supuse
Aprilie 1922 la taxele de abonament prevázute pentru retelele urbane
sau interurbane, tinandu-se coat de clasificarea de
138 139 precedente; Intretinerea instalatiunllor este sar-
proprietarilor acestor instalatiuni.
t. 141. - Pentru convorbirile efectuate posturile telefonice
din de interes privat posturile telefonice retelele urbane
sau interurbane la care cele contractate abonamente, Intro-
prinderile respective vor depune centralelor Statului dedozitele
mite de art. 89 din tarif.
Ar 132. - Pe de interes privat nu vor permite
personalului intreprinderilor respective.
t. 143. - Intercomunicatiuni Intro retelele de
privat a mai multor intreprinderi nu admise, de
prin unui Stat.

www.dacoromanica.ro
 MINERVEI XLVII

TARGURILE DIN IN ANUL 1925

Abrud (Alba-de-jos), 3 Martie, 5 Mai, 22 Sep., 22

(Tarnava-mare), 14 Apriliei, 31 Oct.
(Turda-Aries), 19 Martie, Noemvrie.
Agiudeni (Roman),
Agnita (Tarnava-mare), 14 Martie, 13 21 Decemvrie.
(Trei-scaune), 16 Februarie, 6 Mai, 29 Decemvrie.
Alamor (Alba-de-jos) 5 Marte, 4 Septemvrie.
Alud (Alba de jos), 25 Ianuarie, 18 Mai, 19 August, 16 Oct.
Alba-Iulia (Alba-de-jos), 15 Aprilie, 26 lie, 30 Septemvrie, 15 Dec.
(Bihor), 28 Februarie, 20 19 Septemvrie, 12 Decemvrie.
Alexandria (Teleorman), 15 Iunie.
(Cojocna), 23 Ianuarie, 1 Maiu, 22 17 Septemvrie.
Mina (Sibiu), 20 Februarie, 31 August.
Apold (Thrnava-mare), 23 Martie, 7 ecemvrie.
Arad (Arad), 4-8 Aprilie, 4-8 31 Octombrie, 4 Noemvrie.
Aradul-nou (Arad), 1 Martie, 16 Octomvrie.
(Sátmar), 24 Aprile, 16
(Cojocna), 24 Aprilie, 16 Octomvrie.
Argintoaia (Mehedin0), 9 August.
Armeni (Alba-de-jos), 5 Februarie, 25
Arpasul-de-jos 6 Julie, 11 Octomvrie.
Asuagiul-de-sus (Sälaj), 21-22 Ianuarie, 21-22 Martie, 5-6 Julie, 25-26
Septemvrie.
Ataki (Soroca), 19-21 6 Maiu.
(Tknava-mare), 14 Febtuarie, 24 April, August, 6 Decemvrie.
Avrig (Sibiu), 13 Aust.
12 11 Septemvrie.
Bahnea 9 Februarie, 18 Maiu, 30 Septemvrie.
Baia (Suceava Moldovei) 19 Maiu, 11 August, 28 Septemvrie.
Baia-de-Cris (Hunedoara) 2 lanuarie, 16 Martie, 14 Aprilie, 8 21,
Septemvrie, 20 Noemvrie, 7 21 Decemvrie.
Baia-mare (Sátmar), 14-15 Martie, 23-24 4-5
August. 17-18 Noemvrie.
(Gorj), 7 Aprilie, 11
Bálti 2-5 Ianuarie, Februarie, 2-5 August,19-22 August,
21 Septemvrie, 27 Octomvrie, 6 Noemvrie, 4 Decemvrie.
(Roman),
Bandul-de-câmpie (Murás-Turda), 31 Octomvrie.
(Neamtu), 6 Maiu.
(Tutova), 6 2 August, 12 Septemvrie, 27 Septemvrie.
(Arad), 16 Martie, 29 19 Decemvrie.
(Arad), 30 Martie, 26 Octomvrie.
Beba-veche (Timis-Torontal), 9 Martie, 8 14 Septemvrie.
6Aprilie, 23 Mai, Septemvrie, 28 Noemvrie.
(Bihor), 14-15 Fevruarie, 8-9 31 Iulie, 1 August 6-7 Nov.
Bicaz 24 Aprilie, 25 August.
Biertan 17 Aprilie, Septemvrie.
Bileag (Bistrita 21 Martie.
(Caras-Severin), 28 Ianuarie, 6 Aprilie, 22
(Thrnava-mare), 12 Maiu, 13
(Bistrita-Násäud), Maiu, 27 August, 19 Noemvrie.
www.dacoromanica.ro
Blaj (Alba-de-jos), 12 Aprilie, 2 Decemvrie.
XLVIII CALENDARUL

Bogdana 15 Julie, 21 Septemvrie.

Bogdana (Tutova), 19 A.ugust.
Martie, 7
(Roman), 12 lie.
Bogsa-Montanä (Caras-Severin), 3-6 Aprilie, 5-8 17-20 Julie,
25-28 Septemvrie.
7 10 Julie, 7 August, 27 Saptemvrie, 3 Octomvrie,
6 Decemvrie.
27 Septemvrie. - 12 Octomvrie.
Borgo-Prund (Bistrita-Msäud), 14 Aprilie, 30
(Vaslui), 7 Aprilie, 7 17 7 Noemvrie, 4 19
Borosineu (Arad), 7 Ianuarie, 27 26 Octomvrie.
Borosneul-mare (Trei-scaune), 18-19 Februarie 20-21 26-27 August
11-12 Noemvrie.
(Arad), 23 Aprilie, 1 Octornvrie, 17 Decemvrie.
Botesti (Roman), 6 28 August.
Bozovici (Caras-Severin), 28 Ianuarie, 15 Aprilie.
Brad (Hunedoara), 20 Martie, 2 29 Septemvrie, 6 Decemvrie.
15 Iunie.
Brâncoveni (Romanati), 22 Martie.
Brasov (Brasov), 26 Octomvrie.
Breaza (Prahova), 6 Maiu.
Bretou (Trei 25 Ianuarie, 7 August, 26 Septenwrie.
Brosteni (Ialomita), 12 Julie.
7 Julie.
(Ilfov), Mai, 28 August.
'21 Septenivrie.
Budesti (Neamtu), 2 August.
Buruenesti (Roman), 4 Julie.
Buteni (Arad), 18 Februarie, 8 Septemvrie.
Buza (Solnoc-DoMca), 20 Ianuarie, 20 Aprilie, 28 26 Octomvrie.
(Buz6u), 7
(Timis-Torontal). 23-24 Ianuarie, 24-25 Aprilie, Julie,
1-2 Ootomvrie.
Cacova (Caras-Severin), 5 Maiu, 15 Septemvrie, 2 Noemvrie.
Cal (Alba-de-jos), 21 Ianuarie, 4 Octomvrie.
(Ialomita), 11 Sptemvrie.
(Orhei), 14-20 Octomvrie.
Cáluggreni (Vlasca), 14 Februarie.
(Sibiu), 3-4 Julie, 2-3
Câmpeni (Turda-Aries), 18 Aprilie, 13 9 Julie, 28 August.
(Câmpulung), 2 Februarie, 3 21 Noemvrie.
Câmpulung (Musoel), 7 Julie, 2
Câmpul-mare (Arges), 22 Martie,
Canija-mare (Caras-Severin), 29 Maiu, 15 August, 15 Octoinvrie.
(Romanati), 6 Maiu.
(Caras-Severin), 27-29 Ianuarie, 29-30 Aprilie, 5-6 August,
1 Octomvrie.
(Gorj), 22 Martie, 21 Septemvrie.
CArbunesti (Mehedfnti), 7 Julie.
(Ciuc), Martie, 24 16
27 August.
2 lulie, 27 Noemvrie.
Cata (Thrnava-mare), 7 Maiu, 16 Septemvrie.
Cehul (Sálagiu) 13 Fehruarie, 20 Martie, 5 10 28
www.dacoromanica.ro
Cernatu (Brasov), 20 Aprilie, 7 Septemvrie.
 CALENDARUL MINERVEI XLIX

11 lie, 13 Noemvrie.
Cetatea-albá 4 Noenwrie.
de Bala 6 Ianuarie, 3 Martie, 14 Aprilie, 16,
21 August, 22 Decemvrie.
Chibed 16 Februarie, 19 Maiu,
(Ismail), 27 Octomvrie.
Chinov (Mehedinti), 22 Martie.
7 Aprilie, 22
(Sibiu), 13 Ianuarie, 24 Martie.
Chisetäu (Timis-Torontal), 27 Noemvrie.
(Ohisináu), 9 Octomvrie, 8 Noenavrie.
Chisineu (Arad), 6 Ianuarie, 20 Aprilie, 28 Septemvrie.
(Bräila), 6 Maiu, 7 Julie.
3 Martie, 9 19 Septemvrie.
Ciacova (Timis), 3 Aprilie, 29 Maiu, 27 August, 10 Octonavrie, 11 Noemvrie.
Cianadul-Nemteso (Timis), 16 Martie, 15 12 Octomvrie, 7
(Timis), 16 Martie, 9 9 Decemvrie.
Cianadul-Ung. 14 Februarie, 16 Octomvrie, 11 Noernvrie.
(Tighina), 6 Maiu, 14 Octornvrie.
Cincul-mare (TArnava-mare) 11-14 Martie, 17-20
(Orhei), 14 Octomvrie.
Ciochina 20 Aprilie, 21 Septemvrie:
(Sibiu), 17 16
25 August.
19 Martie, 10 Octomvrie.
(Ciuc), 14 Apri lie, 22 Decernvrie.
3 9 Noemvrie.
Cluj (Cojocna) 10 Ianuarie, 12 Martie, 13 Septemvrie, 2 Noemvrie.
Main.
(Thrnava-mare), 7 Ianuarie, 14 Aprilie, 25 Julie, 1 Octomvrie.
Cojoona (Cojocna), 15 Aprilie, Noemvrie.
(Bacáu), 22 Martie, 21 11 Septemvrie, 15 Decenwrie.
(Timis-Torontal) 2 Martie, 15 31 August.
Copsa Mare 23 August.
(Tirnava-mia), 28 Aprilie, 23 August.
(Mehedinti), 7 Julie.
Crasna 20 Ianuarie, 14 Aprilie, 14 13
Crasova (Caras-Severin), 23-24 Aprihe, 28-29 11-12 Noemvrie.
Cristurul-Sácuesc (Odorhei), 24 Februarie, 3 611 Septemvrie.
(Thrnava-Mare), 19 Ianuarie.
Crivesti (Roman), 2
Curtea (Arad), 2 26 Septemvrie.
Curtea de (Arges), 9 August, 28 August.
(Caras-Severin), 6 August.
(Roman), 19 August.
4 Martie, 3 2 August , 21 Noemvrie.
Davideni (Roman), 9 August, 11 Septemvrie.
Delem (Vaslui), 28 August.
Dej 27 Februarie, 28 Maiu, 17 Decemvrie.
Detta (Timis-Torontal), 24 Martie, 15 12 Septemvrie, 30 Noemvrie.
Deva (Hunedoara), 14 Ianuarie, 13 3 August, 30 Octomvrie.
29 Februarie, Maiu 24 Julie, Oct.
Dobreni (Neamtu), 7
(Timis-Torontal), 9 Septemvrie.
(Roman), 2 Septemvrie, 27
www.dacoromanica.ro
Dorohoi (Dorohoi) 7 Julie.
Calendarul Minervei 4
Drag (Cojocna), 9 Aprilie, 6 Julie, 18 August, 7 Noemvrie.
Drághiceni 9 August.
27 Septemvrie.
Dumitresti 2 August, 28 August.
Edenti (Hotin), 6 Maiu, 19-28 August.
Eted, (Odorhei), 3 Februarie, 4 8 29 Septemvrie.
12 9 Septemvrie, 6 Decemvrie.
Fäget (Caras-Severin), 14-17 16 Martie, 20 Aprilie, 5
6 Julie, 28 August, 8 Noemvrie, 19 Decemvrie.
(Suceava Moldovei), 2 August.
Feldioara (Brasov), 26 Martie, 14 Decemvrie.
Ferihaz (Tarnava-mare), 5 Martie, 20 15 August, 15
(Vaslui), 2 August.
Focsani (Putna), 7 Julie.
(Cojocna), 27 August.
(Vlasca), 6 Maim
Frumoasa 7 14 Aprilie, 30 9:Septemvrie.
(Covurlui), 15 Februarie, 28 Martie, 19 August, 27 Oct
(Hunedoara), 5 Maiu, Septemvrie, 30 Decemviie.
(Roman), 12
Gherla 3-5 Februarie, 29 Aprilie- Maiu, 23-25
26-28
Ghialacuta (Mures-Turda), Ianuarie, 12 25 Noemvrie.
(Timis-Torontal), 31 Martie, 15 14 8eptemvrie.
(Cojocna), 20 Aprilie, 24 Julie, 11 Decemvrie.
(Turda-Aries), 3 Februarie, 8 Julie, 21 Octomvrie.
Ghiurgheni (Clue), 19 Aprilie.
Giurgeni (Ialomita), 22 Martie, 7 Aprilie, 20 Aprilie, 4 Maiu, 7
2 August, 21 Septemvrie, 27 Octomvrie.
Giurgiu 12 Julie, 28 August.
Godeni (Muscel), 27 Octomvrie.
(Hunedoara), 3 Maiu, 26 Octomvrie.
Greci 7 Aprilie.
Grindu (Ialomita), 22 Martie.
Guräsläu (Bistrita-Näsäud), 29 Ianuarie, Martie, 14
19 August, 21 ,Noemvrie.
(Roman), 21 Septemvrie.
(Arad), 12 16 Octomvrie.
Hateg (Hunedoara), Februarie, 28 August.
Hida (Cojoena), 6 Apriie, 26 Septemvrie.
Hotin (Hotin), 19-25 Ian., Maiu, 28 August 14 Octomvrie,
Huedin (Cojocna), 25 Ianuarie, 24 Februarie, 7 Aprilie, 26 26 Julie.
21 Septemvrie, 25 Noemvrie, 22 Decemvrie.
Hunedoara (Hunedoara), 12 Aprilie, 5 13 Noemvrie.
(Tarnava-mare), 27 28 Octomvrie.
(Turda-Aries), 1 Maiu, 3 Octomvrie.
Iasi 15 Martie, 3 Aprilie, 20 Aprilie, 5 7 Julie, 28 August.
(Thrnava-mic6), 27 Ianuarie, 26 Martie, 5 Aprilie, 5 Julie,
21 Septemvrie, 20 Noemvrie.
Ighiu (Alca-de-jos) 29 Maiu, 26 Octomvrie.
(Huned.), 19 lanuarie, 6 Aprilie, 22 6 Julie, 27 Augst, 11 Oct.
Ilirova (Orhei), 22-23 Maiu.
10 Februarie, 2 Maiu, 16 Octomvrie.
7.Iulie.
14 Cctombrie, 8 Noembrie.
Jibäu www.dacoromanica.ro
14 Februarie 5 Maiu, 11 11 Octomvrie, 18 Decemvrie.
 OALENDARUL LI

Jilava 15 6 August.
(Roman), 11 Septemvrie,' Octomvrie.
(Orhei), 21 Septenwrie.
2 Februarie, 5 Aprilie, 7 2
August, 4
17-18 Ianuarie, 12-13 Maiu, 5-6
lie, 25-26 Septemvrie.
(Turda-Aries), 29 Februarie, 25 Aprilie, 15 Iunie, 21
(Timis-Torontal), 6 Maiu, 2 August, 21 Septemvrie, 21
15
19 August.
(Caras-Severin), 1-3 Februarie, 3-5 27-29 17-19
Octomvrie.
Lupoaia (Mehedinti), 6 Maiu.
Lupoaia (Romanati), 8 Noemvrie.
(Turda-Aries), Februarie, 10 Aprilie, 5 August, 15 Noemvrie.
Mánásturul-ungureso 19 Martie, 28 20 August
11 Noemvrie.
(Putna) 19 August, 21 Septemvrie.
(Muscel), 5
Marpod (Sibiu), 8 2 Noemvrie.
Mavrodin (Teleornaan), 12
(Thrnava-mare), 7 Martie, 13 lie, 25 Septemvrie 30 Noenavrie.
Mehadia (Caras-Severin), 15 Ianuarie, 4 9 lie, 29
Merghindeal (nrnava-mare), 25-27 August.
Mertisoara (Timis-Torontal), 20 Aprilie.
(Roman), 12
Miercurea (Sibiu), 24 Februarie, 27 11 Noemvrie.
Mierourea-Ciucului (Ciuc), 22 Februarie, 30 Maiu, 13 29 Septemvrie.
(Turda-Aries), 24 Ianuarie, 30 Maiu, 6 August.
(Roman), 11 1
(Cojocna), 5 Ianuarie, 6 Aprilie, Maiu, 18 August.
(Roman), 19 August, 11 Septemvrie.
18 Martie, 6 Maiu, 8 Noeinvrie, 19 Deceinvrie.
5 Maiu, 24
Moldova-veche (Caras-Severin), 21 Aprilie, 27 August.
Monor (Bistrita-Nás6ud), 31 Maiu, 27 Septemvrie.
Mosna (Târnava-mare), 24 Aprilie.
(Roman), 19 August, 11 Septeinvrie.
(Cojoona), 5 Februarie, 28 Aprilie, 18 Ootoinvrie.
Nádlao (Caras-Sev.), 5 Ianuarie, 20 Julie, 28
(Bistrita-N5Aud), 27 Maiu, 8 Noemvrie,
Neamtu (Neamtu), 21 Maiu, 23 19 August, 19
(Dolj), 2
Negresti 14 Februarie, 7 Aprilie, 20 6 Main,
7 27 Septemvrie, 8 Noemvrie, 19
3 Februarie, 30 Maiu, 20
Oona-Sibiului (Alba-de-jos), 1 6 20
Odorheiu (Odorheiu), 26-27 Martie, 4-5 Octomvrie, 21-22
Decemvrie.
Ogra 7 16 Septemvrie.
Olafalgu-mare (Odorheiu), 11. Martie, 29 Noernvrie.
Olpret 1 Ianuarie, 13 Aprilie, 28 Maiu, 1 Aug.. 10 Oot.
(Ilfov), 12
26 Martie, 22 11 Septemvrie, 27 Octornvrie, 21
www.dacoromanica.ro
Oradea-mare (Bihor), 14 Martie, 20 5 10 Septemvrie.
 LII MINERVEI

(Hunedoara), 14 Martie, 4 4 Octomvrie, 6 Dec.

Oravita-românä (Cara$-Severin), Martie 25
(Orhei), Decemvrie.
(Trei-scaune) 18 Ianuarie, 5 Maiu, 6 Iulie 18
Orlat (Sibiu), 6 Aprilie, 29 August.
(Caras-Severin), 1-3 Maiu, 17-19 Septemwie.
(Roman), 22 Decemvrie.
(Arad), 27 Aprilie, 28 Julie, 12 Octomvrie.
Pantelimon 9 August.
Paraid (Odorheiu), 19 Martie, 26 Julie, 15 Octomvrie, 17 Decemvrie.
(Arad), 4-6 Maiu, 6-8 Septemvrie.
Pecica-veche (Arad), 2 Februarie, 24
(Timis-Torontal), 24 Aprilie, 15 24 Septemvrie.
(Arad), 8 Martie, 23 1 August, 20 Decemvrie.
Petrisu 1 Aprilie, 14 Octomvrie.
Petroseni (Hunedoara), 15 Maiu, 15 Octomvrie..
Piatra (Neamtu), 21 Februarie, 21 Maiu, 15 21 Noemvrie, 18
(Arges), 6 Maiu, 5 15 7
(Mehedinti), 9 Martie.
Plesesti 9 August.
(Prahova) 6 Maiu.
Poenari (Arges), 19 August.
Poiana 13 Julie, 21 Septemvrie.
Poiana (Roman), 26
Poiana-Säratá (Trei-scaune), Aprilie, 20 Maiu, 15
Polovraci (Gorj), 6 Maiu,
Porumbacul-de-jos Aprilie, 3 Septemvrie.
Preajba (Gorj), 6
. Prunisor (Mehedin0), 20 Aprilie, 27 Octombrie.
(Roman), 26
de-jos (Odorhei), 24 Aprilie, 24 21 Septemvrie.
5 Maiu, 20 Noemvrie.
Radna (Arad), 13 17 Octomvrie.
14 Aprilie, 26 Aprilie, 6 Maiu, 7 Julie.
21 Septemvrie, 27 Octomvrie.
21 Septemvrie.
(Timis-Torontal), 24 Aprilie, 25 August.
(Mures-Turda), 11-19 Februarie, 1-12 Maiu, 30 Julie,
10 August, Octomvrie.
(Sibiu), 16 Noemvrie.
(Caras-Sev.), 11 Aprilie, 22 August, 26 Septeinvrie.
Reteag 7 Maiu, 12 Julie, 28 Septemvrie.
(Tarnava-Mare), 25 Maiu.
Rezina (Orhei), 6-15 Maiu, 8 Noemvrie.
Rodna-veche (Bistrita-Násiud), 21 Februarie, 4 Maiu, 27 10 August,
31 Octomvrie, 16 Decemvrie.
Roman (Rom4n), 19 August.
Rosia (Alba-de-jos), 27 Martie, 9 Octomvrie.
Rosnov Februarie, 22 Martie, 20 Aprilie, 3 7
9 Septemvrie, 15 Octomvrie, 25 Decemvrie.
(Mures-Turda), 30 Martie, 30 Septemvrie.
(Roman), 21 aiu, 11
(Caras-Severin), 16 3 Noemvrie.
Sadagura 7 Februarie, 10 Aprilie, 2 August, Septemvrie
4 Octomvrie, 8 Noemvrie, 29 Noemvrie, 5 Decemvrie.
15 www.dacoromanica.ro
 VKI

6 Maiu.
(Sibiu), 14 7 Octomvrie.
anmärtinul-Homor (Odorheiu), 14 Februarie, 16 Maiu, Septemvrie.
(Bihor), 25 21 Septemvrie, 13 Octomvrie.
Sármasul-mare (Cojocna), 20 Ianuarie, 20 Aprilie, 10 Octomvrie.
(Roman) 27 Septemvrie.
(Sibiu), 29 Ianuarie, 24 24 August.
Sfântul Gheorghe (Trei-scadne), 19-20 Februarie, 30 Aprilie,
2-3 Julie, Octomvrie.
Sibiu (Sibiu), 7 Ianuarie, 5 Maiu, 15 Septemvrie.
(Solnoc-Dob.) 24 Februarie, 8 27 Septemvrie, 30 Noemvr'e.
Sighetul-Marmgiei (Maramures), 17-18 16-17 30-31
Sighisoara (Tanarva-mare), 16 24 4 Noemvrie.
Sinaia (Prahova), 27 August.
Sirete (Sirete), 15 Februarie, 5 27 August, 19
2 August.
6 Maiu.
6 Maiu, 6 7 27 Octomvrie.
Soroca (Soroca), 28 August, 3 Septemvrie.
(Gorj), 7 Aprilie.
(Storojinet), 1-3 Maiu, 20-23 Septemvrie.
Suceava 15 Ianuarie, 17 25 Iulie, 27 Sept., 8 Nov.
(Bräila), Martie, 22 Martie, 7 20 Aprilie, 3 12
2 August, 27 August, 21 Septemvrie, 27 Septemvrie, 27
7 Noemvrie, 21 Noenavrie, 4 19 Decemvrie.
eica-mare (TArnava-mare), 13 Decemvrie.
(Thrnava-mare), 12 11 Noemvrie.
ereaia (Fägáras) 10 Maiu, 23 August, 11 Noemvrie.
icul-mare (Bistrita-Näsäud), 1
imleul-Silvaniei 20-21 Martie, 22-23 Maiu, 25 Sept. 18 Dec.
omártin (Thrnava-mare), 4 Aprilie, 7 Noemvrie.
26-27 Martie, 18-19 13-14 August,.
5-6 Noemvrie.
Támáseni (Roman), 7 11 August.
(Iasi), 25 Julie.
Tärgu-Jiu (Gorj), 28 August, 27 Octomvrie.
(Mures-Turda), 10 23 4 Septenivrie,
Noemvrie.
30 Martie, 3 9 August, 21 Noemvrie.
9 Maiu, 28 Octomvrie.
Tásnad 13 Februarie, 9 Aprilie, 8 Maiu, 3 lulls, Sptemvrie...
16 Octomvrie, 13 Noemvrie.
Teaca (Cojocna), 1 Februarie, 1 Maiu, 5 Noemvrie,
(Teleorman), 22 Martie, 7 Julie.
(Alba-de-jos), 20 Februarie, 28 August, 8 Noemvrie.
Teregova (Caras-Severin), 19 24 6 7
Tigveni (Arges) 7
Timisoara (Timis-Torontal), 17 Martie, 30 14 August, 25 Septem
vrie, 18
Todireni (Roman), 27 August.
(Turda-Aries), 16 Maiu, 10 Octomme.
Trifesti (Roman)
(Roman), 7 Iulie, 6 August.
Turda (Turda-Aries), 8 24 Aprilie 24 9 6
Uda
www.dacoromanica.ro
Uioara (Aba de jos) 8 April, 12 August.
LIV MINERVEI

Ulmeni (Arges), 15
(Ilfov), 28 August,
Vaideeni (Valcea), 10 Martie 15 27 Julie, 14 Septemvrie
(Bihor), 24 Februarie, 16 4 Octomvrie.
(Roman), 22 Septemvrie.
28 August.
8 Aprilie, 6 Maiu, 16 August, 1- Decemvrie.
Venètia-de-jos 3 Martie, 8 Julie, 25 Septemvrie.
Vinerea (Hunedoara), 9 Ianuarie, 24 Aprilie.
Vinga (Timis-Torontal), 10 lie, 5 Octomvrie.
Vintul-de-jos (Alba-de-jos), 24 Noenwrie.
Vintul-de-sus (Tu.rda-Aries), 16 Martie, 8 23 August, 19 Noemvrie.
(Visnita), 29-31 8 Apri lie, 6 lie, 25 Septemvrie,
Noenivrie,
(F'5gäras), 6 27 August.
Vizirul-de-sus 12
(Vaslui) 28 August.
Volintirova 28 Septemvrie, 13 Octomvrie.
(Roman), 8
Vorumloc (Tarnava-Mare), 5 Aprilie, 10 Septemvrie.
(Trei-scaune), .20 Februarie, 26 9 Octomvrie, 27 Noemvrie.
(Sälaj), 6-7 5-6 Septemvrie, Decemvrie.
(Hunedoara), 28 Ianuarie, 2 Aprilie, 2 20 Julie, 14 Septemvrie.
26 Septemvrie, 12 Decemvrie.
(Arad), 16 Martie, 15 24 August 28 Decenavrie.
(Fágáras), 31 Maiu, 20 Noeravrie.
Zastavna (Zastavna), 30 15 14 Noemvrie.
.Zorlentul-mare (Arad), 20-21 Aprilie, 24-25 6-7 Noemvrie.

Cea mai
Pagini din
la luminá, un numär de 32 pag.
fiecare cele mai frumoase pagini ale scriitor.
acum ALESE DIN au fost
publicate opere de ale marilor nostri : Vasile Alecsandri, Gr.
Alexandrescu, A. Bassarabescu, Caragiale, Cerna,
Cazaban, Creangä, P. Dulfu, M. Eminescu, N. Gane, Em.
O. P. Ispirescu, C.
Negruzzi, Al. Odobescu, Anton Pann, D. D.
G. Sadoveanu, C. Slavici,
Victor Delamarina, etc.
din ALESE DIN SCRIITORII
note asupra
säu pe lei trei se de la toate librá-
din tar%
Un abonament pentru 50 125 se poate face
prin mandat.postal, pe adresa Ro-
Bulevardul Academiei No. 3.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA ANULUI
Ian. - Se serbeazä Pomul de la 'Casa Regina Maria»,
prezenta A. S. R. Principesei Ileana.

Printul Naru-Hiko-Higashi.Kuni la
cEroului nostru necunoseuts.

- Un mare isbucneste la Constanta, pe vaporul «Dacia» de

abia esit din reparatie de la din Galati, mistuindu-i-se o
parte dih saloane cabine. Focul a luat nastere de la o ben-
zina a pagube de peste sute milioane lei.
2 Jan. - La militará de din dealul Spirei, are cere-
monia depunerii elevilor din Capitala, Ploesti
prezenta M. S. Regelui a intregului corp profesoral al
5. Ian - anuntä vizita in Romania a D-lui Millerand,
dintele Republicei Franceze.
12 Ian. - Soseste vestea mortei Buat fost, timpul
iului, al marelui stat major
13 - A. S. R. Principele Carol A. S. R. Principesa Elena,
14 -
nitorii tronului noastre,
a
Italia.
Nou, stil
Mitropolié, oficiindu-se un Te-Deum in prezenta M. S. Regelui
are la
www.dacoromanica.ro
a membrilor guvernului.
 LVI CALENDARUL MINERVEI

18 Ian. - La Fundatia Carol I se congresul gene-

al profesorilor de din Capita% din tara.
23 lan. - Sä.rbätoarea Bobotezei are dupa la Zlätari,

Suveranilor stráinEtate: Sosirea la Paris.

apoi P. S. S. Primat apele, Dâmbovita, in

M. S. Regelui a tutora reprezentaOlor autoritMei.
24 Ian. - Se
svoneste
acestui
an se va tine
un congres al
la
care vor lua
parte numeroa-
se delegaVuni
reprezentanti
ai
fice din
tate. Congresul
este vorba se
la Sinaia.
27 Ian.-Din
Viena vine
rea vizite
oficiale a can-
In strMnAtate: M. S. Regele
celarului aus-
Seipel,
28 Ian. - In are adunarea a pentru ocro-
tirea ucenicilor industriali», dovedindu-se activitate
.de institutie, ridice nivelul cultural moral viito-
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

30 - Cu o solemnitate se face, Buouresti,

unei nouá de comer' No. 4», prezenta.
reprezentantilor autoritMei a membrilor Camerei de
indastrie d i a
- voteazá
Capita

proectul de
prin care gene-
ralul de corp
de armatk
jutant de re-
Con-
stantin Prezan,
dintre
nostru de intre-
gire a
este auto-
rizat poart5.
via4a sa
uniforma mili-
bucurân-
Coroana RonAniei. depusä de Suveranul nostru pe mormantul in
eroului necunoseut de la timp de toate
onorurile a-
vantajele materiale ale functiunei gradului ce a in timpul räs-
lui.
In timp, prin proect de lege, i se D-lui
Constantin Prezan o locuintä ce va rámáne proprietatea statului, d-sa
având folosinta
acestui imobil
va i
de asemeni
sa,
nici o platá, de
nici un fel.
31. Ian.- Sin-
dicatulpatronal
al artelor gra-
fice Inainteazä
un memoriu
Ministerului de
Industrie
prin care
protesteazá
potriva tendin-
de urcare a
taxelor de
pentru
tia importatä. M. S. Regele Ferdinand privind exercitille
2 Febr.- Cu trupelor, la
o deosebitá
lemnitate are receptia cancelarului Austriei Seipel, care viziteazd,
oficial, impreuná www.dacoromanica.ro
o din care face Ministrul de
externe al Austriei-Grümberger..
LVIII CALENDARUL MINERVEI

- La Tighina este primita vizita de o delegatie a Repu-

In vederea reluárii tratativelor o delegatie a
nului nostru.
8 - La ministerul de externe are o de de
guvernul In oinstea Seipel a austriace care
- D. Profesor universitar Simion Mehedinti, Inteo a
Academiei Române, face o importanta comunicare despre
grace la Istoria Rornânilor».
6 Febr. - In are o Intrunire a demobilizatilor, ou
de
toate unghiurile
arátándu-se ne-
voile demobilizatilor
tiune, se ajungá,
mai de la
Infgptuirea
demobilizatilor
de la oraee. In acest
scop se
un
du-se o delegatie, spre
a prezenta guvernu-
lui M. S. Regelui
doleantele demobili-
zatilor.
- Are
derea mare con-
gres agricol, In pre-
zenta M. S. Regelui
Ferdinand, care roste-
o cuvantare expri-
mându-ei
viitorul pe
meiul unei mai
mari a agri-
culturei.
- La Fundatia Ca-
rol, D-l. Dr. al
Voivod tine o
spre frontierele noa-
misiunei austriace L C.
I. G. Duca de la - Ziarul
spre a veni
studentimei noastre, desohide o listá de subscriptie
sale.
8 Febr. - In jurul ofiterilor de
In un congres, care desbatute interesele
generale.
9 Febr. - o indelungati In Moetenitorii tro-
A. S. R. Prinoipele Carol A. S. R. Principesa Elena In tará.
- Cu festivitáti se In toatá tara aniversarea «Unirei
Principatelor
www.dacoromanica.ro
In Capita la T. National, are loo festivitatea la
 MINERVE1

Soc. aTinerimea Romänä», o veche traditie,

märet festival ziva Unirei surori.
10 - M. S. Regina Maria A. S. R. Principesa pleacá
Italia.
13 Febr. -In Satu-Mare se conferinta dintre delegatiunile
mn pentru fixarea trasarea definitivä a frontierei
dintre cele
14 Febr. -In se descopere urzeala unui complot este arestat
un colonel rus, dovedit
15 Febr. - Camera voteazá noua lege de organizare a recrutärilor
armatá.
16 - La se deschide congresul general al
ruler, la care iau parte foarte constructori din tot cuprinsul Ar-
dealului.
17 Febr. - Comerciantii din se Intrunesc doleantele
priv;re la noua lege a chiriilor ce va fi curând presentat6 Par-
lamentului.
18 Febr.-Zia-
rele aduc
descoperirei, la
Britisch Muzeum
din Londra a
manuscris
lui Gheorghe
- Soseste In
o
gatie a guver-
nului ungar,
spre a trata
guvernul
noastre
stiunile In litigiu
amb ele
20 Febr. Se Suveranii la Dower (Anglia) de
amiral englez.
Banca Natio-
nalk monumentul lui Eugeniu Carada, fost guvernator al
una dintre personalitátile cele mai care a o parte activä.
la toate marile evenimente ale istoriei din a doua jumátate a secolului
treout.
Solemnitatea a avut presenta representantilor
tuturor organizatiilor culturale ale
- La Zurich, Elvetia, are o festivitate, saloanele-
ministrului In In care ale Repu-
blic& elvetiene exprimä Increderea tara noasträ aducându-i cele
mai marl elogii, pentru progresele pe toate tárAmurile.
21 Febr. - La Soroca soseste o delegatie a guvernului
dorinta de a se restabili mai
raporturi normale, România Republica
25 - Se aranjamentul definitiv pentru comunicatia.
Constanta Constantinopole.
27 - In are o mare intrunire a proprietarilor
cari protesteazá impotriva noului proect de lege al chirillor, depus
guvern in Parlament. www.dacoromanica.ro
LX MINERVEI

-In
a tuturor
la Ministerul de
din In care
se tine
Franasovici
con-
subsecretari de stat ai acestui departament, statornicesc
un de vedere general pentru buna administrare a
2 - La D-1. D-r. C. Angelescu, ministrul Instruc-
tiunii publice tine o In prezenta din toatä tara,
.asupra In genere a concursului pe care trebuie dea
organele administrative.
3 - Profesorul N. marele nostru savant tine, la
o asupra situatiei economice a noastre.
- La Ateneu profesorul Dr. Obreja o conferintá despre profi-

la mormantul ,,Soldatulni la

7 Martle. - La Lisabona (Portugalia) se congresul latine

parte din toate tärile latine.
8 - La se tine un meeting al preotimei bucovinene.
- Parlamentul jugo-slav voteazá, aproape la unanimitate,
Romania.
9 Martle.-Parlamentul nostru voteazá de lege, care Opera
institutie de stat, este ou caet de
D-lor G. Georgescu Buzescu.
12 - Proprietarii urbani din tin un
Impotriva noului proect de lege al chiriilor ce s'a depus de guvern In
Parlament. www.dacoromanica.ro
 LXI

- Ziarele sovietice o campanie noastre,

Basarabiei, tocmai preziva desohiderei de la
Viena, la care iau parte delegatii Rom5.niei acei ai Republicei
telor rusesti.
13 - Se deschide, in conferinta social-democratá bal-
la care iau parte socialiste Bulgaria, Grecia
Jugo-Slavia.
14
capitalä.
- o Italia M. S. Regina Maria
15 - Societatea Studentilor mediciná din Capita% sárbätoreste,
Vrintr'un la care iau parte toate noastre medicale,
inplinirea a 49 ani de existentk
Viena, aceasta este cea mai
a noastrk
17 - Sudentirnea universitark cu Capitalei

eulturale. Membrii dela

nianifesteazá ou la Frantei, pentru simpatia pe care

ne-a poporul alipirei definitive a Basarabiei
patria mamk
19 - La ortodoxe a femeilor se
sfinteste, ou o deosebitk solemnitare, capela de in

guvernului
-
zenta A. S. R. Principesa Elena.
un entusiat discurs al D-lui Poincaré, presedintele
Camera unánimitate protocolul,
care se difinitiva a Basarabiei la patriei
mame.
21 Marne. - La Oradia-mare se un congres al tuturor comer-
din Ardeal Banat.
22 Martie. - Pleac5.www.dacoromanica.ro
la Viena noastre spre a lua parte
la o ou sovietice, a
se datoreste cancelarului de externe al Austriei.

Vizita Printului Japonez in Capitalä: Sosirea la Palatul Regal.

23 Martie. -0 delegatie a Ungariei

nostru a se stabili un acord, chestiunea pe urma

A. S. R. Printul M. S. Regele Ferdinand A. S. R. Carol

primind defllarea trupelor.

renuntandu-se, parte din la unele

gubiri mai www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL XIII

23 -0
in chestiunile ce
ceho-slovacá, din
exploatárile petrolifere, in special
specia-
cele

M. S. Regina Maria A. S. R. Principesa Elena, privind defilarea trupelor.

miniere, in regiunea' noastrá petroliferá de pe valea

Prahovei, o atentie deosebitá exploatárilor petrolifere de la
Moreni

Japones la Eroului Necunoscut" din 'Parcul Carol.

24 - La militará de infanterie, Dealul Spirei, are loo o

solemnitate ostäseascá, de de ofiteri
www.dacoromanica.ro
LXIV CALENDARUL

1909. La festivitate ia parte A. S. R. Princepele

tronului RomAniei.
24 Mart le. - Societatea «Mormintele de sub patronajul M.
S. Regina Maria,
tine
rea in
prezenta I. P. S.
S. Mitropolitulni
Primat Miron
Christea.
30
Unul din cei mai
-
mari egiptologi
ai vremn
profesorul Roe-
der la Pala-
tul Cotroceni o
conferintá into-
de
ectiuni, asupra
importantei
scoperiri din Va-
lea Regilor (E-
gipt) in mauso- Suveranii asista la slujba pentru
leul faraonului eroii
Tut-Ank-Amon.
2 Apr. - La Ministerul Domeniilor al agriculturei se face o
mare solemnitate, desváluirea monumentului, ridicat subscriptie
einstea acestui departament pe de
in nostru national.
La solemnita7
te M.
S. Regele
dinand.
2.
din Ca-
pital& strânsi
congres
situatia
precará, care
se aflä aproapé
toti devo-
tati ai
du-se un memo
spre a fi
prezintat guver-
nului.
2. Apr. -
niunea industrii-
M. S. Regele Ferdinand, intampinat la metalurgice
de Bertbelot. din România
tine adunarea
Capital& in prezenta multor mari din tot
prinsul
www.dacoromanica.ro
3. Apr. - Primul ministru Bulgariei, Tzancoff,
 LXV

la o intrunire publicá In Rusciuk, face elogiul

din partea intregului popor bulgar, pentru 'sprijinul
adus Bulgariei In sträinätate, in diferite ocaziuni.
4.
pe teritoriul
rei noastre,
nind la Paris,
Principele japo-
nez Naru-Hiko-
Higashi-Kuni
la
frontiera de
representant al
guvernului
ria trece o-
Turnu-Se-
Craiova
4. Apr. La
Palatul R e al
din Calea Victo-
are cere-
Regele Rep. la monia Investirei
sosirea in Paris. Episoop
al
prezenta M. S. Regelui a A S. R. Principelui Mostenitor.
5. Apr. - Soseste o
.japonez Naru-Hiko-Higashi-Kuni, Intämpinat la gara de Nord,
un deosebit de M. S. Regele Ferdinand, de A. S. R.
Carol, de
guvernului,
de corpul
matic din
talä alte
de
Capitalä este
pavoazatá
Japone-
ze lume mul-
tä salutá cale
pe distinsul
spe al Capitalei
noastre.
La 11 a.
m. are o de-
filare a trupelor
din garnizoána
Suveranii la. de aviatie
onoarea de la Bourget, Paris.
pelui Japonez.
Dupá Naru-Hiko-Higaski-Kuni se duce la mormântur
Eroului necunoscut care depune o coroaná decoratia de a
Japoniei, www.dacoromanica.ro
de fatá toti membrii suitei A. S. Regale, ministrul Japo-
nei de legatie.
LXVI CALENDARUL MINERVEI

5. Apr. - De la Viena vine ruperii tratativelor dele-

gatiile Basarabiei.
Apr. - Princepele japonez in Capitalá,
altele la exercitiile de de trupa
de Escortä, terminate foarte
6. - In ziarele vieneze, sosite in Capitalá, se ventileazá ideea unei
anohete mondiale chestiunea Basarabiei, la fata
7. Apr. - In se tine a
romAno-austriace, examinarea solutionarea tuturor chestiunilor
ce desvoltarea relatiilor economice dintre ambele
9. Apr. - Principele dupá ce a vizitat
valea Prahovei institutii civiile i militare
din tara
9. Apr. -0 frumoasá festivitate culturalä la asooiatia
a
9. Apr. - Lor Regele Ferdinand Regina Maria in

Vizita Suveranilor de aviatie Bourget.

de ministrul de externe L G. de ministrul

palatului Misu de o numeroasä
10 Apr. - de din se in adunare gene-
ralá a societätei societätii de Arsenal.
11 pr. - A aniversare a unirei Basarabiei patria-mamá este
särbátoritá intr'un chip märet, la festivitate asiständ
guvernului, frunte I. I. C. Brätianu, presedintele
de membri ai Parlamentului alti demnitari ai tärii.
Se entusiaste, träinicia act
1918 de tárei» din
dintre toti tärei.
Cu prilej a avut o mare revistá totul terminân-
grandioasele manifestatii populare pentru de veci Basa-
rabid www.dacoromanica.ro
12 Apr. - Suveranii se ore la Strass-
 LXVII

(Alsacia), de civile militare

viziteazA cimitirul, In care ostasii români, pe
Se oficiazä, acest prilej, un divin.
13 Apr. - in Capita un trimis special al M. S. Regelui
Albert al Belgiei, misiunea de a invita Suveranii viziteze
-curtea belgiank prilejul vizitei in
13 Apr. - Suveranii la Paris de
Millerand, franceze, de d-1
Consiliului de ministrii, de d-1 General Bertbélot de alte
importante ale glorioasei surori aliate.
Mari au acest prilej, In cinstea Suveranilor la

A. S. R. le Wilhelm, fratele M. S. Regelui Ferdinand

familia ea la Weinbourg
dupá ce Suveranii depun o coroaná pe mormântul
de sub de Triumf.
13 Apr. - Apare In ziare acute spre a se cultiva
bumbacul In tara judeul Teleorman, In mai
anurne
multe comune, au dat rezultate excelente, se de aci
la noi o culturá sistematicá a bumbacului, fapt de o im-
pentru economia noastrá nationalá.
14 Apr. - La Paris are la Ospelul comunal» -
receptie onoarea M. M. L. Regelui Ro-
la care iau partewww.dacoromanica.ro
toate marelui oras, cum reprezen-
comertului industriei franceze,
 CALENDARUL

14 Apr. - In :palatul Ateneului RomA.n se face impunätoare

tivitate deschiderea conferintelor Universitgtii populare.
15. Apr. - Suveranii României,
Presedintele
suita, viziteazA
calitatea Versailles, a
avut pace prin
care s'a lncheiat popoa-
16 Apr. - national al
femeilor române pute-
rea de a femeii, printr'un
festival dat sala Teatrului
sub prezidentia Calipso
Botez.
16 Apr. - La Fundatia Univer-
Carol I, sala de conferinte
se deschide congres de
zantinologie, A. S. R.
Principelui Carol, Mostenitorul Tro-
nului.
La congres iau parte mari per-
bizantinologiei din
Anglia, Italia, Germania,
Scandinavia Grecia,
savantii frunte
Nicolae
16 Apr. - Cultural& pen-
unitatea tuturor
tine o frumoasä
la pre- S. Regina de a
zenta A. A. L. L. R. Principii Elvetiei, In timpul vizitei la Berna.
18 Apr. - La Dej, alte centre ale Ardealului au
fletite serbári
manifestatii po-
prile-
ul implinirei a
cinci ani de la
recerea liniei
emarcationale.
18 Apr. -
antul egiptolog
erman Dr. Roe-
er tine la
undatia univer-
Carol I
onferinta sa a-
In
al ea Regilor
Egipt,
foarte
interesante
Suveranul Angliei www.dacoromanica.ro
Suveranul României primind nunte
defilarea trupelor, la Londra. tul lui Tut-Ank-
 LXIK

Amon. La conferintá un public prea nutneros in

stiiruintelor tuturor egiptologul mai o
asupra din
Valea Regilor.
19 Apr. - Societatea
a institutorilor din Praga
hoslovacia) un foarte reusit
concert la Ateneul din Capitalä.
19 Apr. - La Praga s'a des-
chis un mare congres al Coope-
ratiei internationale, congres la
care parte o
stul de a
19 Apr. - Ca o consecintä a
Suver ilor nostri in
Franta ca o a ve-
chilor din ce in ce mai puter-
nicelor de prietenie dintre
ambele vine incheerei
aliante Franco-Române.
20 Apr. - deschide,
congresul
gimnastieä de din toatä
tara, discutându-se chestiuni de
specialitate, másurile ce
trebuesc luate desvolta-
rea sporturilor la noi.
20 Apr. - Principii
tori ai Tronului pleacá la
M. S. Regale Ferdinand la lati, Suceava.
Bruxelles de Albert al 21 Apr.
sosesc la Berna, Capitala
Confederatiei Elvetiene, unde de Con-
siliul Federal in
ou Pre-
Mari festivitáti
au la Palatul
Confederatiei
onoarea Suvera-
nilor
23
gresOi
nologi,
.cheerea congre-
sului, viziteaz1
ale
o delegatie
-de

25
hidrologi
e www.dacoromanica.ro
Dela sosirea Suveranilor
Trecerea in
la
Irupelor
LXX

vorba un congres de

special
- In
Federatiei internationale a
CrosSfield.
combatanti, spre .a pune
In asociatiile fostilor combatanti dela noi.
- La Mitropolia din are ceremonia S-tei Invieri, in

SuTeranii la

zenta A. A. L. L. R. R. Principilor a membrilor

nului In Capitalá, la slujbei, din
ziva de semnandu-se de Principii Mostenitori de demnitarii
statului presenti.
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL LXXI

.2 Mein. - in o numeroasä delegatie de ingineri pro-

fesori belgieni, veniti anume spre a studitasupra noastre.
4 - Profesorii oftalmologi din tara se intrunesc
prim congres de oftalmologie dela noi.
- La Suceava, pe al Moldovei lui eel Mare,
se deschide Congresul general anual Ligei pentru unitatea oulturala,
a tuturor Românilor- In prezenta delegatiilor din toatá tara sub pre-
d-lui Nicolae
- Aviatorul Pelletier 'd'Oisy soseate la venind
noi, de unde, dupá ce.se
o noapte, Alep
La festivitate un'
advocatilor tara,- parte sute
- Functionarii publici din Cadrilater se strâ.ng In congres la Bazargio.
10 Main. - Suveranii Bruxelles, Belgiei,

Serbaille
Sosirea gars de a membrilor .Astrei,.

unde la
Regele de
11 in
spre a vizita
-
14
de
ain. - La Universitatea din Pittsburg (Statele Unite ale Amerieei)
profesorul universitar Charles-Upson-Claik, din Yale, o conferintä
despre România.b
- Suveranii României sositi Anglia, la un
mare ceremonial de M. M. L. L. Regele Intreg
englez.
grandioasá receptie are la Palatul acestei
www.dacoromanica.ro
la care au luat parte pe lángá auguatii oaspeti
 OALENDASUL MINERVEI

englez, intreaga Capita

imperiului Britanie.
In toasturile, rostite acest prilej de Angliei de
s'au afirmat puternicele de prietenie ce däinu-
intro ambele
- In are al treilea congres de hidrologie climatologie,
la care parte speoialistii din toatä tara.
15 M. L. L. Regele Ferdinand Regina Maria, ce
viziteaz marea catedral& Westminster, depun o pe mormântul
iEroului engleze, continuand vizita la
drei la alte institutii londoneze.
- Se in congres al fotografilor din
lara noastrá, fotografi cele mai Indepártate colturi ale

culturale: un grup de membre membri ai Astrei.

16 - Se deschide Câmpul Mosilor, traditionalul al

Mosilor» prezenta A. A. L. L. R. R. Principelui Carol Elena.
Se inaugureazá acest prilej o «Expozitie de mostre»
organizat& de d-1 Themistocle Alexandrescu, ajutor de primar al
expozitie in care sunt reprezentate multe ramuri ale
nationale.
17 - Comitetele din toatä tara se in Capitalä,
sub presedintia Dr. C. Angelescu, ministrul
nei, mäsurile trebuincioase bunul mers.
D-na Titayna, o publicist& conferentiará france4
sosit& In tine o Conferintä despre femeie názuintele ei sociale,
la Fundatia Carol.
18 -0 www.dacoromanica.ro
japonez5. condusä de un colonel de
 LXXIII

artilerie Capita cercuri atribuindu-se o deosebitä

de ordin politic acestei vizite.
19 - In chestiunea face apel
Societatea Natiunilor.
22 -In judetul Ilfov se o nurnele
prezenta prefectului a altor reprezentanti ai
23 - Inspectorii se intr'o localul
Administratiei financiare.
25 La Fundatia Carol I are adunarea a
-
gandei
de geografre.
Profesor N. Iorga tine o important&
in
asupra propa-
26 - Aniversarea Proclamárii Regatului a incoronärei
Rege se in datink

Membrii i" la mormantul necunoscut.

Te-Deum oficiat la Mitropolie, A. A. L. L. R. R. Princepelui

Carol Principesei Elena, Mostenitorii Tronului, a mernbrilor guvernului
a tuturor care are defilarea trupelor din
garnizoanä, in fata statuiei lui Mihai-Viteazu de pe Bulevardul Universitätii.
In din tará se de asemeni,
28 - Se tine, Capitalá, adunarea a a Ro-
presedintele ei,.D-1 Alex. Marghiloman, situatia
a .

29 congres pedagocic al profesorilor de

religie examinandu-se atat
situatia care o au importanti factor!
culturali ai
30 Main. - Se inangureazá, Bucuresti, un prim oinstitut francez de
www.dacoromanica.ro
de cele mai mari ale franceze,
LXXIV

dmentändu-se, ast-fel, puternicile legáturi culturale dintre Tara

sora ei mai mare Franta.
- Ia foc, Cotroceni, din pricini necunoscute, Depozitul central de
munitiuni, alte instalatii din proporthle ade-
várate catastrofe.
Din fericire nu s'a 1nregistrat acest prilej,
de oare ce s'au' luat, riguros, toate mäsurile de pazá :cuvenite.
31 - In Vrancei, Mar,tonne,-un-mare
geograf un tot de mare al neamului a descoperit
un dinte de mamut alte de animale plante, din epoca
preistoricä.
cUltura poporului o
Gara de la
venit S. R. Princepele.Carol
Tronnlui, din extragem partea
o a sub al
culturei, pentru a putea ca, sub faldurile aceluiasi
drapel, promovám cultura
acum un rändurile!
inimile pentru neamului
Mairostesc cuvântári L P, S. S. Primat Miron
Cristea, N. D-1 Dr. C. instr. publice.
Goldis, presedintele «Astreiv, D. prof. univ. Titeica,
-
Nati onale» etc.
Academia
N.
este comemorat Michelet, o

- In Parcul In mai paviloane se expozitia

române, cuprilejul tinerii congresului
41nnie. - Vine vestea dela Viena, a fost victima unui atentat
Seipel al Anstriei.
Membrii «Astrei» se duc in corpore la Filaret, la mormintul
necunoscut» pe care depune o coroank
in vreme ce Soc. «Carmen» un imn de
- Partidul -Popor.ului,. de sub General
o intrunire la Arenele Romane, In Parcul Carol.
«Astrei» de Caselor
frunté cu D-1 General viziteazá Prahovei spe-
de Munte Breaza, unde au
Academia comemorativä a lui
tine o conferintä despre viata caracterul
- nationalä a femeilor
la Craiova, sfintindu-se o acest prilej.
con-
Dl. demisia din demnitatea de presedinte al
Republicei franceze.
14 - Din Waschington (Statele Unite ale Americei) vine
gerei ca presedinte a D-lui Cleveland Coolidge.
- M. S. Regele Ferdinand de Tronului vizi-
traditional al Mosilor.
15 - De la Carlsbad vine trista a din viatá a lui C.
Sfetea, directorul Editurei
- Adunarea nationalä francezá, la Versailles, alege ca
dinte al Republicei pewww.dacoromanica.ro
Gaston Doumergue.
 C,ALENDARUL

Criza de guvern din Franta fnceteazá, Hérriot

sarcina formärii noului
groasnic uragan se abate asupra Capita lei,
mari pagube descoperind multe case.
- Se tine adunarea a «Soc.
Seriitorilor alegindu-se un
mitet, frunte D-1 O. prote-
standu-se impotriva scumpirei de tipar.
18 - Se deschide la Con-
gresul national de chimie.
19 - Mare produce
toat lumea
tului Matteoti de
. 21 Inn.- La Londra are o important&
intrevedere intro primul ministru al
d-1 Mac-Domald francez,
Herriot..
23 George o
figurä bucuresteanä, este asasinat,
noaptea,
25
telor
- C.
sa, de borfasi.
fost ministru al Cul-
Artelor pleacá la Roma in
D-1 C. fost ministru incheerei unui concordat intro statul
cultelor artelor biserica din Roma.
27 - Are ceremonia
Cimintirul Bellu a director al Editurei
C. Sfetea.
28 - Produce o se poate de buná impresie
Anglia, la Berlin, pentru dezarmarea Germaniei.
deschide Londra o conferintä
interaliat& aranjarea chestiunei
datorite de Germania, cum
pentru posibila evacuare a «Ruhr» ului.
2 - Cuprilejul vizitei pe care o fac
noastre medicii din Natiunilor»,
Profesor Dr. Cantacuzino, tine o con-
la laboratorul dela Institutul
Bacteriologic.
- Invalizii de din se
in Capital& impresionant
gres, nevoile de adevárati
martiri ai neamului.
- La Militará de Infanterie
din Dealul Spirei are solenanitatea
la sub-locotenent a
tiei 1924, din toate in
prezenta M. S. Regelui Ferdinad.
4 - Se expozitia de fine de
an, la de sericicultura din Bulev. I. ministrul ne.
C. Brätianu, in prezenta M. S. Regina.Maria,
Augusta
- a institutiei atestea d culturá.
Natinnilor» deschide congresul ei anual la Lyon,
prezenta tuturor delegatilor tárilor ce fac parte din la
parte
6 www.dacoromanica.ro
Ispir, secretar general al Ministerului Cultelor Artelor tine-
LXXVI CAtENDARUL MINER VEÍ

-o in localul Ministerului, de. de semi-

din
9 La Timisoara al 27-lea congres anual al medicilor
toatä la care iau parte de medici.
12 -0 misiune anglo-americaná ne
viziteazá tara, spre a studia situatia econo-
dela noi.
13 - La Praga (Bohemia) se o
a care Roma-
nia e reprezentatà ei de externé
I. G.
14 - Colonia din
Republicei.
15 - Ne viziteazä o important&
Soc. de geografice din Viena.
17 - Se deschid, la Válenii de
,cursurile populare N.
prezenta M. S. Ferdinand
corp profesoral al institutii,
Srunte N.
25 - Se särbátoreste oficial
27 -
,sarea glorioasei
-savant chinez.
dela Märästi.
ne este de D.l d. Brátianu,
de ministri
31 luI. - Un grup de profesori de ministru de interne.
Viena ne viziteazä tara.
August. - La Cetatea se descopere o organizatie de
-spionaj, intemeiatä de bolsevici, pe fatá, acest prilej, reaua
a Republicei sovietelor rusesti, ai conducAtori au afirmat
nu se fac
nici o propaganda statele vecine.
2 Gand (Belgia) s'a o im-
expozitie internationalä, la care
parte organizatille cooperatisfe din tara
fatä, la deschiderea expozitiei,
o delegatie a
- Se descopere un complot la
Silistra mai multi indivizi,
localitate, alte orase din tarä.
4 Aug.- La ova, unei mari
insufletiri se congresul studentimei
din Oltenia, parte delegatii numeroase
-
de studenti de prin toate judetele Olteniei.
ministru al tärii D-1 I. I. C,
viziteazä, Londra, personalitäti
importante din lumea financiarä englezá,
vederea propuneri acute de Anglia
privire la terenurile noastre petrolifere.
- Cu prilejul serbärei onomastice
la Londra. a M. S. Regina Maria se oficiazá un Te-Deum,
la Mitropolie, representantilor
; la membrii guvernului pe iubita no
- La Arad se Congresul Esperantistilor la cari parte
www.dacoromanica.ro
din sträinätate,
noi.
o mai vie espe-
 LXXVI

7 Aug. cercetärilor, intreprinse de arheologii se fac im-

portante descoperiri preistorice de pe malul Nistrulut
Au descoperite acest antideluviene, idoli,
unelte felurite alte din epoca de piaträ, ce vor contribui
la colectiei de a
9 Aug. - Se deschide, la LonLa,
rinta de primul ministru al An-
D-1 Ramsay Macdonald, in
a chestiunei
de invingatoare,
pentru stabilirea unef
vederea Ruhr-ului.
Romania este reprezentatä la
prin ministrul ei la Londra,
Titulescu, o serie de delegati speciali.
13 Aug. - La Mangalia (j
prof. universitar O. Tafrali, in
fäcute, descopere urmele unei vechi.
cum numeroase vase
din vechime.
14 Aug. - La Pipera are deschiderea
cursurilor de ai aviatiei noastre.
15 Aug. - Brätianu, ministru.
ministrul de finante, pleacá in
de 16 Aug. -0 din
mari soseste in la Galati.
17 Aug. -Mai membri ai consiliului municipal orasului Paris,
ne Capitala, interesudu-se de aproape de rea-
lizat la noi pe edilitar.
Intre altele edilii parisienii viziteazá
de captare a apei, de la
de unde se face alimentarea
a
- Canonierele noastre viziteazá Constan-
tinopolul.
18 Aug. - La Väleni de seria
de interesante cursuri la universitatea
din localitate de marele nostru
N. cum de o
de profesori de pe toate Universitätile
din - are festivä
cursurilor.
inchiderea cursurilor studentii, pro-
fesorii toatá prezentä, porneste in
excursie, la Sibiu sub conducerea D-lui
N. lorga.
20 Aug. - Alex. Lapedatu, ministrul AI. Lapedatu, ministrul
oultelor al artelor, se duce la cultelor. artelor.
Cámpeni, spre a lua ultimile In ve-
derea sárbätorirei Centenarului la lui Ianeu.
26 Aug. - Soseste In Beatty, comandantul su-
prem al flotei engleze, Iliad oaspetele Curtei Regale, la Sinaia.
31 Aug. - La Tebea incep serbärile
-
Avram
nurneroase
cultura poporului www.dacoromanica.ro Asociatiei transilvane pentrn.
numeroase personalitäti ale lumei inte-
din tot cuprinsul tärii.
LXXVIII

In amiaza are pelerinaj,

unde D-1 in le face
dela . .

1 Sept. acestei lui Avram

din Baia de o la casa unde a
prezenta,.membrilor
La 11 Suveranii Mostenitori,
englez Beatty religidasä se lamp serbárile in
-
viteazului
Ferdinaud
la a aAstrei»,
impresionantá cuvântare.
care M.
2 Sep. serbärile de pe Vidra, de
nastere al se un muzeu o

-InTurda lui Mihaiu-Viteazul.

al
3 - Ultima .serbärilor centenarului are la
pane .piatra lui Avram ou tot
având: la o la
care iau parte trupele din garnizoaná.

www.dacoromanica.ro
: De la
 REGALÁ PRINCIARÁ
L. FERDINAND REGINA MARIA.
A. L. L. R. R. PRINCIPELE PRINCIPESA ELENA LOR
A. A. L. L. R.www.dacoromanica.ro
R. PRINCIPELE PRNICIPESA ILEANA.
 SATUL PAC1I
NOTE DE DRUM
de SADOVEANU
roti de
cai iuti,-merg spre Kuciuc-Kainargi, satul pácii dela 1774,
Nutu, dobrogean
Drumul, ca 'ntr'o merge la 'ntimplare, peste
ocolind gropile,
fägasurile rovinele.
cum
1913,
acest drum
mai tine samä de
vechiul hotar. Trecem
preajma foastelor
pichete
Goale tri-
ste,
lorse ici-colo,
intre päduri. Ne
ochi morti
ingropate in
bor.
de pulberi
inte cotiturile
lör, din in cind.,
la piepturi de deal, supt
stresini de pádure,
mnblä la pas.
Atuncii Dobrogeanul
spre mine
brazu-i brun,
ascutiti sprincenati
.negra.
despre
ca parte
oerule!
lumea! La
meu
de mei s'au näscut supt stápi-
iturceascil. www.dacoromanica.ro
eu am slujitori dela
Calendarul Minervei
2

turban hamger. De räzboiul Moscalului, la 77, iaca vine alt

- Bulgarii.
- Da. eu bine-i supt Bulgari, casi noi.
S'am träit noi Bulgarii o viatä de altá räscoatä:
s'a schimbat hotarul venit Romini de-ai
- Asta cred mai bine.
- Da. eu. vedern. nu-i statornic
lumea asta. Da'ntr'un iar se petree schimbári,
omu-i Moscalul, s'au pitulat prin cotloane de
nu le mai vedeam virful fesului; Bulgarii au a se
la soare, de nu le mai pamintul.

SCHWEITZER-CUMPÄNA :

- Da'
Acuma? imi zimbet viclean. au
Bulgarii obrazul la prins a iosi Turcii de mosu-
roaie. capu 'n s'adunk uitä incolo, se uitä
jandarm romin. se a-
m! Noi Turc bun, bun!-Dau mina
jandarmul, apoi, multä supunere, au näcazuri
- Ce este? jandarmul, el pus acolo ca
dreptate. - Uite ce este, bre... zice-un Uzum
la mine, zece trei arnäut. Mergi, faci dreptate! -
jandarmul se spre altul: Da' dumneata ce vrai? - La mine,
bre, Stoian Petcu dator douäzeci leva baniti I Mergi mine,
cere datoria; dam nostru se la al treilea, la al
patrulea. treilea, www.dacoromanica.ro
patrulea au vechi la
 RUL I

sat... cinstit. Are el poate alte socoteli de regulat -

Stoian Colio, - dar deocamdatä el se rinduiala
jandarrnului... - Se la bulgar, il scot din casä in
cul curtii, Jandarmul pune intrebäri lámu-
pe Stoian virindu-i degetele 'n ochi. sprinceana
tace. Apoi banii cari i se saci de
tace nu se pune de in
Mos-Nutu se opreste. Eu
«Dar
e adeväratä?
- Se poate fie
adeváratä
punde c'o intonare
De ce nu fie
adeváratá? In trei-
de ani,
cit au fost tari
au avut
bietii Turd destule
de räbdat. Pe
Petcu cunosc
de ult. Era un biet
flenduros
amärit, nu se putea
fuduli dedt c'o
tatä mare,
neagrá. Dar
i-a venit apa la
rä, s'a gindit ce s'a
gindit s'a dus la
cimp. Joe
de arat.
A gäsit plug. S'a
gospodar.
- Cum ales
- Bine. Dela Turci.
- Färä parale?
privi
Stäi vezi. Cind ST. :
s'a mai a
gust
grajd. A a grajd. A avut gust aducá cal de
In grajd. A adus cal de
- Tot dela Turci?
- Se
Cum ava? oprii eu de seninátatea
povestea. Ce? era in pradá? Nu era orinduire? nu era jude-
nu nu dreptate?
- Cum nu? de ce nu strige nu dreptate? Striga
dreptate. Dar erau vremurile. nu te superi dumneata, boe-
rule. Uite, vezi www.dacoromanica.ro
mine de gospodar detreabá, dar eu
m'am fácut vremea Bulgar.
4 CALENDARUL MINERVEr

- Cum te-ai eu mirare.

- Foarte bine, foarte bine. La 78, - au rämas mari in
noastre, numai ce mi-am adus eu cunosteam la
pe un bogat: unul Mehmet. Avusesem eu daraveri dinsul;
slujisem o vreme. Cum eu la asta, mä sfätuiesc
din sat Hai la se Bulgarii
se duceau la Pornim. Gäsim ceair cai.
deselate, le punem cap hai la Cuzgun, la ef en di Mehmet.
Acolo, vuet, räcnet, foc de pistol, multá afar* e f en i!
Ese Turcul. tremura barba. - Ce este? Ce fie? nu-i Noi
Bulgari! - (Da' noi eram Romini, ca dumneata). ce poftiti? Apoi
ce-i, Turcule, eu. Tu acuma ai fost boer. a

N. : Din de Arges.

rindul nostru sä fim boeri tu Tine de ici calul. - Cum

tin? dä n'are - Tine-1 de din frunte!-Nu
pot! - Asa? atuncea de altfel vir cutitul in tine! -
Mehmet a era el de mare de gros u;
noi am intrat casa lui, am mincat pilaf am luat ce ne-a cerut
-- fäcut?
am fäcut, Imi ráspunse mos-Nutu. dupá aceia
ne-am chef la noastre. drum, alte
párti, am väzut noi de acestea: c'apoi la toatá lumea.
:Unul cai. Altul, ce-a luat ce-i pofteste gustul, pune
jos creSteazá o cruce
se opri privi coada ochiului.
www.dacoromanica.ro
'aBoerule, nu te supära, imi zise el tot eu spune
despre vremurile Turcu, ridica pe crestinii foarte mare
 CALEN RUL ERVEI 5

in furca unui Räu era se mai afla la

streang. erau mai se slujascä iataganul la
Asa-i lumea. stäteam eu cugetam la toate schimbärile ;
dar la urmei deosebire mare nu-i. venea la
; se duce In Stoian».
Apoi arätä biciul zarea depärtatä, de de
pietrei de
colo, departe, zise el; o perdea de pädure...
-se roteste un vultur... Dupä pädurea aceia, vine Kuciuc-Kainargi. Acolo
dupá räzboaiele - s'a asezat pacea
- Se poate. - Cum ajungern acolo, ne ies Turcii ne
zinstesc Le-a venit apa la moará...
brogeanul Dar apele se due, se stria
-- Asa. La carte se
itoate ale oainenilor
la carte?
schimbätoare... Cum la carte.
cele bune. Dar noi oamenii totdeauna le
facern cele de vorbit ne pricepem a vorbi bine,
- dar la faptá noi ce-au ei la Kuciuc-Kainargi:
dreapta ou sabia la spate. Eu d-tale
c'ai te superi. toate
pämintului, tot mai Pentrua azi ride säguieste
ieri a fäcut eu lui afendi Mehmet. Bine nu
spune hogea Tatarilor dela noi. Facem bine, malt
pe urmä gata...»
ce-am in. colbária Kainargi,
subt un. afumat; iar mos-Nutu,
din in subt vorbea el lelegean,
se dovedea a fi eel mai prielin Turcii care ne

www.dacoromanica.ro
R. : Bärägan.
 PROGRESUL IN

In desvoltarea culturalä a au mai

Faptul e de prin mijloacele trebuitoare in promo-
varea precum prin pplitice, pentru cele mai multe
provineii care azi România. In regat
legate de Infiintarea. celor douä _Universitäti, din
. -de intemeierea despre
cereetärile prea se poate spune. un fe-
s'ar pomenirea prima
-veacului de medici din Iasi, a
aniversare 90 serbat anal acesta. La intemeierea ei a

: Pe

parte e dreptul in acea vreme avea mai distins, dar imbo-

Muzeului, azi, in din
domeniul se datoresc mai ales sträinilor incetäteniti, aflätori
www.dacoromanica.ro
 CALHNDARUL 7

Cu intemeierea Universitätilor, la inaintirea incep

parte veniti studii din strainätate. Participarea romanilor
progresul de ei numai vorba in provinciile alipite
pe Universiati nu fu chip. din Cluj
erau pentru desi functionau In Cluj
numele nici unui care fi ajuns profesor: dis-

C. ARTACHINO: Cafenea

botanist, viata lui a La Cernäuti,

vai, fu Ingäduit docent de zoologie, D-1 E. Botezat
fesor Universitatea devenitä româneascä.
In culturii românesti, participarea românilor,
la rázboi, n'a fost vechiul regat 1), se restrange
mai in catedrelor la insuficient
dotate. Cu toatä laboratoarelor,
se mai In
la Universitatea din pune
cercetärilor serioase asupra geologiei iar P.
asupra
-G es cu ajung o privire florei impor-
-tante a
Cu Institutului geologic la cercetärile geolooice
un deosebit, activitatea de' pe cele
universitare. In institutelor universitare se grupeze,
Ca rezultat este

la noi. de
la Academia www.dacoromanica.ro
1911.
 MINERVEI

meierea celor reviste care azi, una,

Anna les scientifiques de l'Univers-ité de
Buletinul de din Bucuresti, la
m.oriile iunii. ale
originale se atoritä faptului .:putintei
de de a da, titlul doctor Numeroase
in nimic iuferioare ca importantä din
incep curent e pe cale de a se forma de
Situatiunea de azi a la noi este
sferei. activitate in -provinciile alipite.
celor universit4i, de la a
de noi Produsele noastre de
din ce ce niai la conducerea din manifesta-

A. G. VERONA: pädure.

modeste se in unele centre mai

din provincie. Numele savantilor tot mai mult
marul revistelor nu e numär aproape din Därile de
Academiei franceze care nu se o lucrare a unui
campului de activitate sä prinde
din aparitie, e dreptul dar a tratatelor
mai numai cele limbi
Revistele de specialitate apar azi in numär mai mare. Acade-
mia pe cari indeterminat, scoate B
nul sectiunii La Uni-
'versitatea din Iasi sä
www.dacoromanica.ro de iv er é
originale apreciate in La Bucuresti a
 CALENDARUL 9

l3uletinul ou
mai mult chimiei nuar ul
ge o publieä lucrári de specialitate. domeniul matematicei nu
se poate fie a 30-lea an, creia
i se azi ei mai la Timisoara.
La Cluj pe o
revistä de apreciatä. Cluj este principal al
cercetärii grotelor, .faptul PrOf. insenmatii
colaboratori In speleologiei mutat activitatea la Univérsitatea din
De tardiv catedrele de geografie
In promovarea cercetärilor geografice. B so i
degeo e, vechiu, s'a prin uni-
Anuarul de geografie- antropoge'ografie
special lucrärile esite din seminarul de geografie din
Bucuresti e dreptul a de a de la- incoace.

A. G. VERONA :

Desigur se vremuri mai bune de tipärire

atunci tine Buletinul Institutului geografic de
la Universitatea din Cluj, apärut In acesta.
Nu numai la de se In toate domeniile o
vitate de mijlpacele materiale sunt restranse, dar
tele mai destoinice din activitate
provincie. Museele de Naturale prind a se mai des. In Ardeal
ele sunt de mult Iteinelate, aproape mai fmcare :principal.
vechiul regat, Fälticeni, Piatra N., sunt pe cale de a lua
revistele de specialitate, scoase ou din cauza
scumpetei a tiparului, este mentinerea aparitiunii
revistelor generale de La Iasi, la al 10-lea volum, apare
www.dacoromanica.ro
V. Adamache, care are de nu numai
de a tine, in special pe profesorii in curent
noui in dar mai ales de a evidentia
nia a aräta lucrärile ori de Revista ur
are de de a räspandi mai largi
pentru stiintä.
Nu e mai putin demnä de a fi or r,.
mai ales sub conducerea din vreme, popularizarea
chestiunilor activitate de mare pentru vremurile noastre,
poate trece nepomenitä Bibliote a de opularizare a.
editatä de Casa $coalelor mai ales biblioteca ieftinä,.
f e, editatá de Cartea Româneasa,
incepatul unei adevärate encielopedii, prin varietatea domeniilor din care-
luate subiectele ($tiintä, Geogralie, aplicatä etc).
In lui tot, miscarea in de dinainte-
de räzboiu, a luat in anii din un avant deosebit In directia
cercetärilor acea a ráspandirii necesare
vietii ori tiinta e azi temelia intreprinderilor economice indus-
dându-le mai ales Tot este nece-
ducerea traiului individual, nu atAt bagajul de cano-
tiinte mai ales inlesnirea intelegerii vietii, lär-
girea chiar substratul real sänätos ce-1
condpcätoare in e urzeala.
sustinerea omenirii dreptate.
L SIMIONESCU
Profesor la.Universitatea din

prim5vara pornii au de hârtie.

Cerul e sumar ca un decor. sunt de norol.
Vino vreau plimb5m noi. crezi de amor.
- Cântecul atât de de telefon -
cu ducuri
de bucurie stau cu capu'n jos.
Trénul trece, fumul cade
pe ape frigul se
Frigul pentru fiecare ca dintii clape pian.

cu sgornotul de foarfeci radioase, rândunele

Trec pe postale. Cucul pe ceasornic
vale, câmpul putrezit care miroase.
Vino sentimental, tuse
(Jite primgvara pentru cei ce nu 5e pot
Vino uitarea ta, calci de hârtie.
www.dacoromanica.ro
 SÄ
- -
de AL. CAZABAN
'a m dat jos din nima Acolo,
o nepläcere: Un care
sosirea trenuhil, se de
neam tovarás, am pe jos, drumul aproape pustiu
de porumb cari porneau chiar din dosulhaltii. mers
titurá mä oprii
aproape färá
La umbra
sälba-
-tee, nu departe
drum, sta
pe cositurá
care
Nu m'a4i
oprit,
de ne-
n'ar fi
unei
'de
Prins,
o Imbucurä-
toare presimtire
poate
-sisem tova-
de
am intratin
cuacest necu-
noscut. privi
neincredere.
si'mi vorbi
se miste din
l'am N. atelier.
ntreb at
mergem se
dar av grija sä-si
- - cine
pe
-
onoare vá
.

www.dacoromanica.ro
demnitate'a deci te
de
12 LENDARUL MINER

Drept de vizitä, i-am dat permisul meu de El cer-

ceta multa luare aminte, apoi scoase paária un gest larg
- Sunt gata fac durnneavoasträ, o partidá de vânátoare,

C. : Prieteni.

ales tot In acest scop am la acum doriti

dumneavoastrá aflati aveti onoare ?
-
tic rural.
multä
numeso
Imi intinse

www.dacoromanica.ro
titlu definitiv
Sunt membru al Corpului didac-
din anul 1914
de Diriginte al de ambe sexe din Comuna Umbreasca
 13

jos, satul meu nataL.. cred felul exprim,

de sigur bucur de o instructie pe cale particularät.
Cunostinta o picior : N'am
zece minute tovaräsul se opreste
ca cánd fi amintit, a uitat ceva In urmä. privi
iarási neincredere se opinti in ca un cal care nu mai vrea
sä
Când i-am cerut din ochi,
parcá:
- Nu supärati domnule!.. Dar... Vedeti, pare in'am
- Dece ?
- S'a ivit o dificultate...
Pentru-cá, vedeti, eu
principiu nu duo la
de
pe care 'i eu
sunt adevärati vänätorL..
Poate dum-
un bun
tor... Nu Dar, ne-
Iliad convins,
dificultateal...
ochii la
cum sä-1
cá sunt
lätur dificultatea", zárii
cari
ceau cele mai
virajuri" d'asupra cape-
telor noastre.
- Vrei o dovadä?-stri-
gai cá-mi venise
un ca din senin.
mi-am smucit
din spate am pus
un foc una din
nelele cari sägetau cerul
niste fulgere negre... N. C6NSTANTINESCU: Peisaj
rile de porumb pasärea
ei veni la
de

e
- se -
am de a face!...
nu mai
mergem
repede ne prinde mare...
Mergeam zoriti, mai ales de cam departe de
Dar spre uimirea mea, cä, la o räspäntie, se
opreste hotärit nu mai inainteze.
o dificultate I" - de perdeam vremea
In zadar. privi iarási incurcat,
nu obosit.
- Se poate flu obosit www.dacoromanica.ro
Eu purtat ?... domnule, nu
sunt obosit de loo... Dar eu s'a ivit o
Nate dumneavoastra fiti convins v'ati
? din prineipiu...
iAbia
N'am principiu... Mörg ori te rog ne
-
zorim pot
mergem. Dar
care s'a impuS!...
la
datoria
de patru...
aceastá
Ne pe Eu marginea din
el din de bine nu
nici de prepelite sau Mai noi

A. La culesul ,

parloage, ce peste un iepure pe care 11

'de de ne
la umbra unei de mohor.
de de
Dirigintéle din pornit pe
se planse de Ce va
de
din ce neam trag?... Cu pot satiSface
legitima curiozitate: fiu de preot o
foarte mire
Cum se face ca de a
putut contraota un sport e sportul vanatului ?..
zioe - dar a venit ea?... Sá-mi dati voe
www.dacoromanica.ro aceastá
ouriozitate: cram umblarn din
 CALENDARUL 15

absolvirea celorclase primare-rurale, mai matur, mi-am

: de ce un mare ca vrabia ?...
Dorinta exprimatá, am necesitatea de a
chiar acel an, mi-am procurat o de ou
Dar mi-am procurat veti Foarte :
Un unchiu de al meu care s'a de mi-a
cred v'ati de eu deci sentimente
alese, fin de preot milos mama, am ajuns contractez acest sport
care este al
...
poate sunteti curios
sportul
ocupá prea
mult timpul nu
cumva 'mi neglijez
sooala,
epuri
nichi
imediat la
importanta ohestiune,
dar dati-rni voe
o paranteza:
mi-ar fi pus
chestiune domnul
vizor sau oricare
alt inspector al
primar,
fi eu nu
practic acest
in de
toare sau pe timpul va-
cantelor, nu
sunt impedicat de-a'mi
indeplini
tiozitate obligatiunile
mele de emi-
nent-cum sunt olasat.
Nu tot voi
d-voastra...
Cu dumneavoastra voi : Calugarul.
i
sportul eo
deváratá pacoste... Nu numai pierd vremea zadar, dar de multe
ori neglijez Imi poate: dece nu de vánátoare ?
La obieotiune a dumneavoastra, opun intrebare:
nu mai distra oare n'asi muri de acest sat
rabil ? Dumneavoastra, dela aVeti teatre, circuri tot felul de
institutii de culturä... vine usor las de
Dar m'asi indeplinesc mi-este peste
putintä"...
De la o vreme, de numai el din
noi doi, o Dar :

- Poate vorbeso prea mult cine nu

judecati gresit
ur www.dacoromanica.ro n'aveti drept
sä i poate vreti explic n'aveti oreptul
16 CALENDARUL

blamati ?... ad sunt gata dorinta

Eu la discut. un
oräsean care sunt bucuros dau
rile cerute... din principiu,'nu-mi place dator cuiva Cu
.

arätä. epurile care sta arun-

oat deoparte, ochiul infiorätor
Poate ce o epurile ?... Foarte siinplu
ofer !... titi ce ofer?. nu vreau refuz!..
Impotrivii:
-La urmá, Dartrebuit
- Nici nu
nu vreau
1-am cerut...
vi refuzat!
dacá mä mai
apoi trenul...

PE DRUMUL DE AUR
drumut de de ta Sidon
iscoadd,
pretutindeni
de-o stea
de mutt, fdrd
drum de .
coborczu,
de

Ce-au sd are sd fie.

Adsuna de

spunea sd
am sd cunosc
s-a ardtat patatut crdesc
é cdt an de marmord
rdspundea de
de patat, de
cunosc pruncut s'a
una 'n 'n 'n

se pierde
éu cd de-asupra ard
unut rosu, attut

Dar de-un fdrd

se de rds
pteoltind o ureche
www.dacoromanica.ro
V. VOICULESCU
 A TREIA FERICIRE
- -
de A. BASSARABESCU
veal numärul patru Doinnul de pe scenä
glas :
- Premiul cununä Gheorghe !
Un durduliu se desprinse inaintä
soväind poteca pe care de o
la

GEORGESCU : la morminte.

i acolo, Gheorghe, un purice, zäri prin

o mare care-i puserä pé
apoi o de catifea, de arlionti un de
pe nu cine care-I pe
zise.:
- Bre, da mare maiwww.dacoromanica.ro
e ästa din Carpati, sä ne
Calendarul 2
18 CALENDARUL

Despre aceasta copilul aduce aminte sau

femee. l'a ridicat sus, sus de tot, de-a zarit dintr'o
toate capetele din salá.
Apoi a gresit : A luat-o loo s'o inapoi, a simtit
cá-1 prinde de umär, a auzit soptindu-i-se «Bravo
mio e a räsuflat din piep-
tului, s'a pe trotuarul la umbra unui
in brateIe mamei, care-I acolo.
a pornit-o amândoi sub bratul
coroana de pe celui drept. Imnul
ureche, poleind strazile, aerul, cerul o
coloarea fericirei care copiilor le e dat s'o
care
Tot
mare
se
Potarniche -Gheorghe.
apoi in
- -
viata.
ziva lui, lumea lui,
aceea jurul lui
lui. Cine s'ar
fi firul buouriei ? Ursu, ainele al
casei, l'a primit la salturi sä-i
caisul ! In ourticici asternutá Un cais
rnió, altoit, de roade ca un dintr'un
rout
la umbra lui, trei sclipitoare, trei
la care te poftea argintie a sifonu-
lui, dintr'o galeatá, printre de
Un otetar präsit, nu se In se necaz
la indestulat din curte.
spre bucátárie se simtea adierea - atät de acolo - a
telor unt proaspät.
Mate, cinstea premiantului. Totul pentru Gicu. pentru
ziva
pentru tusa tot iar nimio chiar In cele
Din ei intunecos bucuriile de ei trearise
sub din pasii ai care dase de
ca arute aD nulu i
al apremiantului mamei» pe In
de un an.
S'ar fi dus Amalia alaiul, arate lui
men Andrei» acumnatei Polina» ei vine ea
räbojul Dar paralizia o de un an pe pera se punea
la toate ei inimoase, de-i
ce rämase din alese casa celui mai
se de ea un de neam bun. Ce fratele mai mare
zestre din inginerie o avere, numai
pentru el?
Cumnata Polina se ea ca Gicu la ea la
toate ureche toate tainele. In
Amalia e
Damblaua a azut peste toate acestea ca un
un Din toata tusa Amalia rama-
mai mult o amintire o
De aproape doua-sprezece luni ea nu mai avusese o de multu-
care Inca a ajuns un
prea greu pentru casa fratelui ei, prinde pe degeaba o odaie
ar putea folosi la www.dacoromanica.ro
mijloacele lui nu
 CALENDARUL MINERVEI 19

Cumpere un In care sä fie la aer, nici sä-i o

care s'o -

In. de In
care o ea
se mick In ou verde - pri-

VERMONT: depé

mare la care ou
eu tatál 'In i

mintea n'o www.dacoromanica.ro

alte luininoase
 20 ENDA

vesele In monotoná a vietei ei. Ceasul cand a fost

pare ceva mai Doar dipole când adormea pe Andrei eu
din carte, care-i dau de atunci fiori de mamá - i cei
din pe care i-a smitit - când se la pleoapele

R. PAWLOW1TZ : Mitropolitul Primat Miron Christea.

care i le Inchisese ea, la al copilului In

acelea de liniste vor fi fost ele - poate - fulgeräri din a doua
fericire.
Nu ca ziva de www.dacoromanica.ro
 MINERVEI 21

Rochie de verde de mätase.... i se in-

torcea pe nesimtite iaräsi spre
Cu zile fusese la ea lui Gicu, unica femee care-
i se lipea de ale areia vorbe mergeau la o
uite de boalä. Totdeauna asta avea de spus
care o Intremau apoi pentru ceasuri desnädejdea
Acum nu putuse sä-i ascunzá o veste, o aproape
ea a rämas
cremenitä. De douä
se mai
träeste. De zeci de ori
a vrut vorbeascä
lui Andrei, dea
cumnatei Po-
lina, dar boala i-a
bit bärbätia; i-a
scos din
de
ei cusurlie amu-
tise de tot bine-
pe capul
cäzuse.
Un tropot de
se deschises gomotos:
- Tuve Amalio !
de
obrazul
durduliu de buzele reci
ale mätusii.
Tusa Amalia vorbea
gros ca un bärbat
ca un bunic.
- Ingerasul
Vino mai
e rândul ei
la ureche.
pe când ii tot spune
ochii ai pre-
miantului Mamá.
:
- Bine.
ai odatä, f curte agätat de mamei.
taina la ureche de puternice, auzi tata.
ei priviri
Apoi, Polina, ou pasi se duse deadreptul
bolnaVei:
- Vai cumnatä ai putut ne de
nu ne-au
care prin minte fi noi
In stare te trimetem pe dumneata de aici noi la spital
Pantelimon sä-ti amärâm zilele, dupá mai Induri. Dar
prea legea mea nici n'a fost vreodatä vorba. Andrei e aici
www.dacoromanica.ro
22 CALENDARUL

Apoi nu-si mai capul bolnavei

incep s'o s'o asigure printre suspine :
-Ai stai noi vei o de o
ne-ai fost tltdeauna sora Te rog ai
crede vorbe nebu-

Când Amalia
In
luptkgrea Cu
ajutorul tefere o
malt spre
geamului, o mai
puse sus
la
mai sus
bine din curte,
din jurul
curate: de la umbra cai-
roade parguite,
la care se
de
taru,l din stradä.
.

vremea
miu de San-Pietru;
de de
liniste, de
adormmd
drei din
a treia
N. : ea, se
- ca
pe Amalia,
- de pe alt imnul tri-
mite prin geam celor de ambirile nevinovate .din
a-tot-nestiutoare...

www.dacoromanica.ro
 MINCIUNA

Sc intorSese de la Viena. Ii era sufletul plin, ne el,

alte simtiminte, acel ce-1 Vorbise
ratul. Impäratul 11 ascultase pricepuse; il läsase spunä focul
de-pe inimä. Ba,
cele de pe urrnä,
rostise vorba
El visa un
vis nespus de fru-
mos. ealungul dru-
umblau prin
fel vorbe,
ochi i se
cele aevea
c'au orbeascá
fastul
curtei traiul
acela din
care
rul curteni sai.
nepásä-
tor peste tot, pri-
minunile
Nu-
mai su-
limpede,
ca de un glas al
sortii, ouvintele
- pe pace :

n'avea nici o grije:

dreptatea se face! : Pe
Du-te, potolesteti
gionarii indeamnä-i se acasä!
podidea pansul:
- el
pätor ca
nu pot mai
cuprindá cele-ce mi-ati spus!
Mi-e prea
Dar cea www.dacoromanica.ro
atunci venea :
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

m'am socotit, - rosti, pe Onduri, Impäratul tu, ce

porti de la linistea mele a popoarelor mie,
tu vrednic te bucuri mare cinste, ca räsplatä a vir-
tutii tale...
de piept nestimate
5tefan :
- Tine din
partea mea acest
ce nu se
cuvine
mai viteji
celormaivajnice
scuturi ale impä-
posomori.
Va sä de asta
chemase, ca
sä-1

a
daruri,
tacá,
o-

Stätu o
un
zâmbet de recu-
legere:
-pentru asta,
Märia ta! Deco-
frumos pe
piepturi cur-
impodo-
pe cei-ce
tin la efe...Pentru
eu
vreau dreptate! : In
un pas
se feri agate 'n piept podoaba, suspinaul
ai
'Cezarul firoscos:
- Tu esti adeväratul priceput: De.
dreptate deplink cum o ceri de
norod, e 'ntreg cuprinsul Ardealului.
- 0, Mária Ta,
Impáratul, o de
- Nu, nu acurn; ai
carte meu cuvânt vedea
eu de
El, bietul, s'a in vorba
www.dacoromanica.ro se intoarse
de de aci lui va fi
 CALENEARUL MINERVEI

popor de iobagi tara va

: . .

Tribunii, il ca 'n insuflati vorba lui de

sä-i ca se care pe
Ei, din murmurau:
- Ce mai fie frate!?
- De ce ne sgor-
neascá toomai
'n toiul
-?

stru cápitan
fie marele
de
slab de
altul, mai
dornic d'a
- Ei! nu
nimic;.el
tot de aceea-i
Muntilor al
altul se
:
- Nu mergem, nu
vrem
nu-i
vrem .numai
atAta:.de-i el acela ce
dat
din
se ridicá
. Axente :
- Frati
nostru a
fost la
stat in divan el, tot
noi
cum. l'a
Spre grAindu-i
R. cum toate dreptu-
rile
acuma sfintite nu mai poate, de aci
le mai deasurda, le in picioare! De aceea eu vá spun,
rosteso : fiecare
toate a

Dar cartea vre

sate
Zi tot Asupritorii de cap,
nu mai voiau tie de ca niste de sAnge,
napusteau pe oameni, asmutindu-si poftele hulpave,
www.dacoromanica.ro
lui legionari pArjoleau avutul.
www.dacoromanica.ro
28 MINERVEI

El simtea piere de mii de morti, räpus de fiecare care-si

lnfigea .jungherul vre-unul din neamul lui de
prms de negre, sufletul sträpuns, cá nu mai vine
-cuvântul dor asteptat, i se mintea
deabinele.
Mereu se atintea pe acela ce '1 stápänea. El In el.
Dar ? Unii nici nu-1 mai intrebau, nu mai sä
barem.
In mintea se petreacá un lucru Vedea ceva
o visiune de care mintea lui cerca sä se acate, ca
naufragiatul ce mai de bucatá de speranta
apoi, lacet venea realitatea, desamägirea
se läsa ca un pe lui isbindu-1 ador-
deapururi c'o singurá nu mai vine!
ca un copil, ce prinde se joace, läsat singur acasä, el
la Intämplare un de pe un blidar Ingäimind un
trist, o de isvorâtä dintr'un suflet ars de o
duceau
Asa, satele targurile, de preajmä, de-1 cáina o
lume-un popor Intreg ;-pribegea o noimá, tot
vie, nu mai de mult ce
uneori poposea un la vre-un
- Nu tu, care,
omul, dând din cap,
- Cum fiu ? el e numai unu 'n lume !...
el, duse In :
Eu sunt umbra lui...
N. PORA.

www.dacoromanica.ro
A. BORDENACRE: Nud.
 MUCENIC1A LUI AVRAM IANCU
de DR. I.
potolirea revolutiei din 1848-49,
prin decoratii slujbe lte vitejia extraordinara
lui Avram a refuzat primirea decoratiilor
nu se lui, ci natiunii române, care
adus sacrificii de mari pentru patrie.

MARIUS : Rästigniroa.

räsplatä, care convingerea lui

titele ale ardeleni, deplina libertate
www.dacoromanica.ro
Impäratul din Viena nu intelegeä s'o
30 MINERVEI

säi Románi - nici mai tiarziu. Misiunea sa istoricá

terminatá, fárá a o simti de rezultatul
lui de nu mai are nici un rost. sacri-
din revolutiei, trist al se furisase

tânärului de 26 Dovadá testamentul din 20

prin care ca averea lui natiunii
pentru ajutor la academii de drepturi, tare cá,
laptátorii arma legii vor
www.dacoromanica.ro
na ni experientele dureroase ale
 OALENDA ERVE 31

ingratitudinea In
biruitoare a principiului de e, dar o pierduse pe
in simtul de dreptate al care a a se
In vara anului 1852, când acesta veni cerceteze Transilvania.

A. G. : Sub

eroicului al muntilor a adánc sufletul

ränit din cauza ingratitudinii de
din cauza gravelor jigniri personale, care fu a le când
slujbasii pintru care el luptase
nuwww.dacoromanica.ro
s'au sfiit a-1 temnita din 1852.
 32

Din suflet de al anilor 1848-49 n'a mai

o b Indureratä, pribegind munti, put&
Aceste suferinte sporeascI mai
popularitatea faima numele de iubit_deopotrivil
gloriei, ca in intunecat al nenorocirei sale.
Un prieten din la in
stritruintelor sale, s'a sä dânsul
excursie la Dar, momentul plece,
mat imprejurul lui, l-au oprit zicandu-i : «trebue
noi ii noi la nime nu poate
pärta dintre noi». Intre ei a sale
care nime nu le-a mai putut
. Durerea sufletului o in viers mai lua
In o in cuvinte resemnate
sunt laconice, adresatd.
la 15 M a i 1860 bun intrebi
co mai- mai cred nädejdiilor
mele a trecut credinta mea este ca a searpelui cäruia natura
apere capul..Dar nu crezi, o spun aceasta fi
mea Nu, viata mea o am expus de mai multeori
anii 1848 1849 iubita niea
impäratul. Ci iubita mea.
natiune,- care sub povara pentru m'ar
durea o duce in primejdii mari exprimarea.
ade'väratei mele credinte».
lui fireste, nu fi alta
botezul de sänge al multor generatii mucenici, - care
Horia In Transilvania, iar Tudor Vladimi-
Tara pe care s'o transforme dintr'o
exploatatit de tagma jefuitorilor« adeviratá patrie-mamá a
norodului rominesc, libertatea i dreptatea
din
Mormäntul in care a asezat la 1872, odihna veci, trupu)
al lui Avram a timpul un de inchinare,.un
altar pentru toti au inteles poarte in taina sufletului ade-
värata care el nu mai s'o la 1860, nici
in scrisoarea adresatä prieten intim.
Soarta a fost eu Avram cu antecesorii
pen tru ideea Roata Alba-Iulia
nul uciga01or din le-a curmat acestora mai repede
Iancu a poarte crucea, inai de
decenii, rátácind, vuetul lumii.
un lui Ion Gorun, Avram
a de douä l'a mai falsitatea abia
l'a stins coasa vremii...

Cu toate dela Tebea, sub falnicul gorun

al lui Horia, ale vietii nu mai fusese
«umbra l-a «Ardealul, scumpa lui patrie»,
natiune «dela mare la s'a doliu, pentru.
de inviforate ca ale revolutiei din 184849
salvat onoarea In el pusese toatá nädejdea biruintii
numai ci conduatorii politici ai
din cari -www.dacoromanica.ro
uncle fragmente din
 1824 -1872
la Calendand Mineraer 1925

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
34

denta Alecu Golescu - asteptau din

sabia lui fulgerand biruitoare Sudul Carpatilor.
Viata lui Avram In gloriei, se
suferintii, ca pe urma strálucitelor sale rezul-
tate fi putut pentru sine pentru
natiunea sa. Era de sigur, o mare nedreptate aceastá grea loviturá a
Dar suferinta lui moralk de o parte
de obicinuitele politice, cari in numeroase cazuri au
spulberat de repede gloria militará a unor din mai iscusiti coman-
danti de oaste. Se pare el a zárit, taina viitorului, podoabele
national deplin de aoeea a trebuit se mistue focul
al suferintei mucenicesti,
care l-a purificat i-a
poarta
Avram la de 25
de ani, terminarea
lui, a intrat numai in legenda
a rámas
ceasta n'a lipsit a-1 desmierda
In pläsmuirile sale poe-
tice, duios, rea-
litatea devena mai tristá mai
pentru
In soarta a eroului
national Avram poporul ro-
ardelean se obisnuise a
icoana piopriei sale vieti sbu-
a propriilor. sale lupte
cetluite jertfe de
sperante
spre libertatea
national& o concentrase fiinta
fiu taciturn al muntilor, care
a ca In mare,
se de a
principiul nationalismului
organic din sferele ale
nei realitatea vietii noastre
sabia
slujba neamului, aducandu-se pe
sine drept jertfa mai
mai prihank pe care o
suferi sinceritatea
viguros sentiment national.
Dar de acest sentiment in-
tens pentru durerile sáu,
nu lipseste din caracterul lui
A. Nud. sentimentul nici nota
general pentru suferintele
deaproapelui in deobste,
sau ar fi apartinut. constatarea
pitanului Gratze, care afirmá se de o popularitate
n'a nimánuia vre-o nedreptate. Este deoi explicabil efec-
magnetic, pe carewww.dacoromanica.ro
personalitatea lui armonioaqk superioritatea lui
intelectualá moralá, spontaneitatea i sinceritatea lui le
 35

nu asupra ci asupra elementelor sträine, au

avut sä-1 mai deaproape.
Numele lui Avram lancu a devenit, In urma acestor ca
prin Intreagä aureolá de glorie mucenicie ce-1 o expresiune
simbolicä a luptelor noastre nationale, tocmai soarta
vietii lui, credinta, devotamentul vitejia suferinta lui au fost
nate ou ale poporulai, s'a ridicat, spre a da strálucite
dovezi de nationalä, de abnegatiune sacrificiu eroic in lupta
pentru libertate.
Natiunea românä, pretuind serbkilor comemo-
rative, s'a in fata mormántului Tebea, In care
odihnesc acum usurate isbávite
osemintele lui Avram regele
muntilor mucenicul ideii
nale.
Suflul revolutionar, ce venia din
Apus trezise la o viatá toate
neamurile Europei. Ungurii luará
ei armele pentru libertate, dar
intelegeau libertatea
pentru Românii din Ardeal nu
se lásará momiti de promisiunile
trimise din partea
lui Kossuth, credin-
ciosi armele
Ungurilor, sub conduce-
rea lui Avram a
viteji, de cari se va pomeni
ce urnieazá. Credinta de m -
ajunsese legendari la
poporul nostru, s'a manifestat
mai ca oricând in
1848-49. De jugul iobágiei
greu, oamenii se
la din sprijin: impkatul.
Poporul nu putea pricepe soarta
de care avea parte, ii
e impáratului.
Impäratul nu putea aibá
de ce se in cáci
el ar fi nedrept4i se
de seamá ar fi
Credinta aceasta a
pe oameni räbdätori;
dinta de
i-au dus Horea pe sub
roata Bälgrad, iar pe
peardá mintile. : In
este eroul tragic al acestei
oredinte desarte impáratul. Gene-
ratia a avut meritul neperitor de a stabili directiva: Ungurii
nu ne vom putea intelege niciodatá! Am rämas credin-
ciosi impäratului, cáci soarta ce ne-ar fi sub stápânirea ungu-
rilor ar fi www.dacoromanica.ro
neasámánat mai rea. acesta s'a dovedit mai
dela 1867 rásboiului, când nostri
36 CALENDARUL,

pe fronturile, acasä erau infundati

temnitele ungure0i. Ti-e groazá pui intrebarea: ce s'ar fi ales de
eam ar fi biruitori din
acest
Dar sprijinul sau al Vienei era o amägire. Viena aduce
de opopoarele mele» de bravii Români cari erau läsati in
Domnului, toate ale
Habsburgilor s'a sustinut acea devizá a zizaniei,
trei ouvinte divide et imp er a. oameni márul de
ceartá, In vreme ce se pune stäpAnirea pe Curtea din
Viena era Ungurii färâme de drepturi
Românilor, iarlcând se avea ei, le da acestora
ca ce vor voi noi.
Alipirea fatá de Viena a avut meritul de a ne ochii fatä
cá niciodatá nu ne putea deplin
ei. De nu s'a niciodatá ei, apropiere adeyä-
ratá. N'au cum n'au pro-
misiunile, sau vorbele dulci. Am douä neamuri sträine, desi
de o mie de lui preocupárile lui,
de diferite de ale celuilalt.
A venit vremea, când lumea a se tot mai
n'avem un bine impäratul dela
Viena. de mult vremea, când lumea se
apá rece. Intelegea poporul, cá nu mai vrea mai
de noi, ne-a dat mâna Ungurilor. toate privirile se
ceau acum spre munti, dela Tara-româneaseä
ne poate veni.
numai lumea veche sä se
a isbucnit räsboiul, lumea prea bine,

www.dacoromanica.ro
Peisaj.
 F1UL RISIPITOR
mai din copii a
de avere... a
cat unde gi-a ri-
sipit averea... o foamete mare a venit
(Luca XV,

ImpArglia se mai
cu care a fAcut nunta
sAu. A trimis pe
pe iatA am gAtit
toate sunt gata!" placat,
la holda la negustoria
lui, sA le pese de !
Matei XXII,

Masa bine-cuvintirii
- Nunta Fiului, cu Lumea
i la masi,
a celui
biti de
Pirintele te cheami.
:

-
Te-a ficut si simti glasului iubit de
Si cit gol lasi n urmi rimii al niminui,
Numai si 'ntelegi mai bine tainica chemare-a Lui
tu te-ai smuls din plecat de capul
Cu trufia de-a-ti fi singur, Dumnezeu
Nu ; nu te-a oprit cale, podidise mila.
Nu, nu te-a oprit, cici dragostei nu este
Te-a lisat s'o singur dupi lungi peregriniri
ce-ai svirlit-o in haotic fund de
Ai gisit micar tine Paradisu 'nchipuit ?

Uiti-te : esti plin de bube cu chinuit.

Uiti-te 'niuntru bine, - nu, nu te 'n zadar.
Ce-ai ficut izvorul limpede ca un ?
Unde e n care ca 'ntr'un diamant se
Raza soarelui ? Priveste-I... nu te sperii cloaci
Balti putredi in care broastele puesc.
S'ar in el fata ceresc.
de nu privesc matca-i verde,
Ar pilind candoarea care n preajma ta se perde.
Unde uitat pe drumuri zimbetul de serafim
Ochii-ti de in care si te iubim ?
Ochi, ce umbreau adincul la o femee
Ci se luminau mai limpezi de a stelelor schintee,
Ce puteau ca s'o adore strifundul unui dor
S'o pin' la cu neprihinirea
Spune, ce-ai ficut ist suflet, picurul de vesnicie
Picurat, fiewww.dacoromanica.ro
noptii a Luminii mirturie
38 CALENDARUL MINERVEI

Ai plecat p'un drum pe care mai bun din noi,

A in epocii noi:
Vin'o moarte rodul putredului porn,
Vin de rupinea de-a
Maine va cadea in la picioare-ti haina
Trupului, vei ramane 'n gol,
Cu ce vei strabate-atunci in ceasul
Cand portaluri de 'ntuneric sorbi din urma pasul ?

SEVERIN : Ecco homo.

s'a in tine via tau,

Ce paragini pustiite, cum le sufla vantul rau,
Cum te ici colo, ca pe-o duna de nisip
lntrebatu-te-ai ? Launtric, ai tu viun statornic chip
Cand te schimbi in tot minutul cu-adierea care bate?
mandria 'n valuri spumegate ?
Tu, - trista jucarie a oarbe
Ce din despartirii de isvorul sfant, - te
Matca vadului crapata, unda-ti luneca saraca
Risipindu-se mai scazuta, tot mai seaca
Nu mila de comoara vietii vesnici,
Cui o dai, 'n schimbul carui bun o dai, ?
E a ? Sau ai primit-o ca pe-o 'n luna Mai?
Cine vrei sa-i duca mila daca singur tu, n'o ai?
Si e Unu 'n Ceruri, te-a pierdut,
Ce te te - oricurn fie-al tau trecut -
Adu-i sdrentele soioase ale inimii, ca 'n schimb
Sa-ti dea toga filiala sfinteniilor nimb.
Bucuria lui tot Masa ca si-atunci
Se tot uita 'n Noaptea, fada 'n poarta nestinsä,
Doar din ceas in ceas s'o 'ntoarce lui iubit, pierdut...

www.dacoromanica.ro
Leconte de Lisle in Dies
 MINERYEI 39

ce harazise ce soarta tu vrut

Sa-ti rescumpere robia a ce nici un
Pentru un din lume nu a mai facut vre-oclata !
Zeii vechi cereau din oameni, unul viu le
El Dumnezeirea-i pentru soarta-ti omeneasca.
linii nesfarsite punct :

Crucea, unde se suferinta cu

Judecata nendurata dar jertfa apararii;
Paratraznetul intregei lumi, clipele

Uite-1 sangerand cruce, de orbii

Peste ochii de soare, norii trec goniti de
pumni se El aude ca vis
- Pe cand se sbate peste abis -
Huruind ca bulgari grei, batjocurile
Si cuvantu-i din ce rosti tremurator
Cand ne-am napustit ca tauri, -a fost iarld-i" cald

Tu inchis-ai ochii - aceia; glasul tu i-ai amutit!

va de-apururi jos, sus
nu te vei la caminul tau, supus.
Nu 'ntelegi tu ce se roteste 'n jur de

www.dacoromanica.ro
PAVELESCU : Bisericuta din
40 CALENDARUL MINERVEI

Minist.

Pricepi tu, din ratacire te

Cel ce te-a zidit lubirea Impäratul Lumii chiar
tu stai pe de-al sale dar?
odata : clipele numärate,
vremea, ora judecätii-acum nu bate.
Vrei curete ?
minutul dulceata
Inimei, Domnul vine, ca cur* el viata

pui in sfanta-i smerita asteptare,

Te vei pomeni cu dansul, ca de sus o inspirare.
Tot ce arta - a pus mai sacru uimirea din
E o forma - a lui iubiri :
In vibrarea lui Beethoven, El stribate ;
Un Shakespeare cuvantu-i crima.
Numai ; nävalnic, nici la nu mai bate,
Caci asa-i e drag : cand sunt 'ncuiate
Te 'n gi de nimeni nu te temi:
E iubirea ce räspunde oar' o chemi
Nu nici de tine, nici de ?
A creiat Nemarginirea sa reverse 'n ea tot plansul
Toate www.dacoromanica.ro
de pentru pierderea-ti
Dar fericirea te vei intoarce
 CA LENDARUL MINERVEI 41

MARIUS Pe la mare.

Te-ai parabola,- nu te mai

Dar, investmantat aur, ai porci.
Tot mai aprig urci, mai singur, sus de
Ai doar robi acum, aurului deschida.
sub teascul chinuri? E un lot al
Cum aminti de pe tu nu-i
Foamea pintecului este singura ce-o
Ori cind pe Christ vei vinde pentru treizeci de arginti.
Numai cu de ideal,
E imnul universului, - un
Tu, prinzi cupa clipei negustati nu
Eri cinismul ce se

omule pace poftele ce te distrug.

Dar carnea ta nu simte cum se mistue pe rug.
pe ochii ckut-a toropirea de greu

Nu te
Nu te
-
mila ta de tine nici cea de Dumnezeu
porcii omule,
zadarnic: tu esti mort printre

1924 D.
www.dacoromanica.ro
42

COSTIN : In Episod din de la

Tablou'aflat Muzeul Militar.

MAESTRUL VLAHUTI PE DE LUPTA

DELA
- INSEMNARI PE UN CARNET DE CAMPANIE. -

din Noembrie 917 m'a ou unitatea linia 1-a,

Cosmeqtii din Vale.
de aveam sub o in marginea cimitirului din
sat. Cu o zi mai nemtii artileria cimitir. Multe
crud depe morminte aceea zi. noaptea, o
puternick a ataoat cel mai post de ascultare postul
Tugui" - de a prizonieri. Dar comandantul patrulei,
in noastrá - prins de - având capul sdrobit.
Jgkel, dintr'un regiment bavarez. acei care l'au prins,
l'au evlavie la umbra copacilor din pgduricea de Cos-
mesti, pe malul
zi de mai lovitura lui, poate ar fi
Armistitiul veni intr'o de Un
ordin Intreaga sgomotul de moarte,
un schimbai unitatea dela Pádureni,
Aoi Peste tot pustiu moarte. Vântul iernei sufla
tAnguitor. ou clopotnita spare catapeteasma sfgrâmate de
obuzele dusmane, adápostea cucavelele alte zeci
orau In Intreg pustiul.www.dacoromanica.ro
Cobeau Intruna in reci Intunecoase.
 CALENDARUL 43

Case le rupte arátau aci, nu malt fusese o

viatá - o lume. de ale gospodáriei arunoate,
nirnicite. Oameni veneau ce-a mai rämas din

L TEODORESCU-SION ; räspantie

aflau numai Oftau amânea

peste tot durerea moartea.

www.dacoromanica.ro
; In piata mare.
 CALENDARUL MINER

La un colt de stradä era un morman de amestecat

De jur imprejur, erau transee numai
Retelele de - paväza bunä transeelor - incurcau
ades pe morman de pâmânt, priviam zare
dupá amiazá, gäsesc acolo, la mormanului de
un mosneag
- Era casa d-tale mosule, intrebaiu eu.
Se la mine. terse lacrimile, apoi spuse :

O. Statueta.

- Mai incolo... Dar aci ingropati - trei - trei nepoti...

Se jucau nisip... Pe aid fusese prápád. Doar
inainteazá. niste blestemate de eropilane" niste
bombe spre una cäzu, iatä, colea...
trei ca soarele de frumosi - fácuti zop.. aici au
fost
Apoi fác cruce, scäpä un blestem din nou
spre in se refugiase, dincolo de apa Siretului.
A doua pus de s'a ingrädit acel locsor, am pus o cruce
zilnic opream o la groapa celor trei care
fatá de barbarii care i-au n'au avut viná, decât jucat
in nisip frumoasä de toamnä...
* *
zilele armistitiului treceau triste pline de griji. se
tau in transee adäposturi. colo, se mai acivaserä unele grupe
prin casele päräsite.
Dincolo, la cincizeci de metri, - o sutä, douä, - dincolo de retelele
de sunt ai www.dacoromanica.ro
mai colo casele noastre cu cei
sub nemti....
 CALENDARUL 45

de adeväruri asupra ce-au se erau purtate

din gurä.
Para le aducea tot le risipea in
-
suflete chinuite.
Vin de la ai nostrii! E voe
Sunt sad intregi la postul de trecere, acesta fu
se adua...
care inteo zi
se ca fulgerul.
Postul de trecere! Cine nu l'a avut minte In ape? Cine nu-1
dorea? Cine nu ar fi «rut fie el, se retelele

CATARGI :

de la o parte, se face liber pentru cei

diplomatice, cine nu ar fi don't fie caute In mor-
de - randurile lui, dela sotie, sau mamá sau
copil...?
de trecere era mintea tutulor Acolo,
pe - Pädureni, - un adä-
post un Sublocotenent de-ai nostri, care cu o
un erau singurii, care se apropiau fárá de
se auzea un semnal ascutit de un räs-
pundea. Se chemau. Gärzile eseau afará. drapele albe de
gornisti se apropiau parlamentau.
comunicau ordinele, predau plicurile confindentiale, apoi se
tuturor de pe-aproape erau acolo. de
scoase din priveau spre apoi se auzea uruitul
unei motociclete, care ducea plioul predat, la comandamente, In interior...
apoi iarási
Pustiul ne umplea sufletele de
Capul zilelor dewww.dacoromanica.ro
armistitiu se apropia. Se de de
46 CALENDARUL MINERVEI

ED. N. SÄULESCU : In ghimpate..

vorbe.. Mai erau trei-zile. care treceau dincolo, erau mai
mai la

JINGA - : Peisaj.

Ni se puneau imposibile. Mai erau patru de

ore. Ordmele www.dacoromanica.ro
soseasa. Pregátire. Din nou toad lumea
 47

POETU L LA MORMÂNTUL ECATERINEI

sub in transee adäposturi. Nimeni nu mai umbla pe afarä.

la nemti nu se mai misoare. erau gata ne

Toate ocupate. Se din mitralierele

gurile de din transee.www.dacoromanica.ro
Rezervele se apropiarä. Depozitelo de muni¡iuni
48 CALENDARUL

se ou destulá de moarte. Tunurile loourile.

Ultima noapte a armistitiului sosea. De la nemti, se auzea sgomot de
automobile desarcare de munitiuni.
In lumea a mortei din - din zängänitul
de arme. De la garä, la
latul lui Negroponte -
bisericä, oonvoiuri
de
tau dorurile.
- le fie de cap,
soldatul, care
intotdeauna. un
ne sgribulim In mantalele
noastre. Tinichele de pe ca-
sele desvelite,
rile rupte, ele
Observatorul din
turnului de apä din garg,
In noapte la el.
Urcai ou greutate care
abea se mai nu
vreme - poate ceasuri
intregi - ascultai el
simfonia noptii negre,
ruptä de sgomot de lanturi,
de tunuri, de automobile, care
se apropierea

apoi
care
depozitul
al
automobilele,
-
fugeau nebune spre
Se vedeau la ei lumini,
penumbra zeci
de se
eau Incoa
In noaptea neagrá din
nostru, nimeni nu mai
cavaleriei dormea. Un de
nemti - poate
lovi turnului. El ne inimile cei
pumnii Apoi un de aripi
mai speriati, mortii de mai multe ori.
in noapte, se vesti prelungirea iar din
-
pämänt. Toti erau
- Mai bine de
sfiosi, mai
vom face ? Ce vor mai rupe din sufletul nostru ?
Imi spuse Mares, care mergea mine
spre gara ruinatä, arätändu-mi cei statie.

Zilele Prin sectoare porniserAin la un : randuirea

mormintelor. IngrAdite, de adu-
dupe www.dacoromanica.ro
ce dormeau prea la
 CALENDARUL

Dinspre dinspre noi, se inepuse a se la repararea li-

ferate. Trebuia unit Pädurenii - prin Se
mult, totul era distrus de zilelor de Gropi
fácute de obuze de calibru mare,
traversau peronul zeci de retele de ingrädeau tot
Apoi Incetul se
transeele de glorie, iar
de prinserä a
ridicate.
Locuitorilor din sat, li se
gädul vie casele
mai li se vedeau ochi
apoi
-
deau sä-si
putin,
din

* *
Prin aceste prin
stäpänea moartea,
purtat prin de
sub in adä-
posturi, la observatorul nostru
din turnul de
moasä de Februarie 1918 pe
maestru
Venise insotit de comandantul
diviziei a 5-a ruinele
Era obosit, greu
mergea prin
suferea, Arareori o
trebare, asculta

ceasuri purtat prin

umbrei al ruinei.I-am
dat amintiri - le dorea -
de obuz, pahare de obuz ne
sparte, de
o P. : Gornistul
1.-am in observato-
nostru, de lui
-a Intreg de al
de eri...
- Colea, eu - un dreptul gärei - Intre noi
ei - treizeci de pasi..
Privi luare aminte atát de primejdios spuse In :

- Nu voi uita niciodatä al mortii...!

Apoi Mai din observatorului o privire
al marilor lupte, ne
prin transee - se bordei, .inträ prin gropi
obuz, maestrului stráluceau de o lumi supra
U soldat - capätul transee, onorul.
- Cum te -
- Ion Stan. www.dacoromanica.ro
Minervei
 50 CALENDAR UL MINERVEI

de Soldatul vorbea ou despre nemti.

doi frati In lupte.
acuma, In ne ducem la ei -
barem pe de
lar Vlahutä pe soldatul fata de
frig, - dar sufletul mare cald razele de mare.
pe drumurile spre automobilul
inapoieze. Trecuräm pe angá o se opri. Pe ea nu
era nici un nume, doar: un

uncle In 2 minnte au 168 oameni.

uitä Indelung, fata Indurerata, - la

ful unui erou... din ochii lui, cateva - boabe
de margäritar, incovoiat de ani de durere plea genunchii
reci o pornirám printre ruini...
a doua zi fi plecat din ace] sector In urma unor ordine
date la miezul noptii, fi pus se pe entru acest
erou a Maestrul
al Neamuluin.
a plecat maestrul, sbuciumat In decor de glorie
de moarte de reinviere a vitejiei - am väzut pen-
tru ultima Vlahutá.
-
Spunea atunci, ar vrea sä o
spunek dar n'a mai avut parte
asupra epopeii dela

luni, m'am apropiat din nou de am so-

sit eu trenul In de nemti.
instalasera acolo vaina.www.dacoromanica.ro
In unde mai eri ruinä - dar
 51

iber
Mi se
- gloriei ostirei noastre,
sufletul de
din tot ei....
tot nu se vorba rece predo-
miná. Mirosea a trabucuri proaste mutrele erau toate
obrasnice.
gara pustie de cuouvele,
de nemti !...
fi sgomotul sinistru al obuzelor vorbilia stu-
a santinelelor, care te lmpingeau ou patul
Am mi-am vizat
m'am ghemuit fundul unui
vagon, care
la
- goana
! imi
statiile coifurile
ascutit erau grelelor zile
care trecea tara noasträ...

Au Ruinile
prind ici se refaa.
s'au Infiripat pe
Trenurile ou
printre veohile
e liber ! Numai e
nemteasA. dreptul nos-
tru acolo...
*oseaua duce orasul,
sufere de
a trecut. -
Cruoi se
tirilor.
tat ou
-
tinere
a dat porumb vii
manoase....
Din moarte -
nou A. (Ultimul portret al marelui
Biserica desohis scriitor).
rului marea a
zidit acum in ei generalul care a condus
mai a neamului ou de ostasi,
care au murit dar fata la
Ei in acelasi soump pentru care au
D.

www.dacoromanica.ro
 C. SFETEA.
Sfetea, direetorul general, inai Institut
din. Cartea s'a stins din in
de 14 1924.
Moartea acestui pionier al culturei
românesti a ca un in
sufletul tuturor acelora, earl 1-au
la pen-
tru massa
poporului.
Devi atinsese etatea de 60 de ani,
energia lui de
inältarea culturalä a poporului
nu se resimteau
putin; ochii lui puteai citi
omului, vasta
institutie de editurk pe care o
ducea, visul tineretii, ce-1 fácuse
descalece de la Brasov la Bucuresti,
stäpânirea ungureascä de
tunci, Impiedecase
aceastä directie.
1-am cunoscut sufletul de bun
de pentru
popor,
acum 24 de Rari oameni am
viatä, cari
cu atata un plan de
de interes general, cum
rit el.
Mijloaeele in atingerea
o-
C. 8FETBA
de initiativá cu dare
in aplicarea oricärei Corecti-
tudinea, sub toate raporturile, sta
baza conceptiei lui de muncá, la care se mai in raporturile
sale cártilor ce o distinctivá, care i-o da.
cultura lui generalä, neintrecutä, in materie de editurä.
Nu voiu uita niciodatä momentul, când in 1900, am fácut cunostintä
eu editorul C. Sfetea. Mi se aprobase de curs primar
mari de atunci n'au voit mi le tipäreaseä, sub cuvânt,
numele de modest la o de aplicatie,
www.dacoromanica.ro
nu e cunoscut, iar colaboratorii desi pedagogi profesori de
 CALENDA RUL MINERVE1 53

nu inspirau pentru un raport in acestor

nu ocupau in serviciul de control 1).
In din mä prezint lui S a, pe

Fata lui

la un birou, inteo din mica sa ,t,Librária

C. S t e a", din piata Sft. Gheorghe Nou, Bucuresti.
manuscrisele, le rásfoi ochi

1) Acesta a pentru care timp de 24 ani, am luptat contra

din de control, www.dacoromanica.ro
impun in pe care le inspecteaza.
 Intrebe de situatia spuse A e
fie puse mana tuturor copiilor de ours primar i eu
voiu face toate sacrificiile, ca le in cele
Nu-mi vene cred, constatasem la editori,
un modest editor, care aprecieze o carte cuprinsul
nu numele de pe copertá.
am C. S f et ea o personalitate viitor timpul,
24 ani aláturi de D-sa, mi-a conflirmat, nu m'am

D. Marinä

de a D-sa un idealist
culturá.
Institutul de ajunsese se confunde
numele säu cultura pe teritoriu al Ro-
Mari, numeroasele folositoare ce
Revista are tot idealist al lui C. Sfetea.
Un grup de care eu, C. Sfetea, de
marea din Bulevardul Aca-
demiei No. 3, Dintr'o convorbire sumark asupra situatiei mate-
leriale a satenilor, de cärtilor, i-au
situatia material& a sátenilor, general, e foarte bunk a lasá
foarte de n'au un organ de publicitate, care
opinia de i de nedreptatea ce li face,
pentru iar pe o de pro-
bleme didactice, ar
de mare s'ar lua cunostintá de ele printr'o
a
La aoestea, C. Sfeteawww.dacoromanica.ro
räspunde, aproape lacrimele de
 CALENDARUL MINERVEI

cauzele drepte foarte sensibil: D e tr e ci de

aproape toti márturisesc,
am In ei pentru
acestui Din sufletul s'a tar-
nat adevgratul otel, care a sträpuns randurile
nilor am Mare.
o aceasta,

C. ARICESCU : Peisaj.

intreaga de sus jos,

a celor mai importante Tara e un spital de
suflete bolnave (era In 1920) eu vindecarea,
prin revista de care-mi vor-
biti, al abonament ar fi minimum de 100 lei anual,
D-v. fixati lei, diferenta o va
la Infäptuire, In mod indi-
rect, D-v., neamului, ajutat foarte
t».
trei ani de aparitie a acestei reviste, din cauza jenei financiare
a am C. a, suntem nu
mai ea, niel 10% abonati nu ne-au
o de a la Karlsbad, pentru
timp, o mi-a spus: iubite
e g,
Domnule de aparitia revistei
de la Karlsbad, vom solu:tia, care
nu lipseasol nostri prieteni
eu le este necesar, dar
www.dacoromanica.ro recu-
 CALENDARUL M

mai din
e jertfá".

PAN :

De la i-a sosit corpul invätätorii, pe care

cultura au pierdut un prieten, care greu va

www.dacoromanica.ro
AL. Nud
 OPERA ROMANA
- TR1UMFUL DE

lirul vremea, cei de ideea intemeerei unei

an an, ca pe un vis, aproape irealizabil,
infiriparea unei adevärate «Academii de a noastre, trebuie
ne buciiria prilejita
formarea pe baze statornice a insti-
artistice, de mult dorite.
«Opera de fapt s'a
temeiat de acum ani,
rnultumitä generos al unui
grup de excelenti ai nostri,
din n'apucase
prindä ne
tara, din pricina rázboiului.
trei de fructuoase
sfortári, gratie interesului
de formatie
Suveranii «Opera
a ajuns fie prin
lege, Institutie de Stat, se
bucure ca «Teatrele
de o subventie
In «Opera Ro-
a putut, nu
necesitatea
interes oficial intemeeze
o ce ce mai
de lumea din-
colo de hotarele
numárul de inte-
de maestri dirigenti MAESTRUL G. GEORGESCU
cari au primit, o mare satis- Directorul Operei Române.
factie, spectacole de ale
Operei noastre, cum acela, tot de important, de cân-
ce au socotit ca o demnitate ei parte din
personalul artistic al institutiei.
un prestigiu deosebit pentru anára institutie i-a venit norocul
descoperirei adevaratului ei conducator predestinat, vigu-
temperament de dirigent muzicant consumat al maestrului George
Georgeseu.
Directorul «Filarmonicei» celei mai bogate epoci de mani-
festári muzicale alese, ce s'au pomenit acum la noi,
de névoile nu a lasat nici demnitatea de al simfonicelor,
n'a pregetat s se www.dacoromanica.ro
dedice, trup suflet, «Operei
 EALENDARUL MINERVEI

intelege mare luat de institutie, valoarea

artistic& pe care au rând pe rând, toate executate
In repertoriu.

MÜTZNER

Se cuvine, din de cinstit

reprezentarea opere, extrem de exigente, ca executie
ca montare, : Fantomá» de Richard Wagner
de Arigo Boito, mai pomenim izbAnzile reale
*purtate de executarea lucrárilor intrate repertoriu
ca: aLohengrin», «Aida»,www.dacoromanica.ro
«Carmen», Butterfly»,
 CALENDARUL 59

«Lackma, din la», de Massenet

de C. Saint-Saens, etc.
punctul oulminant al acestui de meritate ale «Operei

KIMON LOGHI ; Andaluza

a fost executarea integralá a altei capod'opere a muzicei

lui dela Bayreuth, Walkiriaa, care acum, mai
ca realizare de institutia sub
conducerea maestrului Georgescu.
Bine de greutätile, aproape de neInvins, ale unei
montki pe o www.dacoromanica.ro
mult prea mick spre a corespunde
 : Interior.

de reprezentare ale unui asemenea giuvaer muzical. Triumful acesta al

instituOei al priceputului destoinicului ei a atras,
proape dela sine, mai vie dragoste, din partea tuturora,
pentru «Operän, pentru tänära de buna noasträ
Aceasta a contribuit justä másurá la buna apreciere oficialá,
de care s'a sufletul maestrul Georgescu, and, printr'un
de lege, i s'a acordat concesia instituVei la
a contribuit foc sacru, de energicul director admiiiistrativ
al «Operei Române»-D-1
fericit concurs de imprejurári, «Academia noastrá Nationalá
de Cânt», dispune de un mánunchiu de deplin demni
de din lume, cum sunt R. Vrabiescu, Vasile
Rabega, Marius Niculescu M. ; baritonii : Jean Atanasiu, Gr.
Teodorescu, Costescu, ; :
Niculescu-Bassu ; precum distinsele : Elena Roman,
nescu-Stinghe, Feraru, Dobrescu, Nasta-Cerchez, Teisanu-Lupescu, Nanescu
alte elemente mai de ivite lirica noastrá soenicä.
www.dacoromanica.ro
Cum am spus, un concurs interesant i-au dat un
 LENDA RUL ERVEI 61

d elemente care unele bine afirmate elemente

foarte utile institutiei.
In asemenea personalul artistic al
bucurându-se de privilegiu de a ca dirigenti, de
maestrul Georgescu, pe muzicanti I. Nonna Alfred
Alexandrescu, Egizio Massini Umberto Pessione - se intelege dela
sine prima noastrá scenä din ocupä de in
lirica noastrá
De ce se va ajunge la infaptuirea unui local propriu, anume
astfel putinta de realiz/ri scenice, potrivit toate
atinse in aiurea, se «Opera
din va rivalizeze cu toate scenele
straine, un adevárat model pentru de fe
din
BARBU LAUTARUL.

www.dacoromanica.ro
I. BEDNARIK
Sonete de
STRÄMO*II

rame vechi, ziduri atârnate,

De stau
nestemate verzi, albastre,
Le'mpodobesc caftanele bogate.
ca semn de
lungi ce
vezi mefistofelic
Din cu grije pieptanate.
Urmasii zeci i
ei privind cu chipurile mute,
Cum i..a a valtoare,
Le buze
Cum vremea poate
si ve,snicia?
00
FLASNETARUL

Pe de somn felinarul,
Urca dintr'o
Un Iris' din vremea
Ce a
Suna ciudab
Dar turbura in tot dorul...
ca un mag, noapte,
Trezea mers o lume
pe drum, strabunii
desprindeau din
cu de aria lui
Ca dulcile arome...
urma lui prin umbra
Procesiunea de

www.dacoromanica.ro
 Trel s'au

ION PAVELESCU
In acestea, jn care luptâtori, desinteresati, pentru
rara pästrarea nestirbitä a national scHi-
se ne de acei, dintre noi In trecut.
cum secerá-
toare de vieti alege adese-
ori cele fragede mai
moase intruchipäri ale vietii, dat
a fost din aria
scrisului un tánár
talentat poet: Pavelescu.
Nu-1 mai vedea nimeni,
lägioasa noastrá Capitalä.
s'a retras de
provincie,
a o
vedea de
dragá,
necontenit nouile
sale poezii.
ne-am pentru
-
din oará
nu
bolnav
Impedice
mi-e
de a-mi duce la capät
am inceput.
citindu-mi In ochi curiozi-
tatea, urmä:
- Da, sä nu te miri
am pus de traduc
netele lui Hérédia din
et camées» ce-o tre-
buie ajung la bun
I. AVELES
nu ne-am mai
pe geroasä and,
doboat la pat, mä la
Pavelescu boala, de care mi se desfäcând ziarul, dimi-
neata, aflai intempestiv al poetului.
Soria ne luând In serios sfaturile
dicilor, astfel s'a stins, se poate spune din mânä opera dragá,
pe care vi-o i dincolo de hotarul acesteea.
nefericire acum se vor avea sonetele
www.dacoromanica.ro
64 CALEND ARUL MINERVEI

Hérédia, pe care le tälmácea, de o adeváratä evlavie de artist,

fata de o capo d'operä
ce a pe lonel Pavelescu, sonetele de o
din volumul de aur»,

"COSTIN :

sufletul de poet al celui ce le-a pe care o

in eetluirea vers a fiecärei strofe, poetul.
De acea bine ar ca familia mai curänd, darea
la luminá a tálmácirilor din Hérédia, la care Pavelescu lucra plin
de focul sacru, pe care nu-1 poate avea un scriitor, fatá de
altui
www.dacoromanica.ro
L

1925

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 GH. BECESCU-SILVAN

In temeiul verei acestea s'a stins prozatorul Becesou-Silvan,

de tânár spre a avut dreptul se buoure de farmeoile
vietii urmeze activitatea de ou care se relevase mai de
luat de valurile
ori puratoare spre lima-
nu toomai
pentru
rul se cam desgrádinase din
lumea a viselor a
literare.
Ba, parte la
luptele politice, temperamen-
tul de
Silvan, se simtea, la
larg, nu arareori, s'a bu-
ourat de izbänzi depline
viata in care
trase.
Cu toate astea rá-
mai trainic de
lui BecescuSilvan este
stirea istoria
un de nuvele, In care
fel de
a da vitejiei stribune.
Un al
stabune a fost, In
rând, Becescu-Silvan
oä, aceastá
de poet epic s'ar
mai mult,
deau deabinele
alte ce n'au nimio
d'a face literatura.
GH.
dintre cele mai con- .

struite opere de .
teraturá de care legat numele scriitorului
perament de Becescu-Silvan.

GEORGE
de atlet: bine croit, pururi la fatä, robust de o
jovialitate ce-1 In cele ale vietii,
era George Cain
Cine nu ar fi cunoscut sufletul delicat de poet, aplecarea lui de a
serva Inmagasina toate multiplele ale la
l'ar fi luat drept un magister elegantiarum", dupá aspectut de o
corectitudine elegantá care se releva viata de toate zilele.
Calendarul Minervei
www.dacoromanica.ro 5
 CALENDARUL MINERVEI

-de fapt, George pástra plasma nobilä a sufletului ceva

din aliura a vechilor pentru cinste frumusete:
spada, ca un veritabil spadasin-desi, n'a uzat de
de pe pe care le-a
mult- un indrágitor al ales sport,
mens in corpore
mai un de acelea ce te silese
pasul nu intri mai la un pie de
el, Imbrâcat lntr'un simplu de fin Inmánusat
totdeauua fárá palton, o
floare cheotoare;
nä obisnuit:
- Ce mai
eu n'am putut
sá
- Dar bine, haink un
ger 24' grade ? nu te
N'ai o grije:
; i-am tras
un acum duo
-

avea de mers
o de mai bine...
Ma era George
bucurat de
plâcerea- de a fi fost
de prietenie acest suflet ales.
omul, fizick
era .atât de bine pen-
tru via% - devi, din
bestiile
l'au miseleste, n'au avu,t
parte simtä acelor
de puterea
adevärat erculeaná a
plâcea te silea
la din alte vremuri, cari
lupte intemperiile
sä le Invingá, tot atât de te impresiona sufletul o
lioatetá scriitorului.
Altá datá, primávará,
utáti ale de azi, :
Bine dragul au ajuns atât de stavilele
vietii, prinde groaza, când la mai tineri
noi la de viatá care o vor fi idealurile
sá nu se plece nu o concesie!
In ti tremura o acestea
Eu propaa, sigur multi vor
lizarea .ce-1 am de a pune la o Casä a scrlitorilor", o
de care poatá fi operele
amenintati de de
spuse un plan supseriptii
www.dacoromanica.ro
fruntea s'ar fi o
altele, la fapte din toamna
 MINERVEI

. .nefericire eel mai odios asasinat din pomenit la a

räpit noastre pe unul din cei mai din cei mai
aplecati sá vadá lipsurile durerile

aceasta, in fiinda suflet pasta a

arnia i-a politicel, de care n'a

STERIADE: Peisaj

se mai repede, alesele-i fusese la

cele mai de dorite de multi altii, refugiindu-se
in meleagurile de vise idealuri ale literaturei, se simtea largul
lui, un subiect, sau notând o
in fuga inspiratiei.
Nu vedea viata prea tranclafiriu. cele mai multe din
din Urmas i Romei", Ca fulgu vânt", Sadi",
etc. mai predominind, pe spirit de observatie,
ce o de a vedea realiza mai mult pártile
ale väcuirei noastre pe pämânt.
arare ori o ironie ,tresárea din condeiul lui mai
ales era vorba de pagini, care apárea
ispitä a vietii-fenieea.
redate din acea
lume a capriciilor bunului traiu, care fusese aptoape scriitorul
traiul lui de toate
in poeziile epigra-
mele care George o santeetoare
artá,
www.dacoromanica.ro
finete caracteristicä, toate micile ale firei
Mai multä deSgrádinare din :nomolul bicisnice,
68 CALENDARUL MINERVEI

iritante de suflete-asta-i ce dorea, ceiace nazuia

delicat suflet scrlitor.
a putut mai s'a de de care, din
se mai din ce ce mai putini astázi.
De aceea, pe durerea ce o simt urma intem-
pestive a unui prieten, trebuie marturisesc tristetea
la tot ce-ar fi putut ca bine
frumos, nobil suflet de artist care a fost Gerge
Literat fin mult gustat In cerourile iubitorilor de o literatura mai
mai de literaturei sensa-
de intratá gustul public la noi,
menirea lui de sriitor, la adäpostul tuturor greutätilor ce stau
in calea celor mai
dureroasele ale pentru ce silesc
pe cei mai multi slujitori ai altarului literaturei se la
munci netrebnice la indeletniciri de
de norooul unei asigurate, a putut, mai mult ca
fie preocupat de nobila Arta pentru
inohinat ei in zilelor.
Cu aceastá pururi de de mai frumos de mai

: Ruine.

bine, scriitorul a putut pagini in care viata pe care

a simtit-o a putut-o operele sale.
Operele lui sinceritätii, a acelei absente de
inutile, ce pe putintele alese de realizare de care dis-
punea autorul
De www.dacoromanica.ro
amintindu-ne de tot a ca soriitor, de tot ce a putut
din de de
 BIZANT
FRAGMENT DIN PIESA CE VA FI IN ACTUALA
STAGIUNE, PE SCENA UI DIN BUCURE5TI

ACTUL H, SCENA VI
NICEPHOR, THEOPHANA

NICEPHOR

loan Zimiskes, Augusto, nu-i de un

THEOPHANA

Poate fi chemat la Curie fie

îl apoi ce are
Ce-a vrednic de exilare ?

Zimiskes, Prea e-un !

Nesupus la nici o lege, ambitios,
Impotriva mea, uneltit-a rele...

THEOPHANA

Ai Prea peste drepturile mele...

Zimiskes erd curteanul meu voia mea
Nu puteai dai pedeapsd, o de grea !
Zimiskes este Magistru demn de gloria
E mnd, e viteaz pereche,
un sfetnic de valoare fi-un prieten ;
In lupte Zimiskes te-a
www.dacoromanica.roajutat...
Pentru ce ur ai rspuns sale ?
 NECUNOSCUTE

La geamul cu perdele strdvezii

fi pe-acel ce nu mai vine,
A ca eri ochii vii
Porneau tot din vine...

A ca eri minciunilor ce mor,

Pe buze de vorbe
azi, de cald decor,
mare de ispite !

A fost ca eri de mull deatunci,

Schimbi le schimbi
! patimile noastre adesea sunt porunci,
Ce fac o minciund un bun si drag .

vorbesc,
de-o himerd,
In piept omenesc
n femee i-un de !

tine si nu intrebd...
Sunt Lohengrin, sunt omul ce vine si se duce,
eu voiu la ea,
Dar patimile ne-or cruce...

Tu vei iubi mine, ce-ai iubit el,

Voiu iubirea mea
sufletele noastre, ce-or tremura la
Ni o azi

n simfirea, de
Va n odae, fugard...
Vom std ca doi ce nu au
viata fumul de
ALFRED

www.dacoromanica.ro
 BIZANT
- FRAGMENT DIN PIESA CE VA FI REPREZENT IN ACTUALA
STAGIUNE, PE SCENA UI NATIONAL BUCURESTI

ACTUL II, SCENA VI

NICEPHOR, THEOPHANA

NICEPHOR

loan Zimiskes, Augusto, nu-i de un

Poate fi chemat la Curie fie gra

apoi ce ?
Ce-a gre§it vrednic de exilare ?

Zimiskes, Prea e-un primejdios !

Nesupus la nici o lege, ambitios,
mea, uneltit-a rele...

trecut, Prea peste mele...

Zimiskes curteanul meu voia mea
Nu puteai dai pedeapsa, o pedeaps-aldt de grea !
Zimiskes este demn de gloria
E strateg e viteaz pereche,
un de valoare pi-un ;
lupte Zimiskes te-a ajutat...
www.dacoromanica.ro
ce cu-atâta ai sale ?
'72 CALENDARUL MINERVEI

ce i-ai comanda imperiale ?

alungi judeci ? ce?

THEOPHANA

Cu ce drept îmi spui ?

SEVERIN : Crucea

cä'l
iubesc, Augusto, e§li pentru mine
lumina cerului cu divine ;
tu falnic ce de-apururi uimea :
www.dacoromanica.ro numai a mea,
 CALENDA RUL

Doar a singur culeg divine roade,

Sd te veci de-a privirilor iscoade...
de-al farmec ca de-un vin corinthian ;
Md ta ca din Liban,

In harem

miresme md
Tu Paradisul tainic ce
'n lumina Augusto, vreau sufletul s-mi scald,
Aprig meu 'du cald,
Trupul meu trupul ; prea
Toate cântecele
line se .sufletesc
Spre mai dulce, cel mai
o mele,
Ti-aduc falnice te 'mpodobegi cu ele,
(Desfcemd lada de aur tncrustat cu nestemate)
daruri podoabe Tie, ji le'nchin :
Diamante aur, perle rubin,
Toate darurile ce-a araba
rdsari,www.dacoromanica.ro
Augusto, ca Regina Sabba...
Turpura din al meu smirna sufletului meu
74 CALENDARUL MINERVEI

ca unui idol ca unui Dumnezeu !

Ce mai când viata-mi toatä la picioare ti-e
THEOPH

Vreau ca ridici pedeapsa lui !

NICEPHOR
! !
Niciodalä !... pot asta... Nu nu'mi mai pomene$i...
Presimteam de multä ! De ce
cu nepäsarea

Marmorei de Paros ! Poate te 'ndupleci la vibrarea

Unui ce te Poate mâna de nea
Ca un balsam coboare alinând durerea mea...
www.dacoromanica.ro
Poate, bunä, cätre mine, a ta privire...
 75

THEOPHAN A

Zimiskes este e ultima-mi iubire !

NICEPHOR

! piept,
durerea sub cel nedrept,
Suspinati sub cumplitele ruine ;
Cerul nu-pi va mai nici o pentru mine...
Aripi simt suflet... Simt pieptul meu sdrobit,
Cum întreg Erusalimul dragostei s'a
MIRCEA RADULESCTJ

O. :

www.dacoromanica.ro
76 CALENDARUL

Bat dopote 'ntr'o rar dangät sat;

sunt floare e'n sat.

Cu pe frunji täiate 'n

de

Dece puternic moarte, Doamne,

Jelanie de mame 'ntr'un ?

Dece ucizi rodirile 'n mugure mijind

nu rabzi ceasu 'n care, räscoapte se desprind?

Vezi tu - aceste au strâns

par ramuri care de s'au scuturat.

Vezi sânii - cu viu -

Fântâna va curge de-acuma pustiu.

Bat 'ntr'o rar danggt peste sat.

din s'ao

e un port
La margine de ceruri; bat dopote de mort.

'n ca de
Corgbii pentru

NICHIFOR

www.dacoromanica.ro
 TAINA LUI CIMBRU

nu-1 pe Cimbru, Cimbru dela Botenii din valea

sate pe lungul drum Câmpuhing Ruoär
la vale la copiii, tatM
sese drumuri
petrecuse anii
ai ce s'a
lepädat apoi de cáráusie,
n'avea nimeni de
la ferecatá
de hamul
de 1nzorzonat ca
sul. Prinsese
ceva
Mai era In
tern, vânjos, cu
osgbire chip mai
musta-
cum se zice, ca spicul de
copt tot-
deauna ca'n zi de
bátoare, tutu-
rora opreau asupra lui,
ce-1
Decand se läpädase de
cäräusie träia dupä pofta
inimii lui de grip, ca
ii toate de
a gata.
Acolo In satul lui
lärgime, care
se aflau toate din
atiind tr ei
pricepändu-se la
multe, n'ar fi avut
vrea pentruca fie
ales primar, cáci erá
mare trecerea. Nu
asemenea
asupra sa se
tumea fie numai con-
ceeace il nu fie
ori cine.
nu www.dacoromanica.ro
Cimbru numai pentru cai harnul
 78 MINERVEI

zorzonat la ferecatä, ci lui precum

pentru eel doui oare-i nu numai la
n&toare, ci ohingi mai unul, mai al-
tul datornicii care erau putini.
Cimbru! ziceau multi dintre vedeau treand In
mare, fie la vale, fie la deal.
o fi potrivit el luorurile, le toate din
!?»-se
unul lui.
Col mai apropiat
mâna
banul
o fi fost, dar
un
toate
cele la care
toti Cimbru
nu In toate dipole
se
fericit.
lui
stufoase
proape imbinate,
dese ori se
a urit gura
i se
si ar 11

Are, se vede
tot olipe,
In care se
viata.
Intr'una din zile
se afla el nota-
rul
la pri-
gazeta de
la Serbárile culturale: din d-ta
de necrezut, -
dânsul. -
te miri
-opt ani de zile
notarul.
se
spuse
o

- Zice
uitaa».

de gol spunând vis, a'ngropat mortul. l'au dus apoi

la a de sguduit de märturisit faptan.
«Mscociri gazetäresti! notarul. n'o cred».
amase ca tasnit din I se
par'a angele peri din obraji.
Ingropase el un mort, care de mult uitat de toti.
un cherestegiu www.dacoromanica.ro
Buouresti, care se joagärele dela
 CALENDARUL MINERVEI 79

Dragoslavi. Nu nimeni, l'a luat dela De ar

putut l'a omorit pe drum? n'a
l'a de l'a 'ngropat apoi In dela marginea
mului. Groapa n'a cei drept, fost ca
Nici nu nimeni ou cine
Pa Ingropat. dar Cimbru linistit. el
seama, peste nu se de gol, fie vorbind prin
somn, gura pe din nainte ce a un pahar mai
mult dacum se cuvine.
dar intorcandu-se spre notar. - Cu putintá e. nu
bolboroseste omul prin - Dar acela
a spus ca el Insusi pe mort. Ceeace nu-mi vine
cred e el a inarturisit».

MARIN H. : Moara din Ciclova montaná.

el aceasta, la Indoiala, ba chiar ispitit de

nascocitorul e care a i-a eitit-o, ca
la incercare. Se deci pe furis la ca din
lui,
Cu
nu cumva e
ochi se
sotia lui, la care
- de viclesug.
s'a intors
chiar mai mult
la Tudosia,
la celelalte, pentru
«De! - - chiar n'ar spune
peste nu e dau ori chiar dat de gol,
borosind prin somn, ori fost, mai
doarme In mine».
Si'n Tudosia www.dacoromanica.ro
se la ca nealtedMi.
 ENIDARUL

se el la ea ochi scrutAtori speriosi,

se ea nedumeritá la eL
omul acesta!?» dânsa mai ziseserä
unii dintre ce-1 drumul lui spre
Avut-a el mai nainte care nu se fi cele
petreoute noaptea Omul se obisnueste ou toate, toate via
in lumea aceasta. Acum la una de tot nouá. Nu
numai gäseau la fatá, ci lui toti
cum n'au fost. chiar din ourtea casei lui
se la
prepelicarii lui nu mai ca
din ca
sunt negre
durile
será firea gAndurile aceste, seara,
se nu
s'o s'o
peste
noapte.
gândul inereu la
petrecute noaptea aceea, se te-
acum in adevär se dä de
gol inteo
din
casa lui mare
Tudosia stetek se se
nu mai ce zick ce
nu-i mai bär-
batul ei toatá firea.
Nici mai adevär in toate
mintele lui.
In starea sufleteasck in care
el to de singurätate
se
lume chiar
ca
departe, se
sine singur sine,
el a de ori s'a
fereastra e bine
apoi a
GEORGE DIM1TRIU
toate aminte ca
trecute acum: Desi
lumea le-a uitat de el vreunul din
gâstele când vreun grohotià, vreo ori
vântul vreo
mai vârtos tresära ce a Rämas
i se nu puteä in fie-
care se ca intealtul al
colt,
de mult murit sä vie la el, ca de
seama, una ca aceasta e putintä, cáci mortal e mort,
de sale nu pe
De ráu www.dacoromanica.ro
1-a räpus, soinnul.
 81

vis eel ingropat in pädure, la margine de drum, se

In culcusul lui de-1 treceau iar näduselile, gemea
apoi cuprins de groazá.
mai
anulte ea mai urmeze.
Dimineata s'a sculat de la
oohii stinsi cap, de ici
Tudosia,, zambitoare ca totdeauna, se ou jale la- el.
sCe e tine bärbate!? - ce s'a
Cimbru supárat la
Omului care e
de sine
musträri pentru
nici una din faptele
sale, nu-i pasä de
vor
altii despre
el despretueste pe
mai
prejos de el in
e. Cel
de sine insusi nu e
stare sá sufere
e. dar
Cimbru, ea toti
ooteascá de
cinstea.
Ii Invederat,
sotia sa a
el are pe sufletul
lui a simtit-o
ea aceasta, o vor
tind altii.
«Ce fie
punse dar.-Nimic
mi s'a
doare capu nu prea
dormit noapte
«Dar capul de ce te
N'ai dormit pentru
te doare ori te
pentru n'ai dormit?
«Vorbe proaste! - - Mi-e vrei
batae de doare doare asta
au
el dar multá ca cumva Intrebe
altii
neasemAnat mai de cum tinuse mai nainte, ca
fericit, o grije viata.
aceasta din grea ori unde se
se la oamenii
nu uitau la el nu-i mai
el se www.dacoromanica.ro
jionit de felul, In care era
Cilendarul
82 CALENDARUL

Inoetul i s'a infipt dar in minte urei, sunt

cele din urmá a ajuns se fereascá de oameni.
Prigonindu-se sine, el noptile sbuciumat in
lui, zilele umbla - mai ales Ware - drumurile
nici un scop hotärit. Rar i se se de
cele mai multe ori ceeace nici prin gänd nu-i trecuse
pivnita lui rácoroasä vin de Dealu-Mare,
dar nu bee, se temea ca nu bäutura des-
lege limba. Chiar la nu mai mergea bucuros, cáci pádu-
rile fioroase când o baltk când
o in ori când frunzele sub picioaree.
viata nu numai pentru el, ci pentru Tudosia lui, care

PAN IOANID: La

s'a din copil din fetiscank fatá

se násouse numai putea Viata era din ce in ce
mai aláturea omul azi posac, ursuz.
aceasta, el era de-i venia iee lumea 'n cap
se nimeni nu-1 ba era spre
de firul vietii, ca de toate.
Ceea ce-1 strivia nu era frica de pedeapsä, c'a
fapta e din ce in ce mai de
are lui de toti ce-1 socotiau se cade.
n'ar fi fost aceasta, n'ar fi stat
timp lumea pentru-ca poatá gusta
bun, se simtia din cale nenorocit chiar
Tudosia de dânsul se cutremurä din toate incheeturile când
se azi s'ar putea pentru-ca pe
vecii vecilor www.dacoromanica.ro
dispretul tuturora.
 CALENDARUL

Ori de i-ar
toti s'ar intreba: «De ce luat lumea cap? - de ce
!?.
nu-i dee omului poate rabde. zice -Ar
dus-o Cimbru s'ar cele din
deprins
toate, la urma urmelor, - numai inchipuiri ale lui erau. Se ivia
una noná se vechi.
Tudosia. - Stau nu pot
vei de te-ai fácut vine lumea in cap. Col
de dintre oameni dacä l'ai fi timp tot
te impaci tine lumea».

De la «Serbärile culturalen: membrii dupä masa

de la Militark
Nu-si dedea femea despre vorbele ce rostea.
Cimbru se chiar. mai mai atunci, Chiritá i-a
a citit In gazeta Ii era cine-va de
-
si-i venia s'o de
'n cele
ea.
vorbind ea 'ntr'aiurea. - Nici
fi onnorit pe eel mai cumsecade dintre oameni !? ai ajuns
gráiesti vorbe ca aceste !7"
se zice", räspunse ea.
Cline zice stárui
Toatä lumea", ea.
Desmeticit, el dedea la mijloc e un de a vorbi, dar
de- data aceasta era de cä dinsa vorbeste pentru-ca
pe el la nu se mai
lumea va face ca
Da! www.dacoromanica.ro
pätruns de o hotärire adevár,
84 CALENDARUL

de
luni, am primit o scrisoare,
la moarte de
care unul nenumit
- acum ate-va
vestepte, am
fiu ucis, nu voiu pune la dela vale al podului din Capu-
Coastei zece mii de lei s'o spun aceasta cui-va, N'am pus banii.
nu-i ; chiar avea eu din greu
i-am agonisit de nici de nu pot dau
- Ti-am spus-o acum aceasta tie, n'ai s'o mai departe
pentru-c.a nu soap de tem".
Tudosia incep tremure, venia strige o tine gura.
Sáriti Ucigapii!"

La

N'a strigat, ce-i drept, dar era feme i-a ici unuia colo
zile toti ziceau pe Care
asta era!".
N'a apoi mult, l-au gäsit mort in pädure, iepise la
toare. - el se aflau cei doi prepelicari pupca lui tevi,
care erau Nu mai indoialä, c'a fost
cat de hot din spate ou altá o care
la câti-va papi.
!"
de Cimbru! - ziceau - el! -A fost
AN

www.dacoromanica.ro
 MÂNTUR ILE ÎNECATE...

aduce tot mai aminte zilele-

copilAriei, tot nostru glob se
veacurilor, inapoi, tot mai de:nostalgia primului
gangurit.
Zi zi, descoperA ale premergatoare
ce interesul pentru antichitatea preo-
noastre de trecut.
Soarelui, egiptene, mortilor, au
tulburAtoare procedeurile mexicanilor.'
Bretaniei sant de ca piramidele,
la poalele Cordilieri. Fenicie inseamng, In
Ce rost au aceste
de Ocean ? nu fost Intre ele, un de
au plecat, spre omenii obiceiuri cari au supra-
vietuit continentului
Dal... fundul Atlanticului, Africa Europa
in cele -Americi, pare fost pe al Continent;
Atlantida... de care pomeneste Platon. Oameni bruni pose-
un colonial mai important de al Romanilor al Engle-
zilor, erau globului, puterea spre
pärtile noastre din gheturile lapone, sudul nordul
Asia Occidentalk In vecinAtatea oamenilor galbeni, Incep-
vestigiile unor aparte. va mai rásar peici
colo, insulele Azore, Bermude, Canare, Antilele, din
de potop, In adancurile
Columb legat, pe lumea
Americele, e Europa cellalt continent erau de
lume doarme acum subt apele Atlantieului,
de mizerabilele ale ultimilor
a cerceta acolo urmele u.nor
suprapase...

Mormintele sacerdotale din continentul Atlantid

Pe care secole fluvii nelndurate s'adunarA,
lampa fermecatá haosul lichid
www.dacoromanica.rotaina-milenari.
besnelor din
 MINERVEI

Sant veohi dare tot vezi un

Bermudele miraculoase visätoarele Azore...
Coloane, temple därâmate, inscriptii pe-un
mari civilizatii aurore...

adâncul oceanic visând de atâtea mii de

Incremeniti Regii trupuri granit
Egiptiene piramide, dolmeni armoricani
preotese 'mhälsämate printre tezaure in

Elada, Memphis, Palestina, ai Atlanzi

Paris, Cartagina Roma vaste comune, -
Voi n'auziti gem strämosii, in de goelanzi,
nu vedeti din apä halucinand in soare-apune?

Nu vä cutremurk pe
spre nostalgice Americi vá navele splendide?
Veniti lampa in adâncimi coborAm
smulgem fundurilor taina Atlantide!...
Paris, 1924. VICTOR EFTIMIU

LUMINA LUNII

Lumina linge lung

Frecându-se de se pe drum,
pe de
hidosul parfum...
foarte tiptil, ca o
Se pe burlane, pätrunde
lung gura
cea n'o fereti.
Dar omul pe
Se de praf n'o mai
urechi de raze
ION PILLAT

www.dacoromanica.ro
 MISCAREA TEATRALA ROMANEASCA
IN STAGIUNEA 1923 - 1924

In rästimpul de un an, a gospodärit la Val-

jean s'a arätat un bun al adevaratelor trebuinte
teatrul românesc. A pornit lozinca Incurajärii literaturii
originale a persistat la In dorinta de-a face mult, a mers
poate chiar prea departe,
ar urmärit mai ales
tea, sá aibá in vedere mai
presus calitatea... Azi, pro-
ductia e
imbucurätor de in
su$ interesul prestigiului ei
poate opera o bine chib-
Teatrul
ducerea d-lui a fost
Intr'adevär teatrul românesc. A
jucat piese
din marele repertoriu.
N'a avut noroc toate. Nici
nu i se poate pretinde. Când
%tea opere alese dintre
cele ce au dobändit succese
peste granitä, nu
favoarea publicului nostru,
fi excesiv se ca
piesele românesti capo-
d'opere. D. are
de a fi impus Teatrului .Natio-
o culoare pronuntat
Urmasii sái, subt
de atrage desaprobarea
neralá, vor trebui continue
calea aceasta... D-I MOLDOYANU :
norocos pare a Directorul Teatrului din Bucureati.
fost d. realizarea altei
idei a d-sale i a noastrá a tuturor:
unite. Importanta teatrului pentru consolidarea e
de toti. Numai privinta mijloacelor de utilizare diverginte.
D. Valjean a turneele unor alcatuite ad-hoc : in jurul
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

actor Teatrul National a grupat tinere

inzestrate piese la le-a trimis colinde
orase ardelene. Turneele n'ar rele, cer
prganizare serioasä ca repertoriu interpretare.
pornit de d. a avut organizarea aceasta a obtinut
rezultate fericite. A dus Transilvania pe o pe
t, In frunte pe d. Demetriad. Celelalte au fost
piese mai sau mai rásuflate, inter-
preti adunati alegere. a fost mai slábut,
pe-alocuri aproape nul... Inexplicabile sprijinele conside-
rabile acordate unor turneuri particulare ale cäror conducátori
de prezinte mäcar o multu-
mindu-se a face nationalän pria bulevardiere
de a literaturii dramatice
românesti nu pot de Stat subventii. Cultura
neascä nu se serveste prin fabricate sträine de duziná. Ajutorul Statului
poate pentru exhibitia lui, operei
Efectele, prea raport cheltuelile ale acestor
vor mai ohibzuitä organizare pe viitor.
cele mai
le dealtfel.
mirea d-lui
vanu In fruntea tea-
trale românesti. Spirit
serios
al teatrului, fostul
al Scriitorilor va
sá dea teatrului national
drurnarea care asigure
in
d-lui
unica, s'a V lai
al d-lui Al. Davila,
una din de
ale literaturii
de care se
mereu publi-
cului drama aceasta
se
parte d-lui Ar.
triade care rolul titular,
are o
perioark
Au unnat, ca reluári, or-
reprezent&rii: Suflete
tari, Bujorestii,
D-na AGEPSINA. MACRI sta, noapte
In din noasá,
lui Eremia...
a, piesa d-lui Al. G. Florescu, de ori acurn
vre-o cincisprezece ani, a apärut ca o noutate pe Se anuntaso
fäcuse unele modificari de amänunt. Totu
www.dacoromanica.ro rezultat. Din
de odinioarä n'a mai nimic. Un a deajuns
pentru a opera d-lui Florescu pe care ne obisnuisem a o
dera ca de salon izbutitä. Eseoul poate
servi drept memento autorilor de salon special... D-nele Maria Filotti
Lilly Popovici au dat un concurs pretios piesei, cel
imediate.
Tot ca a putut s i e,comedia d-lui
G. Ursache, veche de un sfert de secol, dar gratie
atorva tipuri cam caragialesti D-nele Maria Ciucu-
rescu, Fanny Rebreanu d. Brezeanu au fost fruntea intrepretárii
care a contribuit la izbända spectacolului.
Cea adeváratä noutate
a o comedie a unei debu-
de
d-ra Critica
a o Unanimitate
a
valoare piesei. Poate severi-
talea a fost putin excesivá.
media avea oarecare pitoresc,
eroina se o gin-
sälbatecá care
din mangusta lui
Mai fericit a fost alt debutant,
d. Un
o u! a fost
aproape dar prin
Dealtfel era de
o care premiul
criticilor.
Un ero u! prezin-
tat frumoase dialog
umor
personagii creio-
nate cu sigurantä... Avea
destule.
un de public rernarcabil.
piesa care s'a jucat de cele
ori In stagiunii,
desi n'a fost favorizatá pe D-L
Ce-i drept, a slujit-o o
interpretare de
d-nele Maori, Fanny Rebreanu d.
de cápetenie.
vine care s'a mentinut pe
numele debutant dar ministru, d. G.
rescu. Desi lipsitä de oarecare calitäti lite-
rare. Mai ales armosfera severá care se desfäsoarä e
de retinut. In au aplauze d-na Ana Luca
-Vracca, etc.
Furtunk un poet sclipitor, a debutat ca autor dramatic
o poveste s. In patru
o incomparabilk Poate ca realizare dramatic& i
s'ar putea face obiectii, ca Insusiri literare e mai
a stagiunii; subt haina
www.dacoromanica.ro povestea un
 les licul mare a subliniat un
poetului. D-na Maria Giurgea d. Demetriade au interpretat rolurile
principale tot entuziasmul ce-1 merita F o s,
a Incercarea d-lui Orendi iná-din
versurip. D. nu nici o calitate
a, grotesd act, ne-a prezintat singurul expresionist
d. L Sängiorgiu, dând prilej d-nei Marioara d-lor
M. un ansamblu deosebit
de
In uitor cam In coada stagiunii, doi
autori noui demni de retinut: A.
Rusu-Sirianu,
Au dat o sobrk dreaptä, bine
oameni viu
Astfel ul se
poate lnregistra o
D-na Aura Buzescu
au jucat
o remarcabilä autoritate.
Sapte piese semnate de
unii debutanti chiar in
literaturä! Noua
n'are sä se plangä de
Incurajare...
Dintre autorii
pärut, la Teatrul Na-
d-na Hortensia Papa-
dat-Bengescu, Romulus Voi-
nescu C.
romanul d-lui Lovineseu,
u, d-na Papadat-Bengescu a
interesantä care
nu s'a de o primire favo-
rabilk i s'au
iterare intelectualitatea
a d-lui Vóinescu,
intentii, a Intimpinat numai
ostilitate, actul
trecut observatä.
MAESTRUL NOTTARA Cu toate s'au reprezentat
nu
piesele
nesti s'au au pästrat intact prestigiul Teatrului
National. Din opere noui, in
repertoriu. Rezultatul e chiar

Repertoriul a foot la nimerealk Grija pentru

originale a miosorat atentia cuvenitä operelor sträine.
románeascl reclamä o selectie serioasä
mult se impune aceasta pentru repertoriul capo-
d'opere care asteaptä la noi. In de
autori piese la modk Teatrul e obligat cultive literatura
de ultima avem destule intreprinderi
particulare... www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 91

Vicleniile lui Oedip-Rege, Hamlet Välul feri-

au fost i ar fi putut lipsi o
suparare. amestec
Cu de
b o n s'a in- Shakespeare. In
trodus in teatrul
stfälucit d. Bre-
berg, pärintele zeanu. Un
teatrului danez. i n
Desi nu e lu-
Sée,
reprezentarea e nici o im-
fost binevenitil. a
Un clasic natio-
nal danez me-
onoarea de National.
a fi cunoscut de
oárora avea pe
li se per- Numai
manent
darea
bulevardelor Oc- descurajeze
cidentului. o s-
berg aduce un
urnor special, un au a,

ARTIST BREZEANU

precuin a cäzut in stagiunea precedentä Hedda

Cu Ro smersholm am intrat adeväratul Ibsen, care e greu.
Atmosfera www.dacoromanica.ro
impune actorilor mai
 CALENDARUL MINERVEI

nostri a acest Ibsen,

putin publicul. Ibsen cere S'o avem. Cum a
Rosmersholm. Numai
.continuam...
1, act abracadabrant de Strindberg, s'a jucat pentru d-na
Solomon. alegere nu se poate nefericitä. Asemenea elu-
cubratii
trebue sä
tárát, departe de Tea-
National. Strind-
berg are destule lucruri
serioase; din acelea se
cuvine cunoastem.
Pompiliu Eliade, pen-
tru a prezenta publicu-
lui pe
din autori al Spa-
niel, udee
torul din Zalainea
de Calderon de Bar-
ca. D. ca
ofere un prilej de
nifestare regisorului.
Soare Z. Soare a
zentat a. Piesa
nu e
pentru
creator D-nul
Scare a un
spectacol agreabil prin
o montare nostimä,
Rei
h ar dt.
talentului de
regisor al d-lui Soare
s'a dovedit mai
SHYLOCK,
nata tragi-comedie sha-
kespereana. A fost
al stagiunii,
desi interpretii, nici
chiar d. Brezeanu, n'au
D. Scare
a un
: Hahamul colo-
rat, cadru de
impu-
astfel ca regisor dela care teatrul e
astepte realizäri insemnate.
In a stagiunii s'a mai jucat I, patru
acte de Cehov. Teatrul nuvelist rus, in In
a uluit pe spectatorul E un teatru care nu e teatru. Ce
Teatrul National de 1? Poate pentru rolurile
Maria Dida Solomon In caz alegerea n'a
www.dacoromanica.ro mäcar de
 93

a gustat putin piesa lui Cehov chiar

ziarelor...

Cronica teatrului ar
Teatrul Celelalte teatre, mai mult mai putin

I. Negustori

debiteaza
In Astfel importanta
.nobil al considerabil redus6. Ce
coniercialk pot artistice cari se
www.dacoromanica.ro
94 CALBNDARUL

tar de contact serios romaneascä ?

Bucuresti se poate un sä nu
stagiune nici o lucrare Teatrele
noastre particulare preferä onoare fabricate stupide
importate, sä cadá onorabil ar fi o
romaneascä... Asemenea mentalitate mai däinueste
numai teatrele particulare oonduse de cari, gene-
incapabili priveascä teatrul de prisma
a intereselor de

Regina-Maria adäposteste Bulandra".

serioasá injghebare din am väzut azi.
arta teatral. Iubirea aceasta o manifestä un numär
considerabil de din repertoriul bor. Dar iubirea nu e statornieä
Face concesii casierului publicului
spectacole incompatibile o intreprindere
cá un particular e o afacere comercialä care
basierul are vot preponderent. Casierul poate fi satisfácut
In promiscuitate. joci nu te mai
afisul teatrului...
Compania are de a fi reprezentat o noutate
Insemnám cá, de ani, sotii
ca un punct de onoare joace stagiune barem
o originalä. Anul trecut a tragicomedia poetului Ion
Minulescu, 0 tr o ar Un spectacol deosebit
interesant. Piesa solid construitä, la caractere
reliefate, o atmosferä de tragic, a consacrat un autor
dramatic. D. sotii Bulandra au iucat rolurile principale.
S'a réluat comedia d-lui Herz, care a regäsit suc-
de public din trecut...
dar un teatru particular cuvenitul autorilor
a fi ba dimpotrivä. Cel putin ar trebul
teatrele particulare care se spectatorii
M Stuart; lui Schiller, a stagiunea Teatrului
Regina-Maria. Intentia a läudabilá, dar spectacolul n'a reusit,
pricina traducerii inferioare, a avut o distributie
heferioitä.
: Un plin a avut o come-
a flainandului Crommelynck mai interpretarea d-lui
V. Maximilian care, päräsind genul amorf al operetei, s'a relevat din-
ca un comedian Mai Burghez ul o
s'a romanesc a in d-1 Maximilian
adevärat artist.
D. Tony Bulandra, de succesele piesele moderne usoare, a
de anvergurá: Hamlet Othe o. D. Soare
ocupat de regia tragediilor shakespeareane. Regisorul a
dat ca interpretul. D. Soare, ultra-sintetizeze
figuratia, a nimicit tragic. D. Bulandra, toate silintele
amánunt, n'a redeä linia interioarä a personagiilor.
M del Carmen de Feliny Codina, o
modernä, a pläcut publicului, o interpretare d-na
Buzescu d. Tony In rolurile principale.
Un divertisment usor a fost al al de Franz Molnar, care
n'a obtinut multá favoare din partea
www.dacoromanica.ro desi sotii
 CALENDARUL MINERVEI 95

concursul d-lui Soare al d-lui Maximilian, i-au dat atentia.

In schimb Heide ul de d. Bulandra in
a stors lacrimi, ca acurn douhzeci de ani la Tea-
trul
rusine a acestui teatru a fost «Femeea
de d-na Tantzi Cutava de de talent. Din
nenorocire rusinea aceasta a avut de mare succes de public
d. Bulandra, pentru interese comerciale, nici nu
a reprezentat-o.
chldurile verii,
n'a putut atrage
lume la teatru
prin farse din ce
mai desuchiate.
E mult
tit-
Cäräbusii,
Bebe bolnav,
Viteazul inno-
tätor,

Teatrul popular
teatrul d-lui
urmare
predilectie opere
de-ale d-lui
d.
mare
piesele de teatru,
stagiunea care s'a
ne-a oferit nu
mai putin de trei.
Lumea bine
des-
stagiunea
trului Popular,
Fatalitatea
a continual.
Fiul pier-
dut s'a
Toate trei din
fericire, scurte,
TITUS LEXANDRESCU :
toare., Toate trei
impresia d.
ar ar o pe dar
mai de schite de piese care ar fie
Juchriile unui de geniu...
de operele teatrul acesta se o
de conducere. un cap chrmuitor, teatrul face zigzaguri
care nu-i pot un Personalul artistic Iliad
menea deosebit de mediocru, nu intereseze
eel mult pe nevoiti refere despre toate
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

dramatics din Capita Cu o muncä mai orga-

nizatá s'ar face ceva acolo, In este loo
tru un teatru popular.
pede dupá romanul lui Dostoievschi, Spaniol a,
o sgomotoasä, nea t ui a, drama lui Turgheniev,
noapte furtunoasá a lui Caragiale, Familia Schimek,
germaná nenorocitä, Neounosc a, o melodramá
repertoriul de un an, Inafará de operele dela Popular.
-
putin incoherent, lamentabil...
Poate va mai mi-
lostiv acest teatru vrednic
o soartá mai
Teatrul unde joad acuma
«Compania n'a
de reprezinte
o româneascä. S'a multumit
toate fleaourile de pe
levardele Parisului. I-a mers
destul de bine. fäcut o
speciali, iubitoare de
nimicuri gAdilitoare. lucruri
pe care le vezi, la care dar
de care ti-ar rusine
a doua ti-ai mai
aminte. Din le uiti tot
de precum le-ai mistuit.
inäcar te mai
poate pome-
ou care
chis stagiunea : du de
dreiev. foarte
care d. Manolescu a plimbat-o
prin România.
d. Iancovescu brio
asemenea drama-
tice nu D.
actor de
talent ar putea juca, mai
mare brio, In opere trainice.
Totus un merit a avut d.
SP. GEORGESCU: Parfumul la Teatrul a pus
o actritä de
tor, d-ra Heller...
de reprezentantiile teatrelor stabile,
notate In cadrul rezumative.
D-na Bársescu, tragediana glorios, a un
de in jucând la Teatral National, apoi la Eforie,
din In care odinioar& a publioul românesc, ca
sträinätatea. Mede a, au evocat amintiri S'a
tragedianei o primire deosebit de
din provincie pe care le-a vizitat.
www.dacoromanica.ro
D-na Marioara Voiculesou, stea a teatrului a dat o serie
 www.dacoromanica.ro
POITEVIN- SCHELETTI: CIOBOTARUL
 CALENDARUL MINERVEI 97

de reprezentatii, la Teatrul Eforia, a lui Bernstein,

h. D. a avut in Holofern mai a
earierei sale.
Tot la Eforia, d. Petre Sturza n'a sá prezinte publi-
doritor de sensatii pe «mica un miraculos.

TITUS : Peisaj.

aceasta a unui actor care a cultivat odinioará ibsenian, e nu se

poate mai intristátoare.

Umbre -o stagiune de românesc. Toate

semne de activitate, de Chiar
prin experienta numai se pot mai
trecutului se pregätesc viitorului.
trebue ne preocupe: in neounoscutul lui se tainele
tuturor
REBREANU.

www.dacoromanica.ro
Calendarul Minervei
 1924
CONSIDERAT DIN PUNCT DE VEDERE FINANCIAR SI ECONOMIC

Pare un non sens multora noi, tara de

vidiat, n'a putut nici de trudá, de la incetarea ráz-
boiului valuta viata economic/ normalizate.
Párerea-i gresitä.

D, FLORIAN:

explicatie, e vorba despre ce se nor-

malizärii valutei, e chiar in faptul bine cá tara ni-i
din unora dintre ei, foarte mult dorite de .puter-
nioi competitori din Invidia aceasta explicá parte debilitarea
leului nostru pe pietele stráine, totdeodad
tiunii de nationalizare de guvernul tärli, In ce
Intreprinderile Interesele a cáror pro-
movare e riguros conditionaa azi, aici, interesul general al economiei
www.dacoromanica.ro
noastre nationale, exercitá toate presiunile pentru cine
 CALENDARUV 99

lucruri, e aceleasi interese

in substratul unora dintre pkerile antipatriotice, vânturate
de o parte presa de la noi, asupra posibilitätilor de a ajunge la
nátosirea finantelor publice la refacerea economicg.
fim drepti, trebuie nu perdem din vedere, nu putin con-
tribuie la greutatea restabilirii valutei risipa ce se face printeun
condamnabil-ajuns o nenorocire national&-si cheltuelile inutile,
nejudecate, ale unei mari pärti din populatie, care scumpeste astfel
implicit scäderea puterii de a In
vrea sá-si dea e absurd pretinzi strái-
pretuirea tale nationale, mai mult o tu
insuti la tine Existenta acestui strâns dintre puterea de

AL. GHENEA : Naturä

cumpárare a unei monete propria-i cursul ei pe pietele

o recunoaste economistul Gustav Cassel dela care con-
zdruncinarea ei ca o cauzá a crizelor valutare.
La normalizarea economice n'am ajuns, pentruck acum,
n'am putut ajunge producem
avem o comercialä ne descurcám de greu-
tatea datorii publice, pe care o avem in sträinätate.
In privinta aceasta precizeaz& situatia o altá autoritate in materie
André Lebon, fost ministru al comertului coloniilor
Franta presedinte al Federatiei industriasilor comerciantilor francezi,
apreciata sa lucrare: eProblémes économiques nés de
la guerre» vorbind despre toate care au luat parte la
nous avons des produits exporter, nous pourrons payer nos dettes;
www.dacoromanica.ro
Edit. Payot, Paris, 1919.
 MMERVEI

si nous n'avons pas de produits exporter, nous ne payerons jamais

nos dettes». stau lucrurile.

In general considerat din de vedere financiar

economic, e de el a fost predominat de neajunsurile
caracteristice seriei de de experiente singurele
corective a intrat ferm perioadä de stabilizare sub
raportul economic, Parlamentur a dat tárii o lege a minelor o
lege a factorilor de energie una cornercializarea controlul

Floräreasa

intreprinderilor economice Statului, spre a stabili pe de o parte drep-

turile de precádere ce ni se cuvin, raporturile juridice capitalurire,
la folosirea consfintind principial
noastre trebuie ne mai roniânilors,
pe de alta spre a determina pentru conditii de consolidare
a preciza aspectul general financiar economic al ce s'a
amintim o :
i o Indoitá care, era de prevázut, n'a
fost prin nici o másurá de din partea celor ame-
In lntreprinderile comerciale industriale In stare
se apere.
Cine putea fi altminteri,
face o mare www.dacoromanica.ro
judeoärii simpliste a
Criza era de presimtit chiar din primii ani de rázboiu, germenii
 CALENDARUL 101

ei gisindu-se in foarte multe economice de atunci

In necesit&tile de traiu pe care mai mare parte din populatia
le-a creeat artificial, raport usurinta vremelnic& de a
totdeodat& Indestulätor, spre a compensa cheltuelile
inutile printr'un sgor de productie. Nenumärate societáti anonime,
tate rost dupa rázboiu, perioada de de numerar,
risipit capitalurile In exorbitante cheltneli de administratie neproductive
le dintre bánci s'au in speculatii pe de pe
de anti-patriotice de care nu le-au adus
de Aceste cauze,
orate ou insuficienta
productive,
terea a cheltuelilor
de ou
scumpirea progresivá a tra-
cu ajungerea
la maximul puterii de
rezistentá a budgetelor pu-
particulare, au pro-
dus criza economicä. A
mat o reducere a
justificate rezerve la
miterea reescontului.
cul, alarmat mai
strigätele de disperare ale
comerciantilor
improvizati, cari vedeau
se combinatiile
ingenioase - de
aproape nici o pagubá
pentru economia
a lucre-
in situatia depunerilor
fácute spre fructificare
retras tezaurizat banii
«la In felul acesta,
ne-am trezit, zi, pe la
celui de al treilea
trimestru al anului,
financi-
- dar ca aceastá L Portret
aibä de fapt
terul dezastruos atribuit de
o usor pripit alarmantá. speräm acei cari
scoatä bune, din clipele prin care au
nu le vor uita prea repede.
un examen serios al situatiei, desi avea portofo-
liul ajuns aproape la miliarde lei, a ajute
oomertul industria mai departe scontarea portofoliilor
Astfel s'a mai putin de o de zile, dela 4
la Octombrie, portofoliul scontului ei a crescut 304,633,566 lei.
De este ca viata economic&
mai multá In domeniul economic, mai mult de in ori care
altul, e o indispensabila conditie de progres-poate de progres
mai dar sigur www.dacoromanica.ro
, pe care n'o poate despretui nimeni,
mai ori mai sä-i vie pedeapsa.
102 CALEN DARUL MINE

Consideränd In parte diversele aspecte ale anului

1924,

li e sunt cale de bine

Tara a ajuns aibä un budget echilibrat ;al anului e al treilea
care Indepline0e Indiciul posibilitátilor viitoare ale bud-
gétului e faptul acesta a In trei 10 la 25 miliarde
lei. In ordinare a putut intre o parte din sarcinile
puse de consolidarea externe a
se la 550.000.000 la
32,373,000 lire sterline. Cea neconsolidat5, este de 14,077,000,000
lei; consolidatä de 16,892,000,000 lei. publice

La cherhana

externe interne este asigurat functioneazä, dela 1924, ca

de rázboiu
Incasärile Statului In opt ale anului,-pentru care am avut la
date complete la redactarea acestei cronici -
31 August, ridicat la totalul de 16,332,521,827 lei 84
disponibile importante la mari de venituri, In
rora incasärile se fac spre exercitiului financiar. Chel-
tuelile generale, acela timp de 8
31 August 1924 - se la 11,813,909,221 lei 76.
In aceste ajutatä de increderea care o insipirá,
graba comerciantilor no§tri de achita datoriile In mäsura In care
pot, conform conventiilor pentru sta-
bilizarea a continuat sorti de definitivä.
Banca Nationalá a continuat prudentá actiunea de deflatie
singurul paralel sporirea
www.dacoromanica.ro sOumetalic, nor-
maliza emisiunea. Aceasta n'a impiedicat-o n'o sprijine
 103

comertul industria, In care nu

multe institutii similare sträine.
La 25 Octomarie 1924, Banca avea ajuns
la suma de 6,402,858,618 lei alcätuit : aur depozitat (monete lin-
gouri)428,139,6801ei, aur (lingouri)8,486,6471ei aur (monete) 126,331,213 lei,
4disponibilitate In toate bonuri de tezaur-aur 5,839,901,078 lei;
diverse 3,345,723 In 6,920,826,307
dati Caselor de gaj Imprumut pentru
industriasq 94,131,182 lei. Circulatia fiduciarä era de 19,
204,757,949
Uo Imprumut extern va fi de va fi posibil In convenabile
pentru tar&
in ce priveste finantele publice, prudenta nu poate de
seascä
Finant ele particulare au avut o situatie pe care
.creeat-o, In parte, ele insi-le.
Multe dintre operatii comerciale de menirea
au suferit urmärile. Altele au folosit
a creditului a fost redusä din cauzä uneori
au lost exagerate. de motive, care a impus o ne-
Nationale la reescontul publicul,
Ingrijorat de stare de luoruri, a Inceput retragá depozitele
avea spre fructificare, báncile s'au simtit incomodate In operatiile
Bursa de valori vegetat In tot cursul anului, ca al situ-
generale.
Administrarea rea a unora dmtre anonime a produs o
care a actionarilor cari se de nesiguranta slaba rentabilitate a
modlificarea codului de comert, ca de asa-
a situatiei.
cult a nu tot ceea ce trebuie dea, spre a contribui efec-
-tiv la obtinerea unei balante comerciale favorabile.
Impropriearirea dar organizarea
dea seama cá, reforma agrark ea a contractat Indato-
rirea de a produce nu pentru ea, pentru nevoile
export ale cáci alminteri sufär interesele Statului, sufere
ea din cauza scumpetei traiului, care nu poate fi de
spor de
Greutätile care le serviciile statistice fac nu
nici eel datele provizorii asupra productiei agricole pe
1924. Datele statistice mai publicate acum-cu toatá de
trebuie s'o spunem-nu mai pot avea de Insemnatate istorick
Indu ia a avut un an de mari greutáti. Pentru sustinerea s'a
impus, ca o necesitate, sporirea tarifului vamal. Importanta
industrii puternice e In de ajuns de kteleasá azi, spre a mai fi
-voie s'o ea regimul protectionist. pe care '1 cere.
Creditul industrial a tot ce a putut, spre a procura creditul ne-
cesar. Emiterea de obligatii lornbardabile va aduce, de sigur, o
inlesnire acestei institutii.
punctul de vedere al desfacerii produselor, targurile de mostre
din ce In ce mai mult necesitatea, prilej cornerciantilor
tie au preferit exportului produse industriale indigene de
calitate.
a trecut www.dacoromanica.ro
de asemenea prin In raport sta-
104 CALENDARUL MINERVEI

rea generalá ca a unora dintre proprielelui Scumpetea.

traiului e una de ordine ale orizei,f(dar totusi
ea ea de cercetare important pentru comer-
inteligent al tárii.
Chestiunea vadului eomercial rezolvarea.
In ce priveste exterior, nu avem la aceeasi
a greutátii de infomatie, documentare sistematizarea datelor,
de de p
1923.
Coop eratia astrá, la expozitia internationalá de la.
a invederat progresele ei, care au fost elogios apreciate.
Wile de eomunioatie, comercializárii porturilor
libere anumite porturi dat
la disoutii au toti sortii dobAndirii unor care vor
de progres pentru economia

In cu toate neajunsurile necazurile lui,. toatá criza,

precedent viata noastrá economicä másura
-de progres de sperante mari. Neindoios este, solidarizarea tuturor
energiilor sporirea puterile noastre
rea de a munei mai de obicinuim vorbim, deobste, vor
ajuta vor realizarea acestor sperante.
I. ST.

www.dacoromanica.ro
PriveliSte din Cairo
 LEND RUL

Departe de centrul american,

marginea
Unde casele sun! joase
copacii desfrunziji
Toamna,
aminte de mahalaua natalg,
coli de
E o prävglie
vin muncitorii
rgvaele de ;
depue dolarii cu trudg;
cumpere de-acasg.
Calendarele,
Acaftistele,
Cântecele
un abecedar,
Sumgda (sau contabil),
Tudor Viadirnirescu;
Ciramoloanele plgtite 'n rate;
Mire
mai schimbe vorbe -
Frajii pribegi.
pahare de cidru -
e de fum de
De voci
De-o de un gramofon,
De
de triste,
amintiri din locurile urmg,
unor mai bune,
De visurile muncitorilor . . .

Prgvglia e de dor -
De dorul de satele . .

New-York 1924 LEON F.ERARU

www.dacoromanica.ro
 A SCURTATU VIETH
- -
Tot lui N.
partea a VAlsanului, alare cale d'un ceas, prin-
nisip ca de pustiu, pe valea Boharilor, ce deschide
Bädiceni, - sta cuibärit, sub poalele
satul Toplita.

De la Serbärife Infrátirei culturale:

Casele rare sunt asezate in ográzilor,

muncitori cumpätati 'nstäriti, dar gärtánosi la vorbá 'nchisi la
Sunt urmasii mosnenilor mândri, cari s'au dosit aci din fata
náváliri de dusmani, dári grele slobozenia mosia d'alun-
veacuri.
Au trecut multe ; aurul mierea, ce se gásiau la
belsug ori and, i-au sapat de toate.
Azi cei mai multi de lemn toatá lama, pri-
mävara toamna vara de Muni - le leagá
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 07

ele la vale bucate. Mai duo pe la orase mere

ba miei, Vând multe d'ale cumpArä putine,
aproape deaceia-s Nu s'a auzit aci nid sä'nstre-
ineze de ca nevoi,
toriile ori intro ei n'au. Când se
legere, merg la de se popa-i la iesirea bise-
le sfaturi,
eartá ori pedepseste
cum a
menit el de la
dela
ad sat,
neni din In
Pe la ei nu
nimeni. Primar,
tar, jandarm nu au;
stau alt sat mai
mare mai departe.
n'au pome-
nit o S'a
rostit pe vremea
rusesti o
; dar au
au
apoi pietre pe
toti care carte.
Mai erau doi In vremea
din
au
au
vázut ei, la ei,
pe subprefect. E de
mirat, dar adevárat.
Eu am aflat acestea
toate am cerut
pricinile
lndreptez
In popii, -
de lumea
par'a, de
copiii lui, oameni
albiti de ani,
cari mare
- surd
rul carte afar'de
din tot satul, - : Cu
- am
povestea toatk dovedia zapise vechi. Le scosese ladá de
etejar, le pusese pe pat, le despäturia, le petrecea citea :
Prea Inaltate Doamne,
Cu fierbinti jeluhn milei Tale, noi vechi
sat megiesesc; hotarul nostru pe trei mosi : Manea,
Mihalcea. Partea lui Manea a lui Opri a la copii o stip&nesc
www.dacoromanica.ro
azi nepoti din ; Mihalcea nerodind a läsat diata lui la mAna
Grozea, 9i a o Predi Postelnicu, sin Ispravnic, sud Muscel
au venit un Arsene Cocoru arate drenturile, la zilele
sale Conbtantin Brancoveanu de ani au acel
s-au ales funii ne-au rämas nout Impartituri, un
de pädure de atunci s'au la cele
megiezezti au trecut din In au care ettnjinii dupa cum
i-a iau la cele de
hotarniel am toti pace, de ani,
anume Toma, Untaru
Bunea, n'au cum le zapisile, ci

Serbátorile Culturale dela Breaza:

Carul al produselor din Busteni.
un Stoica de la sud Muscel, trecutu-l-au hotarnic pentru un sat ce
se Bohari, neavänd popa nici un l-au cumpirätorii de au
numit In carte hotarul nostru, ca se or&nduiti la al popii
unul din ce au fost hotarnici n'au urmat direptatea
dupt zapise, ci ne-au Impresurat ca la o mie de stânjeni.
Ci luminate ce suntem, dar a nu ne
impresuratk ne fierbinti matanii pentru sanatatea
Tale, se bunatatea noi emeriti!
neni de la satul Topliti
mari
Logofete le seama se Indreptezea.
lo. Costandin . .
Popa citea rar, oohelarii nas, abia literile vechi,
spusele :

Luminate
Tale, et noi mozneni vechi, din sat megiezesc, ne vedem
noasta de care condeiul
eu ne-au Inzelat, ne-au impresurat ne-au supus. la
noasta ränduit se Indrepteze necazul ce pätimim. Logofdtul
Postelnicul a trimis la noi boeri cari au desehis ca
ochii noi de de batjocurt.
www.dacoromanica.ro
 Ci macar luminate Doamne prosti dar a nu ne mo-
impresuratk ne Tale ni se alti
din partea megiasi din satele care unii au fost la
veche carte de blestem asupra hotarnicilor a ca se
de de dintre noi
tatea avem cmstea, ce ni se cade, ca nu mai putem de lui a mai
la mosia ce va fi mila Tale.
Robii Tale de la Toplita. Arges.

cititul la mine :

De la Serbärile Infrätirei Culturale: Bänätenii.

- Vezi ? Mosii nostri au träit pace s'a strein

ou suflet ei, s'a oplosit, s'a cuibärit aci, li-a
aduand zarva'nsat.
apua alt zapis In
Luminate
Cu smenite en venim
ne plângem, noi mai jos robi ai Märiei Tale din sat megiesesc,
din jud. Arges.
Umblam de amar de ani eu grele, strein de
noi care s'a rostit In satul nostru ne-au amplut sufletele de ne-au
nevrednicii de noi. ne-au impresurat másurAnd-o numai el
nu este bine el, de
care n'a un orn din sat au pe portirel, care va
márturisi.
la o parte hàrtia galbená, citindu-i
ochii o alta drept In mijloe :
acum Suhatul. Sunt 6 de
apucat suhat ne-au dat oare-iji ce
hergheliile 'n ne ne va nici de nu ne
ne u ne la dajdie,
www.dacoromanica.ro
 -
Aci se
slábit.
:
bag samä, odat
alergat la
necurat In sufletul nu a

Tudose sin Ion Perja sat men sin

a se toatä partea de mosie din mai
in tarabocul de sus de Goran
vin altor (lat stânjeni 8 lung stánjeni 80) s'a din cartea
de hotarnicie, et este mai el bani gata 4
jenu tal 1).
am pus degetul aci jos ca st se creazä.
Eu Tudose sin Ion Popa nout martori
Aci jos zapisul, odatá :
Vezi Dumneata ? Adea uite vine asta
mosia pieptul 60-70 de la adânci ne
täindu-i s'o ia s'a pus ticluiascä la zapise. A
nepotu-säu Tudose sin Ion Perja. Omului ástuia murise
pilul, plecase la neamuri nevasta a 'nchis ochii sarbit párásit
ca depárteze alte rubedenii de la mostenire, a
zapis de vanzare cätre un copil al
Un alt nepot din sorá pornind aflând el c'ar fi murit
i-a cotropit partea lui de l-au ohemat la
j udecatá Vlad Burnei a zapisul ästa :
sin Stani Giulanoiu Boharii,
stânjeni 8 la Rosu, cei mai Dumnealui tal 8
Acesti au fost din 1788 aceasta a fost cartea de hotär-
nicie a Stanii Giuldnoii !.

Semnat de punere de deget I. Marin

din Málureanu, Diaconn Ion Manea ; toti morti s'a
zapisul.
:

lui Dumitru Ciolpea la unchiasului la fecio-

rilor lui, - nepotii nu am gäsit eu
cu In dreapta de 80 stanjeni, ce eu o am adiatt
de la finu Ion zet Arsenie, pentru,a vedea de el da un särindar
a-1 pomeni fiu eu urmasii mei.
Deaconul Ion sin Manea.
sin Marin Schiopu, Dinu Malureanu.
Adiata asta a soos'o tot de când nu mai scriitorul
morti de mult martorii.
alta : .

sin Opris, last diata la mânt lui Gheorge Vlad Burnei, ca

partea de mosie ce i se va face lui obligt toate
soroacele la trei ani pomeni vase sirindare, o
lapte, o o

preotul :
- Se ducea oamenii la adiate, zapise. el
le läsa plece
el ei de
Opria el zapisele, or, de li dädea la
'n ea. Ba adiata, o luau o
turau o puneau pe fundul läzii. Cine erau li-o 'n
sat nu mai stia carte ?
:

www.dacoromanica.ro
 .Eu sin Opri Stanca sotla Vladului diata la
nostru sin Burnei, ce ne-a fost ca i fiu de suflet al nostru, ca
a) Partea de moqie pruni vie;
unul la Iconaru altul a fost casa
23 stánjeni latu lac de vie, pe care eu 1-am dela Negrea.
d) un de 80 (lat 18 stanjeni) Vladului, lui Brat a lui
Gheorghe fiu de suflet, tot de de cumpärath de de la
Gheorghe ce au pe ea;
e) ce I-am avut subt staphnire pe trei
f) de la al Albii (luat de zestre);
g) 50 hotar Bohari. din care nevänduti;

A.

h) un al mo0u meu Opri0, la Ion Ro0u, la Crucile

i) de la frate-men
Stanchii nevestei mele las :
a) un de vie;
a 8-a din din mere, din toate ale casei, din
vaci viteil un
rudele mele n'au a se tinde la
Indatorez pe sä-mi soroacele: un pe an, dea de
pomanä o lapte, o o La neurmare
mele asupra
de Burnei.
Semnat punere de deget Popa Ion Zet CArstenoiu
Ion zis Popa Marin, care adevereazä.
a urmat adânci bâtrânete. Semna aidoma pe ori cine.
Era destul fi adus un zapis el i se
Veniau la el oameni din satele vecine, din Bunesti, din mai
de departe din satele de mosneni munte de la
setesti, Brátieni. i-a pe multi i-a
www.dacoromanica.ro
lásându-i pe drumuri.
112 CALANDARUL

Dintre toti ästia de doi s'a dus vestea : de doi nepoti ai lui, de Ticu
de Nana.
copii Burnei a zapis
c'a cumpärat partea de la frate-säu a pe datä stäpanire,
rugat ei nepotii, s'au jeluit ici-colo, n'a fost chip isbuteasa
nimio. au ajuns de tot, umblau din
da o zdreantä. bat-
copiilor, cari li luau ti fugäreau pietre. De la o vreme
despártit. Nana, de, a rämas sat, Ticu ca s'a
depärtat. se la un undeva,
spuneau pátaniile, plangeau, nu mai jeluitul zile
de a vorba : Nana», ce se zice
s'o zice multá vreme, ori de ori se doi nenorooiti, cari
duo dora se'nteleg nu mai isprävesc ou
Hei vremea trecea. Imbáträniserá nepotii, Burnei trái
präsia la avere. a ajuns la a
carte a din averea lui partea Nanei, pe care o vedea mai
in oohi sfredelea bagseamä sufletul :

oartea lui spune :

Burnei din de ani 120, läsat-ain scrisoarea

mea la mana lui Pätru logofetel, Radului Negrescu Bohari, de
pentru neam au din Toplita cum i-au
ce au rimas chemat
Ratea, Ratea au pe Manea cel mare, Manea mare au
Manea Manea eel au fäcut pe Ticu pe Maria pe Nana.
Maria märitat Bohari au luat o funie de zestre; ei de
din Toplita au lui Dragomir I. Mitri, ce au fäcut pe
Pärvu Chioseanu, ce Buzat, drept ungheri 8; iar partea a
Toplita. märturisesc sufletul
scurtatului mele cä acea parte a Nani a rämas eu
la ceasul mortii am descoperit-o ea sä nu cine ar
Impresura-o fie mele asupra lui i-am
mai ca sä
martor, Constantin sin
Eu Stoica ot Costesti am eu zisa Popa Hariton.
a väzut a 'nteles tot Burnei a fost
nedrept la sufletul lui, cotropit avere a mâncat
hulit dupá a lui pe
de carte. d'atunci s'a fost asta, fie bine
pace'n sat, nu de mai
ei ucid pärere de räu, ai uoide o
gonganie, ce face numai räu un bine pe lume.

AIL LUNGEANU

(DIN VATRA

Din Jar din pgdurea ce sub

De vraja serei amurg, glas isvoarelor pribegi,
Ti-aduc cuvinte Ti-aduc o dragoste
Ca rosul apelor cewww.dacoromanica.ro
curg! Ce
PAVELESCU
 DARUL 113

APOTEOZÁ
De cemirosind trandafirul
la frumuseta'i care
trece ? Plstreazá'i mirosul
va fi lesne a uita el s'a

Din numele am
Stam nopti zile'ntregi
ascultam evlavios.
Venea de sus de tainic
de suav de nespus
Eternul farmec nou.
räsuna ca un ecou
De melodii cere§ti,
De Dumnezee§ti
Ce pe aripi acviline
dau puteri ca din poveti
In lupta pentru bine.
Tu n'ai fost fiica negrei tine.
Te pläsmui dorinta mea de parä
setea mea de vis nebunia
Cea mai mai
Te'mpodobi cu feeria
iluziei. betia
Mirezmelor de primávara.
In floarea
Si'n mintea-mi solitará
te visam trista mea
din splendoarea
Ce
zorilor de

www.dacoromanica.ro
Calendarul
114 CALENDARUL IONERVEI

Copil sfios,
M'apropiam de tine
Ca de-un un credincios.
ca care Inchide'n sine
Esenta florilor regine
Pästram odorul tämäios
ascuns mine.

§i'n fata ta priveam uimit

De de
de pe oricine
Cä avea parte de iubit
geniu milostiv ca tine.
toate mele,
De plumbui deslegate,
Eterice, inaripate,
stol de albe porumbele,
Te ridicau la stele
Ca pe o zeitate.

§i-adânc- viata mea

§i'n golul sufletului
Säpat de-a vremii noastre
Simteam cä preschimb mereu

Cu imnul täu melodic urechi,

Trezit de nostalgii strävechi,
Din univers empireu
C'am a
noapte pustie
Cu aur din a ta luminä,
Cu frumuseta ta cea plinä
De de armonie.

Din tine-am inceput

cred, privirea 'n
lubindu-te am putut
vindec

dacä azi mi-ai dispärut

Cu tot ce-i pieritor tine
Si-am suferit cunoscut
ce nu pot
Credinta n'am pierdut.

www.dacoromanica.ro
 Mi-a fost durerea un botez
De prennoire de biruintá,
de
Te binecuvântez.
Cáci mine
Träete partea ta de bine :
Comoara ce-am cules
Din strálucirea-ti trecätoare ;
Adânc-simtitul
tot ce 'n lume'i ales,
Nespus, netrecätor :
Parfumul
Din ve§tejita floare.
GEORGE MURNU

SONET
I. P. S. S. MITROPOLITULUI PRIMAT CRISTEA

a
prea flnte
departe -
sonor

De faru marl frumusetell

pus
ca
dravostea ca
uncle
Voevozi
spre cer,
'n
a cd
/alma
CINCINAT PAVELESCU

www.dacoromanica.ro
 CEVA DESPRE NATIONALEs.

oprit, intr'un de al nostru, Duminecá

un cire un eu petrece
Ce mai mi-ar fi o
de m'ar fi vázut In Imprejurimea asta!

De la serbärile infrátirei culturale : un grup Ardeleni

asurzitoare. Sunet de trâmbitide tobe din unde

se reprezent4a. La ghionturi berechet. Toatá
servitorimea adunatá pe scrânciob. Niste de salahori,
bratele musculoase de
erau aninate sorâncioburile. In
tandri obraznici fete
aruncau de bostan
mai - chicoteau
prin aier
pe jos. Prea frumos nu prea
provincialism - maghiaro
german. femeia sdrenturoasá manivela orga cânta o arie
www.dacoromanica.ro
mutilatä oribil. Era iai tot steteam, cum petrece
lumea.
Este asta petrecere? spunearn. de
pete rasete de ghionturt
neca o iai la
Dar altcineva te oprea Altcineva da de
se pe buze intrebarea aceasta o imprumut mai departe,
ca alte
«Nu s'ar putea un petrecerea
de putin ireleVant, floarea la um petrece marea
joritate a unei populatii! Poti din nas pleci mai departe
dar strambatul din nas ajuns nimic, mult
ultima noutate buzunar, tu, fecior de bani gata,
care te-arunci in te pli.mbi sastisit osea, picior
! !

A critica e de usor, a de greul

trimiteti mai sus pe doi, pe trei
Studente, vreti - ou brosuri, afise
gratuit mijiocul gloatei de Un .bun dati-1 mai departe -
oba pentru el, o fac «salutistii» din America Anglia.
Nu-i timp de pierdut!

cultuiale de la alegoric al petrolului.-

Vorbiti cum ar treb ui fie omeneste
este astazi: ca fiara omeneste cari
pierd chilomanele astea obrazniciile de disgratioase.
fiti din partea «subtiri», aveti
hohote - dar a nu stea in drum.
Aveti argumente valide, ca perseverati!
de acestea au nutrit-de sigur-si urzitorii «Caselor Nationale».
Cetiti darea de de de sau frumosul
album, care ni se povesteste pe istoricul 5 ani ni se a-
www.dacoromanica.ro
 In icoane ou atelierele de industrie
de industria lemnului, cáminurile pentru orfani de rfisboiu,
dirile din de teatre poporale. Au vrut 1nnobileze atmosfera.
Din mij prápádului mondial, de pe front (1917/18), au pornit
de ilocul Injghebeze zägazul acesta
oeeace ne-au dat este vrednic de mai mare
casa na-
dela Breaza, na-
sterii gen. G. Manolesou,
fletul Ce lucruri
nunate a initiat aici! de
sfaturi teatru, pentru
(de citit), pen-
tru o expozitie, pen-
tru tir, pen-
tru
rostul
ei In zilele de pa-
vilion pentru jocuri nationale,
camere pentru luat baie, -
s'au initiatorii
oameni ai
poporului.
Lozinci sunt
date toatä dragostea.
beste binele, frumosul,
tatea, patria
tatea - fi «orn», o
care vrea
Intre alte
spre binele co-
Veniti totii, din toate
breslele, toate clasele
ciale,
ne
toate breslele olasele
BÄLTATII: Autoritrato. ciale sunt un - lipseste
o sufere Intregull (In-
de care
rusine o mai - dar n'ai Aioi,
rea Nationale», dat praesori universitari,
fesori de liceu, institutori, preoti, medici agricultori, mun-
industriasi militari, totii, ou mare
vorba se ca o binecuvantatá,
pretutindeni priMitor.
In treand ca se sediul
In (1919) - societate face oinste
lui Re ga t. Cu de atelierele sale de fie-
Buouresti, ou tablourile sale colorate, ieftine,
bine redaotate, ou oalendarele de ou ei de
incioase, ou tot ce a cládit aoum se poate aráta
sus.
ezátorile ei sunt instructive distractive -utile d ul ci -
www.dacoromanica.ro
 CALENDA

s'au peste 300 de -

ce frumos vorbeste Dl. Titeica, conduatorul sectiei cultural&
ei de alte

Serbärile culturale de la Breaza: Un car din conductul

lucruri de románesti, de vizitat - serbärile poporale

balurile, in cari se lupta Impotriva de dansuri

www.dacoromanica.ro
Corul din Breaza, la Serbärile infrätirei
120

moderne, oträvitoare de nervi de pungá, cercetate - lupta

potriva filmelor dusä eprezentatii de cinematograf educa-
tive, de lauda.
Ce generalá ne-au dat Nationale» a. 1924,
la Breaza, defileze pe dinaintea ardelenilor, sositi dela serbárile,
din Buourepti, «puterea neamului». A fost un conduct festiv
mitor. Satele de prinprejur sufulcat arate ce ot ardelenilor
s'au (acelora cari nu voiau aplaudand
putere de rnuncá, vigoare. Aici e puterea,
aici e nädejdea!
Pe temeliile ou
-tatea nota et a produselor ei spirituale (povepti, cántece, balade),

R. : La plaje.

e vorba de manifestärile culturale, chiar

.apucatá de
-
culturale ca aceasta -se va putea construi ceva
solid, ceva ce sä ne pe toti de präpädul amenintätor.
Directia e datä, hotärire entuziasm. Cine este Impotriva. ei
nu poate vrea bindle acestei, dar a european.
.(Complexului european! Nu cum se napte, In grozave, con-
europeanä)?
De aceea - cine vr ea un din haosul prezent, cine e
«omul» nu mai fie fiará sálbaticä pe campurile de carne de
cine tinde spre -ceva «excelsior» viata aceasta (vai,
de I), acela se sprijinepte se entuziasmeazä de aceste «Case Na-
ale generalului intelectual G. Manolescu.
HORIA PETRAPETRESCU
www.dacoromanica.ro
 PATRU ZILE PRIN TARA MOTILOR
- CU PRILEJUL CENTENARULUI REA LUI AVRAM

31 August
D
mult
$apte-spre-zece ore de mers neintrerupt
la Arad. Trenul spre Baia de
de prin toate
trenul, In zorii zi-
de lume, norod
Insufletire mare domne-
in furnicarul de lume stápinit, and, de accentele

Serbärile culturale: Un grup de Ardeleni

ale unui imn national, bine de un cor tineresc. Aflu mai

corul studentil6r din Arad.
Pentru comitetului Soc. Astra" s'a rezervat un vagon,
care suntem poftiti cordialitate de prezenti -
nátori reprezentanti ai bisericei, advocati, profesori, din toate
ramurile
Inteun compartiment deosebit ia L P. Mitro-
politul Nicolae al Ardealului, distinsul
www.dacoromanica.ro
Lupas, dela Universitatea din Cluj.
122 CALENDARUL

In ale lui intonat de

bucurie
Pe
Cu toti
Strábatem câmpii acoperite de lanuri bogate. Pretutindeni
e toiu. Se depärtári, de
In a diminetei.
toate statiile de oameni ce asteaptá trenul spre Baia
peste tot tricolorul peste ghirlandele de brad

A. G. VERONA : dintre

-stejar, care-s hnpodobite atät gárile, casele de preajma

Cântece patriotice de toate vagoanele acestui vesel lung
-tren ce se apropie ochii de cetate naturalá, care
virtutéa cerbicia Motilor muntii Apuseni.
Cu Intreg farrnecul de al unui vis, de abia apar
ce In ce mai hmpezi, mai semete, gurguiurile, pierdute naltul cerului,
ale peste cari a domnit Avram
Ne apropiem de ei tot mai tare din ce In ce mai mult suntem
de frumusetea catene ale rezistentei intrând cele
pe urmá trecând pe la poalele präpástioase, printre
care panglicele de otel ale ferate.
Toatá lumea-i la ferestre. De peste tot se esclamatii de uimire,
ochi sclipesc lacrimi de bucurie, la vederea fru-
ale www.dacoromanica.ro
noastre.
 CALENDARUL

Ah, mándrä esti tu tara mea, frurnos te-a däruit ou toate

bogátiile toate farmecile sufletul
uimiti de nenumäratele ffunluseti ale acestor munti, ves-
titi in viforoasa vreme a erouhil sarbátorit, ajungem Baia de
0 fanfará militará intoneazá un imn apoi, saldati soarele
al acestei dupá amieze de August, ne därn jos din vagoane.
Se face prind din sbor cuvintele de bun sosit, rostite
presedintele-local al Astrei" de prefectul de Deva, räspunsul
I. P. S. S. Man.
voie entusiasm stäpáneste oameni
veniti sufletele la mormäntul vajnicului erou ce doarme,
Tebea, sub gorunul lui Horia.

De la serbärile infrätirei culturale: Carul alegoric,

la
se nerábdarea bátaia de inimä cu care
sfântului al celui ce menit a prin faptele
facá din acest colt de adeväratul Ierusalim al neamului
nostru.

Din Baia de Tebea stropitä o

blagoslovilä, mai printre casele ne arátoase ale
vetilor urbe pe lángá cásutele modeste ale
din Tebea - o cale doui k. m.
Multi batem drumul jos in depärtare, ce
muntii ce o impresoará de toate pe unei
destul de privirea ti-e de svelta a biserici
ce se www.dacoromanica.ro
pentru un stejar de
- » Gorunul lui Horia".
124 RUL I

In drapele pelerinilor se
mormântul er9ului ardelene de la 1848-49.
Pe o cruce de roasá de vreme se citesc cuvintele:
Avram Prefectul Legiunei geminae, 1848-49».
sub care doarme de veci eroul e de de
mgnunchiuri coroane, aduse de multime.
De o parte de alta a locului de a celui de
chinuit 0-au aflat somnul din in dreapta 72 de eroi ai
nostru national 18 de-a lui, Intregind astfel, toti,
anul mortii lui Avram - 1872.
Biserica are ea mica ei frumusete: de-a de sus
este o felul panglice, zugavitä
cele trei ale steagului
cordele de drapel national au fost de cei-ce
nu multe, erau mari tari, n'au avut au
acest semn caracteristic al bisericei din fata mormântului lui
Avram
Multimea foeste peste tot, se de pietate, preajma
.mormântului celui ce a gândul fapta, temeiul marei
ce trebuia se neamului - tuturor celor ce sunt
acum apioape de sa, ca a celor ce sufletul aici...
Inserare triumfalä, de amurg divin, se
tntinde peste tot cuprinsul, soarele daurind cu o privire
mormânt care-i ingenunchiat un popor intreg.
Duininic& Septembrie
Dinzi de un somn intremgtor
unui gwodar din Baia de Aflu dela primitoarea-mi gazdä
marele de sositi tot timpul
de ce o porneso spre inima micului
Lume de la ca de la oras, se mai ales spre
Tebea, unde se vor serbárile pomenirea eroului Revo-
lutiei de la
In unei piatete, din apropiere de vede monumental
In in adunându-se multimea.
La orele 8 a. m. se slujba religioasg, la care de
tetul «Astrei» In cu V. Goldis, acela al Caselor Nationale,
D-1 general Manolescu, membri ai guvernului, lume
foarte oaspeti veniti mari ale
rostite de presedintele de ministrul
telor artelor, cade se iveste, mândra4
In bronz, poate nu de fericit, -o salutatä
De aci multimea se Indrepteazá spre o casá din apropiere,
a ochii de Avram unde s'a o come-
ce tutu.ror care dat eroul.
pornesc spre Tebea, de abia asbind ce trece spre mor-
lui Cu de de gorunul
lui Horia de mormânt, calea e mai de Multimea
Motilor, veniti toti a imensa vale din
ochiului o adevárat De mor-
zecilor de mii de gátiti In minunatul
este ou fermeatoare. un scare blajin,
de invioreazg www.dacoromanica.ro totul, Intinzând pe toate chipurile
multumirea fapte mari
 25

Se apropie ceasul Suveramilor. Pitorescul de la bise-

la statia improvizatä, este de-o parte, de alta
multime, care,
comunelor, vin,
siruri dese
steaguri pancarte,
meren dinspre Baia de
nu se mai
-
cari se numele
In
o osebitá multumire sufleteaso5.
citesc pe o pancartá: Vlasoa». au tinut
ca parte la prásnuirea amintirei lui Avram
Un chiot lung de bucurie locomotiva trenului regal peste
ate-va uralele zecilor de mii din vale sparg bolta cerului, din
haosul de peste munti, ca un sol al buouriei celor de departe,
vine un isousit al eelor ce iau parte

temeiulliernei

avântatul de bun sosit, rostit de Baia de

Cris, M. M. L. L. Regele Regina, de A. S. R. Principe le Carol,
de A. S. R. Prinoipesa de Amiralul flotei engleze Beatty, de toti
membrii guvernului de o - se Indrepteazá spre
biseria -o intrare triumfalá, In care se dragostea
de intreg poporul româneso sái Suverani.
Uralele prelungi sunt deseori sträbátute de de
scoase din mii de piepturi, nobila natie a
de mult, vede In adeváratul pástrátor al mandrului
titlu Incorona pe intemeetorul Dadei Trajanae.
Suveranii au suit treptele. Sunt fata noastrá. Ca dinteun sin-
piept iese I», de sute de inteleotuali,
fete bisericesti, militari, etc. emotie de nedescris pe lu-
mea ca pe ce meniti au fost in cartea românese
destinele In
S. Mitropolitul
www.dacoromanica.ro
cele mai zile ale lui.
al Ardealului, de un im-
126 MINERVEI

parastasul la mormântul eroului, In unei at-

rnosfere de seamän. sfirbátoreasca pomenire a Eroului
-toare slujbe.
este Inobilatk de glasurile limpezi ale unui stol de
studentilor din Cluj - cari dau ráspunsurile acestei
grilajul. de fier al sfäntului ca o
a lui Avram un patriarh: legiónarul Simion Geozdea,
de 97 ani, care a luptat In legiunea aCraiului Muntilor».
La slujbei, de Suveranii se
dau jos de pe tribuna, ridicatá
gorunul lui Horia, se apropie de
legionar, el
la sfarsit, Majestatea Sa Regele
pe pieptul vechiului
tor Coroana In
ale tuturor.
De pe o tribunä Mitropolitul
dealului rosteste o caldá
tare, prea márind marea a
lui Avram Iancu, dupá care D-1
Al. Lapedatu, ministrul Cultelor
al Artelor, ero-
luptele pentru
idealului national.
la un licentiat al
Universitatii din Cluj, anume Buta,
aduce eroului de
stintá al studentimei ardelene;
avântatá evocare a
ce a
cu fapta, minunata a Intru-
párii nostru national.
or ul lui Avrain
Suveranii apoi pito-
reasca pioasa defilare a
de mii de ce ceasuri
intregi, capetele descoperite
pe cei-ce au de
veci marele al Revo-
184e

GEORGE DIMITRW : Obiditii. o vizitä, de

Suverani in Baia de Cris, la monu-
mental Eroului la casa viata, urmeazä masa
punátoare, spatioasä, anume
o de ce va purta de veci numele lui Avram
Aproape sute de invitati iau la mask de Su-
veranii de toti demnitarii de fatá.
In mesei de legionar stau de vorbá
el. Sub pletele-i albe ca vii ai legionarului sunt umezi de
- Vai Domnule ce spune - stau cu impäratul.
la
- asta www.dacoromanica.ro
ti-a dat-o?-li arät decoratiace-i pe piept..
 127

mi-o dea! Impäratul!

duo la meu. Se
siliului de D- Brátianu, preamárind pe Eroul sárbátorit
prinosul de obsteascä dragoste a natiei române Rege
tuturor Romanilor, aceluia ce a care a luptat
s'a jertfit Avram
acopere al uralele
nu mai contenesc dupä inimosul plinul de patriotism al
Majestätii Sale care máreata figurá a lui
Inca, unirea tuturor con-
poporului spre
a se pecetlui de veci ce l'a
Eroul
1848.
Cu lacrämi In ochi, In picioare,
lumea
din de
mai bun minute
coplesitoare care
strávede marele rost are
Indeplinit poporul con-
spre márire sub o asemenea
egidá.
De vale s'a o masá
§itá, la care se peste
mii de Intre cari iau
telectuali studenti de toate
tinuturile cari rbstesc
intr'aripate de mai
cald patriotism.
In aceasta Suveranii
multimea automo-
in urale
dreptandu-se spre
prietenestei bunávo-
inte a D-lui Boiu, prefect de Sibiu,
al scriitorului ardelean, vestit pe
vremuri, Zaharia Boiu,
automobilul d-sale cele zeci
de chilometri ale drumului, pe
ce despart Tebea de GEORGE DIMITRIU : Apostolul
De acestui pitorese drum
In vestminte de särbátoare salutá trecerea vijelioasä
tuturor, acest de o feericá
trei ore de de-abia la Abrud, a-
j la in celei mari a pe'nserate,
In sala de de brad drapele,
care se tine a cultura poporului
Câte-va mii de laolaltä,
membrii Comitetul Astrei».
Vorbesc : V. Goldis, urând bun venit Suveranilor, care
www.dacoromanica.ro
cuvântare Majestatea Sa Regele, aclamat necontenit.
128 ARUL MINERVEI

despre Avram a Dr. Silviu

de la Universitatea Cluj; omagiale ale Mitropolitului
Primat Miron Cristea Mitropolitului Blajului; la oea mai
evocare a lui Avram un elan
asemuit, de poetul Ardealului, Octavian Goga.

se episod
dramatic In 4 acte din Revolutia dela 1848, de U. Soricu -
prezentará In prezenta M. S. A. S. R. Prinoipelui Carol, a gu-
vernului a tuturor de atre arti$tii Teatrului din
Buoure0i, de maestrul Sorearm.

C. RICESCU : Peisaj

Luni 1
De ou un autobuz drumul dela
la Vidra - satul natal al lui Avram lancu. Pe drum, In dreapta
privirea ti-i In comuna Ponor, de o minunatá podoabá de
o de destul de puternica spre a tine
piept vremei, oum a Infruntat-o sute de
Case frumoase, bine Inchegate te de o
de alta a drum fermeator, croit printre munti, pe sub ooaste
pe de oe-ti ametesc privirea.
oeva ajungem In Vidra peste putin timp so-
seso oficialitatea, incepAndu-se pentru
ouul muntelui «Mina»
De peste tot se aud www.dacoromanica.ro
indelungi, scoase din pitoresti
 CA 129

tulnice cum le spun Vidrenii, de fete 10-14 ani, cari aminte

tuturor In care se semnalele de chemare la ale
din toti muntii, Revolutiei dela 1848.
pornesc Suveranii in frunte, apoi, pe toti cei ce
ne Incumetäm intrepiindem zece Km. de urcus, pe creasta
la 1480 m.
Privelisti de te ispitesc, necurmat, din toate
tile. Deseori animalele se Incordeazá din greu, urand coastele
acoperite de alunecos. aproape trei ceasuri de urcus,
ajungem sus, un mic platou se máreatá come-
a lui
Se o slujb5, care un batalion de de munte

: Lotci In repaus

numele de «Avram un scurt cuvânt al M. S.

atre ostasi, trupa defileazä, iar M. S. Regina Maria se duce
Impute bomboane.
In corturi de cercetasii din Cluj Arad, Inchiagä,
din sanduri, mese lungi sprijinite In pari In
cile trebuincioase, pregätirile unei mese ampenesti de
Domnisoare din lumea intelectualä ampeni, Abrud Vidra, ser-
vesc la aceste mese, In care domneste o voie de nedescris Intre
toti comesenii.
In timp, acolo, pe se Incepu serbarea popularä,
faimosul targ al se tine In fie care vará de unde
simt inimile bat i fete, se sä-si lege zilele
noui www.dacoromanica.ro
Calendarul 9
 CALENDARUL

Se zice fläcäii logodnicele acest tärg

astfel legendara Räpire a Sabinelor", care strämosii nostri, grelele
vremuri de Incepeme ale Romei, au isbutit familii
podärii In
De data aceasta nu dacä a fost räpitä Poate
de fetele aflate preajmä, fläcäii temut sä-si dea
liber Indemnurilor inimei de aoeia se ou
o horä, uriasä, mai bine hori, una In
In sglobiului de muzica militarä,
In joc,
du-se de
din a,
atat
regina Mari&
senator),
general), amiralul
se la
voia co

neinchipuita
pe Vidreni-
au
avut
hora
ami-
Beatty, In fata
acestor palpabile
ale leagá
Rege de a
putut spunä:
- Cele ce am
am simbit nu-am ore-
zut stint
fericit fericit po-
hora memo-
Un Dac ou
(Muzeul Luxembourg. Paris) sufletire vre-o ore,
dupä care fetele
nicele semnalul plecArei, al scoborärei Vidra.
Dupa alte ceasuri Suveranii toti oaspetii se In curtea
casei lui din Vidra de sus, Episcopul Ivan al Clujului oficie
slujba religioasá, rostind o cuvântare de evocare a Eroului.
Dupä ouvântarea presedintelui «Astrei», Suveranii lumea de
viziteazá casa Eroului, aidoma cáreia i s'au adaus douä aripi
laterale, legate Intro ele, In care s'a rânduit Muzeul Avram
parte, In o bibliotecá.
Muzeul e impresionant toate semnele pästrate lui
Avram manuscrise, corespondente, portrete, stampe, etc.,
cum pästrate leagánul de copil al Eroului, tulnicele
lui, vesmintele etc.
www.dacoromanica.ro
ogradá, s'ar se un monument al
lui Avram dat sä fie executat de din
un Paciurea, Brancus, de pildá.
acestei zile de neuitat este minunat aureolatä de prive-
celor cate-va mii de pe enormul deal
din fata case! lui cari, isbucnirä urale ce nu mai se
sfarsiau.
Cu sufletul de atätea impresii, din aceste zile, nici
dau seama cand am ajuns automobilul la Câmpeni deabia ce
dat jos am la necesitatea
de
erau ca
o cupá din care
atunci, legä-
tura autobuz du-:
Abrud, am
acest potolit ca

Marti 2 Septernbrie.
Abrudul _cu tren de
cale fieratá
sträbate toti Muntii Apu-
o ap e, la
In vrerne ce la
se ultimele
in amintirea lui
Avram
fermecItoare parte
-din Tara treand
necurmat printre uriase
catene de munti, ale
ror gurguiuri u-
e nu altele
albicioase,
cu restul
giului de o neinchipuitá
frumusete, visiunea : Cap de
Elvetii din
noastre.
Satele se périndá de o parte de alta, case la
lele chiar pe crestele vite frumoase de Elvetia se
peste tot pe pouoarele imasurile grase din preajma
E un drum frumusete seamän, pe fac In
rului Buta, cel cu frumosul cuvânt rostit Tebea, a D-lui Dr. Grop-
sianu, din Sasca-Montang, de la ultima extrernitate a tárei
la Jugo-Slavia.
De multe judecätor care, ne mai tribunal
In deocamdatä trebuie drurnurile, la
mari depártári, spre nobilu-i de dreptate.
de mereu nouile neasteptatele
ne de muntii ai Avram nici nu când s'a fäcut
jumátate am ajunswww.dacoromanica.ro
la Turda.
132 CALENDARUL MINERVEI

In la o bunä depärtare Turzii», vestitul

douä puternice catene ale de fruinosi
de
In aceiasi parte, de cosuri ale Intrepria-
derilor mari industriale din Turda, oarecare

er e in tura e de a Breaza: Un
- Colo, la oW-va goruni e mormântul Voivodului Mihaiu!.
din tren, fiindoä mai era un vie trenul spre
Cámpia Turzii Teius, o träsurä Buta

egoric e a
t car awww.dacoromanica.ro reaza.
 MINER

un alt George Filep stribat de vre-o

trei km. la mormantul celui al nostru care
.a unitatea nearaului românesc, pentru sub pro-
Icoana marelui rasboinic al trecutului mi se In
calea ce duce spre casa doarme de veci. Pe o
ploaie este mai In scot
.capul In
Umblam juinatate de ceas sä
drumeacul proaspät din la marelui
ouleg un mänunchi de de
cruce uriase, cele trepte,

De la oulturale: Tárani din

mägura scobor alte .trepte, mormantul.

un gard crengi uscate, de
In foi de stejar.
e acoperita alb, iar-pe
de de puse se vede o o
panglici noapte de Märiile Regele i Regina
de Alteta Sa Tronului.
Las floricelele acelea umile pe acest morrnant, de neingrijit
de uitat, de n'ar exista de pe acolo
numai prilejul unei ea de vorbitoare de azi:
i s'ar capete ingrijit pentru
24 ore.
Cu aceste triste iau bun de la
doarme somnul de veci, ce. mintea
spada lui, a netezit neam viitorul lui.
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL MIN

La Teius, aproape de miezul prind trenul ce soseste

de la Cluj, la care dau, compartiment, de un ad-
ministrativ, care a din noaptea trecutá a Suveranilor,
mormântul lui Mihai Vodá Viteazul.
calea, de la morrnânt - istoriseste- era.
de o parte de alta ránduiti câte
unul totii torte aprinse.
«Pe cale atát de frumos s'au dus Suve-
numai de Principele Mostenitor, pâná mormânt,
pe care au asternut coroane jerbe de Pori.
n'a tulburat n'a micsorat máretia
care, ce a de veci sceptrul to%i
a ca se dea un prinos de celui
Inflptuitor al ideal naVonal!».
dupá ce de drum
tot mai rätäcind pe cer, därele luminoase ale miilor de
ce lurninau calea Regelui recunescátor cu
Impreunat domnia, ca Infäptuitor al näzuinte...
N.

HAN: Portretul lui M. S.

www.dacoromanica.ro
DOAMNA
'n
nu-i,
Tot ai ca ea de
Nu o

Ce de pozne
- prin glas,
de bine
a
-
Pe-ori ce ori ce

ca ;
Chiar ca un gräsun
de n'ai vedea-o,
o

Face uneori
Care : Miel gras mielu !"
pe baba care trece
Fierbinte porumbielu
cand pe-o camaradd,
pe alta L.. Credeti,
se acestea ?...
la toate.

Nu se privind-o,
'n preajma ei
Dar a .

Cu

www.dacoromanica.ro
136 LEN RUL

Intr'o zi, la opt, cand

'n nu :
'n minte Plarioarei ?
Treptele catedrel suie...
Ochelari pe nas pune,
Dintr'un ac de cap
Bate catedra,
Cu de

Zice : - Liniste
Tu, Smarando ?
Ia la
Daca-ti arde vorbesti 1..."

o foaie-apoi se
cineva
prinde 'n
Catalogul a strigh.

Stau elenele 'n

Cu
- Val, este
Doamna" chiarl... ."
Cand vre-o doua,
De pe nasu-i au picat
sub ochelarii
Ea, cate s'a
In acest timp, clasei,
sgomot, numai
Se deschide... 'n
se

- Ii ce e astazi 1"
(Zice 'n sine co mirare)
o
Ce anume

www.dacoromanica.ro
 MINERVEI 137

Fete le, tin

Vor se ridice, jute.
semn le :

mute

nici
Doanina" o priveste...
Ia de ochelarii
pe potriveste.
mai departe,
lar, pe Doamna-i profesoard...
la
Fetele : de

Dar spre intrare

'n :

odat'a 'ncrernenit.

Doamna" vine, :
Urmeazd-ti jocall...
tu,
De minane
na-ti mai
Ochelarii, draga
0Si atanci... ca sticla

mai
Fetele 'n zadar ;
hohot mare-acama
Isbacnesc..,

hai, spre
piept... ca
N'ar o
se 'n pielea ei
P. DULFU
www.dacoromanica.ro
 CRONICA A ANULUI 1924

1924 a bogat In evenimente politice. a fost foare

trebue reounoastem, In parte, pozitivá! diploma-
ticá a tuturorputerilor s'amanifestat, deosebi, In
raporturilor normale statele, care au fost In stare de
scopul de a baze temeinice Räsboiul mondial a
multe ráni nevindecate.
Problema reparatiunilor
s'a rezolvat definitiv. Teama.
de un n'a
fi cáci in
state Invinse o
de spirit care re-
S'a discutat pro-
dezarmärei, a arbitra-
a Incheerei unui pact
de garantii state, dar-
vreme siguranta
statelor nu va fi definitiv
real garantatá, nu se
vorbi de asigurarea
cei perpetue.
nu ne facem iluzii
: pacea per-
petuä e o utopie.
Cu bunovointa
de stat europeni de
popoarelor pacea
anul 1924 n'a fost
scutit de värsári de ange.
Georgienii au sustinut,
mult eroism, un adevärat
räsboi Impotriva
rusi. Ce vor Georgienii?
a de räsboiul
civil. In Arabia au lupte-
FRITZ STORM orâncene regu-
late arabe ale statului
de sub comanda Hus-
sein - protejatul englejilor - triburile ale In
Maroc indigemi au sustinut un lmpotriva spaniolilor.
Societatea Natiunilor, niai diplomatia pacifistä a marilor puteri mondialer
www.dacoromanica.ro
n'au putut Inlätura aceste de ange...
 MINERVEI 139

Anul 1924 a inregistrat, la säu, important eveniment

politic: constituirea Marea Britanie a Guvern muncitoresc ou
socialiste. La 22 a demisionat d. Baldwin,
nului conservator, regele constitutional al Marei Britanii
a insärcinat formarea minister, pe unul din fruntasii partidului
muncitoreso ur y), d. Ramsay Mac Donald.
o nu In istoria a dar
in istoria a vechiului continent, de oarece, 1924,
.Anglia, puterea au exercitat-o, efectiv, cele mari :
liberal
vator.

la putere.
Mac
venit cu un
'program
Franta,
restabilirea- lucre-
in Germania,
Intárirea
d czar-
mama tuturor
stabilirea
intre
spre a se

Reamintim
nice
din
a
Rnhr-ului de
trupele
a pre-
p onderentei Frantei
continent. Anglia
privit. ochi
rea M. H. : EVantaiul
Ruhr-
de vecinele
de peste canal a actiune
scopul de a Franta renunte, in partial, la gaj.
Franta, de reaua dispozitie manifestatá de Germania, ce
respectarea obligatiunilor luate de acest stat In afacerea
(desp&gubirilor) de politica de a guvernelor din Berlin,
ocupat provizoriu, tinutul Ruhr, sub titlu de gaj a
forta o favorabil& legitimilor interese. Germania pretin-
cá ea nu dispunea de mijloace spre a face obligatiunilor
luate prin tratatul Verssailles, capacitatea sa e sim-
www.dacoromanica.ro
titor redusá, a fóst nevoe o anchetá, oranduitá de impartiali
de comisiunea reparatiunilor.
140 CALENDARUL

S'au formnt, la Paris, de sub presedintia

generalului american, Dawes; -al doilea, sub presedintia lui Mao Kenna,
fost ministru de al Marei Britanii.
comitet de experti, (Dawes) a sale,la 14 Ianuarie,
al doilea (Kenna), la 21 Ianuarie.
Prezenta americani a usurat mult le-a dat dela
Inceput, o mare autoritate. La 9 Aprilie raportul expertilor a fost pre-
dat reparatiunilor. Concluziile au fost acceptate
Un foarte precis de gajuri, de experti, a asigurat
Germaniei facultatea de a capitaluri. Comisia reparatiunilor-

G.

a studiat, apoi, procedura pentru punerea In aplicare a exper-

tilor. Cu protestul nationalistilor germani, guvernul Reich-ului a.
reounoscut planul nouä» Germaniei

In cursul lunei (22), a Incetat din Ulianof Lenin,

guvernului sovietist Disparitia acestei personalitäti puternice, n'a fost
un eveniment neasteptat, de Lenin fusese bolnav gray mai multe
luni se asteptau la un Lenin a fost presedin-
tele consiliul comisarilor poporului presedintele Internationalei a
Lenin a fost, de fapt, partidului
: omnipotentul, rosu. Lenin, a adus servicii revolutiei
maximaliste, dar unul poporului rus civilizatiei. El a fost
doctrinar periculos, unwww.dacoromanica.ro
revolutionar sängeros, un autocrat aziatic,
un distrugátor deci un spirit esentialmente negativ.
 CALENDARUL MINRRVEI 141

Succesiunea sa a Rykow, presedintia consiliului comisarilor

a guvernului ;-iar la presedintia partidului a trecut
Kameneff. Rusia sovietist6 a suportat 1924 o destul de
economic6. Reformele politice, sociale economice
n'au dat rezultatele urmárite de conducátorii comunismului rus.
impotriva partidului un soi de congregatiune
sectará politic6, care maximum 600.000-600.000 membri), s'au
márit. imensa ei majoritate, e
chiar, au ajuns la convingerea bolsevismul a fost mai
deziluzie a mai
mare escrocherie
a istoriei. foamete
a Untue
opt guvernáminte.
tatura proletariatului -
de mult
drâmbitat6 a comunistilor
n Moscova, s'a dovedit a
o sens
Totul se reduce
o exercitatá de
politiciani sectari.
Din cur-
sul acestui an, o opozitie
s'a manifestat interio-
rul partidului comunist.
Lucrátorii rusi au cerut
dictatorilor dela Moscova
aplice principiile
mocratiei. eneff a
preconizat ca
vator o intelegere
Incercarile
de comunisti scopul
de a'si apropia pe
tori pe %rani, izbu-
tit. In politica extern6,re-
publica a
purtat un mare succes
guvernul
tanic a recunoscut e
j din Mos-
cova.
aceea, guvernul
italian, de sub presedintia - plangátoare
D-lui Mussolini, a
o conventie comercial6 ou
sovietele rusesti, care a constituit, o de fapt a guvernului
din Moscova. Tratatul italo-rus a fost semnat la Roma, la 7 Februarie.
Acest tratat, a o de drept a sovietelor Prese-
dintele republicei Statelor Unite n'a uitat soviete1e
de oarece ele n'au fost recunoscute de poporul rus, printr'un vot
legal.
www.dacoromanica.ro
La 6 August s'a incheiat, la Londra, tratatul anglo-rus, care a
142 CALENDARUL

o puternia opozitie Impotriva guvernului Macdonald. Tratatul anglo-

rus urmeazä fie aprobat de parlamentul britanic. La Viena s'a
Delegatia sovietiste a ridicat pretentiuni absolut asupra
Basarabiei Bucovinei. Delegatul Romániei, d. Langa a
pins, succes, teza sovietelor tratativele s-au Rusia
a ridicat apoi pretentiuni teritoriale, de asemenea nejustificate, pe
tul Poloniei, asupra Galitiei orientale.

Interior M. S. Regelui)

duce s'a Proolamat, manifest adresat

rus, al tuturor Rusiilor", drepturilor sale de
hii
Diferendul iscat intro Italia din cauza tinutului Fiume,
a fost aplanat. La 27 s'a semnat, la Roma, de Mussolini
(Italia) Passici (Jugo-Slavia), un acord, care s'a acest
Statul liber Fiume n'a mai avut existenta Fiume a
intrat posesiunea Raliei; iar Port Baros Delta, Posesiunea Jugo-
Slaviei. S'a lncheiat un pact de amicitie de colaborare cordialá, pe
cinci ani ou drept de prelungire, ambele state.
luat angajamentul ca mentiná ordinea stabilitä
tratatele dela Saint-Germain Neuilly ; caz de
caSiuni vor stabili o Intelegere In ce ce vor
la spre a interesele amenintate.
www.dacoromanica.ro
generale Italiene, efectuate la 6 Aprilie, au fost favorabile
 CALENDARUL MINERVEI 143

R. MANIU-M TZNER : nterior.

Un alt mare eveniment istoric al anului 1924 este, de sigur, desfiin-

tarea Califatului din Constantiuopol alungarea ultimului Abdul
Medjid, din Dinastia Osman.
Adunarea din Angora a aprobat desfiintarea
Martie.
Incercarea Marei Britanii de a transmite puterile califale,
din n'au avut In lumea musuhnaná.
Franta, un incident parlamentar, Inregistrat la 26 Martie, a deschis
o D. Poincaré a demisionat. Presedintele republicei,
d. Millerand, a tot pe d. constituirea
net. La 31 Martie noul minister s'a prezentat parlamentului primul
ministru a cetit o declaratiune. A urmat un vot de Incredere In politica
exterioar a D-lui Poincare. Alegerile generale, in Franta,
s'au efectuat, in Mai. Rezultatul a fost defavorabil
Eminentul de stat francez, d. Poincare, a demisionat la 1
a fost convocat noul presedintele republicei d. Mille-
rand, a formarea cabinet pe d. Herriot, din blocul
radical radical-socialist, care astigase electoralä. Dar, elemen-
tele din au cerut Inläturarea dela presedintia republicei a d-lui
sub motiv el ar favorizat, blocul national. Din
respect, -de formele constitationale, d. Millerand, a constitait un
minister provizoriu, sub presedintia d-lui François Marsal prim-
ministru a cetit Senat, demisia a primului magi-
strat al republicei. S'a procedat apoi la alegerea presedintelui republicei
franceze. Adunarea la Versailles, a proclumat ales
pe d. Doumergue.
Noul guvern radical-socialist s'a format sub presedintia d-lui
www.dacoromanica.ro
Guvernul Herriot, in urma conferintei Londra, In care s'a
144 CALENDARUL

stabilit un franoo-britanio, in ohestia aplioärii planului Dawes, a

manifestat mai binevoitoare de Germania. El a fixat
in care va evacua teritoriul Ruhr. La Geneva,
sesiunei a 5-a, a Natiunilor, s'a stabilit un
tant compromis in dezarmärii, a arbitrajulului a sigurantei.
Comisia dezarmkii a fost prezidat& de delegatul României, d. L G. Duca,
ministru de
La Be a intrat vigoare americaná asupra imi-
gratiunii, care a provocat un protest al Japoniei.
De oareoe guvernul american a de vedere,
dintre Japonia State le-Unite, au devenit glaciale. le
sud-americane (Brazilia, Paraguay Uruguay, Chili, Equator, Argentina)
au fost bântuite de revolutiuni lovituri de stat.
Politica exterioará a României, acestui an, a fost caracteri-
prin tendinta de a mentine reporturi cordiale ou aliatii nostri
relatiuni ou celelalte state. Cum Rusia sovietic& a manifestat
sentimente ostile României, din oauza Bararabiei, atitudinea noastrá
de vecin, a r&mas Politica este
sistemul de din care facem parte, e defensiv. Vizita
suverani, capitale din - Paris, Londra
Bruxelles - ca vizita dela Geneva, la sediul Sometátii Natiunilor, a
uontribuit mai mult la stabilirea'de rap orturi cordiale
R. SEI$ANU.

www.dacoromanica.ro
: Peisaj
 MICAREA
EXPOZITII PLENAR EXPOZITII PERSONALE.

Semnele bune ale treptate, nu mai simtite,

pe tärâmul artelor plastice, sunt din ce mai evidente.
Din ce ce mai multi artieti, bine prind s5.-ei Insemneze
activitatea prin opere
de ceea ce nu
esclude, bine
unor
mente mai putin
nu mai pu-
dornice de a se ma-
nifecta rând
tistii definitiv
Drept este, lipsa
de orientare a publicu-
lui zis amator .de
absenta acelui
discernâmânt ce l'ar
face, materie de
dea ce-i
realmente op de
ce-i simplä
stratie coloratá, sau
contribuie
mare la
amalgamarea la un
a tuturor celor ce
pun, buni
tieti In puterea
simpli
In
aceiaei denumire laco-
nia:
din
punga cumpere pic-
turi sculpturi, negu-
storul de E
colorate e tot una, cu
ori care dintre Ba poate, cum se de de-
ori, amatorul" d5. din In fata opere de Verona, Ver-
mont sau Theodorescu-Sion In extaz, unei crute".
atunci se www.dacoromanica.ro
succesul" tarab5. are asigurat
Calendarul Minervei
146 CALEN

tantul sau Incepatorul cártile colorate, iar artistul adevärat

rámáne cu modestia multumirea de a fi inteles de cáti-va.
Eo tristá prin care trece punet
vedere al cum e mai nu e
de multi; nu-i mai putin adevärat e o trecätoare,
toate fazele.
Cu vor fi bine organizate artistice, vor putea.
toate elementele viabile, cu se va purifica atmosfera
noastrá artistick de de zise arti-
stice care au ajuns in
nile de fie

De aceea socotim tre-

buie amintim, In
a
rilor artistice, In rând
acele plenare-anuale, ale
cenacluri arti-
stice pe care le avem.

In ordinea la care au fost

deschise, expozitie
a fost aceea a
Cerc artistic" de sub
d-lui Titus Alexan-
Acest cenaclu artistic
pe vremuri,
pictorii sculptorii
de seamk odatá
ivirea Tinerimei artistice",
vechiul cenaclu, departe de
D-L MARIUS fi fost päräsit, a
Sindincatului frumoase". un
de membrii.
In acestora, trebuie socotit maestrul Serafim, care a
expozitie de räzboiu a cenaclului, nuduri,
naturi moarte ; cum, mai cuvânt trebueso amintite
peisaje, niete naturi rnoarte un admirabil nud,
de d-1 Titus Al., o altá mare personalitate artistic& a cenaclului.
Consecventi felul de a se manifesta s'au prezintat cu
importante, : Tincu, Poitevin-Soheletti Schmidt,
Spiridon Georgescu Carol Storck.
Maestrul Costin Petrescu, de puternic manifestat,
personalá, an nainte, nu s'a prezintat ou o
In expozitie a Cercului".

Salonul de o proaspätä a tinerilor artieti

sculptori, cari nu fac parte din alte asociatii artistice, avut de-a
manifestare
De data aceasta spiritul de ce a predominat la luca-
a atras In chip normal, aleätuireia unei expozitii bogate
www.dacoromanica.ro
eeite din cadrul datorite piotorilor : G. Chi
 CALENDARUL 147

Pan. Paul Grigorescu sculpturi datorite d-lui

Dimitriu-Bárlad.
un prestigiu deosebit dat expozitiei acesteea au fost cele
ale maestrului N. Vermont niste schite ce denotau
Margot

asociatie artistica bine, gratie presentei or-va fru-

moase talente, este aceia
artistelor pictori
Un interesant grup de
artiste s'au grupat
rul cenaclu,gratie
de al
distinsei artiste d-na C.
Cutzescu-Storck, cum
de care dau
cele mai multe
membre in
nei idei frumoase.
Exp a
Sindicatului Artelor
se poate spune
a ou
progresele reale ale cAtorva
expozante.
Amintim bunelele
expusé de
C. Cutzeseu
GreCeanu, Holban d-ra
Nina Arbore, cum seul-
pturile semnate Esmée
Gaféncu Milita Petraseu.
TITUS ALEXANDRESCU
Cercului Artistic'.
0 veche asociatie
artistica aTinerimea Artisticä», In jurul s'au grupat cu vre-o
de ani In aproape toti pictorii sculptorii cari luat o
parte la frumoasa miscare artisticä din
artistica a XXIII-a In saloanele
«Regina Maria».
Potrivit traditiei a predominat spirit de a adus
faima de se Tinerimea», Kimon Loghi, prestdintele
veghind ca prestigiul artistic al Tinerimei" nu fie Intru
Au expus pe membrii vechi ai
Bassarab, R. Canisius, K Loghi, N. Mantu, G. Ary
Murnu, G. Petrascu, Gabriel Popescu, C. Cutzescu-Storck,
Nicolae Vermont, A. Verona Fr. O. Spaethe
pictori: C. Bacalu, H. Georgescu A. Biju, A. P.
Constantinescu, Olga Greceanu, D. Pherechyde, A. Poitevin Scheletti,
Eduard. N. Saulescu, I Schmidt, M. Stänesou, Thais Valenti
I. Hethe C. Temeli.
www.dacoromanica.ro
148 CALENDARUL MINERVE1

Cea asociatie de pictori sculptori, «Arta

mai de de artistice,
ce pe inovatori In de aiurea, avut de-a.
eeaptea ezpozitie, In localul «Sindicatului artelor frumoase».
lozincei ci mai exprimat cinstit,
«Artei Române» s'au presintat o de expozitie, pic-
reprezentatä
de: Marius Bunescu, Tr.
nescu, N. St. Di-
mitrescu, Doru, P.
Iorgulescu-Jor, D.
Pallady, I. Steriadi, Fr.
Teodorescu-Sion
sculptura de O.. Han
Medrea.

Anul acesta s'a deschise

-singura
pozitie sub
privighere a Statu-

un limpede, In nor-
mele de a lucrarilor,
«Salonul» putut
ciudata amesteaturä a ope-
relor de artä zise
sordide de-ale maimu-
ori ce pret, ai
curentelor decadented'aiurea.
Cu toate astea luerärile
operile
noscuti, cum ce au
dat la ivealá noui talente,
cum acele ale
talentatului pictor C.
chie - au dat caracterul
Tinerimei Artistice" cestei dantai
de
Au Aricescu, Avachian, Nina Arbore, C. Artachino, D.
Belizare, I. Bednarik,
E. Barbu, C. Bacalu, Buescu, Marius Bunescu, A.
L. Bijiu, R. Canisius, L. Cocea, Ardeleanu I.
Constantinescu, Gh. Chirovici, N. Cabadaef, A. P. Constan-
tinescu, Cecilia Cutzescu-Storck, Tr. Cornescu, Ion H. Catargi.
Horatiu Dimitriu, H. Daniel, I. Demetrescu, St. Dimitrescu, L. Demetriade.
Dunaitrescu, E. Filotti-Atanasiu, Marin H. Georgescu, D. C.
Gheorghiu, Luc. Grigorescu, N. Grimani, N. Grant, Olga Greceanu. H.
Geiger, G. Peter Holban, C. Isachie, Iser., C. S. Ioanid, M, Pan
Ionescu-Doru, P. A. Jiquidi, P. Jinga. Kiriacof, K.
P. S. Mützner, R. Moga Demetrescu, R. Maniu-Mützner,
G. M. Maxy, Murnu, C. Mihäilescu, Mihail, Art. Mendel,
Paul Molda, G. Mircescu, Em. Niculescu, I. Pavelescu, D. Pop, T. Papa-
triandafil, V. Popescu, C. Popescu-Dragoe, N. Papadat, A. Poitevin-Sche-
www.dacoromanica.ro
letti, D. Pherechyde, S. Popp, Pallady, G. Popescu, Costin
 149

Petrescu, M. Rädulescu, M. Râmniceanu, Z. Ressu, G.

nescu-Arephy, Tr. J. Ip. Schweitzer-Cumpana
Ed. N. R. Serafim, F. Sirato, Gh. M. Saharov,
Alex. Satmary, T. L. Victor Teodorov, L
Teodorescu-Sion, Virg. Scrocco-Tomescu, P. Troteanu, A.
N. L Tincu, M. Teisanu, A.

ISACHIE : Lenevie

A. Verona, Verona, Margot Vermont, N. Vermont, L. Viorescu,

Velisaratu, M. Byck-Waper, Zamphiropol Dall; cum sculptorii T. Burck.
I. Dimitriu-Birlad, George Dimitriu, Spiridon Georgescu, Han, R.,Hette, L
D. Mätäuanu, Medrea, D. D. Mirea, D. Paciurea,
Al. Fritz
www.dacoromanica.ro
150 CALM DARUL MIN

personale de peste an au avut

mai pricepute, din partea ce iau
la dispozitia osebire, rnanifestärilor

A. BOURDELLE Bustul A. Simu.

totue, de amintit laudabile de

itemperamente de ca L. Grigorescu,
www.dacoromanica.ro
Pavelescu, Ghiatá, Mosou, Bordenache, Pejin, tre-
amintite puternicele manifest6ri pictorilor: Gh. Chirovid,
 MMERVEI 151

narik, Pan Schweitzer-Curnpäna, Poitevin-Scheletti, Canisius,

N. I. Sarbu, Ghenea, N. D. Florian,
Marinescu-Valsan, R. Pavlovitz,
C. Baca lu, Cabadaef, cum tot atat interesante ale sculptorilor-
George Dimitriu, I. Dimitriu-Barlad, Spiridon Georgescu arb. Ciortan,
cari au putut Intregi ideia unei propásiri pe plasticei noastre.
In deosebi relevate: personalá a lui N. Ver-
acéle, tot
mont,
genului
amintim expoziVile
- de
de
Loghi
ale doi
- cum se
ale celor doui maestrii de la
de belle D. Serafim.
Cu sentiment naturei, In toate sale, s'a.
presintat peisagistul Constantinescu, avut meritatele
pictorii: N. -Tonitä, Dimitrescu, M. Teisanu,
S. acest luminiSt, de fervent Indrágostit
naturei, pe de fericit realizator de compozitii armonioase.
Un triumf, personalä a D-nei C. Cu-
personal manifestatä a ipo-
In care se temperament de al lui .Severin
lucrärile expuse In expoz4ia-i personall.
In aceiasi vreme trebue -amintit frumosul succes al pictorilor sculp-
torilor nostri de expozitia din Venezia, cum meritä amin-
tim prestigiul frumos al artei noastre, representatá
tate la din Paris, de pictorul E.
Plastica a notat anul acesta un mare succes,
interes partea statula de
decernat maestrului G. Mirea.
De asemeni trebuie notatá singurei noastre de
organizat& obcidental - Muz u - cu o capo
minune a artei statuare pontimporane, datoria vestitului scul-
ptor francez Bourdelle.
artist a pus áceastä reprezentare a márinimosului
al Muzeului, arta-i mijloacele de realizare ce-ti
treaptä a perfecOei atinse de sculptura antia - puterea
surprindere exprimare, forme a profundului
ce caracterul - sufletul.
de ce ne putem pe minunatele sculpturi: Beetho-
Portretul d-nei Simu" de Bourdelle, Muzeul a
s'a cu o adeváratä capo a marelui sculptor.
Cu auguri artistia spune
a putut In acest an realá
rorn
N. P.

www.dacoromanica.ro
 nm
.
R o
LEI

INSTITUT ARTE
EDITURA COMERT
- LIBRARIE
- DE

LEGATORIE, FOTOGRAFIE
- Brosuri de
Tablouri, Ilustratiuni,
ilustrate, Actiuni
mercantile.
Legâtorie
.i
REGISTRE DE
IVIATERIAL E DE IN
e
Conlectiuni hArtie
DESFACERE:
E CENT RALABULEVARDUL 3-5
C. N.
SEDII: 12
16
SUCURSALE: TIM1$OARA-CLUJ
ge111110111111111111111111
www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pag.
Lunile anului . I-XXVII
Regentul anului 1925 XXVIII
Chronologie pe anul 1925 XXVIII
legale
Sárbátorile religioase, nationale regale . XXX
Posturile XXXI
Sarbátori vacante judeatoresti XXXII
Zile mari ale neamului XXXII
Compt eclesiastic
Tariful
Tariful telegrafului
............. XXXIII
XXXIV
XL
. Tariful
Targurile, sau balciurile din 1925 .
Cronica anului
MIHAIL SAPOVEANU:
I. SIMIONESCU : Progresul In
ADRIAN Primávarä futurista (Versuri) .
AL. CAZABAN: vreti (Amintiri . .

V. VOICULESCU: Pe drumul de aur (Versuri)

ION A. BASSARABESCU: A
N. PORA: Minciuna
fericire . ..
DR. I. LUPA: Mucenicia lui Avram
D. NANU: Fiul risipitor (Poesie)
D. IONESCU-MOREL: Maestrul Vlahutá pe
..... de
. 37
42
I. : C. 52
BARBU LÄUTARUL: Opera
ION PAVELESCU: sonete (Versuri)
N. : Trei scriitori s'au stins
ALFRED MOOIU: necunoscute (Versuri)
RADULESCU: (Fragment din piesa 71
NICHIFOR CRAINIC: (Versuri)
SLAVICI: Taina lui Cimbru
VICTOR EFTIMIU: 85
ION PILLAT: Lumina (Versuri) . . . . .

-
REBREANU:

I. ST. vLADIMIRESCU: 1924 economic

teatralä
financiar
in stagiunea
98
LEON FERARU: (Versuri) . . . 105
LUNGEANU La scurtatu vietii (Povestire)
PAVELEECU: (Versuri)
D. (Poezie)
Sonet 115
HORIA PETRA PETRESCU: Ceva despre Casele Nationale" 116
N. PR/LEA: Patru zile
P. DULFU: Doamna
R. Cronica
tara Motilor
a anului 1924.
.........
......
121
135
138
P.: 1924

www.dacoromanica.ro
EXTRAS DIN CATALOGUL
CARTEA
Comenzile se fac la Cartea Bulevardul Academiei No. 3.
se trimite prin mandat postal, adgogând 2 lei pentru recomandat

D.: Poezii. de pietate s'a

dându-se la strânse laolaltá ale deli-
scriitor D. Anghel. Sunt acest volum adevârate de
acelea, nu pot fi in opera marilor poeti ai omenirei.
28.--
ALECSANDRI V.: Poezil. Poeziile dela dela 1842
la moartea sa, carte: Ca
lui au darul de a ne oteh sufletele
de a ne de . Lei
ALECSANDRI V.: Teatru Vol. I. Cel ce pus tot sufletul pentru
1ntárirea teatrului noi a fost Alecsandri care a anume, acest
scop, comediile scenetele comice, din care amintim : Matna
Xera Nastasia, pldan, etc., comedioare ce inveselesc toti
cele mai potrivite pentru Teatrele populare. Celelalte volume vor
apare ei 35.-
ALEXANDRESCU : Versuri Aceasta este carte
care reunite poeziile proza celui ce a
se gáseste vestita Umbra lui Mircea
la Cozia", aci lunei la Mormintele", etc.,
fabulele ; la o fermecátoare peregrinare cele
mai fruinoase din Ed. Lei
AL. lumea volum de
Adevárate perle literare, din pana a marelui
-scriitor. Aci peste sale cele adevárate
de de In lumea surori
www.dacoromanica.ro
Magheranul, etc.. . 15.-
 BRÁTESCU-VOINEUI AL. I.: Intuneric lumina. Al doilea
de nuvele datorite acestui al prozei noastre, se
de aceiasi mare trecere cititori.
Amintim, pe Iâng urmátoarele frumuseti: Scrisorile-
Misu Gtrescu, lui Isaia, fade bine cu
Privighetoarea, Minciund, etc. 15.-
G. Zile de energie. Amintiri. Printre
bane, inspirate acum de trebuie
aceasta a Bägulescu care ne face aevea via4a de
necazuri primejdii, transee de ce s'au jertfit
6,50
GHEORGHE: de vitejie. In carte sunt strânse
mänunchiu de un vajmc eroism care
nimei" a isprävile ale celor ce pentru.
la 1877-78. Lei 20.-
COPUC GHEORGHE : Fire de tort. Acesta este titlul
de márgáritare, mánunchiu de poezii al poetului care, dela.
Eminescu a atins cele mai ale
. Lei 35.-
GHEORGHE: Povestea coroane de operá in
a poet, spre Marelui care a purtat.
steagurile la norodul acesta de cari-
ca la . . . 20.-
GHEORGHE: Balade volum de poezii cu care-
marele nostru Cosbuc debutul in literaturk pe
prin puterea de perfe4unea de a tuturor-
veritabilelor nestimate din acest volum. Lei 25.-
GHEORGHE: nostru pentru operä.
datoritá Cosbuc care marele scriitor pe
avântat, cele mai episoade dela.
1877-78 Lei 20.-
GHEORGHE: Ziarul Pierde Un alt de neste--
mate, de o la cea din u.rmä care a
literatura româneascá marele . . . . Lei 20.-
: Opere complete. una cártile mai
mai gustate de - cartea de a mareli prozator
româneasa, presäratá o de expresii
din gura poporului, care asternute operile acestui viguros
curat popular al tuturor lui,
tioluite, le face de dragi tuturor
www.dacoromanica.ro Lei 30.-
 CAZABAN AL.: Sale. unul din cele mai
de nuvele ale marelui nostru humorist Cazaban
toate starue aceiasi ouceritoare putere de aceiasi
ce pune pe cititor, de ce prinde
o paginá de ori unde, din carte. . . . . . Lei 28,-
.

N. DR.: Cum o carte

cele mai mari foloase ori cui cade prin sfaturile
date anume spre a ne feri de molime boale ce ne
nintá 6.-
DULFU P.: lui Este povestirea faptelor vitejesti ale unuia
cei mai dragi eroi ai poporului nostru, Gruia lui Novae, il
-tot
Scriitorul povesteste un din ce orescând
româneasca, haina vers curgator, minunatele
vitejesti ale lui Novae Lei 30.-
DULFU P.: Isprdvile lui care popularul scriitor
literatura noastrá care ne prezintá pe eroul popular
glumelor, ale posne ne fac s5. lacrimi. carte
a fost de Academia Lei 20.-
DULFU P.: Dumnezeu oamenii. tälmacire a Scripturi
tuturor, de marele scriitor popular far-
mec al povestirii ce furä nu n'o la
Lei 24.-
DULFU P.: Isus Mantuitorul. carte din cele mai folositoare
mai tineretului de este a
care ne intreaga a lumei,
vovestind versuri curgatoare de o limpezime graiu, trece-
rea pe a lui Isus Christos. Lei 20.-
DULFU P.: Povestea lui Fdt-Frumos. Eroul basmelor noastre se
a fecundului care,
din toate isprävile ale eroului popular pe cele
maiastrá, a däruit literaturii
o carte ce este socotitä, drept una din cele
pentru popor. Lei 18.-
BUCURA: Haiducul. evocare de a vietii
-eroilor din luptele date de neamul veneticii oplositi printre
noi, este a D-nei B. care
un meritat literatura . Lei 30.-

GOROVEI ARTUR: drepturi. De mult se lipsa unei

care www.dacoromanica.ro
de carte, ca
lege limpede datoriile
. .....
drepturile pe care le are ori care locuitor al
. Lei 10.-
O. ST.: A Jost odutä. Este una din cele mai
poetice ale celui-ce a lira lui imnul La arme" care
acea aleasä acea de o
veste ce cei midi, ea cei mari Lei 15.-
ISPIRESCU PETRE: Legendele sau basmele Romdnilor.
zat povestitor popular carte de In care lumea de
de fiinte nästrujnice se fermecátoare armonie
lumea cum se amestecá ou aceeagi putere oredintele
cele
In carte sunt basmele Simzeana, márgáritari.
Omul de Cele douásprezece fete de Impärat
latul fermecat, Pasárea mäiastrá allele, care
deopotrIvá puterea care te ca a omului de duh
care sä presare glume la tot . Lei 20.-

ISPIRESCU PETRE: Povestile sftos. carte de

povegti ce te filä. te o rásbati
la Ispirescu istorisegte, la din cele mai fru-
mitologicc, care ne pagini viata
Voevozi eel Mare Mihai Viteazul,
o serie ce alte snoave tot de ca
operele mare al povestirei. Lei
LUNGIANU MIHAIL: In aceasta este o carte de
inteun graiu limpede, pe deplinul Inteles al tuturor, care
mai au farmecul din datinele noastre strämogegti.
Lei 15.-
PANN ANTON: Povestea vorbei. Cine nu a auzit sau n'a avut parte
sä-i sub ochi cartea minunate sfätogenii vorbe de duh a lui
Anton cel istet ea un proverb" cum i-a spus marele Eminescu.
nu simte tot aceiagi multumire citind recitind
ginele lui inveselitoare ! Editie . 30.-
ROMANESCU In pribegie. Printre luerärile interesante, pri-
vitoare la Räzboiul nostru trebuie
de sincere, care autorul a unele icoane fugare, demno
de a fi pästrate de . 10,-
SPERANTIA D. TH.: Anecdote populare. Una din cárti
acestui veselie, poartá intrcgime pecetia'minuna-
telor ce au In jurul autorului. Cele multe din
anecdote au ajuns pretutindeni 30.-
www.dacoromanica.ro
 SADOVEANU amintirei. Un al mänunchiu de povestiri
scriitOr, care pe cititor,
lume de suflete bune. Pe povestire, In aceiasi
poezie ouceritoare, mai toate operele acestui scriitor,.
nu poate fi treoute Prisaca de
Poveste de Printre gene, etc 20.-
SADOVEANU Roman. Viforosul trecut
lupte este admirabil in acest bun roman, ai eroi luati
din epoca lui Ion-Vodá-cel-Cumplit. Acest prim roman al marelui
a fost premiat de Academia Lei 40.-
SLAVICI I.: Nuvele. Cele volume märeata a
ce face parte din marea generatie care ne
de la farmec neasemuit, inteo limbá ce-1 cucereste pe
cititor. Volumul I, 35; Vol. II, 35; Vol. HI, . . Lei 40.-

: de Unul din cele mai puternice

de datorite marelui Vlahutá. Viata tresare
...............
uimitoare putere din toate paginele acestui capo d'opere a

: La gura sobei.
.

serie de pagini incarcate de

. Lei 22.-

sentiment al ce-i cititorului putinta de a primi

Indemnuri pentru o vieatä mai mai bunk . 30.-
VISSARION C. I.: Maria de Este din cele mai proaspete
mánunchiuri de povestiri ale harnic scriitor, cele mai multe
povestirile aci de un humor ce te sileste
din bäerile sufletului. . Lei 14.-

VISSARION C. I.: Ber Este o carte de intreg cadrul

isprävile minunate care Vissarion redea de
Lid 35.-
In seria operilor ale
Cartea a publicat, volum,
poesiile celui mai inspirat al de la Eminescu
Cu atat mai interesant este acest volum, ouprinde ultimile
poezii ale celui ce a ni Lei 40.-

www.dacoromanica.ro
 LUCRARE DE

L
Directorul
de No.
- Mihai, din Bucuresti --
PENTRU FOLOSUL:
coalelor de de
fel, scoalelor
dustriale de ucenici
lucratori, pcoalelor com-
plementare; precum
PENTRU FOLOSUL
DORNIC d'a se LUMINA

NU

DIN de

LUCRARE este
de Academia Ro-
a fost de
Cassa
tre toate
tate la concursul 1923 ;
este de Ministerul
DE CASSA SCOALELOR
Instructiunii
- Ministerul de -
de

ESTE DE
nu in
din
- pe Abecedar - scierea ruseasci,
toate materiile de pe tratate.
Are 656 pagini, 250 80 nortrete 24 Coperta frumos coloratii.
lucrarea e solid COSTA 150
Pentru scoalele de analfabeg folositi
tot de scrisului cetitului
numai in de lectiuni. Cuprinde scrierea ruseascE. Are 78 ilustratii,
- 17 portrete o hartE. 25
de Povestea Neamului Romaneac, de
I. Popes:u-Biljenaru, scrisd Cuprinde Marilor cu
neamului Are aproape o de :
portrete, etc. Coperta solid Cosa 40 lei. Aceste sunt
Românepti", din ; se la din
www.dacoromanica.ro
 EDITURA
CARTEA ÂNEASCA
cele mai eftine mai de publicatii populare, pentru
raspandirea culturii in multime:

Pagini alese din Scriitorii

din scriitorli vechi noi. - Apare
Pretul brosurei 3 lei. - Abonamentul 125 lei pentru 50 numere.-
Au aparut acum peste 180 brosuri,
milioane exemplare.

Cuno§tintele folositoare"
Economie aplicata.- Geo-
grafie.- Biografii.- Apare Fiecare de 32
pagini cu figuri, 3 lei. - Se fac abonamente de 50 lei pentru
20 - Au fost acum aproape un milion
de in vr'o 80 de numere.

Biblióteca Agricola"
Cuprinde tot ce e de agricultura. - Fiecare
cu 4 lei. - Abonamentul: 80 lei pentru 25 numere.

Biblioteca Minervei"
care au din cei mai de scriitori straini,
cum de valoare de ale scriitorilor

Cataloagele acestor publicatiuni se trimit gratis, la cerere

:

CAR ROMANEASCA"
Bulevardul Academiei 3-5, Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
CARTEA ROMÂNEASCA"
SOCIETATE ANONIMA
B-dul Academiei No. 3 - 5

SECTIUNE SPECIALA

CADOURI
MARE A5ORT1MENT
ARTICOLE DE AJ. -
STATUETE DE BRONZ
OBIECTE DE ARTA. -
DE MASA. - CRISTALURI
SI PORTELANURI FINE.
MAROCHINURI DE LUX
DE TOT

PRETURILE CELE MAI CONVENABILE

www.dacoromanica.ro
 IN EDITURA

CARTEA
Au apärut :
CALENDARUL MINERVEI
mai frumos, cel mai luxos mai bogat ilustrat,
o materie de actualitate, celor
mai mari scriito.i. Numeroase suplimente artistice . Lei 50.-
CA1LENDARUL GOSPODARULUI
(Cu suplimente), confine toate balciurile din cum
meroase sfaturi folositoare tutLror . . Lei 15.-
CALENDARE BLOK
(De rupt foile) mari Lei
mici mignon 18.-
cifre mari pentru biurouri 45.-
CALENDAR SÄPTÀMÂNAL
De biurou
AGENDE DE BUZUNAR
......... . Buc. Lei 20.-

Cu data ziva pe o formatul 80/55 mm.

legate piele Lei 45.-
SUPORTURI DE METAL
Speciale pentru aceste calend. sistem Soenneken Lei

Toate aceste Calendare se de vânzare la

CARTEA ROMÂNEASCA"
ACADEMIEI No. 2 -
www.dacoromanica.ro