Aron Pumnul Fondul Religionar PDF

.
205819
tây&iflifej*
m
Privire raepede
' preste \
trei sute t r e î - s p r se - d e c e d e'n proprie-

teeţile aşâ numite
moşiile mîntvs(tiresci 9
de'n carile s'a format msereţul
FUND RELEGIUNARIU
all Bisericei dreptcredincîoase raesae-
ritene den Bucovina,
fsecutee
dupse adeverinţe aute'ntice, sau urice
pre'n
ARUN PUMNUL,
Profesoriu de limba şi litersetura rumînae la gimnasiul pli-
nariii de'n Ceniseuţî.
Preţul . . . 1 ti. 30 cr.
m Cernapiiţl 186i>,
^jg^gj în tipografica şi eu edsetura Dluî Rudolf Eckhardt. ^
Privire repede
preste
d o u e s u t e ş e s e - d e c î şi ş e p t e de'n p r o p r i e
t ă ţ i l e aşa numite
Moşiile mâiăi®®lii*c>#ei 9
de'n carile .s'a format maereţul
FUND RELEGIIMARÎU
all Bisericei dreptcredincîoase rae§ae-
ritene de'n Bucovina,
feecutse
dupse adeverinţe autentice, sau urice
* pre'n
ABUN [PUMNUL,
Profesorii! de limba şi literatura rumînse la gimnasiul pli-
narîii de'n Cernseuţî.
>5,
în tipogrsefiea şi cu edsetura Dluî Rudolf Eckhardt.
închinata
Tuturor Rumurilor
de'n toate provinţele locuite de dînşiî,
cu scop
ca sse se însufle cu toţii de spfretul straebunilor noştri,

şi sse-şî dea nevoinţse a-î imită şi a-î şi întrece în mse-
reţele lor fseptuinţe!
de csetrse
Autoriul.
1*
Precuvîntare.
Astse privire preste moşiile F u n d u l u i R e l e g i u -
n a r i u de'n Bucovina se dse publicului în mînse, mai
întîiu pe'ntru însemnsetatea cea mare a obîeptuluî, ce se
cuprinde într'însa; csecî c6 lucru poate sse alba3 pe'ntru
noi înteres mai mare, decît proprietaeţile acellea, de'n
carile se susţine toatse bisenca noastrse, tot clerul, şi
toţi deregsetoriî bisericeşcî, dela capul bisericeî şi pînse
la cell maî de pre urnise scriitorîu, şi şerbitorm all bi
sericeî ; de'n carele este îndestratse şi se susţîne tise mare
parte de scoale şi de aşedseminte de culturse, (precum:
Institutul teologic de'n Cernseuţî, la Gimnasiul plinarîu
de'n Cernseuţî doî profesori de limba rumînse, şi doî
Cseteheţî; Seminarîul de'n Cernseuţî; Gimnasiul plinarîu
de'n Suceava; Scoală normalse şi prepserîndalse nsecîunalse
de'n Cernseuţî, Scoală realse plinarise nsecîunalse de'n Cer
nseuţî; scoală de dsescselfe de'n Cernseuţî; un Csetehet la
scoală de fete de'n Cernseuţî, Scoală normalse nsecîunalse
de'n Şiret; Csetehetul dela scoală normalse de'n Suceava;
55 de învseţsetorî triviali; ajutoarie la 72 de scoale tri
viale; înfiinţarea de scoale triviale pe unde nu sînt
încse, necî se aflse mijloace spre înfiinţarea lor; pen-
siiuiî la maî mnlţî profesori triviali şi la vseduve de alle
lor, ş. a. ş. a.). Eatse darse, cse toatse vie aţa noastrse
r e l e g i o a s s e , moralse, spiretualse, nsecîunalse,
sciinţialse se s u s ţ i n e de'n a c e l l e proprietseţî;
eatse, cse toatse d e s v o l t a r e a şi c u l t i v a r e a noas
trse r e l e g i o a s s e , nsecîunalse, spiretualse, so-
ţialse se ajutse şi se nseinteadse numaî pre'n
„FUNDUL RELEGIUNARIU", format de'n proprie-
tseţile î n s e m n a t e în astse cserticicse: decî cine
ar pute" fi cu mimse atît de împîetritse, şi atît de nepse-
ssetorîu pe'ntru fiinţa sa şi pe'ntru desvoltarea şi nobi-
larea acelleîa, care sse nu doreascse fierbinte de'n adîn-
cui sufletului sseu, ca sse cunoascse maî de aproape acest
isvor nesecâvser all fericirii saile, acest susţiitoriu şi
înseintsetorîu all vieţeî salle relegioase, morale, nsecîunale,
all fericirii salle cellei adevserate, ba clar all esistinţeî
salle? ca aşâ, cunoscîndu-1, sse-1 şcise şi apseră de întîm-
plserî neprevsedute, stricsecîoase, sse scise a-1 şi înmulţi, şi
folosi dupse cuviinţse pururea!
• Maî departe se piiblicse astse privire cu acell scop,

ca, pre'n aceste începuturi crude, şi nedeplinite în toatse
privinţa, sse se dea ocsejune binevenitse, şi doritse la
bserbaţiî cei ce aii cunoscinţe maî lseţite, mal amserunte
şi mai acurate despre acest obîept atît de însemnsetorîu
şi cumpenitorîu, şi sînt provseduţî si cu mijloace de
ajuns spre csepsetarea şi publicarea liricelor atingsetoarîe
de proprietseţile Fundului, ca ei sse îndeplineascse toate
scsederile, ce se vor fi aflînd în astse cserticicse, şi aşa
apoi cunoscinţa acuratse, deplinse şi lsemuritse despre
toate moşiile mînsestirescî, de'n carile s'a format FUNDUL
RELEGrlUNARÎU, şi despre nemuritorii bserbaţi: (Prin
cipi, E p i s c o p î , Cseliigserî şi p r o p r i e t a r i mi-
reni,) carii au dseruit acelle moşii, sse o verse în
cunsciinţa sufletului nostru all tuturor credincioşilor fii
ai biserieeî noastre, şi pre'n aceea sse ne facse, şi sse ne
îndemne şi pre noi, ca nu numai sse ne arsetseni pururea
cea maî relegioasse mulţsemire csetrse acei binefsecsetori
al noştri, dar' tot usedataî sse rugsem cu umilinţse îndu
rarea dumnedseeascse, ca sse rseverse şi în fnimele noastre
alle tuturora e v l â v i e a , s p i r e t u l şi d e l u l cell sfînt
all binefsecsetorilor acellora prea fericiţi, ca aşâ sse facem
şi noi dseruirî şi F u n d u r i pe'ntru urmaşii noştri,
ear' nu sse trseim numai de a gata de'n celle ce aii fun
dat şi au întemeiat pe'ntru noî fericiţii şi pururea pome
niţii şi nemuritorii noştri strsebunî nseintaşî!
Pe'ntru cse sciut este, cse: „tot ce avem şi tot ce

facem în astse vieaţse pseminteanse: piere şi se nemi-
cesce, ca cum n'ar fi mai fost: şi numai fapta, cea bunse
ne rsemîne de pomenire binecuvîntatse dupse mormînt!"
„Nu vse adunâreţl comoarse pe psemînt, dice Sfînta

Scripturse, unde vi-o mînîncse moliile şi rugina, unde vi-o
sapse furii, şi vi-o rsepesc; ci vse adunaţi comoarse în
ceriu (âdecse: faceţi fundsecîuni pe'ntru biserici, pe'ntru
scoale, pe'ntru acsedemie de drepturi, fserse de carea sîn-
teţî periţî, şi nu vse maî puteţi apserâ de apiinerea totalse!
pe'ntru studinţiî cei cu tselinte, dar fserse mijloace, pe'n
tru Reuniunile şi Asoţisecîunile celle ce se înfiinţeadse
spre înseintarea cultureî relegioase, morale, nsecîunale,
şciinţiale, spre fericirea voastrse, şi spre mserirea lui Dum-
nedseu pre'n faptele voastre!): csecî numai atunci comoara
voastrse nu vi-o mînîncse mal mult necî moliile, necî
rugina, numai atunci nu vi-o maî pot necî ssepa necî
rsepi furii!"
„Cell ce are urechi de audit: sse audse şi sse înţe-
leagse; şi cine are suflet în sine, şi mimse de simţit: sse
sîmţse şi sê lucrede!"
„Ear' tu Dumnedseule all relegiuniî, all morseletseţiî,
all nsecîunseletseţiî, all sciinţeî, all cultureî, şi all fericirii
fiinţelor talie, — Tu pserintele luminilor! rsevarsse-ţî bine-
cuvîntarea ta cea cereascse asupra acestui început, ce
s'a fsecut! Aşâ sse fise!"
Ce se ţîne de ortogrsefiea de'n cserticicse: ea nu
este potrivitse cu totul cu aceea, cu carea este tipserit
LEPTURARIUL RUMÎNESC PE'NTRU GIMNASIE,
însse numai de'n acea câusse, csecî tipogrsefiea de'n Cer
nseuţî pînse acum încse nu are semne de acellea. Totuşi
cred, cse astse ortogrsefie încse va fi uşoarse de cetit
pe'ntrufise-cine,fiindcse are pe'ntrufise-caresunet simplu
cîte tise literse anumitse. Apoi astse cserticicse necî cse
este cumpusse pe'ntru rsecomîndarea şi întrudiicerea vre
unei ortogrsefiî, ci numai pe'ntru scoaterea la ivealse a
obieptuluî celluî cumpenitorîii de'n astse cserticicse. Cseci
pînse ce ne vom ocupa maî mult numai cu Mcrurî şi
interese strseine, ear' nu cu Interesele noastre de vieaţse,
cu cunoascerea mijloacelor acellora şi cu buna şi înţe
leaptă lor întrebuinţare: pînse atunci sse credem, fraţi
Rumîni! cse nu va fi cu putinţse a înseintâ în celle bune
şi de folos -neapserâvser. Decît sse te îmbraci în port
naeciunal RUMÎNESC, şi sa; lucri ca NERUMÎN;
maî bine te îmbracse, cum poţî, şi lucrse ca RUMIN
ADEV2ERAT, dupse msereţele esîmple alle strsebunilor tsei!
6
CERNĂUŢI / i 8 Ianuarîu, 1865, în diua de Bobo-
teadse.
Autoriul.
Privire raepede
preste
proprietseţile mînsestirescî, de'n carile s'a format „FUN
DUL RELEGrlUNABÎU" all bise"riceî dreptcredincîoase
rsesseritene de'n Bucovina.
Intru ducere.
§. 1. N u m e l e mînsestirilor aflsetoarîe în
B u c o v i n a , pe timpul, cînd a venit astse
provinţie sub A u s t r i e a. Nxim gerul pro
prietseţilor, ce le avea pe a t u n c l a fise-
care m în 33 ştire, si anul în tem ei 83 cîu-
nil fise-cseriîa de'n elle.
La 2, Iiiniu, 1777, se deslipf provinţa B u c o v i n a

tle csetrse Moldova, şi se alseturse la Augusta împserseţie
a Austriei, în puterea trsetatuluî închîeîat între împserse-
teasa Austriei: MARIEA TERESIEA, şi între sultanul
turcesc: ABDULHAMID, pre'n întrenunţiul austriac Bse-
ronul TUGUT, laCunstantiniana(Constantinopole) în anul
1775. Pe atunci se aflau în Bucovina 24 de mînsestirî,
de'ntre 'care fisecarea îşî avea proprietseţile salle, de'n ca
rile se susţinea cu toate celle trebuincioase, şi fise-carea
îşî administra ea însa-şî proprietăţile salle.
Acelle 24 de mînsestirî şi niimserul proprietseţilor lor
se înseamnse aicîa; ear' numele proprietseţilor, şi all dse-
ruitorilor acellora, se va însemnă mal jos la locul saşii.
10 (întruducere.)
Nii- _o
«s
fise-care
•oprietseţi
'a înt
mîna
mee- N u m e l e
ştire
a
rul c e l l o r 24 de mînsestirî, ce au a> ţj
-e «
<E
;
§ Wo fc«
~
e s i s t a t maî de mult în ° k
Ssfi
a
cu Bucovina. & %
rent
•A 8 < 8
1 Mîngestirea: MOLDOVTŢA . . . . 54 1401

2 Episcopiea: R ^ M E U Ţ I L O R . . . 7 1402
3 Mînsestirea: P ^ T R ^ E U Ţ H . . . . ' 2 1456
4 » PUTNA 59 1466
5 11 VORONEŢUL. . . . 10 1480
6 11 HOMORUL . . . . . 19 1491
7 11 SÎNT-ILIE 12 1540
8 11 SUCEVIŢA. . . . . 25 1578
9 11 DRÊGrOMIRNA . . . 19 1602
10 11 SOLCA . . . . . . 15 1615
între
1663
11 11 M^MÊESCIÎ. . . . 9 şi 1670
eastrse
12 V HORECEA 14 1712
13 LUCA 1 1747
14 » BIREŞNIŢA . . . . 1 1747
15 11
JÂDOVA 4 1750
16 11 ILIŞESCIÎ . . . . . 5 1757
17 11 CRIŞCEATECUL . . 2 1768
18 11 OSTRA, sauB^SRBESCll 1 177J6
19 11 BROSCJEUŢIÎ . . . 2 1778
20 11
VOLOCA 1(
n'.ac
s'ar
21 VIŞNIŢA 1
îat.
11
22 11
CORIBNIŢA . . . . l\ aa «
23 11 BĂBIN . . . . . . 1
1 c°a
24 11
P^M6STIEA . . . 21
(întradiicere.) 11
Deci dupse E s t r a s u l mîeîi de'n p r o t o c o l u l îm-

psersetesc d e s p r e înseninarea g r a n i ţ e i î n t r e
M o l d o v a şi B u c o v i n a , şi dupse uricele şi hrisoarele
mînsestiriî MOLDO VIŢA, tipserite în „ U r i car iul *)
Domnului FRÎNCISC ADOLF VIKENHAUSER, se aflau
în astse provinţse pe timpul, cînd veni sub Austriea, 24
de mînsestirî, cu 267 de proprietăţi sau moşii, unele mai
mari, altele mai mici.
De'n aste 24 de mînsestirî, precum se înseamnse în
Şemsetismul d i e c e s a n de'n B u c o v i n a de'n anul
1864, erau 4, âdeoae: PÊtoLEUŢLT, M.EM.EESC1T,
VOLOCA şi VIŞNIŢA pe'ntru cselugseriţe; ear' celle
lalte 20 pe'ntru cseliigaerî.
©fosterfoaecîune. în C a î l i n d a r î u l B u c o v i n e i de'n a n u l
a c e s t a : 1 8 6 5 , se publicse mînsestirile, ce esistara? maî
de mult în Bucovina, de'mpreunse eu moşiile avute; însae
de mînsestirea: MiEMiEESCIÎ nu se face necî pomenire,
ci, în locul eî, se pune mîna3Stirea: SCHITUL-MARE, şi
se dice, cae: MiEMiEESCIÎ v e c h i ş i n o î , de'n vecinsetatea
Cernseuţilor, ar fi fost numaî moşii, dseruite mînsestiriî SCHI-
TULUI-MARE. însă? în Ş e m s e t i s m u l die«esan buco
v i n e a n de'n 1 8 6 4 , la faţa 11, se înseamnse mînaestirea
SLEJLEESCIÎ, ear' nu SCHITUL-MARE, şi încaî se dice
acolo, cse mînsestirea MÊMÊESCII a fost pe'ntru cselugse-
riţe. A p o i în, E s t r a s u l mieii de'n p r o t o c o l u l î m p s e r s e -
t e s c , nu este necî vorba? de SCHITUL-MARE, ci despre
MiEMiEESCÎ, la care mînsestire, precum vom vede m a î j o s
*) Titula deplin» a acestui „ U r i c a r î î i foarte preţios", care

îl voîiî cită maî a dese orî în astse scrisoare, este:
M O L D A V I « obfr iBeitrâflc 311 cinem Urfunbenfcutfje fur

bie 3RPI&<W unb 8&ufoi>iaa, » o n ^ranj Mtvlf W&iătn-.
ftaufet. SBien, 1 8 6 2 .
Preţul unuî esîmplariu este 1 fl val. aust,
(întrudilcere.)
Ia locul sseîi, se aflse însemnate nofîe proprietaeţî, ca

avute şi stsepînite fise dinioarse de dînsa. Acest lucru are
trebuinţa? de oare-şî care lsemuriclune. Mînsestirea: SCHI
TUL-MARE încse a esistat, şi s'a ţînut de mînsestirile Bu
covinei, însaa ea nu a fost în B u c o v i n a ci în G s e l i ţ i e a :
de aceea eatse nu se aflae însemnatae necî în P r o t o c o l u l
î m p s e r s e t e s c , necî în Şemsetismul diecesan buco
vinean, ci numaî în Cselindarîul Bucovinei nu se
scie cum s'a strsecurat între mînsestirile bucovinene, delsetu-
rînd pre cea dela MiEM2EESCI. Unii dic cse mînsestirea
SCHITUL-MARE de'n Gasliţiea ar fi fost MAMiE mînîe-
stirilor bucovinene: SUC E V I T A şi M.EM.EESCIÎ, şi aces
tea ar fi fost numaî F I L I A L E acelleîa. Dar' asta se pare
lucru cam curios; fiind cse se scie, cse mînsestirea SUCE-
V I Ţ A este maî bsBtrînaj, decît SCHITUL-MARE; cascî SU-
CEVIŢA este întemeiate la anul 1578 de caîtrse GIORGÎU
M O V I L A , Metropolitul, şi de caetrse frate-sseu, Marele Vor
nic IEREMIE M O V I L A , carele dupse aceea s'a fsecut şi
Domn Moldoveî, şi a domnit 11 anî (1595—1606); ear'
mînsestirea SCHITUL-MARE este întemeîatse la 1607 de
csetrse fiica luî IEREMIE M O V I L A VODiE cea mseritatse
dupse Hsetmanul leşesc Ş T E F A N POTOŢCHI, cu scop, ca
Dumnedseii sse ajute luî Potoţchi, sse poatse aşedâ pre cum-
natu-sseu, moscenitorîul legiuit all Domniei moldave, pre
bseîseţellul CUNSTANTIN MOVILA, pe tronul Domniei
moldave, care i-1 rsepise unchîasu-sseîi, SIMEON MOVILiE
cu nedreptul. Aşa darse cum se putii întîmplâ ca mînsestirea
cea maî tineriese: SCHITUL-MARE, sse flse m a m s e la cea
maî bsetrînse: S U C E V I Ţ A ? Acesta ar fi lucru cam nefiresc,
dar' oamenii tot spun, cse ar fi fost aşâ; fiind cse SCHI
T U L - M A R E şî-a cîscigat cn timpul maî multe averi decît
celle lalte mînsestirî. A p o î cînd s'aii desfiinţat mînsestirile la
1784—1786, se scie, ca' Caelugseriî dela SCHITUL-MARE
aii fost ceî maî ţînacî şi maî dîrjî, şi nu voîau fise datae
cu capul sse asculte de porunca împserseteasese, carea le
poruncîâ; sse p s e r s e s e a s e s e SCHITUL-MARE şi sse s e
(întrudiicere.) 13
strămute ua parte de'n eî la niînastirea SUCE-

VIŢA ear' c e e a l a l t a la m î n a s t i r e a Dragomirna.
Fiind ca3 mînastirea: SCHITUL-MARE, de şl s'a ţînut
de mînastirîle bucovinene, a fost pe pamîntul G i E L I Ţ I E I :
de aceea moşiile el dupa desfiinţarea cellor 20 de mînse
stirî nu a venit la FUNDUL-RELEGIUNARÎU bucovinean,
ci s'au dat la F U N D U L s c o l a s t i c de'n ( L E L I Ţ I E A , cu
atîta maî vîrtos, fiind c a moşiile acellea eraii maî mult în
(LELIŢIEA. Una de'ntre elle, anume: B R O D O C U L , sau
M I T & E U L J U M Ă T A T E , s'a dat eara-şî î n a p o î la Fun
d u l R e l e g i u n a r î u b u c o v i n e a n , pre'n decretul curţiî
împaratescî de'n 18, Şeptembre, 1789.
Tot aşa dice numitul Caslindarîu bucovinean, c a satul

şi moşlea REVNA, de l î n g a Prut, aproape de Cernseuţî, ar
fi fost d ă r u i t a mînsestiriî: SCHITULUÎ-MARE, de c a t r a SO
LOMON BÎRLOGEANUL, pre'n uricul de'n 11, Maîti 1763.
Însa3 în E s t r a s u l mîeii de'n p r o t o c o l u l împărătesc,
nu este necî vorba?, necî de SCHITUL-MARE, necî de
R E V N A ; ci despre SOLOMON BÎRLOGEANUL se înseamnă?
în p r o t o c o l u l împărătesc la numeri! 180, şi 181, ca?
ell a dăruit mînastiriî M i E M i S E S C I I , (nu SCHITULUÎ-
MARE) , proprietatea: BÎRNOVA, (sat şi moşie, orî numai
sat: nu se spune), dar' nu se scie în care an o-a dăruit: -.
atîta î n s a putem sci de segur, ca? a trebuit sa? fia? da?ruita?
îna?inte de anul 1 7 6 0 ; pe'ntru ca? în p r o t o c o l u l împae
r a t e s c se înseamnă? l a n u m ă r u l 184, ca? uricul de d ă
ruire all luî SOLOMON BÎRLOGEANUL sa-întărit maî
tîrdiu de noii, la 11 Maîfi, 1760 (de b u n a s a m a pre'n ION
CÊLIMAC VODÊ D o m n u l M o l d o v e î , c a c î ell a dom
nit pe atunci în Moldova): decî a trebuit sa fia dăruita
înainte de anul acella.
Aceasta î n c a nu o-am putut descurcă p î n a acum. î n s a
poate ca acest lucru tot s'ar pute lamuri în oare-cît-va,
cacî p r o t o c o l u l î m p ă r ă t e s c dice, cum am vadut, c a
SOLOMON BÎRLOGEANUL a dăruit BÎRNOVA la mîna-
stirea MLEM.-EESCIÎ, şi î n c a înainte de anul 1 7 6 0 ; ear'
Calind^rîul b u c o v i n e a n , în loc de BÎRNOVA pune
14 (Introducere.)
REVNA, ca dăruita? mînastiriî SCHITULUÎ-MARE la 11,

Maîu 1763. E a t a c a data de „11, M a î u " se afla şi în
protocolul î m p ă r ă t e s c , şi în C a l i n d a r î u l buco
v i n e a n , şi numaî în anî se deosebesc, cacî pe cînd în
protocolul împărătesc se afla BÎRNOVA, ca dăruita
î n c a înainte de 1 7 6 0 ; C a l i n d a r î u l b u c o v i n e a n pune
REVNA, ca d ă r u i t a la 1 7 6 3 ; dar' poate, c a la anul 1763
a fost uricul de dăruire numaî întărit de a doua oara de
c a t r a GRIGOPIU CiELIMAC V O D i E , Domnul Moldoveî de
pe atuncî. Se poate î n c a şi aceea, ca R E V N A sa se fia
numii maî de demult B Î R N O V A : şi atuncî s'ar desface gî-
citura de sine, şi tot lucrul ar fi lămurit, c a e î atuncî p r o -
tocolul împărătesc ar fi numit proprietatea dăruita
de BÎRLOGEANUL cu numele de pela 1781, B Î R N O V A ;
ear' C a l i n d a r î u l b u c o v i n e a n ar numi-o cu numele de
asta-dî: REVNA. Asta cu atîta maî vîrtos, cu cît este cu
noscut, c a BÎRNOVA se înseamnă în p r o t o c o l u l împă
rătesc, ca a f l a t o a r î a în stapînirea Fundului
Relegiunarîu: apoi R E V N A , precum se înseamnă în
Şematismul diecesan bucovinean de'n 1864, la
faţa 69, se afla în stapînirea Fundului, de şi în p r o t o c o
lul î m p ă r ă t e s c uu se afla de loc. D e c i de unde ar fi
venit R E V N A în stapînirea Fundului, de'mpreuna cu celle
lalte proprietăţi mînastirescî, d a c a ea nu ar fi BÎRNOVA
cea de'n v e c h i m e ?
Âsfellfi de s c h i m b ă r i de nume alle satelor s'ati întîm-
plat în Bucovina şl altele maî multe, aşâ b u n a oara, 0 S T R I Ţ A ,
depe malul drept all Prntulul, de'n j o s de Cernăuţi, s'a
numit maî de demult: C L I Ş O E U Ţ I Î ; ear' satul: MJE&ELÂ,
de-a stânga Prutului, de'n j o s de Cernăuţi, s'a numit în
vechime : O S T R I Ţ A ; tot aşâ şi C A P U L - C O D R U L U I de asta-
dî, s'a aumit în vechime: B U C U R E S C I Î .
Cine va fi cunoscînd lucrul acesta maî bine, s a ni-1
s p u î a şi noue.
§. 2. U n e l e strsemutseclunî, ce s'aii întîm-

plat în starea proprietseţilor mînse-
A
(Intrudiicere.) 15
s t i r e s c î î n se i n t e de ce se î m p r e u n a
B u c o v i n a cu A u s t r i e a , şi dupse aceea.
Proprietseţile mînsestirilor de'n Bucovina celle ce

se aflse astse-di în stsepînirea F u n d u l u i , eraii mai de
demult maî puţine la numser, ear' dupse aceea s'au
maî înmulţit cu numserul, fserse ca sse se fise fost înmul
ţit şi în fiinţse; âdecse unele moşii maî mari s'au desfse-
cut în maî multe maî mici, aşâ bunse oarse, pe hotarul
cell vechiu all COSMTNULUl,'dseruit mînsestiriî PUTNA
de csetrse ŞTEFAN V O M c e l l MARE, pre'n uricul
de'n 3, Aprile, 1488, s'au fsecut mai tîrdiu şi alte doue
sate, âdecse: MOLODIEA şi ClAHORUL, pe'ntra care
dofie sate s'a rupt apoi de'n hotarul COSMINULUl atîta
psemînt, şi li-s'a dat, de cît aveaţi trebuinţse pe'ntru hrse-
nirea şi susţinerea locuitorilor de'n amîndoiie satele aces
tea. Eetse cse de'ntr'use moşie mare, s'au fsecut maî tîr
diu trei maî mici, dar' tot numaî cu acea întindere, carea
o avea maî nseinte numai COSMLNUL singur. Tot aşâ
earse-şi pe psemîntul BRÂNISCEÎ, dseruite tot mînsestiril
PUTNA, şi tot de ŞTEFAN VOTLE c e l l MARE,pre'n
uricul de'n 15, Mârţîu, 1490, s'au fsecut mal tîrdiu un-
sprse-dece sate, şi âdecse:
1) Calisbergul (colonie nemţeascse);

2) Straja;
3) satul Putna;
4) Siiliţa;
5) Plosca;
6) Şipotele;
7) Ulma;
8) Crsesnodiul;
9) Isvorul;
16 (întrudiicere.)
10) Lucina;
11) Cîrlibaba.
Eatse, cse de'ntr'use sîngurse proprietate mare s'au

fsecut maî tirdiu, pre'n sfsesiarea el, doue-sprse-dece pro-
prietseţî. Tot aşâ s'a fsecut mai tirdiu satul BILCA, pe
cîmpul VICOVULUÎ de sus.
Fiind acum, cse unele moşii mînsestiresci sînt dseruite,

altele cîscigate pre'n cumpserseturse, ear' altele nsescute
de'n acellea: de sine ne întîmpinse întrebarea: sse se în
semne oare numaî p r o p r i e t s e ţ i l e c e l l e bsetrîne
dseruite si cumpserate, ca inosii mînsestiresci
stsetsetoarîe de sine sau pr oprietseţî', aşâ di-
se: „Mame", ear' c e l l e nsescute maî tîrdiii,
numai ca m o ş i i rsesserite de'n a c e l l e a , âdecse
m o ş i i f i l i a l e ? sau doarse ar fi bine, ca şi pro
prietseţile p r o v e n i t e în d e c u r s u l a n i l o r de'n
c e l l e vechie, încse sse se a ş e d e tot în rîndul
pr oprietseţilor stsetsetoarîe de sine? Eu voiii
urma astse de'n urnise, de'n acea simplse câusse, fiind cse,
dupse msesursetura csetsestralse maî nouse, fsecutse în aniî
de curînd trecuţî, dela 1850 încoace, fise-care de'n pro
prietseţile celle rsesserite maî tirdiu de'n celle vechie, îşi
are psemîntul şi hotarul sseu demsercat, şi anumit: pre'n
urmare sînt chiar aşâ, cum sînt şi tinerii, carii, csesseto-
rindu-se, şi luîndu-şî partea cuvenitse dela pserinţiî ssei,
es de sub ascultarea şi atîrnarea dela pserinţiî, carii
l-au nsescut, şi se fac stsetsetorî de sine. De aceea
am dis maî sus, cse proprietseţile mînsestiresci erau cu
numserul: doiie sute şese-deci şi şepte. Acestea
sînt parte celle însemnate în p r o t o c o l u l împserse
tesc, ear' parte celle aflate de'n documintele descoperite
-A,
(Introducere.) 17
pînse acuma; dar' nu încape necî use îndoealse, cse în

vechime au maî fost mese multe altele, carile în decur
sul tîmpuluî s'au pierdut pe'ntru tot de-a una pre'n deose
bite întimpleeri feetale şi nefsevoriţive, carile pe timpul,
cînd s'a alipit Bucovina de Austriea nu numaî nu se
aflau maî mult în stsepînirea mînfestirilor, alle ceerora aii
fost usedinioaree, dar nu li-se maî sciâ necî numele.
Aceasta se vede prea lsemurit chiar şi numaî de'ntr'un
singur fapt isteric, pus afarse de toatse îndoeala. Aşâ
bunse oarse, cselugaerul ViESIAN, trimes în Ianuariu,
1782 de'n partea mînsestiriî Moldo viţa la Suceava la
comisiunea împserseteasege cunsemngetoarîie de moşiile
aflsetoarie în stsepînirea mînsestirilor, ori stsepînite de
elle oare-eînd-va, niimserse înseintea acelleî comisinnî nu
mai opt-sprse-dece proprietseţî, ca ţînsetoarîe de mî-
nsestirea MOLDOVIŢA, de'ntre carile 9 sînt în Buco
vina, ear' 9 în Moldova; pe cînd eu cunosc urice
despre alte 36 de proprietăţi, parte deeruite, parte cum-
pserate, avute şi stsepînite usedinioarse de caetoe mînae-
stirea MOLDOVIŢEÎ, carile toate le voîu şi înşira maî
jos, de'mpreunae cu data uricelor de dseruire, şi cu nu
mele dseruitorilor.
Acum dacse numaî dela use mîneestire s'au pierdut

atîtea proprietseţi, aşâ cît pe timpul venirii Bucovinei sub
Austriea necî numele nu li-se maî sciâ: cîte nu se vor
fi pierdut dela toate mînsestirile luate la u&'laltse! In tim
purile celle tulburoase, şi în bsetseliile celle crunte şi
necurmate, petrecute pe psemîntul Moldovei şi cu Turcii,
şi cu Polonii, şi cu Ungurii, şi cu Tsetariî şi cu tot
felîul de seminţii strseine, cii care ocsejuni fioroase a fost
prsedatse ţara tot de-a una, şi pustiitae maî mult, maî pu-
2
18 (IntrucMcere.)
ţîn, cîte urice preţioase nu se vor fi pierdut, ars, şi

nemicit!
De'n acelle 267 de proprietseţî mînsestirescî parte

însemnate în E s t r a s u l de'n p r o t o c o l u l împserse-
tesc, ear' parte aflate în alte urice descoperite pînse
acuma, unele se aflge şi astse-dî în stsepînirea Fundului
relegiunarîu; ear' altele nu se aflse maî mult în stsepî-
nirea acelluî Fund, ba încse unele nu se aflau maî mult
în stsepînirea mînsestirilor chiar necî pe tîmpul, cînd se
împreunai Bucovina cu Austriea. Unele de'n aceste deose
biri şi schimbsecîunî alle stseriî proprietseţilor mînsesti
rescî le voîu înfseţisâ maî jos dupse E s t r a s u l de'n
p r o t o c o l u l împsersetesc, şi dupse Şemsetismul
d i e c e s a n b u c o v i n e a n de'n 1864.
Proprietseţile, carile, pe tîmpul trecerii Bucovinei la

Austriea, se aflau în stsepînirea şi administrsecîunea mî-
nsestirilor, le stsepînirse şi le administrarse mînsestirile şi
dupse aceea încse cîţî-va annî, âdecse dela 2, Iiiniu, 1777,
pînse la 23, Aprile, 1785: atuncî marele şi nemuritorîul
împserat IOSIF LI., desfiinţa? 21 de'n mînsestirile Buco-
vinci, şi lsGScC numai trei şi maî departe înfiinţse,âdecse:
PUTNA, DR.EGOMIRNA şi SUCEVIŢA, tustrele nu
maî pe'ntru cseliigserî, cu defigerea, ca în fise-carea sse
fise cîte doue-decî şi cinci de cseliigserî; ear' pe'ntru
cselugseriţe nu lsesse necî una. Moşiile mînsestirescî le
luse Impseratiil sub administrsecîunea statului dupse în-
voeala fsecutse cu Episcopul de pe atunci all Rsedseuţilor,
DOSITEÎU HERESCUL, şi la 1786 formse de'n elle
„FUNDUL RELEGIUNARÎU" all bis&iceî dreptcredin
cîoase rsesseritene de'n Bucovina; ear' la Cseliigserî le
defipse lefe anumite, amsesurate dupse împreglurserî.
(întrudiicere.) 19
Voind împăratul Iosif II. sse cîscige Fundului ace

stuia chiar dela început un csepital însemnat pe'ntru pur
tare economiei moşiilor Fundului, puse, de se vîndurse
toate proprietseţile mînsestirescî bucovinene, cîte se aflau
în Moldova, ba încse şi unele de'n Bucovina.
§. 3. Impserţirea obîeptului înfseţişat în

astse cserticicse.
Dacse sînt maî multe lucruri grsemsedite unul preste
altul, şi amestecate unele pintre altele, nu se pot privi
necî cunoasce aşâ de uşor şi de acurat, ca atuncî cînd
se aleg şi se despart unul de csetrse altul, şi se aşeadse
fise-care la locul sseu; ba chiar şi unul şi acella-şî lucru
încae se cunoasce maî uşor şi maî deplin, dacse se desface în
pserţile salle fsecseţive, de'n carile este cumpus.
De aceea eu încse împserţesc acest obîept, ca sse fise
cu atîta maî chiar, şi maî lsemurit. Deci voîu înfseţişâ:
1. C e l l e doue-decî şi patru de mînsestirî,
ce au e s i s t a t în B u c o v i n a , de'mpreunse
cu proprietseţile avute, cu datul uri-
celor de dseruire, de s c h i m b a r e si de
cumpserseturse, şi cu numele dseruito-
rilor.
2. Pre toţi dseruitoriî m o ş i i l o r mînsesti
rescî, împreunse cu proprietseţile, ce
le-au dseruit, şi cu mînsestirile, la care
au dseruit eî fise-care moşie.
3. N u m e l e bserbaţilor a c e l l o r a , c a r i i au
î n t e m e i a t vre u se mînsestire, de'mpre-
unse cu numele mînsestiriî î n t e m e i a t e
de csetrse dînşii, şi cu anul, în care aii
întemelat'o.
2*
20 (Intrudiicere.)
4. P r o p r i e t s e ţ i l e mînsestireşcî, cîte se aflse

astse-di în stse pini rea F u n d u l u i , a se
date în şir a l f a b e t i c , î n s e m n î n d tot
use datse şi mînsestirea, de carea s'a ţi
nut fise-care p r o p r i e t a t e de'n acellea.
5. N u m e l e a c e l l o r proprietseţî mînsesti
resci, c a r i l e nu se maî aflse în stsepî-
nirea F u n d u l u i , deşi sînt î n s e m n a t e
în E s t r a s u l de'n p r o t o c o l u l împserse-
tesc, ear' a ş e d a t e în şir a l f a b e t i c .
resci, carile, dupse Şemsetismul diece-
san b u c o v i n e a n de'n 1864, se aflse în
stsepînirea F u n d u l u i , ear' în E s t r a s u l
de'n p r o t o c o l u l împsersetesc nu se aflse
însemnate.
resci, c a r i l e în E s t r a s u l de'n protoco
lul împseretesc se înseamnse „ca aflse-
toarîe în stsepînirea Fundului"; ear'
în Şemsetismul d i e c e s a n bucovinean,
ori nu se aflse î n s e m n a t e de l o c , o r î se
înseamnse „ca neaflsetoarie în stsepî
nirea Fundului".
8. V o î u înfseţişâ s t a r e a de astse-dî aFun-
duluî, âdecse; c l i î e l t u e l e l e s i v e n i t u r i l e
lui pe rsestîmp de 14 luni (dela 1, No-
embre, 1863, — 31, D e c e m b r e , 1864); is-
voarsele v e n i t u r i l o r luî; csepitalul,
cît îl are asse-dî în b a n i gata, şi pro
centele, ce le aduce.
(Intrudiicere.) 21
Despaerţitura I.
Cunsemnsecîunea c e l l o r 23 de mînsestirl,
ce au e s i s a t în B u c o v i n a , de'mpreunse cu pro
prietseţile avute, cu data liricelor de dseruire,
de schimb şi de cumpserseturse, şi cu n u m e l e
dseruitorilor.
D e s l n c i r e preuiergaeţivse.
î n c6 şir sse aşedsem celle 24 de mînsestirî? aii dupse
mulţimea proprietarilor, ce le-au avut, şi pre'n urmare dupse
maî împuitoarîa lor însemnsetate ? sau doarse dupse urmarea
tîmpuluî, în carele s'au înfiinţat fise-care mînsestire ? P r o t o c o l u l
împsersetesc, şi C s e l i n d a r î u l b u c o v i n e a n n'aii ur
mat necî una, necî alta, de'n aste doue piinturî de vedere.
Eiî le voîu aşedâ după? urmarea tîmpuluî, în carele se dse
cu socoteala, cse s'ar fi întemeîat fise-care mînsestire, şî
aceasta cu atîta maî vîrtos, cu cît este sciut, cse cu unele
întîmplasrî de alle mînsestirilor stse în legseturse cîte un
fapt prea însemnat de'n tîmplsetura (ist6riea) nsecîuniî şi a
bisericeî noastre.
Deci acelle mînsestirî sînt urmsetoariele:
I. Mînsestirea Moldoviţa.
§. 4. N u m e l e î n t e m e l s e t o r î u l u i a s t e i mî
nsestirî şi anul întemeiserii eî. U n e l e
f ă p t u r i î n s e m n a t e de'n tîmplsetura nse
cîuniî şi a b i s d r i c e î n o a s t r e de'n Mol
dova, ce vin la ivealas de'n tîmplse
r i l e u r i c e l o r mînsestirii, şi a l l e înde-
strseto rilor eî.
Mînsestirea M o l d o v i ţ a , este înfiinţatse de csetrse

ALESANDRU VOD.E cell BUN, la anul 1401, în
22 (Mînsestirea Moldoviţa.)
care an s'a suit pe tronul Moldovei, şi a voit sse-şî în-

ceapse domniea cu use fapta? de evMvie. Poate cse va fi
esistat acolo şi înainte de ALESANDRU VODJE, vre
un schitişor, întemeiat de vre unul de'n Domnitorii Mol
dovei cei maî de nseinte, csecî despre aceia încse ne
spune tîmplsetura, cse au fost evlsevioşî, aşâ seim, cse
JUGA VODÊ a înfiinţat la 1399 M i t r o p o l i e a de'n
S u c e a v a cu binecuvîntarea Mitropolitului dela OHRIDA,
dela carea a csepsetat şi preuţî şi cserţî bisericescî cu
limba vechîse slsevoanse. De aicîa a venit apoi, cse Me-
t r o p o l i t u l rumîn dela S u c e a v a a fost supus Mi
t r o p o l i e i O n r i d a n e pînse la anul 1427, cînd Ale-
sandru Vodse îi cîscigse neatîrnarea, precum vom
vede" maî jos. Dar' cumese mînsestirea Moldoviţa a tre
buit sse fise întemeîatse la anul 1401, se cunoasce înve
derat de acolo, cse la anul 1402 î-a dseruit ALESAN-
DRU VODiE ce 11 BUN, doue mori la Baia, pre'n
uricul de'n 31, Optombre, 1402, cum se vede de'n uri
cul de dseruire, tipserit în „ u r i c a r î u l D o m n u l u i
ADOLF VICKENHAUSER, la faţa 55, în care uricarîu
sînt tipserite toate uricele atingsetoarîe de mînsestirea
MOLDOVIŢA, cîte se puturse afla pînse la anul 1862,
cînd se tipseri tomul I., all acelluî uricarîu, începînd dela
anul 1402—1774. Am dis, cîte se puturse afla, csecî
multe urice se pîerdurse în timpurile celle viforoase.
Morile acellea s'au aflat în stsepînirea mînsestiriî
Moldoviţa pînse la anul 1743, cseci se aflse un uric dat
de csetrse ION NICOLAIU MAUROCORDAT V O D ^ ,
de'n 28, Şeptembre, 1743, pre'n carele se întseresce drep
tul de proprietate şi de stsepînire all mînsestiriî asupra
morilor acellora. Ce* se va fi fsecut cu elle dupse aceea,
într'a cui stsepînire se vor fi aflat, şi într'a cui se vor fi
(Mînsestirea Moldoviţa.) 23
mai aflînd astse-dî, şi cum, şi în ce* chip vor fi venit elle

într' altse stsepînire: n'am putut află!
Stsepînirea mînsestiriî Moldoviţa peste aste doue mori,
s'a întserit dupse aceea pre'n urice Domnescî de 9 orî,
de csetrse deosebiţi Domnitori aî Moldovei, aşâ:
1. de csetrse IANCUL III. SAS VOD.E, la 11, Noem-
bre, 1581.
2. de csetrse IANCUL III. SAS VODJE, la 10, Ianuarîu,
1582,
3. de csetrse ARON VODÊ cell RÊU, la 8, Ianuarîu,
1593,
4. de (*etrse ŞTEFAN X. R ^ S V A N VOTLE, la 17, Maîu,
1595,
5. de csetrse ŞTEFAN X. RiESVAN V O D ^ , la 18, Maîu,
1595,
6. de csetrse ŞTEFAN XIII. VODJE, la 30, Ianuarîu,
1660,
7. de csetrse GRIGORIU CHICA V O D ^ , la 31, Maîu,
1738,
8. de csetrse ION NICOLAÎU MAUROCORDAT VOD.E,
15, August, 1743,
9. şi earse-şî de csetrse acesta, de nou, la 28, Şeptem-
bre, 1743.
Mînsestirea Moldoviţa a întemeîat'o ALESANDRU
VODvE cell BUN în anul întîîîi all Domninţeî salle cu
acell scop înalt şi sfînt, şi cu acea ţîntinţse deamnse de
toatse lauda, ca, pre'n rugsecîunile, ce se vor înselţâ de'n-
tr'însa necurmat la Dumnedseul îndurserilor, sse-î ajute
provedinţa cereascse, ca, în rsestîmpul Domninţeî salle
(1401—1433), sse-şî poatse ferici poporul, sse-şî poatse
ridica biserica şi pâtriea la înflorire şi la culturse în
toatse privinţa. Şi aceasta s'a şi întîmplat,' csecî ell a or-
gsenisat ţara şi bisenca dupse legile celle mai bune, maî

drepte şi maî înţelepte, ce erau cunoscute pe tîmpul
acella; — a format ranguri de deosebiri între stserile
supuşilor sseî, âdecse r a n g u r i de boîserii, pe'ntru ca
pre'n acellea sse încursegede pre bravii ssei Rumînî la
evlavie, la credinţse, la virtute, la vitejie, şi la jert
fire pe'ntru apserarea patriei, a nsecîuniî, a bisenceî, şi
a drepturilor lor cellor neînstrseinâvere; csecî acelle ran
guri le da numaî acellora, carii ar fi purtat vre use de-
regsetorie în Stat cu demnsetate, cu dreptate, cu del şi
cu credinţse, sau s'ar fi deosebit cu brsevura şi vitejiea,
ca ostaşi, în luptele pe'ntru apserarea patriei şi a drep
turilor eî. Apoi rangul de boîserie nu putea trece dela
tatse la fiîu, ca într'alte ţserî şi staturi, ci orî-cine dorla
sse ajungse la vreun rang boîseresc, trebuia sse şi-1 cîscige
ell însu-şî pre'n şerbiţul credincios şi delos, pre'n brse
vura şi vitejiea sa proprise. Ell a înfiinţat Episcopiea
delaRsedseuţî şi cea dela Roman, şi mînsestirea BIS
TRIŢA (la 1402), şi le-a îndestrat pre toate cu moşii şi veni
turi, şi cu tot felîul de ornate scumpe şi preţioase; ell
a înfiinţat la S u c e a v a scoale mijlocie (un felîu degim-
nâsiu, cum era pre tîmpul acella) şi scoale înalte, sau
Acsedemie teol<5gicse şi juridicse, le-a îndestrat
cu averi, şi a adus dela Cunstantiniana (Constantinopole)
profesori, cari propuneau sciinţele juridice în limba lse-
tinse şi în cea greacse, ear' sciinţele teologice în limba
greacse şi în cea vechîse slsevoanse (psecat, cse n'a în-
trudus atunci în propusseciunea sciinţelor şi limba dulce
rumîneascse, carea sse trseeascse!)
Ba încse şi maî multse evlavie aflsem la ALESAN

DRU VODÊ c e l l BUN, întemeîsetoriul mînsestiril Mol
doviţa şi all atîtor altor aşedseminte fericitoarle de nse-
cîune: ell în anul 1402. all doile all Domninţei salle,

cumpserâbos83mintele„SFÎNTULUÎIOAN ce H u i NOU"
dela nisce negustori dela Trsepedunta de'n Asiea,
le aduse cu mari chîeltuele de acolo la Suceava,
şi le aşedse în biserica Metropoh'ei, pe'ntru ca pre'n aceea
sse lseţeascse şi sse întsereascse relegiossetatea între su
puşii ssei; apoi înehinse ţara sub apsersemîntul şi scutinţa
acestui sfînt, ca a unui psetron ceresc, carele sse o apere
de relle şi de nefericiri.
Tot Alesandru Vodse cell Bun cîscigse la anul 1427,

pre'n mijlocirea luî ION PALEOLOGUL, Impseratul
dela Cunstantiniana, NEATÎRNAREA METROPOLLEÎ
MOLDAVE, care neatârnare se fsecii pre'n hotserîrea So
borului psetriarcal, ţînut la Cunstantiniana la 1427, de
csetrse toţi patru Psetriarciî bisericeî dreptcredincîoase
rsesseritene, şi de csetrse toţi Metropoliţiî de'n rsesserit, în
care hotserîre se dice „ c a M e t r o p o l i e a S u c e v e i sse
fise privitse î n t o c m a cu M e t r o p o l i e a de'n Ci
pru şi cu cea de'n Ohrida, întocma ca use pse-
trisercie, nesupusse nimseruî în administrat
ei unea b i s e r i c e î ţseriî salle.
Atîta relegiossetate, evlavie şi cucernicie, înţelepciune

şi del spre împlinirea dreptseţiî nutrlâ ALESANDRU
VODvE cell BUN în sufletul sseu! Eatse icoanse a unui
Domnitorii! fericitoriu de cel încredinţaţi gubernseriî luî!
De aceea şi provendinţa dumnedseeasese şî-a rsevsersat
binecuvîntarea asupra domninţeî luî.
Tot aşâ de .relegioasse şi evlsevioasse a fost si ANA,

Doamna luî Alesandru Vodse, csecî ea încse a dseruit
moşii la unele mînsestirî întemeiate de csetrse Alesandru
Vodse; aşâ la mînsectirea M o l d o v i ţ a a dseruit moşiile:
VÊCULESCIÎ şi SERANUL, ear' la mînsestirea: Bis

t r i ţ a altele.
Asemene de'n sîmţul de pietate, a pus Doamna ANA

pe caehiggerul GiEVRIIL, vestitul cseligraf de pe atuncî,
de i-a.scris de'n Biblie frumos, în limba vechia? slse-
voanse, CEI PATRU EVANGELISCl, la anul 1429.
Doamna a pus de aceea sse-î scrise bibliea, pe'ntru cse
pe atuncî nu se afla tiparîu, ca sse şi-o fi putut tipseri.
Astse parte de biblie a cumpserat'o apoi mal tîrdiu dela
urmaşii lui ALESANDRU VODiE un neguţsetoriii itse-
lian, carele dupse aceea o vîndii la vestita bibliotecse
îngledeascse de'n OCSFORD, unde se aflse şi astse-dî
(1865), şi unde o vsedurse Dumealor MARELE* VORNIC
CONSTANTIN HURMUpACHI, SAFTICA STURPA,
nsescute HURMUpACHI, şi învseţatul bserbat AUGUST
TREBONIU LAURIANUL, înspectorîul scoalelor de'n
Moldova, cu ocsejunea cselsetorieî, ce au fsecut'o pre'n
Germîniea, Frînciea şi Angliea în anul 1855, cu care
ocsejune VORNICUL CONSTANTIN HURMUpACHI
afla? cartea cea tipseritse a trsetatelor î n g l e d e s c î
î n c h î e î a t e cu alte împserseţiî, şi într' aceea des
coperi şi trsetatul de comerţu î n c h î e i a t de cse
trse P ^ T R U VII. YOBM ŞCHIOPUL, Domnul Mol
dovei cu ELISABETA, regina Angliei la 27, August,
1588, pre'n D. VILIAM HAREBORNE, solul de'n Cun-
stantiniana all acelleî regine, care carte o şi cumpserse,
şi o aduse cu sine. Pre'n acest trsetat, pus afarse' de
toatse îndoeala, s'a dovedit apoi maî tîrdiu, la tîmpul
sseu, de pe tribuna adunserii o b s c e s c î de'n Mol
dova, cse Moldova a fost SUViERANiE şi dupse trse
tatul întîiu all M o l d o v e i cu T u r c i i , î n c h î e î a t
de csetrse BOGDAN III. V O D ^ PONIVOSUL, cu

Sultanul BAIApET n . la anul 1511.
Eatse cîte Mcrurî minunate şi preţioase pe'ntru inima
orî-cseruî Rumîn sîmţitorîu es la iveala? numai de'n tîmplse
tura uricelor unei singure mînsestirî, a întemeîsetorilor şi
îndestrsetorilor acelleîa, şi de'n faptele lor celle evlse-
vioase şi nsecîunale! âdecse: relegiossetatea, morse-
letsetea, delul şi s î m ţ u l nseciunal a l l strsebu-
n i l o r şi s t r ă b u n e l o r noastre; DREPTUL SUV.E-
RÊNET^ŢIÎ ŢÊRIÎ, şi în urnise încse şi ce-va lu-
minse asupra stseriî litersetureî n o a s t r e de pe
atunci a (1429); cseci de'n esistinţa bibliei slsevoane,
cellei scrise pe'ntru Doamna ANA, se vede lsemurit, cse
limba vechîse slsevoanse s'a aflat în biserica, în scoalele
şi în cîncellseriile Moldovei şi înseinte de soborul dela
Florinţa, carele a ţinut dela 1436—1439.
Mînsestirea Moldoviţa, cea diditse de csetrse Alesan
dru Vodse cell Bun s'a surpat (nseruit) dupse maî mulţi
ani cu totul pre'ntr'iise rupturse de nuorî, aşâ cît numaî
de'n bis^ricse maî rsemâserse nisce ruine, în carile însse
nu se putea ţînd şerbiţu dumnedsesc. Dupse aceea o re-
didi earaî-şî P ^ T R u ' VI. V O D ^ RÂREŞU, la anul
1532, precum aratse înscripcîunea de-a supra uşei bise'-
ricei; însse, pr'ecum mî-au spus unii, carii aii fost la faţa
locului, nu acolo, unde a stsetut mînsestirea cea vechîse
a luî Alesandru Vodse, ci pe alt loc, în depsertare cam
de 150—200 de paşi, dar' cu mult maî mare şi mal
frumoasse, şi cu did împregîur, cu chilii în doue caturi
(ridicsetuii, cuntignsecîunî.)
Obsaerbseclune. Aici mî-aşii ţîne de psecat mare a trece

sub taacere patru lucruri foarte însemnate pe'ntru ori ce Ru
mîn moldovean, şi âdecse:
1) întîmplarile, pre'n carile a trecut trupul Sfîntulnî

IO AN cellui NOU, care-1 adusese Alesandru Voda
cell Bun Ia 1402 dela Trapedunta, şi-I aşedase în bi
serica Metropolieî de'n Suceava;
2) Despre întîmplarea autografului tratatului închîeîat de
catra B O G D A N V O D J 3 III. cu sultanul BJELEDET
H., la 1511, pre'n carele se garîntâ SUVÊILENETA-
TEA MOLDOVEI;
3), Despre Autograful sinodal, patriarcal dela 1427, pre'n

carele se hotăra N E A T Î R N A R E A M E T R O P O L l E Î SU
CEVEI;
4) Despre un fapt de vitejie ne m a î audita a Rumîni-
lor moldavi.
D e c î osamintele Sfîntuluî IOAN cellnî NOU statura în

biserica Metropolieî de'n Suceava, p î n a cînd se strămuta
reşedinţa Domneasca, şi, împreuna cu aceea şi, reşedinţa
Metropolieî dela Suceava la Iaşî, atuncî s'au strapurtat şi
osamintele sf. Ioan celluîNou la Iaşî la Metropolie. Aceasta,
precum scrie ŞINCAI în cronica sa la anul 1564, de'n car
tea a 10, a luî HEIDENSTEIN, la faţa 318, s'ar fi întîm-
plat la 1564, de c a t r a A L E S A N D R U IV. VODJS LÊPUŞ-
NEANUL într'a 2-a domnie, carele a făcut asta strămutare
de reşedinţa dela Suceava la Iaşî, pe'ntru c a ÎI era greaţa
de Suceava, unde îşî avea reşedinţa, cînd Fa alungat de'n dom-
niea 1-a, D E S P O T V O D i E , AVÎNTURARÎUL (1561). Ear' C a
lindarîul Bucovinei dice în cronologiea sa, c a reşedinţa
Domneasca şi metropolitana ar fi stramutat'o MOISE YOBM
MOVILiE la anul 1630, nu spune însa necî i i a câusa, pe'n
tru carea ar fi făcut MOVILA VODJE asta strămutare.
Dar fia cum va fi, c a c î pe'ntru obîeptul de care vorbim, este
tot atîta, orî la care de'n aştî doî anî împrotivitorî, însem
naţi m a î sus, s a se fia întîmplat acea strămutare de re.
şedinţa.
Moascele Sf. IOAN NOUL statura la Metropo-

liea de'n Iaşî p î n a l a anul 1 6 8 6 : atunci regele Polonilor,
ION SOBÎESCHI, o c u p a partea de sus a Moldovei de'm-
prelinge cu csepitala I a ş i i , pre carii î î prsedse în rsestîmp

de 14 dille necurmat. Sobîeschi ceru dela Metropolitul D O -
SITEÎU c e l l Î N V Ă Ţ A T şi Î N Ţ E L E P T , sse-î dea odoa-
rale Metropolieî; dar' Metropolitul nu voi sse i-le dea, ali
cind, cse a c e l l e a s î n t l u c r u r i ' s f i n t e şi îi se p r o p r i e
t a t e sfîntse a R u m î n i l o r , c a r e a nu se c u v i n e a se
înstrseinâ d u p as n e c î use l e g e d u m n e d s e e a s c s e şi
omeneascse. Dositeîu sciă, ce sse-î rsespundse, csecî eră
omul cell maî învseţat pe tîmpul sseii. însse Sobîeschi po
runci, de luarse pre Metropolitul r o b , apoî rsepi toate odoa-
rsele Metropolieî, şi cu acellea şi ossemintele Sf. IO AN
NOUL, apoî le espedui toate acellea, cu sfîntul Ioan Noul,
şi cu Metropolit cu tot la oraşul JOLCVA în Poloniea.
Dupse aceea întrse în Arciva Statului, luse hîrtiile

cîte se aflau acolo, şi impreunse cu acellea şi autograful
trsetatuluî închîeîat de csetrse B O G D A N HI. V O D i E cu Sul
tanul B i E L E D E T I I , la 1511, despre Suvsersenetatea
M o l d o v e i , merse şi arse acell autograf în mijlocul Iaşilor
în public dicînd, pe c î n d a r d e a : f i n i s M o l d a v i a e ! âdecse:
acum e sfîrşitul Moldovei! Eatse întîmplarea şi nemi-
cirea întiîuluî trsetat all Moldovei învhîeîat cu Turcii. So
bîeschi credea întru îngîmfarea şi neînţelepţiea sa, cse Mol
dova va rsemîne de atunci înseinte supusse Polonilor pe
vecii vecilor. însse svâturile provedinţeî cerescî au fost al
tele. Sobîeschi se încredinţse în scurt tîmp despre deşertse-
cîunea gîndirilor şi a planurilor salle. Ell luase banî foarte
mulţî dela Papa dela Ruma, cu îndsetorirea, cse va merge
asupra Tsetarilor, şi asupra Turcilor, ca a unor necreştinî,
sse-î alunge de'n Europa; însse pînse atunci nu fsecuse necî
use ispravse de. Doamne ajutse, necî asupra Turcilor, necî
asupra Tsetarilor. Acum ce sse facse, ca Papa sse nu-î poatse
împutâ cse a chîeltuit banii în deşert, fserse ca sse tise fsecut
vre use învingere şi isbîndse cu eî. Ce sse facse d a r ? ha-i-da!
asupra Ruminilor moldoveni de'n cetatea Neamţului, ca sse-şî
arsete acolo vitejiea cea mare, şi sse îa cetatea. Dar' schi
cse a pseţit'o. Ell merge la Cetatea N e a m ţ u l u i în munţî, în
carea se a M atuncî numaî o p t - s p r s e - d e c e plseîaşî (puş-
caşî de munte) moldoveni, csecî ceîalalţî locuitori de acolo,

andind de venirea Polonilor cu cutropire, şi fiind cse n'aveâ
cinesse-î apere, csecî Domnul de atuncî CONSTANTIN Cv£N-
TIMIE V O D i E se trsesese cu oastea în ţara de jos spre
BÎRLAD, fugirae care în csetro maî în lontru în munţî.
D e c i Sobîeschi începe a bombserda cetatea cu tunurile, şi o
bombserdeadse patru dille şi patru nopţi ne'ntrerupt, fserse
sse o poatse lua, cu toate cse eră apseratse uumaî de 18
plseîaşî, şi încse şi aceîa însermaţî numaî cu puşculiţe de
munte, ear' nu cu tiinurî, ca regele Sobîeschi. De'ntre
plseîaşî csedurse în aceastse bsetselie de 4 dille şi 4 nopţi,
8 morţi, 5 rseniţî, ear' 5 rsemâserse încse teâfserî, întregi,
sînsetoşî, ear' de'n oastea poloneascse, se dice cse au csedut
mulţi de glonţişoarele cellor 18' puşculiţe plseîseşeseî.
însse fiind cse plseîaşilor moldoveni de'n cetate li-se

sfîrşise pravul de pusese şi nu maî aveaii cu ce împuşca
asupra Polonilor: de aceea a 5-a di au trimes pre unplseîa-
şii la Sobîeschi, sse închîeîe pace cinstitse cu ell. Plseîaşul
se duce şi închîelse pace cu regele polon, sub cundsecîunea
ca eî sae poatse eşi de'n cetate cu toatae armsetura sa, cu
întreagse onoare ostseşeascse, şi sse albse voe a merge liberi,
ori unde vor v o i ; ear' e l atunci vor da luî Sobîeschi ce
tatea. Sobîeschi, credînd, cse în cetate se vor fi aflînd, Dum-
neţiaeu sfîntul scie, cîtse mulţime de ostaşi moldoveni, îl în-
cuviinţeadse cundsecîunile psecil. Plseîaşul se întoarce în ce
tate şi spune bravilor sseî cunsoţî despre pacea închleîatse
cu regele polon Sobîeschi, atuncî, fserse întîrdiare multse,
îşî ia fise-care de'n c e l 5 sînsetoşî armele, şi pe cîte unul
de'n cei 5 rsenitî în spate, şi, eşind de'n cetate, se duc la
Sobîeschi; dar' c6 sse v e d î ! Sobîeschi 41 întreabă?: unde
s î n t c e î a l a l ţ î ? ş i d e c e n u e s ş i , a c e l a de'n c e t a t e ?
atunci î î rsespundeun plseiaşii cu un ton bsejocoritorlu: „ d e ' n
c e t a t e n u m a l a r e c i n e sa? e a s s e , c s e c î î n t r ' î n s a n u
s e m a î aflse a c u m n i m e viii, ci n u m a î 8 plseîaşî
bravî morţi, cariî csedurse în c r u n t a bsetselie de
4 d i l l e şi 4 n o p ţ î , c a r e a am susţînut'o cu oastea
înselţimiî talie. Csecî trebuie sse s c i î , cse n o î a m
fost de toţi numai 18, c u puşculiţele noastre:

o p t au csedut m o r ţ i în baetselie, l o v i ţ i 'de gloan
ţele tunurilor v o a s t r e , ear' ceîalaîţî 10 sintem
aici, cum ne ve^î, înaintea înselţimiî talie, şi
âdecse: 5 teâfserî, s î n s e t o ş î d e p l i n , ear' 5 rseniţî,
pe carii, noî, cei sînsetoşî, îî ducem în spate,
b î e ţ i î ! sse l e v i n d e c a m r a n e l e ! "
Sobîeschi, înfuriat de mînie, pe'ntru astse bsej6curse şi

ruşine, ce i-o fsecuse ceî 18 plseîaşî moldoveni, era pe aci
sse-î spindure; însse IABLONOVSCHI, Msereşalul coroanei
polonescî Fa rseţînut dela astse faptse crudse, nedreaptse, şi
neomenoasa;, ţiicîndu-î, cse s e cuvine, sse-şî ţîîse cu-
vîfltiţil r e g e s c , c e li-l'a f o s t dat. Atuncî le dete dru
mul,, şi braviî plseîaşî plecarse liberî, şi veseli cîntînd, spre
plaiuri la munte, ca sse se întîlneascse cu ceî ce se rsetrse-
sese acolo maî de nseinte; le spuîse şi lor braevura,
ce au fsecut'o cu polonii regelui Sobîeschi.
„Eatse vitejie şi isteţie de B u m î n moldo

vean! ceriul sse-şî rseverse binecuvîntarea sa
asupra e î , sse o î n m u l ţ e a s c s e ş i sse o î n t s e r e a s c s e ! "
Acum dupse ce am vsedut şi arderea tratatului Mol
dovei cu Turcii de csetrse Sobîeschi în mijlocul Iaşilor, şi
vitejiea ne maî auditse a Bumînuluî moldovean, sse ne în
toarcem la J o l c v a în Poloniea, la desţseratul Sfîntul
IOAN NOUL, şi la r o b i t u l M e t r o p o l i t DOSITEÎU.
închîeîarea pseciî se amînse maî mulţî anî: Metropo

litul Dositeîu se bolnsevi şi muri la Jolcva în anul 1690, şi
se îngropse în ţarse strseinse! şî aşă se pîerdurse acolo toate
odoarsele Metropolieî, şi, împreunse cu acellea, şi hotserîrea
sinodalse psetriarcalse, dela 1427 despre „Neatîrnarea
Metropolieî Moldave."
Eatse, fraţi cetitori! cît rseă ne fsecii regele polon, ION

SOBÎESCHI!
Gubernul Moldovei cerii dupse aceea maî în multe rî'n-
durî dela regii Polonilor, ca aceîa sse dea însepoî odoarsele
Metropolieî Moldave, despre carile aveau Moldovenii şi use
cunsemnacîune, făcuta?, poate, chiar de însu-şl Metropolitul

D O S I T E Î U ; dar' îndeşert fura toate cererile, c a c î Polonii
necî pîna în diua de asta-dî, nu maî detera nemica î n a p o i
de'n acelle o d o a r a preţioase.
Dar' cu toate ca Sobîeschi arse în public tratatul
despre S u v a r a n e t a t e a Moldovei, şi striga, ca s'a
sfîrşit cu Moldova; cu toate c a ell fu câusa, pe'ntru carea
s'a pierdut hotarîrea sinodala patriarcala dela 1427, despre
neatârnarea Metropolieî Moldave; t6tuşî, vedî cum lucra
provedinţa c e r e a s c a ! Moldova tot este S u v a r a n a , î n c a şi
pîna asta-dî, şi î n c a racunoscuta de c a t r a toate cinci pu
terile celle mari de asta-dî alle Europei; şi Metropoliea eî tot
este neatîrnata, şi va fi de-a pururea cu ajutorîul luî Dum
nedau ; pe cînd Poloniea apuse şi se stinse, f a r a ca cine-va
s a - î fia ars tratatele celle g a r a n t a t o a r î e de Suvarane-
t a t e a eî, f a r a s a - î fi răpit hotarîrile despre neatîrnarea
Metropolieî eî.
Eata, vedeţi, fraţilor! c a Dumnedau sfîntul nu bate
pe oameni cu băţul, ci cu alte mijloace; le Ia mintea, ca
s a se îngîmfede, s a calce drepturile altora, s a cerce a şi-î
supune, şi a-î stinge; c a c î atuncî batuţî sînt eî nu numaî
de Dumnedau, şi de natura întreaga, dar' chîar şl de sine
înşi-şî: şi atuncî trebuie s a pleara şi s a se stingă ca
fumul de pe faţa pamîntuluî, pe'ntru c a aşâ sta scris în
cartea.dreptăţii luî D u m n e d a u !
Eumîniî aii trăit, pe'ntru c a eî aii fost pururea drepţi,
şi n'aii cercat s a r ă p e a s c ă drepturile altora; şi pîna cînd
vor p a d i asta dreptate sfînta, vor trai şi vor înflori, pe'n
tru c a p î n a atunci va fi cu dînşiî Dumnedaul dreptăţii!
E a t a c a şi aici se adeveresce dicala v e c h i a rumî-
neasca „ c i n e s a p a g r o a p a a l t u i a : c a d e î n s u - ş l în-
tr'însa." — Sobîeschi a săpat g r o a p a Moldovei, şi a c a -
dut Poloniea luî într'însa: aşâ lucra provedinţa cereasca
cea dreapta!
Dar' s a vedem, ce maî fac osamintele desţaratuluî
sfîntuluî IO AN NOUL la Jolcva? acellea aii rămas acolo
în deşţarare î n c a mulţi ani, â d e c a p î n a Ia 1783, cînd, la
cererea Episcopului Rădăuţilor, DOSITEÎU HERESCUL,

împăratul IOSIF I I , porunci de se aduseră eara-şî la Su
ceava, şi se aşedara de nou în biserica metropolitana de
acolo, unde le aşedase ALESANDRU VOD.E cell BUN la
1402, cînd le adusese dela Trapeduuta, şi unde se afla şi pîna
asta-di ( 1 8 6 5 ) , şi, ca patron ceresc all ţariî, o â p a r a de
relle! Eata, c a s f î n t u l IOAN NOUL n u s u f e r i numaî
în vieaţa mucenicie şi c h i n u i r e , ci şi dupa
moarte iia d e s ţ a r a r e p o l o n e a s c a d e 97 d e a n i !
Sfînte IOANE N O U L E ! fia-ţî mila de ceî ce
te-au f o s t d e s t a r a t ! ş i n u le s o c o t i acea greşea
la, caeîn'au sciutce fac! roaga-te la Cristos
D o m n u l n o s t r u pe'ntru eî!
S a înşiram acum celle 54 de proprietăţi, ce le-a avut
mînastirea Moldoviţa, carile sînt urinatoarîele:
A. Proprietseţile avute şi stsepînite de

mînsestirea Moldoviţa, carile se aflse
însemnate în protocolul împsersetesc.
§. 5. (1) V a m a de sus, şi V a m a de j o s .
Aste doiie moşii sînt dseruite de csetrse ALESAN
DRU VODJE c e l l BUN, şi âdeese': V a m a de j o s
pre'n uricul de'n 18, Noembre, 1409; ear' V a m a de
sus pre'n uricul de'n 14, Aprile, 1411. Aste urice sînt
întserite dupse aceea de csetrse ŞTEFAN VODiE c e l l
MARE la 11 Faur, 1503, şi de csetrse ION TOADER
CiELLMAC VODÊ, la 27 Iuliu, 1759, cum se înseamnse
în protocolul împsersetesc, la numeri!: 75, 76 şi 77.
( S e aflae I n staeplnirea F u n d u l u i dar' nu deplin. )
Obsaerbaeclunea 1-a. în protocolul î m p ă r ă t e s c se înseamnă

uricul de întaritura all lui ION T O A D E R (LELIMAC YODM,
3
*****
ca d s e t a t d e ' n 2 7 I u l iu, 1 7 5 9 ; însse în uricarîul Dluî A-

VICKENHAUSER la faţa 1 6 0 , este tipărit acest uric cu
d a t a d e l a 29 I u n i î î , 1759. (Care va fi oare data cea
adevseratse *?)
Afara de celle doiie întariture însemnate în protocolul

împărătesc despre moşiile VAMA, uricarîul Dluî A.
V T C K E N H A U S E R ne maî înfaţişeada î n c a altele patru, â d e c a :
1) dela D U C A V O D . E , la 9, Ian. 1683,

2) „ CUNSTANTIN GEHAN R ^ C O V I Ţ ^ E V O D . E , 19,
Ian. 1753,
3) „ ION T O A D E R C E L I M A C V O D i E , 16, Maîu 1760,
4) „ DIVANUL DOMNESC (find c a atuncî Moldova eră
ocupata de Muscalî, şi ţara erâ fara Domnito
rii şi f a r a Cap) . . 30, Iuliu, 1771.
Obsaerbaecîunea a *-a. Vama erâ una de'n moşiile celle

maî vechie alle mînastiriî MOLDOVIŢA, şi locuitoriî aces
tei moşii, dupa unele urice Domnesc! vechîe, eiau
socotiţi şi trataţi c h i a r c a r o b i î , cu acea singura deo
sebire, c a pe locuitoriî aşâ numiţi v e c i n i ( I o b a g i , clă
c a ş I, r o b o t a ş î ) nu-Iputeau vinde proprietarii c î t e u n u l ,
-
capeţîganiî robi; dar' de altmintrea trebuiau ase lu-
crede la mînastire, ca şi pe la alţi proprietari, tot anul
ne'ncetat, f a r a necî un punt regulatorul; ba înca la âs-
felîii de r o b i e se încercau proprietarii ( b o î a r î , şi mîna-
stirî) s a supuîa şi pre locuitoriî de nOu v e n i ţ i pre
vre ua moşie, de şi la âsfelîu de încercare i se împro-
tivîaii unele hrisoave D o m n e s c î , precum, b u n a oara, all lui
CUNSTATIN MIHAIU GEHAN R^COVIŢJE VOD.E de'n
1756 (luna nu e însemnata,) ş. a. Asta o spune chiar în-
s u - ş l D i v a n u l D o m n e s c în A n a f o r a u a s'a de'n 1775
data c a t r a G R I G O R I U G H I C A VODvE. D e aceea se şi r a s -
vratîaii a dese orî b i e ţ i i V a m e n i , ca şi alţiî dfe pe alte
moşii alle altor proprietari şi mînastirl, şi apoî, în furiea,
nacadul şi amarîcîunea sa, nu voîaii s a maî lucrede şi s a
maî p l ă t e a s c ă la mînastire chiar necî cît i s'ar fi cuvenit
dupa vre un punt regulaţiv all vreunui hrisov

Domnesc.
în asta? porninţa a lor spre rasvratire, spre nesupu
nere, şi neascultare se întăriră? maî tîrdiu înca şi mai
mult pre'ntr'ua întîmplare noua, â d e c a : unele moşii mînas-
tirescî eraii foarte întinse, şi nu aveaiî locuitori de ajuns,
ca s a le poată lucra şi esploatâ deplin; apoi numărul lo
cuitorilor de p e moşii se împuţinase î n c a şi mai mult pre'n
bejanaritul (napustirea, ducerea în lume, fugirea) lo
cuitorilor de pe unele moşit, parte pe'ntru frica de n ă v ă l i
rea Turcilor şi a Tătarilor, ear' parte, (precum ne spune
hrisovul luî CUNSTANTIN MIHAIU GEHAN I L E C O V I Ţ i E
VODJ5 de'n 1756) pe'ntru asuprirea cu birurile celle nesu
ferite, pe'ntru storcaturile şi jafuirile de'n partea tuturor
slujbaşilor de pela ţinuturi. D e aceea proprietarii şi mîna-
stirile maî primiră maî tîrdiu şi pe alţi locuitori pe moşiile
salle celle deşerte, cari locuitori fuseseră maî nainte
o a m e n î c u t o t u l l i b e r i . Şi Domnul CUNSTANTIN MI
HAIU GEHAN B i E C O V r j L E VODÊ, defipse pre'n hrisovul
s a u de'n 1756, î n c a şi puntele regulaţive, d u p a care s a
fia trataţi acel locuitori noî primiţi pe moşii. Aceşti lo
cuitori noi nu erau supuşi la atîtea lucrări şi platirl, ca
ceî vechî, ci aveau u a stare cu mult maî libera, maî uşoara
şi maî buna. V a d î n d acum locuitorii ceî vechî, c a ceşti
noi nu robesc, ca eî : ceî cechî, începură şi el a denegâ
mînastirilor şi proprietarilor împlinirea cea v e c h i a a înda
toririlor, şi disera, c a e l înca vor sa lucre numaî
c a c e ş t i n o î . î n s a proprietarii şi mînastirile, î n l o c s a
uşurede pe locuitoriî ceî vechî, şi s a - î lase sa
l u c r e şi eî d u p a r a g u l a ţ i v u l l o c u i t o r i l o r cellor
n o i , se apucară de'n cuntra, şi se încercară s a supuîa
şi p e l o c u i t o r i î c e î n o î l a r o b i e a c e l l o r vechi.
De aicî ţîne-te copiile! la rasvratirl, şi la procese. L o

cuitorii, vadînd, ca proprietarii şi mînastirile vreu sa-î
supuîa l a m a î m u l t e îndatoriri, de cît suna hri
soavele Domnesc!, începură a le denegâ ş i acelle
3*
(Mînsestirea Moldoviţa.)
îndatoriri, la cari erau oblegaţî dupse acelle

hrisoave.
De aceea se v a d u r a nevoiţi toţi Episcopii, şi toţi

Egumenii mînsestirilor de'n Moldova a se aduna la Iaşi pe
la începutul anului 1742, şi a ruga pre Domnitorii!, s a le
dea un hrisov Domnesc în asta privinţa. CUNSTANTIN
NICOLAÎU M ^ U R O C O R D A T V O D i E , Domnul de pe atunci,
dete la 12, Ian. 1742, un hrisov, de cuprinsul urmatorîu:
„Fia-care s t r ă i n , care vine şi se aşeada cu c a s a

şi cu l o c u i n ţ a pre vre iia moşie mînastireasca, s a fia
îndatorat: o r î a l u c r a d o î i e - s p r a - d e c e d i l l e p e a n * ) ,
e
şi a d a d c î u e a î a de'n t o a t e fruptele pamînturi-
l o r , c e Ie v a fi avînd date dela m î n a s t i r e pe
s a m a s a ; orî, d a c a nu v a lucra 12 dîlle pe an, s a p l ă
t e a s c ă p e an c î t e doî leî moldovenesc! (cam la 40
cr. de a r a m a ) d e dea decîuealse de'n toate
produptele pamînturilor salle. De'n stupi s a dea decîueala:
d e l a 6 0 d e s t u p i u n u l , ear' cell ce ar ave" stupi maî
puţini de 50, sa platensca d e stup cîte ua pară.
Dar' tâtuşî ramîne în dreptul mînastiriî s a hotărască, c u m
*) în hrisovul acesta se dice, cse l o c u i t o r i i c e î n o i s î n t în-

d a s t o r a ţ î n u m a î la 12 ţii 11 e de l u c r u p e an. Divanul
Domnesc în A n a e f o r a u a s a datse csetrse GRIGOEIU GHICA
VODÊ la anul 1775, citeadse acest hrisov all hiî CUNSTAN.
NIC. iLEUROCORDAT VODÊ, dice însse, cse acella ar fi în
datorat pre locuitorii ceî noi la 24 de d i l l e de l u c r u pe
an, âdecse la î n d o i t atîta, cît s t » în h r i s o v u l , tipserit
în uri car i u l Dluî A. VICKENHATJSER, la taţa 126—128. Se
pare, cse asta au fsecut'o boîseriî de'n Divanul acella numaî de
aceea, ca sae-şî poatse înmulţi dillele de lucru dela locuitorii de
pe moşiile salle. Aceasta se poate dice cu atîta mai vîrtos, csecî
tot acell Divan şi acei boîserî, dic numaî cu 5 ani de dille mai
nseinte (âdecse, la 29, Iuliîi, 1770) în decretul de întseriturse, ce
l'au dat eî mînaîstiriî MOLDOVIŢA pe moşiea VÊCULESCII,
cse locuitorii de pe acea moşie sînt dsetorî sse facse d o u e-s p r se-
d e c e dille de lucru pe an. Aşâ darse de unde au scos eî în
Anseforafia de'n 1775 numaerul îndoit, âdecse: de 2â de
d i l l e de l u c r u ?
au l o c u i t o r i i c e î n o î sa-şî împlinească? îndato

r i r i l e : „ î n l u c r u o r î î n b a n i . " Ear'locuitorii ceî vechi
s a lucre şl maî departe tot d u p a obiceiul cell vechîîi, apu
cat de'n vechime. Pe urma toate veniturile de pe moşiile
minastireseî, precum: C î r c î m a r i t u l , pescuitul, vîna-
tul, p a ş u n a r i t u l , p a d u r a r i t u l , m o r a r i t u l , ş. a. s a
fia proprietate neţărmurita numaî a mînastirilor (ca
a proprietarilor s a l . ) "
Nu se poate precepe însa, cum vor fi fost socotite, şi
întocmite acelle 12 dille de lucru pe an, cacl fia-care lo-
cuitorîtt erâ maî bucuros sa plătească cîte doî leî
d e c a s a , decît s a l u c r e 12 $ille p e an, aşâ cît, pre
cum se va vede" de'ntr'un proces, ce-1 voîu înfăţişa maî j o s ,
la î n d a t o r i r e a de a f a c e 12 d i l e de l u c r u pe an
se puteau îndupleca locuitorii n u m a î cu falanga (ba-
tae la talpî.)
De'n asta câusa mînastirea M O L D O V I Ţ A numai pe'n
tru moşiea V A M A a avut într'un rastîmp de 125 de anî
(1648—1773) d o u e - d e c î de procese, şi â d e c a :
Cu V ^ M E N I Î . . . . 10
„ CÎMPULUNGENIÎ . . 5
„ M î n a s t i r e a VORONEŢULUÎ 3
„ Unii privaţi . . . 2
a) C e l l e 10 p r o c e s e a l l e mînsestiril MOL
DOVIŢA cu Vsemenii pe'ntru m o ş i e a Vama.
1) Pe'ntru nisce l a d u i t u r î ( c u r a ţ i t u r î ) făcute în p ă
durea mînastireasca, carile V a m e n i î le vîndiisera
la C î m p u l u n g e n î , apoî, parasindu-şî casele dela
V a m a , fugiră la C î m p u l u n g . Cîmpulungenil ţîneau
acum acelle laduiturî ca proprietate a sa cum
părata cu banî. Dar' find ca este lege (Pan-
d e c t e l e T o m . I. desparţitura X X X ) : „ca moşiile
mînastirescî sa nu le poată vinde chiar
n e c î C ă l u g ă r i i / ' mînastirea cîscigâ procesul pre'n
hrisovul dat de c a t r a V ^ S i L I U LUPUL VODÊ, la
29, Maîfi, 1 6 4 8 ;
Pe'ntru nisce pamînturl mînastirescî vîndute de c a t r a

unii V a m e n î la unii C î m p u l u n g e n î . DUCA YODM
d a mîn83stiriî dreptate pre'n hrisovul de'n 21, Aprile,
1669;
V a m e n i i nu maî voesc sa? l u c r e , necî sa? pla-
teascatacsa. GRIGORIU GHICA V O D . E iî îndato-
resce cu ameninţare la împlinirea îndatoririlor, pre'n
hrisovul, de'n 8, Ian. 1 7 3 2 ;
V a m e n i i nu voesc s a dea d e c i u e a l a . GRIGORIU
GHICA V O D i E îî îndatoreada cu amerinţare s a dea
decîueala c u v e n i t a , pre'n hrisovul de'n 11, Ian.
1738.
V a m e n i î nu voesc sa a d u c ă sare dela Ocna.
ION NICOLAÎU M ^ U R O C O R D A T V O D . E ÎI îndato-
resce s a a d u c ă , pre'n hrisovul de'n 8, Iun. 1745.
Vameniî îaii cu puterea pădurile, pescuitul,
vînatul. ION T O A D E R OELIMAC V O D i E porun-
cesce s a - î pedepsească, şi s a scoată dela dînşil des
păgubirea mînastiriî, pre'n hrisovul de'n 17, Maîti,
1761.
Cîţî-va V a m e n î nu voesc sa maî scia nemica de
mînastire: necî nu făceau celle 12 dille de lucru, necî
nu platîau ceî doi leî, necî voîafi s a dea deciueala.
Divanul hotaresce, ca s a se tragă j o s casele acellor
V a m e n î , ear' pe eî sa-I alunge de'n sat. Audînd el
de hotarirea data, alergară la Egumenul, îl detera
oblegare pre'n scrisoarea de'n 12, Ian. 1772, c a vor
fi ascultători, şi-şî vor împlini toate îndatoririle, nu
maî s a - î erte de asta data. Egiimenul îî ertâ, şi
aşâ oameniî r a m a s e r ă în casele salle în ticna şi
linisce.
în vara anului acestuia (1772) se rasvratesce întreg
satul V a m a , ca şi cum s'ar fi înţeles cu toţii: nime
nu mal vre s a s c i a ce-va de vre iia îndatorire ca
tra mînastire: nime nu mal lucra, necî nu platlâ,
necî nu voîâ s a dea deciueala; fia-care eîrcîmarîâ
dupa? plac, ba înca? unii îşî fsecura? stînî . în pa?durile

mîna?stiriî, mîncara? cu turmele salle de o î pa?şunea
munţilor şi ca?lcara? finanţele, f a r a ca sa? fia? voit a
da ma?car celle 18 vedre de brînda, ca p r e ţ u l pa-
şunarit'uluî de'n munţî.
Divanul trimete Comisari pre IONIŢ2E CiEN-
T ^ C U D I N O , şi pe paharnicul GÎORGIU CMSMSO.
EI afla? la faţa locului chiar de'n mărturisirea Va-
m e n i l o r , ca? araîtarea fa?cuta? de E g u m e n u l este
adeva?rata?. Decî prochîama? pre V a ? m e n i sa? se
oblege a lucra. EI ra?spund, ca? nu vor lucra ii a?
data? c u c a p u l , dar' vor pla?ti cîte 2 lei de
casa?. Dar' Egumenul ra?spunde, ca? mîna?stirea
n'are t r e b u i n ţ a ? de banî, c i d e l u c r u ; apoî ell,
ca proprietarîu, are dreptul sa? hota?raşca?
cum aii locuitorii sa?-şî împlinească? îndatoririle: „ î n
b a n î , ori c u l u c r u l . " Comisarii trag la fia?-care V a -
inean cîte u a f a l a n g a buna, pre'n carea V a m e n i l
se m o a î a , la părere, oblegîndu-se a î m p l i n i toate
dupa p o r u n c e a i a, luînd spre credamînt şi spre
garanţie, c h i d e ş i i pre Ş o l t u d u l . Aşâ se î m p a c ă
cearta, 10, August, 1772.
î n s a asta împăcare a fost numaî p ă r u t a , fiind
c a a fost stoarsa numaî cu falanga;
D e aceea d u p a doue luni de dille se scoală întreg
satul V a m a , şi alege o deputaţi de'n c e î bătuţi maî
nainte cu f a l a n g a , carii eraii anume:
T O A D E R LUCAN,
GRIGORIU BMDALM,
ÎOMŢM LUCAN,
T O A D E R MÎNDRILiE,
ÎONIŢiE CHIRUŢUL,
şi-î trimete s a dea la Divan p î r a a s u p r a Egume
n u l u i , dicînd, c a - I asupresce în toate, şi-î trateada
ca pe nisce robi. însa Divanul îi cunfrunteada cu
Egumenul, si desc6pere, c a toata pîra lor este
neadevarata, şi numaî clevetire.
Egumenul maî dovedi cu astse ocsejune înseintea

lor, ca^ unii de'n V a m e n î , cu toate cse numaî îna
inte de doiie lunî de dille s'aii legat sserbsetoresce, c a
vor p a d i l e g i l e c î r c î m a r i t u l u î ; totuşî v î n d şi
acum pre'n casele salle pe ascuns t o t felîul de
b a u t u r î ; ba î n c a şi maî mult, c a â d e c a Vameniî,
cînd cu strîngerea fînuluî, c l ă d i r ă fînul neuscat
în s t o g u r i (ciredî), şi aşâ s'a mucedit şi a putredit
tot. Atuncî şi Metropolitul GRIGORIU, carele erâ
preşedintele Divanului, înca a mărturisit în Di
van înaintea tuturora, ca toate disele Egumenului
sînt prea adevărate, dicînd: „ o n o r a t D i v a n ! toate
procesele acestea duşmănoase şi nesfîrşite
între mînastire şi î n t r e v a m e n î p r o v i n nu
maî dela dîrjiea, rainţa şi dela duhul de
nesupunere all vamenilor; pe'ntru ca nu
m a î d e c î n d s î n t eiî M e t r o p o l i t ş i p î n a acum,
cînd v o r b e s c acestea, s'au s c h i m b a t l a M o l
doviţa 9 Egumeni, carii, bieţii, pe'ntru ba-
j6curile, supărările şi blastamaţiile, ce
li-le făceau Vameniî, eraii nevoiţi sa se
lase de Egumenie-şî, şi, părăsind mînasti
rea, s a î a e l u m e a 'n c a p , şi sa se duca în
numele Domnuluî!"Divanulfaciimînastiriîdreptate,
şi pedepsi pre rasvratitorî, p o r u n c i n d : s a s t r i c e ca
s e l e la aceşti 5 deputaţi rasvratitorî, şi s a - î alun
g e de'n V a m a , ear' Vameniî ceîalalţî sa plă
tească mîn a stiriî toata paguba; 1, p e c e m -
bre, 1772.
Acest decret se dete în mîna Egumenului, carele merse

şi-1 dete Şoltuduluî de'n Cîmpulung, luî GÎORGIU
L A D U L : acesta dete Egumenului f ă g ă d u i n ţ a chîar şi
în scris, c a va împlini celle poruncite în decret; însa
nu facii nemica. Atuncî primi L A D U L porunca chîat
dela Divan, cu înfruntare, şi amerinţare grea, c a , d e
nu va î m p l i n i c î t m a î în g r a b a celle porun
c i t e în decretul Divanului asupra deputa-
ţilor cellor rasvratitorî de'n V a m a , v a p l a ţ i

e l l însu-şî de'n a v e r e a s a l a m î n a s t i r e toata?
p a g u b a , c e v a u r m a d e ' n a s t a ? t r a ? g a ? n a r e ! 3,
pecembre, 1772.
(Ce* se va fi maî întîmplat dupa? aceea cu sfîr-
şirea procesuluî acestuia, nu sciii, pe'ntru ca? maî de
parte n'am aflat urice suna?toarîe despre ell.)
II. C e l l e 5 p r o c e s e alle mînsestiriî Mol

doviţa cu C î m p u l u n g e n i î pe'ntru moşiea
Vama.
1) Unii Cîmpulungenî, cumpăraseră? nisce pamîn-

turî mînastirescî dela V a m e n î . Mînastirea şi-le racâ-
p a t a , pre'n decretul luî MIHAIU EÂCOVIŢÊ V O D i E ,
de'n 15, Ian., 1721.
2) Uuiî C î m p u l u n g e n î luaseră cu puterea paraele cu
peşcî alle mînastiriî, şi fînaţele de'n pădurile eî, şi-şî
faciîsera case în mijlocul lor, ca pe proprietăţile salle.
CUNSTANTIN NICOLAÎU M&UROCORDAT
VODÊ rînduesce comisarul pre Ş O L T U D U L dela Cîm-
pulung, ca s a pedepsească pre aceî Cîmpulungenî, şi
s a faca dreptate mînastiriî, pre'n hrisovul de'n 10,
Ian., 1735.
3) Unii C î m p u l u n g e n î , carii erau supuşî aî mîna
stiriî M o l d o v i ţ a , se înrolară la oastea de Panţirî
(un felîii de ostaşî c a l a r e ţ î ) , numaî ca s a scape de
boîarescul mînastiresc. Dar' GRIGORIU GHICA
VODJE trimete confisarîii pe ANDREÎU BALŞU, ca
s a - î dea afara de'n P a n ţ i r i t , şi. s a - î întoarcă mî
nastiriî, pre'n hrisovul de'n 11, Ian., 1740.
4) C î m p u l u n g e n i î prada pădurea, prind pescî de aî

mînastiriî şi vîneada pe moşiea eî. V a m e n i î nu
vor necî s a maî lucre, necî s a dea deciiieala. Mîna
stirea cîsciga dreptate în toate dela MÊTEÎU GHICA
YQDM, pre'n hrisovul de'n 24, Iul., 1755.
5) Familiile Cîmpulungene: „Hunguşeniî, C im b re

n i i şî Cu n u ţ e n i î " îau cu puterea paraul: Hur-
geşul; ear' „LEHAC" îa cu puterea ua bucata
bunicica de'n moşiea Vama. GRIGORIU ION
CJELIMAC YQDM trimete Comisari, pre'n hrisovul
de'n Januarlu 1764 pre DINUL C ^ N T ^ C U D I N O , şi
pre şatrarîul ILÎE, s a f a c a mînastiriî dreptate.
III. C e l l e 3 p r o c e s e a l l e mînsestiril Mol

d o v i ţ a cu mînsestirea V o r o n e ţ u l pe'ntru
moşiea Vama.
Mînastirea M o l d o v i ţ a a purtat proces în trei rîndurl cu
mînastirea V o r o n e ţ u l . V a m a , moşiea mînastiriî M o l d o v i ţ a ,
se marginîâ cu S t u l p i c a n i î şi cu B u c u r e s c i i , moşii de alle
mînastiriî V o r o n e ţ u l : aste doiie moşiî Voroneţene rupsese şi
raşluise u a parte mare de'n moşiea Moldoviţeana V a m a . Mol
doviţa c î s c i g a tustrele procesele pre'n hrisoavele date de c a t r a
CUNSTANTIN MIHAÎU GEHAN RMCOVTţM VODJE, de'n 25,
Iun., 1756, şi de'n 16, Iul, 1756, şi de catra ION TOADER
& E L I M A C V O D J E , de'n 27, Iun., 1759, care trimese şi comisari
la faţa locului,
pre V . E S Î L I U BÂŞOTÊ, paharnicul,
„ Ş T E F A N POPESCUL, portarîul,
.„ CUNSTANTIN L Î N i E , paharnicul.
IV. C e l l e 2 p r o c e s e a l l e mînsestiril Mol

d o v i ţ a cu unii p r i v a ţ i pe'ntru m o ş i e a
Vama.
1) VvESÎLIU N E G U R A ; ION IŞCHIRIŢUL şi alţî cîţî-va
venetici cu eî, îşi făcuseră case în mijlocul cîmpuri-
lor mînastirescî, şi de acol6 furau tot ce aflaţi pe mo
şiea V a m a . CUNSTANTIN MIHAÎU GEHAN RiE-
COVIŢvE VODÊ, trimete pre'n hrisovul de'n 1, Iuliu,
1756, pre DINUL CENTÊCUDINO, sa le strice ca
sele de acolo, şl sa-i strămute orî la V a m a , orî la
Cîmpulung, ca s a locueasca împreuna cu alţî oa
meni, ear' nu sîngurî, ca ferele sălbatece.
2) Paharnicul ÎONIŢ,E BÂŞOŢÊ îşi lasa ergeliile (sta-

vele) de caî f a r a ergeligiii (paditorîu) s a îmbie pustiu
preste cî'mpurile mînastiriî mai 6 anî de dille, şl aşâ-î
strica toate samanaturile şi fînaţele. GRIGORIU
ION CvELIMAC V O D . E , trimete pre'n hrisovul de'n
8, Ianuarîu, 1762, pe Ş i E T R A R Î U L GÎORGÎU, ca s a
cunstrînga pre ÎONIŢyE B Â Ş O T i E , s a p l ă t e a s c ă mî
nastiriî paguba, şi î n c a cu amerinţare, c a de nu-1 va
esecută, (de'n sfieala, c a c î acella erâ b o î a r î u mare şi
bogat), atuncî va plaţi la mînastire ell însu-şî de'n
averea sa.
§. 6. ( 2 ) S u h a r d u l mare (un munte).

în dar dela ALESANDRU VOD.E c e l l BUN, pre'n
uricul de'n 1 5 , Faur, 1 4 1 0 , întserit dupse aceea de cse
trse EUSTRÂTIU D ^ B I J A VODiE, la 3 0 , Mârtiu,
1 6 6 2 , cum se înseamnse în protocolul împsersetesc la nu
meri!: 8 4 şi 8 5 .
< S e aflse î n s t s e p î n i r e a F u n d u l u i , dar' nu
întreg:. )
Obsaerbaeciunea 1-a. în E s t r a s u l mîeu de'n p r o t o c o l u l

împărătesc, şi în Calindarîul Bncovinel de'n
1865, se înseamnă numaî SUHARDUL-MARE; î n s a în
uricul de dăruire, tipărit în Uricariul Dluî A. VI-
CKENHAUSER la faţa 56—57, se dice apriat, c a ALESAN
D R U V O D ^ daruesce SUHARDUL-MARE şi SUHARDUL
MIC: pre'n urmare d o î m u n ţ î , şi nu numaî u n u l .
Călugărul ViESIAN, trimesul mînastiriî Moldoviţa

la S u c e a v a , la comisiunea î m p ă r ă t e a s c a demarcatoarîa
de moşiile mînastirescî de'n 1, A u g . 1784, spune înaintea
acelleîa, c a mînastirea de aceea nu mai stapînesce mun
tele SUHARDUL dupa toata întregimea luî cea v e c h i a ,
fiind c a Rumîniî ardeleni mărgineni întră de'n an în an
tot maî adînc în munţii Bucovinei, şi pasc cu turmele salle
de oi păşunea munţilor, şi aşâ le-aii raşluit şi lor tise parte

de'n SUHARDUL-MARE.
Obsaerbaecîunea a »-a. î n u r i c a r î u l Dluî A. VICKEN

HAUSER, la faţa 104, şe maî afla un hrisov întăritorul
all; acestui munte, delaMIRON B.ERNOVSCHI V O D . E , de'n
2, Iun. 1 6 2 6 .
§, 7. (3) y s e c u l e s c i i (în ţ i n u t u l H î r l ş e u l u î în
Moldova.)
în dar dela ALESANDRU VOD.E c e l l BUN,
pre'n uricul de'n 14, Aprile, 1415, înseninat în proto
colul împsersetesc la faţa 235—247.
( S u s e m a î aflse î n s t f e p î n î r e a F u n d u l u i . )
OcsserbsecSiunea l - a . î n Estrasul mieii de'n p r o t o c o l u l î m

p ă r ă t e s c , şi în Calindarîul b u c o v i n e a n , se dice,
c a V a c u l e s c i î ar fi dăruiţi de c a t r a A L S A N D R U VODÊ
c e l l B U N ; î n s a în u r i c u l d e dăruire, tipărit în U r i
c a r î u l Dluî A. VICKENHAUSER la faţa 59, sta apriat,
c a asta moşie este dăruita de catra A N A Doamna lui
. A L E S A N D R U V O D i E , şi î n c a acolo se înseamnă 2 sate
ca dăruite, â d e c a : V a c u l e s c i î şi Saranul.
Obs:er»sec*unea a t a . în Estrasul den protocolul îm

p ă r ă t e s c , şi în C a l i n d a r î u l B u c o v i n e i , nu se afla
însemnata mal departe necî fia întaritura a acestei moşii
de c a t r a vreun Domnitorul, de unde necî c a am pute gîci
cam p î n a pela care an a stapînit Moldoviţa acea
moşie ?
î n s a în u r i c a r î u l Dluî A VICKENHAUSER, se maî
afla tipărite 9 hrisoave întaritoarîe alle stapiniriî mînastiriî
asupra astei moşii, carile sînt urmatoarîele:
1) dela ŞTEFAN YODM c e l l MARE, la 15, Noembre,
1499,
2) dela ARON V O D . E c e l l R ^ U , la 30, Ian. 1592,
3) dela P ^ T R U V I U YODM C^DACUL, (carele a

domnit în Moldova numaî 2 luni de dille) la 1, Sept.
1593,
-4) dela IEREMIE MOVILiE V O D ^ , Ia 17, Maîu, 1597,
5) dela CUNSTANTIN M O V I L A YODM, la 17, Maîîi,
1608,
6) dela MIRON BiERNOVSCHI V O D . E , la 1, Apr. 1628,
7) dela MOISE M O V I L A V O D . E , la 25, Sept. 1631,
8) „ „ „ „ la 8, Ian. 1634,
9) dela DIVANUL DOMNESC, la 29, Iul. 1770.
Eatse cse de'n acestea cnnoâscem acum, cse mo

şiea V s e c u l e s c i î a fost în stsepînirea mînastiriî Moldo
v i ţ a pînse dupse anid 1770, csecî într'aeest an a căpătat
ea un hrisov de întaritura dela Divanul Domnesc.
Obssertoaec»»""'» a 3-a. Pe'ntru moşiea V a c u l e s c î a purtat

mînastirea M o l d o v i ţ a numaî un proces cu megieşii acel-
leî moşii, cariî 'rumpeaîx şi raşluîau de'ntr'însa pe'ntrecute
de'n toate părţile. ION NICOLAÎU M ^ U R O C O R D A T VODÊ,
d a .hrisov, la 8, Iuniu, 1746, pre'n care trimete pe DUMI
TRU SBÎERA, Capitanul-mare all D o r o h o î u l u î , şi pe
ION VÎRNAV, Căpitanul, ca s a faca hotârnic la* acea
moşie, şi s a dea despre aceea scrisoare, la mîna Egumenu
lui Moldoviţean.
§. 8. (4) P r e v o r o c h i .
§. 9. (5) Oprişeniî.
Aste doiie moşii se ţin una de 'alta, asâ cît s'ar

pute" socoti numaî ca una; sînt dseruite de csetrse bolse-
!
rlul ALESANDU BRIL, pre'n uricul de'n 18, Mârtiu,
1418; întserit dupse aceea de csetrse ŞTEFAN V O M !
cell MARE la 26, Aug. 1503; dupse aceea de csetrse
MiETEÎU GrHICA VODJE, la 20, Iuniu, 1755, cum se
înseamase în protocolul împsersetesc, la numeri!: 81, 82
şi 83.
( S e aflae î n s t s e p î n i r e a f u n d u l u i . )
O n s s e r l u e e î u n e a 1-a. î n u r i c u l d e d s e r u i r e , tipserit în U r i
c a r î u l D l u î A . V I C K E N H A U S E R , la faţa 5 9 - 6 0 , se nu-
mesce dseruitorînl: b o î e r î u l , f i î u l l u î B E R L I C ; ear' nu
BRIL.
O b s s e r b s e c i n n e a a S-a. Pe'ntru aste moşii a purtat Moldoviţa în

treî rîndurî proces cu Ş T E F A N STÎRCEA, şi cu maî mulţi
redeşî megieşi, carii rseşluîau de 'ntr'însele. Dar' pe temeîul
uricelor de dseruire şi de 'ntseriturse, şi pe temeîul msertu-
rieî csepsetate în scris dela locuitorii B e r i i n ţ e î , de'n 19,
Iuniîu, 1768, eariî maerturisirse, cse moşiea O p r i ş e n i î se
întindea pîna? la l a c u l - m a r e delîngse sat, ear' B e r l i n ţ i î ,
moşiea fsemilieî STÎRCEA, începe numaî de la acell lac î'n
jos, cîscigarse tustrele procesele, pre'n hrisoavele:
dela GRIGORIU A L E S . GHICA VODÊ, de'n 10, Iul. 1766.
dela GRIGORIU ION C ^ L I M A C VODÊ, de'n 8, Iun. 1767,
„ „ „ „ 12, Iul. 1768.
§. 10. (6) Svoresciî-jumsetate.
, în dar dela ŞTEFAN VOD2E c e l l MARE, pre'n

uricul de'n 12, Mârţiu 1488, cum stse însemnat în pro
tocolul împsersetesc, la faţa 235—247.
( I V » s e m a î aflse î n Staepînirea Imundului. >
Obsserbsecînne. Satul Svoresciî, erâ despserţit pre'ntr'un

rîurell în dofie pserţî, âdecse: în Svoresciî de sus, şi
S v o r e s c i î de j o s .
Svoresciî de j o s , î-a staepînit mînsestirea Moldoviţa în
tiense şi linisce într'un rsestîmp de 247 de anî (1488—1735).
Dupse aceea sub Domniea Fsenserioţilor au început procesele
pe'ntru acea moşie, şi în rsestîmp de 35 de anî (1734—1770)
a purtat mînsestirea 8 procese pe'ntru ea, şi âdecse 2 cu
R e ^ e ş i î , alle cseror pserticelle de moşii se mserginîafi cu
Svoresciî de j o s , csecî e î tot rseşluîaîi de'n moşiea mfeiaf-
ştirii. Dar' îmbe procesele acestea cu Redeşiî le-a cîscigat

mînsestirea, şi âdecse, cell de'ntîîii pre'n hrisovul dela
CUNSTANTIN NICOLAÎU MAUROCOKDAT VODÊ, de'n
3, Opt. 1735,
ear' all doile pre'n hrisovul dela
GRIGORIU ALESANDRU GHICA V O D . E , de'n 10, Iulifi,
1766,
Ear' 6 proeese le-a purtat cu fsemiliea CHIEŞCUL, a
cseriîa proprietate erâ S v o r e s c i î d e s u s .
într'un rsestîmp de 263 de ani (1488—1751) trsei mî
nsestirea cu megieaşa fsemilie C h i e s c u l în pace şi linisce,
ear' la 1751 şi mai departe se a p u c » P E T R U CHIESCUL,
' şi începe a rumpe şi â rseşlui de'.n partea Svorescilor
d e j o s . De'ntru'nceput rseşlulâ, C h î e ş c u l numaî cîte tise
bucata» de'n moşiea mînsestiriî, ear' la 1768, se apucse sse
î-o îa toatse, sub cuvînt cse mînsestirea n'ar fi stsepînit acea
moşie într'un rsestîmp de 180 de anî (1488—1768) şi pre'ft
urmare ar fi pierdut'o pre'n „ p e r s c r i p c î u n e . " Pe'ntru
asta se jiidecse nseintea Divanului, unde mînsestirea dove-
desce pre'n trei mserturiî csepsetate în scris, dela ION N^"-
TÊRAŞU, de'n 2, Ian. 1766, carele a trseit peste 4 0 de
anî în Svoresciî de j o s , şi a faecut bqlseresc la mînsestire;
dela V s e m e n i , de'n 16, ţlecembre, 1 7 7 6 6 ; dela S v o r e s . c e n î
•înşi-şî de'n 8, Decembre, 1767, carii toţî mserturisîau, cse
mînsestirea a, stsepînit S v o r e s c i î de j o s pururea şi ne'n-
trerupt. în urmarea acesteia dete GRIGORIU, ION CALI-
MAC VODÊ, hrisov la 24, Ian.l 768, pre'n carele hotsersesce,
sse despartse S v o r e s c i î în doiie pserţî.asemeni, şi j u m s e -
t a ţ e a d e ' n s u s sa? fise a lui CHIEŞCUL, ear' cea de'n
j o s a mînsestiriî M o l d o v i ţ a .
Şi aşâ a cîscigat mînsestirea toate opt procesele.

. , Ea stsepînîâ Svoresciî încse pela 1770, csecî în
anul acesta a trimes Divanul comisari sse isprseveascse h o
tar n i c u i acelleî moşiî mînsestirescî.
§. 11. ( 7 ) • Bseciulenii-jnmsetate (lîngse Ba ea

în Moldova.) .
Dseruiţî de castra; BOGDAN III. VODÊ PONI-

VOSUL, pre'n uricul de'n 8, Decembre, 1514, însemnat
în protocolul împsersetesc la faţa 235—247.
( Sfu s e m a i aflse î n s t s e p î n i r e a F ' u n d u l u l . )
Obsaubseciunea l-a. în Estrasul raîeu de'n protocolul

î m p s e r s e t e s c , şi în C s e l i n d a r î u l b u c o v i n e a n , seduse,
cse proprietatea R s e c î u l e n i î - j u m s e t a t e ( 1 5 9 6 ° Q ) cu use
moarse pe rîul Ş o i m u l , ar ti d s e r u i t s e de csetrse BOG
D A N HI. VODÊ P O N D 7 0 S U L ; însse în u r i c u l d e s c h i m b ,
tipărit în Uricarlul Dluî A. VICKENHAUSER, Ia faţa
c e
74—75 ? se d i ; c a mînastirea a primit asta proprietate
dela B O G D A N VODÊ H I în s c h i m b ; , â d e c a : mînastirea
a dat lui BOGDAN VOD-E III., proprietatea B a i e e n i î -
j u r n a t a t e (lînga C o t n a r în Moldova), care proprietate
i o avea mînastirea în dar dela DEŞBOGINA, femeea luî
\ ION P L ^ C I N T A R I U L ; ear' BOGDAN VODÊ ffl., a dat
mînastiriî proprietatea Racîuleniî-jumatate (lînga
i B a e a în Moldova.)
Ofesserbsecîttnea a s-a. în E s t r a s u l de'n p r o t o c o l u l îm

părătesc, şi în C a l i n d a r î u l b u c o v i n e a n , nu se în
seamnă maî departe necî u a întaritura a acestei proprie-
" t a ţ i ; însa în U r i c a r l u l Dluî A. VICKENHAUSER se afla
' tipărite î n c a treî hrisoave întaritoarîe, â d e c a :
1) dela A L E S A N D R U IV. VODÊ L ^ P U Ş N E A N U L , de'n
30, Marţi», 1 5 5 8 ;
2) dela P E T R U VII. VODÊ ŞCHÎOPUL, de'n 29, Mar
ţul 1 5 8 3 ;
1
3) dela CUNSTANTIN MIHAÎU GEHAN R^COVIŢ-E
VODÊ, de'n 14, Ianuarîfi, 1753.
Aste întariturî au fost de trebuinţa pe'ntru celle
6 procese, ce le-a purtat pe'ntru acea proprietate în
* ' ' rastîmp dfe 2 1 4 anî (1554—1768), care toatele-a
cîscigat, şi care sînt urmatoarîele:
1) S T U R D A Camaraşul, face ce face, şi la 1539 (sub
Doinniea luî Ş T E F A N VH. VOD-E L^CUSTÊ) îa
dela mînastirea M o l d o v i ţ a şi uricul de schimb
despre R a c î u l e n i î - j u m a t a t e , şl proprietatea aceea,

şi o stapînesce p î n a la 1554. Atuncî c î s c i g a mîna
stirea procesul pre'n hrisovul, dat de c a t r a ALESAN
DRU IV. VODÊ L ^ P U Ş N E A N U L , de'n 2 1 , p e c e m -
bre, 1555.
STTJRPEJESA, cu fiii s a î : ÎONAŞCUL şi A D A M , şi
cu gine-resaii ALECSE, se s c o a l ă pela 1582, s a îa
Racîuleniî-jumatate dela mînastire. Dar' IAN
CUL S A S VODÊ întaresce dreptul mînastiriî, pre'n
hrisovul, de'n 29, Mârţiu, 1583.
(De aceea CONSTANTIN MIHAIU GEHAN EiECOVIŢÊ
V O D J E , ea sas puise câpaet la procesele necurmate pe'ntru acea
proprietate, trimese pe VÊSILIU BÂŞOTÊ paharnicul, şi pe
CUNSTANTIN CÎUDINUL, de-i fjecurss hotârnic, şi aflara? du
pa? hrisoavele dela BOGDAN HI. VODÊ PONIVOSUL, de'n 8,
Decembre, 1514; şi dela ALESANDRU IV. V O D J E L ^ P U Ş N E A -
NUL, de'n 30, Mârţiu, 1558, csemînaestirea are de'n K s e c i u l e n î
0
'/„psertl, safi 1596 ear' pasrţi, sau 228 o , est'e a Vor-
niculul Ureehîse. 20, Maîu, 1749.)
MIHiELESCUL Uricarîul (scriitorîul de urice) cum
părase dela fiii lui A L E C S E , ginerelui STURpESEÎ,
îia părticica de'n Racîulenî, şi acum volâ sa-şî
faca c a s a pe partea mînastiriî. Se î m p a c ă înaintea
luîGÎORGÎU, Episc. R ă d ă u ţ i l o r , a luî AGÊTON,
Episc. Romanului, şi a Logofatulul-mare STROI-
CIU, ca MIHiELESCUL sa-şî f a c a casa, unde a fost
a Juî Alecse. 10 Ian. 1586.
Baeniî nu vor s a se ţ î î a de h o t â r n i c u l de'n 30,
Malii, 1749, ci raşluesc pe'ntrecute de'n R a c î u l e n î .
CUNSTANTIN MIHAIU GEHAN R i E C O V I Ţ ^ VODÊ,
trimete pe DINUL CiENTiECUprNO, s a f a c a de noii
hotârnic, şi sa-1 dea mînastiriî în scris. 10, Ianua
rîu, 175Q.
Baeniî nu vor s a r a c u n o a s c a necî ast hotârnic.
Dar' CUNSTANTIN MIHAIU GEHAN RyECOVTJLE
VODÊ d a pre'n hrisovul de'n 12, Ianuarîu, 1757, mî
nastiriî dreptul de a stapîni Re ciule nil d u p a ho-
târnicele făcute.
4
6) IONIŢ^ C.EN.ENO, proprietarul all uneî p a r ţ î de'n

Baea, raşluesce de'n R a c î u l e n i î mînastiriî. GRI-
GORIU ION C E L I M A C VOD-E trimete pre'n hrisovul
de'n 5, Aug. 1768, pe M a c â r i u , vechilul, şi pe CUN-
STANDIN GÎNDUL, s a f a c a dreptate mînastiriî.
(De aîcî se vede cee mînsestirea M o l d o v i ţ a a stsepînit
K s e o î u l e n i î — j u m s e t a t e şi m o a r a de pe rîul Ş 6 î m u l pî
nse csetrse anul 1770, csecî la 1768, a csepsetat întseriturse pe
astse proprietate. Ce se va întîmplat cu ea mal departe, cum a
eşit de'n stsepînirea Mînsestiril, şi într'a cui staepînire sse fise in
trat, şi cum, şi în c6 chip, nu scitt, csecî n'am aflat alte hri
soave sunsetoarîe despre ea.)
§. 12 (8) B e r c h i ş e s c i î , tise bis^ricse, rîul T6-

p l i t a şi use moarse pe T o p l i ţ a .
în dar de la P ^ T R U VI. RAREŞU V O D ^ pre'n

uricul de'n 11, Aprile, 1533, întserit dupse aceea de ell,
a
într'a 2 Domnie, pre'n hrisovul de'n 27, Maîu, 1546;
apoi de csetrse GRIGORIU GHICA V O D ^ la 18, Aug.
1776, cum se înseamnse în protocolul împeretesc, la nii-
meril 78. 79 şi 8.
(Se aflse î n s t s e p î n i r e a F u n d u l u i . )
Obsaerbaeclunea I-a. Satul şi moşiea B e r c h i ş e s c i î , cu

iia b i s e r i c a , cu rîul T6pliţa şi c u u a moara pe
Tdpliţa o dăruise Ş T E F A N VODÊ c e l l MARE şerbului
sau C o r l a t pre'n hrisovul de'n 13, Şeptembre, 1473, în
care hrisov se însemnară şi marginile ( h o t â r n i c u l ) acel-
leî proprietăţi. De'n a s t a proprietate vîndii familiea COR-
.. LuEŢAN-E Episcopului d'ela R a d a u ţ î PiEHOMIU, loc de
doiie case, şi u a bucata de'n moşie ( a r ă t u r a şi fînaţe) cu
100 fl. t a t a r a s c î , carea P-ZEHOMIU, Episcopul Rădăuţilor
îndată o dărui mînastiriî M o l d o v i ţ a pre'n uricul de'n 18,
Febr. 1515. Ceealalta parte de'n B e r c h i ş e s c î o vîndii
familiea CORLJ3ŢAN-E lui P ^ T R U VI. VODÊ R A R E Ş U
cu 4 8 0 fl. t a t a r a s c î , ear' V o d a o dărui mînastiriî Moldo-
viţa. Aşâ veni moşiea B e r c h i ş e s c i î întreaga în stapîni-

rea mînastiriî Moldoviţa, â d e c a fia parte dela PiEHOMIU,
Episcopul Rădăuţilor, ear' una dela Patru V o d a .
©hsjerbaecîunea a 3-a. B e r c h i ş e s c i î se mărginesc de'n
sus cu B u c u r e s c i î , * fia moşie a mînastiriî V o r o n e ţ u l ;
ear' de'n j o s cu T o d e r e s c i î , moşie a mînastiriî S l a t i n a .
Aste doiie moşii tot rumpeaii şi raşluîau, de'n moşiea B e r
chişesciî. De'n asta câusa a purtat mînastirea M o l d o
v i ţ a în 4 rîndurî proces cu V o r o n e ţ u l şi cu Slatina,
care toate 4 le-a cîscigat, şi â d e c a :
all 1-le pre'n hrisovul luî CUNSTANTIN MIHAÎU GEHAN
R ^ C O V P J L E V O D . E , de'n 17, Iul. 1756, pre'n care
trimete pe VJSSILIU B Â Ş O T i E , pahârn. pe Ş T E F A N
POPESCUL, portarîul, şi pe CUNSTANTIN L Î N i E ,
paharnicul, s a faca hotârnic. Eî împlinesc, şi dau
dreptate Moldoviţeî. Dar' V o r o n e ţ u l şi S l a t i n a nu
se împacă cu acell hotârnic, de aceea încep ear'
proces;
all 2-le proces îl c î s c i g a Moldoviţa, pre'n decretul dela Metro
politul G i E V R H L , de'n 5, Iun. 1772, (fiind c a atuncî
ţara n'aveâ Domnitorul.) Metropolitul trimete pe Egu
menii dela H o m o r , dela S î n t - l l i e , şi d e l a I l i ş e s c î :
şi aceştia î n c a afla, c a M o l d o v i ţ a are drept;
all 3-le proces îl c î s c i g a ear' pre'n decretul Metropolituluî
GiEVRHL, de'n 29, Iul. 1774. Metropolitul trimete pre
Egumenii dela Solea şi dela Sînt-llie, sa faca
hotârnic, dupa hrisoavele, dela ŞTEFAN VODÊ
cell MARE, de'n 13, Sept. 1473 ( c a c î ell dăruise şer-
buluî s a u C o r l a t , moşiea Berchişesciî, şi-î în
semnase şi hotârnicul), dela PÊTRU VI. VODJE R Â -
*) Satul B u c u r e s c i î , s'au numit aşâ numaî pînse la 1772, ear'

de atuncî încoace se numesce: C a p u l - c o d r u l u î ; vedî hriso
vul lui CUNSTANTIN MIHAÎU GEHAN R "ZCOVIŢÊ de'n 17,
Iul. 1756, în care se numesce: B u c u r e s c i î ; şi decretul Metro
polituluî G2EVRHL, de'n 5, Iun, 1772, în caro se numesce: Ca-
p u l - c o d r u luî.
52 (Mmsestirea Moldoviţa.)
REŞU, de'n 11, Aprile 1533, şi eara-şî dela acest Vodă?

într'a 2-a. Domnie, de'n 27, Maîu 1546. * ) Trimişiî
închîeîa hotârhicul, la 8, Aug, 1774, şi dau dreptate
Moldoviţeî;
all 4-le îl c î s c i g a ear' pre'n decretul Metropolituluî GÊVRHL,
dat de'n 30, Şeptembre, 1774.
Dar' V o r o n e ţ u l şi S l a t i n a tot nu se mulţu
mesc, necî cu h o t â r n i c u l de'n urma?. Metropolitul le
scrie sas meargă? tustreî Egumenii pracesatorî la
Iaşî cu hrisoavele, ce le au, şi acolo li-se va alege
judecata la Sa? parte.
(C6 vor fi fsecut maî departe nu sciii, csecî n'am mal
aflat alte hrisoave despre ast proces.)
§. 13. (9) V a t r a - M o l d o v i ţ e i .
§. 14.(10) R u ş i î - M o l d o v i ţ e i .
Aste dotie proprietseţî sînt însemnate la un loc, ca

dseruite de csetr* P A T R I I VI. VODJE RÂREŞU, pre'n
arieni de'n 1534 (luna nu se scie), precum se înseamnse
în protocolul împsersetesc la mimserul 47.
( S e aflse î n s t s e p î n i r e a F u n d u l u i . )
Obszernasciunea i- . a î n E s t r a s u l mieii de'n p r o t o c o l u l î m

părătesc, şi în Calindarîul bucovinean, nu se
înseamnă necî fia mtaritura maî departe a proprietăţii
M o l d o v i ţ a ; î n s a în U r i c a r î u l Dluî A. VICKENHAUSER,
Ja faţa 104, şi 107—108, se afla tipărite î n c a alte dotie
hrisoave de întaritura, â d e c a :
*) Engel dice în istoriea Moldovei la faţa 187, ca? PiETRU VI.

YODM RÂREŞU, ar fi raspseusat, în luna luî Aprile 1546; însa?
hrisovul acestui Voda?, pre'n carele întseresce Moldoviţeî stapî
nirea B e r c h i ş e s c i l o r , este da?tat de'n 27, Maîfi, 1546: aşâ
dara? mai bine ţltee A. T. Lseurianul, în I s t d r i e a Romani
lor, C83 PÊTRU RÂREŞU a rsepa?ttsaţ fir August, 1546.
1) dela MIRON B ^ R N O V S C H I VODM, la 2, Iun, 1626.

2) „ VÊSÎLIU L U P U L VODM, la 3 0 , Mârţiu, 1642.
© n s a e r b s e c l u n e a a a-a. î n privinţa proprietăţii Moldoviţa a pur

tat mînastirea patru procese, carile sînt urmatoarîele:
1) Cîţî-va C î m p u l u n g e n i cumpărase dela oameni de
al mînastiriî unele pamînturî mînastirescî, îşî făcuse
case pe elle, şi le stapînîaii ea proprietate a sa, fara
c a s a v o e a s c a a l u c r a , saii a p l a ţ i mînastiriî ce-va
pe'ntru acellea. MIHAÎU R A C O V I Ţ ^ V O D . E trimese
pre'n hrisovul de'n 26, Aprile, 1718, pe O E L I S T B U ,
Episc. Rădăuţilor, pre boîarîul CUNSTANTIN SBÎERA,
ŞatrarîQ-mare de'n D o r o h o î u , şi pre Şoltudul VM-
SÎLIU CÎUDINUL, de aii stricat casele acellor Cîmpu-
lungem depe moşfea mînastiriî, şi pe e î î-au alungat;
cu porunca, ca aceî Cîmpulungeni, s a r a m î î a p ă g u
başi de baniî cumparaturei, ca aşâ s a înveţe minte,
s a nu maî cumpere altădată, ce este oprit pre'n legi.
2) Tot acest proces se ranoesce şl în anul urmatorîu
(1719). MIHAÎU RMCOVIŢM VODM, trimete pre'n
hrisovul de'n 15, Aprile, 1719, ear' pe C E L Î S T R U ,
Eplsc. Rădăuţilor, pe Şatrarîul mare, b o î a r î u l CUN
S T A N T I N SBÎERA, şi pe Camseraşnl V-&SÎLIU CÎU
DINUL, s a f a c a hotârnic
3) Dar' C î m p u l u n g e n i ! tot IM* Se desbarse: ci eat*
îşî fac case pe moşiea Moldoviţa. MIHAÎU RvECOVIŢiE
VODM d a c u m î n i e hrisov la 1 5 , l a n , ' 1 7 2 1 , ca B a
n u l dela Cîmpolmig s a însemne nunaefe acellor ras
vratitorî şi s a le trimeata la V o d a ; ear' V a m e n i 1 o r
neascultători s a le tragă c î t e ii a f a l a n g a buna,
ca s a înveţe minte, şi ceîalalţî î n c a sse capete sfieala.
4) Uniî Cîmpulungeni întră cu puterea în pădurile mîna
stiriî, şi-şî fac case pre'n poene. GRIG-ORIU OHICA
V O D i E trimete pr'en hrisovul de'n 12, Ian. 1739, pre
SOLOMON B O T E , cu amerinţare aspra, ca, de nu
va face mînastiriî dreptate, va plaţi paguba de'n
averea sa.
§. 15. (11) F r u m o s u l .
în dar' dela P ^ T R U VI. VODÊ RÂREŞU pre'n

uricul de'n 1534; însemnat în protocolul împsersetesc, la
mimserul 74.
O b s ş e r b s e e i u n e a l - a . în E s t r a s u l înîeu de'n p r o t o c o l u l îni-

pa?ra?resc, şi în Calindarîul b u c o v i n e a n , se în
seamnă? asta? proprietate la iîa?lalta? cu V a t r a - M o l d o v i ţ e î ,
•.şi cu R u ş i î - M o l d o v i ţ e î , ca dăruite la 1 5 3 4 ; însa? în u r i
c u l d e d a ? r u i r e , tipa?rit în U r i c a r î u l D l u î A. VICKEN
HAUSER, la faţa 79—81, nu este necî pomeana? de F r u
m o s u l , ci numaî de M o l d o v i ţ a . De'n cuntra? în U r i c a r î u l
D l u î A . V I C K E N H A U S E R se dice la faţa 34, ca? satul
FRUMOSUL, s'a fa?cut l î n g a r î u l : FRUMOSUL numaî pela
anul 1689. Pre'n urmare acest sat Frumosul, se poate
socoti numaî într'atîta ca da?ruit de ca?tra? P J î T R U , VI. VOD-E
RÂREŞU, la 1534, încît s'a făcut lînga? pa?ra?ul F r u m o s u l
aflatorîu pe moşiea: M o l d o v i ţ a , dăruita la anul 1534.
D e aceea şi procesul purtat la 1585 pe'ntru curaîţiturile de'n
; pădurile Frumosului trebuie înţeles despre „ p a ? r a ? u l " (ear
nu despre „ s a t u l " ) „ F r u m o s u l . "
O b s ş e r b s e e i u n e a a 8-a. Procesele pe'ntru Frumosul sint urma-
toarîele:
1) NICOARiE dela Vama, şi MIRON ROŞUL dela
C î m p u l - l u n g , se judeca? pe'ntru nisce laduiturî
(curaţiturî), ce le făcuse eî în pa?durea Frumosuluî.'
GrîORGIU STROESCUL, şoltudul de la Cîmpulung, îî
alunga?, şi d a mînastiriî curaţiturile îna?poî, pre'n de-
... creţul, de'n. 1, Maîu, 1585.
• 2) COJOC^REASÂ FJSRÔN ţîneâ nisce locuri mîna-
stirescî, cumpa?rate dela oamenii mîna?stlriî. ANTIOC
C i E N T E M I R YODM da? hrisov de'n 6, Iul. 1705, ca
mînastirea sa?-şî Ia locurile; ear' pre Cojoca?reasa? sa? o
despăgubească? vîndaţpriî.
Dar' Cojocareasa mai avea încse nisce locuri mî-

nastirescî, cumpserate de bserbatu-sseu dela oameni de
aî mînsestiril, şi despre care Isesase bserbatu-sseii, la
oara cea de pe urm se, cu limba? de moarte, ca sse se
dea însepol mînsestiril, alle cserila sînt. D e c i Cojocse-
reasa dseruesce acelle psemînturi mînsestiril, pre'n uricul
de'n 2 5 , Mârţifi, 1707, care psemînturî au trebuit sse
fise multe, csecî arînda cea maî eumpsetatse pe'ntru elle
erâ pe an de 390 de leî, atuncî cînd baniî erâ foarte
p u ţ M , şi foarte scumpî. Ear' cojocsereasa se c ă l u g ă r i
şi merse la fise mînsestire de călugăriţe.
3) însse firi, nepoţii şi ginerii cojocsereseî luarse acelle
ldcurî î n a p o i dela mînsestire. Mînsestirea cîscigse pro
cesul, pre'n hrisovul luî MIHAÎU RMCOVTŢM VODÊ,
de'n 16, lan, 1708. Aurind fîiî, nepoţii şi ginerii c o -
j o c a r e s e î de aceasta, se întorc cu rugare csetrse Egu-
menul, carele le lasa lacurile acellea în stsepînire, în
sse cu legsetura ca sse plseteasese mînsestiril, pe'ntru
elle, cîte 390 de leî pe an. ,
învoeala fu închîeîatse la 16, Iunifi 1709.
§ . 1 5 . ( 1 2 ) U n c e n i i ( în ţ î n u t u l Botoşenilor,
în M o l d o v a ).
Dar dela PiETRU VII. VODÊ ŞCHIOPUL, pre'n

uricul de'n 2 5 , Şeptembre, 1 5 8 8 , cum s e insesemnse în
protocolul împsersetesc, la faţa 2 3 5 — 2 4 7 .
( s e m a l aflse î n Stsepînirea JEfundulnl. )
©hsaerfoaeclunt'a I-a. în e s t r a s u l m i e i i d e ' n protoco

l u l î m p s e r s e t e s c , şi în C s e l i n d a r î u l b u c o v i n e a n , nu
se afla maî departe necî u a întaritura a acestei proprie
t ă ţ i ; în U r i c a r î u l Dluî A. VIKENHAUSER, la faţa, 93.
95. 96. 101. 104, se afla tipărite 5 hrisoave de întaritura
a acBsteî proprietăţi, â d e c a :
56 (Mîusestirea Moldoviţa.)
1) dela P T E T R U VIL VODÊ ŞCHIOPUL, de'n 20, Dec. 1589.

2) „ Ş T E F A N X . YODM RÎSVAN, „ 12, Iul. 1595.
3) „ IEREMIE VOD-E M O V I L A , „ 15, Nne. 1596.
4) „ Ş T E F A N X I . VOD-E TOMŞA, de'n 3,0, Ian. 1612. * )
5) „ C A S P A R I T A L I A N U L VOD-E,. „ 26, Iul. 1619.
Obsserbseciunea a S a . Pe'ntru proprietatea Uncenii a avut
mînsestirea urmatoarîele 2 procese:
1) Preutul de'n Folticenî: CUNSTANTIN, îa cu puterea
h e l e s c e u l U n e e n i l o r . Mînsestirea cîscigse pre'n hri
sovul dela V ^ S i L I U L U P U L VOD-E, de'n 19, Iul. 1638.
2) Arîndaşul dela U n c e n î ; T O M A A R M E A N U L nu plse-
tesce arînda ( c î s e î u l ) . CUNSTANTIN MIHAÎU GEHAN
RÊCOVIŢiE V O D ^ , d a hrisov la 11, Ian. 1750, ca
şoltudul sse-I eseeutede.
( D e aici se scie, c a mînastirea M o l d o v i ţ a a
stapînit UNQEXII p î n a d u p ă anul 1750. Oare ce" se
va fi făcut cu e l d u p ă a c e e a ? )
§. 17. (13) lordseoescilTjumşe-tate.
Dupse protocolul împsersetesc, la faţa 235—247.

( S e aflse î n s t s e p î n i r e a F u n d u l u i . >
Obsserbseclune. î n E s t r a s u l mieii de'n p r o t o c o l u l împă

rătesc, nu se înseamnse n e c î d e c a t r a ; c i n e ar fi fost
dăruiţi ÎOR^DiENESCIÎ, necî în ce" an, ci se înseamnă nu
maî c a ii a p r o p r i e t a t e , ce s'a ţînut de mînastirea M o l -
*)' PAUL PlASESCHI în cronica sa la anul 1612, şi A. T. LMU-

RIANUL. în Ist6riea Eomanilor, dic ca? ŞTEFAN X I . TOMŞA
numai,în annul,1612 a venit cu tsetarî, şi, ahingînd pr^pUN-
STANTIN MOVTLÊ, s'a fsecut Domn Moldâvieî.
Dar' de ar fi aşâ: cum ar fi putut ell dâ hrisov la 30,
Ian. 1612. Brisovnl acesta arvresse dicas, cse ŞTEFAN TOMŞA
a trebuit s » se sufe pe tronul Moldâvieî malnseinte de anul
J612. Cine sas aîbse drept: I s t o r i c i i n u m i ţ i , ori hrisovul
lui TOMŞA VOD/EV
doviţa. î n s a în C s e l i n d a r î u l b u c o v i n e a n se spune,
cse astse proprietate a csepsetat'o mînsestirea pre'n schimb
dela paharnicul GÎORGÎU BALŞU, â d e c a : mînastirea a dat
paharnicului GÎORGÎU B A L Ş U moşiea S a l a ş e n i l de lîn
ga D u m b r ă v e n i în Moldova, ear' GÎORGÎU BALŞU a
dat mînastiriî moşiea I o r d a n e s c i î de'n ţinutul B e r h o -
m e t u l u l , pre'n uricul de schimb de'n 5, Iul. 1774. Uricul
acesta se afla şi tipărit în U r i c a r î u l Dluî A. VICKEN
HAUSER la faţa 185. însa într' acella se dice c a GÎOR
GÎU BALŞU d a .mînasliriî Moldoviţa întreg satul
I o r d a n e s c i î , ear' n u n u m a î jumătate, cum se spune
în E s t r a s u l mieii de'n p r o t o c o l u l î m p ă r ă t e s c , şi în
Calindarîulbucovinean. D e unde s a v i î a oare asta
cuntradicere? Asta este fia istorie lunga, dar' s a o înfăţi
ş a m cît se poate de pe scurt.
Moşiea I o r d a n e s c i î depe Şiret, între C a r a p e i u l

şi R o p c e a , a fost în vechime a familiei H i E J D i E U , aî
cariîa urmaşi traesc şi asta-dî ( 1 8 6 5 ) în B a s a r a b i e a.
Pa la mijlocul veacului all XVIII t r a î â G Î O R a î U EMJDMV,
carele avea o p t proprietăţi, â d e c a :
1) N i h o r e n i î ; 2) I o r d a n e s c i î ; 3) P a ş c a u ţ i î ;
4) T u l b u r e n i î - j u m a t a t e ; 5) M e d v i ş a ; 6) Ş i n i l ;
7) B u n e n i l ; 8) Ş e n d r e n i î . ,
Acest GÎORGÎU EM3DMU a avut patru fii, carii se

numîafi:
1. V^SILIU RMJBMV
2. MiERÎEA H , E J D , E U ( m ă r i t a t a : BÊINSCHI)
3. RUCSANDA H i E J D i E U ( m ă r i t a t a : D ^ H ^ R Î E )
4. SAFTA H^JDÊU.
între aceşti 4 fii, şî-a împărţit ell moşiile, şi â d e c a :
luî V / E S I L I U T-a dat N i h o r e n i î
MIERIEI „ „ Iordanesciî
RUCSANDEÎ „ „ Paşcauţiî şi T u l b e r e n i î - j u
mătate
* SAFTEÎ „ „ M e d v i ş a (lînga H o t i n ) .
Ear'cellelatetreî proprietăţi: Ş i n i l ; B u n e n i î ; Ş e n d r e n i î
5
lăsat cn l i m b a de moarte, c a s a Ie împartă fraţesce în

tre sine.
Nu se scie î n s a î n c e a n , şi î n c e l u n a va fi fă
cut GÎORGÎU ILEJDTEU testamîntul acesta, fiind c a o r i
ginalul testamîntuluî s'a pierdut în dillele tulburoase,
cînd cu ocupacîunea Muscalilor. î n s a se afla u a adeverin
ţ a dela SANDUL Î L E J D J 2 U de'n 2 8 , Sept. 1 7 6 2 , tipărita
în U r i c a r î u l Dluî A. V I C K E N H A U S E R la faţa 1 6 4 , în
carea spune, c a ell a vadut însu-şî cu ochii s a î acell te-
stamînt, şi c a erâ chiar de cuprinsul, ce l'am însemnat maî
sus. Se vede dar' c a acell testamînt a fost făcut cu mulţi
anî înainte de 1 7 6 2 , de'n care este d a t a t a adeverinţa aceasta.
MiERÎEÂ H , E J D , E U , şi S A F T A HiEJDiEU muriră
f a r a s a fia avut eopiî, şi f a r a testamînt: aşâ d a r a pro
prietăţile l o r : , I o r d a n e s c i î şi M e d v i ş a au trebuit sa
se împartă în doiie parţî egale saii asemene cu totul, şi,
dupa dreptul m o s c e n i r i î , s a fia u a jumătate a luî
VJ3SÎLIU EMJDMIJ ear' ceealalta jumătate a RUCSAN-
DEÎ EMJBMV.
VÊSÎLIU HÊJDÊU a avut doî fiî, cu numele: GÎOR
GÎU HMJDJEIJ şi GRIGORIU EMJDMU, carii î n c a n'a-
v u r a copiî.
R U C S A N D A HMJDMIJ, a avut un fiîfi, cu numele:
NICOLAÎU, ear' acest NICOLAÎU a avut iia fiîca, cu numele:
SAFTA. Precum am vadut maî sus, de'n satul Iorda
n e s c i î se cuvenîâ s a fia jumătate a luî V i E S Î L I U HiEJ-
DiEU, şi dupţe moartea luî a fiilor luî: GÎORGÎU şi GRI
GORIU, ear' jumătate a RUCSANDEÎ, şi d a p a moartea eî
a fiiuluî eî NICOLAÎU, şi, dupa moartea acestuîa, a fiîceî
luî: a SAFTEÎ. V,ESÎLIU RMJDMU, şi fiîul luî cell maî
mare: GÎORGÎU muriră, şi toata averea lor ramase lui
GRIGORIU HiEJDvEU, fiîul luî ViESÎLIU H . E J D . E U , pre'n
urmare şi jumătate de'n Iordanescî, însa numaî
jumătate.
RUCSANpA H^JDÊU şi NICOLAÎU fiîul eî î n c a
muriră, şi ramase numaî S A F T A , fiîca luî NICOLAÎU, pre'n
urmare a acesteia erâ u a jumătate de'n I o r d a n e s c î .
(Mînaestirea Moldoviţa.) 59
însa ce face GRIGORIU H ^ J D ^ U ? Ell se apuca?

şi pre'n uricul de'n 16, August, 1761, daruesce la mînsesti
rea P u t n a , î n t r e g satul I o r d a n e s c i î , f a r a ca sa? fia?
întrebat pre verişoara?-sa S A F T A , a cariîa eră u a jumă
t a t e de'n I o r d a ? n e s c î , ce voesce ea s a f a c a cu partea
s a ? GRIGORIU tLEJDJEU întră dupa aceea în mînastirea
Putna, si se calugaresce; ear' mînastirea Putna i-se
obleaga în scris la 28, Septembre, 1761, c a folosul şi veni
tul anual depe moşiea I o r d a n e s c i î i-I va l a s â luî cît
va trai, şi numaî d u p a moartea luî sa tragă mînastirea
acell venit pe'ntru sine.
Se vede însa, c a GRIGORIU RMJDMti călugăritul
n'a trăit mult d u p a aeeea, fiind c a d u p a cîţî-va ani mîna
stirea P u t n a a schimbat moşiea I o r d a n e s c i î cu pahar
nicul GÎORGÎU B A L Ş U , carele pe'ntru I o r d a n e s c î a dat
mînastiriî P u t n a , moşiea: D u m b r ă v e n i i în Moldâviea.
Dar' paharnicul GÎORGÎU BALŞU, (pe semne simţind c a
moşiea Iordanesciî este în proces) atîta a îmbiat şi a
descîntat pre c ă l u g ă r i i dela Moldoviţa, spunîndu-le c a lor
le-ar fi cu mult maî uşor a administra moşiea I o r d a n e s c i î ,
carea este aproape de O p r i ş e n î şi P r e v o r o c h i î (dotie
moşii alle mînastiriî Moldoviţa), decît moşiea S a la
ş e n i I . , ce o avea Moldoviţa în Moldova, cît c ă l u g ă r i i s'aii
înduplecat, de au făcut schimb cu paharnicul GÎORGÎU
B A L Ş U ; â d e c a : GÎORGÎU B A L Ş U a dat Moldoviţeî moşiea
Iordanesciî întreaga (nu numaî jumătate), ear'Mol-
d o v i ţ a î-a dat luî moşiea S a l a ş e n ^ î . B A L Ş U erâ bun
bucuros, . c a s'a putut s c a p â de moşiea I o r d a n e s c i î , şi
aşâ cădii beleaua pe mînastirea M o l d o v i ţ a .
S A F T A , fiîca luî NICOLAÎU H ^ J D ^ U , fiîul RUC-
SANDEÎ ILEJDiEU, cariîa i se cuvenîâ jumătate de'n
Iord'anescî, împuternicesce pre V i E F A V U L NICOLAÎU,
ca s a m e a r g ă s a îa în stapînire acea jnmatate de'n I o r -
d a i » e # c î , carea, d u p a dreptul moseeniriî, erâ a eî. Decî
Nicolaîu Vatavul o c u p a şi î a î n stapînire I o r d a n e s c i î —
jumătate: şi aşâ mînastirea Moldoviţa ramîne numai c o
j u m ă t a t e d e ' n I o r d a n e s c l . V a d î n d ea aceasta, trimete
la paharnicul GÎORGÎU B A L Ş U , sa-î dea înapoi moşiea

S a l a senii, şi ell sa-şî îae moşiea I o r d a n e s c i î cea
încurcata în proces nedescurcâvar. Balşfi răspunde mîna
stiriî, c a ell S a l a ş e n i î nu-î d a înapoi, ear', cîtu-î pe'ntru
moşiea I o r d a n e s c i î , mînastirea M o l d o v i ţ a s a se adre
s e l e c a t r a mînastirea P u t h a , c a c î dela acea mînastire a
c ă p ă t a t ell moşiea Iordanesciî tot în schimb pe'ntru
moşiea D u m b r ă v e n i i . Moldoviţa trimete la mînastirea
Putna, şi pretinde, ca ea orî s a î mijlocească s a i-se dea
î n a p o î moşiea S a l a ş e n i î cea data luî GÎORGÎU BALŞU
pe'ntru I o r d a n e s c î , orî de nu, sa-î dea Putna alta
moşie tocma de acella-şî preţfi cu S a l a ş e n i î , ear' I o r
danesciî ceî cu proces s a şi-î îa î n a p o î . Putna însa nu
face necî una, necî alta, ci se învoesce, s a dea mînastiriî
M o l d o v i ţ a cîte u a suta de f l o r i n î pe an, ca despă
gubire pe'ntru venitul anual depe I o r d a n e s c î , pîna atuncî,
p î n a cînd se va alege la u a parte cu procesul acesta. Ear'
jumătatea de'n Iordanescî o primi Putna în stapînire. Se
pare î n s a c a acest proces l'a cîscigat familiea ILEJD2EU.
E a t a de aceea se dice în p r o t o c o l u l împărătesc
la faţa 235-^-247, c a mînastirea Moldoviţa avea numaî
j u m ă t a t e de'n I o r d a n e s c î , de şi în uricul de schimb
c a e
se $ice, GÎORGÎU B A L Ş U î-a dat Iordanesciî în
tregi, ear' n u n u m a î jumătate.
Despre Iordanescî pe cînd se află î n c a în stapî-
nirea mînastiriî P u t n a se afla şi fia întaritura dela GRI-
GORIU A L E S ^ D R U GHICA V O D ^ pre'n hrisovul de'n 1,
Iul. 1764.
§. 18. (14) F o l t i c e n i î (în Moldova).

în dar' dela ALESANDRU IV. VOD.E LÊPUŞ-
NEANUL pre'n uricul de'n 12, Mărtifl, 1554, înseninat
în protocolul împsersetesc la faţa 285—247.
( M u s e m a l aflse î n s t s e p î n i r e a Fundul^.)
O b s s e r u s e c i u n e a a i-a. Pe'ntru proprietatea F o l t i c e n i î a purtat

mînastirea M o l d o v i ţ a cincî procese, carile sînt urmatoarîele:
(Mînsestirea Moldoviţa) 61
V i E S Î L I U d e l a UNCENÎ, se apuca şi îa u a c a s a mî-

nastireasca de'n F o l t i c e n î , o duce, şi o a ş e a z ă în
Uncenî (depărtare cam de u a di de celle mari).
ŞTEFAN XIII. VOD'Ê poruncesce pre'n hrisovul de'n
31, Ian. 1660, s a d u c a casa î n a p o î la F o l t i c e n î , şi
s a o aşede eara-şî la locul eî, unde a fost maî înainte.
Redeşiî de'n satul B u c i u m e n i î luase ua bucata
de'n moşiea F o l t i c e n i î , pe carea diceati călugării,
ca a avut mînastirea prisaca ( s t u p a r i e ) şi mitoc*
ION NICOLAÎU M . E U R O C O R D A T VODÊ trimete pre'n
hrisovul de'n 16, Ianuarîu, 1744, comisari pe spatarîul
DINUL (LENTÊCUDINO, pe slugeriul A D A M , şi pe
şatrarîul SOLOMON B O T E Ş U , s a f a c a hotârnic.
Paharnicul IONTŢ2E BÂŞOTÊ rasluise de'n moşiea
Folticeniî. CUNSTANTIN MIHAÎU GEHAN RM-
COVIŢM VOD-E trimete pre'n hrisovul de'n 2 , Iiiliii,
1756, pe portarîul Ş T E F A N POPESCUL, ca s a faca
hotârnic d u p a U r i c e l e vechie.
Folticeneniî nu platîaii acum de mulţî anî tacsa

de c a s a ( c î t e un l e u ) , necî dăduse ţlecîueala, necî
nu padîaii legile cîrcîmarituluî. ION T O A D E R GM-
L I M A C VOD-E trimete pre'n hrisovul de'n 16, Maîii,
1760, pe Ispravnicul dela Suceava, sa cercetede
starea lucrului, s a cunstrînga p e a c e î oameni, s a plă
tească mînastiriî toata paguba, şi s a - î înduplece, ca
de aci nainte s a fia ascultători d e l e g i .
Redeşiî de'n B u c î u m e n î raşluişei™ de'n moşiea F o l
ticeniî. GRIGORIU ION C T E L I M A C VODÊ trimete
pre'n hrisovul de'n 12, Iuliu, 1768, pe paharnicul CUN
S T A N T I N BÂŞOTÊ, şi pe portarîul MIHAÎU STÎR-
CEA s a f a c a hotârnic şi dreptate.
M i t o c u l este use casse la oraşîi, ori lavre use moşie, care şi-o
fac Episcopiile şi mînsestirile, aîbse Episcopii şi cselugse-
riî unde abate, şi locui cînd au trebuinţa; sse îmbie pe acolo',
ca sie nu fiae nevoiţi a trage pela h a n u r i şi ospsetîeriî, csecî
aceasta este oprit pre'n camoane.
O n s a e r b s e c l u n e a a 2-a. î n decursul astor procese a c ă p ă t a t mî

nsestirea şi mărturii în scris, dela omenii, carii cunosceati
de'n vechime împregîurarile Folticenilor, şi âdecse:
1) TOADER BUTNJ2RESCUL, D^NHL Călugărul,
SIMEON LASiE, fraţii: NICOLAÎU E F R E M ş i GE-
R^SIM Ţ Î B U L C E şi C ă l u g ă r n i IONICIU mărtu
risesc, c a au audit î n c a dela părinţii s a î , ca mito
c u l d e l a F o l t i c e n î l'a stapînit mînastirea pururea
î n c a şi pe tîmpul luî D U C A V O D ^ , ( 1666; 1669—
1673; 1 6 7 9 — 1 6 8 4 ) şi c a unii de'n părinţii lor aii
lucrat chiar la r a p a r â t u r a acellui mitoc ca sala
h o r i aî mînastiriî; şi necî un redeşii n ' a d i s pe atuncî,
c a mînastirea n'ar fi stapînind cu dreptul acell mitoc.
2) P ^ E R ^ S C H I V A , soţiea răposatului Vornic ANDRONAC,
d a mînastiriî mărturie în scris, c a partea eî de mo
şie dela B a e a , căpătate de destre dela părinţii s a î ,
se întindea pînse la Fîntîna-mare, şi de acolo fă
cea drept la rîul M o l d o v a , ear' dela F î n t î n a - m a r e
în j o s erâ F o l t i c e n i î moşiea mînastiriî M o l d o v i
ţa. : 6, A u g . 1768.
• Pe temeîul uricelor vechîe şi cu ajutorîul astor
mărturii! a cîscigat mînastirea toate procesele purtate
pe'ntru proprietatea F o l t i c e n i î .
De'n data astor procese şi mărturii se vede, c a
mînastirea Moldoviţa a stapînit proprietatea F o l t i c e
n i î p î n a c a t r a anul 1770. Cum va fi venit ea în sta-
pinire s ^ a i n a ? şi cînd?
§. 19. (15) Ssersefinesciî şi M i t e s c i î cu tise

moarse (în M o l d o v a ) ,
în dar dela ALESANDRU IV VOD/E L.EPUŞ-
pre'nuricul de'n 2 6 , Maîu, 1 5 5 5 , înseamnat în protocolul
împsersetesc la faţa 2 3 5 — 2 4 7 .
( HFm s e m a l aflse î n Stsepînirea Fundului. >
Obsaerbaeciunea la. Numele: S ^ R ^ F I N E S C I Î se schim

ba în u r i c a r î u l Dluî A. VICKENHAUSER, pe tot locul,
în: SÊRÊCINESCIÎ.
»
î n uricul de dăruire se ţiice cse aste prdprietseţi le

cump33rase A L E S A N D R U IV. VODÊ, dela MÊRÎEA fiica
Slugerîuluî TURCUL, soţiea Visteraiculuî JEREMÎEA, cu
1,200 fi. t a t a r a s c î .
ObsaerDsecIunea a 8-a. Pe'ntru aste proprietăţi a purtat mîna

stirea M o l d o v i ţ a patru procese, carile sînt urmatoarîele.
1) Hatmanul IEREMÎEA luase cu puterea aste proprietăţi
dela mînastire sub domniea luî ION VODÊ T I R A N U L
(1572—1574). PÊTRU VH. VOD-E ŞCHÎOPUL în-
taresce stapînirea mînastiriî asupra astor proprietăţi
• " " ' dupse uricelc vechie, pre'n hrisovul de'n 8, Noembre,
1577.
2 Redeşiî megieşi cu proprietăţile acestea tot

3 rasluîau de'n elle; dar' mînastirea » «tedgat îattt-
4 strele rî'ndurile, pre'n hrisoavele:
1. dela ION T O A D E R C^LIMAC VODÊ, de'n 25,
Iul. 1 7 5 9 ;
2. dela GRIGORIU ION C ^ L I M A C VODÊ, de'n 15,
Noembre, 1763; şi de'n 4, h m . 1767.
De'n data astor procese, se vede c a mînastirea

M o l d o v i ţ a şi aste proprietăţi le-a stapînit p î n a c a
tra 1770.
Hotârnicul astor proprietăţi dupa uricele vechîe

s'a făcut de'n porunca luî CUNSTATIN M. G. R . E -
COYYţM VODÊ, de'n 28, Iulitt 1750, pre'n spat. CUN
S T A N T I N CiENÊNO, şi pre'n CUNSTANTIN STI
MAŢI.
§. 20. (16) Un h ele sc eu (lac depeşei lîng-se Do-

r oh o iu în Moldova).
§. 21. (17) Use vie de 4 p o g o a n e *) (la Be<Je-

d e s c î în Moldova).
*) în cartea aceasta se vin patru felîurl de msesuri alle paemîntu-

rilor da3ruite, adecă;: 1) FALCEA (în §§. 66, 199, 275—278); 2)
§. 22. (18) Uae vie de 10 p o g o a n e (la C r u c e

în Moldova).
Aste trei proprietseţî de'n urmse au fost oare-cînd

alle mînsestiriî M o l d o v i ţ a , cum se înseamnse în pro
tocolul împsersetesc, la faţa 235—247; dar' nu se spune
necî numele dseruitorilor, necî anul, în care ar fi fost
dseruite,
( I i a s e m a l aHae î n s t s e p î n i r e a F u n d u l u i . )
Obsaerbaecluue. Astea sînt celle 18 proprietseţî, carile se

înseamnse în p r o t o c o l u l î f n p s e r s e t e s c d e d e m s e r c a r e ,
ca avute,,şi staepîpite fise dinioarse de csetrse mînsestirea M o l
d o v i ţ a , pînse la tîmpul trecerii Bncovineî la Austriea, cînd
- ; , 9 de'nţr'înşele,. aflsetoarîe în Moldova, se vîndurae. Dar' nu
maî încape necî jise îndoealse, cse astse mînsestire a avut
încse multe alte proprietseţî, afarse de celle însemnate în
p r o t o c o l u l î m p s e r s e t e s c , de'ntre carile unele le-a stse-
pînit pînse csetrse anul 1774, cum se vede de'n hrisoavele
sunsetoarîe despre elle. Aşâ bunse oarse în „Uricarîul"
D l u î A . VICKENHAUSER se aflse încse la 36 de urice des
pre 36 de alte proprietseţî, stsepînite de csetrse mînsestirea
Moldoviţa pîrjje csetrse tîmpul venirii Bucovineî sub Austriea.
POGONUL (în §§. 21, 22, 29, 57, 58, 128, 140, 171, 197, 198,
271); 3) OTGONUL (în §§. 250 şi 251); 4) JUGUL (în §. 372):
de aceea cuget a fi bine, pe'ntru chîsersetatea şi lsemurinţa lu
crului pe'ntru fise-care bun cetitorii!, a însemna aici mserimea
fise-cseriîa de'n aste patru felîurî de maesurl. Deci f a l e ea cu
prinde 2880 de stinjinî D (sau 80 de praejini, socotind prsejina
de cîte 36 de stinjinî O); p o g o n u l face 1728 de stinjinî• (saîi
48 deprsejinî); o t g o n u l mî-au spus unii, cae ar cuprinde uumai
6 stinjinî Domnesc!, dar' nu scifi de buna? samas; j u g u l
cuprinde 1600 de stinjinî • (safi 44 de praejini şi 14 stinjinî O).
B. Proprietseţile avute şi stsepînite de

mînsestirea Moldoviţa, carile nu se aflse
însemnate în protocolul împsersetesc.
§. 23. (19) D o u e m o r î l a B a e a ; fise b e r e r f e ;
use m o a r s e de u r l u i t , şi 4 c a s e de
: c l s e c a ş î (tsetarî, robi pe'ntru lucratul
la moarse).
Dseruite de castra ALESANDRU V O D i E c e l l BUN
pre'n uricul de'n 31, Optombre, 1402.
' ' < Sfn s e m a l aflse î n s t s e p î n i r e a F u n d a l u l . )
Obsaerbsecîuiie. Pe'ntru aceste proprietseţî, precum şi pe'ntru

dreptul d e c î r c î m s e r i t , a purtat mînsestirea şi un proces
cu B s e e n i î , carii voiau sse şi-le însuşeascse şie-şî. Dar'
mînsestirea a cîscigat procesul p e temeiul uricelor vechie,
pre'n hrisovul luî GRIGORIU GHICA VOD-E, de'n 3J,
Maîii, 1738.
§. 24, (20) L e o n t a (helesceu la Nistrul de sus)

cît este de lung-, dela gurse pînse. la
isvor, cu toate p r i s s e c i l e , p s e r a e l e ,
şi Ise c u r e l l e l e , cîte vor pute" ave apse,
cu toate f î n a t e l e , v a l l e a si csera-
r e a de acolo; asemene tr se cse t o a t e a
preste Nistru. Care toate se scutesc de
b i r şi de ( J e c î u e a l s e .
Toate acestea sînt dseruite de csetrse ALESANDRU
c e l l BUN pre'n uricul de'n 24, Faur, 1409.
§. 25. (21) p e c e b u ţ î d e v i n p e a n , ş i use

c o l o n i e (lîngse rîul M o l d o v a , de'n
sus de Baea).
6
Aste dotie proprietseţî le-a primit în schimb dela

LLIAŞU YODM, pe'ntru satul T o d o r e s c i i , carele
l'a dat mînsestirea în schimb pe'ntru acellea luî ILIAŞTJ
VOBM, pre'n uricul de'n 2, Marţiu, 1439.
( N a s e m a i afla* î n s t s e p î n i r e a f u n d u l u i . )
O b s s e r b s e c l a n e . Aceste proprietseţî s'afi întaerit dupse aceea încse

de treî ori, şi âdecse:
1) dela A L E S A N D R U II. VODÊ, la 2 6 Maîu 1449. ; ( î n s a în
asta întaritura se dice, c a aceasta colonie ar fi fost
d ă r u i t a mînastiriî de c a t r a b o î a r î u l ION P Î N T E C ) .
2) „ B O G D A N H. VODÊ, la — Ian. 1453.
3) „ CUNSTANTIN NICOLAÎU M ^ U R O -
C O R D A T VODÊ, la 28, Sept. 1743.
§. 26. (22) C o v u r - j u m s e t a t e (helesceu lîngse

Prut la Diinsere). Jumsetate de'ntr'un
l a c (de lîngse Covur), care curge în
lalpuc, cu toate vsemile şf depe lâcurî,
şi depe uscat.
Aste proprietseţî sînt dseruite de csetrse ŞTEFAN ILT.
V O M , pre'n uricul de'n 20, Faur, 1445.
( K u s e m a l aflse î n s t s e p î n i r e a f u n d u l u i . )
Obsserbseeîunea i-a. Dreptul de stapînire preste proprietăţile

acestea s'a întărit mînastiriî înca în cincî rîndurî, şi
âdeca:
1) dela A L E S A N D R U H. VODÊ, la . . . 26, Aug, 1449.
2) „ PMTIOJ OI. la 1455.
3). „ PÊTRU VI. R Â R E Ş U VODÊ, la . 25, Maîii, 1546.
4) „ CUNSTANTIN M O V I L i E VODÊ, . 9, Iul, 1609.
5) „ R A D U L VOD-E c e l l MARE, la . 30, Sept, 1617.
Obsserbsecinnea a »-a. Pe'ntru aste proprietăţi a purtat mînas
tirea şese procese, carile sînt urmatoarîele:
GRIGORIU G Î L Ţ U L , şerbitorîul luî V o d a , şi cu nepo

ţii s a î , se încearcă sse î a cu puterea un helesceu lîngse
Covur. Mînsestirea le face proces, şi cîsciga pre'n
hrisovul dela IEREMIE MOVILA VODÊ, de'n 31,
Maîu, 1597. (Intr' acest hrisov dice IEREMÎE MO
V I L A VOD-<E, cse întseresce mînsestiril dreptul de sta-
pînire, pe temeîul hrisovului dela P.ETRU VODÊ,
pecînd în uricul de dseruire, am vseût, cse aste
proprietăţi sînt dseruite de csetrse Ş T E F A N HI. V O D i E .
D e unde sse viîse astse cuntradicere p ă r u t a . D e acolo,
cse M O V I L i E V O D i E nu înţelege acolo Uricul de
dseruire, dat de catra Ş T E F A N IU. VODM, la 2 0 ,
Faur, 1445, ci hrisovul de întseriturse dat de csetrse
PiETRU V. VODiE (fiîul luî ALESANDRU VOD.E
c e l l BUN) de'n anul 1455. Şi eatse aşâ a dispserut
toatse cuntradicerea pserutse. D e aceste cuntradicerî
pserute se aflse multe în alsetursecîunea hrisoavelor
vechie.
Boîseriî, şi ceîalalţî locuitori de pre'mpregîurul heles-

ceuluî C o v u r , se apucse şi prind pe'ntrecute pesciî
călugărilor de'n C o v u r , şi de'n lacurile vecine. EFREM.
Episcopul Rsedseuţilor, le scrie la 9, Ianuarîii, 1612,
dojanse arciereascse, şi a p o î şi amerinţare, sa? nu se
maî încumete a prinde pescî de'n lacurile mînsestiresci
de pe acolo.
Uniî deregsetorî (slujbaşi) aî lui Vodse luase mrejile

şi volOcurile ( nsevoadele ) cselugserilor şi prindeau f cu
elle pescî de'n toate helesceele mînsestiresci de pe aco
lo, dioînd, cse e î p e s c u e s c p e ' n t r u m a s a luî Vo
dse. Ş T E F A N X I . T O M Ş A VODÊ opresce aceasta, şi
face cselugserilor dreptate pre'n hrisovul de'n 4, Ian.
1615.
GRIGORIU CUVLIC, ION MEŞEHENESCUL \ MI-

H A L C E A voîaii sseîaehelesceul C o v u r delacselugserî.
însse R A D U L VODÊ c e l l M A R E d a dreptate c ă l u
gărilor pre'n hrisovul de'n 15, Iannarîii, 1617.
6*
68 (Mhisestirea Moldoviţa.)
5) Ghibacî şi isteţi maî sînt uniî oamenî în apucaturile

salle, cînd vreft sa faca cuî-va răii şi stricăciune.
Aşâ erâ unul H a i n r o ş i e a . Acesta, vadînd, c a nu
poate pescui în helesceele mînastirescî, se a p u c a şi
face închisoare de îngrăditura în paraul, pre'n
carele mergeau pesciî în acelle helescee, ca aşâ s a n'aî-
1
ba necî calugariî p e s c e d e a c o l o , sub cuvînt,
c a p a r a u l acella l'a făcut ell. î n s a hrisovul Domnesc
' ' d a drept călugărilor, şi luî Hainroşiea îî porun-
cesce sa-şî strice îngrăditura de'n acell p a r a i î . (Nu
sta însemnat în hrisov necî numele Domnitorluluî, necî
anul, în carele e dat hrisovul.)
6) H i E T M A N U L CARP voîâ s a îae dela mînastire hele-
sceul C o v u r şi un p a r a i î , ce curgea într'însul. Mîna
stirea c î s c i g a procesul pe temeîul uricelor vechîe, pre'n
hrisovul dat de c a t r a GRIGORIU A L E S A N D R U GHI
CA VODÊ Ia 12, Ianuarîu, 1766.
E a t a d e , aici se cunoasce, cam pîna, c a t r a care tîmp a sta

pînit mînastirea acelje propietaţî.
§. 27. (23) B l i s c a t a (balta?), use p r i s a c s e , şi

vama - jumsetate la trecsetoarea
„Cseliigserilor."
în dar dela ŞTEFAN III. VODÊ, pre'n uricul de'n

11, Faur, 1445.
( Mu se m a î aflae î n staepînirea Fundului.)
§. 28. (24) Use casse în S u c e a v a (în uliţa cea

mare, ce ducea drept la cetate).
în dar dela ION CiEMvERSAN, şi dela STANA, so-

ţiea lui, pr'en uricul de'n 1448 (fserse însemnsetura lunei).
Astse casse a fost scutitse de bir şi beilic, pre'n hri
sovul luî BOGDAN E..VODM, de'n 10, Ianuariu, 1451.
( M u s e n i » • aflse î n s t s e p î n i r e a F ' u n d u l u i . )
§ . 2 9 . (25) Use vie de 5 p o g o a n e (pe dealul

Hîrlseuluî, în Moldova).
Astse vie şî-a însuşiţ'o mînsestirea pre'n schimb cu
ŞTEFAN V O D T E c e l l MARE; âdecse: mînsestirea a dat
luî ŞTEFAN V O M E : Comarna (prisacse la Boho-
tin), carea o avea în dar dela CUNSTANTIN ORIŞU,
pre'n uricul de'n Ianuariu, 1 4 5 3 (diua lunei nu este în
semnata?); ear' ŞTEFAN VODiE a dat mînsestiris pre'n
uricul de'n 1 6 , Mârţiu, 1 4 9 0 , acelle 5 pogoane de vie,
ce le cumpserase ell de altmintre pe'ntru mînsestirea:
Putna, cu 2 6 0 fl. tsetsersescî dela B I L I C , TOADER şî
DUMITRU RiEUL de'n Hîrheu, dela ION DISPOTUL
de'n B o s a n c e a şi dela ION fiîul luî R J E C I U L O V d e ' n
Miletin.
Deci darse eu voîu însemnă de aci nseinte astse vie
de 5 pogoane, pe tot locul, uude va veni nseinte, c a d se-
r uit se de csetae CUNSTANTIN ORIŞU, csecî pe'ntru
prisaca dseruitse de csetrse ell a csepsetat mînsestirea viea
aceasta.
< Sfn s e m a i aflse î n S t s e p î n i r e a F ' u n d u l u i . )
§ . 3 0 . (26) B o r g i n e s c i î (sat).
Nu se scie de csetrse cine vor fi fost dseruiţî mînse
stiril. Atîta se scie, cse ŞTEFAN VODÊ cell MARE în
hrisovul de'n 3 1 , August, 1 4 5 3 , pre'n carele scuţescepre
B o r g i n e s c e n î de tot felîul de bir, de podveda, de bei-
lfcuri şi sselsehoriî, îndsetorîndu-î, ca numaî sse meargse
la oaste, cînd va cere trebuinţa sse-î chîeme la rsesboîu
asupra duşmanilor ţseriî, numesce satul BORGINESCIÎ
propietate a mînsBstirii M o l d o v i ţ a .
70 (Mîngestirea Moldoviţa.)
§. 31. (27) S î n g u r e n i i (satînţinutul: Chi- fi

ghiac). fi
§. 32. (28) F i n a ţ u l lui Brumar. o
§..33. (29) P r i s a c a lui Brumar.
§• 34. (30) B l e s c a t u l - m a r e (helesceu). s î1
<D fi
§• 35. (31) B l e s c a t u l - m i c (helesceu). <t3
fi
•'§• 36. (32) B u d o e a l a (helesceu). 00 co
§• 37. (33) B u d o e a l a (pserseti). OS o>
§. 38. (34) S i c r i u l (helesceu).
O
§. 39. (35) C o t u l P r u t u l u i (pseraeu).
a
§. 40. (36) V u l c a n (pserseu).
( « a s e i r i a l aHae î n s t a e p î n i r e a F u n d u l u i . )
§. 41, (37) Bselţaţiî (sat la Cîrligseturse).
în uricul luî ŞTEFAN V O M cell MARE de'n 8,

Ianuariu, 1473, se în înseamnse şi „Bse 1 taţii" ca dse
ruit! de csetrse dînsul mînsestiril M o l d o v i ţ a . însse ION
IORDACHE ne spune într' use adeverinţse datse în scris
la 20, Iiiliu, 1689, tipseritse în U r i c a r l u l Dlui A.
VICKENHAUSER la faţa 112, cse Bseltaţii ar fi dse
ruit! mînastiriî M o l d o v i ţ a de csetrse boîserîul: N. RE-
NEA pre'n t e s t e m î n t , însse nu se înseamnse necî anul,
necî dina, de'n care ar fi dsetat acell testsemînt.
Acum pe cine sse piinem ca dseruitorîu all Bsel
ţ a ţ i î or? pre ŞTEFAN V O M ? or! pre boîserîul N.
RENEA? Eu, de'n parte-mi, puîu pre boîserîul N. RE-
NEA, de'n acea simplse câusse, ca sse-1 pot aşedi. şi pre
dînsul în P o m d l n e c u l binsefsecsetorilor bisericeî drept-
credincloase rsesseritene de'n Bucovina; eseci ŞTEFAN
VODÊ are şi alte moşii şi proprietseţî dseruite la maî

multe mînsestirî, pe'ntru, carile me'ritse sse fise scris în
pomeTnecul binsefsecsetorilor bisericeî bucovinene cu lite
re de c e l l e mari de âur! ear' boîserîul N. RENEA
are numaî Bselţaţiî dseruiţî; apoi poate cse ell necî n'a
avut maî multe proprietseţî de cît Bselţaţiî, şi atuncî
darul luî este, ca şi cei doi de nari aî vseduveî de'n
Evangeliu; csecî ell a dseruit tot, ce a avut! pre cînd
STEFAM VODiE dseruiâ numaî de'n prisosinţa averii
salle!
( S u s e m a i aflse î n s t s e p î n i r e a fundului.)
O b s s e r D s e c i u n e . A i c i s'ar cuveni sse puîu sub § . ş i S a s c î o a r a

( u a cîmpie lînga? satul C o s t î n a , aproape de Suceava)
carea o dărui mînaestiriî Moldoviţa, ŞTEFAN VODiE
c e l l MAEE pre'n uricul de'n 15, Noembre, 1499. însa?
totuşi nu o puîii sub §., pe'ntru ca? asta? proprietate a vîn-
dut'o mînastirea Moldoviţa boîa?rîuluî IONAŞCUL ISM-
CESCUL cu 100 de lei moldovenesc!, pre'n uricul de'n 1,
Iulitt 1714. Ear' IONASCUL I S ^ C E S C U L o da?rui dupa?
aceea l a mînastirea H i ş e s e i i ^ p r e ' n uricul de'n 14, Maîu,
1737, deci o voîu însemnă cu § . la mîna?stirea Ilişesciî.
Acum de aşu însemnâ-o s.ub §. şi aicî şi a c o l o : atuncî la în-
şiraclunşa proprietăţilor s'ar pune asta? proprietate de doue
orî, şi aşâ ar eşi dupa? numa?r cu iia? proprietate mal mult
decît ar fi întru adeva?r. *
Dar' vine acum întrebarea: c u m s'a putut întîm-

p l â , c a m î n a ? s t i r e a M o l d o v i ţ a sa? v î n d ă ? p r o p r i e
tatea „Sa?scioara," cînd este sciut, ca? proprietăţile
mîna?stirescl, bisericescl şi episcopescî nu se pot v i n d e ,
necî înstrăina, necî dupa legile civile, necî
d u p a c a n o a n e l e b i s e r i c e s c ! . Aşâ este; î n s a chiar şi
în d r e p t u l f i r i ! î n c a se afla u a lege, carea d i c e : „ L I P S A
ŞI NEVOEA F R Î N G E L E G E A . " Şi chiar aeeasta s'a întîm-
plat şi mînsestiriî Moldoviţa. Âdeca? la anul 1711 isbucni

raesboîul cell cumplit între P i E T R U I. împaeratul Muscalilor,
şi între T u r c i
DUMITRU CANTEMIR V O D ^ îşî propuse sa? scoată?
Moldova de sub Turcî, şi sa? o puîa? sub scutul şi apa?ra?-
mîntul Muscalilor. D e c î fa?cu în asta? privinţa lega?mînt cu
P i E T R U I. împaeratul Muscalilor, şi apoî îşî întruni ostile
cu alle luî. Ba?ta?liea cea vestita? între Muscali şi între Turci
se fa?cu la S t a ? n i l e s c î lînga? Prut de'n sus de H u ş i , în
9, 10, 11, Iulifi, 1711. Muscalii pierdură? ba?ta?liea, ra?scum-
pa?rara? pacea cu banî, şi cu sculele (odoara?le) preţioase alle
împa?ra?teseî musca?lescî CiETiERINA, apoî se duseră?
acasă? în ţara lor musca?leasea?. Turcii dupa? aceea, întru
ra?sbunare, pe'ntru ca? CiENTEMIR V O D i E ţînuse cn Musca
lii, puseră? ţara sub foc şi sub săbie, o pra?dara? cu totul,
maî cumplit, decît l o c u s t e l e , ciuma şi f o a m e t e a , şi,
înca? peste aceea, degera? voe luî POTOŢCHÎ, generarîuluî
leşesc, sa? ernede cu oastea în Moldâviea pe chieltueala ţa?ril.
Dar' scoaterea chîeltuelelor oştiî leşesc! erâ împreunată? pu
rurea cu stoarceri, jacuri şi pra?da?rl fa?ra? nrârgînî: tica?-
l o ş i e a , sa?raeciea, l i p s a de t o a t e mijloacele vie-
ţ e î , şi chîar nesegurînţa v i e ţ e î ' se întinseră? preste
toata? ţara, ca ua? c i u m a ? s t e r p i t o a r l a ? , âşâ cît oamenii
murîaii de foame, saarmâniî! Asta? ticaeloşie ţîmi maî mulţi
ani. Nime de'n locuitori, nu maî putea asciiltâ de necî fia?
porunca? Domneasca?, ca sa? l u c r e moşiile boîa?rescî
şi mînâîstirescî, bi ifiae-care ca?utâ sa? se poatai sca?pâ
de moarte, ma?car cu vieaâ. D e aceea şi boîaeril, şi mîna?-
stirile înca? paetimîaii de asemene, şi erafi lipiţi pa?mîntuluî.
De'n astee stare a lucrurilor ne vom put6 închipui uşor de
unde; a venit acea stare înfiora?toarîa? a mîna?stiril M o l d o
v i ţ a , carea mâ?car ca? pe acell tîmp avea c i n c î - d e c l ş i
patru de proprieta?ţî, şi numaî patru-spcee-dece
ca?Iuga?rî; WtuşI se îngropase în da?toriî, şi cu toate
acellea tot erafi câ?luga?ril şa? moara? de foame! — Eata?
pe'ntrîi aceea au fost eî nevoiţi sa? vîndă? proprietatea
S a ? s c i o a r $ c u încuviinţarea MetropolituM!
§. 42. (38) P i t i n a (sat lîngse rîul: „Başa," între pse-

dure şi între baltse).
Astse proprietate a csepsetat'o mînsestirea dela Vi-

sternicul IEREMIEA, şi dela Vornicul GÎORGÎU, în
scliimb pe'ntru O s t s e p c e a n a - j u m s e t a t e , pr'en uricul
de schimb de'n 4, Faur, 1522. O s t s e p c e a n a o avea
mînsestirea în dar dela ION ARMENCINUL pre'n uricul
de dseruire de'n 8, Ianuariu, 1473. Ear' P i t i n a o aveau
acei boîserî ca proprietate cumpseratse dela ION SCRII-
TORÎUL (Logofsetul) cu 350 fl. tsetsersescî.
( M u s e m a i aflse î n s t s e p î n i r e a V i i n d uluit. )
§. 43. (39) Use moarse (nu se spune: unde?)
în dar dela boîserîul TOTRUŞAN C î n c e l l a r iul,

pr'en uricul de dseruire de'n 24, Maîu, 1589.
( X u s e m a i aflse î n s t s e p î n i r e a f u n d u l u i . )
§. 44. (40) U n pserseu (de'n sus de Baea).
în dar dela PÊTRU RÂRESU V O M E , pre'n uri

cul de dseruire de'n 17, Şeptembre, 1545.
( M u Se m a i aflse î n s t s e p î n i r e a V n u d u l u i . )
Obsaerbseclulie. Acest p a r a i îl dăruise maî d e ctemult ŞTE

FAN VODiE c e l l MARE la mînastirea N e a m ţ u l , c a sae
poată? l a s â apa de'n rîul M o l d o v a . Acum PiETRU VI.
R A R E Ş U YODM îl daruesce mînastiriî M o l d o v i ţ a , şi mî
nastirea N e a m ţ u l o despagubşsce pre'n alt pamînt.
§. 45. (41) Sselêescii (sat).

§. 46. (42) Or ic o v u l (helescea).
§. 47. (43) B se 1 se ce an a - jumsetate (sat lîngse he-
lesceul Covur).
§. 48. (44) Use moarse (de'n jos de morile dela

Baea).
Toate aste proprietseţî de sub § § . 45, 46, 47, 48,

sînt dseruite de csetrse PÊTRU VI. RAREŞU VODÊ,
pre'n uricul de'n 25, Maîu, 1546.
( M u s e m a i aflse î n Stsepînirea F'undului. )
Obsserbaecîunea I-a. Stsepînirea niînastiriî preste celle 4

proprietăţi de sub § § . 45, 46, 47. 4^, se întări d u p a aceea
şi de c a t r a NICOLAÎU RLEUROCORDAT V O D . E pre'n hri
sovul de'n 25, Iuliu, 1714.
Obsaerbsecîunea a 2-a. Se vede, c a trebuie s a fia doiie
sate deosebite, numite B a l a c e a n a ; cacî la mînastirea
I l i ş e s c i î î n c a v o m afla un sat numit B a l a c e a n a , dă
ruit de c a t r a b o î a r î u l IONAŞCUL ISiECESCUL, pre'n uri
cul de'n 14, Maîu 1737.
§. 49. (45) F o l t e s c i î (sat).
Nu se scrie de cine sse fise dseruiţî, şi în care an?

Dar' în hrisovul luî MIHAÎU RÊCOVIŢvE VOD.E de'n
7, pecembre, 1727, pre'n care dse voe locuitorilor de'n
F o l t e s c î , ca sse lucre şi viile acellor locuitori, carii
fugfserse de acolo pe'ntru tulburserile de pe atuncî, se
dice cse acest sat erâ proprietate a mînsestiril M o l d o v i ţ a .
( M u s e m a i aflse î n s t s e p î n i r e a F u n d u l u i . )
§. 50. (46) T o d e r e s c u l (munte lîngse muntelele

Rserseul).
în dar dela V s e t a v u l - m a r e GRIGORIU UDREA,
nu s e
care îl avea ell dela BOGDAN III. VOD^V C în
seamnse nici anul, necî luna, în care s'a dseruit).
( S e aflse î n s t s e p î n i r e a F ' u n d u l u i . )
§. 51. (47) L o do şina (psedure lîngse satul V se cu

l e s ci îl.
§. 52. (48) Cebselseul (helesceu).
§. 53. (49) Maî multe bselţî (de'n jos de satul
Siriceniî).
Aste trei proprietseţî de sub § § . 5 1 , 52, 53, sînt dse-

ruite de csetrse BOGDAN IV. YODM pre'n uricul de'n
20, Maîflţ 1570.
(Nu s e m a î afla? î u s t a e p î n i r e a F u n d u l u i . )
§. 54. (50) Corlseţellul, sau C o r l a t a (sat lîngse

rîul M o l d o v a în ţinutul S u c e v e i ) .
Astse proprietate şî-a insuşit'o mînsestirea pre'n c u ru

pse r set urse, şi âdecse:
1. Una a opta parte şi 5 case, şi 1 moarse dela
ION IS^CESCUL cu 183 fl.,'pre'n cuntraptul
de'n 26, Faur, 1577;
2. Una'a patra parte dela ŞTEFAN D A S C Ă L U L ,
cu 37 V, de taleri, 9 fl. unguresci, şi 180 fl.
tsetsersescî, pre'n cuntraptul de'n 22, Maîu, 1587;
3. Una a opta parte dela T u r c u l şi dela Tu-
dosca, femeea luî, cu 250 fl. tsetsersescî, pre'n
cuntraptul de'n 22, Maîu, 1587;
4. Una a opta parte dela boîseriul ION ROŞCA,
cu 250 fl. tsetserescî, pre'n cuntraptul de'n 22,
Maîu, 1587.
Pre'n urmare a cumpserat mînsestirea preste
tot de'n satul Corlata ori Corlseţellul '/» pserţî.
( U n s e m a i aflae î n s t s e p î n i r e a Fundului.)
Onsserbseciunea l-a. Stapînirea mînastiriî preste asta pro

prietate se întări d u p a aceea de c a t r a CUNSTATIN MO
V I L A YODM pre'n hrisovul de'n 10, Maîu, 1609,
O b s i a r b a c i u n e a a S-a. Pe'ntru proprietatea C o r l a t a a purtat
mînastirea doiie procese, â d e c a :
1) Spatarîul GÎORGÎU CENTÊCADINO voîâ s a îae
ua parte de'n asta proprietate mînastireasca. î n s a
GRIGORIU GHICA VOD^C întări dreptul de stapînire
all mînastiriî pre'n hrisovul de'n 11, Ianuarîu, 1738.
2) Redeşîî megieşi raşluîau de'n partea mînastireasca a
Cor la tel. însa CUNSTANTIN MIHAIU" GEHAN
P ^ C O V I Ţ ^ VOD2E, trimete pre'n hrisovul de'n 25,
Iuliti, 1751, pre Ş T E F A N HERMEDIUL, s a faca mî
nastiriî dreptate şi hotârnic la proprietatea: C o v i a t a .
§. 55. (51) ,U se mo ar se (de'n sus de B a e a pe

Topliţa.)
Cumpseratse dela N i c o ar se şoltudul dela Baea, cu
30i de taleri de argint, pre'n cuntraptul de'n8,Maîii, 1592.
( S e aflse î n s t s e p î n i r e a f u n d u l u i ).
§. 56. (52) U n schit şi n i s c e poene (pe mun

tele: R ser seul.)
în dar dela S^RÊFIM fLEGIUL, damastrul, pre'n
uricul de'n 26, Şeptembre, 1756.
( Sfu s e m a i aflse î n s t s e p î n i r e a f u n i l u l u i ) .
§. 57. (53) Use v i e de 12 p o g o a n e (la Crucea-

de-sus, în Moldova în ţinutul Putneî.)
Dela ŞTEFAN BODE, şi âdecse: 6 pogoane cum-
pserate cu 228 de lei moldovenesc! în argint; ear' 6 dse-
ruite de csetrse ŞTEFAN BODE, pre'n cuntraptul de'n
30, Şeptembre, ,1758.
( K n s e m a i aflse î n s t s e p î n i r e a fundului ).
§ . 5 8 . ( 5 4 ) Un psemînt p u s t i u d'e4ViPogoane
(în Moldova în ţinutul P u t n e l la Cru-
c e a - d e - s u s , lînga? viea, ce o avea dela
ŞTEFAN BODE.)
în dar' de TEOFIL, Egumenul mînsestiril Bogdana
de'n Moldova, pre'n uricul de'n 10, August, 1773, îfifSse
tdtuşî cu îndsetorirea, ca Egilmenul dela Moldoviţa sse
dea în primsevara urmsetoarîse (1774) Egumenului dela
Bogdana doue epe.
( S u s e m a i afla» î n s t s e p î n i r e a F u n d u l u i ).
Ofosserbaeciunea j_ a # Acestea sînt celle 5 4 de proprietăţi

avute şi stapînite de c a t r a mînistirea M o l d o v i ţ a , de'ntre
carile 18 se afla însemnate în p r o t o c o l u l împărătesc
4
d e d e m a r c a r e î n t r e M o l d o v a ş i B u c O v i n ' a , şi â d e c a
9 c â a f l a t o a r î e ear* 9 c a nea»fl«it'oarîe" i n i sfepînlfeal
Fundului Religiunarîu, ear' 36 nu se îndeaiBus& d e
loc în p r o t o c o l u l î m p ă r ă t e s c , se afla î n s a uricele şi-
hrisoavele Domnescî de dăruire şi de întaritura. De'ntre
care 36 de proprietăţi se maî afla în stapînirea Funduluf
numaî doiie, â d e c a C o r l a t a saii C o r l a ţ e l l u l , şi p o e n e -
ie Rarâuluidcşrmistairi^6mnat'înpr6t^6olulîmpaiîrsetese;
1 1
Cit âu trebuit s * fia de mari toate #4? pîfcpridtaţtfe
luate laf usalata, ne vom pu<& închipui mmăt âprOpiaŞ^
d a c a vom socoti, c a numaî pădurea^ dela doue proprietate
â d e c a de la V a m a şi M o l d o v i ţ a , avea u a întindere de
15,237 de falcî şi 27 de stînjinî (saii 43,882,587 de
stînjinî) pătraţi.
l
O t â s a 3 r b a ? c i u r i e a ' â fi-a. A i c î m a părăsesc" alte urice şi urasoa- -
1 ;
ve Doiniiesei dfe dăruire şi de mtaritrîra alle propîîeta^?dr
(
cellbtalâlte 28 de mînastirî, fiind c a *dn1tfl 1 d e " * Wri<Jkr¥ttl
!
D M Ai VICKENHAUSER ce s'a publicat pîn aciuap cuprinde
numaî liricele şi hrisoavele atingatoarîe de" proprietăţile mî
nastiriî M o l d o v i ţ a . Decî de aicî înainte nişe-voîu ş;erbr
numaî cu E s t r a s u l d e ' n p r o t o c o l u l î m p ă r ă t e s c , fin
78 (Episcopfea Rsedseuţilor.)
Ş e m a t i s m u l d i e c e s a n a l l B u c o v i n e i d e ' n 1864, cu
C a l i n d a r î u l B u c o v i n e i d e ' n 1865, şi cu S u m a r î u l -
Caţastral d e ' n ,1865, despre mărimea moşiilor
F u n d u l u i - R e l e g î u n a r i i i de'n B u c o v i n a ,
II. Episcopiea Raedaeuţilor (1402).

, , § . 5 9 . Intemeîsetorîul astei Episcopii.
Astse episcopie a întemeiat'o evlseviosul şi marele
Domnitorii! all Moldovei: ALESANDRU V O M c e l l
BUN, la anul 1402, de'mpreunse cu episcopiea dela
R o m a n , cu scop ca sse aibse Episcopî de ajuns pe'ntru
sfintele pompe, cu carile voia de os'semintele Sfih-
tului IOÂN NOUL, care le cumpserase dela negustorii
de'n .Ţrsepeûnţa, şi le adusese în Suceava.
; Şi apoî şi
pne'ntru Iseţirea relegiossetseţiî şi uşurarea administrsecîuniî
bi&e'riceî. de'n Bucovina, fiind cse Metropoliea avea destullse
ocupseclune cu purtarea de grijse de administrsecîunea
g%%ei&l'sb a bisericeî de'n toatse Moldova, Bsessersebiea
r
şi Bucovina.
Astse Episcopie şi-a avut reşedinţa la R se d se u ţ î
într'un rsestîmp de 381 de anî, âdecse dela 1,402—1783,
cînd se strsemutse la Cern.seu ţ i , laCsepitala ţseriî, unde
reşede şi pînse astse-dî, şi unde chiar acum (1864) i-s'a
început didirea Unui pselat reşedinţial foarte msereţu, pe'n
tru a' cseruî didire s'a preliminat la întreprindsetori pe
decurs, de 7 ani de dille, în care rsestîmp are sse fifş
gata, use şumse de 721,521 fl. vsel. aust.; (poate însse
pînse în; urma urmelor sse se suîse cu mult maî sus.)
Gu toate cse Episcopfea s'a mutset la Cernseuţî, to
tuşi îşî psBfctreadse predicatul csenonic, de E p i s c o p i e a
Rsedseuţilor.
(Episcopiea Rsedseuţilor.) 79
O b s s e r b s e c i u n e . A s t a Episcopie aii pastorit'o dela venirea Bu

covinei sub Austriea (1777) şi pîna? astavdr (1865) urmă
torii Episcopî:
.1) DOSITEÎU de HEBESOUL . 1789. .
(Sub acest Episcop s'au desfiinţat celle 21 de mînsestirî
în Bucovina, şi de'n proprietseţile lor s'a întemeiat F u n d u l -
relegiunarîfi.
S'a înfiinţat un Seminarîu clerical dupse metoda vechîse
de învseţseturse teologica; pe scurt, şi pe uşor, carea şî-a avut
locaeletatea la mînsestirea Sîntuluî Mare Mucenic GIOKGÎU dela
Horecea de lîngse Cernseuţî pe, malul drept all Prutului, într'un
loc foarte frumos, pînse la 1800, atuncî s'a atraemutat la Cer
nseuţî (cum se spune.)
2) DJENHL de V L Â H O V I C Î U . . . . . 1789—1822.
(Sub acest Episcop s'a înfiinţat un Fiuid' pe'ntru sseraeî
cam pela 1798.) '
3) . ISJ3IE de B i E L ^ Ş E S C U L . . / V . . . 1823—1834.
(Sub acesta s'a întemeiat I n s t i t u t u l teologic de'n .
e r l
_ „ Cernseurtî, şi S e m i n a r t u l , la anul 1826.) •^f'^ ^-f f^fi
€) (iUGENIU'HACMAN . . . . / . . 1835— " " " " ^
(Sub arhipsestorinţa Escelinţeî salle, EU&ENIU HACMAN,
Episcopului Rsedseuţilor dela 1835 încoace, s'aB fsecut foarte
mari şi fericite îmbunsetseţirî în biseriese, şi maî ales în privinţa
clerului. Aşâ profesorii de teologie aveau de'ntru 'nceput (pare-
mi-se) leafas numai de cîte 300 fl. m. c. pe an; vseduvele preu-
tese, dupse moartea soţilor ssşî raeniîneau, aşâ, dicîpd,in drum,
cu fsemilie-şi cu tot, fserse ne6î un ajutorîu ; preuţii înşi-şi aveau
prea p'uţîri ajutorifî. Escelitaţa' sa a mijlo6it 'pe'hiiru; profesorii
de teologie dupse aceea de tise cam datae leafse d£ cîte 800, fl.gi
pe lîngse aceea şi cîte 80 fl. ca bani de c u a r t i r pe an; ear'
dupse aceea mai tîrdiu (dupse aniil 1860) 'feafse de 1200 fl. pe an,
cu dreptul de şerbiţu numaî de 30 de ani şi cu decenii, cresese-
ţive pînse la 1600 fl. v. a. pe an; pe'ntru preutesele vseduve a
mijlocit pensiuni cuviincioase de cîte 120 fl. v. a. pe an şi maî
mult; asemene şi ajutoarie de educseeîline pe'ntru orfanii rsemaşi
de preuţii rsepseusaţî; pe'ntru preuţî a mijlocit lefe cuviincioase,
ca sse aîbse cu ce trsei şi sse-şî poatse cseutâ cu scumpsetate de
şerbiţul preuţesc şi de învaeţsetura poporului. ""
Escelinţa Sa a întrodus la anul 1849 limbai rumîneascse

la rnsţitutul teologic de'n Cernseuţî ca limbas, în carea sse se
propun» toate sciinţele teoWgice, fiind cse pînse atunci acelle
sciinţe se propuneai! în limba Isetinse' şi în cea nemţeaseae, cari-
80 (Episcopiea Rsedseuţilor.)
le aduceau prea puţin folos pe'ntru preuţii ce învseţarse pîna?

atunci, fiind caş ravseţaeturile morale şi psestorale înveeţate în
limbi staeine le venia foarte cu anevoe sa? le propuîee apoi po-
, .porenilor în limba lor. Ba încse rasul erâ şi maî mare, âdecse mulţi
credeau (de'n nesciinţa sa), ca? în limba rumînse nu s'ar pute
propune sciinţele înalte teologice, şi de aceea despreţuîaiî limba
rnmînse, ca ua? liinba? saeraca? şi nedesvoltata?: drept aceea pre'n
, îmbucurastorîul sporîu, ce se face în sciinţele teologice, propuse
'într' astse limba? dela 1849 încoace, s'au vindecat oamenii şi de
acea rsetsecire.
Sub arhipsestorinţa Escelinţeî salle s'afi înfiinţat scoală
normate naecîunalse dela Ş i r e t , şi cea dela Cernaeuţî; gim-
nasiut nsecîunalplinariu dela S u c e a v a , şi scoală realse plinaiîa?
nsecîunala? de'n Cernsenţi; s'a didit şi s'a sfinţit msereaţa bise-
ricse castedralae, de'n Cernasuţî, şi acum se didesce şi msereţul
pselat pe'ntru reşedinţa episcopeascae.
Tot sub paestorinţa Escelinţeî şi înalt Prea Sfinţiei Salle,
EITGENIÎJ HACMAN, Episcopul Ra?da?uţilor, s'au întemeiat de'n
Fundul-Kelegrunariu 30 de stipendie de cîte 84 fl. şi de cîte
' , ' 4 2 0 % v. a, pe an pe'ntru învseţseceii gimnaesialî de legea drept
•jêfflhcîoasse rSeşariteanse, cariî au^ de gînd sse între în starea
; ; preoţeasca? ţ 35 de stipendie <J6 cţte 63 A. v. a. po an pe'ntru
. , .. , jînsfseţaiceil de dşescselie; mai multe stipendie de cîte 500 fl. v. a.
[" ' . pe an pe'ntru candidaţii de profesura? la gimnasiul dela Suceava,
ia scoală realae şi praepasrîndalse de'n Cernasuţi şi leafa? pe'ntru
caetedr» de limba îi literaetura mmînae la gimnasiul plinariu
de'n Cernseuţi.)
ş e p t e p r o p r i e t s e ţ i s t s e p î n i t e d e cse
Cele
AR.se E p i s do p 1 e a R se d se u ţ i 1 o r; d a t ă u r i c e l o rşi
ittmele d s e r u i t o r l u l u i .
§. 6-0. (1) R s e d s e u ţ i i (oraşu).
§. 61. (2) C o s m a n u l (sat).
§. 62. (3) L s e s c h î u c a sau S â d o v a (sat).
§. 63. (4) S u l x o v e r c a (sat).
§ . 6 4 . (5) C l i v o d i n u l (sat).
§; 65. (6) D a e v i d e s c i î (sat).
•''§. -6&n(f7) R o h o s n a (un fînaţft de 25 de fselcî şi
1513 stînjini (sau de 73,513 stinjinî) pse-
traţl, şi use cîrcimse):
(Episcopiea Rsedseuţilor.) 81
Toate şepte dseruite de csetrse ALESANDRU I.

VODTE c e l l BUN, pre'n Uricul de'n 8, August, 1420,
cum stse însemnat în protocolul împsersetesc la numerii:
241 si 242.
( S e aflse t o a t e ş e p t e î n s t s e p î n i r e a F u n d u l u i a f a r s e d e
Roliosna ).
Obsserbteclunea i-a. în E s t r a s u l de'n p r o t o c o l u l împă

r ă t e s c , şi în C a l i n d a r î u l b u c o v i n e a n sta anul d ă
ruirii 1520; însa aceasta nu poate ii adevărata, fiind ca
pe atuncî n'a fost n e c î un A L E S A N D R U VODÊ Domnito-
rlu, ci a fost Ş T E F A N VI. V O D ^ ; fiîul luî B O G D A N III.
VODÊ P O N I V O S U L : deci d a r a trebuie s a fia anul 1420,
c a c î pe atunci a domnit Alesandru, a d e c ă dela 1401—1433.
Obsserbseciunea a »-a. P e locul unde a statut reşedinţa Epis
copiei şi biserica eî, începînd dela 1402 încoace, se vede c a
a trebuit s a fia fost mînastire mal înainte î n c a de'n tim
purile celle maî vechie, fiind c a acolo se aiia înmormîntaţî
unii Domnitori aî Moldovei, carii au trăit şi au rapausat
maî nainte de anul 1402, în carele s'a întemeiat Episcopiea.
A p o î este sciut, c a Domnitorii şi familianţiî lor se înmor-
mîntaîi numaî pe la mînastirî şi pela Episcopii.
Domnitorii îngropaţi la R a d a u ţ î * ) sînt următorii:
1.. L A Ş C U L V O D , E , r a p a u s a t la . . . . . . 1366
2. B O G D A N I. V O D i E (fiîul luî Lascul V o d a ) ra
pausat la . 1372
3. ROMAN I. V O D i E (fiîul luî Bogdan I. V o d a ) '
, rapausat la 1392
4. ŞTEFAN I. YOBM (fiîul lui Romaii I. V o d a )
rapausat la 1398
"Ţa B O G D A N H. V O D , E : all treile fiilu all luî A L E S A N -
*) înscripcîunile de pe pîetrile mormîntale alle Domuitorilor Mol

davi îngropaţi la mînsestirea Rsedseuţilor, mi-le-a împsertseşit
?
Domnul Secretarul FRÎNCISC ADOLF VICKENHAUSER pe'n
tru care bunsevoinţse i-se aduce aici multsemita cuviincioasa?.
8
82 (Epiâcopiea Psetrseuţilor.)
PRU V 0 D ^ , «; : e II BUN, şi tata?l lui Ş T E F A N V. VOD-E

c e l l M A R E . . . A c e s t Bogdan Voda? n'a murit de moarte
fireasca?, ci a fost omorît la 17, Optombre, 1451 la
satul R u ş e n i î - d e - j o s de csetrse unul aşâ numit:
P i E T R U V. ARON, carele înca? se diceâ a fi fost un
•;.•.•<:-fiîft d e ' o - f l o r i safl d e d u p a ? g a r d all luî Alesandru
dru I. Voda? cell Bun. Pe acest Pa?truV. Voda? Aron
l'a învins apoî Ştefan V. Voda? cell Mare în 12 Aprile,
1456, la Doljescî în Moldova, şi î-a luat Domaîea.
III. Mînastirea Paetraeuţilor (1456).

§. 67. I n t e m e i s e t o r î u l a s t e î mînsestirî şi în
demnul întemeîsecîunii eî.
Mînsestirea Psetrseuţilor a înţemeiat'o ŞTEFAN VO-

DiE c e l l MARE la 27, Iiiliu, 1456, pe'ntru cselugseriţe,
cti scop, ca sse fise Un felîu de spital pe'ntru ostaşii ceî
rseniţî în multele rsesboaîe, ce le purtă, şi apoî şi pe'n
tru ca pre"n aceea sse-şî descopere mulţsemirea csetrse
Dumnedseu , pe'ntru cse î-a ajutat sce învingse pre PiE
TRU V. VOILE ARON la 12, Aprile, 1456 la Doljescî,
şi sse-şî rsecîscige tronul pserintesc (all luî Bogdan II.
celluî omorît de csetrse acest Psetru Aron)^
©fosaerbaecîune. GÎORGÎU ŞINCAI în eroniea sa la anul

1458, şi A U G . TREB. L i E U R I A N U L în isti>weâ Romanilor,
dic, ca? Ş T E F A N V . VODÊ ar fi învins pre P.ETRU V.
A R O N în anul 1458. însa? uricul pre'n carele da?ruesce Şte
fan dofie sate la mîna?stirea P a ? t r a ? u ţ i l o r , este da?tat de'n
27, Iuliu, 1456: tot aşâ scrie şi DUMITRU CANTEMIR
V O D ^ în istoriea împa?ra?ţieî turcesc! la faţa 6 7 : d e c ! dara?
;i ejţşşica greşesce cu d o ! anî în privinţa începutului domnin-
luî Ş T E F A N V . V O D ^ E c e l l MARE,
(Mînsestirea Putna.) 83
C e l l e doiie proprietseţî avute si strepînite

de mînsestirea Psetrseuţilor.
§ . 6 8 . (1) Psetseuţil (sat lîngse Suceava).

§ . 6 0 . (2) Mi vo v e n i i (sat).
Amîndoue dseruite decurse ŞTEFAN VOD.E c e l l

MARE, pre'n uricul de'n 27, Iiiliu, 1456, cum stse în
semnat în protocolul împsersetesc, la numserul 40.
{
~° ( S e aflse a m î n d o u e î n s t s e p î n i r e a F u n d u l u i ).
IV. Mţnaestirea Putnei (1466).

A
§. 70. I n t e m e î s e t o r î u l mînsestiriî Putna şi

î n d e m n u l de'n care s'a înfiinţat.
Mînsestirea Putna a început a o didi ŞTEFAN V.
V O M c e l l MARE, la 10, Iuliu' 1466, şi a sfmţifo la
3, Şeptembre, 1470. La sfinţire au fost Metropolitul,
Episcopii, prûţi şi cselugserî, cu numserul 64, îmbrsecaţî
t6ţî în ornate bisericescî. Mînsestirea aceasta ia înfiinţat'o
Ştefan Vodse cu scop, ca parte sse mulţsemeasese luî
Dumnedseu, "ipe'ntru cse î-a ajutat sse pedepseascse pre
ssecuiî de'n AJrdeal pe'ntru ajutorîul, ce-1 dseduserseeî lui
RADUL VODM Domnul Rumînfeî în cuntra luî ŞTE
FAN, şi pe'ntru cse asemene îi ajutase provedinţa, sse
rsecîscige însepoî cetseţile H i l i e a şi A l b a dela Marea-
neagrse; care le dseduse Ungurilor Psetru V. Vodse -maî
nseinte; ear' parte pe'ntru ca sse-şî aibse acolo scseparea
cînd ar* •fiprigonit de soartse şi de duşmani precumpeni-
torî. De aceea este şi fsecutse astse mînsestire între munţi
la un loc preeît de încîntsetorîu la privire, pre atîta, de
uşor de apserat, pe'ntru strînotoarea, în carea se aftse.
84 (Mînsestirea Putna.)
Apoî şi turnul cell didit tot de'n peatrse cîoplitse, carele

custse şi pînse astse-dî, este foarte tare, şi potrivit de a
se apserâ, cu segursetate de'ntr'însul.
Trsedsecîunea vorbalse a cselugserilor spune cse Şte
fan Vodse fsecuse biserica mînsestiriî Putneî aşâ de fru-
moasse şi de preţios înfrumseţatse, cît şi pe de'n lontru,
şi pe de'n afarse erâ maî mult âur msesiv, gros, decît
âltfelîu de dugrsevealse. A dat Ştefan Vodse şi 6 f^snice
toate întregi de argint curat dupse toatse mserimea şi gro
simea lor, dar acellea le-a luat apoi maî tîrdiu unul
de'ntre fiii luî Psetru VI. Răreşti, şi a pus în locul lor
altele numaî de spijse, carile apoî, le topirse csehigserii
maî tîrdiu şi le piiserse la mseteriea unui clopot, ce se
stricase, ca sse fise mai mare.
In cripta de'n biserica mînsestiriî Putna se îngropa-
rse dece însi de'n fsemfliea şi urmaşii lui Ştefan Vodse,
cu celle mai preţioase odoarse (de âur, de msergseritarie
şi cu tot felini de pietri scumpe): de aceea şi fuserse
sparte mormintele lor în doue rindurî şi prsedate de toa
te acelle rjpreţiossetseţi. Aşâ se spune, cse ViESILIU
V O D T E , L U P U L ( 1 6 3 4 — 1 6 5 4 ) a stricat toatse mînsesti
rea de'n temelie, afarse de turnul cell întserit, şi a înce
put a o didi de nou, dicînd cse vre, vedî Doamne, sse o
facse mai frumoasse; însse abîâ o aduse pine la ferestri,
fi atuncî îşi pierdu Domniea, şi mînsestirea rsemase neis<-
prsevitse încse cîţl-va ani. Dupse aceea o prsedse TLMUŞU,
filul hanului tsetsersesc, şi ginerele lui Vsesiliu Lupul, la
anul 1 6 5 4 , cînd, prsedînd tot ce au aflat la mînsestire,
a luat şi plumbul cell grsemsedit acolo, cu carele fusese
acoperitse biserica cea vechîse, şi-1 duse la Suceava de
fsecii de'n ell glonţurî de tun, ca sse se apere cu elle de
Ştefan XII. Vodse Giorgiu. Dar' pe'ntru astse rsepire îl
bsetii Dumnedseu, csecî ell pierdu bsetseliea, şi un glonţft

de tun îî luse şi vieaţa. Dupse aceea isprsevi mînsestirea
ŞTEFAN XII. VOD.3E GÎORGÎU (1654—1658).
Maî tîrdiu se ruina; earse-şî mînsestirea, şi se rsepse-
rse de csetrse Metropolitul Iacob la 1757, cu use sumse
de 10,000 fl.: ear' la 1772 se pserdosi biserica de nou.
Aceasta se vede cse a fost câusa, de mînsestirea Putneî
nu se desfiinţse la 1784, împreunse cu cellelalte mînsestirî,
fiind cse se âflâ* în stare foarte bunse.
Pe cînd a rsepserat Metropolitul IACOB mînsestirea,
scrisese Egumenului Putnean, BENEDIPT, ca sse-I tri-
meatse preţiossetseţile de'n mprmintele Domnilor, ca sse
facse de'n elle coroane pe'ntru icoana prea curatei fecioa
rei MiERIEA, cellei fsecsetoarîe de minunî dela Putna,
şi pe'ntru a Mîntuitorîuluî Cristos, tot de acolo; însse
(cum se crede) nu a csepsetat nemica; csecî le luâserse
maî nseinte V ^ S I L I U VODvE LUPUL si TLMUSU tse-
tarul, ginerele luî Lupul Vodse.
Pe la.anul 1855 fsecii Egumenul Putnean ARTE-
MON BORTNIC propunerea la înaltul gubern, ca sse în-
cuviinţede sse se desfacse mormintele Domnitorilor de'n
cripta bisericeî de'n mînsestirea Putna şi apoî ossemintele
luî ŞTEFAN V. VOD^l c e l l MARE sse se puise într'
tise răcise frumoasse de sticlse, şi sse şe aşede la un loc
cuviincios în bisericse spre vederea tuturUr, care apoî sse
şerbeascse de un felîu de peregrinagîu sfînt în tot anul
a
a 2 di dupse Sîntse-Mserfea-mare. Gubernul încu-
viinţse, şi trimese comisiune preuţeascse şi mireneascse,
carea desfsewi acelle morminte la 12, 13, 14, 15, 16, 17>
Noembre, 1856, şi aflse acolo rsemseşiţele dela dece tru
puri de Domnitori şi defteemilianţi de aî Domnitorilor.
Dar' dupse aceea se aşedarse earse-şî însepoî fserse sse se
fise înfiinţat proîeptul Egumenului ARTEMON BORTNIC,

şi fserse sse se scise: de ce* nu se mal înfiinţeadse?
v
De atuncî dace lucrul baltse: şi oare de c^? gfcesee tu,
bune cetitorîule!
Atîta este privirea fugiţi vse preste întîmplserile mî
nsestiriî Putna.
^bsterfeaeciuriea 1-a. Spune tradacîiinea verbala a călu

gărilor, c a Ş T E F A N V. YOD-K c e l l MARE la 10, Iuliu,
; 1466, cînd a mers sse aleagă loc, unde sse dideasca mîna-
stirea, şî-a luat arcul cell mare, carele se încorda cu vîrteju,
şl trei alţî s ă g e t ă t o r i vestiţi, âdeca? p r e v a t a v u l de co
pii, şi d o î c o p i i d e c a s a , şi s'aii dus cu inare mulţime
de p o p o r pe un deal depărtat de locul, unde avea sse di-
deasca? mănăstirea.; D e acolo şî-a slobodit săgeata maî în-
tîîii; vajţavul d e copii, şi; unde a; cadftt săgeata luî, s'a fă
cut poarta, mînastiriîJ; unde a ca£ut săgeata întîîuluî copiii
de pasa, s'a fa,cut clopotniţa, .ear'săgeata copilluluî all doiie
de c a s a a mers foarte departe, şi a cşedut pe dealul: S i o n ,
unde erâ atuncî u a bisericuţa de lemn; ear" undeva c a ^ u t
săgeata luî Ş T E F A N VODJ5, Intr'un paltin vecbîii, s'adip
altarîul bisericeî. Se spune, c a all doiie copiii de c a s a îit-
. trecuse, pr« Stefeft V o d a cu sagetatura, şi,;pop«rul vosbîâ
acum, c a . ell ar fi ,maî meseer decîţ V o d a : de aceea se di
ce c a Ştefan ar fi pus ş a - î taîe capul, dar,', nu se scie de
segur. Acest arc şi un pahar mare de îaspis le-a lăsat
Ştefan V o d a ele amintire la mînastirea Piitnel Arcul s'a
păstrat acolo p î n a lâ' 1686, cînd Ion Sobîeschi regele polo
nilor Ocup» Moldova de sus, şi, între alte p r a d a e î u n l , r«epi
• şi.acest are all luî Ştefan V o d a . Ear' paharul cell de îas-
, piş.ê p ă s t r a p î n a la 17.18: -atuncî veni MIHAÎIJ VOD^P' RM-
COVIŢÊ la mînasţire, şi E g i i m e n u l . d e atunci: MISÊIL
CHIS-iELlŢÊ scoase paharul, s â se f ă l e a s c ă cu ell, ţlicînd.
c a ell be de'n paharul Juî Ş T E F A N V O D ^ : atuncî
şerbii hrt V o d a R a c d v i ţ a c 6 r u M paharul s a bea şi eî de'ntr'
însul, ca aş* B a s e f a c a ş i e î v i t e j i e * Ş T E F A N VODÊ.
Egumenul li-1 da?, dar eî, fiind cam beţi, fac oe fac, şi apu-
cîndu-1 unul dela altul, îl scapă? de'n mîna? şM sparg, şi fac
tise paguba? aşâ dc mare, cu ua? preţiosa?tate atît de rara?!
©bsaerbaecîunea a !8-a. La mîna?stirea Putna sînt îngropaţi
mulţi de'n fiemillea luî Ş T E F A N YOB^ c e l l MARE, însa?
nu toţi urmaşii lui. Dar' fiind ca? cu urmaşiî luî la a 4-a
seminţie se stinge V I Ţ A DRiEGOŞIANiE a Domnitorilor
Moldovei, îî înfa?ţişedu aici pre toţî, şi pre aceîa, cariî sînt
îngropaţi pe aiurea.
I. DR^GOŞIANII ÎNGROPAŢI LA PUTNA.
1. EUDOCHÎEA (fiica luî SIMEON împa?ratul Muscalilor)
îritîîa soţie a luî Ştefan Voda?, cu carea se cununase
la 5, Iuliii, 1463, şi carea ra?pa?usa? la 15, Noembre,
1467. ..
2. MARÎEA d e M i E G O P de'n Moscoviea, a doua soţie a
luî Ştefan Voda?, cu carea se cununase la 14, Şeptem
bre, 1472, şi carea ra?pa?usa? la 19, Decembre, 1477.
(A treia soţie o avii Ştefan Voda? pre VOICHTA fiica
luî Radul Voda? de'n Kumîniea, cu carea se cununa? la anul 1475.
Aşâ dara? Ştefan Voda?, dupa? cum scrie Vornicul Urechîa?, avii
în decurs de 2 anî de dille, (1475—1477) doue femei de ua? da
ţ i , âdeca?: pre VOÎCHIŢA, şi pre MÊRIEA de 1 L E G 0 P , ca
rea îî muri la 19, Decembre* 1477. Pe Voîchiţa. spun unii ca?
*ţ-fi. lappşedaţ'p ma?î tîrdifv şi ar fi trimeş'o a casa? la Bucuresci,
la ta?ta?,-sa?u Radul Voda?. Unii spun, ca? Ştefan ar fi avut şi
a 4-a soţie, dar' pare nu sciu, chiar aşa nu sciu, necî despre
a 5-37, despre carea vorbesce Â'lbineţu în istoriea Moldovei şi
A. Ţ. Laurianul îh;ist6riea Rpinanilor). j
3. BOGDAN, fiîul Iul Ştefan Voda? ? ra?pa?iusat, la 25, Iu
liii, 1478.
4. IVETRU, fiîul luî Sfefan Voda?,; fa?pa?usât, la 15, Noem
bre, 1480. '
5. Ş T E F A N V . VODÊ c e l l MARE, ra?pa?usat, la 2, Iu-
1
liti, 1504. -
' 6. B O G D A N HI. VOD-V., PONIVOSUL, fiîul lui Ştefan
Voda?, ra?pa?usat, la Huşi la 18, Aprile, 1518, şi îngro
pat la Putna.
7. MiERţEA, fiica luî Ştefan Voda?, ra?§>«u§ata3 la anul
1518.
(Mînsestirea Putna.)
8. Ş T E F A N V I . VODÊ, fiîul luî Bogdan III. rapausat,

la 14, Ianuarîu, 1527.
9. P J S T R U (acesta a fost frate cu Ştefan VI. dar' n'a fost
Vod») rapausat, la 20, Şeptembre, 1527.
10. Mi&RiEA, Doamna luî Patru V I . Râreşfi, rapausata,
'• la anul 1529. * )
TL DR/EGOŞ1AN1Î ÎNGROPAŢI LA MINM-

;
ŞTIREA POBRATA.
1. P I E T R U VI. VODÊ RÂREŞU, rapausat, h 4, Şep
tembre, 1547,
(Acesta a fsecut patru mînsestirî, şi doîie biserici, âdeca?:
1. Mînsestirea: P o b r a t a
2. n Rîşca
3. „ D o b r o v a d u l (la Vsealuiu)
4. „ Qipriana(laL8epuşna:poateînBa3S83ra3biea?)
5. Biserica în Hîrlseu ....
6. „ în B a e a .
Ear' la mînsestirile de'n Bucovina a dseruit:,
1. la M o l d o v i ţ a : 9. proprietseţî
2. laSînt-Ille: 1. „
3. la V o r o n e ţ ti: I. •„ ).
2. Ş T E F A N VHI. V O D ^ , fiîul luî Patru VI. V o d a Ră

reşti, omorît de c a t r a b o î a r î , la August, 1 5 5 2 , şi în
gropat l î n g a tata-safl la mînastirea Pobrata, dar' f a
r a preut, pe'ntru tiranfea şi blastamaţiile luî, cacî
bpîariî diceau, c a ell ţîne legea turceasca.
III. DRiEGOŞIANH ÎNGROPAŢI LA MÎNASTI

1
REA SLATINA.
1. A L E S A N D R U IV. V O D / E L ^ P U Ş N E A N U L , ginerele
luî Patru VT. V o d a Râreşfi, otrăvit de soţiea sa Ruc-
sanda în anul 1566 (luna nu se înseamnă).
2. RUCSANDA, (fiîca luî Patru V I . V o d a Râreşfi, soţfea
.luî Alesandru .IV. V o d a Lapuşneanul), r a p a u s a t a la
12, Noembre, 1570.
*) Pre DE-fEGOŞiANII îngropaţi la mînsestireaRsedseuţilor î-am

vsedut în obsserbaBCÎunea a 2-a dela §. 66.
IV. DR.EGOSIANIÎ ÎNGROPAŢI LA MÎNSESTI

REA BISTRIŢA. ALESANDRU (fiîul întîîu
nsescut all luî Ştefan V. Vodse cell Mare, rse-
pseusat, la 25, Iuliu, 1496).
(Despre acesta dice D. IRACLIU PORUMBESCUL în
descripcîunea desmormîntseriî Domnilor dela Putna de'n 1856,
ca; ar fi îngropat la Putna; însse Vornicul GRIGORIU URECHLE
dice în tom I. all letopiseţelor la faţa 135, cse acest ALESAN
DRU, este îngropat la mînsestirea Bistriţa, lînga? strsebunu-sseu
ALESANDRU I. VODÊ c e l l BUN).
V. DRÊGrOŞIANIÎ ÎNGROPAŢI PRE'N ŢÊRÎ

STREINE.
1. ILIAŞU II. fiîul luî Patru VI. V o d a Râreşu. Acest
Iliaşfi a domnit foarte tiranesce şi b l a s t a m a ţ e s c e , dela
1547—1557, atuncî a mers la Cunstantiniana şi s'a
turcit; î n s a sultanul avînd prepus asupra luî, c a nu
ţîne destuii de bine legea turceasca, a poruncit de l'aii
înnecat în mare, şi s'a făcut mîncare pescilor.
2. B O G D A N IV., fiîul luî Alesandru IV. V o d a Lapuşnea-
nul, dela 1 5 6 6 — 1 5 7 ] , apoî pîerdînd tronul pe'ntru des
fătările cu polonii, c a c î pre Moldoveni î î ura, a îm
biat murind dc foame pre'n Podoliea, în urma s'a dus
la Moscoviea Ia ION VvESÎLIEVICÎU, împăratul Mus
calilor, carele îî erâ rudCnie depe m a m a . Acesta l'a
primit bine şi l'a ajutat; î n s a vădind, c a nu ţîne bine
legea dreptcredincîoasa, ci m a î mult cea turceasca,
a poruncit de l'au cusut într' un sac, şi l'au aruncat
întru'un rîu, unde s'a înnecat şi s'a făcut mîncare
pescilor, în anul 1572.
CU ACESTA S'A STINS VIŢA DOMNI
T O A R E A DRyEGOŞIANILOR ÎN MOL
DOVA!
C e l l e 5 9 de proprietseţî a v u t e şi stsepîni-
d e m î n s e s t i r e a Putna.
§. 71. (1) V i c o v u l - d e - s u s (sat).

9
în dar dela ŞTEFAN V. VOL\E c e l l MARE, la

15, Şeptembre, 1466, însemnat în protocolul împsersetesc
la numserul 102.
( S e aflse î n s t s e p î n i r e a F ' u n d u l u i . )
:
— . : i '
©bsaerbaecîune. în Calindarîul bucovinean se dice

c a ar fi dăruit de catra? ŞTEFAN VOD-E la anul 1 6 4 7 ;
î n s a în anul acesta n'a fost Domn ŞTEFAN ci VÊSÎLIU
LUPUL A L B A N U L : deci trebuie s a fia anul smintit.
§. 72. (2) B i l e a (sat.)

Acest sat s'a fsecut maî tîrdiu pe cîmpul V i c o v u -
l u î - d e - s u s : aşâ darse se poate socoti tot ca dseruit de
csetrse ŞTEFAN V. VOD.E c e l l MARE la 15, Şep
tembre, 1466.
< S e aflse î n S t s e p î n i r e a F ' u n d u l u i . >
§. 73. (3) Bselcseuţii (sat.)

În dar dela ŞTEFAN V. VOD2E c e l l MARE, pre'n
uricul de'n 10, Şeptembre, 1471, întserit dupse aceea de
csetrse GRIG6RIU CLELIMAC V O M , la anul 1762,
cum se înseamnse în protocolul l împsersetese, la mimerii,
140, şi 141.
§. 74. (4) Msehselâ (sat, ce se numîâ mal de mult:

Ostriţa.)
În dar dela ŞTEFAN V. VOD.E c e l l MARE, la
15, Şeptembre 1473, însemnatse în protocolul împsersetesc
la numserul 133.
Obsserbseciune. î n p r o t o c o l u l î m p ă r ă t e s c , şi în C a
l i n d a r î u l b u c o v i n e a n se pune ca anul dăruirii: 1 7 5 3 ;
însa? pe atuucî n'a tra)it necî un Ş T E F A N V O D i E , ci MM-

T E Î U GHIOA V O D . E : aşâ dara la 1753 nu s'a dăruit M a
halaua, ci atunci s'a întărit numaî de nou uricul luî
Ş T E F A N VOD-E cell dela 1473.
§. 75. (5) C u c î u r u l - m a r e (sat.)
Acest sat l'a cumpserat mînsestirea dela ŞTEFAN

V. VODiE c e l l MARE, cum aratse întseritura cuntrap-
tulul de cumpaîturaî de csetrse PsETRU VII. ŞCHIOPUL
VODiE, de'n 30, Mârţiu, 1575, însemnatse în protocolul
împsersetesc, la numserul 129.
( S e aflse î n s t s e p î n i r e a F ' u n d u l u i . >
§. 76. (6) V o l o c a - s e r e t e a n s e (sat.) 1

§. 77. (7) Cor o v i e a (sat.) J
Aste doue sate s'au fsecut mai tîrdiu pe cîmpul

C u c î u r u l u î - m a r e : drept aceea se pot socoti ca cum-
pserate de csetrse mînsestire, ca şi C u c î u r u l - m a r e .
Obsaerbaeciunea. î n C a l i n d a r î u l b u c o v i n e a n se dice,"
c a pe cîmpul C u c î u r u l u î - m a r e s'ar fi făcut maî tîrdiu
şi satele: C î a h o r u l şi M o l o d i e a ; î n s a d u p a Estrasul
mîeii de'n p r o t o c o l u l î m p ă r ă t e s c , aste doiie sate sînt
făcute pe cîmpul C o s m i n u l u î , e a r ' n u pe all C u c î u r u l u î
§. 78. (8) V i c o v u l - d e - j o s (sat.)

în dar dela ŞTEFAN V. V O D ^ c e l l MARE, pre'n
uricul de'n 20, Şeptembre, 1479, însemnat în protocolul
împsersetesc la numserul: 103.
§. 79. (9) T î r n â u c a (sat.)

în dar dela ŞTEFAN V. V O D A c e l l MARE, la

17, Marţifi, 1479, îndemnat în protocolul împsersetesc la
mimserul, 139. '" '
CI u s e m a i aflae î n s t s e p î n i r e a F u n d u l u i . )
. § . 8 0 . (10) Msenseuţiî (sat.)

' în dar dela ŞTEFAN V O D A c e l l MARE, la 7,
Mâ>ţhi, 1487, însemnaţi în protocolul împsersetesc la mi
mserul 136.
( I u s e m a î aflse î n s t a e p î n i r e a F u n d u l u i . )
Obsaerbseciune. în Ca3lindarîul bucovinean se pune

anul 1488, ca anul dăruirii, în S e m a n t i s m u l diecesan,
bucovinean nu se afla? însemnat! de loc n e c ! dupse nume.
§. 81. (11) Cosim in ui. (A fost sat; dar' astse-dî

i nu mai estiste satul, ci numai moşiea.)
3, Aprile, 1488^ înseninat în protocolul împsersetesc la
mimserul, 130.
( S e aflse î n s t s e p î n i r e a F u n d u l u i » J ţl
§. 82. (12) C i a h o r u l (sat.) \

§. 83. (13) M o l o d i e a (sat.) }
Aste doue sate s'att înfiinţat mai tîrdiu pe hotarul
vechiului Cosniin: de aceea se pot socoti -tot ca dse-
ruite de csetrse ŞTEFAN V. V O D A cell MARE, la 1488.
( S e aflse a m î n d o u e î n s t s e p î n i r e a F u n d u l u i . )
§. 84. (14) G r e c i i (sat.)

în dar dela STAFAN V. V O D A cell, MARE, la
6, Aprile, 1488, însemnaţi în protocolul împsersetesc, la
mimserul 144.
'.t
( N u s e afla? în etsepînireal F u n d m l u î . )
«)ifşaer»seciune. în Semantismul diecesan bucovinean

; nu se aflse însemnaţi de loc necî dupa? nume.
§ . 8 5 . ( 1 5 ) B o t o ş e n i ţ a (sat.), ^
§ . 8 6 . ( 1 6 ) Climseuţiî (sat.)
§ . 8 7 . ( 1 7 ) Frsetseuţiî-vechî-şi-noî (doue sate.)
Aste patru sate de sub § § . 8 5 , 8 6 , 8 7 , sînt dseruite
de caetne ŞTEFAN V. V O D A c e l l MARE, la 1 4 , Op-
tombre, 1 4 8 9 , cum se înseamnse în protocolul împsersetesc
la mimserul, 1 0 7 . ,
(Se afla? de'n elle numai Frsetaeuţil în stsepînirea
Fundului.)
§ . 8 8 . ( 1 8 ) B r â n i s c e a (un munte foarte întins, în

care este diditse mînsestirea şi cunţîne
1 8 munţi.)
1 5 , Mârţîu, 1 4 9 0 ; întseritse dupse aceea de csetrse IERE-
MÎE MOVLLA V O D A , la 4 , Noembre, 1 6 0 2 , apoî de
csetrse VAŞJLIU LUPUL V O D A ALBANUL, la 1 5 ,
Aprile, 1 6 4 7 , cum se înseamase în protocol la niimeriî:
98, 99, 100 şi 101.
(Se afla? îm s t s e p î n i r e a Fundului, dar' nu în sine

a e v e a , ci n u m a i în s a t e l e , c e s'au înfiinţat mal tîr
d i u p e a c e s t m u n t e , şi a ş â înca? nu d e p l i n ; c s e c î 4 d e ' n
a c e l l e s a t e sînt a c u m csemaeraîe^ ear' u n u l p r i v a t . )
ObsserbsecXniMN Cel 18 munţi, de'n cariî custâ Brâniscea

sînt urmsetoriî: 1. Bucova luî Golan, 2. Cornul, 3. Ssecae-
luşul, 4. întrepaerae, 5. Gigeul, 6. Idealul de'ntre Putneţ, 7.
Dealul crucii, 8. Dealul ssecseriî, • 9. Msegura, 10. Gropile,
11. Mintea^ 12. Iuroviţa, 13. Tomnâtecul, 14. Bobeîca, 15.

Ţapul, 16. Lucina, 17. Moldova (saii Suliţa), 18. Bogoniseea.
§. 89. (19) C s e l i s b e r g u l . ' Acestea s'au fsecut

§. 90. (20) S t r a j a . maî tîrdiu pe psemîntul.
Brâniseiî:pre'nurmare
§. 91. (21) Putna.
. se pot socoti ca dseruite
] §. 92. (22) Suliţa.
de ŞTEFAN V. VODiE
' §.' 93. (23) I s v o r u l . cell MARE, la 15. Mâr
§. 94. (24) Ş i p o t e l e . ţiu, 1490.
(Se aflse toate 6 în stsepînirea Fundului.)
§. 95. (25) L u c i n a .
Fsecutse mal tîrdiu pe psemîntul B r ă n i s c i l .
(Nu se maî aflse în stsepînirea Funduluî.)
§. 96. (26) P l o s c a .
' §. 97. (27) U l m a.
§. 98. (28) Crsesnodiul.
'%. 99. (29) C î r l i b â b a .
Aceste sate s'au fsecut mal tîrdiu pe psemîntul
B r â n î s c i î : pre'n urmare se pot socoti ca dseruite de
csetrse ŞTEFAN V. VOD.E c e l l MARE, ia 15, Mârţiu
1490.
(Nu se maî aflse în stsepînirea Funduluî, pe'ntru cse
s'au fâecut csemserale, saii fiscale.)
, §. 100. (30) V o l t i n cilul.

în dar dela ŞTEFAN V. VODM c e l l MARE, la
16, Mârţiu, 1490, însemnat în protocol la numserul 114.
(Se afla? în stsepînirea Funduluî.)
§. 101. (31) O s t r i ţ a (sat, numit mal demult: C l i ş -

, cseuţiî.)
în dar dela ŞTEFAN V. VODIE c e l l MARE, la

25, Aprile, 1472, întseritse dupse aceea tot de csetrse dse-
ruitoriu la 6, Mârţiu, 1490, însemnatse în protocol la
numerii: 131 şi 132.
( S e afla? î n s t s e p î n i r e a F u n d u l u î . )
§. 102. (32) Camin ca.

în dar dela boîserîul GÎORGlU CUPCIN, la 2, Faur,
1503, întseritse dupse aceea de csetrse GRIGORIU CiE-
LIMAC V O M la 15, Optombre, 1761, şi la 2, Noem
bre, 1762, însemnatse în protocol la numerii: 112,113 şi 114.
( S e aflse în s t s e p î n i r e a F u n d u l u î . )
§. 103. (33) Crasna-jumsetate (numitse C r a s n a -

P u t n e î.)
în dar dela FILOTEÎU Episcopul Rsedseuţilor la
11, Ianuariu, 1613, întseritse dupse aceea de csetrse GRI
GORIU CvELIMAC V O M la 2, Şeptembre, 1762, în
semnatse în protocol la numerii: 122 şi 123.
§. 104. (34) S î n t - O n u f r i u .
în dar dela V ^ S I L I U V O M LUPUL la 1, Aprile,
1646, însemnat în protocol la mimserul 148.
( S e aflse în s t s e p î n i r e a F u n d u l u i . )
§. 105. (35) D o m e s c i î (sat.)

în dar dela ŞTEFAN VODiE PETRICEÎU, în 1673,
cum se ' înseamnse în protocolul împsersetesc la mimse
rul: 149.
( N u se aflse în s t s e p î n i r e a F u n d u l u i . )
96 (MîB«eptirea Putna.)
,f §. 106. (&6) Ql<adelul (#at)

în darêîa MARIEA COMISOAEA, la 13; August,
!
1707, îriM'dupg3 aceea de csetrse GRIGORIU CMm
MAC VOTLE, în 1762, însemnat în protocolul împsersetesc
la numeril c. WQ şi 121.
(Sc afla? în s t s e p î n i r e a Fundului.)
ibWuaernaţcîane. C s e l i n d a r î u l b u c o v i n e a n nu face necî use

pomenire de satul acesta între proprietseţile stsepînite de
mînsestirea Putneî.
§. 107. (37) T e r e b l e c e a (sat.)
în dar dela CÊLISTRU, Episcopul Rsedseuţilor, la

15, Maîu, 1724, întseritse dupse aceea de csetrse GRIGO
RIU GHICA VOD^V la 15, Ianuarîu, 1748, apoî de
c 8 3 t r * n M i G O R I & G ^ I M A C VOVM, la 1, Noambre,
ltt6&, foissmnatsa în protocolul împsersetesc la< numeriî;
108, 1 0 9 , lift şi 111.'
(Se aflse în s t s e p î n i r e a Fandulnî.)
§. 108. (38) Csersepciul (sat.)
în dar dela Cselugaerul: DANIEL NACUL, la 1,

Şeptembre, 1757, întserit dripsa aceea de c^trse GRIGO
RIU C^LIMAC VO&M, la 20,. Optombre^l7&2, însem
nat în protoqolul împsersetesc la niimeriî: 127 şi 128.
(Nu s e aflse în s t s e p î n i r e a Funduluî.)
- i i Ş . (39) Cup-ca (sat.)

în dar dela GÎORGlU CUPCIN, la lâ^Pptombre,
1762, însemnatse în protocolul împsersetesc la numenul: 119.
( S « i # f l « în «'tsapînirea Fundu;laî.)
0&'*r&<i*i'«^ Acest GÎORGÎU CUPCIN se vede a fl fost de bunse
u. westrsenepot all luî GÎORGÎU CUPCIN, carele înseinte cu
jf^Ji*^ âdecse la 1508,' dsemise mînsestiriî P u t n a satiiî C â m i n c a .
fii&^^rîul b u c o v i n e a n ţîne pe a m î n d o î GÎORGIÎ CUPCIN
9"—«/••«-ceea-şî persoanas, şi dice cse acea persoanse, acell, GÎOR-
f«* CUPCIN ar fi dseruit şi C a m i n ca, şi C u p e a pre'n unul şi
, ' acelia-şî uric, .dsetat de'n 2, Noombro şi de'n 15, Optombre (poate erâ
\ maî cu caile: 15, Optombre şi 2, Noembre) 1762. însse la aceasta se
înijjjşoiiveqce protocolul împsersetesc, carele la numeri: 112, 113 şi 114,
Shseswnnse C â m i n c a dseruitse la 2, Faur, 1503, şi d u p s e aceea întseritse
Optombre, 1.761 (nu 1762), şi apoi la- 2, Noembre, 1762; ear'
• B ş p c a o înseamnse la Numserul 119, (deosebit de numele Camineei),
'. c a i l a e r u i t a B la 15, Optombre, 1762; pre'n u r m a r e şi numerii p r o t o c o
l u l u i împsersetesc despre asie'dotie proprietseţî, şi datele uricelor.

d e dseruire şi de întseriturse .sînt deosebite: aşâ d a r s e se vede cse aceşti
dseriiitorî afl fost doî nu numaî unul, de şi au avut tot acella-şî nume,
ş i tocaj a traeit unul m a i tîrdiu decît cellalalt cu 259 de ani.
k 110. (40) S l o b o d i e a - R o p c i î (sat.)

r
\*ţif%i %x dela CiELISTRU, Episcopul Rădăuţilor, la
Noembre, 1762, întseritse dupse aceea de csetrse GRI-
r
G 6 R l C GllICA VODiE, la 23, August, 1775, însem
nat^ m protocolul împsersetesc la numerii: 124,125 şi 126.
;
. > j ( S e M l a e în.stsepînirea Fundului.)
,§. 111, (41) l^selsesiiiesciî (sat.)

•.«•1*
'§. 112. (42) M u s c s e l o v c e a (sat.) ş 8
o KVT • -02
§.113. (43) P a 3 t r s e ş e n i l % (sat.)

§. 114. (44) T o m e s c i î (sat.)
§. 115. (45) V i e şaniî (sat.)
.§. 116. (46) P h e s i n ţ a (sat.)
1) Draeguşenii Va (sat.) « m os .
S a o.S
i . (48) Dpue case în Cernseuţî. $ f I I |
§. l i 9 . (49) U a casse în Şiret, cu
,-. 3 "£*
/ ? , pivniţse. ^j—t h-M <I-m e+_
(JtB^Bôfie p r o p r i e t s e ţ î d e s u b § § . 111—119, n u s e m a î
... ! 1 aflse în s t s e p î n i r e a F u n d u l u î . )
U ' 10
98 (Mînsestirea Voroneţuk
§. 120. (50)
S t s e u c e n i i (sat.)
§. 121. (51)
F r u m o a s a (sat.)
§. 122. (52)
S t s e b e n i î (sat.)
§. 123. (53)
P e t r e c a n i i (sat.)
§. 124. (54)
P u s ti i u l (sat.)
§. 125. (55)
P o d r a g a (sat.)
§. 126. (56)
B r s e t i n e s c i î (sat.)
§. 127. (57)Ş e r p e n i i 'A (sat.)
§. 128. (58)
Use v i e d e 14'A p o g o
a n e la O d o b e s c î .
§ . 1 2 9 . (59) U n h e l e s c e t i .
( A s t e 10 p r o p r i e t s e ţ î d e s u b § § . 1 2 0 — 1 2 9 , s î n t vîndut
V. Mînaestirea Voroneţului (l*80ll
^7. §."130. I n t e m e î s e t o r î u l m î n s e i t i r i i V o r o n e
ţ u l u i şi î n d e m n u l întemeîseciuniî el.
în rsestîmp de 3 anî de dille, âdecse dela 1477—1780,

se întîmplarse foarte marî nenorociri în cercul fsemflieî
luî ŞTEFAN V. V O D A c e l l MARE. Aşâ la anul1477
îî muri soţfea a doua: M A R I E A d e M A G O P ; în 1478,
îl muri iubitul flîfi B O G D A N ; în 1479 îî muri şi a treia
soţie, şi în 1480 fiîul Psetru. Aceste loviri cumplite au |
psetruns pre Ştefan eroul pînse în celle maî de'n lontiu
alle sMetuIuî: drept aceea în anul 1480 întemeîse mîn?e
sticea V o r o n e ţ u l u i ş i o îndestrse cu averT,,^ < ^ a g ^ -
ciigqfc cucernic şi umilit, ca Dumnedseu sse se îndure a
depsertâ de'n fsemfliea luî ase'menî nenorociri.
Despre întîmplserile, pre'n carile va fi trecut îdînse-
stirea Voroneţului în decursul timpurilor dela întenjeîae-
cîunea eî la 1480 şi pînse în dillele noastre, n ' a m i aflat
(Mînsestirea Voroneţuliiî.) 99
alte daturi segure, decît numaî vre use cîte-va procese,

ce le-a purtat cu mînsestirea Moldoviţeî pe'ntju proprie
tseţile: S t u l p i c a n i î şi C a p u l - c o d r u l u î , sauBucu-
r e s c i î , despre carile s'a vorbit la mînsestirea Moldoviţeî.
. C e l l e deoe p*-oprietseţi stsepînite de csetrse
mînsestirea V o r o n e ţ u l u î ; data u r i c e l o r şi nu
m e l e ds8;ruitorilor.
§.' 131. (1) V I se denii (sat.)

în dar dela ŞTEFAN V. V O M c e l l MARE la
10, Marţiu, 1485, întseriţî dupse aceea pre'n G R I G 6 R I U
'(SHICA VODÊ la 10, Marţiu, 1775, precum se înseam
:
nse în'•protocolul împsersetesc la numerii: 49 şi 50.
( N u s e aflse î n s t s e p î n i r e a F u n c M l u î . )
Obsaerbaecîune. Cselindarîul bucovinean înseamnse

datul hrisovului de întseriturse în loc de uricul de dseruire;
' dar' asta nu se potrivesce de l o c , pe'ntru cse în anu| 1775,
nu a m Domn Moldâvieî Ş T E F A N V O D . E , ci G R t p M l J
GHICA VODÊ. A p o î în protocolul împsersetesc încse'M~VB&
doî numeri sunseţorî despre astse proprietate, âdecse 49 pe'n
tru uricul de dseruire, ear' 5 0 , pe'ntru hrisovul de întaeriturse.
§. 132. (2) P o e a n a dela G-urahomoruluî (fî-

naţu.) . ••
în dar dela ŞTEFAN V. V O M c e l l MARE la
• i/T
26, Noembre, 1490, însemnatse în protocolul împsersetesc

la numserul 51.•
( S e aflse în s t a s p î n i r e a F u n d u l u î . ) i
Obsaevbaecintie. Cselindarîul bucovinean şi

E s t r a s u l mieu de'n p r o t o c o l u l împsersetesc
100 (Mmaşstirea Voroneţului.)
pun anul dăruirii 1400, în loc de 1490. Aceasta

este smintealse cronoldgicse de'n doue privinţe; întîlu
pe'ntru cse în anul 1400 a domnit în Moldova Iuga
Vddse, ear' nu Ştefan Vodse: a doua (carea este şi
mai cornuratsfi) pe'ntru cse mînsestirea Voroneţului
, »'a întemeiat numai la anul; 1480, pre'n urmare în
anul 1400, n'a esistat de loc: apoî daesa n'a fost
încse pe atuncîa, cum a putut sse i-se dserueascse
moşie ?
§ , 133. (3) S t u l p i c a n i î (sat.)

în dar dela ŞTEFAN V. VODJE c e l l MARE, la
17, Ianuarîu, 1498, însemnaţi în protocolul împsersetesc
la numserul 44^
( S e a f l s e în s t s e p î n i r e a Fundului.)
' §. 134. (4) B Se 1 i n c e a tcîmpîe.)

, îu dar dela IVETRl; VI. RÂREŞU VODiE, la 4,
f
^f^jê, 1544, însemnatse în protocolul împsersetesc la
( N u se aflse în s t s e p î n i r e a F u n d u c u l . )
§. 135. (5) S u h l i n e u ! (sat.)

In dar dela GrîORGÎU, Episcopul Rsedseuţilor la 14,
Optombre, 1544, însemnat în protocolul împsersetesc la
numserul 54.
( N u se aflse în s t s e p î n i r e a Fundalul.)
§. 136. (6) D r s e g o e s c i î (sat.)

în dar dela MiERIEA VASILCA, la 5, Aprile, 1557,
însemnaţi în protocolul împsersetesc la mimaMtil 47.
( S e aflse î n s t s e p î n i r e a Fundului.)
(Mînsestirea HomoruM:) IM
§ , 1 3 7 . (7) L u c s e c e s c i î V« (cîmpie.)
în dar dela TEODOSIU c » l i i g » r u l , lal6,Iuliu,
1574, la numserul 48 de'n protocol.
( S e aflse în s t s e p î n i r e a F u n d u l u i . )
§. 138. (8) C a p u l - c o d r u l u î (sat numit mai nse

inte de 1772 B u c u r e s c i î . )
în dar dela PJETRU VI. RÂREŞtJ VODM, la 21,
Optombre, 1544, la numserul 46, de'n protocol.
(Se aflse în stsepînirea Funduluî.)
§ . 1 3 9 . (9) P o d i t a (Cîmpie.)
în dar dela GRIGORIU VORNICUL, la 17, Op
tombre, 1595, la numserul 53 de'n protocol.
(Nu se aflse în stsepînirea Funduluî.)
§. 140. (10) Use vie de 4 p o g o a n e (la Cruce.)

In dar dela Pserseschiva Pitseroaea la 29,
August, 1760, întseritse apoî de csetrse divanul Domnesc
(csecî atuncî erâ Moldova ocupatse de Muscali, şi nu se
afla Domn în ţarse) la 15, Şeptembre, 1771, însemnatse
la niimeriî 5,5 şi 56 de'n protocol.
(Nti s«S maî aflse în stsepînirea Fundului.)
VL Mînastirea Homorului (1491).

§. 141. î n t e m e î s e t o r î u l mînsestiril Homo-
r u l u î , şi î n d e m n u l de'n c a r e l e a
rsesserit întemelsecîunea ei.
ŞTEFAN V. VOD.E c e l l MARE aflîndu-se în anii

1484—1487, în împreglurserl foarte strîmţorate, aşâ cît
102 (Mînsestirea Homoruluî.)
erâ pe aci sse apulse Moldova pe'ntru tot de-a una, şi

neputînd cşpsetâ ajutorul dela necî un rege vecin, alergai
la ajutorîul ceresc: âdecse gîurui, cse, d e - i va ajuta
Dumnedseu sse a l u n g e pre d u ş m a n i , şi sse-şî
mîntueascse ţ a r a , va f a c e use mînsestire în
msţnţiî H o m o r u l u î în o n o a r e a SfîntuJuî mser-
tir GÎORGÎU VITEApUL C R E Ş T I N Ă T Ă Ţ I I . Dum
nedseu îî ajut® Ştefan îşî împlini giuruinţa fsecutse, şi
la anul 1491, întemeiat mînsestirea H o m o r u l u î .
Obsserbaecluue deslucitoariae. A i c î paf' c a v a d , cum

întreabă fia-care bun cetitorul: care au fost anume
acelle împregţurarî a.merinţatoarîe cu peire,
carile'aii îndemnat pre $|efan sa faca mînasti
r e a H o m o r u l u î ş i s a o In d e s t r e d e ? Fiind c a în asta
privinţa? n a n i #.fiat, n e c f . u a uric adeverjtorîu, voîu l a s â s a
ne dea răspuns înse-şî împregîurarile însemnate în istorie
;
' $es^secîuBea de'n iontru a luî Ştefan V o d a .
V'lfi. *s* /Ştefan V. V o d a cell Mare era pătruns în .tot sufletul
mSfifîS'U şi, în toata fiinţa sa de relegiosatatea cea ,maî pro/ufldş
\ x g ,.maţ curata şi maî v i a : ell orî-cînd voîâ sa întreprindă
. c e - v a mare sau mic cereş, maî întîîu ajutorîul luî Dumnedau,
pe'ntru c a credea, c a t o t c e face ell Dine, nu face
e l l , c i s a v î r ş e s c e D u m r i e d a i î î n s u - ş î "rjrVntr'lnsuI,
e a r ' e l l jar f i n u m a î u n v a s a l e s all. j j r o v ş d i n ţ e î ,
pre'n carele sa faca Dumnedau lucruri marî,
(ca şl pre'n Gedeon judecatorîul israilean, pre'n David, pre'n
, ^ i t * c s e b e i î c e î v i & p |»fe'n rd|$6stolul Pâvel, şi pre'n alţi b ă r
baţi al provedinţeî); ear' d u p a savîrşirea fericita a între-
priiderilor mulţamîâ luî Dumnedafi,pe'ntru bunul resultat
all întreprinderii sşvîrşite. Aşâ d u p a învingerile rapurtate
la 1456 asupra (ucigatorîuluî tatălui s a u ) Patru V . Aron
V o d a la Doljescî şi la Orbie, întemeeada mînastirea P a t r a -
' u t i l o r îşi)b îndestreada; ^ - d u p a pedepsiclfanieâ secuilor de'n
•l- Ardeal la 1461, şi d u p a reluarea cetăţilor de l î n g a marea
(Mînsestirea Homoruluî.) 103
n e a g r a : H i l i e a şi A l b a la 1462, (care le dăduse Patru

V. Aron Voda? Ungurilor la i 4 5 4 ) întemeeada maereaţa mî
nsestire P u t n a , şi-T darnesce foarte multe moşii şi foarte
întinse.
Dupse asta fapta relegioasse însoţi binecuvintarea ce-
reascae pre Ştefan Vodse întru întreprinderile salle într'un de
curs de î l ani (1466—1477.) Aşâ învinse ell prr Msetiea
1
regele 'Urrgurilor la Baea, în 1 4 6 7 ; — pre taetari în trei rîn-
durî într'un an, la 1 4 6 8 ; — pre Radul Vodse Domnul Ru-
mînieî în doiie rudari, în 1470 şi 1474; — pre Soliman
uPaşa la 1 4 7 5 ; — pre însu-şî Mohsemed II. Sultanul în 1476.
Dupse aceea se coborî îngerul p ă c i i preste Moldova
într'nn rsestîmp de 8 ani de dille (1476—1484.) într'acest
nreastţmpîndreptse Ştefan Vodse starea de'n lontru a ţseriî,
ifteolnd toi felini vde aşedseminte» îasse cine scie de'n c £ îm-
pregiurarî a putut, s a v i î a , cse în sînul familiei luî Ştefan
Vodaţ se petrecuxse în rastîmp d e 3 ani de (1477—1480)
nenorociri foarte mari; aşâ în 1477 îl muri a doua soţie
MMIUFA d e M ^ G O P ; — la 15, Iuliii, 1478, Bogdan fiîul
cell rabit; — Ia 15, Noembre, 1480, Psetru un alt filii all
lui, şiotofc în acest an şi a patra soţie. Deci pe'ntru ca în
durarea-) cereasca sas depsertede d e ; aci nseinte asfelîii de
nenorociri-de'n oţaemiliea luî, didimîoaestirea V o r o n e ţ u l u î ,
şi o îhdeJstrse eu averii:. , ; •/ ,
© « • S e i n e scie de'n ce întîmplare dela 1484—1487 se
i porriirsfcroa use furtuna furioasa, nemicitoaria, atacuri de'n
toate laturile de'n afara, iha. chîar şi de'n lontru asupra Mol
dovei şi * luî Ştefan v toata natura se p a r e â a se fi cun-
jurat asupra luî; ţa sa-P stingă cu totul!
Aşâ Sultanul B^LEDET n. voind sa rasbune
bafâea ce o imfncase tata-saft MiEHOMED II. Sultanul dela
' Ş T E F A N V: V O M ! c e l l MARE în anul 1476 la V * l l e a -
a i l b a (Raăboeni), porni în anul 1484 cu toata puterea sa
îm^wfonâe cu tatafii asupra Moldove?, l u a cetăţile Hiliea
M
şi A l W s , d c u p ! # ' B a s a r a b i e a , prefsecîndu-o în provinţa tur
ceasca, şi p*r%dfe" toata Moldova ctt foc şi cu săbie. Ştefan,
1
neavîad destWIa oaste s a se p o a t ă împrotţvi la fia oaste
p a g î n e a s c a atît de numaroasa, cerii ajutorîu dela regele

Ungariei şi dela all Poloniei; însa Ungurii eraii încurcaţi
cu trebile ţarii salle, şi nu-î d a d u r a necî un ajutorîu; re
gele polon îî răspunse sa m e a r g ă Ştefan s a - î depuîa ju-
ramînt de supus all Polonilor, şi atuncî îî va da ajutorîu.
Ce" s a f a c a Ştefan în âsfelîu de împregîurarî ? ell îşî calea
pe i n i m a , merge în 1485 la Colomeea şi depune juramîntul;
î n s a ce ajutorîu a primit dela P o l o n i ? T R E I MII d e CÊ-
L i E R E Ţ Î ! atîta a fost tot!
D a r pe cînd se duse Ştefan la Colomeea un raşvra-
titorîu moldav, anume CROIOT strînsese oaste însemnata în
Turcîea, şi cu învoirea Sultanului întră îu Moldova, o pra
d a , şi o r a s v r a t i asupra luî Ştefan V o d a , pre carele voia
sa-1 stingă. Ştefan î n s a cu ceî 3000 de callarl poloni în
vinse pre'n nemal audita sa vitejie pre moldavii rasvratiţl
asupra-î, şi-şl o c u p a eara-şl tronul. Croîot se trase încăr
cat de p r a d ! preste Dunăre, şi de acolo trecu apoî în Un-
gâriea, de unde în anul următorii 1486 trecu eara-şî în
Moldova ou oaste ungureasca; însa îşi răpuse capul în b a -
taliea dela Ş c h e e a de l î n g a rîul Şiret. îu anul 1486 n a
v a l i în Moldova Alibeg, un comîndînte turcesc, cu oaste n u m a -
roasa, şi o p r a d a . în 1487 se însoţi S c a n d e r b e g cu Alibeg şi cu
Vladislav V . Domnul Rumînieî, îşî împreunară numaroasele
oşti, şi întrînd în Moldova o pustiira cu totul, luînd tot ce
au aflat într'însa produs de munca şi sudoarea Rumînilor
moldavi. Ştefan vadîndu-se p ă r ă s i t de tot ajutorîul omenesc,
atacat şi amerinţat de'n toate părţile, alerga eara-şî la
ajutorîul ceresc, carele singur este atotputernic şi nu înşeală
pre nime, care-1 cere cu credinţa, spre scopuri bune şi cu
vrednicie.
L e t o p i s e ţ e l e M o l d o v e i , şi împreuna cu acellea
şi t r a d a c î u n e a poporala de'n Bucovina, spune ca trecînd
Ştefan V o d a în 1487, într'iia noapte viforoasa şi întunecoa
s a cu puţînl ostaşj pre'n munţii Homoruluî, v a d â în depăr
tare uaş r a d a licurinda de lumin* într'ua chiliuţa de lemn
pre'n ferestruţa el cea mititica, merse acolo şi bătu la u ş a
sa-I d e s c h i d ă : un c ă l u g ă r cucernic, carele se afla într'însa
cufundat şi absorbit cu totul în rugăciunile, ce le f a c e â la

Dumnedau f a r a încetarejşi de'n adîncul Inimel pe'ntru s c ă
parea ţarii de duşmanii, ce-I amerinţatt peire, j răspunse lui
Ştefan V o d a , s a a l b a bunătate a asceptâ puţinteii pîna
ce-şl va mîntuî de dis rugăciunile, şi atunci îl va l a s â în
c a s a ; d u p a vre tia o a r a se deschise uşa chiliuţeî şi Ştefan
V o d a întră în lontru cu u a faţa trista, pe carea erâ răs
picata despararea inimel pe'ntru perichîul (primejdiea) în
care se afla ţara. C ă l u g ă r u l primi pre Domnitorii! cu tot
ce avii în saracuţa-şî chiliuţa, apoi îl întreba cum mal
staii trebile ţ a r i i ?
Ştefan îl dise: „cuvioase părinte! acum ua
d a t a au v e n i t l u c r u r i l e la a t î t a , cît nu pot ave"
necî u a n ă d e j d e de a-mî pute scapâ şi mîntuî
prealubita-mîţara de s t i n g e r e a t o t a 1 a ! Călugărul
îşî aţîntesce agerii ochi asupra lui V o d a , şi cu un ton a p ă
sat, cam banuitorlu, d a r ' plin de încredere, şi însuflatorîii
de curagîîi, dise luî S t e f a n V o d a : î n ă l ţ a t e D o a m n e ! s e
p o a t e ca i n i m a cea de leu a unuî Ştefan Voda
sa vila pîna Ia n i s c e s î m ţ e m i n t e aşâ d e nevred
nice de dînsa? se poate ca M a r i e a Ta s a alb I
a ş â de p u ţ î n a în c r e d e r e în Dumnedaul puteri
lor? Crede cuvintelor melle, ca aparatoarîa
mina atotputernica a luî Dumnedau înca nu
s'a d e p ă r t a t d e M o l d o v a , şi o va mîntui cblar
pre'n vitejiea Marieî Talie, d a c a vel face nu
mai gîuruinţa tare înaintea acestui altaraşu
sfinţit, ca dupa ce vel învinge pre duşmani
şi-î vel alunga, şi n e v e l m î n t u i ţ a r a d e p a g î n î ,
veî f a c e pe l o c u l a c e s t a ua mînastire în cinstea
S F Î N T U L D Î G Î O R G Î U - V I T E A D U L - C R E Ş T I N ^ T J S Ţ I I ! Şte
fan f a c u gîuruinţa cu toata inima, se depărta mîngaîat,
şi plin de încredere în ajutorîul dumnedaesc, curaţi ţara
de duşmani, şi dupa aceea avii pace mal ne'ntrerupta în
rastîmp de dece ani de dille ( 1 4 8 7 — 1 4 9 7 ) , în care rastîmp
se o c u p a cu tot adinsul s a vindece ranele ţseril înfipte pre'n
p r a d a c î u n i l e JŞL pustiicîunile de'n anii trecuţi.
11
Ştefan Voda? îşî ţînii gîuruinţa d a t a : întemeia mîna

stirea H o m o r u l u î la 1491, şi o îndestrâ cu maî multe
moşiî.
Eatse împregiurarile tîmpuluî fatal, şi starea psicolo-
g i c a a sîmţemintelor relegioase, morale, nacîunale alle luî
Ş T E F A N V . VODIE cell MARE, de'n carile a răsărit mî
nastirea H o m o r u l u î , ca de'n simburul sau.
E a t a c a în ţările rumînescî, sub toţi Domnitoriî ceî
bravî şi buni, gubernarea ţariî a fost t e o c r a t i c a , (dum-
n e d a e a s c a ) ; â d e e a dreptul gubernariî se socotîâ c a este
all luî Dumnedaîî, ear' Domnitoriî sînt numaî trimişi! luî,
carii chîar pe'ntru aceea îşî dedeaii nevoinja sa guberne
ţara d u p a voinţa luî D u m n a d a S şi cu ajutorîul ceresc. De
aceea orî-ce întreprindeau, se svatuîaii maî întîîu cu capul
bisericeî, şi cereau binecuvîntarea luî: eî lucrau pururea în
cuînţelegere unul cu altul. Şi aşâ le ajută Dumnedati.
La 1497 învinse Ştefan V o d a pre Albert regele polon
la Cosmin în Bucovina, înfrînse şi ruşina sumeţiea poloneasca
pe veciî vecilor!
C e l l e 19 proprietseţî stsepînite de csetrse

m î n s e s t i r e a H o m o r u l u î ; data u r i c e l o r , şi nu
m e l e dseruitorilor.
§. 142. (1) B s e î s e ş e s c i î - j u m s e t a t e (sat.)

§. 143. (2) P s e r t e s c i l (sat.)
Amîndoue în dar dela ŞTEFAN V. V O M c e l l
MARE la 4, Iiiniu, 1491, întserite dupse aceea de csetrse
ANTONIU V O M la 29, August, 1705, însemnate "în
protocolul împsersetesc la niimeriî 68 şi 72.
(Se afla în s t a p î n i r e a Funduluî.)
§. 144. (3) H o m o r u l (sat.)

în dar dela ŞTEFAN V. V O M c e l l MARE, la
27, August, 1491, la numserul 67 de'n protocol.
( S e a f l a în s t a p î n i r e a Funduluî.)
§. 145. (4) Mae g u r a (munte.)
în dar dela ALESANDRU IV. LAPUŞNEANUL

V O D A la 3, Ianuarîu, 1562, la numserul 71 de'n pro
tocol.
, % (-N% seVfl
(Nu se^flse maî mult în stsepînirea Funduluî decît

numaî: ' O s t r a . )
§. 159. (18) C o m s e n e s c i î - j u m s e t a t e sau L u -

d i î - H o m o r u l u î (sat.)
Cumpseraţî de csetrse doi cseliigserî aî mînsestiriî pre'n

cuntraptul de'n 22, Şeptembre 1743, însemnaţi în proto
col la numserul 69.
(Se aflse î n s t s e p î n i r e a Fundului.) *
*) Se vede cse sînt doîie sate deosebite numite cu numele Stseuceniî,

caeeî la mînsestirea P u t n e î încse este dseruit un sat numit S t s e u c e
n i î , vedî §. 120.
108 (Mînsestirea Sîntuluî-Ilfe.)
§. 160. (19) R o m î n e s c i i a şes ea p a r t e (sat.)
în dar dela bolidul TOADER BRAHA, la 11,

Mârţiu, 1744, însemnaţi în protocol la mimserul 70.
( N u s e aflse în s t s e p î n i r e a F u n d u l u i . )
VII. Mînsestirea Sînt-Hie (1540).

§. 161. I n t e m e l s e t o r î u l . m î n s e s t i r i î Sînt-Ilie
şi î n d e m n u l de'n c a r e l e a p u r c e s
întemeîsecîunea eî.
P A T R U RÂREŞU V O D A a domnit în doue rînduri

în Moldova, âdecse dela 1527—1538, şi dela 1540—1547.
De'n Domniea întîiu Fa scos unul aşâ numit ŞTEFAN
VIII. V O D A L O C U S T A la 1538, şi erâ aproape sse-şî
pîeardse şf vieaţa. Cu toate acestea isbuti pre'n înţelep
ciunea sa a-şî cîscigâ ertare dela Sultanul, şi a ocupa
a doua oarse tronul Moldovei la anul 1540. Pe'ntru astse
isbutire, şi pe'ntru ca Dumnedseu sse-1 erte pe'ntru uci
derea tuturor boîserilor, cariî fiiserse mai nseinte cuntra
luî, didi cu binecuvmtarea Metropolituluî mînsestirea Sîn-
t u l u î - I l f e la 1540.
C e l l e 1 2 proprietseţî stsepînite de csetrse

mînsestirea S î n t u l u î - I l i e ; data uja%;elor, şi
n u m e l e dseruitorilor.
§. 162. (1) C o s t i n a - j u m s e t a t e (sat.)
în dar dela P A T R U VI. RÂREŞU V O D A , la 22,

Aprile, 1540.
(Mînsestirea Sîntului-Ilie.) 109
§. 163. (2) S a t u l - m a r e (sat.)
în dar dela ÎANCUL SAS VOD.E, la 24, Faur,

1580, însemnat în protocol la numserul 38.
§.. 164. (3) J u l e s c i î (sat.)

în 4ar dela ÎANCUL SAS V O M , la 24, Faur,
1580, însemnaţi în protocol la numserul 38.
(Nu fee maî afişe în stsepînirea Funduluî.)
*r
§. 165. (4) D r s e g h i n e s c i î (sat pe apa Sucevei.)
în dar dela ŞTEFAN XI. TOMŞA V O M , în anul

1612.
§ . 1 6 6 . (5) F 1 o r i n t a (cîmpie lîngse satul C o-

s t i n a.)
în dar dela MIHAÎU M C O V I Ţ ^ E VOJ),E, la 5,
Şeptembre, 1726.
(Se aflse în stsepînirea Fundului.)
§. 167. (6) M i l i ş e u ţ i i - j u m s e t a t e (sat.)
In dar dela ION TOADER M L I M A C V O D ^ , la

9, Ianuariu, 1761.
'§. 168. (7) Un psemînt (între Ş c h e e a şi Gro

pile.)
în dar dela GRIGORIU ALESANDRU GHICA
VODÊ, la 22, Optombre, 1766.
(Nu se aflse în stsepînirea Funduluî.)
110 (Mînsestirea Suceviţa.)
§. 169. (8) Un h e l e s c e u şi 24 de fselci

de pa3mînt (la Tsetsersesci
lîngse Suceava.)
§. 170. (9) S î n t - l l i e (sat.)
•3|
§. 171. (10) Use v i e de 6 p o g o a n e (la
C o t n a r în Moldova.)
s g
§. 172. ( l l ) D o u e cîmpiî (lîngse satele
« .3
J u l e s c î si H o d e r a în Mol-
s "s
dova.)
§. 173. (12) C o p c e a (helesceu) şi 24 de
fselcî de psemînt (la Su fi fl
ceava lîngse moşiile Metropolieî.)
( N u s e m a î aflse în stsepînirea F u n d u l u î , decît nu
maî Sînt-llie.)
VIII. Mînaestirea Suceviţa (1578).

§. 174. î n t e m e î s e t o r î u l mînsestiriî Suce-
MînsestireşwSuceviţa, a. întemeîat'o GÎORGÎU MOVi^

LiE Meiropolfe,"în 157&kipreunse cu frate-sseu IEREMIE
MOVILJE, carele pe atuncî erâ V o r n i c - m a r e , şi care
dupse aceea s'a fsecut şi Domn Moldovei, şi a domnit
11 ani de dille (1595—1606.)
Griorgiu Movilse se vede a fi întemeiat astse mînse
stire de'ntr'un îndemn întreit, âdecse, întîîu ca pre'n aceea
sse lseţeascse şi sse întsereascse relegiossetatea, cucerni-
ciea, frica lui Dumnedseu şi morseletatea în credincioşii
de pre'n 16curile de'n apropiarea mînsestiril; a doua pe'n
tru ca sse scape Dumnedseu ţara de Domni tirani, cum
erâ chiar pe atunci aşâ numitul Vodse: ION TIRANUL
(Mînsestirea Suceviţa.) 111
(1572—1574) si apoi ÎANCUL VOL\E SASUL

(1580—1582), şi de prsedserile de'n partea cadacilor
cUnduşî chiar de nnii Moldoveni fugari, carii diceau cse
sînt fiii lui Ion Tiranul Vodse, şi pretindeau Domnfea
Moldovei. Aşâ veni în 1577, ION CRUŢUL V O M
POTCOAViE, cu csedacî, ocupa Moldova şi o stoarse,
însse se putu ţîne' numaî doue luni de dille, şi fu alun
gat de csetrse Domnul de atuncî P ^ T R U VII. ŞCHIO
PUL VODiE. Dar în anul urmsetorîu 1578, chiar pela
început veni cu csedacî ALESANDRU CRUŢUL, fratele
lui Ion, dar' şi acesta fu bsetut dupse cîte-va ssep-
tsemînî, prins şi omorît. Dupse aceea nsevselirse Csedacii
de sine în vreuse doue rîndurî, carii de şi farse învinşi,
tfjtuşi prsedarse cumplit ţara; all treile îndemn a fost, ca
sse-I ajute Dumnedseu sse poată pune pre tronul Moldo
vei pre blîndul frate IEREMIE MOVILÊ, care scop şi-1
şi ajunse la anul 1595, şi aşâ dete Moldovei cell mal
bun Domn, carele în tot răstimpul de 11 ani all Dom-
ninţeî salle se ocupse necurmat numai cu îndreptarea şi
îmbunaţirea soartei Iubiţilor saî Rumînî moldoveni, carii
înca-1 îubîau pre dînsul ca pre un adevărat părinte all
ţarii.
Obsserbseciuue. Şemsetismul diecesan bucovinean

d e ' n 1 8 6 4 $ice cse mînsestirea Suceviţa este întemeîatse în
anul 1 5 8 1 ; însse în anul acella (1581), erâ numai sse se
sfînţeascse mînasstirea, precum ne spune MIRON COSTIN
în Cronica Moldovei, carele ţlice , cse la anul i 580—1582
domnia în Moldova ÎANCUL S A S V O D i E , cell mal tiran
şi maî cumplit om de'n lume: de aceea s'aii fost înţeles bo-
îseriî, maî ales Movilesciî, ca sae-l omoare, şi sse scape ţara
de use asemene fearse crudse; însse Vodse cam presimţi lu
crul, şi de aceea Movilesciî se aflau în perichîu foarte mare :
decî eî, ca sse scape cu vieaţa, cerurse dela Vodse în anul
1581 încuviinţare s a meargă, s a sfinţească mînastirea Su

ceviţa cea de el didita; dar' eî în l o c s a m e a r g ă la Suce
viţa, aii fugit în-Poloniea, unde şi-m scăpat vieaţa şi aii
r ă m a s p î n a d u p a căderea tiranului Sas V o d a de'n Domnie
c a t r a capătul anului 1 5 8 2 : deci sfinţirea mînastiriî trebuie
s a se fia făcut în anul 1583.
T r a d a c î u n e a p o p o r a l a şi chiar şi unii poet! urmatorî
acellel t r a d a c î u n î , celebreada pe IEREMÎE MOVILiE V O -
D v £ ca întemeiatorlul Suceviţeî. î n s a întîmplarea propusa
în acea t r a d a c î u n e se potrivesce de'ntre toate mînastirile
numaî cu împregîurarile întemeîariî mînastiriî H o m o r u l u î .
(VedI o b s a r b a c î u n e a deslucitoarîa la §. 141.)
îiUr'ua pivniţa a mînastiriî Suceviţa, se spune c a ar
fi lăsat Ieremie Movila V o d a foarte mulţi banî la moartea
sa, cu cariî apoî fiîul s a u CUNSTANTIN s'a ajutat la r a -
cîscigacîunea tronului, ce i-1 răpise unchîaşu-sau SIMEON
MOVILiE.
De'n viţa Domnitorilor Movilesc! se trage familiea
HURMUDJilCfilANJS de'n Bucovina, carea a moscenit dela
a c e ! Domnitori, ca dela rastrabunil s a l , tot carapterîul cell
bun nestrămutat p î n a asta-dî, a d e c ă jertfirea totala pe'ntru
înaintarea binelui bisericel, all n a c î u n i î şi all pâtrieî salle.
D u m n e d a u s a întărească acest carapterlii adevărat r o m a n ,
asta despusacîune întru a d e v ă r u m a n a , şi s a o straplînte
în inimele tuturor Rumînilor, spre fericinţa lor însi-şî!
C e l l e 2 5 de proprietseţî stsepînite de cse

trse m î n s e s t i r e a S u c e v i ţ a ; data u r i c e l o r , şi
§. 175. (1) V o l o v s e ţ u l (sat.) r! a . -V ? •

în dar dela GrfofeîU MOVILA Metropolitul la
20, Idniu, 1580, însemnat în protocol la numserul 88.
( S e a f l a în s t a p î n i r e a Fundului.)
§. 176. (2) S u c e v i ţ a (sat.)

(Mînastirea Suceviţa.) 113
în dai- dela P ^ T R U V I I ŞCHIOPUL V O M , la

6 , Ianuariu, 1583, însemnata în protocol la-numărul 87.
(Se a f l s e în s t s e p î n i r e a F u n d u l u î . )
. §. 177. (3) M a r g i n e a (sat.)

§. 178. (4) V o î v o d e a s a (pe nemţie: Fiirsten-
tal: colonie nemţeasca.)
§. 179. (5) D e a l u l - E d e r i î (penemţie: L i h t e n -
berg: colonie nemţeasca.)
Aste trei sate de sub § § . 177, 178, 179 s'au făcut

maî tîrdiu în hotarul S u c e v i ţ e i , însa M a r g i n e a maî
nseinte de venirea Bucovinei sub Austriea; ear' cellelalte
doue dupa aceea. Deci se pot socoti tot ca dăruite de
catra Patru VII. Şchiopul Voda la'6, Ianuariu, 1583.
( S e aflse î n s t s e p î n i r e a F u n d u l u î afarse d e D e a l u l - E d e r i î . )
O b s s e r b e e c i u n e . în Ş e m s e t i s m u l d i e c e s a n bucovinean
nu se aflse însemnate de l o c satele: V o î v o d e a s a şi D e a
lul-Ederiî, de şi se aflse în stsepînirea Funduluî: poate
pe'ntru aceea, csecî nu se vor fi aflind într'însele poporeni
de aî bisericeî noastre.
§. 180. (6) G i u m a l a u l (munte.)
în dar dela sororile MiERIEÂ şi PÊR^SCHIVA

ARBURE, la l,Maîu, 1584, întărit apoî de catra PJ3-
TRU VII. ŞCHIOPUL VOD^l, la 28, Maîu, 1584, în
semnat în protocol la numerii: 91, 92 şi 93.
§. 181. (7) H o r o d n i c u l - d e - s u s si Horodni-

c u l - d e - j o s (doue sate.)
12
In dar dela IEREMIE MOVILA V O D A , la 12,

Itiliu, 1597, însemnat în protocol la numserul 90.
(Se afla în s t a p î n i r e a F u n d u l u i . )
§. 182. (8) P l e ş i n ţ a - j u m s e t a t e (sat.) J(în Bu-

§. 183. (9) Costesciî a şeptea parte (sat.)J covina.)
Aste doue proprietseţî erau alle mînsestiriî Suceviţa,
cum se înseamnse în protocolul împsersetesc de'n 21, Ia
nuarîu, 1782, la feţele 309—318, însse nu se spun nu
mele dseruitorilor.
( N u s e rnaî a f l a în s t a p î n i r e a Fundului.)
§. 184. (10) M î n d r e s c i î (sat.)

8£
§. 185. (11) Ş e m e n i ţ a (sat numit maî de 8 «
demult Bselesciî.) -3 *>

o ,5
§. 186. (12) IvsenescM (sat.) ° >=
§. 187. (13) Mseguna (sat.)
as
§. 188. (14) C r i s t i n e s c i î (sat.) s °
§. 189. (15) C o ş c o v ă (sat.) a
;
scă OiI°?
§. 190. (16) Vserbfea (sat.) CL> Q
g »
•'"'"§'. 191. (17) O'ssenesciî (cîmpie.) 02
" '§. 192. (18) Dseveda (cîmpie.)

§. 193. (19) Rseşineţul-jumsetate(sai)
§. 194. (20) Un helesceiî a treia parte.
§. 195. (21) P i h o t i n (use grsedinse de
^ fi
prisacse.)
§. 196. (22) Use mo ar se (nu se înseam
nse: unde?
02 _J
§. 197. (23) Use v i e de 4 p o g o a n e (la
IDo ^ ^
Bededescî.) fi ®
§. 198. (24) Use vie de 6 p o g o a n e (la § 1 2

^ ^ C/i
Cruce.)
H •= -5
§. 199. (25) Pomaet de 5 fselcîflaHo-
r o d e s c î.)
(Mînastirea Dragomirna.) 115
(Aste 16 p r o p r i e t s e ţ î de sub § § . 1 8 4 — 1 9 9 , nu se m a î
aflse î n s t s e p î n i r e a F u n d u l u î . )
IX. Mînaestirea Draegomirna (1602).
§. 200. î n t e m e î a t o r î u l mînastiriî Drago-

mi r n a.
în Ş e m a t i s m u l d i e c e s a n b u c o v i n e a n de'n
18 6 4 la faţa 15, se dice, ca mînastirea D r a g o m i r n a ar
fi fost întemeiata de catra Metropolitul ANiESTASIU
CRIMCA la anul 1602, dar' nu se spune de'n ce* îndemn
ar fi întemeîat'o. Insa proprietatea: UNGHIUL (de lînga
rîul S u c e v e i ) este dăruita mînastiriî Dragomirna de
catra P ^ T R U VIL VODiE ŞCHIOPUL la 21, Optom
bre, 1584, cum sta însemnat în E s t r a s u l mîeu de'n
protocolul împărătesc la mimatul 35. Aşâ dara a tre
buit sa fia esistat acolo şi maî nainte orî vre un schi-
tuşor, orî chîar mînastirea însa-şî; numaifiindpoate cam
ruinata: Metropolitul ANIESTASIU CRIMCA a didit'o
de nou, facînd într'însa cea maî frumoasa biserica de'n
tre toate, cîte se aflau în ţara. Spun unii, ca Metropo
litul spre savîrşirea acestei didiri măreţe şi frumoase ar
fi înduplecat şi pre boîariî de pe atuncî la cuntribuire.
Aproape de unde este mînastirea D r a g o m i r n a ,
numaî preste pădure se afla mînastirea P a t r a u ţ i l o r ,
cea făcuta de catra ŞTEFAN V. VODM c e l l MARE
la 1456.
Deci mînastirea D r a g o m i r n a s'a înfiinţat ori nu
maî s'a ranoit de catra Metropolitul ANiESTASIU
CRIMCA spre lăţirea relegiosataţiî şi a moraletaţiî,
116 (Mînsestirea Drsegomirna.) •
C e l l e 19 proprietseţî stsepînite de castra?

mînsestirea D r s e g o m i r n a ; data u r i c e l o r şi nu
m e l e dseruitorilor.
§ . i 0 1 . (1) Unghiul (cîmpie lingse rîul Sucevei.)

în dar dela PiETRU VII. ŞCHIOPUL V O D A , la
21, Optombre, 1584, la numSerul de'n protocol 35.
( N u se aflse în s t s e p î n i r e a F u n d u l u î . )
§. 202. (2) M i t o c u l (sat numit maî de demult

D r ai g o m i r e s c i î.)
în dar dela ŞTEFAN X H . V O D A GÎORGÎU, la
22, Mârţiu, 1654, însenmatse în protocol la numserul 36.
( S e aflse î n s t a a p î n i r e a F u n d u l u î . )
§. 203. (3) I ţ e a n i i - n o î (sat.) 1

§. 204. (4) Lipovenii sau Ssecselincea (sat.) J
Aste dotte proprietseţî s'au fsecut maî tîrdiu în hota
rul M i t o c u l u i : de aceea se pot socoti tot ca dseruire
de ŞTEFAN XII. V O D A GÎORGÎU la 1654.
(Se aflse de'n elle numaî Lipovenii în stsepînirea
Funduluî.)
§. 205. (5) Burunţiî (sat.)

în dar dela ŞTEFAN XII. GÎORGÎU V O D A , la
22, Mârţiu, 1654, la protocol mimserul 36.
( S e aflse î n s t s e p î n i r e a F u n d u l u î . )
§. 206. (6) B î r n o v a (cîmpie lîngse C o s t in a.)
In dar dela P A T R U VII. ŞCHIOPUL V O D A la

28, Mârţiu, 1584, în protocol la numserul 37.
1
(Mînsestirea Solea.) 117
§. 207. (7) C o r c e s c i î (sat.)

însemnaţi în protocolul împsersetesc la feţele 31 si
40, nu se spune dseruitoriul, necî anul dseruiriî.
208. (8) Csepsedova (sat.)

§• 209. (9) Maîteeniî (sat.)
§r 210. ( l O ) B o r ş e s c i î (sat.)
§• 2 1 1 . ( l l ) D i n u l e n i î (sat.) - KS
-a
§• 212. (12)Fserceniî (sat.) » •

• o
O
213. ( 1 3 ) N i c u l e n i î (sat.) I
5 8
214. (14) S a l e ea (sat.) s
215. (15) Brsetinesciî *) (sat.) CM "3ti "
216. (16) R u s c î o r i î (sat.)

£ o Ş
217. (17) Dsebrsenseuţiî (sat.)
218. (18) U r i c e n i î (sat.) ta
I
co
§. 219. (19) Slsetinoaea (sat.) o al
."X. Mînaestirea Solea (1615).

§. 220. î n t e m e î s e t o r î u l mînsestiriî S o l e a şi
îndemnul întemeisecîunii ei.
Mînsestirea S o l e a se crede a fi fost întemeîatse de

csetrse ŞTEFAN X I . TOMŞA V O D A în anul 1615,
de'ntr'un indemn întreit: întîîu pe'ntru ca sse-i ajute Dum
nedseu, sse se poatse ţîne' pe tronul Moldovei, de pe carele
voiau Polonii sse-1 alunge cu orî-ce chip, şi sse pujse în
') Trâbuîe sse fise în Moldova dotie sate deosebite, cu numele:

TINESCIÎ, fiind cse unul este dseruit mînsestiriî Putna, vedî §. 126,
118 (Mînastirea Solea.)
locului eara-şî pe CUNSTANTIN MOVILA, pe carele îl

alungase ŞTEFAN XI. TOMŞA de'n Domnie la anul
1612; a doua ca sa-1 erte Dumnedau pe'ntru uciderea
boîarilor cellor ce ţînusera cu Movila; si a treia apoî
şi ca sa lăţească şi sa întărească relegiosatatea în
ţara-şî.
C e l l e 1 5 p r o p r i e t ă ţ i s t a p î n i t e de c a t r a
m î n a s t i r e a S o l c e î ; datul l i r i c e l o r , şi numele
daruitorilor.
T o a t e atru î n d a r
§. 221. (1) Dragonesciî (sat.) ) P
J b J
* ^ dela ŞTEFAN XI. TOMŞA
§. 222. (2) C a s v a n a (sat.) voDMha?,,Mârţiu, 1615;
§. 223. (3) S o l e a (sat.) — 25, Iuliu, 1615; - 31,
Iul., 1 G 1 5 ; - 2 5 , Opt, 1616,
§. 224. (4) B o t o ş a n a (sat.) însemnate în protocol la
numeriî: 56, 57, 58 şi 61.
( S e afla? î n s t a p î n i r e a F u n d u l u î a f a r a d e D r a g o n e s c î . )
§. 225. (5) H r i n e s c i i .
§. 226. (6) I v a n o ş c o v c e a .
§. 227. (7) P r e l e ş a n i î .
Tustrele în dar dela RADUL I. YOILE. cell MARE
la 11, Faur, 1625, însemnate în protocol la numeriî 60 şi 61.
( A s t e t r e i p r o p r i e t ă ţ i nu se m a î a f l a în stapînirea
Funduluî. )
§. 228. (8) B a d e u ţ i i .
§. 229. (9) G r a n i c e s c i î .
§. 230. (10) I a s l o v a ţ u l .
Tustrele în dar dela RADUL I. VOD.E cell MARE
al 11, Faur, 1625, însemnate în protocol la numerii 60 şi 62.
(Se afla t u s t r e l e în s t a p î n i r e a Funduluî.)
§. 231. (11) M i l i f e u ţ i î - j u m a t a t e (sat.)

(Mînastirea^Mamaeseilor.) 119
Cumpăraţi de csetrse iriînsestire (dar' nu se spune:

dela cine?) la 20, Ianuariu, 1760, însemnaţi în proto
col la numărul 63.
(Nu se aflse în s t s e p î n i r e a F u n d u l u î . )
§. 232. (12) Patru munţi, la Cîmpul-lung, anume:

1. C u c o ş u l ,
2. G ă i n a ,
3. P o r c e s c u l ,
4. B 6 te şui.
Aceşti munţi şi-î-a însuşit mînastirea pre'n schimb
cu M i l i ş e u ţ i i - j u m a t a t e (dar' nu se spune: cu cine
a s c h i m b a t ? ) , la 20, Ianuariu, 1775.
(Se a fl se î n s t ae p î n i r e a F u n d u l u î . )
§. 233. (13) F a r a o n i i .
§. 234. (14) M î n a s t i r e n i î .
:
§. 285.' (15) Co'rs'aciî. '
Aste trei sate sînt în Moldova, şi în protocolul îm
părătesc la feţele: 163—168 se înseamnă ca stapînite
de catra mînastirea Solea. •
(Nu se m a î aflse în s t s e p î n i r e a F u n d u l u î . )
X I . Mînastirea Ma3maee§cilor
(1663—1670*).
(Mînsestirea Msemseescilor a fost numaî pe'ntru cselugseriţe;
ea a fost use f i l i a l s e a mînsestirilor: S c l i i t u l - m a r e şi S u c e
v i ţ a . Despre întemeîsetorîul eî, despre anul şi scopul întemelserij
n'am putut afla pîn' acum nemica segur. Poate sse fise fost înte-
*) Aicî trebuie îndreptat anul întemeîaecîuniî (1658—1670.)

1 20 (Mînsestirea Msemseescilor.)
meîatsesîncse chiar pela 1607 de csetrse JLEKÎEA, fiica luî IERE-

MÎE J t O V I L i E V O D ^ , cea niseritatîe dupse S T F F A N POTOSCHI,
earea întemeîase, cum am vândut, şi mînsestirea S c h i t u l - m a r e .
Atîta t6tuşî se poate scl de segur cse între 1658 şi 1670 a tre
;
buit sse fise esistat; cseci în acell raestîmp i-s'au fseeut deeruirî,
c u m f v o m vede îndatse.)

mînsestirea Msemseescilor; data uri cel or, şi
§. 236. (1) p e c î u e a l a de'n c î m p u l Cernseu-

ţ i 1 o r.
în dar dela GÎORGÎU GHICA VODiE la 23, Faur,
1660; întseritse dupse aceea de csetrse ION NICOLAÎU
MÛROCORDAT VOD.E la 23, Optombre, 1744, în
semnate în protocol la niimerii 188 şi 189.
( N u s e m a i âflse în s t s e p î n i r e a F u n d u l u i . )
§. 237. (2) M s e m s e e s c i î - v e c h i , şi cei noi.

In dar dela mînsestirea: S u c e v i ţ a , carea încse-i
capotase în dar dela CUNSTANTTN MOVILiE pre'n
uricul de'n 9, Faur, 1609, întserit dupse aceea de csetrse
ILIAŞU II. VODiE, la 26, Marţiil, 1673 şi 15, Linia,
1667, însemnaţi în protocol la niimeril 181,182,183 şi 189.
( S e aflse î n s t a e p î n i r e a F u n d u l u i . )
§. 238. (3) Mitcseul-jumsetate, sau Brodocul.

în dar dela ILEANA BiENEASA, fiica Mareluî-
V6rnic Vsesiliu Aurul pre'n uricul de'n 8, Iiiliu, 1710,
întserit dupse aceea de csetrse Nicolaîu Mseurocordat Vodse
la 4, Iuniu, 1712, apoi de csetrse. curtea împserseteascse
la 30, Iuniu, 1780, însemnat in protocol la niimerii 185,
186 şi 187.
(Mîi)sestirea Horeceî.) 121
(Şe afla? în disput», csecî fiind cse s'a ţînut de mînsestirea: Schitul-
m a r e , cu desfiinţarea minsestirilor la 1785, se dedese la F u n d u l s c o l a s t i c
ciet61ic de'n G s e l l ţ i e a ; însse pre'n decretul Impseratuluî IOSIF II. de'n
8, Şeptembre, 1789 se dedese ear«e-şî însepoî Fu.ndului-Relegiunarîu
de'n B u c o v i n a . Dar' se pare, cse acest decret nu s'a pus în lucrare; pe'n
tru cse chîar şl în anul trecut se purta disputse pe'ntru ell, şi âdecse dieta
ţaeril îl pretinde sse fise all F u n d u l u î scolastic de'n B u c o v i n a , ear'
Cunsistorîul îl pretinde însepoî ca fise proprietate dreaptse a F u n d u l u î - K e -
l e g i u n a r î u de'n B u c o v i n a . Se va ved6 cum se va alege lucrul.)
§. 239. (4) B î r n o v a sau Revna.

în dar dela SOLOMON BÎRLOGEANUL, precum
aratse un hrisov de întseriturse de'n 11, Maîu, 1760 dela
ţQN TOADER CALIMAC V O D A , însemnat® în pro-
toeoj la niimeriî: 180, 181 şi 184,
§. 240. (5) P l e ş e s c i î .
§. 241. (6) Use arie în C e r n ă u ţ i .
§. 242. (7) Pelipop.cea (cîmpie, dar' unde?).
§. 243. (8) M i c u l i c i î a opta parte. j
§. 244. (9) Use vie (la Spseriecî în Moldova.)]
Aste 5 proprietseţî de sub § § . 240—244 au fost
dseruite mînsestiriî Msemseescilor, dar* nu se spune de
csetrse cine, şi cînd? Se aflse însemnate în protocol la
numserul 186 şi la faţa 617—623.
(Nu se maî aflse î n s t s e p î n i r e a F u n d u l u i . )
XII. Mînsestirea Horecea, csetrse 1712.

§. 245. î n t e m e i s e t o r î u l mînsestiriî Horecea.
Mînsestirea Horecea se crede a fi fost întemeîatse pe

la anul 1712, de csetrse un cseliigser, all cteruî nume nu
este cunoscut. Atîta se scie, cse pela 1737 avea Egximen
13
122 (Mînsestirea, Horecel.)
pre caeWgserul ION, carele la anul însemnat a curopserat

pe'ntru mîna;stire dela GÎOEGltJ PINTEÎU un fînaţu
lîngse Cernseuţî cu 6 fl. de argint.
Obsaerbaecîunea I-a. Ca?luga?riî Horecenî îndată? ce sim

ţiră?, ca? are sa? se desfiinţeze mîna?stirea, nu aseeptara?
pîna? sa3 vila? decretul desfiinţa?torîu, ci îşî luară? averea
mişca?toarîa?, cîta? putură? duce cu sine, şi toate hrisoavele
mîna?stiriî, şi trecură? în Moldova fa?ra? de scire'a cuî-va. De
a i d a vine, ca? despre numele da?ruitorilor proprietăţilor astei
mîna?stirî n'am putut afla maî nemica.
Obsserbseciuuea a 2-a. Dupa? venirea Bucovinei sub Au-
striea, se înfiinţa? în mîna?stirea Horecea c u r s tcoI6gic
dupa? metodul vechîii, şi ra?mase într' acell loc frumos pe
malul Prutului pîna? la 1800. Atunci se stra?tnuta? la Ger-
na?uţî, unde a p o i în 1826 se înfiinţa? Institutul teol6-
gic dupa? sistema unîversa?tara?. Teologiea se afla? tot
într'ua? loca?letate cu gimnasiul. Asta? loca?letate s'a didit cu
bani de'n Fundul-Eelegiunarîu bucovinean, se
spune însa?, ca? maî tîrdiiî s'afi pla?tit Fundului-Eele-
giunarlfi acei bani de'n Fundul-scolăstic bucovi
nean, carele este fa?cut de'n birul ţa?riî: aşa asta? loca?letate
a ra?mas proprietate a gimnasiulul.
©bsaerbaeciuuea a 3-a. Pe uşa bisericeî astei mîna?stirî
sta? scris, ca? didirea eî este ispra?vita? la anul 1767; dar
asta trebuie înţeleasa? didirea a doua, ca?ei, cum am va?-
dut, acolo esistase şi mai na?inte mîna?stire şi b i s e r i c a ? .
Spre acopericîunea chîeltuelelor astei didirî de a doua oara?,
se spune ca? ar fi da?ruit CATARINA II. împa?ra?teasa Mus
calilor, şi GRIGORIU GHICA YODM la anul 1766, ua? suma?
de 40,000 de ruble.
Obsaerbaeciunea a 4-a. C16potul cell mare dela biserica
mîna?stiril Horeciî este legat cu isttiriea tîmpuluî facerii lui.
Ruşii ţînura? principatele ocupate în ra?stîmp de 5 ani, âdeca?
dela 1769—1774, cînd purtara? rasboîii cu Turcii. Comîn-
da?tura ruseasca? în acell ra?stîmp înfiinţa? în nisce gradinî
(Mînsestirea Horeceî.) 123
lîngse Cernăuţi de-a stînga Prutului use f a b r i c a de bătut b a n i

(saii b a n a r i e ) ; de'n spija dela acea b a n a r i e se y a r s â clopotul
cell mare all bisericeî acesteia sub generalul G A R T E N B E R G ,
de c a t r a magestrul CRISTIAN V i E L E N T I N la 1773, î n s a pe
chîeltueala mînastiriî p l ă t i t ă pre'n Egumenul A R T E M O N .
Obsterbsecînnea a 5-a. L a anul 1824 se întîlni FRÎNCISC,
împăratul Austriei cu A L E S A N D R U , împăratul Muscalilor
la Cernăuţi. Alesandru merse pe nesciute Ia mînastirea
Horecea, cea înzestrata de c a t r a mama-sa GiăSTiERINA II.
şi dela mînastire merse şi la pr6utul satului T O A D E R SU-
HOPANUL, î n s a pe cînd întrâ în ograda preutuluî, sarira
la dînsul d o i cînî mari sa-1 musce: împăratul alerga la
gard, rupse u a nueâ' g r o a s a şi se a p e r a cu ea. Ast baţii
împrovisat se spune, c a s'ar fi pastrînd şi asta-Î în bise
rica mînastiriî Horecea întru aducerea aminte. Cu asta o c a -
june dărui împăratul Alesandru bisericeî acelleîa 100 de
galbeni, ear' alţii spun, c a 3 0 0 de galbeni.
C e l l e 1 4 proprietseţî stsepînite de csetrse

mînsestirea H o r e c e î ; data u r i c e l o r , şi numele
dseruitorilor.
§. 246. (1) Sseromnişca (psemîntul împreglurul

mînsestiriî.)
Cumpserat de csetrse mînsestire pre'n cuntraptul de'n
21, Iuliu, 1737, însemnat în protocol la numserul 206.
( S e a f l a în s t a p î n i r e a F u n d u l u i . )
§. 247. (2) H r e b l e a (un lac lîngse Horecea.)

Cumpserat la 11, Ianuariu, 1745, însemnat în pro
tocol, la numserul 211.
( N u se m a l afla în stapînirea Fundului.)
§. 248. <3) Un fînaţu lîngse Horecea (dela

H î r t o p pînse în malul Prutului.)
124 (Mînsestirea Horecel.)
CumpSerat la 8, Şeptembre, 1746, însemnat în pro

tocol la mimserul 214.
( N u se m a î aflse în s t s e p î n i r e a F u n d u l u î . )
§. 249. (4) T e r e b i ş u (un fînaţu lîngse Horecea.)

Csepsetat în dar la 10, Maîu, 1748 (dar'nu se spune
de la cine?) însemnat în protocol la numserul 205.
§. 250. (5) U n fînaţu de 1 2 o t g o a n e (msergi-

naşu cu Cernseuţiî.)
Dseruit la 15, Mârţitt, 1764, (dar' nu se spltiie de

c i n e ? ) , însemnat îh protocol la numserul 202.
( N u s e m a î aflse în s t s e p î n i r e a F u n d u l u î . )
§. 251. (6) U n fînaţu de 1 2 o t g o a n e (pe ma

lul drept all Prutului dela H o r e c e a
pînse la O s t r i ţ a . )
Dseruit la 10, Noembre, 1764 (dar' nu se spune de

cine?) însemnat în protocol la numserul 203.
§. 252. (7) N i s c e fînaţe şi pomete(laCernfeuţî.)

Cumpserate lâ 23, Mâfţiu, 1765, întemhate în pro
( N u s e t n a î aflae î n s t s e p î n i r e a F u n d u l u i . )
§. 253. (8) Use casse şi arseturî (în Cernseuţî.)
Dseruitse la 16, August, 1769 (dar' nu se spune

dte c i n e ? ) , msemnatee îh protocol la niimseral 212.
("Nu fefe m a î V f t t e în StsepîbifeA F u n d u l u î . )
(Mînsestirea Horeceî.) 125
§. 254. (9) Un psemînt la Csebescî.

Dseruit la 5, Iuniu, 1774, (dar' nu se spune de c i n e ? ) ,
însemnat în protocol la numserul 200.
(Nu se m a l a f l a în s t s e p î n i r e a F u n d u l u î . )
§. 255. (10) H o r e c e a - u s e parte.

Dseruitsa la 23, Optombre, 1780, (dar' nu se spune
de c i n e ? ) , însemnatse în protocol la numserul 201.
.§;•• 25€ş,> (11) C s e b e s c i i - a opta parte.

Dseruiţi la 23, Optombre, 1780 (dar' nu se spune
de Gine?), însemnaţi în protocol la numserul 201.
(Nu s e m a î aflse în s t s e p î n i r e a F u n d u l u î . )
§. 257. (12) Use casse ş i psemînt în Cernseuţî.

Cumpseratse la 21, Faur, 1782, însemnatse în proto
col la mimiaerul 210.
(Nu s e m a î aflse î n s t s e p î n i r e a F u n d u l u î . )
§. 258. (13) Un psemînt în Cernseuţî.

Cumpserat la 23, Faur, 1782, însemnat în protocol
la numserul 208.
(Nu s e m a î aflse în s t s e p î n i r e a F u n d u l u i . )
§. 259. (14) Un psemînt lîngse mînsestire.

Dseruit la 22, Faur, 1782, (dar' nu se spune de
c i n e ? ) , însemnat în protocol la numserul 209.
(Nu se m a î aflse î n s t s e p î n i r e a F u n d u l u î . )
Obsferbseciune. Dupse protocolul împsersetesc fsecut de csetrse

comisarîul M E T Z G E R la 16, Faur, 1782, mal astea mînses
tirea Horecea îaese aîte patr* proprieteeţf, adecaeţ
126 (Mînsestirea Ilişesciî.)
1) Ua? m o a r a ? in Cernseuţî, n u m i t » : moara Călu

gărilor;
2) M o g o ş e s c i î (sat în Moldova);
3 ) M a ? h o r e n i î a t r e i a p a r t e (sat în Moldova);
4) T r e i l d c u r î d e c a s e (în Cernseuţî lingav fîntîna
t u r c e a s c a ? . Maî na?inte aii fost şi case pe aste locuri;
însse ostaşii muscselescî le ârsera? la 1770, şi apoî se
vede ca? nu s'aii maî faecut eara?-şT, caecî pe tîmpul
împăratului Iosif II. ss întrebuinţa acell psemînt ca
ţîntirim pe'ntru îngropăciunea ostaşilor ca?t61icî.)
XIII. Mînaestirea Ilişesciî (1737).

§. 26(X I n t e m e î s e t o r l u l a s t e i mînsestirî.
Mînsestirea I l i ş e s c i î a întemeîat'o şi a îndestrat'o

boterîul IONAŞCUL IS^CESCUL la anul 1737.
©bsjerbîecîune. î n §. 1, s'a însemnat de'n greşeala? asta? mî-

na?stire ca întemeiata? la 1757.

mînsestirea I l i ş e s c i î ; data u r i c e l o r şi numele
îndestrsetoriului.
§. 261. (1) I l i ş e s c i î a treia parte.

§. 262. (2) Bselseceana.
§. 263. (3) I s e c o b e s c i î - a patru parte
Tustrele în dar dela IONAŞCUL IS^CESCUL, la
14, Malu, 1737. însemnate în protocol la niimserul 42.
( S e afla? î n ş t a ? p î n i r e a F u n d u l u i . )
§. 264. (4) Ssescioara. \

§. 265. (5) O r o ş e n i i - j u m s e t a t e . j
(Mînsest. Luca, Bire'şniţa, JâVlova..) 127
Amtn'dofle în dar dela IONAŞCUL IS^CESCUL

la 24, Maîu, 1737, înseninate în protocol la niimserul 42.
(Nu se m a i afla? în s t s e p î n i r e a F u n d u l u i . )
XIV. MîDfBstiiea Luca (1747),

întemeiata? de ca?tra? ca?pitannl A T J E N A S Ţ Î N T . E la 1747.
A avut numai urma?toarîa proprietate.
§. 266. (1) Un psemînt de 1 2 faelci, (unde a

sţsetut mînaestifea.) . .,.
în dar (lela caepitanul ATÊNAS ŢÎNT2E, pre'n
uricul de'n 21, Iiinifi, 1747, însemnat în protocol la nii-
mserul 157.
(Nu se m a l afla? în s t a ? p î n i r e a F u n d u l u i . )
XV. Mînsestirea Bireşniţa (1747).

întemeîatse tot de csetrse caepitanul AT2ENAS, ŢÎN-
TiE, la 174^. A avut .numai tt» proprietate,- ădecae:
§. 267. (1) Bsenila partea a şese-sprae-decea.

în dar dela cajpitanul A T M A S ŢÎNT2E pre'n
uricul de'n 21, Iiinifi, 1747, întseritae apoî de csetrae
GRIGORIU GHICA VODvE, la 20, Maîu, 1748, însem-
natse în protocol la niimserul 192.
(Nu se m a l afla? î n s t a ? p î n i r e a F u n d u l u i . )
XVI. Mînaestirea Jadova (1750).

§. 268. Intern eîsetoriul astei mînsestirî;
data uricelor şi numele dseruitorilor.
128 (Mînsestirea Crisceâtecul.)
Mînsestirea aeeastao întemeia egumenul GERyESIM

VLAD la 1750. A avut urmsetoarîele patru proprietseţî.
§. 269. (1) Psemîntul, .pe care a stsetut

mînsestirea;
§ i 270. (2) U n psemînt la J â d o v a ;
§. 271. (3) T r e i p o g o a n e , de psemînt la
s a t u l Vsesilseu.
Tustrele în dar dela întemeîsetorîul mînsestiriî pre'n

uricele de'n 12, Faur, 1750; 10, Mârţiu, 1761; 4,' Mâr
ţiu, 1772, însemnate în protocol la numeriî: 314 şi 315.
272. (4) U n psemînt lîngse mînsestire.
în dar del* V ^ t U t l TABMRM in anul 1754,

însemnat în protocol la numserul 213.
C ţjfri i e awliŞ&X tP s t s e p î n i r e * F u a d n l u î . )
XVII, Mînastirea Crisceateciil (176$).

întemeiata <le csetrse doi redeşi de'n Rsepdjiniţî,
fraţii: MIHAÎU şi CUNSTANTIN T&LPM, în anul
17(§#. . Astse mînsestire a avut urmsetoarîele doue pro-
prje&eţî:
§. 273. (1) U n psemînt, (pe carele a stsetut mî

nsestirea.)
în dar dela fraţii MIHAÎU şi CUNSTANTIN" TAL-

PM, pre'n uricul de*n 1, Mârţiu, 1768, însemnat în pro
( H o w m a î aflte în s t s e p î n i r e a F u n d u l u î . )
(Mînsestirea Ostra, Broscseuţii.) 129
§. 274. (2) Sviniaciî-jumsetate.

în dar dela TOADER H A D E D I U L (un negustorlu
sîrb) pre'n uricul de'n 12, Aprile, 1768, însemnaţi în
protocol la numserul 190.
(Nu âe msii afla? î n s t a p î n i r e a Funditluî.)
XVIII. Mînsestirea Ostra sau Bserbescii

(1776). *
întemeiata? de castra c ă l u g ă r u l NaETAN C^LMUŢCHI în

anul 1776. A avut numaî urmatoarîa proprietate:
§. 275. (1) Un psemînt de 9 2 de fâalcl (lîngse

mînsestire.)
în dar dela caalugserul NATAN CALMUŢCHI
pre'n uricul de'n 8, Iuliu, 1776, «însemnat în protocol la
numserul 155.
(Nu se m a l a f l a în s t a p î n i r e a F u n d u l u i . )
XIX. Mînsestirea Broscseuţilor (1778).
întemeiata de c a t r a egumenul CJESIAN în anul 1778. Pre'n

urmare asta mînastire a statut numaî 6 anî de dille (1778—1784)
şi atuncî se desfiinţa împreuna cu cellelalte. A avut urmatoarîele
2 proprietăţi:
§. 276. (1) U n psemînt de 5 f a l e i ,

în dar dela egumenul CASTAN pre'n nţricul *fle?n
19, Ianuarîu, 1778, însemnat în pr6toco!k MnttESi?iil-l&5.
(Nu se m a î a f l a l n s t a p î n i r e a Fundului.')
14
130 (Mînsestirea Voloca, Vfşniţa, Corîbniţa.)
§. 277. (2) Un psemînt de 13 fselcî.

în dar dela boUerlul CUNSTANTIN VOLCINSCHI,
la 4, Mârţiu, 1782, înseninat în protocol l a niimserul 194.
( N u se m a î afla? în s t ă p î n i r e a F u n d u l u i . )
X X . Mînsestirea Voloca.
întemeiată de c ă t r ă CUNSTANTIN DONICÎU pentru c ă
lugăriţe (nu se înseamnă anul.) A avut numai urmseto'aria pro
prietate :
§. 278. (1) U n psemînt de lise f a l c e , (pe care

a stsetut mînsestirea.)
în dar dela CUNSTATIN DONICÎU (nu se spune
anul), însemnat în protocolul împsersetesc de'n 17, Faur,
1782, la faţa 681.
( N u se m a î a f l ă în s t ă p î n i r e a F u n d u l u î . )
X X I . Mînsestirea Vişniţa.
întemeiată de csetrse CUSTANTIN T U R C U L pe'ntru călu
găriţe (nu se înseamnă î n c a r e a n ? ) . A avut numai următoa
rîa proprietate:
§. 279. (1) Psemîntul pe care a stsetut mî

nsestirea.
în dar dela CUNSTANTIN TURCUL, cum se în-
seamnse în protocolul împsersetesc de'n 15, Faur, 1782,
faţa 611—612.
( N u se m a l a f l ă în s t ă p î n i r e a F u n d u l u î . )
X X I I . Mînsestirea Coribniţa.
întemeiatse de csetrse patru redeşî: ŞTEFAN GÎUR-
GlUVANUL, ION T ^ U T U L , GÎORGÎU TOBOESEÎU
şi ŞTEFAN CÎUREpUL (nu se înseamnă» anul.) A
;
avut numai urrnsetoarîa proprietate:

(Mînsestirea Bsebin, psemostiea.) 131
§. 280. (1) U n psemînt de 4 fselcî (lîngse mî

nsestire.)
în dar dela ŞTEFAN GlURGÎUVANUL, ION
TÊUTUL, GÎORGÎU T O M ^ S E Î U şi ŞTEFAN CÎU-
REpUL, cum se înseamnse în protocolul împsersetesc
de'n 15, Faur, 1782, la faţa 605—606.
( N u se m a î a f l a în s t a p î n i r e a F u n d u l u î . )
- XXIII. Mînsestirea Baebin.

Nu se scie necî de cine ar fi fost întemeiata, necî în ce
a n ; a avut numaî u a m o a r a c u u n m a c i n i ş u , carea:
( N n se m a î a f l a î n s t a p î n i r e a F u n d u l u î . )
XXIV. Mînastirea ţ)rcm6stiea (1724. *)

întemeiata de c a t r a redeşiî de'n Damostiea la anul 1724.
A avut urmatoarîele doue proprietăţi:
§. 281. (1) p s e m o s t i e a - a treia parte.

In dar dela redeşiî de'n psemostiea pre'n uricul de'n
15, pecembre, 1724, întseritse dupse aceea de csetrse CUN
STANTIN MIHAÎU RÊCOVIŢ^ YODJE la 23, Iuniu
1749, însemnatse în protocol la numerii 196 şi 197.
( N u se m a î a f l a în stapinire-a F u n d u l u î . )
§. 282. (2) Un psemînt lîngse satul V i l â u c e a .

în dar dela DUMITRU CERNESCHI pre'n uricul
de'n 22, Ianuariu, 1726, însemnat în protocol la numse
rul 199.
( N u se m a î a f l a în s t a p î n i r e a F u n d u l u î . )
*) Cînd s'a tipserit §. 1 încse nu sciam de csetrse cine este întemeîatae, şi

în care an, şi de aceea am pus'o acolo fserse an. Acum am aflat şi pre
întcmeîsetorî şl anul, şi îî însemn: decî dupse data întemeîsecîuniî s'ar
cuveni sse fise aşedatse astas mînjestire înaîintea mînasstirii I l i ş e s c i l o r .
132
Despaerţitura II.
N u m e l e b a e r b a ţ i l o r , c a r i i aii dseruit pro
p r i e t ă ţ i la mînaestirile de'n B u c o v i n a .
Indestrsetoriî mînaestirilor de'n Bucovina cu proprie
tăţi şi cu tot felîul de averi au fost de trei clase, âdecse:
1. Domnitori de ai Moldăvieî;
2. Metropoliţî, Episcopî şi Cgeliigserî;
3. Proprietari şi proprieta^rese, mireni.
A. Domnitorii Moldavi, carii au dseruit

proprietaeţi la mînaestirile de'n Bucovina,
sau le-au înzestrat altmintre; numele
proprietăţilor da3ruite, şi mînaestirile, la
carile s'au dseruit acelle proprietaeţi.
§. 284. (1) ÎUGA VODiE (filul lui PÊTRU II.
MUŞATUL) 1399—1401.
Deşi nu am aflat pînse acum (1865) dela acest Dom-
nitorîu all Moldovei necî un uric de dseruire de proprie
taeţi pe'ntru vre use moşie mînsestireascse; totuşi îl puîii
între îndestrsetoriî bise'riceî de'n Bucovina; pe'ntru cse,
precum ne spune întîîul istoric all Moldovei, Vornicul
GRIGORIU URECHILE în tom. I. de'n L e t o p i s e ţ e l e
M o l d o v e i la faţa 102, lUGA V O D ^ de şi a domnit
numai 2'A ani, şi numai use parte de'n toatse Moldova;
t<5tuşi a întrecut cu evlâviea pre toţi Domnitorii cei maî
de nseinte ai Moldovei; csecl ell, vsedînd lipsa de ocîr-
muirea bise'riceî, de preuţî şi de cserţi bisericesc!, a tri
mis la Mitropoliea de la O lirici a de'n B u l g ă r i ea şi
pre'n rugare a csepsetat de la acea" metropolie binecuvîn-
133
tare, de a aşedat M i t r o p o l i t rumînesc la Suceava,

şi Metropoliea a îndestrat'o cu averi şi proprietseţî de
ajuns. De aici a provenit apoi, cse Metropoliea Rumînse
a S u c e v e i a fost supusse cellei dela O h r i d a dela
1400—1427, cînd pre'n lucrarea lui ALESANDRU VO-
J)M c e l l BUN, şi cu ajutorîul Inipseratulul dela CUN-
STANTINIANA, ION PJSLEOLOGUL, se fsecii nea-
tîrnatse pre'n hotserire soborniceascse psetriarcalse.
§. 284. (2) ALESANDRU VOD.E cell BUN (fitul

lui P ^ T R U I. VODM) 1401—1433.
Acesta a fost unul de'n cel mai mari, mai înţelepţi
şi maî evlsevioşî Domnitori ai Moldovei. Eli a orgsenat
întru adevser statul Moldovei pre legi aşă de înţelepte,
cît, de şi a trecut în decursul timpurilor pre'n celle mai
cumplite fsetseletseţî amerinţsetoarîe chiar cu stingere tota-
Ise; totuşi a scsepat cu ajutorîul provedinţeî cerescî de'n
toate acellea, şi custse încse şi astse-dî (la, 1865) împreu-
natse cu soru-sa („Rumîniea") ca stat r u m î n e s c
Suvseran şi N e a t î r n a t ! Eli a întemeiat pe lîngse
altele si E p i s c o p î e a R s e d « u ţ i 1 o r, carea dupse strse-
mutârea Metropolieî dela S u c e a v a la I a s î . rsemase
sîngurse dcîrmuitoarîse bisericeî de'n Bucovina, şi carea
la anul 1784 îşi mutse reşedinţa dela R se d seu ţi la
Cernseuţî.
Alesandru Yodse a dseruit:
a) L a mînsestirea M o l d o v i ţ a .
1. Doue mori la Baea în Moldova; use moarăe de ur-
luit; 4 case de robi (tsetarl pe'ntru lucrul la moarse),
şi use bererie, pre'n uricul de'n 31, Optombre, 1402;
2. L e o n t a (un helesceu la Prutul-de-sus) cu toate
prisecile, pseraele, lacurile şi fînaţele de pe lînga?
134
acell helesceu; vallea de acolo şi trecsetoarea preste

Nistru, şi toate acestea le-a scutit şi de vamse, de
bir, şi de decîuealse, pre'n uricul de'n 24, Faur, 1409 ;
3. V a m a - d e - j o s , la 18, Noerabre, 1409;
4. S u h a r d u l - m a r e şi S u h a r d u l - m i c (un munte
mare) la 15, Faur, 1410;
5. V a m a - d e - s u s , la 14, Aprile, 1411.
b) L a E p i s c o p i e a Rsedseuţilor.
1. Rsedseţiî,
2. Cosmanul,
3. Lseschîuca,
4. Sulioverca, pre'n uricul de'n
5. C l i v o d i n u l , 8, August, 1420.
6. D s e v i d e s e i î ,
7. Cît-va fînaţu şi use cîrcîmse la
Rohosna, •
§. 286. (3) A n a , D o a m n a luî ALESANDRU

V O D A c e l l BUN.
A dseruit la mînsestirea M o l d o v i ţ a doăe proprie

tseţî, âdecse: V s e c u l e s c i î şi Sseranul pre'n uricul de'n
14, Aprile, 1415.
§. 287. (4) ŞTEFAN III. (fiîul luî Alesandru Vodse

cell. Bun (1433—1448.)
A .dseruit la mînsestirea M o l d o v i ţ a :
1. C o v u r u l - j u m s e t a t e (helesceu lîngse Prut la
Diinsere.)
2. U n l a c - j u m s e t a t e , ce se varsse în lacul î a l p u c ,
cu toate veniturile Covuruluî, şi vama jumsetate de
acolo pe apse şi pe-uscat, pre'n uricul de'n 20, Faur,
1445.
135
3. B l i s c a t a , (baltse.)
4. Use prisacse sau stupinse (la Chighiac.)
5. V a n i a - j u m s e t a t e la trecsetoarea aşâ numitse a
Cseliigserilor, pre'n uricul de'n 11, Faur, 1447.
§. 288. (5) ŞTEFAN V. VODvE cell MARE

(1456—1504.)
Acesta, precum a întrecut pre toţi Domnitorii Mol
dovei cu vitejfea, cu dreptatea şi înţelepciunea întru ad
ministrarea ţserii: chiar aşâ î-a întrecut şi cu evlâviea,
eu întemeîarea de mînsestirî şi biserici, şi cu îndestrse-
ciunea acellora cu moşii numseroase şi întinse: ell încse
erâ. ca MIHAlU VITEADUL, de nu fseceâ necî use în
treprindere fserse cunsvsetuirea cu Metropolitul şi cu bine-
cuvîntarea de'n partea luî.
Ştefan Vodse cell Mare a dseruit:
a ) L a m î n s e s t i r e a de cselug.aîriţe: Psetrseuţiî:
1. Psetrseuţiî iţii \
la 27, Iiiliu, 1456.
2. M i v o v esniî
i /
b) L a mînsestirea M o l d o v i ţ a ,
1. . S î n g u r e n i l (sat în ţinutul C h i
g h i a c)
2. Fînaţul luî Brumar
3. Prisaca luî Brumar
4. Blescatul-mare (helesceu)
la 8, Ianuarîu,
5. Blescatul-mic (helesceu)
1473.
6. Budoeala (helesceu)
7. Sicriul (helesceu)
8. Cotul Prutului (pserseu)
9. Vulcan (pserseu)
10. Budoeala (pserseu)
11. Svorescii-jumsetate (sat) la 12. Mârţiu, 1488
136
c) L a mînsestire a P u t n a '
1. Brâniscea (custaetoarîse de'n
18 munţi) . . . la 15, Mârţiu, 1490.
2. Vicovul-de-sus (sat) la 15, Şeptembre, 1466.
3. Vicovtil-de-jos (sat) la 20, Şeptembre, 1479.
4. Voîtinellul (sat) la 26, Mârţiu 1490.
5. Botoşeniţa (sat) .|
Ia 14, Optombre, 1489.
6. Climseuţiî (sat) /
7. Frsetseuţii (2 sate) . la 14, Optombre, 1489.
8. Cosminul (sat) la 3, Aprile 1488.
9. Ostriţa (sat. numit maî nseinte;
Clişcasuţiî) la 6, Mârţiu, 1490.
10. Maehselâ (sat, numit mai nse-
inte; O s t r i ţ a ) la 15, Şeptembre, 1473.
11. Minseufn (sat) la 7, Mârţiu 1487.
12. Tîrnâuca (sat) la 17, Mârţiu 1479.
13. Bselcseuţiî (sat) la 10, Şeptembre, 1471.
14. Grecii (sat) . la 6, Aprile, 1488.
15. Voloca (sat) la 30, Mârţiu, 1475.
16. CorcWiea (sat) . la 30, Mârţiu, 1475.
17. Cîaihorul (sat) la 3, Aprile 1488.
18. Molodfea (sat) la 3, Aprile 1488.
19. Bilca (sat) . la 20, Şeptembre, 1479.
20. Straja (sat)
21. Calisbergul (sat)
22. Putna (satul)
23. Suliţa (sat)
24. Plosca (sat) la 15, Mârţiu, 1490.
25. Şipotele (sat) f
26. Ulma (sat)
27. Crsesnodiul; (sat)
28. Isvorul (sat)
137
29. Lucina (sat)

v
] r •».-,
1 K. .„„
, , . \ Ia lo, Mârţiu, 1490.
30. Cîrlibaba (sat) / ' * >
d) L a mîusestirea V o r o n e ţ u l :
1. Stulpicauii (sat) . . la 17, Ianuarîu, 1498.
2. Poeana (la Grurahomoruluî) la 26, Noembre, 1490.
3. Vlsedeniî (sat) . . la 10, Mârţiu, 1485.
e) L a niînsestirea H o m o r u l u î .
1. Homorul (sat) . . . la 17, August, 1491.
2. Bsegseşesciî-jumsetate (sat) la 4, Iiiniu, 1491.
3. Psertesciî (sat) . . la 4, Iiinifi, 1491.
"§. 289. (6) PiETRU VI. RÂREŞU V O M 1527—

1538; 1540—1546.)
A dseruit:
a) L a mînsestirea M o l d o v i ţ a :
1. Un pserseu (de'n sus de Baea) j
2. Saelseesciî (sat) I L A ^ ^ 1 M 6
3. Oricovul (helesceu) |
4. Uae moarse (de'n jos de Baea) )
5. Bercnişesciî (sat) . . la 11, Aprile, 1533.
6. Vatra-Moldoyiţeî j
7. Ruşil-Moldoviţeî J . . în — 1534-
8. Frumosul J
9. Bselaeceana-jumaetate (sat) . la 25, Maîa, 1546.
b) L a mînsestirea S î n t - I l i e :
Costina Va (sat) . . la 21, Aprile, 1540.
c) L a mînsestirea V o r o n e ţ u l :
1. Bselincea (eîmpfe) . . la 4, Decembre, 1544.
d) L a mînsestirea D r s e g o m i r n a :
U n g h i u l (Cîmple pe apa Sucevei) la :21, Optom
bre, 1584.
15
138
§. 290. (7) ALESANDRU IV. VOD;E LiEPUŞ-

NEANUL (1552—1562; 1564—1566.
A dseruit:
1. Folticeniî (sat în Moldova) la 12, Mărţiu, 1554.
2. Ssersefinesciî şi Mitesciî cu use moarse, la 26, Maîu,
1555-
b) La mînsestirea H o m o r u l u î :
Msegura (munte) . . . 3, Ian., 1562.
§. 291. (8) BOGDAN IV. VOD.E LiEPUŞNEA-

NUL 1566—1572.
A dseruit la mînsestirea M o l d o v i ţ a :
1. Lodoşina (psedure lîngse Vseculesci.) \
2. Cebselseul (helesceu) }
3. Bselţile (helescee de'n jos de satul Siriceniî.) j
Toate treî pre'n uricul de'n 20, Maîu, 1570.
§. 292. (9) P ^ T R U VIL ŞCÎOPUL VODM (fiîul

luî MIRCEA III. VODM, de'n Rumî-
niea) 1574—1580; 1582—1591.
A dseruit:
Satul: U n c e n i i , pre'n uricul de'n 25, Şeptembre,
1588.
b) L a mînsestirea S u c e v i ţ a :
Satul: S u c e v i ţ a , la 6, Ianuarîu, 1583.
c) L a mînsestirea V o r o n e ţ u l :
C a p u l - C o d r u l u i (numit maî nseinte: Bucure-
sciî) la 21, Optombre, 1584.
139
§. 293. (10) ÎANCUL SAS VODM 1580—1582.

A dseruit la mînsestirea: S î n t - l l i e :
1. Satul-mare j ^ ^ ^ ^
2. Julesciî I
§. 294. (11) IEREMIE MOVILA VODÊ 1595-1606.

A dseruit la mînsestirea S u c e v i ţ a :
1. Horddnicul-de-sus j k m ± m
2. Horodnicul-de-jos J
§. 295. (12) ŞTEFAN XI. TOMŞA VODÊ

1610—1616.
A dseruit mînsestiriî S o l e a :
1. Solca-de-sus, şi Solca-de-jos (carea astse-di secieamse
A r b o r e ) , la 31, Iuliu, 1615.
2. Botoşana, la 25, Optombre, 1616.
3. Cseşvana, la 28, Iuliu, 1615.
4. Drsegonesciî, 13, Mârţiu, 1615.
§. 296. (13) RADUL I. c e l l MARE, 1616—1618;

1622—1626.
A dseruit la mînsestirea S o l e a :
1. Hrincescii
2. Bsedseuţiî
3. Grsenicesciî
în 1625.
4. Ivanoşcovcea
5. Preleşanii
6. Ikslovseţul
§. 297. (14) ViESÎLIU I. LUPUL VODiE, 1634-1654.

A dseruit la mînsestirea P u t n a :
Satul: S î n t - O n u f r i u , la 1, Aprile, 1646.
140
§. 298. (15) ŞTEFAN GÎORGÎtJ V O D ^ , 1654-1658.

A dseruit la mînsestirea B r s e g o m i r n a :
1. Mitocul (numit maî nseinte: D r s e g o m i r e s c i î ) la
22, Mârţiu, 1654.
2. Bîi-nova (cîmpie la C o s t i n a , lîngse S u c e a v a ) la
23, Mârţiu, 1654.
3. Lipovenii (numiţi şi Ssecselincea) la 22, Mârţiu,
1654.
4. Iţcaniî noi la 22, Mârţiu, 1654.
5. Buninţiî la 22, Mârţiu, 1654.
§. 2 9 9 . ( 1 6 ) G Î 0 R G Î U I . G H I C A V 0 D ^ 1658-1660.
A dseruit la mînsestirea Msemseescilor:
Beeiueala depe cîmpul oraşului C e r n s e u ţ i l o r , la
23, Faur, 1660.
§. 300. (17) EUSTRATIU I. MBIJA VOB.E

1662—1666,
A dseruit mînsestiriî H o m o r u l u i :
1. Drseguşesciî
2. Vorniceniî
3. Stseuceniî
4. Glodenii
5. Milenii
6. Botna
7. Covaşna la 4, Iamiarîă, 1663.
8. Ostra
9. Nsetseroaea
10. Dorsca
11. Strsehotinul
12. Feredienil
13. Stroaii, (ftisce vil) j
141
•§. 301. (18) ŞTEFAN XIV. PETRICEÎU V O D A ,

1673—1674.
A dseruit la mînsestirea Sîrct-Ilie:
Satul D r s e g h i n e s c i î (pe rîul S u c e a v a ) ; dar'nu
se înseamnse anul şi diua dseruiriî.
§. 302. (19) MIHAIU R A C O V I Ţ A V O D A , 1704—

1705; 1708—1710; 1716—1727.
A dseruit la mînsestirea S î n t - I l i e :
Florinta (use cîmpie lîngse C o s t i n a ) , la 11,
Noembre, 1726.
§. 303. (20) ION TOADER CALIMAC V O D ^ ,

1758—1761.
A dseruit la mînsestirea S î n t - I l i e :
Milişeuţiî-jumsetate (sat), la 9, Ianuarîu, 1761.
§. 304. (21) GRIGORIU GHICA V O D ^ 1764—

; . 1766. . ; .
A dseruţt la mînsestirea S î n t - I l i e :
Use bucatse de psemînt între Ş c h î e e a şi G r o p i l e ,
la 22, Optombfe, 1766.
B. Metropolitiî şi Episcopii, carii au

dseruit proprietari la mînsestirile de'n
Bucovina. Proprietseţile dseruite de ei,
şi mînsestirile, caerora s'aii dseruit acellea.
§. 305. (1) GÎORGÎU, Episcopul Rsedreuţilor.
A dseruit la mînsestirea V o r o n e ţ u l u i :
Satul: Ssehlincea, la 17, Optombre, 1544.
142
§. 306. (2) GÎORGÎU MOVILA, M e t r o p o l i t u l .

A întemeiat mînsestirea S u c e v i ţ a , la 1578, şi î-a
dseruit satul: V o l o v s e ţ u l , cum se vede de'n întseritura
uriculuî de dăruire pre'n hrisovul lui PiETRU VII. ŞCHIO
PUL VOD2E, de'n 20, luniu, 1589.
§. 307. (3) AÎLESTÂSIU CRIMCA, Metropolitul.

A întemeiat mînaestirea D r s e g o m i r n a , la anul 1602.
§. 308. (4) FILOTEÎU, E p i s c o p u l Rsedseuţilor.

A dseruit la mînsestirea P u t n a :
Satul: C r a s n a - j u m s e t a t e , la 11, Ianuarîu, 1613.
§. 309. (5) C^LISTRU, Episcopul Rsedseuţilor.

A dseruit mînsestiriî P u t n a :
1. Satul: T e r e b l e c e a , la 15, Maîu, 1724.
2. Satul: R o p c e a - a p a t r a p a r t e , la 2, Noembre,
1762.
C. Caelugaerii, carii aii dseruit proprie

taeţi la mînaestirile den Bucovina.
Proprietăţile daeruite de ei, şi mînae
stirile, caerora s'aii daeruit acellea.
§. 310. (1) TEODOSIU, C831 iigserul.
A dseruit mînsestiriî V o r o n e ţ u l u i :
Use parte de cîmp la satul: L u c s e c e s c i î , la 11,
Iiiliu, 1574.
§. 311. (2) M N I I L NACUL, Caeliigaerul.

A dseruit mînsestiriî P u t n a :
Satul: Csersepciul, la 1, Şeptembre, 1757
143
.§. 312. (3) GERiESIM VLAD, Egiimenul.

A dseruit înînsestiriî J â d o v a :
1. Use bucata? de psemînt, pe carea a fost diditse mî
nsestirea (nu se înseamnse anul şi dina deeruiriî.)
2. Use bucatae de psemînt în cîmpul satului J â d o v a ,
la 10, Mârţiu, 1761.
3. Trei pogoane de psemînt în cîmpul satului: Vsesi-
lseii, la 4, Mârţiu, 1772.
§. 313. (4) SERAFIM ILEGIUL, Schimnicul.

A dseruit la mînsestirea M o l d o v i ţ a :
1. Un schit pe muntele: R ser seul.
2. Nisce poene pe muntele: R ser seul, la 26, Şeptem-
bre, 1756.
§. 314. (5) TEOFIL, (Egiimenul dela mînse

s t i r e a „ B o g d a n a " de'n Moldova.)
A dseruit mînsestiriî M o l d o v i ţ a :
Un psemînt de 4% pogoane la C r u c e a - d e - s u s ,
în ţînutul Putneî în Moldova, lîngse viea cea dela ŞTE
FAN BODE, la 10, August, 1773.
§. 315. (6) NiETAN CiELMUŢCHI, C ă l u g ă r u l .

A dseruit mînsestiriî O s t r a sau B s e r b e s c i i :
Noue-decî şi dofle de fselcî de psemînt în cîmpul
satului: O s t r a , la 8, Iuliu, 1776. . '
§. 316. (7) CZESIAN, E g u m e n u l .

A dseruit mînsestiriî B r o s c s e u ţ i l o r :
Cinci fselcî de psemînt, la 19, Ianuarîu, 1778.
144
D. Proprietarii mireni, carii au dse

ruit proprietseţî Ia mînsestirile den
Bucovina. Proprietăţile dăruite de ei,
şi mînaestirile, cărora saii daeruit
acellea.
§. 317. (1) ALESANDRU BRIL.

1. Satul O p r i s e n i î , ) , ^ n ... 1 i o
A
* » ' } la 17, Marţm, 1418.

2. Satul Prev© r o c h i i , 1
: §. 318. (2) ION C-ffifiLEESAN, orseşean \

§. 319. (3) STANA CiEMiERSANA, orseşeansej
Au dseruit împreunse mînsestiriî M o l d o v i ţ a :
Use casse în S u c e a v a , în anul 1448.
§. 320. (4) CUNSTANTIN ORIŞU.

Use vie de cincî pogoane (pe dealul H î r l s e u l u î
în Moldova), în Ianuariu, 1453.
§. 321. (5) GÎORGÎU CUPCIN.

A dseruit la mînsestirea P u t n e l :
Satul: Cseminca, la 2, Faur, 1503.
§. 322. (6) CUNSTANTIN TROTUŞAN.

Use moarse (dar' nu se spune: unde?) la 25 Maîfl, ;
1539.
145
§. 323. (7) MiEPJEA V A S I L C A .

Satul: D r s e g o e s c i î , la 5, Aprile, 1557.
§. 324. (8) M2ERÎEA ARBORE. 1

§. 325. (9) P A R A S C H I V A ARBORE. J
Aste doue surori au dseruit împreiinse la mînsestirea
S u c e v i ţ a : Muntele: Gemselseul, la 1, Maîu, 1584.
§. 326. (10) GRIGORIU ARBORE, V o r n i c u l .

P o d i t a (use cîmpie) la 17, Optombre, 1595.
§ . 3 2 7 . (11) MiERlEA COMISOAEA.

A dseruit mînsestiriî P u t n e î :
Moşiea: C î u d i î u l , la 15, August, 1707.
§. 328. (12) ILEANA BANEASA.

A dseruit mînsestiriî Msemseescilor:
1. Satul: Mitcseul-jumsetate
la 8, Iiiliu, 1710.
2. Satul: P l s e ş e s c i î
§. 329. (13) IONAŞCUL ISACESCUL.

A întemeiat mînsestirea I l i ş e s c i î , şi î-a dseruit:
1. I l i ş e s c i i - a t r e i a parte
2. Cîmpfea: S s e s c i o a r a
3. Satul: Bselseceana la 14, Maîu, 1737.
4. Satul: Isecobesciî-a patra parte
5. Satul: O r o ş e n i î - j umsetate j
§. 330, (14) TOADER BRAHA.

A dseruit mînsestiriî H o m o r u l u î :
16
146
Satul: R u m î n e s c i î - a ş e s e a p a r t e , la 11, Mâr

ţiu, 1744. .
§. 331. (15) A T ^ N Â S I U ŢÎNT.E C ă p i t a n u l .

A dseruit mînastiriî L u c a î :
1. Doue-spra-deee falcî de pamînt, la 21, Iiiniu. 1747;
ear' la mînastirea B i r d ş n i ţ a .
2. Satul: B a n i l a - a şese-spra-decea parte, la
21, Iiiniu, 1747.
§. 232. (16) DUMITRU CERNESCHI.

A dăruit la mînastirea D a n i 6 s t i e a :
1. Satul: V i l â u c e a ; j! 23, Iuniu, 1749.
2. Treî gropi de peatra )
§. 333. (17) SOLOMON BÎRLOGEANUL.

A dăruit la mînastirea M a m a e s c i l o r :
Satul: B î r n o v a (poate R e v n a de asta-dî?) îna
inte de anul 1760.
§. 334. (18) GÎORGÎU CUPCIN.

A dăruit la mînastirea P u t n a :
Satul: C u p c a , la 15, Optombre, 1762.
§. 335. (19) ŞTEFAN BODEA.

A dăruit la mînastirea M o l d o v i ţ a :
U a vie de 6 p o g o a n e (la c r u c e a - d e - s u s , în
ţînutul Putneî, în Moldova) la 20, Optombre, 1768.
§. 336. (20) TOADER HiEDEDIUL.

A dăruit la mînastirea C r i s c e â t e c u l :
Satul: S v i n i a c i l - j u m a t a t e , la 12, Aprile, 1768..
147
§. 337. (21) MIHAÎU TALPiE. )

§. 338. (22) CUNSTANTIN TALPvE. \
Acestî doi fraţi au dseruit împreuna? la mînsestirea
Crisceateculuî: psemîntnl, pre care erâ diditae mî
nsestirea.
§. 339. (23) P ^ R ^ S C H I V A PITÊREASA.

A dseruit la mînsestirea V o r o n e ţ u l u i :
Use vie de 4 p o g o a n e (la cruce) la 15, Şep
tembre, 1771.
§. 340. (24) CUNSTANTIN VOLCINSCHI.

A dseruit la mînsestirea B r o s c s e u ţ i l o r :
Trei-sprse-dece faslcI de psemînt, la 4, Mirţift, 1782.
§. 341. (25) GRIGORIU UDREA.

A dseruit l a mînsestirea M o l d o v i ţ e î :
T o d e r e s e u l (un munte lîngse muntele R ser seul)
(nu se s c i e anul.)
§. 342. (26) NICOLAÎU RENEA.

A dseruit l a mînsestirea M o l d o v i ţ a :
Satul: Bse 1 t a ţ i i (nu se scie anul.)
§. 343. (27) V2ESILIU TĂBiERÊ.

A dseruit la mînsestirea J â d o v e î :
P o e a n a (tise bucatse de psemînt) (nil se sde anul.)
§. 344. (28) CUNSTANAIN DONICÎU.

A dseruit la mînsestirea V o l o c a :
Use falce de psemînt, pe care a fost diditse mînse
stirea (nu se scie anul.)
148
§. 345. (29) CUNSTANTIN TURCUL.

A dseruit la niînsestirea V i s n i ţ e i :
Use bucatse de psemînt, pe care a fost diditse mînse
stirea (nu se scie anul.)
§. 346. (30) ŞTEFAN GÎURGlUVANUL.

§ . 3 4 7 . (31) ION T ^ U T U L .
§. 348. (32) GÎ.ORGÎU TOM^SEÎU.
§. 349. (33) ŞTEFAN CÎUREDUL. j
Aceştia au dseruit împreunse la mînsestirea Corib
il i ţ a : patru fselcî de psemînt (nu se scie anul.)
§. 350. (34) IEREMIE RvEDEŞUL.

A dseruit la mînsestirea Msemseescilor:
Use arie în cîmpul Cernseuţilor (nu se scie anul.)
© h s a e r b a e c l u n e . Aceştia sînt bărbaţii, carii d u p ă E s t r a s u l

de'n protocolul împărătesc, şi după uricarîui
Dluî A. VICKENHAUSER, p î n ă la 1783, au dseruit vre fia?
proprietate la inînăstirile de'n Bucovina. Dar' nu maî încape
necî iise îndoeală, ca? aii maî fost î n c ă multî alţi dăruitorî,
şi multe alte proprietăţi dăruite, all c ă r o r nume s a u dat
uîtăriî cu totul de u ă dată cu pierderea uricelor de dăruire,
în decursul înşirăcîuniî proprietăţilor dăruite, am vădut la
multe, c ă nu se scie de cine ar fi dăruite, şi la altele nu
se scie necî numele dăruitorilor, necî anul dăruirii.
Maî tr6buîe însemnat b i n e şi aceea, că toţi acest!
ş e s e - d e c e ş i ş e p t e de dăruitorl aî moşiilor mînăstirescî
de'n Bucovina, a d e c ă :
1. Domnitori de aî Moldovei . . . 21,
2. Metropoliţî şi Episcop! 5,
3. C ă l u g ă r ! .
4. Proprietari mireni . 34,
la iiălaltă 67.*)
*) De'n greşeai* s'a trecut unul cu vederea, âdecse: ION AKMENOINUL

(§. 42), carele încse trebuie adaus, şi aşa ese numserul dseruitorilor 68.
149
au fost dupa3 credinţse: de l e g e a dreptcredincîoasse

rsesseriteanse; ear' dupaa nse c î u n s e l e t a t e au fost toţi
rumînî.
Maî departe: dacse 67 de oaraenî au putut sse facse
atîtea daeruirî, cît numaî de'ntr'use parte maî micse a pro
prietseţilor dseruite de dînşiî (csecî cea mai mare parte de'n
elle nu se maî aflse în stsepînirea Funduluî) sse se facse un
F u n d R e l e g i u n a r î u aşâ de msereţu şi de b o g a t : cît
n'ar pute face astse-dî vr'iise 2 0 0 — 3 0 0 de bserbaţî, de ar fi
însuflaţî de delul şi înţeleaptă ţîntinţse departe a aeellor strse-
bunî aî noştri!
§. 351. P o m d l n e c u l prea m e r i t a ţ i l o r bser-

b a ţ î , c a r i î au dseruit m o ş i i l e , de'n
c a r i l e s'a format F u n d u l - R e l e g i u -
n a r î u.
Bserbaţiî aceia cariî au îndestrat biserica noastrse
cu un fund aşâ de msereţu, menise gse-î pomenim în toate
dillele la toate rugsecîunile noastre; ba se cuvine neapse-
râvser ca numele lor tipsereascse cu litere de âur
şi sse se punse în altarîele tuturor bisencelor dreptcre
dincîoase rsesseritene de'n Bucovina, ca în diua hra
mului bise'riceî sse se pomeneascse la l i t u r g i e
în g l a s mare în audul p o p o r u l u i . Deci spreacest
scop şi înfsetişedu aici acelle nume prea preţioase, pre
cum urmeadse:
1. luga I. Vodse,
2. Alesandru I. Vodse cell Bun,
3. Ana Doamna Iui Alesandru Vodse,
4. Ştefan III. Vodse,
5. Ştefan V. Vodse cell Mare,
6. Psetru VI. Râreşu Vodse,
7. Alesandru IV. Vodse Lsepuşneanul,
8. Bogdan IV. Vodse Lsepuşneanul,
9. Psetru VII. Vodse Şchiopul,
10. lancul Sas Vodse,
11. Ieremfe Movilse Vodse,
12. Ştefan XI. Tomşa Vodse,
13. Radul I. Vodse cell Mare,
14. Vsesfliu Lupul Vodse,
15. Ştefan XIII. Giorgîu Vodse,
16. Giorgîu Ghica Vodse,
17. Eustrâtiu Dsebija Vodse,
18. Ştefan XIV. Petriceîu Vodse,
19. Mihaîu Rsecoviţse Vodse,
20. Ion Toader Cselimac Vodse,
21. Grigorîu Ghica Vodse,
22. Giorgîu, Episcopul Rsedseuţilor,
23. Gîorgîii Movilse, Metropolitul,'
24. Ansestâsiu Crimca, Metropolitul,
25. Filoteîu, Episcopul Rsedseuţilor,
26. Cselistru, Episcopul Rsedseuţilor,
27. Teodosiu, Cselugserul,
28. Dseniil Nacul, Cseltigserul,
29. Gersesim Vlad, Egumenul,
30. Sersefim Hsegiul, Schimnicul,
31. Teofil, Egumenul,
32. Nsetan Cselmuţchi, cselugserul,
33. Csesian, Egumenul,
34. Alesandru Brii, boîserîul,
35. Ion Csemsersan, orseşeanul,
36. Stana Csemsersana, orseşeana,
37. Cunstantin 6rişu, boîserîul,
38. Giorgîu Cupcin, boîserîul,
39. Cunstantin Trotuşean, boîserîul,
151
40. Mseriea Vsesilca, boîsereasa,

41. Mseriea Arbore, boîaireasa,
42. Pserseschiva Arbore, boîeereasa,
43. Grigdriu Arbore, Vornicul,
44. Mseriea Comisoea, boîsereasa,
45. Ileana Bseneasa, boîsereasa,
46., Ionascul Issecescul, boîserîul,
47. Toader Braha, boîserîul,
48. Atsenas Ţîntse, csepitanul,
49. Dumitru Cerneschi, boîserîul,
50. S.olomon Bîrlogeanul, boîserîul,
51. Gîorgîu Cupcin, boîserîul,
52. Ştefan Bodea, boîserîul,
53. Toader Hsedediul, negustorîul,
54. Mihaîu Talpse, redeşul,
55. Cunstantin Talpse, redeşul,
56. Pserseschiva Pitsereasa, boîsereasa,
57. Cunstantin Volcinschi, boîserîul,
58. Grigoriu Udrea, boîserîul,
59. Meolaîu Ren ea, boîserîul,
60. Vsesfliii Tâbserse, boîserîul,
61. Cunstantin Ddnicîu, boîserîul,
62. Cunstantin Turcul, redeşul,
63. Ştefan Glurgîuvanul, boîserîul,
64. Ion Tseutul, boîserîul,
65. Gîorgîu Tomseseîfl, boîserîul,
66. Ştefan Cîuredul, boîserîul,
67. Ieremfe Redeşul, '
68. Ion Armencinul.
Şi tot neamul lor!
»£t«3<H-
152
Despaerţitura III.
N u m e l e a c e l l o r b aer b a ţ i , c a r i i au înte
m e i a t vre uae mînsestire în B u c o v i n a , şi mî-
naestirile î n t e m e i a t e de dînşiî.
Mînsestirea a "G
Numele întemeîsetorilor
întemeiata? z
e
$
1. Moldoviţa 1401
§. 352. ( 1 ) Alesandru I. Vodă? cell Bun |
2. Ra?da?uţil 1402
1. Pa?tra?uţiî 1456
2. Putna 1466
§. 353. ( 2 ) Ştefan V. Voda? cell Mare •
3. Voroneţul 1480
4. Homorul 1491
§. 354. ( 3 ) Paatru V I . Răreşu Vodă? . . Sînt-llfe 1540
§. 355. ( 4 ) Gîorgîu Movila?, Metropolitul Suceviţa 1578
§. 356. ( 5 ) Ana?sţâsiu Crimca, Metropolitul Dra?gomirna 1602
§. 357. ( 6 ) Ştefan X I . Tomşa Voda? . . Solea 1615
§. 358. ( 7 ) Ionaşcul lsa?cescul
. . . Ilişesciî 1737
§. 359. ( 8 ) Ata?nas Ţînta? . . 1. Luca *

1747
2. Bireşniţa /
§. 360. ( 9 ) Gera?sim Vlad, egumenul. . Jâdova 1750
§. 3 6 1 . ( 1 0 ) M i h a î f i Talpa?
§. 3 6 2 . (11) Cunstantin Talpa?
| . . . Crisceâtecul 1768
§. 363. ( l 2 ) N a ? t a n Ca?lmuţchi, c a?luga?rul Ostra safi Bsebesciî 1776

§. 364. ( 1 3 ) Ca?sian Egumenul Brosca?uţiî 1778
§. 365. (14) Cunstantin D6nicîu . Voloca "» fi
§. 366. ( 1 5 ) Cunstantin Turcul Vişniţa g a

ce &
H ai
§. 3 6 7 . (16) Ştefan Gîurgîuvanul a
§. 368. ( 1 7 ) Ion Ta?utul

* Coribniţa 50
§. 3 6 9 . (18) Giorgiti Toma?seîu
§. 370. ( 1 9 ) Ştefan Cîuredul & ce
153
Despaerţitura VI.
Proprietseţile, c a r i l e se aflse astse-di în
stsepînirea F u n d u l u î - R e l e g i u n a r î u de'n Bu
covina.
§. 371. F e l i u l a c e l l o r proprietseţî, şi isvo-
arsele, dupse c a r i l e se înşirse.
De'ntre proprietseţile Funduluî-Relegiunarîu au unele
şi psemînt, şi dreptul de propinsecîune, şi despsegubire
pe'ntru încetâtul boîseresc; ear' altele n'au, psemînt de
loc, cî numaî despsegubire pe'ntru robotele încetate şi
dreptul de propinsecîune. Aste proprietseţî aflsetoarîe în
stsepînirea Funduluî se înseamnse aicî parte dupse Estra
sul de'n p r o t o c o l u l împsersetesc de demsercse-
c î u n e a m o ş i i l o r m î n s e s t i r e s c i ; parte dupse Şe-
msetismul d i e c e s a n b u c o v i n e a n de'n 1 8 6 4 ; ear'
parte dupse S u m a r î u l csetsestral a l l m o ş i i l o r
(
F u n d u l u î - R e l e g i u n a r î u b u c o v i n e a n de'n 1865.
Trebuie însemnat, cse necî într'unul de'n aste treî isvoarse
nu se înseamnse toate proprietseţile de astse-di alle Fun-
duluî-relegiunarlu dupse toate privinţele. Aşa bunse oarse
în S u m a r î u l csetsestral sînt însemnate numai pse-
mînturile Funduluî şi mserimea lor, ear' nu şi proprietse
ţile, carile n'afi psemînt, ci numaî despsegubire pe'ntru
boiserescul încetat şi dreptul propinsecîuniî; apoi şi pse-
mînturile le pune la un loc cu celle csemserale, fserse
ca sse însemne anume, care şi cîte sînt alle csemseriî îm -
psersetescî, şi cîte alle Funduluî-relegiunarîu. Şemsetismul
nu cuprinde acelle proprietseţî, pe carile locuesc oameni
de altse lege (csetolicî, luterani, cselvinî,) apoî pe unele
locuri sînt înşirate la tiselalte maî multe mo«iî, la carile
se înseamnse numaî atîta: p a r t e a l l e F u n d u l u i , ear'
17
154
p a r t e csemseraje ori p r i v a t e , fserse ca sse însemne

care de'n elle sînt alle F u n d u l u i ? si care alle csemse-
r i i ? sati alle privaţilor? sau cîtse este de'n fise-care par
tea Funduluî? cîtse a csemseriî? şi cîtse a privaţilor?
Ear' p r o t o c o l u l împsersetesc de dera ser care cu
prinde proprietseţile mînsestirescî numaî dupse starea lor
de pe tîmpul demsercsecîunij (1775—1784), carea de
atuncî şi pînse astse-dî s'a schimbat foarte mult: unele
proprietseţî s'au vîndut, altele s'au schimbat cu altele; pe
psemîntul unora s'au înfiinţat sate noue şi celle vechie au
încetat, ş. a. Deci, ca sse fise lucrul maî chiar, eu voîu
înfseţişâ în § § . urmsetorî dupse tustrelle isvoarsele însem
nate, întîîu acelle proprietseţî, carile au şi psemînt, şi
despsegubire de boîseresc, şi drept de propinseciune; ear'
dupse aceea acellea, carile au numaî drept de propinse
ciune şi despsegubire; apoi voîu însemnă şi suma des-
psegubiriî.
Fiind cse încît ajunge protocolul împsersetesc, voesc
sse însemnedu şi mînsestirea, de carea s'a ţînut fise-care
proprietate: de aceea însemn aici mai nseinte literele pre'n
carile se va însemnă fise-care mînsestire. însemn totuse-
datse şi §ul, sub care se aflse fise-care proprietate în astse
cserticicse.
Deci darşe:
Ml. va însemnă: mînsestirea Moldoviţeî.
Rd. „ „ Episcopiea Rsedseuţilor.
Pr. „ „ mînsestirea Psetrseuţuluî.
Pt. „ „ „ Putneî.
Vr. „ „ „ Voroneţului-
Hm. „ „ „ Homoruluî.
S.-I. „ „ „ Sînt-Ilie.
Sc. „ „ „ Suqe viţei.
155
Dr. va însemnă: mînsestirea Drsegorriirneî.

SI. 11 ii ii
S o 1 c e î.
Mm. ii ii ii Mseinseescilor.
Hr. ii ii n
HoreceL
L. ii ii ii
L u c e î.
Bn. n ii ii
Bire'şniţeî.
J. îl ii ii
Jâdo vei.
U. ii. ii . ii
Ilişescilor.
Cr. n - •n ii
Crisceâtecului.
0. fi ii ii Ostreî.
Br. ii . ii ii
Broscseuţilor.
VI. ii ii ii V o 1 o c e î.
ii ii ii V i şriiţeî.
;
Cb. n ii ii C oribniţeî.
Bb. îl ii ii Bseb inului.
Dm. 11 * ii ii Dsemostiea.
Ear' la care proprietaeţi nu va sta însemnatse mînse
stirea, de carea s'a ţînut, necî §ul astei cserţî: despre-
acellea sse se scise, cse nu se aflse în p r o t o c o l u l de
demsercarej ci numai în s u m a r î u l csetsestrai, ori
în Şenwetisin. orî în amîndoue deiisedatse. .
Psemîntul unor moşii se ţîne de Fund curat; ear' all unora
îl stsepînesce Fundul împreunse cu comunele orî cu proprietarii.
Tre'buîe însemnat şi aceea, cse s a ş i i l e de cîte
24 de fselcî de psemînt defipte pe'ntru fise-care pre'ut
comunal, ori pseroc nu sînt socotite între moşiile Fundu
lui relegiunarîu, ci acellea se dau de'n partea psetrohului.
S. 372. Cunsemnsecîunea alfseb^ti C SB Si acel-
lor proprietseţî a l l e F u n d u l u î - R e l e -
giunarîîi de'n B u c o v i n a , c a r i l e au şi
psemînturî, şi d r e p t u l propinseclu-
nii, şi des'psegâbîre pe'ntru boîseres-
cul încetat.
157
156
I. M o ş i i l e a c e l l e a , a l l e c ă r o r a p a n i î n t u r l s e aflse c u r a în s t a p î n i r e a F u n d u l u i farse v r e t i a împreun a stapî-

nire a c o m u n e l o r orî a p r o p r i e t a r i l o r .
F e 1î u r i l e f c u 1t u r e i p a m î n t u r i l o r
Fînaţe cu
Psemînt c u
Psedurî c u Paedurî c u grupe de Psemînt
Locuri sistema d e
Pajşune copaci {*). neproducse- Preste
tseîatul dupse tseîatul dupa? trei cîmpurî,
de Arsoturse Fînaţe Pomeţi Pseşune c u ţiv ş i cinti-
Numele moşiilor, şi l i v e d î c u a
(toloacae) 80 r i m e (*) tot
acserâturî d e ani 30 de anî grupe, de
' p r i l o g i r i î (*)
copaci
la carile a r e
8 ce
Fundul relegiunariu M a r i m e l s u p r a f e ţ e î p a m î n t u r i l o r
1
8 g.
Mulţimea p
pseminturî
• Q Q • • •
juguri O
stînjinî D
stînjinî D
O Q O O
Q
0
Q D
juguri D
juguri •
'3 '3 '£ >r" '3 'S '3 f-> '3
juguri
.8
•o •§> OC V 5) t£
sc
CC
f i pa •3 m •3
—. % m -S
1
Andraşa 76 272 306 4 12 896 __ 278 339 29 243 626 154
La
336 — 1098 487 48 441 j... I — 2 299 1557 286
Ârborea 286 1470 415 955 151 85 853
— 646 — 1034 7849 1093 44 1278 8869 867
Argell .. . 161 737 879 251 722
—
|r." 1 —$ 17 1473
228 23 271 17 582 620 —
B sedeuţî
Bselseceana 262
si.
ii. 36 _ 1072 126 824 - 3 532 - 21 930 546 139 _ _ • • U
•' "1 '•
-4'; - „
—. 698
26
1359
573
Bsencescî . 7 70 25 1432 '— — 110
. I 216 9 400
Berchişesci 12 Ml. 13 991 7 1536 — 183 — 674
120 1J j — 2— 1370
> 2843 1464
Biloa. . . 72 Pt. 43 _ 127 — — 5 1342 — 2835
— 12— 429 95 560
Botoşana . 224 SI. 25 577 69 . 69 — 713 — 13 372
125 1109 1035 891 ţ i... 85 310 1263 610
Bucşoaea . 42 126 ' — 668 16 706 —
10
1096 1 118 1291 253 1556 _ , i 365 281 4 378 757 1566
Burla . . 69 2 1227 10 1277 — — ... | _ 667 7466 155
ii
61 335 2 908 47 1316 — 25 1538 7135 191 254
12 Capul-cîmpuluî
554 12 1184 4 39 174 2341 972 21 1030 — i_ 26 370 2473 365
Capul-codruluî 138 Vr. 129 1 470 26
13 186 677 1929 1186 . . : ii i-fc-'tl 2199 537
Csecica . . . 74 953 19 498 62 598 —
14 1 877 693 477 • j . 704 754
15 Cselisberg . . 89 P t . 37 775 4 911 2 1209 1
220 2 1190 54 460 452 210 1368 662
16 Câmînca . . 102 P t . 62 1 1116 225 583 632 — 14 224 — 247 101 692
Cseşvana . . 222 SI. 26 77 78 66 9 78 —
17 2 942 216 1011
Cîsehor . . . 82 P t . 21 1 271 212 284 — 1114 —
18
— — — 425 560 4 852 —, 3 1271 433 1083
19 Cîmpul-lung . 10
'.
— — 329 1648 1207
116 932 141 1361 79 790 1 419 119 973 481 2 288 30
20 Cîudeîu. . . 106 Pt. 1
Cîumserna . . 99 18 448 58 601 — 100 188 2368 1118 — — — — — — — 2527 773
21
1268 1 977 — 1 399 103 276 114 1520
22 Comaenescî 159 H m . 9 200 8 — — ^ 1282 58
23 Corcescî . . 207 D r . 47 — 12 54 116 26 1500 — 3 1573
347
1197 57
889
. 4 466 — 1 328 226 430
Codata . . . 54 M l . Q 220
24 O 1108 894 400 173 — 8 1256 2123 1536
978 1075 308 134 288 9 107 377
25 Cosmanî . . 61 K d . 142 10 476 166 1122 — — — — 756 248 423
26 Costina . . . 162 S. I. 25 66 70 1557 9 1246 —
1321 ! — 153 1191 171
27 Crasna . . . 103 P t . 65 661 24 1317 9 1321 — 163
100
992
4926
198
361 52 1529
. — 144 894 6311 1335
28 Cucîurul-mare 75 P t . 307 5 1115 864 1190 199 945 2 116
730 938 546 — 73 375 1044 721
29 Cupca . . . 109 P t . 57 417 16 367 10 525 1 4
461 50 838 — 123 104 65 245 — — — 36 245 480 687
30 Daenila . . . 95 394 205
71 1423 — — — — 72 92
31 Daevidescî . . 65 Rd. 4 — 41 — 228 — ~
102oj 24 3104| | 37629 4 4 l | 1257

4041 343 251 1496 367 569J 760 214 49000 1124
Suma lseturalse — 2175 30 1371 4010 1451 1790
1
158 la
F e l i u r i - l a c il 1 t u r e i p se m i n t u i r i i o r
Fînaţe cu
, •i Psemînt cu
Locuri Psedurî cu Psedurî cu grupe sistema de Psemînt
pas une copaci (*). trei cîmpurî. neproducae- Preste
Numele moşiilor, de Arseturse Fînate Pomete, tşelaţul dupse tseiatul dijpşsj Pseşune cu şi livedî cu a ţiv şi cinti-
acsereturî toloacse) 80 de anî 30 de anî grupe (Ic prilogiriî {*] rime (*) tot
la carile are copaci
Fundul relegiunarîu M şe r i m e p r te f e ţ e î p te m i n t u r i 1 o r
psemfnturî
D Q • a • •
•
•
Q • O D a a
'3
s 3 3
w Şc
•r-s
IA
3
Suma strsepusse — — 2175 30 • 1371 4010 1790 1020 24 31! 3104 5G9 760 - 214 49000! 1124
404 37629 ! 444 1257 , 343 25 j 1496 367
La Dorna-pe-Gînmselseu' 41 12 644 567 41 7239 1312 82 *) 1 1019 7820 1498

33 „ DrsegoescI. . 136 Vr. 55 3 1150 303 741 28 93 — 1291 25 160 359 1090 — 1383 721 1107
34 „ Fîntîna-albse . 22 1 114 2 678 1 624 — 2 184 204 797 — —
\ ~ — - 3 482 213 1279
35 „ Frasin . . . — 1568 126 931 — 191 107 1887 1058 K\. — 68 1505 2278 176
— 75 1317 2
-— li/-"' — 5 871 405 391
36 „ Frastseuţiî-vechî 87 Pt. 29 5 957 391 1100 4K 2 661
72 177 473 2742 207 — • 152 1461 4674 923
37 „ Frsetseuţiî-noî 87 Pt. 268 14 1126 1452 1240 128 491 6 TT
I IT
38 „ Frumosul . ; 15 Ml. 362 182 .4 305 475 934 — 1187 1474 12578 404 _ " iîi't
L
1' t r 1 69 1360 14315 1567
837 — — 70 770 7589 1107
39 „ Gemene . . 191 414 O 1185 148 899 — 510
329
202
1463
6856
2968 1370 — ... FCIH—
— 7 547 3345 1391
40 ,', GRLIT . . . . — 77 736 21 1204 17 14 —
41 „ Gura-Homoruluî. 144 Hm. 187 6 297 222 28 176 1011 14 237 25 1449 1436 — \-~~ i -- 83 459 2189 412
(392*)
42 „ Horecea . . 255 Hr. 45 1^ ,332 !7 436 9 916 — 114 79 70 237
— —
81 85 —
—
1t - 57
(1551
226 942
43 „ Hsedic . . . _
43 4-I" 598 326 229 63 19 1 L,3 1330 —1 152 1408 547 570
44 „ Horodnicul-de-sus . 181 Sc. 197
:
| - . 1008 206 972 172 1403 2 8 96 2251 111.7 61 485 — • 327 1500 20 904 3052 865
45 „ Horodnicul-de-jos . 181 Se. 243 4 1437 792 600 m 1021 — f; 7 51.1 2260 1454 44 842 — 852 | 1553 62 317 4058 1538
„ IsecobescîLseudonfalva 263 386 — 2 221 • -—
- 256 446
46
47 „ Iseslovseţiî'. . . . 230
11.
SI.
40
14
1 157
F— ••' ' 519
204
4
1282
553 —
48
— — 2 582 • — - -... -
— 7 104
1 222 — • 8' 1
895 1778 341
48 „ UişescI 261 11. 109 — 969 250
1_
15 26 1054 3 1502 1266 585 — — — .- 247
49 „ Ipotescî — 2
1—• 40 207
50 „ Lseschiuca . . . . 62 Kd. 63 3 607 48 745 -T'.V* — — 117 290 — — 1 — 169 1017
, — 1346 523 30 341 — 648 603 426
51 „ LipovenlsauSsecselincea 204 Dr. 28 — 163 58 813 19 1274 — 493 • •— •
2 70 5 1285 572 722

52 „ Lucsecescî . . . 137 Vr. 75 2 1258 517 241 44 260 — _ 630 1127
53 „ Ludiî-Homoruluî — — 16 I7 80 2 1106 3 868 — 87 1364 536 909 — _ 2*. -
(610*)
54 „ Marginea . . 177 Sc. 205 J I 1586 607 1001 410 1138 — 156 1017 7072 1554 — - ji; -;H 379
(1192
8629 995
55 „ Msemseesciî vechî şi noi 237 Mm. 122 \ 6 1531 679 448 111 217 4 10 315 1121 681 57 580 J ' 339 1237 2330 898
92 1279 . — +- — 386 fi 62-' 41 139 538 430
56 „ Milişeu^î . . 167 S. 1. 49 3 562 2 740 12 50 —
606 1262 13004 1045 — L_ - 1112 13818 87
57 „ Mrnseatirea Homoruluî 144 Hm. 171 528 2 748 203 192 —
-
1— 747 — — L. — 101 1577 102 770
58 „ Mitcseu (sau Brodoc) 238 Mm. 10 — 46 _[_ _ .
—
59 „ Mitoc 202 Dr. 123 378 139 1144 62 1105 — 35 926 3897 1587 57 479 — — 16 1596 4210 1257
60 „ Miho'vfenî . . . 1 69 Pr. 36 — 441 210 1327 52 371 4 817 - 345 1060
[ 613 816
89 704jl 0476 1307J 4178 935 62 • 7693 777 105892 1047 1904 237 1934 11 28 2413 934 134702 573
Suma Iseturalse . . I — 1 — jo073J 674
-1
161
160
F e 1î u r i 1| c u 1t u r e i p se m î n t u r i l o r
Fînaţe cu Psemînt cu
Psedurî cu grupe de
Psedurî cu sistema de Psemînt
Locurî Pseşune copacî (*). trei cîmpurî, neproducse- PRESTE
tselatul dupse tseîatul dupse
de Arseturse Fînaţe Pomeţi Pseşune cu şi livedî cu a ţiv şi cinti-
NUMELE MOŞIILOR, (toloaca?) rime (*)
acsereturî
80 de ani 30 de ani grupe de prilogiriî (*) TOT
copacî
LA CARILE ARE
1 1 r 1 6 e e
FUNDUL RELEGIUNARÎU M I« r i m e j 3 P ^ I ' p s e m î n t u r i l o r
PAJMÎ'NTURI D D D D o • G •
D Q
O D Q D • D D
1 • '3 '3
juguri
'3 c .2 •
a '3 jj '3
3 a 1
p
•2
6C sc 6C M -S
ic 02
-3
1 V "i
7693! 777 105892 1047 1904! 674 56 237 19341 1128 2113 934 134702 573
Suma straepusse 5073 8!) 704 10476 i 1307 4178: 935 62
419 638 4370 427 34 896 5004 1526

61 La Negrileasa. 127 735 683 i76 1347 525 9 655
5 8 1460 270
62 „ Negustina . 1194 1329 2*) 855*) 15 807 1421 1198
89 22 1352 18 880
63 „ Oprisem şi Prevorochî 89 Ml. 972 165 1083 80 1153 14169 1212
1562 1547 12293 1458
64 „ Ostra . . . 153 Hm. 354 755 1 220 230 879 4 1275 213 780 575 78
15 141
65 „ Ostriţa . . . 101 Pt. 96 17 32l 1568 l.Ş 1097 1 935 4163 1563
134 940 3565 1434
66 „ Psertesciî-de-sus 143 Hm. 90 882 290 1127 169 930 18 775 5777 640
244 617 69 448
408 1292 5148 464
67 „ Psertesciî-de-jos 143 Hm. 106 132 1152*)
49 2228 257 200 110 7 2587 1148
„ Paetrseuţî 68 Pr. 85 1504 83 684 15 490 44 55
68
878 3983 198 .119 1362 5411 1076
69 „ Plotoniţa Î86 103 81 430 534 398
(13*) 1110* 122 1438
4 244 1162 377
70 „ Poene . 132 Vr. 40 140 290 31 244 1528 (83 42
106 21218 1518 ,•3 1238 21553 164
71 „ Putna . 91 Pt. 144 1105 9 449 203 1193 1166
600*)
11 18 495' 1367
60 Rd. 241 . 170 409 769 25 607 333 718
72 „ Raedseuţî
516 387 236 35213 497
„ Kusiî-Moldoviţel 14 Ml. 437 202 4 290 392 1062
2859 1391 31569
73 2202 9722 36 63 1545 12277 359
74 „ Ruşiî-pe-Boul 114 208 3 369 285 7(6 202
69 859 148 1530
75 „ Satul-mare. . 163 S. I 49 638 69 1195 8 2'2 1471
1779 212 1118 498 168 59329 299
76 „ SeJetin . . . 476 947 152 195 1374 970 1331 55309 370
7 232 195 '470
77 „ Sînt-Onufriu . 104 Pt. 50 1403 15l 182 35 77 757
77 2 813 1393 1525
78 „ Sînt-Ilie . . 170 S. I. 162 252 1176 1418 119 1550 1474
6901 1093 1907 1098 417 119 66334 225
79 „ Şipotele . . 94 Pt. 681 803 6 689 979 93 1130 56115
59 4595 1460 39 1254 4763 1224
80 „ Slsetioara . . 79 21 90 68 1185 414
709 3385 1305 8 954 4224 129
81 „ Sticlserieavechîseşi nouse 180 15 47 75 69 169 1351
129 5472 1436 10 248 6224 1321
82 223 SI. 194 1234 5;8 1431 78 238 505
n Solea . . . 8 9323 1325 287 355 1156 «813 1042
83 90 Pt. 69 1203 8 324 114 58 1293
„ Straja . . . 433 6773 94 149 311 7603 594
84 133 Vr. 274 842 28 958 2(8 88 1501
„ Stulpicanî . . 379*)
769 941 1572 164 1247 713 1114 314
85 „ Suceveni . . 19 162 748 1124
1 2 10454 221 18 181 237 10534 607
66 „ Suc evita . . 176 Sc. 72 627 1198 55 1261
152 500 1431 '476 803
294 305 7 537
87 . Suhoverca . . 63 Rd. 18 501 1169 4 831
26627 14391354110 221 2294 10391 2186 1801 2031 68',oj 4937 307J
3071415897 1177
Suma leeturalse 95101152 j 389 14072 91 9385 1044 100
18
162 163
F e 1î u r i 1 c u 1t u f e i p se m i n ţ u r i 1 o r
Fînaţe cu | P f f i m î n t c u
L6curî Psedurî
, , cu | Psedurî cu grupe de I j , ^ Psemînt
Pasşune g t e m a e
Preste
Numele moşiilor, de Arseturse Fînaţe Pomete
« 1 dupXîarddupJ^Vl k i d 5 *
acsereturî (toloacse) 80 de anî | 30 de anî 1 grupe de s
i,
tot
f prilogiriî (*)j
la cari le are copaci
Fundul relegiunarîu M ă r i m e a . s u p r a f e ţ e i p se m î n t u r i 1 o r
paeinîhturi
Q D
'a
Suma strsepusse 95101152 4937 i 3071415897 1177
La Tereblecea 107 420 i 6 107 1153 2998 752

Tişeuţî . . O 30 714
T61ova-micse 56 . n 680 397 356
101
Vama . . 5 Ml. 222 1 330 1328 17134
1097*)
Vatra-Moldoviţeî 13 Ml. 232 42 4466 1218
1424
Vicovul-de-sus . 71 Pt. 223 6 36 1405 11388 323
Vicovul-de-jos . 78 Pt. 66 2 217 2929 311
100 Pt. 96 13 4 1534 1622 1032
Voîtinell .': . .
178 Sc. 124 2 2 138 3280 1020
Voîvodeasa . <
175 Pt. 101 9 21 367 956 1331
Volovseţu . . •
Voroueţu . . • — 141 39 1252 6800 366
Ţîbenî, sau Iştenşegnicî — — 11 — 38 1164 50 889
Suma totalse 112011197 5570 866 1467952 1590
I I , A c e l l e m o ş i i , a l l e c s e r o r a p s e m i n t u r î le s i s e p i n e s c J ^ u n d u l împreunse cu c o m u n e l e o r î cu p r o p r i e t a r i i .
1
42 La Horocea . . . .
10 „ Bucşoaea . . . .
255 Hr.
—
a -
13 1 67 1006 —
5
44
28
1005
895
1058
1*112
136
1005
301
441
35 „ Frasin .
27 — — — — 11 539 — 96 444
1534 843 1596
56 ,. Mînsestirea Homoruluî 144 Hm. 68 — 355 836 1307 — — — — — —• — — k'
35 264 332 1250
97 „ Voroneţu . . . . 130 Vr. 82 — — 9 1154 8 1454 — 277 245 1 1333 — — — — — —
211 ., Cîumiriiâ . : . - • ' I, •- 64 1439 — — — — — — — — 64 1439
911 „ Vatra-Moldoviţeî . 13 Ml. 13 — — — — — — — —1 4 1488 — — 15 490 20 378
*
Suma 2101- 355 11541 20 3938 1347 1129 1333 — 136 44â| 1516 10
1 ' 1 1
164
. 3 7 3 . C u n s e m n s e c î u n e a a c e l l o r proprie
tăţi alle Fundului relegiunariu,
la c a r i l e n'are psemînt, ci numai
d r e p t u l p r o p i n s e c i u n i i şi despsegu-
b i r e a pe'ntru b o i s e r e s c u l încetat.
Numseiul cursiv
^ 3
cserţiî
acesteia
S ^
Numele moşiei
oc 5 0
O
8 că S
§ul
a 4)
s g
1 Baeîseşesciî 142 Hm.

2 Bselcseuţiî 73 Pt.
3 Bila . . . . . . . -— —
4 Brseesciî — —*
•—
5 Braşca
—
—
6 Bordeiul . . .
205
—
Dr.
7 Buninţiî
8 Clivodimil . . . 64 Rd.
9 Coroviea 77 Pt.
10 Cornul-lunceî
— —
11 Cotul Ostriţeî —
12 Costişa
— —
13
14
Doroteea
Drseguşanca
. . . . . .
—
—
—
15 Gselsenesciî — —•
16 Graenicesciî . . . . . 229 SI.
17 Iordsenesciî 17 Ml.
18 Isvorul 97 Pt.
19 Msehaelafia 74 Pt.
20 Molodiea 83 Pt.
21 Pjeltinoasa — —
22 —
28
Petriceanca
Bevna
. . . —
239 Mm.
24 Ssedseul — —
25 Slobodiea-Eopciî 110 Pt.
26 Suliţa 92 Pt.
27 Voloca , . 79 Pt.
1
165
Obssejrfraeciune. în § § . 372 şi 373 nu sîat însemnate

cu numele 9 proprietăţi, carile se ţîn 4e Fundul
relegiunariu fiind cse sînt cuprinse într'altele; acel
lea sînt: 1) B r â n i s c e a ; 2) C o s m i n u l ; 3}
Sseromnicica; . 4 ) T e r e b i ş u l ; 5) Florinta.;
6 ) Grîumselseul; 7) S u h a r d u l ; 8) T o d e r e s -
cul şi 9) alti p a t r u m u n ţ i / De'n acestea Brâ
n i s c e a .s'a desfsecut în 11 proprietseţî însemnate în
§. 2 la faţa 15 şi 16, şi în § § . 89—99. De'ntre
carile 6, (âdeese celle însemnate în § § . 89—94) se
aflse în stsepînirea Fundului; ear' de'n cellelalte 5
însemnate în § § . 95—99 sînt 4 csemserale, şi
una p r i v a t se, cum le înseamnse Şemsetismul.
C o s m i n u l , carele astse-di neci nu mai esiste ca
sat, ci numai ca loc demn de adiicerea aminte, pe'n-
cse acolo a sfsermat Ştefan V. Vodse cell Mare
oastea lui Albert regelui Poldnieî în anul 1497, s'a
desfsecut în satele Cisehorul şi Molodi'ea (§§.
82 şi Ş3) carile amîndojje se aflse ţn stsepînirea
Fundului. Psemînturile Sseromnicica şi T e r e b i
şul se socotesc ca cuprinse în Ho re cea; — F l o
rin ta (cîmpiea) ca cuprinsse în C o s t i n a , ( § . 16,2);
ear' munţii Grîumselseul, S u h a r d u l şi Tode - f
r e s c u 1 şj ceialalţi patru (Gseina, Cucoşul, Porcescul,

Bdtesul şi Schitul cu poenele de pe muntele Rse-
rseul (§§. 6,50, 56, 80, 232), ca cuprinşi în Cî lu
pul-lung (§. 372 Nr. 19.)
§. 374. Suma cuvenitse F u n d u l u i r e l e g i u

nariu de'n B u c o v i n a ca despsegubire
pe'ntru boiserescul î n c e t a t , cumpu-
tatse dela 1 Iiiliu 1 8 4 8 pînse la 31
D e o e m b r e 1864.
166
( L ă m u r i c i u n e p r e n i e r g ă t o a r î ă . Moşiile Fun
dului cunsemnate în şir alfabetic în § § . 372 şi 373 se
socotesc ca reduse la şese dominie mari, la carile se
adauge şi satul B r o d o c , care este încă în disput».
(§. 238. (Eată tabla înfăţişătoauă de suma despăgubirii:)
Procentul de i
Caâpitalul de 5% cuvenit pe'n
despăgu tru acell csepital,
Numele bire, defipt socotit dela 1, : Preste tot
S
de caitrae înal Iiiliu, 1848, pînîe
8 Dominiuluî la 31, Decembre,
tul Guvern.
a 1864 |
S fl. cr. fl. cr. ! fl. cr.
Dominiul
i „ Rsedseuţilor 276991 25 228517 55% 505509 20%'
2 „ Cosmanilor 199821 20 164852 36 364673 56
3 „ Sîntuluî-Ilie 215468 55 177761 393230 46%
4 „ Ilişescilor 224372 20 185107 10% l 409479 30%
5 „ . Solceî 230748 15 190367 18% 421115 33%
6 „ Cucîurului-mare 985841 30 813319 14% 1799160 44%
7 Satul Brodocul 29040 20 23958 16% 52998 36%
Suma . 2162284 5 1783884 2 2 % 3946168 2 7 %
Astă sumă este socotită în monetă c u n v e n c î u -

n a l ă . Deci prefăcînd suma totală de 3,946.168 fl.
27% cr. monetă c u n v e n c î u n a l ă , în valută austri
acă, ese suma totală: 4,143.476 fl. 8 7 ' % 2 cr. valută
austriacă.
Despaerţitura V.
P r o p r i e t ă ţ i l e m î n ă s t i r e s c î , c a r i l e nu se
mai a f l ă în s t ă p î n i r e a F u n d u l u i .
167
§.375. C u n s e m n s e c î u n e a a l f s e b d t i c s e a p r o -
p r i e t s e ţ i l o r f o a s t e l o r mînsestiri de'n
B u c o v i n a , c a r i l e nu s e m a î aflse în
s t se p î n i r e a F u n d u 1 u î - r e 1 e g i u n a r î u.
i »a
"S I f - J
Numele proprietarilor o •ii
»' js • s
p s
a s'S
pro]
Mîna
cart
"2
•Jr.
1 Bselseceana-jumsetate (sat în Moldova, ori
1 Bsessessebiea) . . 47 Ml.
Bselsesinesciî (sat în Moldova) . 111 Pt.
3 Ba^lincea ( „ „ „ ) . '. 134 Vr.
4 Bseltaţii (sat în Bsessersebiea) 41 Ml.
5 Bsenila */ (sat în Bucovina) 267 Bn.
1 M
6 Bîrnova (cîmpie la Costina) 206 Dr.

7 Blescatul-mare (lielesceu în Bsessersebiea) . 34 Ml.
8 Blescatul-mic ( „ „ „ ) . 35 Ml.
9 Bliscata (baltse); use prisacse, şi vama ju-
msetate la trecsetoarea c s e l i i g s e r i l o r
1 (în Bsessersebiea) . 27 Ml.
10 Borginesciî (sat în Moldova) 30 Ml.
11 Borşesciî ( „ „ . „ ) 210 Dr.
12 Botna („ „ „ ) . 151 Hm.
13 Botoşeniţa (sat în Bucovina) 85 Pt.
14 Brsetinesciî (sat în Moldova) 126 Pt.
15 Brsetinesciî (alt sat în Moldova) 215 Dr.
16 Budoeala (helesceu în Bsessersebiea) . 36 Ml.
17 Budoeala (pserseu în Bsessersebiea) 37 Ml.
18 Csebesciî V (sat în Bucovina) .
8 256; Hr.|
1 88
tirea di
s'a ţîn
ietatea
H
83
Numele proprietăţilor o
<D & X
T3 i s 1
000 g o ft
19 Căpădova (sat în Moldova) 208 Dr.

20 Cărăpciul (sat în Bucovina) 108 Pt.
21 Cebălăul (helesceu în Băsărăbiea) . 52 Ml.
. 2 2
Cîrlibaba (sat în Bucovina) 99 Pt.
23 Climăuţiî ( „ „ „ ) 86 Pt.
24 Corsaciî-juniătate (sat în Moldova) 235 S1.I
25 Coşcovă (sat în Moldova) . . 189 Sc.
26 Costesciî 'A (sat în Bucovina) . 183 Sc.
27 Cotul-Prutuluî (părăii în Băsărăbiea) 39 Ml.
28 Covaşna (sat în Moldova) . . . . 152 Hm.
29 Covur-juniătate (helesceu în Băsărăbiea
la Diinăre) . . . . 26 Ml.
30 Crăsnodiul (sat în Bucovina) . . 98 Pt.1
31 Copcea (lac în Bucovina) . . . . 173 S.I.I
32 Cristinesciî (sat în Moldova) 188 Sc.I
33 Pămostiea 'A (sat în Bucovina) 281 p.I
34 Dăbrăiiăuţiî (sat în Moldova) . 217
236
Dr.J
35 ţ)eciueala de'n cîmpul Cernăuţilor
36 ţ)ece butî de vin pe an, şi uă colonie de robi 25 Mm.
M1.Iîl
37 Dăveda (sat în Moldova) . . . . 192 Sc]
38 Dealul-Edril (sat în Bucovina) . 197 ScJ
39 Dinuleniî (sat în Moldova) . 211 Dr.l
40 DorUescii ( „ „ „ ) . 105 Pt.|
41 Doue morî la Baea în Moldova; iiă bererie;
ttă moară de urluit şi 4 case de robi
(tătarî) de lucrat la moară . 23 Ml. f
169
• § •
m
carea s's
proprieti
Mînasstire
£1 p
42 Doiie case în Cernăuţi . . 118 Pt.

43 Doue cîmpiî lînga J u l e s c î şi H e d e r a
în Moldova . . . . . . 172 S.I.
44 Doue-spra-dece odgoane de pamînt pe malul
drept all Prutului între H o r e c e a şi
Ost r iţa 251 Hr.
45 Doue-spra-dece odgoane de pamînt mărgi
naşe cu Cernăuţii . . . . 250 Hr.
46 Doue-spra-dece falei de pamînt, unde a
statut mînastirea L u c a 266 L.
47 Dorsca (sat în Moldova) . 155 Hm.
48 Draghinescii( „ „ „ ) . . 165 S.I.
49 Dragonescii ( „ „ „ ) . 221 SI.
50 Draguşenii ( „ „ „ ) . 117 Pt.
51 Draguşeniî (alt sat în Moldova). 146 Hm.
O £ »- — i / ii • -- - -_ . .
52 233 SI.
Faraonii (sat în Moldova) . . .
53 Farcenii ( „ „ „ ). 212 Dr.
54 Feredieniî ( „ „ „ ). 157 Hm.
55 Fînaţul luî Brumar (în Basarabiea) . 32 Ml.
56 Folteseii (sat în Moldova) . . . . 49 Mi.
57 Folticeniî (oraşu în Moldova) 18 Ml.
58 Frumoasa (sat în Moldova) 121 Pt.
59 Glodenii ( . • „ ' „ „ ) 149 Hm.
60 Grecii („ „ „ ) 84 Pt.
61 Hreble (lac la satul Horecea lînga Cernăuţi) 247 Hr.
62 Hrincesciî (sat în Moldova . . . . 225 SI.
19
170
1
1
i s'a ţînut
ştirea de
rietatea
&
11 Numele proprietseţile O
-//;
1£ o
%
63 Iţcaniî-noî (sat în Bucovina) . . 203 Dr.

64 Ivanoşcovcea (sat în Moldova) . 226 SI.
65 Ivseneseiî ' • ' ( „ „ „ ) . 186 Sc.
66 Juleseiî („ „ „ ) . 164 S.I.
67 Leonta (helesceu în Bsessersebiea) 24 Ml.
68 Lodoşina (psedure în Moldova la Vseculescî) 51 Ml.
69 Lucina (sat în Bucovina) . . . . 95 Pt.
70 Maî multe bselţî (de'n jos de satul S i r i e c i î) 53 Ml.
71 Mse|pind (sat în Moldova) . . . 187 Sc.
72 Maegura (munte, dar' unde?) 145 Hm.
73 Msenseuţiî (sat, dar' unde?) . 80 Pt.
74 Mset ăeniî (sat în Moldova) 209 Dr.
75 Miculiciî (cîmpiî în Bucovina) 243 Mm.
76 Milenii (sat în Moldova) t. 150 Hm.
77 Milis euţiî V (sat în Bucovina lîngse Rsedseuţl)
2
231 SI.
78 Mînsestireniî (sat în Moldova) . . . 234 SI.
79 Mîndresciî ( „ •„ „ ) , 184 Sc.
80 Muscselovcea ( „ „ „ ) . 112 Pt.
81 Nsetseroaea ( „ „ „ ) . . . 154 Hm.
'82 Niculeniî ( „ «â „ ) . 213 Dr.
83 Nisce fînaţe şi grsedinî (lîngse Cernseuţî) . 252 Hr.
84 Noiîe-decî şi doue de fselcî de psemînt lîngse
nrînsestirea O s t r a 275 O.
85 Oricovul (helesceu în Bsessersebiea) 46 Ml.
86 Oroşeniî-jumsetate (sat în Bucovina) . 265 11.
87 Ossenesciî (sat în Moldova) 191 Sc.
1
171
carea s'a ţînut .

Mînsestirea de
proprietatea
Numserul
w
curent
Numele proprietseţilor 33
o
'B
~sn
88 Patru fselcî de psemînt, unde a stsetut mî

nsestirea C o r i b n i ţ a . 280 Cb.
89 Psemîntul, pe care a stsetut mînsestirea
Jâd©;va:i'!^. fî'i î « * i . . • • 269 J. |
90 Psemîntul, pe care a stsetut mînsestirea V i ş n i ţ a 279 Vş.
91 Pelipopcea (cîmpic, dar' unde?) . 242 Mm.
91 Petrişeniî (sat în Moldova) 113 Pt.
93 Petrecanii ( „ „ „ ) . 123 Pt.
94 Pihotinul ( „ „ „ ) . . 195 Sc.
95 (Ritina . ( „ „; . „ ) .; . .. .. | ritm 42 Ml.
96 Pleşescii ( „ . . „ .„ ) 240 Mm.
97 Pleşinţa ( „ „ „ ) 116 Pt.
98 Pleşinţa % ( „ „ „ ) . . 182 Sc.
99 Plosca (sat în Bucovina) . . . . 96 Pt.
100 Podii a (sat, dar' unde?) . . 139 Vr.
101 Podraga (sat în Moldova) . . . 125 Pt.
102 Pomat de 5 fselcî la Horodescî în Moldova 199 Sc.
103 Preleşaniî (sat, dar' unde ?) 227 SI.
104 Prisaca luî Brumar (în Bsessersebîea) . 33 Ml.
105 Pustiîul (sat în Moldova) . . . . 124 Pt.
106 Rseciuleniî (ssetucean în Moldova) 11 Ml.
107 Rseşineţul (sat în Moldova) . . . 193 Sc.
108 Rohosna (sat în Bucovina) 66 Rd.
109 Rumînesciî T e (sat în Bucovina) 160 Hm.
110 Ruscîoriî (sat în Moldova) . . . . 216 Dr.
111 Salcea („ g „ ) . . . 214 Dr.
17 2
>•—i "3
carea s'a ţîn

• i-H
propi •ietatea
u
rent
83
Mînaîsi
i—i
îl °
112 Sălăesciî (sat în Moldova) 45 Ml.

113 Ssersefinescii ( „ „ „ ) 19 Ml.
i 1 1 4
Săscioara (cîmpie în Bucovina la Costina) 264 11.
115 Semernicea dela Bălescii (sat în Moldova) 185 Sc.
116 Şerpenii (sat în Moldova) . . . . 127 Pt.
117 Sicriul (helesceu în Băsărăbiea) 38 Ml.
118 Slătinoaea (sat în Moldova) 219 Dr.
119 Sîngureniî (sat în ţinutul Chighiac) 31 Ml.
; 120 Stăbenii ' ( „ ,, „ ,, ).. . 122 Pt.
121 Stăuceniî ( „ „ „ „ ) 120 Pt.
122 Stăuceniî ( „ „ „ „ ) 148 Hm.
123 Străhotinul ( „ „ „ „ ) . 156 Hm.
124 Stroan (vii în Moldova) 158 Hm.
125 Suhlineul (sat în Moldova) . . . . 135 Vr.
126 Sviniaciî (sat în Bucovina) . . . . 274 Cr.
127 Svoresciî-jumsetate (sat în Moldova) . 10 Ml.
128 Tîrnauca („ „ „ ) . 79 Pt.
129 Tomescii („ „ „ ) . 114 Pt.
130 Trei pogoane de psemînt la satul V ă s i l ă u
(în Bucovina) . . . . . 271 J.
131 Treî-spră-dece fălci de pămînt (dar' unde?) 277 Br.
132 U ă casă în Şiret cu pivniţă 119 Pt. i
133 U ă casă cu arături la Cernăuţi 253 Hr.

134 U ă casă şi pămînturî în Cernăuţi . 257 Hr.
: 135 U ă casă in Suceava . . . . . 28 Ml.
) 136 U ă moară (dar' unde?) . . . . 43 Ml.
173
B
5 "S Numele proprietăţilor u
S3 jjj
Nun
propi
cm
carea
1
137 Use moară (dar' unde?) . . . . 196 Sc.

138 Uă moară de'n jos de morile dela Baea I tk)
în Moldova 48 Ml.
139 U ă moară de'n sus de Baea în Moldova . 55 Ml.
140 U ă moară cu un măcinişu N.23 Bb.
141 U ă vie de 4'A pogoane (la Odobescî în
Moldova) 128 Pt.
142 U ă vie de 4 pogoane (la B e d e d e s c î în
Moldova) . 197 Sc.
: 148 U ă vie de 6 pogoane (la C r u c e în Moldova) 198 Sc.
144 U ă vie de 12 pogoane (la C r u c e a - d e - s u s
în Moldova) . . . . . . 57 Ml.
145 U ă vie de 5 pogoane (la H î r 1 ă u în Moldova) 29 Ml.
146 U ă vie de 8 pogoane (Spăriecî în Moldova) 244 Mm.
147 U ă vie de 4 pogoanetla t î r u c e în Moldova) 140 Vr.
148 U ă vie de 10 pogoane („ „ „ „ ) 22 Ml.
149 U ă vie de 4 pogoane (la B e d e d e s c î în
Moldova) 21 Ml.
150 Use drie lîngă Cernăuţi . . 241 Mm.
151 U ă vie de 6 pogoane (la C otnar în Moldova) 171 S. I.
152 Ulma (sat în Bucovina) . . . . 97 Pt.
153 Unceniî (sat în Moldova) . . . 16 Ml.
154 Unghiul (cîmpie la apa Sucevei) 201 Dr.
155 Un helesceu % (nu se spune: unde ?) 194 Sc.
156 Un helesceu („ „ „ „ ) . 129 Pt.
157 Un helesceu 'A (lîngă D o r o h o i u î n Moldova) 20 Ml.
174
4^
S> £
11 fes <S «e
Mînsestirea
83
proprieta
carea s'a
93 © Numele proprietăţilor o
158 Un psemînt între Ş cheie a şi G r o p i l e 168 S. I.

159 Un helesceu şi 24 de fselcî dc psemînt la
T se t se r se s c î lîngse Suceava 169 S. I.
160 Un psemînt în Cernseuţî . 258 Hr.
161 Un psemînt lîngse mînsestirea Horeceî 259 Hr.
162 Un fînaţu la Horecea dela H i r t o p pîn la Prut 248 Hr.
163 Un psemînt la C se b e s c î . . 254 Hr.
164 Un psemînt, pe care a stsetut mînsestirea
Crisceătecul . . . . 273 Cr.
165 Un psemînt de 5 fselcî (nu se spune: unde?) 276 Br.
166 Un psemînt lîngse V i l ă u c e a (în Bucovina) 282
272
V-
J.
167 Un psemînt lîngse mînsestirea J a d o v a
168 270 r'iîJ
Un psemînt la Jâ do v a
169 Un psemînt de tise falce, pe care a stsetut
mînsestirea V o l o c a 278 VI.
170 Un psemînt pustiu! de 4% odgoane la C r u -
cea-de-sus (în Moldova) . . . 58 Ml.
171 Uriceniî (sat în Moldova) . . . 218 Dr.
172 Un pserseîi (de'n sus de B a e a în Moldova) 44 Ml.
173 Vseculesciî (sat în Moldova) 7 Ml.
174 Vserbiea ( „ „ „ ) 190 Sc.
175 Vicşaniî (sat în Bucovina) . . . . 115 Pt.
176 Vlsedeniî (sat în Moldova) 131 Vr.
177 Vorniceniî ( „ „ „ ) 147 Hm.
178 Vulcan (pserseîi în Bsessersebiea la Diinsere) 40 Ml.
l
!()£ ('KVoiii'll/. I \ \ d \ <i (io 1.0 (J .'«•JlKÎli \ fiSO-B'lfe
8
-~0>63<I3~— -
(Chîeltuelele Funduluî.) 175
Despserţitura VI.
Starea Fundului relegiunarîu all biseri-
ceî d r e p t c r e d i n c i o a s e de'n B u c o v i n a ; chîel
t u e l e l e şi v e n i t u r i l e a c e l l u î a pe r ă s t i m p u l
dela 1, N o e m b r e 1 8 6 3 , 3 1 , p î n a laDecembre 1 8 6 4 ,
şi i s v o a r a l e , ve.niturilor l u î , p u b l i c a t e pre'n
p r e l i m i n a r i u l b u g e t u l u i a c e l l u î a - ş i F u n d de
csetrae;înaltul G u b e r n la 19, A u g u s t , 1 8 6 4 .
A-Chieltuelele Fundului pe răstim

pul dela 1, Noembre 1863, pînse la
31, ţ)ecembre 1864.
§. 376. F e T i u r i l e c h î e l t u e l e l o r ,
Chîeltuelele Fundului se înseamnă sub trei titule,
âdeca:
1) Chîeltuelele pe'ntru c u l t , sau. pe'ntru cler şi bi
serica;
2) chîeltuelele pe'ntru î n v a ţ a m î n t ;
3) chîeltuelele pe'ptru adminisţaeclunea,Fundului.
a) C h î e l t u e l e l e pe'ntru Cult.
;
§. 377. E p i s c o p i e a şi C u n s i s t o r i u l .
a) Pe'ntru Episcopul leafa şi adâusele
acelleîa . . . . . 15000 fl.
b) Pe'ntru Arhimîndritul leafa şi
:
adâusele ei . . . . 3500 fl.
c) Pe'ntru 5 Asesori cunsistoriall:
pe'ntrufia-careleafa de cîte 315 fl.;
Suma laturala 18500 fl.

17G (Chîeltuelele Funduluî.)
Suma strsepusse 18500 fl.
afarse de aceea 2 adâuse pe'ntru

funccîunî de cîte 1200 fl.; ear' 2
de cîte 1000 fl. . . . . 5975 fl.
d) Pe'ntru secretarîul cunsistorial leafse 1400 fl.
e) Pe'ntru actuarîul cunsistorial leafse 800 fl.
f) Pe'ntru 3 oficiali cunsistorial! lefe,
şi âdecse pe'ntru unul 600 fl.;
pe'ntru altul 500 fl., ear' pe'ntru . 34574
cellalalt 450 fl 1550 fl.
g) Pe'ntru un accesist cunsistorial leafse 400 fl.
h) La un şerbitorîu cselsereţu cunsisto
rial 300fl.;la un cursor cunsistorial
260 fl.; la doi şerbitori ai cîn-
cellserfeî cunsistoriale, şi âdecse
la unul 25'0fl.,ear' la altul 200 fl. 1010 fl.
§. 378. L e f e l e p r e u ţ i l o r .
Lefe pe'ntru preuţii, carii n'au sesie; adâuse
pe'ntru preuţii, carii n'au deplinse se'siea pre-
scrisse de 24 de fselcî de psemînt de cell bun;
adâuse personale pe'ntru administsetorl, coopse-
rsetorî, dâscselî şi pselseniari, prestetot .
§. 379. C e l l e trei mînsestirî.
Pe'ntru susţinerea cellor trei Mînsestirî:

P u t n a , D r s e g o m i r n a , S u c e v i ţ a , şi
âdecse:
Suma lseturalse 126854

(Chleltuelele Fundului.) 177
Suma strsepasse
a) pe'ntru 3 egumeni lefele de eîte

1050 11 315011,
b) pe'ntru,3 vicari lefe de cîte 27311.;
la 41 de cseliigseri lefe de cîte
297 fl. 44'A cr., şi pe'ntru 21 de
şerbitprî simbrii de cîte 78 fl. . 14652 fl.
c) înmulţirea banilor costului dupse
întîmplare . . . . . 6000 fl.
d) pe'ntru doftorii, pe'ntru ţinerea
cailor şi rohatce (vama la poduri)
şi pe'ntru primirea oaspeţilor:
apropiseţiv . . . . . 1246 fL
§. ,380. P e n s i u n i şi ajuto rîe

f pe'n
tru cr^s cere.
Pensiuni pe'ntru preuţii bsetrînî; pe'ntru

preutesele vseduve (dela 126—350 fl.); ajutoarîe
pe'ntru cre'scerea orfanilor preuţescî (24—47 fl):
preate tot . .
§. 381. Provisiun;î\sau îngrijiri.
îngrijiri pe'ntru 4 vseduve a$l6 şerbitorilor

cunsistorialî si seminserialî, si âdecse: la una
26 fl.; la alta 38 fl.; la a treia 52 fl., ear' la
a patra 64 fl. pe an, la care adseugînduse şi
suma de 30 fl. cuveniţi pe Noembre şi Decem
bre 1864, fac preste tot . . .
Suma lseturalse . 178012

20
178 (Chîeltuelele Funduluî.)
fl.
Suma strapusa T78012
§. 382. D e s p a g u b a r î .
Despăgubiri pe'ntru foloasele avute, şi acum
pierdute, buna oara la mînastirî pe'ntru pes
cărit, cacî li-s'au stricat helesceele, şi pe'ntru
altele, preste tot .
§. 383. I n s t i t u t e p r e u ţ e s c î de cul
tura.
I. I n s t i t u t u l teologic dreptcredincîos
de'n C e r n ă u ţ i .
a) Lefele profesorilor de teologie, şi
âdeca : la 5 cîte 1600 fl.; la unul
1000 fl.; la altul 900 fl.; la cel-
lalalt 600 fl; la 2 cîte 315 fl. . 11130 fl.
b) Ramunaraciune pe'ntru propune
rea, limbelor rasaritenne (ebraica,
arabica şi siriaca) îa teologie 15£fl.
c) Ramunaraciune pe'ntru propune
rea economiei şi a pedagogiei la
teologie 420 fl.
d) Sîmbrie sau leafa şerbitoriuluî
dela scoală teoldgica . 200 fl.
e) Pe'ntru încalditul claselor teologice 185 fl.
f) Bani pe'ntru cîiartir profesorîuluî
de limba greaca la teologie 120 fl.;
şi adîunctului acelleîa 80 fl. 200 fl.
g) Trebuinţele cîncellarfeî teologice 53 fl.
Suma laturala
fl.
Suma strsepusse 193124
h) Pseuşal pe'ntru mseturse de mse-

turat clasele teologice şi cîncel-
la3riea 5fl.
Acestea sînt anuale: la aces
tea se adauge şi chîeltueala de
preste tot de'n Noembre şi pe-
cembre 1864 . . . 2025 fl.
II. S e m i n a r î u l d r e p t c r e d i n c î o s rsesse-
r i t e a n de'n Cernseuţî.
a) L e f e : pe'ntru Rector 800 fl.;
pe'ntru spiritual 500 fl.; pe'ntru
Sâmeşu 400 fl 1700fl.
b) Rsemunserseciuni: pe'ntru doî
prefecţi, pe'ntrufise-carecîte 210 fl.;
pe'ntru Doftorul seminarîuluî 200 f 1.;
pe'ntru 2 cîntsereţî, pe'ntru fise-
care Cîte 158 fl.; pe'ntru profeso-
riul de cîntserî 368 fl.; pe'ntru
portarlu 200 fl. . . . . 1504 fl.
c) Chiriea pe'ntru localul Seminarîuluî 3150fl.
d) Bannî pe'ntru cuartir Sâmeşului
seminserial . . . . . 158 fl.
e) Pe'ntru costul prepuşilor (proisto-
şilor) Seminarîuluî, şi all semi-
nseriştilor . . . . , . 13000fl.
f) Haţneje şi schimburileSeminseriştilor 3330 fL,
Suma Iseturalse 193124

180 (Chîeltuelele Fundului.)
Suma straepusse .
g) Speelatul schimburilor Seminseriş-

tilor 1100 fl.
h) Inceelditul odseilor Seminarîuluî . 860fl.
i) Luminserile . . . . 400 fl.
1) Paie în sacul de aşternut . 30 fl.
in) S i m b r i e pe'ntru şerbitorî (strujî)
şi ădecae: la 1 cîte 120 fl., la 2
cîte 101 fl 322 fl.
n) Pe'ntru doftorii . . . . 60 fl.
o) Chîeltuelele cîncellseriel seminaeriale 130fl.
p) Bannî de eşit (ori de economie)
pe'ntru 10 teologi absolviţi, cîte
208 11. . . . . . 2 0 8 0 fl.
r) Teologilor pe'ntru trebuinţele mal
mserunte, pe'ntru caellsetorfe în
vsecanţe, pe'ntru cîobote, pe'ntru
rsspaersetura hainelor, şi a schim
burilor, ş. a. . . 3 750. a
s) Teologilor ajutoerie pe'ntru curare
de boale, pe'ntru cselleetorii, pe'n
tru Mrtie şi cserţl 1180fl.
t) Pseuşal pe'ntra şerbitorîul de
scoalee la Seminariu . 100 fl.
: Acestea sînt anuale: la aces
tea se adauge şi chîeltueala de
preste tot de'n Noembre şi De
cembre 1864 . . . . 6525 a
Suma laeturalse 232503

(Chîeltuelele Fundului.) 181
Stima strapusa
§. 384. A l t e m i j l o a c e de c u l t u r a
pe'ntru c l e r u l t î n a r .
a) Ajutoriu pe'ntru teologii, ce merg
la universatatea de'n Vieanna
pe'ntru cultura mai nalta . . 1000 fl.
b) R a m u n a r a c î u n e pe'ntru pro
punerea limbei rumîne; rutenne,
germîne. a cînteerilor bisericescî
şi a relegiunii la scoală dascălilor 893 fl.
c) Leafa de cîte 800 fl. pe'ntru 2
profesori de eînteeri . . . 1600 fl.
d) S i m b r i e pe'ntru şerbitorîul dela
scoală dascălilor 101 fl.; pe'ntru
încalditul acelleî scoale 76 fl. . 177 fl.
e) C h i r i e a pe'ntru localul scoale!
de dăscălie . . . . 336 fl.
f) C e l l e t r e b u i n c i o a s e la în
văţătura pomaritului. , . 150 fl.
g) R a m u i t t a r a c î u n e pe'ntru pro-
piinerea pomaritului la teologi,
100 fl.; şi p a u ş a l pe'ntru unel
tele trebuincioase Ia pomaritul
practic 50 fl 150 fl.
h) Chîeltuelele pe'ntru corigende . 68011.
Acestea sînt anuale: Ia acestea
se adaug şi chîeltuelele de preste
tot, dâ'n.Noembre şi pecembre 1864 943 fl.
Suma lsetaala 238432

Suma strsepusse
§. 385. C h î e l t u e l e l e pe'ntru trebu

inţele bisericeî.
I. S i s t e m i s a t e .
a) Pe'ntru celle trei mînsestirî: Put na,

D r s e g o m i r n a , S u c e v i ţ a , pe'n
tru fise-carea cîte 451 fi. 50 cr. 1355 fl.
b) Pe'ntru cumpserarea Ornatelor la
acelle trei mînsestirî, la fise-carea
cîte 210 fl. . . . . 630 fl.
c) Paeuşal pe'ntru biserica s f. Treimi
de'n Cernseuţî . 33 fl.
d) P se u ş a l pe'ntru Csepella drept-
credincloasse rsesseriteanse de'n
Leina (Lemberg), şi simbrie pe'n
tru dâscaelul şi pselsemarîul acellei
csepelle 173 fl.
e) Pe'ntru csepella reşedinţei episco-
pesel . . 131 fl.
f) Pe'ntru pselsemarîul dela csepella
reşedinţei episcopescî, s i m b r i e . 126 fl.
g) Pe'ntru 2 cîntsereţl la biserica
csetedralse de'n Cernseuţl leafse la
fise-care cîte 400 fl. . 800 fl.
h) Pselsemariuluî dela biserica csete
dralse 250 fl.; ear' clopotariuluî
150 fl. . . . . •400:fl.
Suma lseţuralse 276863

Suma strsepusse
II. N e s i s t e m i s a t e sau schimbsecîoase.

Pe trebuinţe întîmplsetoarîe alle
bisericeî, de'n care sume se vin 30000
pe'ntru Csetedralse . . . . 34467 fl.
Acestea sînt anuale: la aces
tea se adauge şi chîeltueala preste
tot de'n Noembre şi pecembre, 1864 230 fl.
§. 386. Fundsecîunî şi s t i p e n d i e .
a) S t i p e n d i e 15 de cîte 120 fl;

ear' 15 de cîte 84 fl. pe'ntru
gimnsesiastiî de legea dreptcredin-
cîoasse rsesseriteanse de'n Bucovina,
carii se hotsersesc spre starea preu-
ţieî 3060 fl.
b) S t i p e n d i e 35, * de cîte 63 fl.
pe'ntru învseţseceiî de dsescselie . 2205 fl.
Aceştia sînt anuali: la aceştia
se adaug şi cei cuveniţi pe No
embre şi pecembre 1864 . . 877fl.
§. 387. C h i r i e pe'ntru locuinţse.
a) Pe'ntru reşedinţa episcopeascse . 4200 fl.

b) Pe'ntru locuinţa pre'utuluî \de'n
Rsedseuţî, Ş i r e t şi S u c e a v a ,
pe'ntru coopsersetorii de'n Ş i r e t
şi R o ş i e a . . . . 117fL
Suma lseturalse
Suma straepusa .
La aste sume anuale se maî

adsţuge şi cea cuvenita pe No-
embre şi pecembre, 1864 . . 2100 fl.
§. 388. B a n i pe'ntru c u a r t i r .
a) Pe'ntru Arhimîndritul . . . 210 fl.

b) Pe'ntru 13 preuţî în Cernăuţi, şi
pe la sate . . . . . 598 fl.
La aceste sume anuale se

adauge şi suma de prestetot cu
venita pe Noembre şi pecembre
1864 . . . \ . . lUfi.
§. |389. T r e b u i n ţ e l e cîncellarlilor
bisericesc!.
a) Pe'ntru cunsistorîu pe trebuinţele

cînceltariale, pe'ntru luminare şi
înceeldire, şi pe'ntru prenUmara-
ciujiea la „ G ^ p E T A de VI-
EA'NA," şi la gadeta germina
de'n Cernăuţi: „BUCOVINA" .. 374fl.
b) Pauşal pe'ntru m a t e r i a l e l e
de s c r i s pe'ntru 12 protopopi,
la fia-care cîte 15 fl.; şi la fise-
care un adaus de cîte 30 fl. pe'n
tru ţinerea unui şerbitorîu curier 540 fl.
c) M a t e r i a l e de scris pe'ntru
Suma laturala 291443

Suma strsepusse .
celle trei mînsestirî, pe'ntru fise-

care cîte 3 fl. 67 cr. . . 11 fl.
La acest bani anuali se adaug
şi ceî cuveniţi pe Noembre şi
ţ)eeembre, 1864 . . . 154 fl-
§. 390. Rsemunsorsecîunî şi ajutoarîe.

a) Pe'ntru 12 protopopi, pe'ntru fise-
care cîte 210 fl. . . . 2520 fl.
b) Pe'ntru 4 diaconi episcopescî;
pe'ntru 2 cîte 200 fl., pe'ntru 2
c) Pe'ntru administrsetori deporohii;
pe'ntru 2 cîte 210 fl.; pe'ntru
unul 150 fl.; pe'ntru altul 105 fl.;
pe'ntru 2 cîte 100 fl. . . 875 fl.
d) Pe'ntru psestoriea sufleteascse la
spitalul orseşennesc şi la înstitutul
de moşit de'n Cernseuţî . . 32 fl.
e) Pe'ntru cerimonialul sserbsetorii
botedului la csepella dreptcredin-
cioasse rsesseriteanse de'n Leina . 31 fl.
f) Pe'ntru doftor la mînsestirile:
P u t n a , D r s e g o m i r n a şi Su
c e v i ţ a , la uselaltse . . . 165 fl.
g) Pe'ntru îndreptarea Ornicului de'n

21
Suma strsepusse
turnul biseneeî csetedrale de'n

Cernseuţî 150 fl.
II. N e s i s t e m i s a t e saâ s c h i m b s e c î o a s e .
Chîeltuele feliurite, întîmplsetoarîe 6000 fl.

adauge şi suma cuvenitse pe No
embre şi pecembre 1864 . . 1729 fl.
§. 391. p i d i r î . '
a) Pseuşal de rsepserseturî la
fise-care de'n celle trei mînsestirî
b)Rsepserseture la bise*riee şi la
casele preuţesci pe la sate . . 12000 fl.
§. 392. Bir.
a) Bir pe'ntru psemînturile preuţesci

de'n Bucovina . . . . 5432 fl.
b) Bir pe'ntru locseletseţile mînsesti-
rilor: P u t n a , D r s e g o m i r n a
şi S u c e v i ţ a . . . . 615 fl.
c) Ecvivselentul pe'ntru realetatea
de'n Leina de sub Nr. cunscrip-
4
cîunal 78 /4, întrebuinţatse de Cse-
pellse dreptcredincîoasse rsesseri-
teanse 43 fl.

fl.
Suma straepusse "322950

adauge şi suma cuvenitse pe No-
embre şi Decembre, 1864 . 1015 fl.
§. 893. D i e t e şi b a n i de drum.
a) Pe'jvtru fise-care de'n celle trei
mînsestirî cîte 26 fl. 25 cr. . 79 fl.
b) Pre*utuluî dela csepella de'n Leina
pe'itru esellsetoriea la Brodi pe'n
tru psestoriea sufleteascse . . 105 fl.
II. N e s i s t e m i s a t e sa ii s c h i m b s e c i o a s e .
a) Pe'ntru csellsetoriî în câuse bise
ricesc! şi preuţescî . . . 2000 fl.
b) Chleltuele fellurite dnpse cumpu-
tul de mijloc de trei ani de dille 3000 fl.
La aste sume se adauge suma
de preste tot de'n Noembre şi
Pepembre, 1864. .. . . 854 fl.
§. 394. p i d i r î noue.
Pe'ntru bisencî, case preuţescî şi aesere'turl
economice
§. 395. p i d i r î estrseordenărie.
Pe'ntru didirea reşedinţei episcopesci de'n
csepitalul de 721521 fl. v. a. hotserît ca sse se

21*
fl.
Suma strsepusse "372931
plseteascse în decurs de 7 ani de dille, s'a plse-

tit în estan:
a) Pe'ntru didire . . . . 80000 fl.
b) Pe'ntru rsescumpserseciunea pse-
mîntuluî, pe care se didesce reşe
dinţa, spe împroprietserire . . 8400 fl. .109087
c) Pe'ntru cunducerea didiriî . . 11450fl.
La acestea se adauge şi
suma cuvenitse pe Noembre şi
Pecembre 1864 . . . . 9237 fl.
Suma chîolţuelelor pe'ntru cult . 4S201S
b) C h î e l t u e l e l e pe'ntru învseţsemînt.
fl.
§. 396. Gimnasiul plinariu de'n
Cernseuţî.
a) Profesorîuluî de limba şi literae-

tura rumînse: leafse . . . 630 fl.
b) Suplinitorîului de limba şi literse-
tura rumînse: ramunserseciune . 630fl.
3143
c) La doi Cseteheţî de legea drept-
credincioasse rsesseriteanse: leafse
de cîte 735 fl., şi la unul adaus
decenal de 105 fl. . . . 1575 fl.

fl.
Suma straepusse 3143
d) Profesorlului de limba şi literse-

tura rnmînse: bani pe'ntru cuartir 84 fl.
La aste sume anuale se adauge
şi suma de preste tot pe Noembre
şi peeembre 1864 . . . 224 fl.
§. 397. Grimnasiul p l i n a r l u drept

ei- e d i n e î o s rsesseritean de'n
Suceava.
a) Directorluluî gimnsesial: leafse
1050 fl.; rsemunserseciune pe'ntru
administrarea gimnasiulul: 315 fl. 1365 fl.
b) La 2 Profesori: leafse cîte 1050 fl.,
la 5 leafse cîte 945 fi. . . 6825 fl.
c) La un Suplinitorii!: rsemunserse
ciune 567 fl.
d) Profesorlului de limba şi literse-
tura rumînse . . . 315 fi.
e) La 8 Candidaţi de profesurse pe'n
tru gimnasiul de'n Suceava, trimes!
la universsetatea de'n Vieana:
Stipendie de cîte 500 fl.; şi bani
colegiali pe'ntrufise-carecîte 100 fl. 4800 fl.
adauge şi suma de preste tot cu
venitse pe Noembre şi pecembre,
1864 2311 fl.

fl.
§. 398. S c o a l ă normalse nsecîunalse

de'n Cernseuţî împreunatse
cu cea prepserîndalse.
a) Csetehetuluî, carele este tot use-
datse şi Directorii!leafse . . 600 fl.
b) Profesoriuluî prepserîndilor leafse 600 fl.
c) La 4 profesori normali, leafse,
şi âdecse: la unul 550fl.;la altul
500 fl.; la cellalalt 450 fl.; şi la
cell de'n urmse 400 fl. . . 1900 fl.
d) La un sub-învseţsetorîu . . 250 fl,
e) S t i p e n d i e 15 de. cîte 63 fl.,
pe'ntru prepserîndî . . .. 945 fl.
f) Pseuşal pe'ntru cîncellserie . 60 fl.
g) Pe'ntru cumpserarea mijloacelor
de învseţseturse, pe'ntru cserţile de
p r e m i e , şi pe'ntru alte cerinţe . 140fl.
h) Pe'ntru propunerea limbeî rumîne 210 fl.
i) Pe'ntru cundiicerea afacerilor di
rectoratului . . . . . 200 fl.
1) C h i r i e pe'ntru localul scoaleî
prepserîndale . . . . 315 fl.
adauge şi suma cuvenitse pe No-
embre şi Decembre, 1864 . . 1132 fl.
§. 399. Scoală de fete de'n Cernseuţî.

fl.
Suma strsepusse . "25678
C u n t r i b u i r e la fundul scoalel normale

pe'ntru csetehetul dreptcredincîos rsesseritean de
la acea scoalse . . 210
§. 400. S c o a l ă n o r m a l » nsecîunalse
de'n Şiret.
a) Csetehetulul 315fl.;la 1 profesorii!
450 fl.; la altul 400 fl.; la cella-
lalt 350 fl. şi la cell depe urnise
300 fl. . . . . . 1815 fl.
b) Pe'ntru cumpsersetura mijloacelor
de învseţseturse, pe'ntru cserţile de
p r e m i e , şi pe'ntru alte cerinţe,
şi s i m b r i e a' şerbitoriulul scoalel 170 fl.
2781
c) Pe'ntru cundiicerea afacerilor di
rectoratului 200 fl.
d) Bani pe'ntru efiartir la fise-care
de'n ceî patru profesori, cîte 50 fl. 200 fl.
adauge şi suma de presţetot cu-
venitse pe Noembre şi pecembre
1864 . . . . . . 396 fl.
§. 401. Scoală normalse de'n Suceava.

Pe'ntru csetehetul dreptcredinclos rsesseri-
tean 525
5. 402. S c o a l ă normalse csetolicse
de'n Cernseuţî.

fl.
B a n i pe'ntru c u a r t i r , cuntribuirepe'n-
tru csetehet 42
* §. 403. S c o a l ă realse plinarlse nae-

clunalae de'n Cernaeuţî.
a) Directoriuluî . . . . 1155 fl.

b) La 8 profesori, şi âdecse: la 5
cîte 630 fl.; la unul 525 fl.; la
altul 500 fl.; ear' la cell de pe
urm» 375 fl. . . . . 4550 fl.
c) La doi şerbitorî: la unul 240 fl.,
la altul 200 fl. . . . . 440 fl.
d ) I n d e s t r a r e pe'ntru mijloacele
de învaeţeeturaa . . . . 3000 fl.
e) Mobila? tur a claselor şi a lo
cuinţei directoriuluî . . . 1000 fl.
f) Chiriea pe'ntru localul scoaleî . 3000 fl.
g) Pe'ntru luminare, încseldit şi alte
cerinţe 1114 fl.
h) Pe'ntru înmulţirea lefelor dupse
întîmplare . . . . . 2000 fl.
i) Pe'ntru adaeptarea, sau piinerea
în rînd a localului închiriat . 6000 fl.
La aste sume anuale se
adauge şi cea suma de preste tot
cuvenitae pe Noembre şi Decem
bre, 1864 2693 fl.
Suma laîturalae 54188

fl.
§. 404. S c o a l e t r i v i a l e pe la sate.
a) La 55 de învseţsetori triviali . 3812 fl.

b) P se u ş a 1 pe'ntru întîmpinarea tre
buinţelor maî mserunte, la 69 de
scoale triviale cîte 10 fl. . . 690 fl.
c) Pe'ntru înfiinţarea scoalelor tri
viale, pe unde nu sînt încse, dupse
întimplare . . . . . 1000 fl.
d) La scoalele de'n C s e d o b e s c î ,
Ocna şi Pserseul n e g r u , cîte
30 fl. pe'ntru încseldit . . 90 fl.
e) Pe'ntru rsepsersetura localu
rilor scoalelor de pela sate . 2878 fl.
f) Scoale noue înfiinţate pe la sate 4581 fl.
La aste sume anuale se adauge

r ? %, şi suina, »pe Noembre, ..şi ţ)ecem- .
bre, 1864 . . . . . 891 fl.
§. 405. P e n s i u n i .
a) La 1 învseţsetorîu trivial 84fl.,la

altul 210 fl. . . , . 29411.
b) La 1 învsetoreasse vseduvse 280 fl.;
la alta 140 fl. 420 fl.
833
adauge şi suma cuvenitse pe No
embre şi pecembre, 1864 . . 119 fl.
Suma lseturalse . . 68963

fl.
§. 406. C u n t r i b u i r î .
Pe'titfH cultura şi cunoscinţa ţseriî pe 10
ani, începînd dela 21 Iuniu, 1861, pe fise-care
an cîte 100 fl 100
§. 407. Etern un ser sec luni.
Rsemunsersecîunî întîmplsetoarîe . 100
§. 408. D i e t e şi h a n i de drum.
Pe'ntru csellsetoriî în câuse scolâstece 2000 fl.
2333
Pe Noembre şi pecembre, 1864 . 333 fl.
§. 409. C h î e l t u e l e f e l î u r i t e .
Chieltuele felîurite dupse cumputul
de mijloc de 3 ani de dille . . 2000 fl.
2333
Pe Noembre şi Pecembre, 1864 . 333 fl.
Suma e h i e l t u e l e l o r p e ' n t r u îitvaeţaemînt» 73§*9
c) C h î e l t u e l e l e pe'ntru a d m i n i s t r s e c î u n e a
Fundului.
fl.
§. 410. P e n s i u n i .
Pe'ntru deregsetorii, ce au şerbit
la administrsecîunea Fundului, dela
55 fl. pînse la 450 fl. 2658 fl. \ 3101
Pe Noembre şi pecembre 1864. 443 fl.

(Chleltuelele Fundului.) 195
fl.
§. 411. P e n s i u n i şi a j u t o a r î e pe'n
tru cre'scere.
a) Pensiuni la 15 vseduve de alle
deregsetorilor administrsetorî ai
Funduluî, şi âdecse: la 3 vseduve
cîte 105 fL; la 9 cîte 116 fl.; la
una 113 fl; la una 139 fl; la
una 350 fl. . . . 1961 fl
b) La 4 vseduve de alle deregseto-
rilor Fundului ajutoarîe pe'ntru
cre'scerea copiilor . . . 66 fl.
Pe Noembre şi Decembre,
1864, preste tot. . . . 338fl
§. 412. P r o v i s i u n î şi dseruirî.
La 16 şerbitori eccjnomicţ aî Fun

duluî, la văduvele şi orfanii lor, între
20: fl.' şi 96 fl. *. . . . • 590 fl
Pe Noembre şi Decembre, 1864 98 fl
§. 413. C u n t r i b u i r î .
a) La erarîul împsersetesc pe'ntru
afacerile administrsecîuniî şi rse-
fuelelor Funduluî relegiunarîu de'n
Bucovina, îngrijite de csetrse di-
086816*0616 şi deregsetoriile înrpse-
rsetescî . . . . . I3240fl.
Suma Iseturalse 7959

fl.
Suma strapusa . 7959
b) Cuntribuire anuala pe'ntru Reu

niunea E l i s a b e t i n a de'n
Cernăuţi 100 fl.
§. 414. T r e b u i n ţ e l e cîneellarieî.
Pe'ntru timbru la primirea procentelor de
la capitalele date împrumut; pe'ntru platirea
datoriilor nemijlocite, pe'ntru hîrtfe, tipărirea
condicelor, şi legatul acellora, şi alte chîeltuele . 1805
de felîul acesta . . . . . 1547 fl.
Pe Noembre şi pecembre, 1864. 258 fl.
§. 415. R a m u n a r a c î u n î şi biruri.
a) Pe'ntru preveghîarea lăsaturilor
la Suceviţa, şi a plîntaciunilor
de păduri . . . . . 50 fli
b) Birul pe moşiile Funduluî . . 21821 fl. • 25462
Pe Noembre şi pecembre 1864,
preste tot: . . . . . 3591 fl.
§. 416. D i e t e şi b a n i de drum.
Pe'ntru callatoriile făcute în în-

teresele Funduluî . . . . 1422 fl.
. 1659
Pe Noembre şi Pecembre 1864 . 237 fl.
Suma laturala . 35885

(Averea Fundului.) 197
fl.
Suma strsepusse . 35885
§. 417. C h i ^ l t u e l e f e l l u r i t e .
Chleltuele fellurite dupse cumputul
• 2450
de mijloc de 3 anî de dille . . 2100 fl.
Pe Noembre şi Decembre, 1864 350 fl. •
Suina clileltuelelor pe'ntru administrseclu-

n e a Imundului . . . . . .
JŞuma clileltuelelor pe'ntru cult 48S018
S u m a c l i l e l t u e l e l o r p e ' n t r u iuvjeţîeinint • 3383»
• S u m a totalse a c l i î e l t u e l e l o r pe rsestîmp de
1 4 l u n i , âdecse d e l a 1 , l o e m b i e 1 8 8 3 , pînse la
3 1 . lêcemnre 1 8 6 4 . . . . . 606917
B. Yeni tarile Fundului pe raestîmpul

dela 1, Noembre 1803, pînse la 31,
ţ)eeembre 1804.
fl.
§. 418. F e l î u r i l e i s v o a r s e l o r de ve
nituri.
a) Venitul de'n procentul banilor daţi împrumut 336172
b) Venitul de'n arînda moşiilor şi de'n for-
stserit sau lemnserit . . . . 216499

198 (Averea Fundului.)
fT
Suma strsepusse . 552671
c) De'n casa erarluluî împsersetesc cu ecvivse-

lenţ pe'ntru moşiile Ju ci ca şi Cîmpu-
l u n g , date erarluluî împsersetesc . 1581
d) Alte venituri fellurite . . . . 6505
Suma totala; a veniturilor pe rjestîmp de

JL41 l u n i . . . . . . . 500953
Alseturînd s u m a cliieltuelelor d e . . eoesis

C u s u m a veniturilor de . . . . 5 6 0 3 53
Rsemtoe sesedaemînt, «au d e f i c i t de . 45060
Obsaerbseciune. Scsedsemîntul acesta a trebuit sse se împli

n e a s c ă de'n csepital pe'ntru înteţitoarîele trebuinţe alle bise-
riceî. Acest scsedsemînt vine de'n înmulţitele chîeltuele alle
bisericeî bucovinene, csecî în urmarea hotserîriî prea înalte
împsersetescî de'n 5, Şepterobre, 1862 iat& tnaeiit foarte mufe
atît c o n g r u e l e pr6uţilor, cît şi pensiunile prinţilor d e f i
cienţi şi alle preuteselor vâduve, şi ajutoarîele pe'ntru
crdscerea orfanilor preuţescÎŢ m a î departe chîeltuelele pe'ntru
învaeţaimînt cresc pre tot anul; birurile se înmulţesc; apoi
- f i r i l e «strseordenarie, precum r e ş e d i n ţ a episcopeas-
c s e , şi altele, cer chîeltuele foarte însemnate: e a t s e d e ce"
a t r e b u i t sse a j u n g s e F u n d u l l a s c a e d s e m î n t .
(Averea Fundului.) 489
C. Caepitalul, ce îl are Fundul în bani

gata, şi procentele, ce le aduce.
§. 419. O b l e g s e c î u n i , csepitale, şi bani, d ^ i

ca a j u t o a r î e , d e p u ş i la p r o c e n t în
h î r t i î r se s c u mp se r â v e r e. , ,
Procentul cuve
Caepitalul depus
I. L a casa s t a t u l u i şi 9} nit pe 14 luni
staturilor. fl. | cr. fl. cr.
a) Cu dreptul de sortit cu
procent de 1| pe an . 184800 3234
b) Cu dreptul de sortit ca
cu procentul de 21 pe au 715200 17904 4'
II. La case domesticale.

c) Fserse drept de sortit, ci
procent de 21 pe an . .,194054 4851 22
d) Fserse drept de sortit, cu
procent de 3 pe an . | 42908 1287 141
Suma . . 1136962 961 27276 401

Orî reducînd procentul
în vselutse austriacse *) . . — — 11470 131
*) Sumele însemnate acf sub literele: a, b, c, d, sînt socotite în banî d e

a r a m se sau p r o ş t; de aceea s'a redus procentul în v as 1 u t « a u s 11 i a c atf,
ca aşa sse se poatee adauge Ia cellalalt procent, carele este cnmputit
tot în vselutae austriacae. *
200 (Averea Funduluî.)
§. 4 2 0 . O b l e g s e c î u n î , c s e p i t a l e şi b a n i daţi
ca a j u t o a r î e , p r o c e n t a ţ î în monetse
cunvencîunalse.
Procentul cuve
Capitalul depus
I. L a c a s a erserialse a nit pe 14 lunî
s t a t u l u i şi a s t a t u r i l o r . fl. cr. cr.
e) Cu procent de 4 pe an 4000 160 •—
f) Cu procent de 5 pe an 1 9 3 4 8 6 8 8 1 0 6 5 9 7 61
Ori socotind procentul
în vselutse austriaca? . — — 111602 94
II. B a n i p r o c e n t a ţ î în
v selut«3 a u s t r i a c * .
g) Cu procent de 3 pe an 8 0 2 83* 24 8*
h) Cu procent de 5 pe an 1 1 5 3 7 7 0 — 8 0 5 4 7 86*
HI.La fonduri polltece.

i) Cu procent de 4 pe an 3 0 8 1 5 1 30* 1 8 2 7 5 36
1) Cu procent de 5 pe an 50000 — 3750 —
IV. L a c a s e private.
m) Cu procent de 4 pe an 5 2 5 1 5 5 3 0 2 1 2 6 1 21*
n) Cu procent de 5 pe an 2 1 1 7 0 8 5 26 8 9 2 4 0 90*
Suma de sub literele:

e, f, g, h, i, 1, m, n, . . 6 0 9 3 8 3 2 78 3 2 4 7 0 2 35
Adseugîndla suma aceasta
şi cea de sub literele: a, b, c, d, 1 1 3 6 9 6 2 96* 1 1 4 7 0 13*
Ese suma total»-a cse-
pitaluluî depus la procent, şi
procentele cuvenite pe rsestîmp
7 2 3 0 7 9 5 74* 3 3 6 1 7 2 48*
(Averea Fundului) 201
Qfosserhaecîune'ă 1-a. î n cfepitaiul însemnat sub litera: i)

sînt cuprinşi
0 ) 306151 fl. 30i cr., la fundul provinţial gseli-
ţiean de ajutoarîe.
p) 2000 fl. la spitalul universal de'n Leina (Lemberg).
Caepitalele acestea se amortiseada? pe încet,
î n capitalul de sub litera: m ) sînt cuprinşi
f) 5 1 3 8 5 5 fl. depuşi în h i r t i î d s e l o g i t o a r î e alle sta
turilor GseliţieT.
s) 9830 fl. 30 cr. ca rsestînţa? de dsetorie la Metropoliea
caetolieae de'n Leina.
t) i 4 7 0 f l . la institutul gaeliţiean all s u r d i l o r şi m u ţ i l o r .
Rsestînţele de dsetorie de sub literele s) şi t) se
plsetesc pe'ncet.
ObsaerbaecîuncK a «-a. Adasugînd tustrele sumele, ce le
avea Fundul-relegiunarîu de'n Bucovina la 31, pecembre,
1864, în bani gata, âdecse:
1) Despăgubirea ( § . 374) . . 4143476 fl. 37-if cr.
•2) Capitalul în bani gata (§. 4 2 0 ) . 7230795 fl. 74i cr.
3) Procentul pe 14 luni dupa? ca? •
pitalul cell în bani gata de sub
Nrul 2 ) . . . . 336172 fl. 48± cr.
Ese alinia totala? . . 1 1 7 1 0 4 4 5 fl. l O | § c * .

r
O b s a e r f o a e c î u r i e a a *3 a. în preliminariul chîeltaelelor şî
veniturilor Fundului rele'grnnarîii de'n Bucovina, s'a trecut
cu vederea procentul anual cuveilit pentru isuma desbasgu-
biriî, care procent face 132482 fl. 5 6 / s cr. D e c i adseugfiiS
suma aceasta . . . . . 132482 fl. 56 yfeK
T
la suma celloralalte venituri anuale,

(însemnata? pe pagina 198) carea face . 560757 i . — -fer.
Ese suma totalae a veniturilor

anuale alle F u n d u l u i . 6 9 3 3 3 9 fl. 5 6 ^ c r .
Pre'n urmare Fundul n ' a r e scae-
daemint. ci u n prisos de . 8 6 5 2 » fl. 5 6 ^ c r .
22
202
Cuprinsul caerţii.
faţa.
Precuvîntare . . . . . 5
întruducere ( § § . 1—3) . . . . 9
Cunsemnsecîunea cellor 24 de mînsestirî, ce au
esistat în Bucovina; proprietăţile, ce le-a avut fise-care
mîna3Stire; data uricelor, şi numele dseruitorilor, şi âdecse
1. Mînsestirea Moldoviţa (§§. 4— 5 8 ) . * 21—78
2. Episcopiea Rsedseuţilor ( „ 59 — 6 6 ) 78 — 8 2
3. Mînsestirea Pătrseuţilor ( „ 67 —69) 82 —83
4. n Putneî („ 7 0 -- 1 2 9 ) 83 —98
5. n Voroneţulul ( „ 1 3 0 -- 1 4 0 ) . 9 8 --101
6. n Homoruluî ( „ 1 4 1 -- 1 6 0 ) . 1 0 1 --108
7. n Sîntului-Ilie ( „ 1 6 1 --173) . 1 0 8 -- 1 1 0
8. n Suceviţei ( 1 7 4 -- 1 9 9 ) . 1 1 0 --115
9. n Drsegomirneî ( „ 200—- 2 1 9 ) . 1 1 5 --117
10. « Solceî ( „ 2 2 0 --235) . 1 1 7 --119
11. M Ma3maeescilor( „ 236—-244) . 1 1 9 --121
12. n Horeciî ( „ 245—-259) . 1 2 1 --126
13. n Ilişescilor ( „ 260—-265) . 1 2 6 --127
14. » Luca ( „ 266) 127
15. Bir^şniţa ( „ 267) 127
16. « Jâdova ( „ 2 6 8 --272) v 127—-128
17. Crisceâtecul ( „ 273—-274) . 1 2 8 --129
18. « Ostra ( „ 275) 129
19. n Broscaeuţilor ( „ 276—-277) . 1 2 9 --130
2p. Voloca ( „ 278) 130
21: » Vişniţa ( „ 279) 130
22. V) Coribniţa ( „ 280) . 1 3 0 - 131
23. n Bsebin . 131
24. n psemostiea ( „ 2 8 1 — 2820 131
#
Bserbaţiî aceîa, carii aii dseruit proprietseţî Ia
mînsestirile de'n Bucovina, şi âdeca?:
1. Domnitori de aî Moldovei ( § § . 2 8 4 — 3 0 4 ) . . 132—141
2. Metropoliţî, Episcopî şi Caîlugferî ( § § . 3 0 5 — 3 1 6 ) 141—143
3. Proprietari mireni { § § . 3 1 7 — 3 5 0 ) . . . 144—149
203
faţa.
Pomelnecul prea meritaţilor barbatî cariî aii dăruit vre
u a proprietate la mînastirile de'n Bucovina ( § . 3 5 1 ) 149—151
Numele bărbaţilor, cariî aii întemeiat vreua mînastire
în Bucovina ( § § . 3 5 2 — 3 7 0 ) . . . . 152
Proprietăţile, carile se afla asta-dî în stapînirea Fun
duluî relegiunarîu de'n Bucovina ( § § . 3 7 1 — 3 7 3 ) 153—165
Suma cuvenita Funduluî relegiunarîu de'n Bucovina
ca despăgubire pe'ntru boîarescul încetat şi
pe'ntru decîueala ( § . 3 7 4 ) . . . . 165—166
Proprietăţile foastelor mînastirî de'n Bucovina, carile
nu se maî afla în stapînirea Fundului (§. 375) 167—174
Starea de asta-dî (1864) a Funduluî relegiunarîu de'n
Bucovina . . . . . . . 175
Chîeltuelele Funduluî relegiunarîu de'n Bucovina,
şi. â d e c a :
1. pe'ntru cler şi pentru biserica ( § § . 3 7 7 — 3 9 5 ) . 175—187
2. pe'ntru- î n v ş ţ a m î n t ( § § . 396—409) . . . 188—194
3. pe'ntru administracîune ( § § . 4 1 0 — 4 1 7 ) . . 194—197
Isvoarale veniturilor Funduluî ( § . 4 1 8 ) . . . 197—198
Capitalul, ce îl are Fundul relegiunarîu de'n Bucovina
în banî gata ( § § . 4 1 9 — 4 2 0 ) . . . . 199—201
Smintele de tipariu.
aţa Şirul în loc de: Cetesce: ,
1 2 doue sute şese-deeî şi şepte trei rite treî-spraj-dece
6 16 clar chîar
10 23 1757 1737
15 16 Eetse Eata?
21 2 23 24
21 13 necî una necî alta necî unul necî altul
29 21 învhîeîat * * ' " îhejueîat
204
Faţa Şirul în loc de: Cetesce:

;
6 6 24-25 'CuisTANNlC CUNSTANTIN ''
47 8 procese procese ""'
47 23 17766 1766
49 7 gine-resseu ginere-sasu
50 20 8 . 80
52 9 prascessetorî processetorî
56 6 a 3-a a 2-a
58 1 laesat a lsesat ^
58 1 cae ca
m 32 VÊFAVUL V.ETAVUL
60 34 a 1-a 1-a
65 21 fînatele fînatele
73 20 «serseî ,pserseu '",
:
75 28 Nu se maî aflse 'Se aii*
76 6 Spsetserîul . . . Caentsecadino Spastariiil' . Cserilfecudino
76 12 Pmcpviţse Rsecoyiţsp
76 14 covlata Corlata
76 19 Se aflse Nu se maî afla?
•fe 24 Nu se maî aflse •<'' » - :H< ; ;•> Sfe aflse • • '
1
78 28 mutset mmtat ţ -
87 18 VOICHTA VOICOTTA
.. 24 mseî maî
•W ll.VLKSANWU: I. ceffBUN
89 2 ALESANDRU
1483 ; 2)!ALEŞANDSU.
91 7 cell Mare, cell Mare, cu 400 galbsenî
108 4 Nu se aflse Se aflse '
118 1 locului locu-î
120 6 vede ved6
126 22 a patru a patra
147 23 CUNSTANAIN CUNSTANTIN
153 1 Dfespserţitura VI. Despserţitura IV.
153 30 la uselalte la îiselaltse
158 2 fînaţe fînaţe
171 16 (sat, . . ) (cîmpie . . )
5 31 pînse la pecembre pînse la 31, Decembre •
y«
1 Despsegubaerî Despsegubirî
185 14 porochlî pserochiî
198 2 cu ecvivalent ca ecvivalent
199 21 prost proşti

Aron Pumnul Fondul Religionar PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aron Pumnul Fondul Religionar PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

.

trei sute t r e î - s p r se - d e c e d e'n proprie-

de'n carile s'a format msereţul

dupse adeverinţe aute'ntice, sau urice

Preţul . . . 1 ti. 30 cr.

de'n carile .s'a format maereţul

dupse adeverinţe autentice, sau urice

ca sse se însufle cu toţii de spfretul straebunilor noştri,

• Maî departe se piiblicse astse privire cu acell scop,

Pe'ntru cse sciut este, cse: „tot ce avem şi tot ce

„Nu vse adunâreţl comoarse pe psemînt, dice Sfînta

La 2, Iiiniu, 1777, se deslipf provinţa B u c o v i n a

1 Mîngestirea: MOLDOVTŢA . . . . 54 1401

Deci dupse E s t r a s u l mîeîi de'n p r o t o c o l u l îm-

*) Titula deplin» a acestui „ U r i c a r î î i foarte preţios", care

M O L D A V I « obfr iBeitrâflc 311 cinem Urfunbenfcutfje fur

Ia locul sseîi, se aflse însemnate nofîe proprietaeţî, ca

strămute ua parte de'n eî la niînastirea SUCE-

Tot aşa dice numitul Caslindarîu bucovinean, c a satul

REVNA, ca dăruita? mînastiriî SCHITULUÎ-MARE la 11,

§. 2. U n e l e strsemutseclunî, ce s'aii întîm-

Proprietseţile mînsestirilor de'n Bucovina celle ce

1) Calisbergul (colonie nemţeascse);

Eatse, cse de'ntr'use sîngurse proprietate mare s'au

Fiind acum, cse unele moşii mînsestiresci sînt dseruite,

pînse acuma; dar' nu încape necî use îndoealse, cse în

Acum dacse numaî dela use mîneestire s'au pierdut

ţîn, cîte urice preţioase nu se vor fi pierdut, ars, şi

De'n acelle 267 de proprietseţî mînsestirescî parte

Proprietseţile, carile, pe tîmpul trecerii Bucovinei la

Voind împăratul Iosif II. sse cîscige Fundului ace­

§. 3. Impserţirea obîeptului înfseţişat în

4. P r o p r i e t s e ţ i l e mînsestireşcî, cîte se aflse

Deci acelle mînsestirî sînt urmsetoariele:

Mînsestirea M o l d o v i ţ a , este înfiinţatse de csetrse

care an s'a suit pe tronul Moldovei, şi a voit sse-şî în-

mai aflînd astse-dî, şi cum, şi în ce* chip vor fi venit elle

gsenisat ţara şi bisenca dupse legile celle mai bune, maî

Ba încse şi maî multse evlavie aflsem la ALESAN­

cîune: ell în anul 1402. all doile all Domninţei salle,

Tot Alesandru Vodse cell Bun cîscigse la anul 1427,

Atîta relegiossetate, evlavie şi cucernicie, înţelepciune

Tot aşâ de .relegioasse şi evlsevioasse a fost si ANA,

V^ECULESCIÎ şi SERANUL, ear' la mînsestirea: Bis­

Asemene de'n sîmţul de pietate, a pus Doamna ANA

de csetrse BOGDAN III. V O D ^ PONIVOSUL, cu

Obsaerbseclune. Aici mî-aşii ţîne de psecat mare a trece

1) întîmplarile, pre'n carile a trecut trupul Sfîntulnî

3), Despre Autograful sinodal, patriarcal dela 1427, pre'n

D e c î osamintele Sfîntuluî IOAN cellnî NOU statura în

Moascele Sf. IOAN NOUL statura la Metropo-

prelinge cu csepitala I a ş i i , pre carii î î prsedse în rsestîmp

Dupse aceea întrse în Arciva Statului, luse hîrtiile

caşî de munte) moldoveni, csecî ceîalalţî locuitori de acolo,

însse fiind cse plseîaşilor moldoveni de'n cetate li-se

fost de toţi numai 18, c u puşculiţele noastre:

Sobîeschi, înfuriat de mînie, pe'ntru astse bsej6curse şi

„Eatse vitejie şi isteţie de B u m î n moldo­

închîeîarea pseciî se amînse maî mulţî anî: Metropo­

Eatse, fraţi cetitori! cît rseă ne fsecii regele polon, ION

cunsemnacîune, făcuta?, poate, chiar de însu-şl Metropolitul

cererea Episcopului Rădăuţilor, DOSITEÎU HERESCUL,

A. Proprietseţile avute şi stsepînite de

Voind împăratul Iosif II. sse cîscige Fundului ace

Ba încse şi maî multse evlavie aflsem la ALESAN

V^ECULESCIÎ şi SERANUL, ear' la mînsestirea: Bis

„Eatse vitejie şi isteţie de B u m î n moldo

închîeîarea pseciî se amînse maî mulţî anî: Metropo

De aicî ţîne-te copiile! la rasvratirl, şi la procese. L o

au l o c u i t o r i i c e î n o î sa-şî împlinească? îndato

II. C e l l e 5 p r o c e s e alle mînsestiriî Mol

5) Familiile Cîmpulungene: „Hunguşeniî, C im b re

III. C e l l e 3 p r o c e s e a l l e mînsestiril Mol

IV. C e l l e 2 p r o c e s e a l l e mînsestiril Mol

Obsaerbaecîunea a »-a. î n u r i c a r î u l Dluî A. VICKEN

OcsserbsecSiunea l - a . î n Estrasul mieii de'n p r o t o c o l u l î m

Obs:er»sec*unea a t a . în Estrasul den protocolul îm

Eatse cse de'n acestea cnnoâscem acum, cse mo

Ofesserbsecîttnea a s-a. în E s t r a s u l de'n p r o t o c o l u l îm

Obszernasciunea i- . a î n E s t r a s u l mieii de'n p r o t o c o l u l î m

© n s a e r b s e c l u n e a a a-a. î n privinţa proprietăţii Moldoviţa a pur

©hsaerfoaeclunt'a I-a. în e s t r a s u l m i e i i d e ' n protoco

Obsserbseclune. î n E s t r a s u l mieii de'n p r o t o c o l u l împă