TRANSFORMAREA MACHETEI COMPONENTEI METALICE

IN STRUCTURA METALICǍ

Transformarea machetei în schelet metalic se realizează prin operaţiile de

pregătire pentru ambalare (cu aplicarea machetelor canalelor de turnare, aplicarea
canalelor de evacuare a gazelor, degresarea şi detensionarea machetei), ambalarea
propriu-zisă, topirea şi turnarea aliajului dentar în tipar, dezambalarea şi
prelucrarea mecanică.
Ambalarea: este operaţiunea de învelire a machetei într-un material refractar
(masă de ambalat specifică aliajului din care se toarnă componenta metalică) şi se
realizează cu scopul obţinerii tiparului.
Operaţiunea de ambalare cuprinde 2 etape:
1) pregătirea machetei pentru ambalare, care constă în:
- Realizarea machetei canalului de turnare a aliajului: se utilizează o tijă din ceară,
metalică sau din plastic, acoperită cu un strat subţire de ceară. Tija are rolul de a crea
canalul prin care curge aliajul fluid în tipar. Diametrul tijei este de 1,7-2,5 mm. Tija se
aplică perpendicular pe suprafaţa machetei, fie pe feţele laterale ale machetei, fie pe
cuspizii de ghidaj ai acesteia, într-o zonă nefuncţională. Pentru machetele mandibulare
tijele sunt aşezate pe versantul lingual al unui cuspid lingual, iar pentru machetele
maxilare pe versantul vestibular al unui cuspid vestibular. Tija de turnare este fixată,
faţă de suprafaţa machetei, într-un unghi mai mare de 900 pentru a elimina posibilitatea
turbionării aliajului fluid. La machetele coroanelor care vor fi elemente de agregare,
tijele se fixează pe feţele proximale spre spaţiul edentat, aproape de faţa ocluzală.
- Realizarea machetei rezervorului de aliaj topit: în acest scop, la distanţa de 1,5 mm de
machetă, la nivelul tijei se realizează o sferă de ceară cu diametrul de 3 mm. Porţiunea
dintre machetă şi sfera de ceară se îngroaşă pentru a facilita curgerea aliajului. Rolul
sferei de ceară este de a realiza un rezervor de metal topit necesar în timpul turnării.
- Realizarea machetei canalelor de evacuare a gazelor: presupune utilizarea unor fire
din păr de cal, fire de nylon, fire de bumbac pentru a forma nişte canale secundare
necesare evacuării gazelor din tipar.
- Detensionarea machetei: se face cu scopul de a reduce contracţia şi tensiunile interne
ce apar în interiorul machetei; se obţine prin introducerea machetei 30 min. în apă, la
350C.
- Degresarea machetei: se face pentru a obţine suprafeţe curate, de pe care se
îndepărtează toate impurităţile şi urmele de acizi graşi. Procesul de degresare
favorizează aderenţa masei de ambalat la suprafaţa machetei şi obţinerea unui tipar cu
fidelitate şi exactitate crescută; se utilizează: alcool, eter, cloroform, acetonă, toluen,
neofalină.
2) ambalarea propriu-zisă: se realizează cu masă de ambalat specifică aliajului.
Acest material se caracterizează prin faptul că se dilată cu acelaşi coeficient de
contracţie a aliajului după turnare, cu scopul obţinerii unei piese exacte. Ambalarea - în
chiuvete speciale, cilindrice, din metal căptuşite cu azbest (favorizează dilatarea

1
termică a masei de ambalat). Prezintă un capac de formă conică prevăzut cu nişte
caneluri concentrice la 5 mm, şi profunzime de 2 mm.
Există două tehnici de ambalare:
- tehnica clasică, în doi timpi, cu două mase de ambalat;
- tehnica modernă, într-un timp, cu o singură masă de ambalat.

Tiparul: reprezintă negativul machetei. Acesta este o cavitate delimitată de pereţi

groşi, rigizi, care comunică cu exteriorul prin canalul de turnare. Se obţine prin
tratamentul termic al machetei ambalate.
Realizarea tiparului parcurge următoarele două etape:
- etapa de preîncălzire, ce se realizează în cuptoare speciale, la care temperatura se
ridică lent până la 350-4000C, timp de 30 de minute.
- etapa de încălzire propriu-zisă, se realizează în cuptoare speciale, electrice,
prevăzute cu temperatură reglabilă, ce se ridică lent, timp de 45 de minute, de la
4000C la 760 -8000C.

Turnarea: este operaţiunea de introducere a aliajului topit în tiparul pregătit în

prealabil. Turnarea se realizează în două etape:
- topirea aliajului: se realizează utilizând diferite surse de căldură — surse electrice
tip arc voltaic, cuptoare electrice cu rezistenţa de platină, curenţi de înaltă frecvenţă,
surse gazoase tip flacăra oxiacetilenică, flacăra oxihidrică, flacăra oxigaz, alte surse
tip chimice, laserul, plasma.
- turnarea propriu-zisă: constă în introducerea aliajului topit în tipar. Pentru turnare
se folosesc forţe generate de diverse dispozitive — tip dispozitive Rotax centrifuga
semiautomată Schlloder, centrifuga automată acţionată electric prin curenţi de
inducţie, compresoare, dispozitive cu pompa de vid.

Dezambalarea: constă în îndepărtarea piesei protetice din tipar, şi se realizează

prin spargerea pereţilor tiparului. Dezambalarea este marcată de evidenţierea pieselor
turnate care fac corp comun cu tijele de turnare şi conul de turnare. Răcirea lentă (în
tipar sau cuptor) după turnare, măreşte rezistenţa la frecare şi duritatea. Îndepărtarea
totală se efectuează mecanic, prin acţionarea spatulei la locul unde persistă sau prin
sablare. După dezambalare, scheletele metalice se sablează şi se decapează. Deoarece
nu toţi oxizii de la suprafaţa componentei metalice turnate sunt îndepărtaţi astfel,
aceasta trebuie prelucrată mecanic.
În etapa de prelucrare mecanică, o operaţie importantă este cea de sablare ce se
realizează prin proiectarea unui jet de granule de trioxid de aluminiu, cu granulaţie de
50-110-250 microni, mai mare pentru aliajele mai dure şi cu modul de elasticitate mai
mare. Presiunea este cuprinsă între 4-6 bari. Sablarea se realizează la o distanţă medie
de 30mm, sub un unghi de 450. Timpul de sablare variază în funcţie de duritatea
aliajului, aproximativ 5-6 secunde pentru fiecare porţiune sablată.