1.

Curatirea mecanica a laminatelor; pasivarea laminatelor:

Curatirea mecanica se face in instalatii speciale prin bombardarea cu alice sau prin
sablare.
Instalatia de curatire prin alice functioneaza astefel : alicele sunt introduse prin palnia de
alimentare, iar elevatorul le ridica la partea superioare, fiind conduse in buncarul de consum. Cu
ajutorul rotoarelor cu paleti ce functioneaza ca niste turbine, alicele de fonta sau otel sunt sunt
proiectate cu viteza pe suprafata tablei, ce se deplaseaza pe role in lungul camerei. Praful rezultat
este inlaturat prin tubulatura de catre un ventilator si este separat de ciclonul de aer. Suprafata
curatata este usor abraziva pentru a asigura o aderenta usoara a piturilor.
Pasivizarea tablelor consta aplicarea unei pituri special ape suprafata acesteia.
Pasivizantul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
Sa reziste la intemperiicel putin 3 luni, timp considerat suficient pana la
momentul piturarii definitive ;
Sa nu influenteze negativ sudabilitatea otelului.
Aplicarea pasivantului se face de regula prin pulverizare, tablele deplasandu se in
pozitie verticala sau orizontala prin fata aparatului de vopsit. In ceea ce priveste metodele de
curatire prezentate, in ultimul timp se foloseste pe scara mai larga curatirea mecanica, aceasta
fiind nepoluanta, cu toate ca presupune un consum mai mare de energie, iar masinile utilizate
sunt mai scumpe.

2. Debitarea mecanica a laminatelor ; principiile debitarii mecanice :

Procedeele de debitare mecanica a tablelor se pot aplica atat la taierea propriuzisa a
acestora pe intreaga grosime cat si la prelucrarea marginilor in vederea sudarii. In cazul
prelucrarii marginilor, debitarea materialului se face prin procedeele elastice de aschiere prin
rabotare, iar productivitatea procesului de prelucrare este relative mica.

Deformatiile plasitce care se produc in procesul de taiere a metalului provoaca ecruisarea

la rece, ce reduce plasticitatea materialului, marind fragilitatea.
La sudare metalul ecruisat se topeste si ecruisarea se anuleaza.

3. Debitarea tablelor la foarfeca ghilotina:

Lungimea cutitelor acestei masini este cuprinsa intre 1,5 m si pana la 5,2 m.
Cutitele sunt distantate teierii rectilinii.

4. Fasonarea si curbarea la rece; ipoteze de calcul:

5. Determinarea modulului de plasticitate :

6. Caculul momentului incovoietor in cazul grinzilor cu sectiune

dreptunghiulara, cu o raza de curbura data :

7. Caculul momentului incovoietor in cazul grinzilor profilate, cu raza

mica de curbura :

8. Caculul momentului incovoietor in cazul grinzilor profilate, cu raza

mare de curbura :

9. Calculul fortelor de actionare in cazul curbarii la rece ; influenta

arcuirii elastice :

10.Clasificarea tablelor invelisului in functie de forma acesteiea in

vederea fasonarii ; abateri de la forme admise:

11.Masini cu cilindrii orizontali (valturi) :

12.Tehnologii de fasonare pe masini cu cilindrii orizontali :

13.Fasonarea tablelor la prese hidraulice :

Aceasta metoda se aplica la tablele cu curbura complexa, ce nu se poatea fasona pe
masini cu cildrii. In aceasta categorie intra tablele invelisului de la extremitati (etrava, etamboul),
cele de la iesirea arborilor port elice, tablele de tip cheson ale chilei , etc.

14.Fasonarea pe masini de indoit table (presa cu role) :

15.Flansarea tablelor, masini utilizate :

16.Curbarea profilelor la prese orizontale :

17.Curbarea profilelor la masini de indoit cu discuri: