UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

MASTER MENTORATUL ÎN EDUCAȚIE

PORTOFOLIU
FUNDAMENTELE MENTORATULUI

Coordonator:

PROF. UNIV. DR. MARIN MANOLESCU

Masterand:

Trifu (Rădulescu) Nicoleta Luiza

BUCUREȘTI

2020

TEMATICĂ
 1. Eseu.

SISTEMUL EDUCAȚIONAL DIN SERBIA

Educația în Serbia este reglementată de Ministerul Educației, Științei și Dezvoltării

Tehnologice. 

În Serbia, Ministerul Învățământului se ocupă cu: pregătirea și supravegherea aplicării

programelor școlare; supravegherea activităților instituțiilor de învățământ; administrarea
unui sistem național de date și informații; armonizarea legislației în concordanță cu sistemul

2
european de învățământ; pregătirea, coordonarea și organizarea pregătirii profesionale a
cadrelor didactice; acordarea diplomelor și certificatelor de specializare personalului didactic.

Ministerul este organizat după cum urmează: 

1. Sectorul pentru învățământul preșcolar și primar;

2. Sectorul pentru învățământul secundar și educația adulților;
3. Sectorul pentru cooperare internațională și integrare europeană;
4. Sector pentru dezvoltare și învățământ superior;
5. Standarde pentru studenți și sectorul investițiilor;
6. Divizia Afaceri Juridice;
7. Sectorul financiar;
8. Divizia de inspecție;
9. Sector pentru știință;
10. Sector pentru dezvoltarea tehnologică, transfer de tehnologie și sistem de inovare.

  Sistemul de învățământ din Serbia include:

 educație preșcolară;
 educație de bază;
 învățământ secundar;
 studii superioare .

Conform Legii educației preșcolare, educația preșcolară este destinată copiilor între

șase luni și șapte ani, când încep școala primară. Învățământul primar este format
din opt clase și este obligatoriu. După învățământul primar, elevii
urmează învățământul secundar fie în licee (patru ani), fie în școli profesionale (doi
până la patru ani). 

Liceul este opțional și durează de la trei la patru ani (note). De obicei, elevii se

înscriu la liceu la vârsta de 15 ani după absolvire.

Criteriul de admitere la liceu este:

 examen final la școala elementară și

 realizarea elevilor (medie/ punctaj) în timpul învățământului primar.

3
 Deși este luată în considerare alegerea elevului de școală, rezultatele mai bune ale
examenelor finale și media punctelor cresc gradul de probabilitate de înscriere în școala
dorită.
Educația duală este un model în care cunoașterea și ceea ce știe să facă este
semnificativ. În domeniul educației duale, Serbia are probabil cele mai bune rezultate în
regiune și va înregistra progrese și mai rapide în această zonă.
Modelul de învățământ dual este reglementat prin Legea educației duble . Obiectivele
acestui model sunt furnizarea condițiilor pentru dobândirea pregătirii și dezvoltării
competențelor în conformitate cu nevoile pieței forței de muncă, contribuind la consolidarea
competitivității economiei sârbe, precum și facilitarea ocupării forței de muncă la finalizarea
învățământului.

Conform Legii învățământului secundar, există următoarele tipuri de școli pentru

învățământul secundar:

 școli secundare generale, denumite în mod obișnuit școli de gramatică . Aceștia au o

durată de patru ani și oferă educație generală, care este de obicei urmată de admiterea
în învățământul superior. Se consideră că acest tip de școală a fost finalizat prin
trecerea examenului de înmatriculare de stat la sfârșitul clasei a IV-a;
 școli profesionale secundare, care au o durată de trei sau patru ani și oferă în primul
rând educație de specialitate. Fiecare școală sau program este axată pe o anumită zonă
de învățare, care instruiesc elevii pentru a intra pe piața locurilor de muncă sau, în
unele cazuri, pentru a continua educația. Finalizarea școlii profesionale secundare
înseamnă trecerea examenului de înmatriculare de stat (pentru programele de patru
ani) sau examenul final (pentru programele de trei ani) la sfîrșitul clasei finale;
 Școlile secundare mixte oferă o combinație de educație generală și
profesională. Aceste școli există de obicei în orașe mici, cel mai adesea ca fiind
singurele școli disponibile la nivel local;
 școli de artă, cum ar fi școlile de muzică și balet. Aceste școli pot fi mixte - cu
materii de arte și educație generală. Alternativ, elevii se pot înscrie la o școală de artă
și la un alt liceu general sau profesional în același timp; 
 școli secundare pentru învățământ special, pentru elevii care nu pot participa la
școli obișnuite. Elevii cu dizabilități sunt încurajați să participe la școlile obișnuite
atunci când este posibil.

4
 Școlile sunt în general publice și gratuite, deși există și școli private. Limba de
învățare este sârba, iar alte limbi de predare pentru minoritățile naționale sunt disponibile
acolo unde este necesar (maghiară, română, albaneză etc.). Învățământul la distanță și
școlarizarea sunt, de asemenea, opțiuni posibile în învățământul profesional general și
secundar.

Toate instituțiile de învățământ postliceal, inclusiv universitățile, colegiile sau colegiile

profesionale, sunt considerate instituții de învățământ superior și sunt descrise în secțiunea
despre învățământul superior.

Sistemul de învățământ superior are două tipuri de studii:

 studii academice, care sunt efectuate în universități

 studii profesionale orientate spre profesie, care se realizează la facultățile de
studii aplicate, precum și la universități.

5
   Numărul de copii pe
Până la maturitate grupă

De la 6 luni la 1 an 7
pepinieră De la 1 la 2 ani 12
De la 2 la 3 ani 16
De la 3 la 4 ani 20
Grupuri
De la 4 ani până la vârsta 24
de grădiniță
aceeași
de înscriere în școala

vârstă primară
Programe 26
de
De la 5½ la 6½ ani
pregătire
preșcolară
  De la 1 la 3 ani 12
De la 3 ani până la vârsta 20
Grupuri   de înscriere în școala
de vârstă primară
mixtă De la 2 ani până la vârsta 15
  de înscriere în școala
primară
Copiii aflați în tratament la spital 15
Copii cu dizabilități (grup de dezvoltare) De la 4 la 6

Educația primară din Serbia oferă tuturor elevilor șanse egale și acces la o educație
de calitate, adaptată vârstei și nevoilor personale ale acestora. 

Mai exact, pentru a fi înscris în clasa I, un copil trebuie să aibă cel puțin 6,5 ani și cel
mult 7,5 ani. Nu există examen de admitere, cu excepția școlilor elementare de muzică și
balet. Un psiholog școlar efectuează o evaluare psihologică pentru a evalua dacă copilul este
gata să urmeze școala. Dacă este necesar, pe baza opiniei unui psiholog școlar, înscrierea
poate fi amânată cu un an. În plus, copiii cu vârste cuprinse între 6 și 6,5 ani se pot înscrie în

6
clasa I, dacă arată disponibilitatea și maturitatea cerute. Un obiectiv suplimentar al evaluării
psihologice este formarea unor clase echilibrate ale elevilor.

Admiterea copiilor cu dizabilități (fizice, de dezvoltare sau de oricare alta) în școlile

elementare principale a crescut începând cu 2009, când Mișcarea de Incluziune a fost
adoptată în mod legal prin Legea privind fundamentele sistemului de învățământ și
perfecționare . Pe baza evaluării psihologice, predarea pentru copiii cu dizabilități poate fi
individualizată. Dacă este necesar, o echipă de profesioniști școlari (echipa de incluziune)
pentru acești elevi poate pregăti un plan individual de educație - IOP. În unele cazuri, poate
fi recomandată înscrierea la o școală specială, care este decisă de comisia specială și de
părinții copilului.

Învățământul primar durează opt ani și este împărțit în două cicluri, fiecare format din
patru clase.

 Ciclul 1 : Predarea în clasă - clasa I până în clasa a IV-a

În această etapă, un profesor este responsabil de o clasă și este responsabil pentru

predarea la toate disciplinele, cu excepția limbii și a unor discipline opționale.

 Ciclul 2 : predarea materiilor - clasele V-VIII

În această etapă, fiecare materie este predată de un profesor diferit, specializat într-o
anumită zonă, în timp ce un profesor, un profesor de clasă - servește ca profesor
principal și este responsabil de conducerea clasei.

Elevii aparținând aceleiași clase au de obicei aceeași vârstă. Clasele sunt împărțite în grupuri

mai mici - departamente. Fiecare clasă este formată din maximum 30 de elevi.

Departamentele se formează ținând cont de:

 diversitate;
 statut social;
 evaluare psihologică;
 etnie;
 handicap;
 și toți ceilalți factori relevanți.

7
 Departamentele pot fi împărțite în grupuri mai mici în funcție de nevoile de predare și
uneori se pot combina diferite departamente.

O clasă poate găzdui până la doi elevi cu dizabilități, iar astfel de clase au un număr total
mai mic de elevi. Departamentele din școlile speciale nu pot avea mai mult de zece elevi.

Școlile sunt în general publice și gratuite, deși există și școli private. 

Limba de învățare este sârba, dar alte limbi de predare sunt disponibile pentru minoritățile
naționale acolo unde este necesar (maghiară, română, albaneză etc.). 

Elevii absolvă școala elementară când trec examenul final la sfârșitul clasei a 8-a, după
care primesc un certificat de finalizare a școlii elementare.

Conform Legii educației adulților, educația adulților face parte din sistemul

educațional al Serbiei, iar scopul său este de a oferi adulților dobândirea continuă a
competențelor și calificărilor care sunt cruciale pentru ocuparea forței de muncă, dezvoltarea
profesională și comportamentul social responsabil.

Conform Legii educației adulților , obiectivele educației adulților din Serbia sunt:

 îmbunătățirea structurii educaționale și îmbunătățirea oportunităților de angajare

pentru populație;
 crearea unei baze pentru dezvoltarea socio-economică a Republicii Serbia;
 creșterea mobilității profesionale și flexibilitatea populației active;
 reducerea sărăciei, egalitatea, incluziunea socială și solidaritatea între generații;
 îmbunătățirea calității vieții - mediu personal, familial, natural și social;
 dezvoltarea democrației, interculturalismului și toleranței;
 integrarea în spațiul social și economic european prin respectarea cadrelor
educaționale europene.

Educația adulților se realizează astfel:

 educație formală;
 educație nonformală și
 învățare informală.

8
 Educația formală a adulților se bazează pe programa națională aprobată în sistemul de
învățământ elementar și secundar, astfel cum este prevăzut de Legea fundamentelor
sistemului de învățământ , Legea educației primare și Legea educației secundare . Deși se
bazează pe conceptul general acceptat de învățământ primar și secundar, standardele de
realizare pentru aceste programe sunt adaptate populației adulte.

Există două tipuri de programe:

 educație formală generală, care are ca scop creșterea atingerii abilităților de bază;
 educație formală profesională, care oferă o calificare recunoscută pentru elevii adulți.

După cum se precizează în Legea privind educația adulților, activitățile din educația adulților

sunt:

 educație generală care permite dobândirea competențelor cheie;

 educația profesională și educația de specialitate care permit dobândirea sau
îmbunătățirea competențelor profesionale necesare participării pe piața muncii;
 dezvoltarea profesională care îmbunătățește abilitățile și cunoștințele profesionale;
 evaluarea și recunoașterea competențelor dobândite anterior;
 îndrumare și consiliere în carieră pentru a promova abilitățile de dezvoltare a carierei
necesare pentru angajarea de succes și dezvoltarea profesională.

Adulții care urmează învățământul primar în cadrul Programului pentru educația adulților
sunt persoane cu vârsta peste 15 ani. Adulții care urmează învățământul secundar sunt
persoane cu vârsta peste 17 ani.

Un număr mare de programe de educație pentru adulți sunt finanțate din bugetul de

stat sau din bugetul unităților locale de autoguvernare, în conformitate cu planul anual
adoptat de Guvernul Republicii Serbia în fiecare an, înainte de începutul anului școlar. Acesta
este cazul programelor de învățământ de bază pentru educație profesională pentru adulți și
educație profesională, care vizează dobândirea unei prime profesii. Aceste programe sunt
gratuite pentru studenți. Alte programe pot fi finanțate din alte surse sau pot fi finanțate de
finanțatori individuali și pot fi colectate în aceste scopuri.

Aceste surse sunt:

 țară

9
  unități locale de auto-guvernare,
 participanți,
 persoane fizice,
 organizații neguvernamentale (ONG),
 organizații și fonduri internaționale.

Programele de educație pentru adulți pot fi organizate în limbi sârbești sau minoritare, în
funcție de etnia studenților. Există programe adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități și
programe destinate altor grupuri vulnerabile.

Din 2017, Republica Serbia a devenit parte a rețelei EPALE. EPALE (platforma

electronică pentru învățarea adulților în Europa) este un portal pentru profesori, antrenori,
cercetători, factorii de decizie și orice persoană care este implicată profesional în educația
adulților. Portalul permite participanților să împărtășească experiențe, materiale și alt conținut
relevant pentru domeniul educației adulților prin forumuri și bloguri.

Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice este o cerință definită de lege. Profesorii

trebuie să dedice o parte din timpul lor de lucru dezvoltării profesionale pentru a-și păstra
locurile de muncă și licențele. 

Dezvoltarea profesională a personalului academic nu este necesară și nici reglementată de

lege. Cu toate acestea, dezvoltarea profesională este necesară pentru avansarea în carieră și se
bazează în principal pe activitatea științifică. 

În cadrul proiectului ”Îmbunătățirea calității educației și formării profesionale” a fost

dezvoltată o platformă pentru susținerea promovării educației și formării, prin crearea unui
portal pentru educație pentru profesori, implementat de Institutul pentru avansarea educației
în parteneriat cu UNICEF din Serbia și Ministerul Educației, Științei și Dezvoltării
Tehnologice, datorită fondurilor Elveției agenții de dezvoltare și cooperare. 

Centrul pentru dezvoltarea profesională a angajaților din învățământ îndeplinește

sarcini profesionale care includ:
 pregătirea standardelor de competențe pentru profesia profesorilor și
educatorilor și dezvoltarea profesională a acestora și competențele directorilor;

10
  îmbunătățirea sistemului de dezvoltare profesională continuă și dezvoltare
profesională a angajaților din învățământul preșcolar, primar și secundar și
educație;
 pregătirea programelor de stagii;
 aprobarea unui program de dezvoltare profesională continuă pentru profesori,
educatori și asociați și directori (loc de muncă încredințat);
 participarea la implementarea programelor europene și internaționale în domeniul
dezvoltării profesionale a angajaților;
 pregătirea de materiale și manuale suplimentare pentru profesori și educatori
pentru a sprijini atingerea obiectivelor și standardelor de realizare a educației,
precum și respectarea principiilor sistemului de educație;
 alte activități, în conformitate cu prezenta lege și actul constitutiv.

Regula obligă profesorii, educatorii și asistenții profesioniști să îmbunătățească în

mod egal competențele. Această idee este excelentă, dar în ce măsură este
aplicabilă?

Rolul Institutului este cu siguranță foarte semnificativ, este creatorul politicilor, legilor și
statutelor educaționale. Institutul își face treaba pe baza unor reguli prestabilite.

Institutul este responsabilitatea de a evidenția schimbările necesare pentru a implementa

politica educațională în cel mai bun mod posibil Cum se poate defini efectul pregătirii
profesionale? Este plăcerea individului, schimbarea comportamentului individului, este
progresul copiilor / studenților, este îmbunătățirea expertizei participanților la seminar? Sau
este totul împreună? Monitorizarea efectelor este un proces complex și consumator de timp.

Curriculumul național conține instrucțiuni detaliate pentru predarea fiecărei discipline,

precum și metode de predare recomandate. Un curriculum separat și curriculum școlar pentru
fiecare clasă includ:

 o listă de subiecte obligatorii, elective și opționale,

 numărul prescris de ore de școală pentru fiecare subiect;
 o descriere detaliată a fiecărui subiect și obiectivele, conținutul, subiectele și secvența
lecțiilor;

11
  o descriere și numărul de ore planificate pentru orice predare suplimentară (de
exemplu, ore suplimentare și suplimentare) sau activități extracurriculare (de
exemplu, activități sportive și culturale, excursii etc.).   

Curriculumul pentru elevii cu dizabilități de învățare este elaborat pe baza unui plan

individual de educație, adoptat de echipa școlii (compus din părinți, profesori și un psiholog
școlar). În cadrul acestui plan, întregul curriculum poate fi adaptat la nevoile
elevului; alternativ, numai părți ale planului de învățământ pot fi ajustate (de exemplu, la un
subiect sau grup de subiecți similari, pe care elevul are dificultăți). Dacă este necesar,
standardele de realizare și rezultatele învățării pot fi modificate în conformitate cu
capacitățile elevilor.  

Metode și mijloace de predare

Profesorii sunt obligați să finalizeze toate activitățile didactice pentru un anumit

subiect, în modul prescris de Curriculumul Național, Programul Școlar și Nevoile
Studenților:

Profesorii sunt liberi să aleagă metodele de predare în funcție de stilul lor de predare
și condițiile specifice de predare (dimensiunile clasei, echipamentele din clasă, resursele și
materialele disponibile etc.). Profesorii pot folosi orice materiale didactice și didactice care
contribuie la realizarea curriculumului. 

Parametrii pentru manualele și materialele didactice sunt reglementate de  Legea

manualelor . Această lege reglementează piața manualelor, precum și accesul egal la
manualele pentru minoritățile naționale și studenții cu dizabilități.

Manualele  sunt resursele principale pentru predare și învățare. 

Un plan de manual este emis în fiecare an pe baza obiectivelor curriculumului

național. Planul de manuale conține o listă a tuturor manualelor și a materialelor didactice
suplimentare necesare implementării curriculumului în anul școlar. Consiliul Național al
Educației  și  Institutul pentru Promovarea Educației sunt responsabili de propunerea unui
plan de manuale, adoptat de ministru. Aceleași instituții au sarcina de a stabili standarde de
calitate ale manualelor care specifică:

 conținut

12
  de învățământ,
 didactic,
 metodologic,
 nevoile lingvistice și etice,
 identitate vizuală și tehnică
 și alte caracteristici.

Fiecare manual trebuie să conțină un supliment electronic, menit să crească utilizarea

tehnologiilor informației și comunicațiilor în educație.

Pentru a fi utilizat, fiecare manual trebuie să fie aprobat de Ministerul Educației,

Științei și Tehnologiei, după care se eliberează un catalog de manuale aprobate . Catalogul
este actualizat regulat pe tot parcursul anului școlar, ceea ce garantează calitatea și
modernitatea manualelor incluse. În toate clasele din aceeași clasă a aceleiași școli, de obicei,
același manual este folosit de un singur editor pentru același subiect.

Manuale speciale sunt emise pentru studenții cu dizabilități în funcție de nevoile și

capacitățile lor de învățare. Este responsabilitatea școlii să elimine barierele fizice (spațiale)
și de comunicare și să faciliteze procesul de învățare pentru acești elevi, în conformitate cu
planul individual de educație.

Educația inițială a profesorilor preșcolari este asigurată la

 colegii de studii profesionale,

 la universități.

Profesorii care predau în primele patru clase ale școlii elementare obțin diplome la un
colegiu didactic. 

Cadrele didactice (clasele 5 - 8 ale școlii elementare și în întregul liceu) își termină

studiile la alte facultăți legate de domenii specifice (de exemplu, matematică, biologie,
chimie etc.).

Cu excepția colegiilor și colegiilor profesionale care oferă programe legate de educație

(educație specială și reabilitare, psihologie, pedagogie), instituțiile de învățământ superior nu
sunt în general orientate către educația cadrelor didactice, deși elevii care absolvă aceste
instituții devin adesea profesori.

13
 Începând cu 2009, conform unei cerințe legale mai recente, orice persoană care dorește să
devină cadru didactic trebuie să obțină 36 de credite în domeniul psihologiei, pedagogiei și
metodelor de predare, cu adăugarea de practică în instituțiile de învățământ. 

Această regulă nu se aplică personalului academic care se așteaptă să dețină implicare

științifică și competențe de cercetare în instituțiile de învățământ superior.

Profesorii din învățământul preșcolar stabilesc un licență de studii de bază necesare

pentru angajare. Programele de specializare sau de master nu reprezintă o obligație pentru
ei. Când vine vorba de toți ceilalți profesori din învățământul primar, secundar și superior,
educația inițială înseamnă câștigarea unui master. Pentru studii superioare în învățământul
superior, este necesară finalizarea studiilor de doctorat.

Este obligația cadrelor didactice din învățământul școlar să treacă examenul pentru
obținerea unei licențe de muncă în învățământ, după un an de la programul de introducere în
activitatea profesorilor, educatorilor și asistenților profesioniști în timpul primei angajări,
pentru a continua cariera de profesori (educatori). Nu există o astfel de cerință în
învățământul superior.

Centrul pentru dezvoltarea profesională a angajaților din învățământ în cadrul Institutului

pentru promovarea educației este responsabil pentru:

 stabilirea standardelor de competențe ale profesorilor,

 educația inițială, condițiile de muncă și dezvoltarea profesională a acestora,
 îmbunătățirea sistemului de formare profesională,
 aranjarea introducerii în muncă a profesorilor, educatorilor și colaboratorilor
profesioniști și promovarea examenului pentru obținerea unei licențe de muncă în
învățământ,
 să implementeze programe internaționale de dezvoltare profesională și
 pregătirea materialelor și manualelor pentru profesori.

Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice este o cerință definită de lege. Profesorii

trebuie să dedice o parte din timpul lor de lucru dezvoltării profesionale pentru a-și păstra
locurile de muncă și licențele. Dezvoltarea profesională a personalului academic nu este
necesară și nici reglementată de lege; cu toate acestea, dezvoltarea profesională este necesară
pentru avansarea în carieră și se bazează în principal pe activitatea științifică. 

14
 Sistemul de notare și evaluare

Sistemul de notare este numeric și este prezent în această formă prin școala elementară și
liceu. Gradele de la 1 (nota cea mai mică și cea care nu reușește) până la 5 (nota cea mai
bună) sunt utilizate pentru școlile primare și liceale:

Școlile superioare și universitățile folosesc note de la 5 la 10. Toți studenții trebuie să

dobândească cel puțin 6 (nota cea mai mică de trecere). Clasele pentru clasa I a școlii primare
sunt „descriptive” (profesorul scrie impresiile despre elevul și subiectele particulare).

Metodologia de evaluare bazată pe competențe asigură relevanța și fiabilitatea sistemului

de evaluare în învățământul profesional, deoarece există o legătură directă și clară între ce și
modul în care competența este evaluată și ceea ce este necesar de standardul de
calificare. Prin urmare, aplicarea evaluării bazate pe competențe este relevantă pentru
calificările dobândite prin educație formală, educație nonformală sau prin procesul de
recunoaștere a învățării anterioare.

Structura anului școlar

Anul școlar pentru școlile primare și liceale durează 9½ luni, cu excepția clasei a VIII-a a
claselor primare și a III-a / a IV-a a școlii gimnaziale, pentru care durează 9 luni. 

Începe în prima zi de luni a lunii septembrie și se încheie la jumătatea lunii iunie (15 iunie
- 5 zile). Pentru clasa a VIII-a a claselor primare și a III-a / a IV-a a școlii gimnaziale, aceasta
se încheie la începutul lunii iunie (cu aproximativ o săptămână mai devreme decât pentru
alții). 

Anul școlar este împărțit în 2 semestre, iar semestrele sunt împărțite în 2 sferturi.

Elevii au 6 vacanțe pe an școlar: una în noiembrie (vacanța trimestrială, durează 2 zile),

una în ianuarie ( Anul Nou / Crăciunul ortodox , durează aproximativ 10 zile), două în
februarie (Ziua Națională a Serbiei, durează 2 zile ; vacanța semestrială, durează aproximativ
15 zile), una în aprilie ( Paște ortodox / vacanța sfertului, durează aproximativ 10 zile) și una
în mai ( Ziua Internațională a Muncitorilor, durează 2 zile). 

Între anii de școală, vara, există vacanța de vară care durează 2½ luni (3 luni pentru cei
care merg la liceu sau universitate. Deci, studenții au aproximativ 85 de zile lucrătoare în
primul semestru și 95 în al doilea semestru; 180 în total ). 

15
BIBLIOGRAFIE:

1. https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/index_en.php_ro
2. https://en.wikipedia.org/wiki/Education_in_Serbia
3. https://belgrad.mae.ro/local-news/1007
4. http://www.ilr.ro/wp-content/uploads/2019/11/REPUBLICA-SERBIA-
VINTILA.pdf
5. http://www.studyinserbia.rs/
6. https://epale.ec.europa.eu/sites/default/files/epale_magazin_okt-dec_2019.pdf

16