Austria – Specificul politicilor

curriculare

Propunători: Sandu Ramona Cristina (căs. Borș)

Dobîndă Andreea
Master: Politici și Management în Educație
Anul II, Semestrul II
 Cuprins

1. Informații generale

2. Organizarea sistemului de învățământ

3. Abordări curriculare

4. Standarde educaționale

5. Exemple de bune practici legate de consiliere în carieră și informații privind piața muncii

6. Feedback și evaluare

7. Bibliografie

8. Aplicație
 Informații generale

Imaginea de ansamblu asupra reformelor naționale în curs de desfășurare și a evoluției

politicilor în educație și formare cuprinde următoarele domenii tematice largi, care corespund în
mare măsură nivelurilor de învățământ:
 Educația și îngrijirea copilului timpuriu;
 Educația școlară;
 Învățare profesională și adulți;
 Educatie inalta;
 Abilități transversale și angajabilitate.
În interiorul fiecărei arii tematice, reformele sunt organizate cronologic.
 Organizarea sistemului de
învățământ

1. Educație și îngrijire timpurie a copiilor:

 Grădinița este forma tradițională de învățământ pre-primar pentru copiii cu vârste

între trei și șase ani din Austria. Cu toate acestea, grădinițele și creșele nu fac parte din
sistemul școlar. Provinciile sunt responsabile pentru legislația și punerea în aplicare,
iar aproximativ 60% dintre facilitățile pentru îngrijirea copiilor sunt menținute de
către municipalități.
  De la vârste cuprinse între 0 și 5 ani grădinițele și creșele sunt opționale, iar copiii
participă la inițiativa părinților lor. De la vârsta de 5 ani, grădinița este obligatorie și
gratuită timp de minimum 20 de ore pe o perioadă de minimum 4 zile pe săptămână. 
 Reforme naționale în educația și îngrijirea
copiilor
Extinderea educației și îngrijirii timpurii a copiilor
 Principalul obiectiv al acesteia este oferirea de servicii spre îngrijire pentru copii de sub 3 ani,
promovarea ofertelor calificate și extinderea timpului de înscriere a acestora pe parcursul
anului. Locurile de îngrijire pentru copii de 3 până la 6 ani vor fi, de asemenea, finanțate
pentru a reduce deficiențele regionale.
Obiective:
 Creșterea oportunităților și îmbunătățirea dezvoltării timpurii a limbajului în vederea creșterii pregătirii
copiilor pentru cerințele școlii;
 Ajută oamenii să atingă un echilibru între viața de muncă și familia;
 Contribuție la îmbunătățirea oportunităților de angajare (cu normă întreagă) pentru femei.
Impactul așteptat:
 Promovarea disponibilității facilităților de îngrijire a copiilor de bună calitate.
2. Învățământul primar:

 Curriculumul școlii primare cuprinde următoarele componente: obiectivul educativ general;

principii didactice generale; sarcinile educaționale și didactice; programe și principii
didactice ale disciplinelor individuale ale școlii primare; numărul total de lecții și numărul de
lecții ale fiecărui obiect (orar);

 Curriculumul școlii primare este un curriculum cu caracter cadru. Acesta constituie baza

pentru ca profesorii să planifice și să țină cursuri. Pe baza curriculumului școlii
primare, scopul educației primare este de a oferi o educație de bază echilibrată în sferele
sociale, emoționale, intelectuale și fizice.

 Orarul etapei școlare cuprinde următoarele discipline obligatorii (numărul total de lecții

săptămânale: 20): Educație religioasă, Știință elementară, Instrucțiuni de siguranță rutieră,
Limbă și vorbire, Pregătire pentru lectură și scriere, Matematică timpurie, cântat și muzică,
Educație ritmică / muzicală, Artă, Artizanat, Activitate fizică și sport, Joc.
 Principalele forme de evaluare a cunoștințelor dobândite sunt: participarea la clasă a elevilor;
teste scrise; examene scrise (din clasa a IV-a înainte); evaluări practice. Examenele orale nu
sunt permise la nici o disciplină din școala primară.

 Sfârșitul învățământului primar pune capăt școlarizării comune pentru toți elevii din Austria.
După finalizarea cu succes a clasei a patra a școlii primare, copiii pot urma școala gimnazială
nouă fără a susține examen de admitere. Un test de aptitudine este prevăzut numai pentru
anumite forme speciale de învățământ secundar nou (cum ar fi noua școală secundară cu accent
pe sport). Pentru admiterea la școala gimnazială universitară, pe lângă finalizarea cu succes a
clasei a patra a școlii primare, elevii trebuie să fi fost notați cu calificativele „foarte bine” sau
„bine” la disciplinele germană, lectură și matematică. Elevii care au primit nota
„satisfăcătoare” la un singur subiect trebuie să susțină un examen de admitere, cu excepția
cazului în care școala primară frecventată constată că va putea face față cerințelor școlii
gimnaziale academice.
 Reforme naționale a educației primare
Introducerea eticii ca obiect obligatoriu
 Începând cu anii ’90, Ministerul Federal al Educației a făcut posibilă testarea predării eticii ca subiect alternativ obligatoriu. În urma
auditurilor, Curtea de Conturi a declarat în raportul său că proiectele pilot ar trebui transferate cât mai repede posibil la școlarizarea
periodică.
Obiectivele și măsurile principale:
 discuții solide cu privire la întrebările de bază ale orientării către viață (valori, norme, coexistență non-violentă în societăți cu
diversitate ridicată, depășirea stereotipurilor de gen, etc.)
 discuții despre diferite tradiții și imagini filozofice, ideologice, culturale și religioase și imagini ale omenirii
 reflectare independentă
 contribuția la dezvoltarea personalității individuale

Pași de implementare:
 redactarea curriculumului (pe baza unui proiect de curriculum existent)
 cursuri oferite la Colegiile universitare de învățământ pentru profesori (60 ECTS)
 conform calculelor curente, se presupune că aprox. 1.300 de profesori vor trebui să fie calificați în continuare.
 producție de manuale
3. Învățământ secundar și postliceal:

 Școlile de la nivelul secundar și postliceal oferă o educație generală bine organizată, fie pregătește
elevii la diferite niveluri pentru a intra pe piața muncii (educația generală este predată și la aceste
școli). Două tipuri de școli la acest nivel conduc, de asemenea, elevii direct la calificarea spre
învățământul superior, ceea ce le oferă acces la programele universităților.

 Importantă în acest sens este „diversitatea sistemică” a educației și formării profesionale în Austria
la nivel secundar superior, care se întinde de la formarea duală în școli și companii până la școlile
de învățământ profesional și colegii din învățământul profesional.

 În principiu, ambele tipuri de școli au în comun aceleași materii obligatorii. Acestea cuprind:
domeniile limbii de învățare, limba străină, matematica, științele naturii și sociale, arta, sportul și
educația fizică, precum și educația digitală de bază.
 Numărul de ore pe parcursul celor patru ani este de 120, numărul de ore pe săptămână
variază între 28 și 31. Distribuția orelor diferă în funcție de tipul de școală, iar predarea se
realizează predominant în limba germană.

 La sfârșitul învățământului secundar superior, studenții din școlile academice și colegiile

profesionale ce promovează examenul național final obțin calificarea pentru admiterea la
învățământul superior. Austria a implementat, de asemenea standarde educaționale
generale formative, iar elevii sunt supuși evaluării formative și sumative în timpul anului
școlar. Rezultatele evaluărilor standardizate sunt puse la dispoziția elevilor, părinților și
profesorilor.
4. Învățământul superior:

 În urma absolvirii formării profesionale generale sau profesionale, universitățile

austriece oferă programe de licență în studii umaniste, inginerești și artistice, programe
care conduc la calificări didactice acreditate în școlile secundare superioare, precum și
studii medicale, științe naturale, studii juridice, sociale, economice și teologice.

 Studiile de diplomă: durează de la 8 până la 12 semestre (240 - 300 ECTS) și cuprind

două sau trei secțiuni de studiu, fiecare dintre acestea fiind încheiată cu un examen de
grad.

 Studiile de licență și master: Conform Declarației de la Bologna, universitățile austriece

au organizat cea mai mare parte a programelor lor de studii sub formă de programe de
licență (3 - 4 ani, 180 - 240 ECTS) și programe de master de la 1 la 2 ani, 60 până la 120
ECTS). Programele de licență oferă educație și pregătire profesională științifică sau
artistică și o calificare în zona de specialitate corespunzătoare și conduc la acordarea unei
diplome de licență. În urma absolvirii studiilor de licență, în funcție de specialitatea
aleasă studenții pot opta pentru un program de master.
 Programele de doctorat pot fi urmate în urma parcurgerii etapei anterioare și asigură în principal
dezvoltarea capacității studenților de a efectua cercetări independente. Finalizarea programului de
studiu (după 3 ani) merge odată cu acordarea titlului de doctorat în domeniul relevant.

Colegiile universitare de învățământ pentru profesori:

Colegiile universitare de învățământ pentru cadre didactice sunt în conformitate cu dreptul public cu
autonomie restrânsă. Următoarele programe de studiu trebuie să fie oferite și furnizate la colegiile
universitare de educație a profesorilor ca parte a formării inițiale a cadrelor didactice:
 programe de licență și masterat pentru a obține certificarea de predare pentru înv. primar;
 programe de licență și masterat pentru a obține certificarea de predare pentru sectorul secundar
(educație generală, precum și educație profesională și formare profesională).
Trebuie oferite programe de formare continuă pentru toate domeniile profesionale legate de pedagogie.
 Reforme naționale în învățământul superior

Planul național de dezvoltare pentru universitățile publice

 Introducerea finanțării universității bazată pe indicatorii de capacitate și de cercetare a

studenților este un obiectiv prioritar în politica de învățământ superior austriacă, o parte
importantă a actualului program guvernamental și o parte a procesului de cartografiere
pentru sistemul austriac de învățământ superior.
Obiective:
 Îmbunătățirea calității în cercetare, precum și aprecierea predării, în special prin
îmbunătățirea raporturilor profesor-elev.
 Creșterea transparenței prin finanțarea separată a predării și cercetării /avansării
completată de stimulente strategice.
 Creșterea numărului de studenți activi.
 Abordări curriculare

 Calificările necesare pentru clasele de studii profesionale, coordonarea

orientărilor în carieră și consilierea școlară/educațională trebuie dobândite prin
cursuri specifice la Colegiile universitare de educație a profesorilor. De asemenea,
trebuie urmate cursuri de formare relevante.
 Standarde educaționale
 Standardele educaționale stabilesc competențele elevilor ce trebuie dobândite cu efect de
durată într-un an școlar dat. Ei se concentrează pe domenii cheie ale unui subiect și descriu
rezultatele preconizate ale învățării, definind competențele de bază legate de subiect, care
sunt importante pentru educația și formarea profesională.

 Introducerea standardelor educaționale își propune să îmbunătățească competențele de bază

ale elevilor și să asigure randamentele educaționale durabile. Acest lucru se realizează, mai
ales, prin noi metode de predare și orientare spre rezultate în planificarea și implementarea
predării (funcția de orientare a standardelor), abilitățile îmbunătățite ale cadrelor didactice
în domeniile diagnosticului și suportului (funcția de sprijin) și prin feedback a nivelului de
performanță și a dezvoltării vizate a calității specifice locației (funcția de evaluare).
 Măsurile de sprijin pentru carieră și orientare în cadrul sistemului școlar se bazează pe un
concept standardizat ("conceptul IBOBB"). Acest lucru prevede că fiecare site al școlii
trebuie să dezvolte propriul concept adaptat pentru informare, consiliere și orientare,
oferind o combinație de diferite măsuri de sprijin care se completează reciproc.

 Scopul principal al acestor măsuri este de a sprijini elevii în procesele de învățare și

dezvoltare care le oferă șansa de a-și dezvolta competențele de bază de care au nevoie
pentru a putea lua decizii legate de educația și cariera lor în mod independent (competențe
de management al carierei). Acest lucru are ca rezultat evitarea situației în care tinerii
părăsesc școala/sistemul de formare prea devreme. În vederea garantării unei coordonări
eficiente, un profesor de la fiecare nivel I învățământului secundar urmează să fie numit
coordonator de orientare în carieră; este responsabilitatea lor să sprijine echipa de
management al școlii în toate aspectele conexe.
Principalele măsuri de sprijin care trebuie să fie puse în aplicare de către școli sunt:

 clase de educație în carieră (pentru copiii cu vârste cuprinse între 12 și 14 ani);

 informații și consiliere ușor accesibile furnizate de consilierii școlari și educaționali

(profesori special instruiți) în spațiul școlii;

 activități extracurriculare (evenimente școlare, călătorii, zile de plasare la locul de muncă

și așa mai departe) ca o modalitate de a oferi îndrumare elevilor;

 îndrumare psihologică profesională oferită de psihologii educaționali care lucrează în

cadrul sistemului școlar;

 școlile sunt, de asemenea, invitate să lucreze în cooperare cu parteneri din afara sistemului
școlar, cum ar fi Serviciul Public de Ocupare a Forței de Muncă Din Austria (AMS),
partenerii sociali, universitățile și instituțiile specifice de consiliere.
 Exemple de bune practici legate de consiliere
în carieră și informații privind piața muncii
 Platforma de învățare LMS (Learning with a System, www.lms.at) este un exemplu de proiect
inovator, care sprijină învățarea și predarea personalizată zilnic în școli. Zona interactivă de
orientare în carieră are o gamă largă de materiale didactice pentru elevi, care pot fi accesate
gratuit prin portalul OTP (Oportunitate de a practica). Învățarea online independentă poate fi
integrată în predarea de zi cu zi, oferind școlilor posibilitatea de a stabili un flux modern de
informații.
 Săptămâna de campanie „Adu-ți copilul să lucreze pentru o zi” (www.berufsorientierung.at) este
un proiect inovator care va ieși din Stiria, derulat de proiectul BerufsFindungsBegleitung (Help
with Job Hunting) din 2017 în parteneriat cu local școli și companii. O parte importantă a
proiectului este de a încorpora părinții ca modele de rol și parteneri de afaceri în procesul de
orientare în carieră. Elevii din școlile primare cu vârsta cuprinsă între 8 și 9 ani și elevii de la
toate tipurile de școli secundare cu vârste cuprinse între 12 și 13 ani au posibilitatea de a
descoperi lumea muncii pentru ei înșiși și de a afla despre joburile pe care le fac părinții și alți
adulți pe care îi cunosc. Un alt scop este de a-i interesa pe companiile locale și potențialele
 Feedback și evaluare

 Școala trebuie să efectueze o evaluare anuală a măsurilor luate ca parte a conceptului

lor de punere în aplicare adaptate la cererea de sprijin și de formare continuă și
furnizarea cu succes a carierei obligatorii de predare, de orientare, cu scopul de a
identifica în ce măsură gama de măsuri adoptate trebuie să fie dezvoltate în continuare.
Concluzii:

 Printre prioritățile din partea de educație a programului guvernamental se numără: Consolidarea

învățământului elementar; promovarea limbii germane în sistemul de învățământ; Școli puternice:
o bună organizare, resurse adaptate nevoilor și conținut modern de predare și învățare.

 Școlarizarea generală obligatorie durează până la vârsta de 15 ani în Austria.

 În fiecare an, aproximativ 10.000 de tineri nu participă la nicio educație sau instruire ulterioară.
Rata abandonului școlar timpuriu se situează la 7,6%, în timp ce proporția persoanelor cu vârste
cuprinse între 15 și 24 de ani, care „nu sunt în învățământ, angajare sau instruire” (NEET) este de
6,5%.
 Bibliografie

 https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/content/austria_en

 https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/

 https://www.bmbwf.gv.at/en.html?lang=en

 Cross Border Seminar Compendium***, Bucharest, 2018

 OECD, EDUCATION POLICY OUTLOOK AUSTRIA, 2017

 Aplicație

1. Identificați două asemănări și două deosebiri între politicile curriculare dintre

România și Austria.
2. Considerați importantă introducerea eticii ca obiect obligatoriu?
3. Cum se realizează evaluarea din învățământul primar?
4. Considerați importante respectarea unor standarde educaționale? De ce?
5. Oferiți un exemplu de bune practici legate de consiliere în carieră.