See

discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.net/publication/233955020

Tendinţe şi orientări actuale în formarea

cadrelor didactice pentru învăţământul primar î
n ţările uniunii europene - modelul francez

Article · January 2004

CITATIONS READS

0 427

1 author:

Constantin Petrovici
Universitatea Alexandru Ioan Cuza
22 PUBLICATIONS 9 CITATIONS

SEE PROFILE

Available from: Constantin Petrovici

Retrieved on: 22 October 2016
Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” – Secţ.Ştiinţele Educaţiei,vol.VII-VIII/2003-2004

TENDINŢE ŞI ORIENTĂRI ACTUALE ÎN FORMAREA

CADRELOR DIDACTICE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
ÎN ŢĂRILE UNIUNII EUROPENE - MODELUL FRANCEZ

CONSTANTIN PETROVICI

Rezumat
În ţările Uniunii Europene, instituţiile cu caracter pedagogic pentru pregătirea
cadrelor didactice din învăţământul primar funcţionează de sine stătător, dar
colaborează şi cu alte instituţii universitare, sau sunt integrate în universităţi.
Aproape integral, ţările din Uniunea Europeană aplica modelul simultan de
pregătire. În cadrul acestuia, programul integrează pe durata studiilor pregătirea
academică, profesională şi practica pedagogică.
Pregătirea pentru profesia de cadru didactic se face în unele ţări timp de trei ani,
iar în altele timp de patru ani. În Franţa durata formării este de doi ani (după
obţinerea licenţei).Admiterea în anul I se face pe bază de dosar şi interviu, iar în
anul II, în urma unui concurs pe bază de lucrări scrise la limba franceza şi
matematică şi a unui memoriu profesional de activitate. Certificarea
profesională pentru educatori / învăţători (professeurs des écoles), CAPE
(Certificat d'Aptitude Professeur des Ecoles), se obţine în urma unui concurs
naţional.
Fiecare cadru didactic are dreptul la 36 de săptămâni de formare continua de-a
lungul carierei.
Cuvinte cheie
învăţământ, instituţii pedagogice, IUFM, învăţământul primar, formare iniţială,
formare continuă.

În ţările din Uniunea Europeană formarea iniţială a cadrelor didactice pentru

învăţământul primar se realizează, de obicei, în instituţii de învăţământ superior
universitar. Excepţie face Portugalia, unde pregătirea personalului didactic
pentru învăţământul primar se face în instituţii de învăţământ superior non-
universitar.
Pregătirea pentru profesia de cadru didactic se face în unele ţări timp de trei
ani, iar în altele timp de patru ani. În Germania şi Finlanda pregătirea se face în
 CONSTANTIN PETROVICI

cadrul cursurilor de lungă durată (patru – cinci ani). În Franţa durata formării
este de doi ani (după obţinerea licenţei). Pregnantă este alegerea studiilor cu
durată medie, de trei – patru ani, pentru formarea cadrelor didactice din
învăţământul primar. Acest lucru reflectă concepţia legată de rolul cadrului
didactic în învăţământul primar, recunoaşterea valorii educaţiei la vârste mici,
pentru a fundamenta bazele personalităţii viitorilor adulţi. Totodată, această
tendinţă reflectă interesul pentru determinarea unei identităţi profesionale a
cadrului didactic pentru învăţământul primar, în consens cu actualele exigenţe.
Formarea cadrelor didactice pentru învăţământul primar se realizează de
obicei în instituţii de învăţământ superior universitar pedagogic. Cadrele
didactice din Germania se pregătesc şi în colegii pedagogice şi în instituţii de
învăţământ superior universitar non-pedagogic (universităţi tehnice, colegii de
arte, muzică şi educaţie fizică). Portugalia pregăteşte personalul didactic pentru
învăţământul primar în Şcoala Superioară de Educaţie.
În jumătate din ţările Uniunii Europene, instituţiile cu caracter pedagogic
pentru pregătirea cadrelor didactice din învăţământul primar funcţionează de
sine stătător, dar colaborează şi cu alte instituţii universitare. În cealaltă jumătate
a ţărilor din Uniunea Europeană instituţiile care formează această categorie de
cadre didactice sunt integrate în universităţi. Denumirea dată instituţiilor reflectă
dominanta programului de formare. Ele se numesc: Colegiu de Educaţie,
Universitate sau Colegiu de formare a cadrelor didactice, Institut Superior de
Studii şi Cercetări Pedagogice, Departament Universitar de formare a cadrelor
didactice etc.
Se observă o creştere a numărului celor care se orientează spre învăţământ ca
profesie. O condiţie necesară, ce apare în toate ţările, pentru pregătirea cadrelor
didactice pentru învăţământul primar în instituţii de învăţământ superior
universitar, este absolvirea învăţământului secundar superior cu diplomă sau
certificat.
Aproape integral, ţările din Uniunea Europeană aplică modelul simultan de
pregătire. În cadrul acestuia, programul integrează pe durata studiilor pregătirea
academică, profesională şi practica pedagogică. Faptul că din nouăsprezece ţări,
şaptesprezece folosesc modelul simultan de pregătire, reprezintă o confirmare a
validităţii acestui model.
În programele de formare a cadrelor didactice pentru învăţământul primar din
ţările Uniunii Europene se îmbină studii academice, pedagogice, studii
opţionale, practică pedagogică, specializări.

286
 TENDINŢE ŞI ORIENTĂRI ACTUALE ÎN …

În Danemarca, în primii doi ani, 20 % din programul de pregătire reprezintă

studii pedagogice, iar 10 % practica pedagogică. În ultimii ani de pregătire,
practica pedagogică reprezintă la fel de mult ca şi studiile pedagogice, adică
20%. În Luxemburg, fiecare din cei trei ani de studiu cuprinde şapte săptămâni
de practică pedagogică. Olanda alocă 25% din programul de formare practicii
pedagogice, iar Austria 18%. În Portugalia, interesul pentru practica pedagogică
este mai mare: 60% din întregul program de formare este destinat acesteia.
Finlanda acordă 10% din fiecare an de studiu practicii pedagogice.
În majoritatea statelor există deci o puternică preocupare pentru clădirea
competenţelor practic-acţionale.
O tendinţă care capătă accepţiuni tot mai largi o reprezintă cea de formare
distinctă a cadrelor didactice numai pentru învăţământul primar. Această
tendinţă rezultă din complexitatea competenţelor funcţiei de cadru didactic
pentru învăţământul primar şi din importanţa deosebită de a realiza o educaţie de
calitate.
Oricare ar fi sistemul de formare iniţială a cadrelor didactice ales, indicatorul
principal al calităţii pregătirii învăţătorului din orice ţară îl constituie rezultatele
obţinute în şcoală.

1. Formarea iniţială şi continuă a institutorilor în Franţa 1

În cele ce urmează voi prezenta câteva date despre sistemul actual de

învăţământ din Franţa, sistem pus în funcţiune începând din 1988 şi aflat într-o
continuă schimbare şi adaptare, impusă atât de evoluţiile socio-economice
complexe, cât şi de schimbările politice care au avut loc în această ţară, în
această perioadă, precum şi despre formarea iniţială şi continuă a cadrelor
didactice pentru învăţământul primar (professeurs des ecoles).

Întregul învăţământ francez se sprijină pe „Marile principii generale” înscrise

în Constituţia Republicii de la 1958. Acestea sunt următoarele:
 Liberté de l’ensignement – public et privé
(libertatea învăţământului public şi privat)

1
Informaţiile prezentate au fost obţinute pe parcursul unei vizite de studiu la IUFM
Poitiers, Antenne à Niort, la invitaţia domnului Director adjunct Daniel Bianchet.

287
 CONSTANTIN PETROVICI

 Obligation de scolarite de 6 à 16 ans

(obligativitatea studiilor de la 6 la 16 ani)
 Gratuité (gratuitate) – pentru învăţământul public
 Laicité – neutralité (laicitate - neutralitate)
 Collation des diplômes et examens
(recunoaşterea diplomelor eliberate între sectorul public şi cel privat)

În ceea ce priveşte personalul din învăţământul francez, acesta numără 1,2

milioane angajaţi – funcţionari ai statului, din care 950.000 cadre didactice, 67%
dintre acestea fiind femei.
Ponderea diferitelor forme de învăţământ în sistem este următoarea:
 25% învăţământ preşcolar
 25% învăţământ primar
 30% învăţământ secundar
 20% învăţământ superior
reprezentând un număr de
 57 mii şcoli (grădiniţe şi şcoli primare)
 7 500 colegii şi licee
 100 universităţi şi alte instituţii de învăţământ superior
în care învaţă 12 milioane de elevi şi 3 milioane de studenţi - cuprinderea lor în
sectorul public reprezentând 85% din numărul total, iar în cel privat 15%.

În privinţa costurilor educaţiei, reprezentând 7,3% din PIB, adică peste 100
miliarde de Euro, trebuie precizat că ele ocupă primul loc în buget, aceasta
reflectând faptul că în Constituţie, învăţământul este prezentat ca fiind prima
prioritate naţională.
Provenienţa banilor cheltuiţi pentru educaţie este următoarea:
 Ministerul Educaţiei Naţionale – 57%
 Alte ministere – 8%
 Colectivităţile teritoriale – 20%
 Alte organe administrative – 2%
 Întreprinderi – 6%
 Familii – 7%

288
 TENDINŢE ŞI ORIENTĂRI ACTUALE ÎN …

Structura învăţământului preuniversitar francez poate fi redată schematic

astfel (figura nr. 1):

Clasa
18 ani _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ __ _ _ _ _ Terminale
Lycée 1
16 ani 2
15 ani ____________________________________
Collège 3
4
învăţământ 5
obligatoriu 11 ani _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ __ _ _ _ _ _ _6 _ _
Primaire C.M. 1,2
C.E. 1,2
C.P.
6 ani ____________________________________
Ecole maternelle 5 ani -100%
4 ani -100%
3 ani -90%
2 ani -35%
2 ani _____________________________________
Figura nr. 1
După cum se observă, învăţământul preşcolar începe de la vârsta de doi ani şi
este frecventat de toată populaţia preşcolară începând cu vârsta de patru ani.
Învăţământul primar începe la vârsta de 6 ani, durează cinci ani şi include
cursul preparatoire,şi două cicluri a câte doi ani – ciclul elementaire (anii unu şi
doi) şi ciclul moyen (anii unu şi doi).
Într-o schemă simplificată, structura organizatorică a sistemului de
învăţământ este prezentată în figura nr. 2.
Responsabilităţile privind organizarea, finanţarea şi controlul activităţii revin,
în funcţie şi de nivelul de învăţământ, următoarelor organisme:
 STATUL - prin funcţionari numiţi de ministru, se ocupă de:
 organizarea ciclurilor şcolare
 programele de învăţământ
 gestiunea personalului - salarii
- recrutare
- formare iniţială şi continuă
289
 CONSTANTIN PETROVICI

 COLECTIVITĂŢILE TERITORIALE – prin aleşii locali, se ocupă de:

Consiliul Regional (la nivel de Regiune)
o construcţii, întreţinere, echipamente - pentru licee
o formarea profesională a cadrelor didactice
Consiliul General (la nivel de Departament)
o construcţii, întreţinere, echipamente - pentru colegii
o transport şcolar
Consiliul Comunal (la nivel de oraşe şi comune)
o întreţinere, funcţionare – şcoli primare şi grădiniţe

Niv e l O rg a n is m Per so na l

Naţional Minister Ministru, etc.

Regional Academie Rector + IREN

(Inspectori Regionali
pentru Educaţia Naţională)
Departamental Inspection Academique Inspectori de academie

IEN (Inspectori pentru Educaţie Naţională)

Directori
Directeur (Ecole)
Directori + Principal (Collège)
cadre didactice Proviseur (Lycée)

Consilieri pentru
- Pedagogie
- Educaţie fizică
- Educaţia copiilor cu deficienţe Cadre didactice

Figura nr. 2

Formarea iniţială a educatorilor şi învăţătorilor (professeurs des ecoles)

este aceeaşi, şi se face în IUFM: Institut Universitaire de Formation des Mâitres
- (există câte un IUFM în aria fiecărei Academii, deci în fiecare departament)
Condiţiile de admitere sunt – posesia licenţei (se obţine după 3 ani de

290
 TENDINŢE ŞI ORIENTĂRI ACTUALE ÎN …

învăţământ superior); sau

– posesia diplomei de bacalaureat şi naşterea şi
îngrijirea a trei copii (pentru femei).
Durata studiilor este de 2 ani.

Admiterea se dă pe un număr de locuri pe care absolvenţii vor deveni titulari

după certificare. Admiterea în anul I se face pe bază de dosar şi interviu, iar în
anul II, în urma unui concurs pe bază de lucrări scrise la limba franceză şi
matematică şi a unui memoriu profesional de activitate.
Certificarea profesională pentru educatori/învăţători (professeurs des écoles),
CAPE (Certificat d’Aptitude Professeur des Ecoles), se obţine în urma unui
concurs naţional.

Structura pregătirii este următoarea:

Pregătire teoretică
Anul I
Franceză 100 ore
Matematică 80 ore cursuri obligatorii
Educaţie Fizică 50 ore

Biologie – Geologie pachet opţional I

Istorie – Geografie 60 ore
Fizică – Tehnologie (se studiază un curs la alegere)

Desen pachet opţional II

Muzic 40 ore
(se studiază un curs la alegere)
Se mai studiază Psihologia şi Sisteme educative.

Pregătire practică – în şcoli şi grădiniţe de aplicaţie

Anul I
Două stagii de practică a trei săptămâni :
– un stagiu în grădiniţă
– un stagiu în şcoala primară, ciclul I – CP sau CE (Cours Preparatoire
sau Cours Elementaire)

291
 CONSTANTIN PETROVICI

Anul II
- Un stagiu de trei săptămâni în şcoala primară în ciclul II - CM (Cours
Moyen);
- Două stagii în responsabilitate (singuri la clasă) de câte 4 săptămâni în
grădiniţă şi 4 săptămâni în şcoala primară.

Îndrumarea practicii este făcută de:

 I.F.M. (Instituteurs Formateurs de Maitres), institutori din şcolile şi
grădiniţele de aplicaţie care au alocate 9 ore pe săptămână (din 26)
pentru activitate în IUFM – 4 ore pentru activităţi didactice/practice
desfăşurate cu studenţii şi profesorii; 5 ore pentru pregătirea individuală.
Pentru a deveni IFM se dă un concurs care constă în:
 asistarea a două ore la clasă (inspecţie), ocazie cu care nota
obţinută trebuie să fie cel puţin 15 / 20;
 susţinerea unei lucrări metodico – ştiinţifice (care se pregăteşte
timp de 3 luni);
 observarea, de către un profesor din IUFM, a lucrului cu
stagiarii pe o perioadă dată.

 Profesori metodişti din I.U.F.M., care au în normă 2 ore pe săptămână

pentru îndrumarea practicii în şcolile de aplicaţie. Aceştia lucrează cu
studenţii şi cu IFM în timpul stagiilor de practică. Ei provin din vechii
profesori ai Şcolilor Normale, sau din licee, sau sunt profesori
universitari.

Norma didactică a cadrelor didactice din IUFM este:

 Pentru profesorii universitari – 5 ore/săptămână (160 ore/an) + cercetare
ştiinţifică obligatorie;
 Pentru ceilalţi profesori – 12 ore/săptămână (384 ore/an).

Formarea continuă a institutorilor

Obiectivele formării continue sunt:

o familiarizarea cu datele cele mai recente din domeniile specifice
disciplinelor predate şi ale pedagogiei în general;
o oferă posibilităţi de promovare profesională, socială şi de lărgire
a culturii personale
292
 TENDINŢE ŞI ORIENTĂRI ACTUALE ÎN …

Fiecare cadru didactic are dreptul la 36 săptămâni de formare continuă de-a

lungul carierei.
În fiecare an se prezintă planul departamental pentru formare continuă, care
este distribuit tuturor cadrelor didactice, în care se descriu stagiile, obiectivele,
temele, conţinuturile şi cine sunt formatorii.

Durata unui stagiu este de 1 – 2 săptămâni.

Cei care doresc să participe la un anumit stagiu, se înscriu la un concurs (de

dosare). Criteriile de selecţie sunt vechimea în învăţământ şi numărul de stagii
efectuate. În timpul stagiului, participanţii sunt înlocuiţi la catedră de personal
special angajat pentru suplinire. Cadrele didactice nu pot fi obligate să participe
la stagii şi nu au avantaje materiale dacă parcurg stagiile de formare continuă.

Autorităţile organizatoare ale stagiilor de formare continuă sunt

Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN), Rectoratele şi Inspectoratele
academice

Tipurile de activităţi de formare continuă includ:

 universităţi de vară
 planuri naţionale de formare
 planuri academice de formare
 sejururi lingvistice
 burse europene
 acţiuni organizate pentru pregătirea unor examene / concursuri
administrative
 concedii de formare – maxim 3 ani de-a lungul carierei
 concedii speciale

Instituţiile care asigură formarea continuă sunt:

 IUFM – Institut Universitaire de Formation de Mâitres
 CRDP – Centre Régionale de Documentation Pedagogique
 Universităţi
 Instituţii de învăţământ superior
 Instituţii şcolare

293
 CONSTANTIN PETROVICI

Evaluarea stagiarilor diferă în funcţie de caracteristicile cursurilor şi are

consecinţe diferite asupra carierei participanţilor.

Studiile efectuate din iniţiativă individuală, în cadru unui concediu de

formare, sunt evaluate de examinatori competenţi şi apoi certificate. Aceste
studii dau dreptul la titluri ştiinţifice, sau profesionale, sau pregătesc pentru
concursuri care permit accesul la diferite grupuri profesionale - professeur
certifié, professeur agregé, inspecteur etc.

294