Facultatea de Psihologie și Științele Educației

TEMA DE CONTROL NR. 1 Crișan Raluca - Maria

Specializarea: PIPP - ID

1. Analiza impactului unor politicilor europene ale educației asupra învățământului

românesc.
J. Delors (coord.), (2000). Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al Comisiei
internaționale pentru educație în secolul XXI. Iași: Polirom

ERASMUS
Programul Erasmus, oferă studentului posibilitatea de a experimenta diferite lucruri noi,
de a vizita, de a acumula noi cunoștințe, dar si diferite abilități în domeniul respective, pot
dobândi noi competențe comunicaționale, lingvistice, interculturale și non-tehnice care vor aduce
avantaje nete în viața profesională.
Bursele Erasmus sunt o ocazie excelentă pentru studenții români să afle cum se studiază
într-o altă țară, care sunt metodele de predare, cum sunt ceilalți studenți sau pur și simplu de a
observa și de a experimenta un alt mod de viață.
De asemenea avantajul studierii unei limbi străine, ideea de a vorbi zi de zi, va face
studenții să devină fluenți în limba respectivă. Studenții au șansa să relaționeze atât în limba
engleză ca limbă folosită la nivel internațional, cât și limba vorbită în țara în care te afli.
De asemenea, posibiliatea de a studia prin programul Erasmus, sunt disponibile nu doar
pentru studenți cât și pentru masteranzi și doctoranzi. Masteranzii care urmează tot programul în
străinătate (până la doi ani) ar putea beneficia de un împrumut Erasmus pentru masterat garantat
de UE.

TRATATUL DE LA LISABONA
Tratatul de la Lisabona nu a schimbat dispozițiile privind rolul instituțiilor UE în educație
și formare profesională (titlul XII articolele 165 și 166). Acesta conține o dispoziție care poate fi
descrisă ca o „clauză socială” orizontală. Articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene (TFUE) prevede: „În definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale,
Uniunea ține seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat [...] de educație [și] de
formare profesională”.

Articolul 165
Uniunea contribuie la dezvoltarea unei educații de calitate, prin încurajarea cooperării
dintre statele membre și, în cazul în care este necesar, prin sprijinirea și completarea acțiunii
acestora, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre față de conținutul
învățământului și de organizarea sistemului educațional, precum și diversitatea lor culturală și
lingvistică.
Acțiunea Uniunii urmărește:
- să dezvolte dimensiunea europeană a educației și, în special, prin învățarea și răspândirea
limbilor statelor membre;
- să favorizeze mobilitatea studenților și a profesorilor, inclusiv prin încurajarea recunoașterii
universitare a diplomelor și a perioadelor de studiu;
- să promoveze cooperarea dintre instituțiile de învățământ;
- să dezvolte schimbul de informații și de experiență privind problemele comune sistemelor
educaționale din statele membre;
1
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
TEMA DE CONTROL NR. 1 Crișan Raluca - Maria
Specializarea: PIPP - ID

- să favorizeze dezvoltarea schimburilor de tineri și de formatori socio-educativi și să sprijine

participarea tinerilor la viața democratică a Europei;
- să încurajeze dezvoltarea educației la distanță,
- să dezvolte dimensiunea europeană a sportului, prin promovarea spiritului de echitate și de
deschidere în competițiile sportive și a cooperării între organizațiile cu responsabilități în
domeniul sportului, precum și prin protejarea integrității fizice și morale a sportivilor, îndeosebi
a celor mai tineri dintre aceștia.
Articolul 166
Uniunea pune în aplicare o politică de formare profesională care sprijină și completează
acțiunile statelor membre, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre față de
conținutul și organizarea formării profesionale.
Acțiunea Uniunii urmărește:
- să faciliteze adaptarea la transformările industriale, în special prin formarea și reconversia
profesională;
- să îmbunătățească formarea profesională inițială și formarea continuă, pentru a facilita inserția
și reinserția profesională pe piața forței de muncă;
- să faciliteze accesul la formarea profesională și să favorizeze mobilitatea formatorilor și a
persoanelor care urmează un program de formare și, în special, a tinerilor;
- să stimuleze cooperarea în domeniul formării dintre instituțiile de învățământ sau de formare
profesională și întreprinderi;
- să dezvolte schimbul de informații și de experiență privind problemele comune sistemelor de
formare ale statelor membre.
PROCESUL BOLOGNA

Procesul Bologna a condus la crearea Spațiului European al Învățământului Superior care

include 48 de state membre, criteriul principal de acceptare a unei candidaturi fiind aderarea la
Convenția Culturală Europeană. Până în prezent, au avut loc 9 conferințe ministeriale: Bologna
(1999), Praga (2001), Berlin (2003), Bergen (2005), Londra (2007), Leuven/Louvain-la-Neuve
(2009), Budapesta-Viena (2010), București (2012) și Yerevan (2015).

Procesul Bologna nu presupune uniformizarea învățământului superior din diverse țări, ci

armonizarea sa, după următoarele principii:
 o structură în două trepte:

 treapta de studii universitare de licență, de 3 – 4 ani;

 treapta de studii universitare de masterat, de 1 – 2 ani, urmat simultan sau ulterior
de doctorat;

 un sistem comun de credite de studiu transferabile (ECTS) de echivalare a studiilor, care să

permită o cât mai largă mobilitate a studenților;
 un supliment de diplomă care să permită compararea diplomelor pentru a favoriza integrarea
cetățenilor europeni pe piața muncii și de a îmbunătăți competitivitatea învățământului
superior european pe plan mondial.

2
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
TEMA DE CONTROL NR. 1 Crișan Raluca - Maria
Specializarea: PIPP - ID

BIBLIOGRAFIE:

https://ro.wikipedia.org

https://www.edu.ro/

https://ro.wikisource.org/