Sunteți pe pagina 1din 3

REZUMAT ASUPRA SISTEMULUI DE INVATAMANT DIN GERMANIA

I. Descrierea sistemului educational 1. Educatia- populatie si limba de instruire In 2002, populatia in varsta de 29 de ani sau mai tanara era de 25,661,604 (31% din populatie), si erau 8.975.623 tineri cuprinsi in educatia obligatorie la zi. 2.Controlul administrativ si marimea educatiei finantata de sectorul public In 2002, 94% dintre elevii ce frecventau scolile din sectorul public si restul de 6% frecventa scolile private. In Germania, responsibilitatea pentru sistemul educational este conditionata de structura federala a Statului. Conform Legii Primare (Grundgesetz), legislatia si administratia educationala sunt, in principiu, responsabilitatea Lnder-ului (intr-un sistem cuprinzand Ministerele Educatiei, Culturii si Stiintelor din Land, autoriltatile regionale (Bezirksregierung / Oberschulamt) si oficiile scolare de la nivel local (Schulamt). Aceasta se aplica sistemului scolar, educatiei superioare si educatiei adultilor/continue. Responsabilitatile Guvernului Federal in educatie sunt stabilite de Legea Primara (Grundgesetz). 3. Eductia obligatorie la zi (a) Etape Grundschule (1)( educatia primara) 6-10 ani (6-12, Berlin & Brandenburg) Educatia gimnaziala - Orientierungsstufe(3 secondary level I) (faza de orientare in diverse tipuri de scoli sau o unitate organizationala separata) - Gymnasium/Realschule/Hauptschule/Gesamtschule (Europaschule Bornheim, secondary level I) sunt tipuri de scoli ce ofera cateva cursuri educationale precum Mittelschule (10-12 ani 12-15/16 ani) Urmatoarea posiilitate este educatia liceala (Europaschule Bornheim, secondary level II 15/16-18/19 ani.) Educatia la zi este obligatorie pentru elevii cu varste de la 6 la 15 sau 16 ani (depinde de Land), si educatia serala ester obligatoire pana la 18 ani pentru cei ce nu frecventeaza la zi. (b) Criterii de admitere In general, copiii sunt admisi la Grundschule de la varsta de 6 ani. La nivelul primar, copiii merg obligatoriu si intra la o scoala primara locala care este la fel pentru toti. Trecerea de la scoala primara la una dintre formele de invatamant secundar se supune unor reglementari ce difera in functie de legislatia Land-ului respectiv. Tipul de scoala frecventata la primul nivel de invatamant secundar (gimnaziu) este ales de parinti pe baza testarii facute la scoala primara. Admiterea la diferite tipuri de scoli secundare depinde si de capacitatea elevilor de a se conforma unor criterii de performanta si/sau decizia impusa de autoritatea educationala. Invatamantul obligatoriu este gratuit. (c) Lungimea zilei/saptamanii/anului scolar

Anul scolar are intre 188 si 208 zile din august pana in iulie. Lungimea zilei si a saptamanii de scoala este hotarata de fiecare Lnder. Scoala este deschisa cinci sau sase zile pe saptamana (in special dimineata). Fiecare saptamana presupune 19-28 ore de curs la scoala primara si 28-30 ore de curs la scoala secundara. O ora de curs dureaza 45 minute. (d) Controlul si continutul curricular Ministerele Lnder-ului ministries determina the curriculum, recomanda metodele de predare si aproba manualele. Materiile de baza in scoala primara, in general, include citire, scriere, artimetica, Sachunterricht ca si introducere in stiintele naturale si sociale, desen, muzica, sport si religie. Curriculum-urile secundare depind de felul institutiei , dar, de obicei, continua materiile de baza si include, cel putin, o limba moderna si stiinte naturale si sociale. 4. Educatia secundara superioara si educatia liceeala II (4,5) (a) Tipuri de educatie Educatia secundara superioarea, in general, sau secundara ll (Gymnasiale Oberstufe) este posibila la urmatoarele tipuri de scoli:: Gymnasium/Berufliches Gymnasium/ Fachgymnasium/ Gesamtschule ( ca si Europa-schule Bornheim);(5) 16-18/19 ani. Educatia vocationala Berufsfachschule (10,scoala vocationala, la zi) 15/16-18 ani; Fachoberschule (9; scoala vocationala, la zi) 16-18 ani; Berufsoberschule (8; scoala vocationala, la zi) 18-19ani; Duales System (2; Dual System: scoala vocationala cu frecventa redusa si in completare, practica) 15/16-18/19 ani. (b) Criterii de admitere Admiterea la Gymnasiale Oberstufe (7, nivel secundar II; nivel superior al Gymnasiumului) presupune o calificare la nivel inferior secundar ce intruneste anumite standarde. Cerintele de admitere pentru educatia vocationala la zi depind de tipul de scoala aleasa. (c) Controlul si contintul curriculum-ului Curriculum variaza in conformitate cu tipul de educatie si pregatire secundara superioara. Elevii de la Gymnasiale Oberstufe trebuie sa studieze materii din trei grupe: limbi moderne/literatura/arte; stiinte sociale; si matematica/stiinte naturale/tehnologie. (d) Evaluare,progres si calificari Elevii care trec Abiturprfung primesc Zeugnis der Allgemeinen Hochschulreife, care le garanteaza accesul la educatia superioara. Cursurile vocationale la zi pregatesc elevii pentru o meserie specifica, sau pentru accesul la educatia superioara (Zeugnis der Fachgebundenen Hochschulreife si Fachhochschulreife). 5. Educatia superioara/Educatia tertiara (13) (a) Tipuri de institutii Institutiile de educatie superioara includ Universitten (universitati) si institutii echivalente de educatie superioara, Kunsthochschulen (colegii de arte),

Musikhochschulen (colegii de muzica) and Fachhochschulen (universitati de stiinte aplicate). 6. Profesori Tot personalul pregatitor pentru scoala (Grundschule) este pregatit la nivel secundar superior. Profesorii sunt pregatiti la universitati si colegii de arte si muzica, si trec prima si a doua examinare Staatsprfung la doua subiecte si in stiinta educatiei. Profesorii din invatamantul primar sunt generalisti , iar profesorii de educatie secundara sunt specialisti in materia predata. Profesorii sunt, in general, angajati de catre Land si au statut de civili. II. Reforme si discutii in educatie Asigurarea calitatii si masurarea performantei in scoli Germania participa la OECD Programul de Evaluare Internationala a Elevului (PISA). Aici se urmareste imbunatatirea educatiei pre-scolare, primare si secundare. Alta investigatie internationala este secundata de asa-numitele optiuni nationale (PISA-E), care presupun inregistrarea de domenii si probleme aditionale de materii si o largire considerabila a exemplelor. Rezultatele acestor teste comparative au evidentiat necesitatea unor reforme variate pentru dezvoltarea si intarirea calitatii sistemului educational din Germania. Masurile impuse includ obiective educationale strategice, controlul rezultatelor in anumite zone centrale din sistemul educational, concentrarea atentiei catre toate resursele disponibile , cat si spre evaluarea masurilor de reforma bazate pe criterii stabilite anterior. Arii/aspecte esentiale ale reformei in stadiul preparatoriu sau de planificare Asigurarea calitatii in scoli, introducerea de standarde educationale nationale Programe ce formeaza viitori profesori Intarirea imaginii Germaniei ca si destinatie pentru studiu Invatamantul la distanta si noi mijloace de predare in educatia superioara Infiintarea si dezvoltarea de scoli pentru zi: Scolile pentru o jumatate de zi sunt foma traditionala de predare , iar scolile pentru zi sunt inca o exceptie in Germania Dezvoltarea strategica continua a educatiei continue si a invatarii pe tot parcursul vietii (si mai multe)