Discursul de la Sibiu a lui Ion I.

C Bratianu

-August 1919-

In randurile urmatoare voi face o analiza a discursului sustinut de premierul de atunci Ion I.C
Bratianu la Sibiu in data de 5 august 1919, discurs ce se regaseste in editia a saptea din 7 august
1919 a ziarului Patria.

In debutul ziarului se relateaza amplu despre evenimentul vizitei premierului liberal Ion I.C.
Bratianu la Sibiu, in 5 august 1919, acolo unde s-a intalnit cu liderii ardeleni, reuniti in Sfatul
Tarii: „ Bratianu sosi la Sibiu dupa ce, mai inainte, intrase odata cu armata romana in Timisoara
si a ajuns pana la 40 de km de Budapesta, care a fost cucerita de cavaleria romaneasca in 4
august 1919”. Discursul a fost sustinut in fata marii multimi de ardeleni care i-au oferit
premierului o primire pe cinste, o primire pe masura meritelor pe care el le-a avut in ceea ce
priveste nasterea Romaniei Mari si dupa cum este specificat in ziar, „la intrarea in sala, Ion I.C
Bratianu a fost primit cu ovatii”, ceea ce denota faptul ca atat el cat si ceilalti diplomati liberali
din acea perioada erau extrem de iubiti de populatie datorita rezultatelor obtinute la carma tarii.

In inceputul discursului Bratianu se prezinta plin de recunostinta fata de cei prezenti si in special
fata de liderii ardeleni si rosteste cateva cuvinte de multumire pentru „marea si puternica
caldura” cu care a fost primit. In continuarea discursului sau, liderul liberal prezinta motivul
pentru care este prezent la acest eveniment: „Se elaboreaza in aceste momente, aici la
Dumneavoastra, desavarsirea actului care s-a facut la Alba Iulia si care se cheama: Unirea tuturor
Romanilor.”

Un prim aspect esential al discursului lui Bratianu este faptul ca el face apel la trecut, la istoria
romanilor pentru a-i convinge pe cei prezenti in sala despre importanta majora a Actului de
Unire din 1918; realizandu-se oarecum pe baza discursului de la Sibiu integrarea romanilor
ardeleni si celor din banat la ceea ce inseamna Romania Mare si totodata convingerea morala a
acestora „ca sunt romani si traiesc in Romania”. Mai exact, Bratianu incearca sa faca apel la
sentimentul ardelenilor in vederea urmarii aceluiasi scop pe care-l au si muntenii, si moldovenii:
„Cuvantul chiar de Unire ne arata care sunt datoriile noastre reciproce: unirea tuturor romanilor,
adica unirea tuturor constiintelor noastre, unirea tuturor energiilor noastre spre un scop comun...
Am fi uitatori si ingrati, daca n-am sti sa tragem din istoria trecutului toate invatamintele care ne
sunt de folos.”

Totodata, pe baza aceleasi tehnici de apel la trecut, el le aduce la cunostinta ajutorul pe care
Regatul l-a oferit romanilor de pretutindeni, iar in acelasi timp nu ezita sa faca apel la constiinta
nationala prin intermediul careia ilustreaza cateva aspecte importante pe care romanii trebuie sa
le pretuiasca: mandria ca sunt romani si dragostea si recunostinta fata de tara: „ ...ca Regatul sa fi
fost pus in masura de a ajuta pe Romanii de pretutindenea, de a ajuta pe Romanii de peste munti
si in intregimea lor tinuturile din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca, trebuie sa se fi reaprins
constiinta nationala si pentru timpurile moderne ale Romaniei...”
Un alt element esential al discursului este faptul ca Bratianu aduce in discutie formarea statului
roman pe baze democratice si implicarea tuturor cetatenilor in vederea formarii unui stat
puternic, stabil si cu mari aspiratii: „...avem catre trecut o datorie de pietate, dar avem si catre
prezent datoria de a asigura prin munca pe care o facem aici si dincolo, temeiul Romaniei nu
numai Noi dar si Mari, pe o baza democratica, larga, care sa permita, ca la aceasta munca atat de
mare sa nu fie departe de la ea nici un roman, care poate sa fie un element de forta si care poate
sa-si aduca particica lui de munca, de energie, de inteligenta, pentru a asigura intemeierea astazi,
dezvoltarea maine, a fortelor sociale si nationale ale Romaniei Mari.”

In incheiere, prin discursul sustinut la Sibiu Bratianu a atins, la fel cum am specificat si mai sus,
sentimentele cetatenilor ardeleni si a incercat sa-i stimuleze pe acestia pentru a urma calea pe
care o urmasera deja romanii din celelalte parti ale teritoriilor Romaniei. Pe de alta parte, unirea
tuturor romanilor si urmarirea aceluiasi scop, in viziunea lui Bratianu, reprezenta principalul
pilon de dezvoltare si afirmare a ceea ce inseamna Romania Mare.