Universitatea ”ALEXANDRU IOAN CUZA” Iași

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Politici și management în educație

PLAN DE DEZVOLTARE PERSONALĂ

februarie 2020 - decembrie 2025

Propunător: Eusebiu CHERECHEȘ

An I, grupa 2
An universitar 2019-2020
Cuprins
STADIUL ACTUAL...................................................................................................................................3
Date generale.........................................................................................................................................3
Justificare..............................................................................................................................................3
Fezabilitatea planului personal...........................................................................................................4
Valori esențiale......................................................................................................................................7
Misiune personală.................................................................................................................................7
Viziune...................................................................................................................................................7
STADIUL DEZIDERAT............................................................................................................................8
Obiectivele proiectului personal.........................................................................................................8
MODALITĂȚI DE OBȚINERE A STADIULUI DEZIDERAT..............................................................8
Planuri operaționale de acțiune pentru îndeplinirea obiectivelor..................................................8
Indicatorii finali de îndeplinire a obiectivelor sunt:.......................................................................11
Timp de îndeplinire a obiectivelor:...................................................................................................12
Analiza S.W.O.T a proiectului personal:..........................................................................................13
Program operațional de dezvoltare a bazei material-informaționale...........................................14
Program operațional de atragere a resurselor financiare..............................................................14
Program operațional de dezvoltare a relațiilor comunitare...........................................................15
Plan de analiză a managementului școlii, al colectivului de catedră și al clasei..........................15
Plan operațional de leadership situațional......................................................................................16
Plan operațional de alternative la obiectivele proiectului..............................................................20
Plan operațional de control-evaluare-monitorizare planului de dezvoltare...................................21
Bibliografie..............................................................................................................................................23

2
STADIUL ACTUAL

Date generale
Mă numesc Eusebiu Cherecheș, născut pe 12 august 1993 în municipiul Roman,
județul Neamț. După finalizarea studiilor primare și gimnaziale la școala din
comunitatea natală Gherăești (NT), am urmat cursurile liceale la Colegiul Tehnic ”Petru
Poni” –Roman- specializarea tehnician ecolog și protecția calității mediului. Încă din
copilărie mi-am dorit să devin medic sau profesor, având drept model de personalitate
chiar pe învățătoarea mea. În clasele primare am avut parte de cadre didactice foarte
bine pregătite ceea ce a accentuat dorința de a deveni profesor. Experiențele din liceu au
continuat în acceași notă, d-mna dirigintă fiind mai mult decât un profesionist în
didactica mediului, de multe ori ținând loc de psiholog, consilier vocațional, formator
sau chiar membru al familiei. După susținerea examenului de bacalaureat, am fost
admis la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași ( Medicină Generală – Nutriție
și dietetică), finalizând studiile de licență și masterat în perioada 2013-2018. După
finalizarea anului I am rămas dezamăgit de lispa obiectelor de studiu din domeniul
abordării omului ca ființă socială, nu doar cu statut de pacient. În aceste condiții am
luat decizia de a urma cursurile specializării de Asistență Socială ( Facultatea de
Teologie Romano-Catolică Iași, 2014-2017), tocmai pentru a reuși să privesc omul ca un
tot unitar, psihologic și carnal, dar și satisfacerii nevoii de dezvoltare personală. În
timpul formării, am urmat cursurile modulului psihopedagogic –nivel I, având la
momentul acesta posibilitatea de a fi profesor de teologie romano-catolică/științe
sociale. Am ales aceste domenii diametral opuse, lucru de neînțeles de mulți, însă nu
regret alegerile deoarece pregătirea pentru viață nu cunoaște granițe sau limitări de
conținut.

Justificare
Din punct de vedere exterior, aleg să devin parte a sistemului de învățământ,
profesor în preuniversitar pentru debut, iar mai apoi doresc să acced spre carieră
didactică universitară, deoarece cheia spre dezvoltare istorică, valorică și materială a
unei societăți este formarea de calitate a noilor generații de oameni.
Statutul social și moral meseriei de profesor, dinamismul intrinsec dar și
necesitatea formării continue reprezintă imboldul personal, interior, al alegerii. Îmi
asum riscurile și dezavantajele, mai ales de ordin material și de uzură psihologică, ce
derivă din activitatea didactică dar iau ca punct de reper ”bagajul valoric” ce un
profesor îl acordă tuturor celor formați de acesta. Consider că Divinitatea a sădit în mine
o sămânță care trebuie să rodească, iar rodul ei este reprezentat de vocație. Conform
zicalei ”Doctorul, profesorul și preotul trebuie să aibă chemare în primul rând, iar mai

3
apoi formare”, mă simt pregătit să pornesc pe drumul lung al dezvoltării carierei
profesionale.

Fezabilitatea planului personal are următorii piloni de susținere:

a. numărul locurilor de muncă în educație nu este ocupat în totalitate, existând în
permanență lipsă de personal;
b. valoarea salariului minim a personalului din educație a crescut considerabil în
ultimii 3 ani, iar curba de creștere are tendințe de ascensiune;
c. meseria de profesor, în filosofia poporului român, reprezintă încă o valoare
socială-factor social;
d. plăcerea de a învăța se întrepătrunde cu perioade mai lungi de odihnă față de
alte categorii profesionale (vacanțe prilejuite de sărbătorile principale, dar și vacanța de
aproape 3 luni din vară)- compatibilitate temporală și factor de regresie a uzurii psihice;
e. posibilitatea continuă de avansare profesională;
f. practic celibatul, așadar mă pot dedica cu totul studiului;
g. lucrul cu persoane tinere (în marea majoritate) ajută profesorul să fie la curent cu
ultimele tendințe de dinamică socială;
h. caracterul formativ al profesiei – datorie socială;
i. activitatea de predare în sine este un demers plăcut;
j. experienţele anterioare ca elev au generat dorinţa de a fi profesor;
k. pasiunea pentru domeniul care urmează să fie predat;
l. existența unei alternative financiare (împrumut bancar personal, burse de studiu,
burse de cercetare, statutul de activ într-o companie MLM) în caz de probleme care
necesită investiții;
m. Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației a stabilit acorduri și parteneriate
de studiu cu multe universități internaționale, punând la dispoziția studenților diverse
oportunități de studiu și cercetare;
n. numărul mare de cadre universitare abilitate în formarea doctoranzilor;
o. număr ridicat de locuri disponibile pentru studiile doctorale;
p. posibilitatea absolvenților de studii superioare să ocupe locuri de suplinitor în
mediul preuniversitar, dacă locurile pentru predarea materiei de specialitate nu sunt
disponibile;
q. criza de personal în învățământ din mediul rural;
r. disponibilitatea de relocare în alte centre universitare în caz de eșec în admiterea
la studii doctorale;
s. deținerea unui spațiu de locuit în Iași care nu obligă la plata unei chirii, și reduce
pierderea timpului cu naveta domiciliu natal-domiciliu profesional și a costurilor chiriei;
În urma cursului unde am discutat despre conceperea unui plan de intervenție
instituțional sau personal am aflat că pentru o analiza detaliată a fezabilității din punct

4
de vedere al mediului extern, se poate aplica analiza P.E.S.T.E.. Având în vedere faptul
că am luat decizia de a intra în sistemul educațional, care se supune mediului public și
luând în consideraţie specificul situației economice și politice în România, am identificat
o serie de factori care au impact direct sau indirect asupra activităţii acestora sistemului
educațional.

Factori Politici:
- sistemul de educație deși nu beneficiază de procent mare din P.I.B, s-a bucurat
mereu de o relativă ocrotire din partea sistemului de guvernare: 23.79 miliarde lei adică
2,21% din PIB în 2019. Deși nu este îndeajuns pentru o educație de calitate, sistemele de
guvernare promit creșteri substanțiale în educație, până la 6%, astfel pentru mine o
viitoare carieră didactică sună destul de promițător;
- din punct de vedere legislativ,corpul de legi pentru educație variază de la un an
altul, însă noua guvernare propune reducerea birocrației prin îmbunătățirea proceselor
și reducerea documentației necesare activității didactice;
- implicarea statului în sistemul educațional a devenit mai vizibilă datorită
protestelor sindicatelor și a opiniei publice; condamnarea tot mai dură a tuturor
abaterilor de la lege a făcut din sistemul educațional un mediu în care se promovează
corectitudinea și integritatea morală și etică;
- educația și formarea profesională este garantată de sistemul de guvernare
național dar și cel al Uniunii Europene (sursa:
https://www.cedefop.europa.eu/files/4171_ro.pdf); statutul de profesor necesită un
progres continuu de formare care nu predispune la plafonare psihologică;

Factori Economici:
- din punct de vedere economic, lucrătorii în educație se bucură de anumite
recompense bugetare ce nu se regăsesc în alte domenii, fapt care mă atrage în alegerea
făcută (tichetele de vacanță, ajutor financiar pentru procurarea materialelor, beneficii
sindicale);
- fenomenul globalizării forțează școlile să întrețină relații de cooperare cu alte
școli internaționale prin proiecte educaționale, de unde profesorii câștigă atât resurse
financiare dar și informaționale sau sociale;
- rata șomajului în rândul profesorilor este destul de scăzută;
- cererea și oferta educațională este în creștere existând mereu nevoie profesori în
sistemul educațional;
- venitul unui profesor este garantat lunar, existând foarte rar probleme de
întârziere cu plata salariilor, fapt întâlnit foarte des în alte domenii;
Factori Socio-culturali
- situația demografică nu este satisfăcătoare pentru sistemul preuniversitar,
numărul elevilor fiind în scădere;însă în mediile academice superioare, în ultimii ani
numărul studenților a crescut enorm, universitățile fiind forțate să creeze noi locuri
disponibile, dar mai ales sunt obligate să formeze noi cadre didactice tinere care să
înțeleagă noile cereri educaționale,astfel numărul locurilor pentru domeniul doctoral a
crescut;
- atitudinea față de statutul de profesor, cum am spus și anterior, reprezintă un
motiv fundamental în alegerea mea, societatea ocrotind în general această categorie;

5
 - mobilitatea în sistemul educațional este ridicată astfel nivelul cercurilor sociale
ale unui profesor crește de la an la an, îmbogățindu-și sfera de cunoștințe și legând noi
prietenii;
- un factor psihologic important pentru mine este și probabilitatea crescută a
schimbărilor socio-culturale, meseria de profesor te forțează să adapteze permanent;
- amplasarea geografică a județului și orașului Iași, cu o densitate crescută a
populației, facilitează crearea noilor locuri de muncă în educație deoarece numărul
natalitatea crescută duce la școli pline de elevi;
- dezvoltarea regiunii N-E, atragerea de noi investitori, conduce spre migrația
inversă ultimilor ani a populației, dinspre capitală spre provincie, ceea ce duce la
creștere numărului de elevi ( în general dacă se schimbă locul de muncă, familia se mută
cu tot cu copii în noua reședință);

Factori Tehnologici:
- noua tehnologie are aplicații diverse în educație astfel că școala devine un mediu
plăcut de lucru;
- avansul tehnologic conduce și spre granițe 0 ale informației, un profesor
profitând de acest lucru în formarea lui profesională;
- costurile relativ mici ale investițiilor tehnologice fac ca școlile/universitățile să
aplice la proiecte europene de finanțare pentru modernizare;
- sprijinul companiilor de telecomunicații în educație este substanțial în ultimii
ani, profesorii bucurându-se de o dezvoltare a materialelor de lucru;
Factori Ecologici:
- factorii ecologici afectează indirect educația prin noi teme de cercetare (exemplu:
efectul poluării asupra dezvoltării școlarilor);
- ecologia a pătruns în curriculum și au luat naștere noi materii de studiu
(matematica și cunoașterea mediului) sau noi alternative de C.D.Ș;
Dacă analiza P.E.S.T.E am aplicat-o stabilirii fezabilității din perspectiva efectului
mediului extern asupra obiectivului principal (cred că în sens larg ar putea reprezenta
validitatea externă), analiza H.E.A.R.T este cealaltă jumătate din setul de criterii pentru
confirmarea fezabilității efectului mediului intern (validitate internă).

Hotărâre
- este obiectivul meu alimentat de o stare de decizie puternică? Da, am hotărârea
fermă că îmi doresc să devin profesor, încă din copilărie. Hotărârea reprezintă o stare,
nu un concept rațional, nu pot demonstra fizic că o dețin dar din moment ce corpul meu
reacționează fizio-senzitiv la ideea că voi deveni profesor, pentru mine e de ajuns.
Ecologia
- este obiectivul meu ecologic?prin atingerea obiectivului distrug alte laturi ale
vieții personale? Din punctul meu de vedere, la momentul demarării proiectului,
ecologia este negativă. Cred că am propus soluții sustenabile de realizare a obiectivului
astfel încât să nu îmi neglijez sănătatea, relațiile sau familia.
Afirmativ
- obiectivul meu e formulat afirmativ și la timpul prezent? Da, obiectivul respectă
aceste 2 criterii, propunând acțiuni chiar începând cu data de 1.02.2020.
Responsabil

6
 - obiectivul meu mă face direct răspunzător de îndeplinirea lui? Evident, dacă nu
respect planurile operaționale nu va fi nimeni responsabil de colapsul proiectului. nu
sunt dependent de nimeni din acest punct de vedere, dependențe indirecte există, dar
cred că orice proiect instituțional/personal se supune la ”x” motive indirecte care pot
cauza eșecul. (exemple: deces, invaliditate, hazard natural, conflicte politice)
-
Test Senzorial
- este obiectivul exprimat ca rezultatul final în imagini, sunete și senzații care să
aducă claritate senzorială a acestuia? În mare parte da, obiectivul reprezintă un cumul
de stări date de profesia de profesor.
Îndeplinind cu succes toate aceste criterii, consider fezabilă operaționalizarea
proiectului de față.

Valori esențiale după care mă voi ghida în carieră:

1. Constructivism
2. Moralitate
3. Teleologism
4. Spiritalitate
5. Integritate

Misiune personală
”Învaţă-l pe tânăr regula drumului său, iar nici când va îmbătrâni nu se va abate de
la ea.”
Misiunea mea fundamentală este reprezentată de internalizarea deplină a
valorilor și principiilor educației, fapt încurajat și de contextul social actual, societatea
fiind în căutare de profesori pregătiți, modele armonioase de caracter, ce stimulează
plenar creativitatea și formeză personalități integre. Valorile și princiiple educației
devin astfel obiectul meu de studiu atent, aprofundat, universitatea fiind templul de
formare iar profesorii mei, modele de dezvoltare.
Carierea mea didactică va sta sub jurisdicția valorilor creștinești, mereu meditând
la proverbul biblic (Prov 22:6) citat mai sus.

Viziune
Concepția mea despre educație se fundamentează pe cunoașterea adevărului prin
experiența individualizată a elevului/studentului. Militez pentru o educație diferită de
principiile conservatoare restrictive, asumarea valorilor să se realizeze printr-un proces
creator și activ, iar cunoșțințele dobîndite, de părțile implicate în proces, să nu lipsite de

7
plasticitate și să poată fi utilizate în mod real. Exercițiul pedagogic aplicat va reprezintă
o sinteză creștină între idealul social, care vizează tipul de societate proiectat pe termen
lung, şi idealul psihologic, care vizează tipul de calitate superioară a personalităţii
umane. Consider primordial dreptul fiecărui elev/student de ași putea dezvolta
individualitatea, proces la care profesorul reprezintă doar un facilitator fără funcție
directivă acaparantă. Toate aceste idei se pot răsfrânge și asupra formării profesorului
de către elevii/studenții pe care îi instruiește (învățarea în ambele sensuri profesor-
elev/student dar și elev/student-profesor).

STADIUL DEZIDERAT

Obiectivele proiectului personal

Ținând cont că obiectivele proiectului trebuie să îndeplinească o serie de
caracteristici (să fie realiste, mobilizatoare, comprehensibile, stimulatoare) îmi propun
să devin un profesor bun urmând pașii următori:
Obiectiv general: Ocuparea unui loc de muncă în sistemul educațional
preuniversitar/universitar, începând din anul școlar 2020-2021.
Obiectiv strategic 1: Obținerea la examenul de Titularizarea, sesiunea iulie 2020, a
minim 85% din punctaj;
obiectiv strategic 2: Obținerea statutului de profesor în sistemul preuniversitar
începând cu anul școlar septembrie 2020-2021;
Obiectiv strategic 3: Promovarea tuturor examenelor programate de Facultatea de
Psihologie și Științe ale Educației, master Politici și management în educație, în
sesiunile de evaluare din perioada februarie 2020-iunie 2021, cu media rezultatelor mai
mare de 90-95% din punctaj.
Obiectiv strategic 4: Promovarea examenului de disertație din sesiunea iulie 2021 cu
punctaj încadrabil între 95-100% din punctajul maxim;
Obiectiv strategic 5: Dobândirea statutului de doctorand al Facultății de Psihologie
și Științe ale Educației prin semnare contractului de studii în sesiunea de admitere la
studii doctorale – începând cu septembrie 2022.

MODALITĂȚI DE OBȚINERE A STADIULUI DEZIDERAT

Planuri operaționale de acțiune pentru îndeplinirea obiectivelor

8
 Pentru a îndeplini obiectivele propuse anterior voi acționa prin îndeplinirea tuturor
condițiilor posibile de îndeplinire a acestora. Pentru realizarea obiectivelor strategice 1
am stabilit următorul traseu strategic și set de acțiuni:

1. Pregătirea examenului de Titularizare prin informarea cu privire la Metodologia–

cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul
preuniversitar în anul şcolar 2020-2021, publicată la 12.11.2019;
2. studierea cu atenție a bibliografiei examenului de Titularizare și atribuirea a 20
ore de studiu individual/săptămână pentru asimilarea informațiilor propuse;
3. respectarea termenelor din calendarul de examen, pregătirea documentației
necesare și înscrierea propriu-zisă la examenul de Titularizare din 15 iulie 2020;
(termenele vor fi repartizate în funcție de etapele examenului: pregătirea dosarului,
înscrierea la examen, susținerea inspecției speciale, a probei scrise, depunerea
eventualelor contestații, consultarea notei finale și repartizarea teritorială din iulie
2020);
4. Stabilirea de întâlniri cu persoane cheie care ar putea aduce claritate în demersul
de a susține acest examen; voi apela la doamna profesor Fulvina Blînda (profesor de
religie romano-catolică, metodist ISJ Iași) dar și la prof. Pr. Petru Tamaș (profesor de
teologie la Liceul Teoretic ”Vasile Lupu”Iași, Inspector şcolar diecezan și teritorial de
Iaşi). Mă bazez pe aceste 2 resurse umane de mare valoare deoarece am legat prietenii,
d.mna profesor a supervizat practica pedagogică din timpul facultății, iar pe pr. Tamaș
l-am consultat de multe ori în chestiuni de pedagogie a religiei și în plus provenim din
aceeași comunitate natală;
5. susținerea în data de 15 iulie anul curent a examenului organizat de Ministerul
Educației pentru mișcarea personalului didactic și obținerea unui punctaj de minim
85% din punctajul maxim, la examenul de Titularizare din 15 iulie 2020;

Pentru realizarea obiectivului strategic 2, voi respecta următorul plan de acțiune,

în vederea obținerii unui post de profesor preuniversitar:

6. prezentarea la procesul de repartizare profesională conform locurilor disponibile

din școli, pe raza județului Iași, în perioada 29-31 iulie 2020;
7. obținerea a minim1/2 normă didactică pentru anul școlar 2020-2021;
8. îndeplinirea tuturor formalităților legislative de după acest proces și prezentarea
la instituția unde am primit repartiție;
9. semnarea contractului individual de muncă începând cu 1 septembrie 2020 pe o
perioadă determinată sau nedeterminată, conform locului obținut;

Pentru realizarea obiectivului strategic 3, voi respecta următorii pași de acțiune:

9
 10. participarea la minim 75% din totalul cursurilor și 85%din totalul
seminariilor propuse în planul de învățământ al masteratului ”Politici și management
în educație1”, în perioada februarie-iulie 2020, respectiv octombrie 2020-iulie 2021;
11.studiu intens (5-10 ore/săptămână) a materialelor propuse de cadrele
universitare în timpul cursurilor și seminariilor;
12. respectarea protocoalelor propuse de Ministerul Sănătății și de O.M.S
pentru stabilitate psihică și emoțională prin momente de destindere, relaxare,
socializare; acestea sunt necesare pentru un tonus general bun și evitarea
suprasolicitării;
13. lectura recreativă și petrecerea fiecărei duminici din intervalul propus de
proiectul de față, fără a mă ocupa de probleme profesionale; ziua de respiro este
necesară pentru refacerea homeostaziei (sistemică și psihică);
14. promovabilitate 100% în sesiunile de examinare academică organizare de
facultate, în perioada 2020-2021;
15. mă voi prezenta conform orarului la cursuri și seminarii, în perioada
anului universitar 2020-2021;
16. voi realiza toate teme, proiectele sau prezentările ce îmi vor fi cerute de
profesori, împărțind timpul în perioade de studiu activ;
17.voi respecta programul sesiunilor de examinare, voi susține toate examenele la
timpul cuvenit și promovabilitatea va fi de 100%;
18. mă voi obliga să respect datoriile ce derivă din contractul de studiu, în
timpul prestabilit (taxe școlare, îndatoriri morale și umane);

Obiectivul strategic 4, va fi pilotat astfel:

19. stabilirea temei de cercetare a disertației, a metodelor de lucru și a
coordonatorului;
20. doar după o cercetare proprie amănunțită voi solicita o programare de
consultare la domnul profesor Constantin Cucoș; în cazul unui răspuns pozitiv la
invitația de coordonare a lucrării mele, împreună cu domnul profesor voi alege tema
finală de cercetare;
21. realizarea lucrării de dizertație, sub coordonarea prof.universitar
Constantin Cucoș, în conformitate cu metodologia propusă, în perioada februarie 2020-
mai 2021;
22. In perioada februarie –martie voi realiza parte de analiza a documentelor
care mă ajută la stabilirea cadrului actual al ipotezei de lucru;
23. La sfârșitul lunii martie voi înainte coordonatorului un prin cadru
schematic al lucrării și voi stabili metoda de cercetare aplicată, metodă care va îndeplini
cu succes probarea ipotezelor;
24. În perioada marte 2020-martie 2021 vor fi implementate: metoda de
cercetare cu subetapele ei, pregătirea materialelor, stabilirea subiecților studiului,
1
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Iași

10
pilotarea instrumentului de lucru, culegerea datelor,analiza datelor, interpretare și
formularea ideilor finale;
25. finalizarea cu succes a lucrării de disertație până la data de 30.05.2021;
26. Înscrierea și susținerea examenului va respecta metodologia stabilită de
U.A.I.C Iași;
27. promovarea cu minim 85-90% din punctajul maxim a examenului de
disertație;
28. îndeplinirea 100% a formalităților legislative pentru finalizarea studiilor,
conform calendarului propus pentru sesiunea 2021;

Obiectiv strategic 5 va avea următoarele acțiuni:

29. elaborarea,în perioada mai 2020-mai 2021, a documentelor personale și a
celor menționate ca fiind necesare participării la concursul de admitere la doctorat în
sesiunea septembrie 2021;
30. în cursul semestrului 2 al anului universitar 2019-2020 voi analiza
potențialii coordonatori de doctorat, voi studia bibliografia propusă de aceștia și voi
delimita clar domeniile mele de interes și domeniile de studiu a coordonatorilor;
31. după stabilirea celor 2-3 potențiali coordonatori, voi încerca să stabilesc
întâlniri cu fiecare pentru a le propune o colaborare viitoare. la momentul acesta doresc
să întreprind activitate academică sub atenta supraveghere a unuia dintre: prof. univ.
dr. habil. Carmen Mihaela Creţu, prof. univ. dr. habil. dhc Constantin Cucoş sau conf.
univ. dr. habil. Nicoleta Laura Popa. (nu mă feresc să îmi declar admirația pentru
domnul profesor cucoș, fiind un atent analizator al muncii de cercetare a acestuia; aș fi
profund recunoscător dacă aș deveni doctorand al dânsului);
32. printre criteriile de admitere la doctorat există și necesitatea de a
demonstra printr-un certificat recunoscut mondial, cunoașterea unei limbi de circulație
internațională. acesta îmi lipsește la momentul acesta astfel că voi contracta servicii
autorizate pentru a-l obține, în perioada mai 2020-septembrie 2021;
33. voi consulta și respecta cu atenție calendarul susținerii examenului de
admitere din septembrie 2021;
34. înscrierea și susținerea examenului;
35. semnarea contractului de studii doctorale;
36. odată cu începerea programului de studiu al școlii doctorale voi respecta
programul cursurilor dar și voi lucra la cercetarea temei de doctorat

Indicatorii finali de îndeplinire a obiectivelor sunt:

Obiectiv 1 – nota la examenul de Titularizare mai mare 8,5;

11
 Obiectiv 2 - statutul de profesor în învățământul preuniversitar, obținut odată cu
semnarea contractului de muncă încheiat cu școala unde voi fi repartizat;

Obiectiv 3 – clasare în primele 3 poziții ale clasamentului final al fiecărui semestru

cu media generală mai mare de 9.5;
- menținerea statutului de bursier inegralist;

Obiectiv 4 - statutul de doctorand în domeniul Științe ale Educației;

Obiectiv 5 – statutul de doctorand depășirea temerilor cu privire la formarea
profesională, prin mentorat și sprijin din partea cadrelor competente;

12
 Timp de îndeplinire a obiectivelor:
2020 2021 2022 2023 2024 2025

T2

T2

T2

T2

T2

T2
T3

T3

T3

T3

T3

T3
T1

T1

T1

T1

T1

T1
Obiectiv
1

Obiectiv
2

Obiectiv
3

Obiectiv
4

Obiectiv
5

13
 Analiza S.W.O.T a proiectului personal:
Puncte tari: Puncte slabe:
 predispunerea la suprasolicitare;
 rezultate personale academice bune și foarte bune;
 domenii variate de expertiză (medicină umană- științe
 modulul psihopedagogic nivel II care permite predarea la
sociale- teologie – educație);
clasele XI-XII nu este finalizat;
 perfecționism în realizarea sarcinilor de lucru;
 dorința de a învăța continuu respectiv plăcerea de îmbogățire  lipsa unui grup de suport pentru debutul profesional ;
permanentă a cunoștințelor;
 certificări profesionale obținute (formator, competențe
antreprenoriale, competențe lingvistice);
 disponibilitate spre detașare teritorială
 resurse financiare proprii pentru momentele de debut ale
proiectului;
 starea de celibat crește timpul alocat activităților academice și
profesionale;
 în urma completării Chestionarului valoric propus de doamna
prof. Romaniuc a reieșit că principala mea valoare este ”plăcerea de a
învăța” continuu și neîncetat – caracteristică definitorie pentru un
profesor
Oportunități Amenințări
 Numărul mic de elevi conduce spre o educație  Număr mic de elevi romano-catolici în județul Iași;
individualizată;  Legislația în domeniu este în continuă schimbare;
 Locurile de muncă în educație și cercetare sunt stabile;  Natalitate în scădere;
 Regiunea N-E este în plină dezvoltare socio-econimică;  Numărul celor care aleg să studieze în universități a scăzut în
ultimii ani;
 Oportunități de parteneriate educaționale cu țări U.E și non-
 Fonduri bugetare scăzute pentru domeniul cercetării;
U.E;  Decizia de desființare a ISE (prin OUG nr. 68/06.11.2019) și de
 Resurse informaționale nelimitate; organizare a unei noi instituții (Centrul Național de Politici și Evaluare
 Posibilitatea de a accesa fonduri nerambursabile în domeniul în Educație), prin comasare cu Centrul Național de Evaluare și
cercetării educaționale; Examinare;

14
 Program operațional de dezvoltare a bazei material-informaționale
Planul a fost conceput pentru fortificarea oportunităților și pentru suținerea
obicetivelor din punct de vedere a resurselor necesare.
Îndeplinirea obiectivelor va necesita și o pregătire academică corespunzătoare.
Fiind un tip convergent ca stil de învățare, caracteristică identificată în urma completării
chestionarului Stilurilor de învățare (Kolb), am nevoie permanentă de studiu din surse
sigure, care să îmi ofere informații schematizat, coerent și logic. Pe lângă participarea
activă la toate programele academice și a celor profesionale, activitatea mea va trebui să
aibă și o serie de acțiuni de pregătire și studiu personal. Astfel voi avea nevoie să consult
materiale de studiu. Voi avea în vedere:
- menținerea statutului de abonat al Bibliotecii Centrale Universitare ” Mihai
Eminescu” din Iași. Folosindu-mă de serviciile gratuite ale instituției voi avea acces la o
multitudine de materiale informaționale ce vor desăvârși activitatea mea academică.
Abonamentul valid îmi permite accesul la toate filialele bibliotecii ceea ce va spori
numărul materialelor;
- menținerea statutului de abonat al Bibliotecii Academiei Române – filiala Iași.
Voi avea acces la toate documentele bibliotecii, costul permisului fiind gratuit;
- achiziționarea din fonduri proprii a materialelor de studiu necesare studiului;
- împrumutarea materialelor din bibliotecile personale a tuturor celor din rețeaua
socială;
- participarea la conferințe gratuite sau nu, unde, de cele mai multe ori,
organizatorii pun la dispoziție materiale;
- accesarea de pe dispozitivele electronice din patrimoniul U.A.I.C a site-urilor
revistelor de specialitate, de unde voi putea procura materiale puse la dispoziție doar
utilizatorilor specializați;
- posibile contractări de credite pentru nevoi personale pentru achiziționarea de
resurse.
- utilizarea dispozitivelor media și a internetului;

Program operațional de atragere a resurselor financiare

Am realizat planul pentru minimizarea amenințărilor.
Pentru a putea realiza obiectivele propuse, voi avea nevoie și de susținere financiară.
Pentru aceasta voi întreprinde următoarele acțiuni și voi avea în vedere următoarele
forme de finanțare:
- menținerea statutului de bursier integralist;
- accesarea bursei de studiu a Școlii doctorale;
- salariul primit prin semnarea contractului individual de lucru cu școala unde voi
fi repartizat în urma îndeplinirii obiectivului 2;
- donații din partea familiei;

15
 - accesarea burselor de studiu ale universităților din străinătate;
- venituri (fără caracter lunar) obținute din activitatea într-o societate MLM;
- împrumuturi bancare;

Program operațional de dezvoltare a relațiilor comunitare

Pentru a adăuga puncte tari la analiza S.W.O.T dar și pentru a minimiza efectele
punctelor slabe am realizat acest plan.
În implicarea mea cultural organizațională mă focusez spre stabilitate, încercând
mereu să respect punctual fiecare procedură, fapt demonstrat și de rezultatele la
Chestionarul de management în conflict (Quinn). Mă manifest conform tipologiei
”coordonatorului” având înclinații spre o cultură organizațională orientată spre control
intern. Pentru rolul ”coordonatorului, Quinn este de părere că sunt un lider de
încredere, care își ține cuvântul și creează structuri ( alți autori spun: Luthans și
Lokwood sunt de părere că acest tip de lider ia decizii, rezolvă probele li
disciplinează/pedepsește iar Yuki spune că evident coordonează și stabilește
soluționarea problemelor). După cum menționam anterior, succesul împotriva
abandonului academic este reprezentat de dezvoltarea unei rețele de sprijin moral și
uman. Pentru acest lucru voi avea în vedere:
- implicarea activă în toate activitățile școlii unde voi activa;
- implicarea activă în îndeplinirea cu succes a sarcinilor ce derivă din statutul de
student masterand/ doctorand;
- implicarea în comunitatea academică/profesională/ religioasă locală prin
participarea la conferințe, întâlniri, lansări de carte sau de proiecte, voluntariat,
adeziunea la organizații sociale și religioase;
- organizarea clubului de mentorat pentru elevii de ani terminali a liceelor din zona
Iasi, împreună cu parteneri academici/ financiari;
Pentru o mai bună comunicare cu toți colegii, profesorii universitari sau chiar cu
viitorii elevi, voi încerca să respect și să pun în practică ”cei 5 C ai unei comunicări
eficiente și a managementului integrat”: convingere, claritate,
capacitate,coaliție,cultură. Voi acționa doar conform capacităților mele, având mereu
în gând respectarea idealului educațional și formării de convingeri, printr-o claritate a
informațiilor comunicate și a atitudinii demne de cultura de care aparțin, manifestând
totodată coaliție cu cei dornici să mă înțeleagă!

Plan de analiză a managementului școlii, al colectivului de catedră și al

clasei
Activitatea mea ca profesor în mediul preuniversitar, inițial, și mai apoi în mediu
universitar, ține foarte mult de stilul de management educațional și leadership ales.
Folosindu-mă de oportunitățile mediului extern, voi adapta stilul de predare în funcție
de situație.

16
 Pentru aceasta voi avea în vedere:
- diversificarea, creşterea calităţii si eficienţei ofertei educaţionale prin cooperare
interdisciplinară a cadrelor didactice a școlii unde voi activa;
- optimizarea procesului de predare/învăţare prin grupuri de analiză a profesorilor
pentru o uniformizare a curriculumului ;
- creșterea calității procesului educațional și a rezultatelor obținute prin motivarea
permanentă a elevului, dar și prin participarea la cursuri de formare a profesorilor;
- administrarea eficientă a resurselor materiale şi financiare ale şcolii;
- identificarea de noi surse de autofinanţare în vederea îmbunătăţirii bazei
materiale a şcolii;
- optimizarea managementului formării continue în concordanţă cu strategia
naţională;
- dezvoltarea competenţelor metodologice ale cadrelor didactice prin analiza
atentă a cadrului legislativ național;
- creşterea sprijinului pentru dezvoltarea personală a elevilor prin identificarea
pericolelor la care sunt supuși (din partea familiei, a școlii, a grupului din care fac
parte).

Plan operațional de leadership situațional

La momentul actual am nevoie de un plan de leadership aplicabil la clasă sau în
cooperarea cu studenții și profesorii universității. Conform celor prezentate de doamna
prof. Romaniuc Liliana la curs, fiecare din noi ne aflăm, în funcție de competențe și
nivelul de implicare, în anumite nivele situaționale (D1, D2, D3, D4); fiecărui nivel îi
corespunde un anumit stil de leadership. Eu ca viitor profesor va trebui să identific
nivelul situațional la care se află colectivul de elevi/studenți și să aleg stilul de
leadership potrivit. Dacă la nivelul clasei identific niveluri diferite voi aplica stiluri
diferite de leadership, individualizat fiecăruia în parte.
Pentru a înțelege de ce avem nevoie de diversele tipuri de leadership, Ken
Blanchard împarte dezvoltarea omului într-un anumit domeniu în patru niveluri
diferite:
 D1 - competențe scăzute, motivație ridicată - o persoană aflată la început de drum
care nu are informațiile necesare, nu știe de unde să apuce învățatul, în schimb își
dorește foarte tare să se dezvolte și să învețe, să devină competent în domeniul
respectiv.
 D2  - competențe medii/scăzute și motivație scăzută - la al doilea nivel, persoana
în cauză își dă seama de complexitatea domeniului/taskului. Neavând competențe
ridicate îi scade motivația. Este momentul când începe să înțeleagă ce presupune și încă
nu vede cum ar putea el/ea să facă respectivele lucruri.
 D3 - competențe crescute și motivație scăzută sau variabilă. Persoana în cauză își
dezvoltă competențele, dar încă nu are încrederea că el/ea poate duce la final acest task.

17
  D4 - competențe crescute și motivație crescută. În acest ultim nivel de dezvoltare,
persoana în cauză și știe, și vrea, și poate, este independentă într-un anumit domeniu.
Corespunzătoare acestor patru niveluri de dezvoltare ale individului, Blanchard
identifică patru stiluri diferite de a-l conduce și ajuta pe acesta la îndeplinirea sarcinilor.
 S1 - directiv - acest stil presupune darea indicațiilor precise despre ce ar trebui o
persoană să facă pentru a îndeplini o anumită sarcină. Se potrivește foarte bine
persoanelor aflate la nivelul D1, deoarece aceștia nu știu de unde să apuce sarcina și au
nevoie de indicații exacte.
 S2 - îndrumător - acest tip ascultă cum își dorește cel în cauză să rezolve sarcina
și îl/o ajută să aleagă calea cea mai bună. Se potrivește foarte bine nivelului D2, unde
persoana are nevoie îndrumare, neavând încă toate competențele necesare.
 S3 - încurajator - încurajează în mod constant pe cei din grija lui, neimplicându-
se prea mult în luarea deciziilor despre cum ar trebui rezolvată sarcina. Ascultă și dă
încurajări. Acest stil se potrivește nivelului D3, unde persoana are toate competențele
necesare îndeplinirii obiectivelor, lipsindu-i doar motivația sau încrederea.
 S4 - delegativ- acest stil de leadership doar împarte sarcinile, lăsând în grija celui
responsabil toate alegerile. El/ea nu se implică și nu este interesată de detaliile de
implementare a taskurilor, doar de rezultatul acestora. Se potrivește ultimului nivel de
dezvoltare, D4, care știe și cum și ce trebuie să facă și este suficient de motivat pe cont
propriu.
Teoria leadershipului situațional spune că, pentru a fi eficient ca lider sau mentor,
trebuie să pot identifica la ce nivel se află persoana pe care o ajut și să folosesc stilul
corespunzător, deoarece degeaba încurajez o persoană care se afla la primul nivel de
dezvoltare, căci aceasta nu va ști cu ce să înceapă. Persoanelor de pe acest nivel trebuie
să le dam indicații exacte cu privire la ce să facă.
Dintre instrumentele practice de lucru, o parte sugerate și de doamna profesor, voi
alege în activitatea mea următoarele:
1. Analiza situației
Îmi voi da seama despre stadiul de dezvoltare prin simpla analiză a situației: 
 A mai făcut această persoană vreo sarcină similară?
 Are experiență relevantă pentru acest task?
 Are cunoștințele necesare pentru rezolvarea sarcinii?
 Are inițiativă?
 Care sunt competențele persoanei în cauză?
2. Limbajul folosit
Fiecare nivel de dezvoltare are un limbaj specific, prin care cel în cauză își
exprimă nivelul, temerile și nevoile.

D1:
Îmi dai, te rog, un exemplu?

18
 Facem, dar cum să încep?

D2:
Am mai făcut acest fel de task, știu cum să îl fac.
Am făcut ceva asemănător, voi încerca.

D3:
Știu cam ce am de făcut, dar poți, te rog, să mă ajuți?
Nu știu dacă mă voi descurca.
Poți să te uiți peste ce am făcut, să verifici?
Ai câteva minute astăzi să mă ajuți?

D4:
S-a făcut.
Îți trimit un raport cu activitatea către finalul intervalului.
Am un plan cum să rezolv sarcina aceasta.
E în regulă, totul e sub control.

3. Ajustarea stilului folosit 

După ce am identificat corect nivelul de dezvoltare al echipei sau al individului, va
trebui să ajustez abordarea corespunzător. Tabelul următor prezintă stilul cel mai
potrivit pentru fiecare nivel de dezvoltare:

Pentru fiecare stil instrumentele folosite sunt diferite, astfel:

S1:
Dă indicații precise, clarificând fiecare aspect al procesului.
Pune termene clare, pentru fiecare etapă.
Stabilește mecanisme de evaluare și follow-up.

S2:
Ascultă feedbackul primit de la cei pe care îi coordonezi.

19
 Ajustează procesul în funcție de feedbackul primit.
Clarifică pentru toți membrii echipei obiectivele finale.

S3:
Stabilește obiectivul final.
Lasă mai mult echipa sau individul să aleagă calea și metodologia.
Cere echipei să stabilească modul de evaluare a rezultatelor.
Încurajează membrii echipei, oferind suport

S4:
Transmite clar viziunea a ceea ce dorești să obții.
Lasă libertate membrilor echipei să aleagă cum vor să atingă obiectivul

În fiecare etapă de dezvoltare, într-un anumit domeniu, voi avea alte nevoi. Cu cât
eu care coordonez învățarea/sarcinile, vin în întâmpinarea acestor nevoi, cu atât
procesul va fi mai de succes. Evident eu, în rolul de masterand, viitor doctorand, am
nevoie ca profesorul să îmi ofere un anumit tip de leadership.
Dacă aleg abordarea potrivită pentru fiecare persoană sau echipă pe care le
coordonez, am cele mai mari șanse să obținem rezultatele dorite, deoarece, nu doar ofer
membrilor echipei suportul de care au ei nevoie, dar le ofer și încrederea necesară
pentru a crește și a se dezvolta.
Realitatea mă poziționează foarte aproape de D2, și voi avea nevoie de un lider care
să mă coordoneze folosind acțiuni din S2 și chiar S3.
Un alt chestionar – chestionarul pentru autodiagnosticarea stilului managerial
adaptare după Serge Alecian, Dominic Foucher – m-a ajutat să descopăr că sunt, după
aprecierea personală, un lider tip organizator (punctaj maxim la această tipologie). Prin
natura mea cred cu tărie în virtuțile organizației sau în cazul meu a clasei de
elevi/studenți, clarific regulile de funcționare din interiorul echipei, deleg sarcini și
stabilesc tipul de control. Formalizez ceea ce trebuie luat ca regulă și le utilizez pentru a
conduce la obținerea rezultatelor. Conform tipologiei am un grad crescut de eficacitate
managerială, eficiența managerială se bazează pe un stil clar identificat și am un grad
crescut de estompare managerială deoarece în primele 4 stiluri ce mă caracterizează,
conform punctajului obținut (organizator, întreprinzător, realist și participativ), nu
există nici un stil ineficace. Voi încerca să fructific acest comportament și să minimizez
efectele stilurilor ineficace, prezente totuși în mică măsură în anumite situații.

20
Plan operațional de alternative la obiectivele proiectului
Ca în oricare domeniu, fiecare acțiune este supusă riscului. Iau în considerare
analiza P.E.S.T.E, și încerc să nu mă las ispitit de aspectele pozitive ci să văd în aspectele
negative tocmai un eventual eșec al anumitor obiective. Astfel propun următoarele
alternative operaționale:

Obiectiv Alterativă în caz de neîndeplinire a

obiectivului

Obiectiv strategic 1: Obținerea la Participarea la concursuri de suplinitori

examenul de Titularizarea, sesiunea iulie
2020, a minim 85% din punctaj;
din sesiunea septembrie 2020- datorită dublei
specializări sunt pregătit academic pentru a
preda și alte materii decât socio umane
(formarea medicală mi-a oferit cunoștințe de
biologie, chimie, fizică, educație tehnologică
iar formarea teologală cunoștințe de cultură
civică, artă, muzică);

obiectiv strategic 2: Obținerea statutului Obținerea statutului de

de profesor în sistemul preuniversitar suplinitor/necalificat în sistemul
începând cu anul școlar septembrie 2020- preuniversitar începând cu anul școlar
2021; septembrie 2020-2021 - există un grad ridicat
de lipsa personal mai ales în mediul rural;

Obiectiv strategic 3: Promovarea tuturor Nu consider că acest obiectiv se supune

examenelor programate de Facultatea de unui risc care ar putea periclita îndeplinirea
Psihologie și Științe ale Educației, master lui;
Politici și management în educație, în sesiunile
de evaluare din perioada februarie 2020-iunie
2021, cu media rezultatelor mai mare de 90-
95% din punctaj.

Obiectiv strategic 4: Promovarea În caz că lucrarea de disertație nu

examenului de disertație din sesiunea iulie
2021 cu punctaj încadrabil între 90-100% din
punctajul maxim;
întrunește cerințele necesare obținerii
punctajului propus, va obține un punctaj
apropiat, și voi încerca să compensez prin alte
calități la examenul de admitere la studii
doctorale (o temă de cercetare de actualitate,
un profesor coordonator excelent);

Obiectiv strategic 5: Dobândirea statutului În cazul în care nu voi ocupa un loc în

de doctorand al Facultății de Psihologie și cadrul Școlii doctorale U.A.I.C, voi opta pentru

21
Științe ale Educației prin semnare contractului prezentarea la concursul de admitere din alte
de studii în sesiunea de admitere la studii centre universitare naționale ( Bacău, Suceava,
doctorale – începând cu septembrie 2022. Cluj, Oradea, Brașov).

Plan operațional de control-evaluare-monitorizare planului de dezvoltare

Începând din februarie 202, odată cu demararea planului, voi fi nevoit trimestrial să
stabilesc calitatea și integritatea parcursului și a îndeplinirii obiectivelor. Controlul
trimestrial va fi completat și de acțiuni de verificare în momentele când voi considera
necesar. Controlul îl consider necesar pentru a preveni eventualele situații de criză și
disfuncționalități, protejând integritatea motivațională și favorizând performanța în
cadrul activităților viitoare. Evaluarea constituie un mijloc de formare a unei
reprezentări corecte asupra acțiunilor și evenimentelor trecute și prezente, pentru a
susține și a facilita deciziile asupra acțiunilor viitoare ori pentru adoptarea deciziilor la
nivel de plan operațional propuse de mine pentru realizarea obiectivului general. Prin
procesul de monitorizare voi încerca să adun informații pe parcursul derulării
activităților stabilite de planurile operaționale; aceste informații îmi vor servi ca suport
pentru implementarea următoarelor activități dar și pentru evaluarea parcursului.
Ca instrument de lucru pentru acest plan voi folosi autoevaluarea sau în cazul
activităților care cer moderare sau facilitarea evaluării voi folosi autoevaluarea asistată.
În activitatea de control (autoevaluare) voi urmări 3 cerințe de bază:

1. îndeplinirea standardelor și așteptărilor – procentul de îndeplinire a obiectivelor

strategice, ca încadrare în timpi, resurse, dimensiunea ”ecologică” (cât au avut de suferit
alte aspecte ale vieții);
2. monitorizarea rezultatelor și evaluare performanțelor în conformitate cu
standardele stabilite anterior - dacă indicatorii finali, pentru fiecare obiectiv strategic,
au fost îndepliniți;
3. elaborarea acțiunilor corective atunci când standardele nu stunt atinse sau voi
anticipa că nu le voi atinge – activarea planului de alternative;

Voi apela la autoevaluare asistată (de directorul școlii unde voi lucra, profesorii
din universitate, profesorul coordonator al lucrării de disertație/doctorat) datorită
următoarelor aspecte:

- pentru ca autoevaluarea să nu devină un simplu exercițiu administrativ;

- pentru a nu face un efort speculativ, fără legătură cu realitatea ți contextul în care
organizația își desfășoară activitatea;

22
 - evaluarea să nu fie aplicată mecanic, fără a face legătura cu realitatea și contextul
general și operațional strategic ;
- deoarece trebuie să nu uit că îndeplinirea obiectivelor ține și de efectul indirect al
anumitor protagoniști externi planului;
- acțiunea de evaluare să aibă un nivel scăzut de subiectivitate și să crească nivelul
de transparență și obiectivitate;

În concluzie, planul de dezvoltare personală, încearcă să aducă în lumea fizică o

serie de năzuințe și vise, să armonizeze viața personală și cea personală și să facă din
omul prezent cu temeri, provocări și dorințe, un om cu mai puține temeri, cu mai multe
provocări cărora să le facă față cu succes și cu mai puține dorințe de împlinit. Planul
poate nu e îndeajuns de perfect dar reprezintă următorii 5 ani din viața mea!

23
Bibliografie
Biblia (2017) Alois Bulai, Eduard Patrașcu (trad), Iași, Editura Sapientia
Bush, T. (2015). Leadership și management educațional. Teorii și practici actuale.
Iași, Editura Polirom
Cândea, D., Cândea, R. (1996), Comunicarea managerială. Concepte - deprinderi -
strategie, Editura Expert, București.
Cândea, D., Cândea, R. (1998), Comunicarea managerialii aplicata, Editura Expert,
București.
Gherguț, A. (2007). Management general și strategic în educație. Ghid practic.
Iași, Editura Polirom.
Goleman D. (2006) Inteligența emoțională, București, Editura Curtea veche;
Iosifescu, S. (2000a), Elemente de management strategic și proiectare, Editura
Corint, București.
Maxwell J. (2008) Cele 15 legi supreme ale dezvoltării personale. București,
Editura Almatea.
Robbins M. (2012) Nimic nu se schimbă până nu te schimbi, București, Editura Fly
you.
Sharma R. (2007) Lider fără funcție, București;

Respectând caracterul personal al planului, bibliografia prezentată, nu poate fi

catalogată de nivel înalt academic (doar unele lucrări prezintă această caracteristică)
dar pentru mine reprezintă un sprijin real în conceperea documentului.

24