Analiza rezultatelor examenului de simulare a probei de bacalaureat

E.a – Limba și literatura română

An școlar 2013-2014

I. Introducere

În data de 3 martie 2014, a avut loc simularea examenului de bacalaureat, proba E.a –
Limba și literatura română. În simularea acestei probe au fost antrenate 8 clase din cadrul
Liceului Teoretic „I. Agârbiceanu” Jibou – 4 clase de a XI-a și 4 de a XII-a, dintre care, pe
fiecare nivel, 3 clase aparțin profilului real și o clasă profilului umanist. Au participat în total
236 de elevi, înregistrându-se doar un absent. Proba s-a desfășurat în parametri normali,
neînregistrându-se niciun incident care să necesite vreo excludere din examen.

II. Rezultate pe nivel de clase și profiluri

În urma rezultatelor primite pe data de 14 martie 2014, situația pe categorii de note

arată
în modul următor:

Clasa 1- 2- 3- 4- 5- 6- 7- 8- 9- 10 Total
1,99 2,99 3,99 4,99 5,99 6,99 7,99 8,99 9,99 elevi
XI real 0 1 17 23 19 12 10 5 3 0 90
XI uman 0 0 1 5 11 13 0 0 0 0 30
XII real 1 3 6 9 14 13 12 11 17 0 86
XII uman 0 0 1 0 8 5 4 1 11 0 30
TOTAL 1 4 25 37 52 43 26 17 31 0 236

[1]
 O scurtă interpretare a situației per total relevă mai câteva aspecte:
 Nu au existat note de 10, ceea ce scoate în evidență că au fost create și respectate
condițiile riguroase ale unui examen de bacalaureat în adevăratul sens al cuvântului;
 Notele claselor de a XII-a sunt mai mari decât celor de a XI-a, drept urmare se observă
o mai mare preocupare legată de examenul de bacalaureat din partea celor din clasele
terminale;
 Cele mai multe note se regăsesc în intervalul 5 – 5,99 ca medie generală a acestei
probe;
 Clasele de a XI-a, profil real, au înregistrat cele mai slabe rezultate;

 Clasa a XI-a, profil umanist, nu a avut note peste 7, având și puține note sub 5:

[2]
 Clasele de a XII-a, profil real, au avut note distribuite aproape egal în toate categoriile
de note:

 Clasa a XII-a, profil umanist, a avut cea mai bună medie, 12 note situându-se în
intervalul 8-9,99:

[3]
  Mediile pe nivel/specializare/clasă arată astfel:

NIVEL PROFIL MEDIE CLASE SPECIALIZARE MEDIA PE

CLASĂ
A Matematică - Informatică 6,09
REAL 5,38 B Chimie - Biologie 5,39
XI C Chimie – Biologie 4,68
UMANIST 5,64 D Filologie 5,64
A Matematică - Informatică 6,94
REAL 6,64 B Chimie – Biologie 7,72
XII C Chimie – Biologie 5,27
UMANIST 7,44 D Filologie 7,74

Se observă că mediile mai mari se regăsesc la profilul umanist, diferind și numărul de

ore de limbă și literatură română la clasă pe parcursul celor patru ani de liceu față de numărul
de ore de la clasele cu profil real. De asemenea, se observă că mediile pe clasă descresc de la
clasele cu specializare matematică-informatică (A) spre clasele cu profil chimie-biologie (C).
Excepție face clasa XII B care are o medie apropiată de clasa XII D, medie mai mare decât
clasa XII A. În cazul acestor comparații, trebuie să ținem cont și de tipul subiectului primit de
clasele de profil real, respectiv umanist.

III. Analiza cauzelor care au dus la înregistrarea acestor rezultate

Se impune, încă de la început, precizarea faptului că, deși media rezultatelor simulării
probei E.a este mică (6,27), media claselor care vor susține în curând examenul de bacalaureat
(clasele de a XII-a) este de 7,04. Avem și note bune și foarte bune la aceste clase, rezultate
care ne fac încrezători în vederea examenului ce urmează.
Pentru preciza câteva dintre cauzele ce au dus la rezultatele mai sus menționate, se
impune a diferenția cele două niveluri de clase: a XI-a și a XII-a.
În cazul claselor de a XI-a, putem nota câteva dintre cauzele rezultatelor slabe:
 Lipsa de seriozitate a abordării subiectelor, din moment ce nota primită nu era
consemnată în catalog și nici nu era făcută publică;
 Inconsistența procesului de pregătire, acesta fiind unul discontinuu și lipsit de
substanță. Mulți dintre elevi învață doar atunci când știu că vor fi evaluați la clasă;
 În multe cazuri, carențele de la clasă se reflectă și în calitatea lucrării și nota primită;
 Starea de autosuficiență a elevilor cu note/medii mari la clasă – aceștia au neglijat o
recapitulare a materiei din anii anteriori;
 Formularea destul de nepotrivită a subiectului 3, aceasta nefiind în concordanță cu
programa școlară (corectă era abordarea unui text dramatic, nu neapărat a unei
comedii);
 Insuficiența timpului alocat acestor tipuri de itemi – materia prea încărcată nu mai lasă
loc exersării tipurilor de subiect 1 și 2;

[4]
  Dezinteresul unor elevi față de procesul educativ în general asociat cu ezitarea
profesorului de a aplica măsuri de corectare: corijenție și/sau repetenție;
 Dezinteresul aproape total vizavi de lectură și încercarea elevilor de a o substitui cu
rezumate „de pe net”;
 Deficiențe legate de stilul de învățare;
 Parțialul dezinteres al părinților legat de activitatea copiilor lor la clasă;
 Modelele negative promovate de societate, analfabetismul devenit exemplu;
 Alte cauze, multe dintre ele legate de condițiile de mediu în care trăiesc elevii,
lipsurile materiale, lipsa unor modele de viață și a unor persoane care să îi sprijine în
cazul în care părinții nu îi încurajează să urmeze o carieră.

În ceea ce privește situația claselor de a XII-a, cauzele rezultatelor slabe obținute se

regăsesc printre cele menționate mai sus, doar că în acest stadiu, ele au devenit cronice:
 Lipsa de orizont în ceea ce privește o viitoare carieră;
 Slaba pregătire individuală, uneori redusă la 0;
 Lipsa de preocupare vizavi de lectură, studiu și ore de curs;
 Lacune în exprimare, ortografie și cunoștințe care au ajuns la stadiul de obișnuință, în
ciuda încercărilor de corijare din partea profesorului;
 Punerea pe prim-plan a altor lucruri din viața privată, etc.

IV. Măsuri vizate în remedierea rezultatelor obținute la simulare

Din fericire, clasele de a XI-a au mai multe timp la dispoziției pentru a încerca să
remedieze deficiențele înregistrate cu ocazia acestui examen de simulare. Măsurile ce se
impun pentru elevii clasei a XI-a sunt legate de :
 O mai bună colaborare între diriginte – profesor de specialitate – părinte, astfel încât
părintele să fie pus în temă în legătură cu progresul/regresul elevului la disciplina
limba și literatura română;
 Elaborarea testelor pe tipul testelor de bacalaureat (măsură ce s-a pus în practică încă
din clasa a IX-a );
 O mai bună verificare a lecturii obligatorii din partea profesorului și a părintelui;
 Teme mai consistente pe tipul de subiecte de bacalaureat;
 O evaluare la intervale mai scurte și de o dificultate mai crescută;
 O mai mare pondere acordată predării diferențiate;
 Verificarea mai deasă a temelor;
 O mai mare importanță acordată portofoliului elevilor;
 Pondere mai mare acordată evaluării de progres.

În ceea ce privește clasele de a –XII-a, putem spune că măsuri de remediere au fost

inițiate încă de la începutul semestrului I, profesorii de limbă și literatură română fiind
conștienți că mulți dintre elevi au nevoie de o muncă suplimentară.
Așadar, încă de la începutul anului școlar 2013-201, profesorii și-au stabilit un orar de
consultații, lucrează la clasă pe variante de bacalaureat din anii precedenți și recapitulează
materia anilor IX-XII. Rezultatele înregistrate la simulare scoate în evidență că, pentru o mare
parte dintre elevii din clasele terminale, aceste măsuri nu au niciun efect, aceștia nefiind
interesați să progreseze, dezinteresul venind, de multe ori, din sânul familiei.

[5]
 Alte măsuri de remediere care s-ar impune în speranța că vor avea efect și asupra
elevilor mult prea dezinteresați sunt:
 O mai bună legătură cu părinții la insistența dirigintelui clasei; astfel părinții vor putea
urmări mai îndeaproape situația copiilor lor;
 Implicarea acestor elevi în recapitularea de la clasă – scoaterea la tablă pentru a
rezolva subiecte cu itemi de bacalaureat;
 Redactarea de către profesori a unor schițe pentru subiectul 3 al examenului de
bacalaureat;
 O mai mare atenție acordată celor care au deficiențe, prin stimularea interesului
acestora la clasă, la nevoie și prin note în catalog;
 Încercarea de a-i convinge că au nevoie de un exercițiu în plus pentru a-și îmbunătăți
situația;
 Verificarea mai îndeaproape a temelor de casă – variante și tipuri de subiecte;
 Măsuri mai dure de remediere (corijenței și/repetenție, în cazul în care elevul/elevii nu
doresc să își remedieze situația – vorbind de cei care nu au luat nici măcar nota 5 la
simulare, iar la clasă dau dovadă de total dezinteres

V. Concluzii

Suntem conștienți că rezultatele elevilor noștri ne reprezintă ca dascăli și că prin notele

primite la examenul de simulare putem să ne autoevaluăm cu privire la eficiența activităților
desfășurate la clasă. De asemenea, suntem conștienți că responsabilitatea noastră devine mai
mare pe an ce trece și pe măsură ce responsabilitatea altor factori scade, însă nu putem să nu
remarcăm faptul că „povestea” este mereu aceeași – există elevi cu rezultate bune și foarte
bune, cei care învață și există elevi care dau dovadă de aceeași lipsă de preocupare vizavi de
școală și de ceea ce reprezintă ea pe durata celor patru ani de liceu.
Din păcate „examenul maturității”, așa cum este numit bacalaureatul, scoate în
evidență, cu fiecare an, tot mai puțini elevi maturi. De aceea, această analiză este menită a
trage un semnal de alarmă, ca în fiecare an, că există o categorie de mijloc, elevi cu probleme
care au nevoie de ajutorul nostru, iar responsabilitatea noastră este să facem tot posibilul să îi
ajutăm să recupereze ceea ce au pierdut din motive diverse.

Responsabilul comisiei de catedră,

Prof. Chiș-Dan Liviu

[6]
[7]