Aux-Fabricarea Produselor Din Lemn X Panouri Stratificate Si A?

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
PROGRAMUL Phare TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01
Auxiliar curricular
Clasa a - X- a
DOMENIUL: Fabricarea produselor din lemn

CALIFICAREA: Lucrător în fabricarea produselor semifinite din lemn
NIVELUL : 1
MODULUL : Panouri stratificate şi aglomerate din lemn
2005
AUTOR: Prof. dr. ing. Grigorescu Andrei – Grup Şcolar Forestier Curtea de
Argeş
CONSULTANŢĂ :
Prof. Dana Stroie – expert CNDIPT

Prof. ing. Neacşu Felicia – expert local
Modulul III. Panouri stratificate şi aglomerate din lemn
Cuprins
Introducere……………………………………………………… …………………………3
I Materiale de referinţă
1. Competenţe vizate şi obiective urmărite………………………………………………....5

2. Fişa de descriere a activităţii………………..………………………………….…….…..6
3. Fişa de progres şcolar…………………………...……………………..……………….…7
4. Cuvinte cheie ce se vor întâlni la parcurgerea acestui modul …………….……… …7
5. Glosar de termeni……..…………………………………...………………………….……9
6. Fişe conspect………………….…--………………………………………………………10
6.1. Fişa 1 - UC20, C1 – Materii prime şi materiale utilizate la fabricarea
plăcilor din aşchii de lemn şi a plăcilor din fibre de lemn ……………… …...10
6.2. Fişa 2 - UC20, C1 – Utilaje folosite la pregătirea materiei prime pentru
fabricarea PAL ului şi PFL ului…………………………… .…………… … ……11
6.3. Fişa 3 - UC20, C2 – Recunoaşte produsele obţinute din aşchii de
lemn………………………………………………………………………… … ...12
6.4. Fişa 4 - UC20, C3 – Recunoaşte produsele obţinute din fibre de lemn …… 13
6.5. Fişa 5. - UC20, C4 – Descrie fluxul tehnologic la fabricarea plăcilor
din aşchii de lemn ……………………………………………..………….. …..14
6.6. Fişa 6. - UC20, C5 - Descrie fluxul tehnologic la fabricarea plăcilor
din fibre de lemn ……………………………………..……….……………… ..15
6.7. Fişa 7 – UC21, C2 – Utilizează metodele de fasonat……….…………..……. 16
6.8. Fişa 8 – UC21, C3 – Recunoaşte operaţii din tehnologiile de fabricare a
furnirelor ………………………………………………………………… …….. 17
6.9. Fişa 9. – UC21, C4 – Descrie fluxul tehnologic de fabricare a placajului .... 18
6.10. Fişa 10. – UC21, C5 – Descrie fluxul tehnologic de fabricare a panelului. ... 19
7. Proiect de lecţie………………………………………………………………………. …. 20
8. Plan de lecţie…………………………………………………………………..……..…… 21
8.1 Plan de lecţie – model de lucru 1 …………………………..………………….…. 21
8.2 Plan de lecţie – model de lucru 2 ………………………………...…………… ...23
9. Folii retroproiectoare ……………………………………………………..…………… ….24
9.1. Folie retroproiectoare 1 ..…………………………………………………………..24
9,2 Folie retroproiectoare 2 ..………………………………………………………….24
9.3. Folie retroproiectoare 3 ..………………………………………………………….25
9.4. Folie retroproiectoare 4 ……………………………………………………..…..…26
10. Sugestii pentru creşterea eficienţei învăţării şi evaluării elevilor ( care
cuprind şi elevi cu cerinţe educaţionale speciale ) ………………………………...27
11. Sugestii cu privire la procesul de predare / învăţare …………...………………….. 27
12. Importanţa întocmirii unui portofoliu ………………………………...………..………30
II Activităţi pentru elevi
1. Exerciţii……………………………………...…………………………..…………………..31
1.1. Exerciţii – UC20, C1……………………………………………………..…… 31
1.2. Exerciţii – UC20, C2………………………………………..…………………...34
1.3. Exerciţii – UC20, C3………………………………………..…………….……..35
1.4 Exerciţii UC20,C4……………………………………………………………. 37
Domeniul: Fabricarea produselor din lemn Pag. 1
Calificarea: Lucrător în fabricarea produselor semifinite din lemn
1.5 Exerciţii – UC20……………………………………..…………………….……38
1.6. Exerciţii – UC21,C1…………………………………………………….……….40
1.7. Exerciţii – UC21, C2…………………………………………………....……….42
1.8. Exerciţii – UC21, C3…………………………………………………………….43
1.9 Exerciţii – UC21, ………………………………………………………………..44
III. Soluţiile exerciţiilor propuse ……………………………………………… .……...49
IV Site – uri utile……………….…………..………………………………….……………51
V. Bibliografie ……………………………………...…………………………………… .51

1. Introducere
Acest ghid este destinat profesorilor de specialitate şi maiştrilor care predau la
Şcoala de Arte şi Meserii, în domeniul Fabricarea produselor din lemn, nivelul I de
calificare – lucrător în fabricarea produselor semifinite din lemn, clasa a X a, precum si
elevilor acestora.
Prin calificările de la nivelul I, elevii trebuie să dobândească suficiente abilităţi şi
cunoştinţe iniţiale care le va permite să-şi continue pregătirea la nivelul II sau să îşi
găsească un loc de muncă.
Ghidul este structurat pe modulul Panouri stratificate şi aglomerate din lemn
iar în cadrul acestui modul sunt tratate cele două unităţi de competenţă cu o parte din
competenţele componente. Materialul constituie un îndrumar atât pentru elaborarea şi
rezolvarea diferitelor exerciţii de evaluare cât şi pentru pregătirea profesorului de
specialitate în vederea desfăşurării unei activităţi didactice de calitate. În prima parte,
veţi găsi enumerate criteriile de performanţă pe care trebuie să le atingeţi după
parcurgerea programei prevăzute la unitatea de competenţă tratată. De asemenea sunt
incluse o serie de materiale de învăţare, precum:
• proiecte de lecţie
• plan de lecţie
• folii transparente
• structuri de conţinut accesibil pentru elevi – abordare diferenţiată
Partea a doua conţine exemple de exerciţii şi teste cu soluţiile de rezolvare
anexate, activităţi teoretice şi practice, activităţi în perechi, în grup, activităţi care
vizează diferite stiluri de învăţare. Toate acestea au menirea să ajute în aprofundarea şi
verificarea celor învăţate de elevi.
Sarcinile de lucru sunt propuse în ordine crescătoare de dificultate iar rezolvarea
acestora se va face sub îndrumarea profesorului sau maistrului în funcţie de nivelul de
cunoştinţe la care a ajuns fiecare elev.
Trebuie să obţineţi informaţii din surse bibliografice de specialitate şi să
îndepliniţi anumite activităţi la intervale regulate de timp.
Scopul adaptării metodelor de predare la elevii cu cerinţe educaţionale speciale,
este de a facilita profesorilor să îmbunătăţească abilităţile de scriere (inclusiv
desenare), citire şi calcul, şi să vină în întâmpinarea nevoilor individuale.
Procedura de completare - poate fi o metodă care să corespundă anumitor elevi.
Este de fapt o umplere de spaţii. Dumneavoastră îndepărtaţi anumite cuvinte – cheie
(cam unul din şapte) dintr-o parte a unui text, cerându-i elevului să completeze cuvintele
lipsă. Completarea spaţiilor goale, poate avea şi forma unui grafic ale cărui părţi trebuie
identificate.
Glosar de curs - deoarece, predarea disciplinelor tehnice implică utilizarea unui
vocabular specializat, ar fi util ca elevii să aibă un dicţionar/glosar propriu în caietul sau
portofoliul lor, întocmit de dumneavoastră. S-ar rezolva astfel şi problema ortografierii.
Suportul de curs - este foarte util elevilor care nu pot reţine o prezentare orală de
lungă durată. Înmânaţi-le aceste note elevilor înainte de curs. Ele trebuie să fie cât mai
simplu de citit, prezentate într-o formă adecvată, folosind spaţii mari şi caractere de
litere suficiente de mari.
Îmbunătăţirea abilităţilor de citire - responsabilitatea îmbunătăţirii abilităţilor de
citire revine tuturor profesorilor. Capacitatea acestor elevi de a lucra cu termeni
specializaţi şi limbaj tehnic, trebuie să devină o preocupare de bază.

Succesiunea - La studierea unei activităţi care se împarte pe etape, amestecaţi
diferitele etape şi cereţi elevilor să le aranjeze în ordinea corectă.
Lucrul pe grupe - activând în grupe mici îi ajută să îşi aplice cunoştinţele în ritm
propriu şi să se inspire observând metodele folosite de colegi. Situaţia este mai puţin
intimidantă decât atunci când se lucrează cu întreg colectivul.
Vă propunem utilizarea unor metode active/ interactive: demonstraţia,
problematizare, conversaţia, etc. Probele practice trebuie să demonstreze că elevul
este capabil să aplice cunoştinţele cerute conform criteriilor de performanţă şi a
precizărilor din condiţiile de aplicabilitate.
Accesul fiecărui elev în laborator la identificarea şi analiza materiilor prime şi în
fabricile de PAL, PFL , furnire, placaj sau panel (pe timpul practicii) pentru identificarea
şi cunoaşterea utilajelor şi a operaţiilor este esenţial pentru ca elevii să execute sarcinile
de lucru. Nu uitaţi să demonstraţi elevilor cum se execută o identificare sau o sarcină
înainte să-i puneţi s-o execute sau s-o aplice.
Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din SPP. Pentru obţinerea certificatului

de calificare este necesară validarea integrală a competenţelor conform cerinţelor
de validare din SPP.
Foarte important !
- Înainte de a trece la rezolvarea exerciţiilor şi/sau a activităţilor propuse, citiţi cu
atenţie sau explicaţi elevilor sarcinile de lucru
- Trebuie să adaptăm practicile de predare şi evaluare la cerinţele educaţionale
speciale ale elevilor
- Asiguraţi-vă că practicile folosite ţin cont de nevoile speciale ale elevului la nivel
individual.
- Oferiţi sprijin elevilor ori de câte ori este nevoie, în rezolvarea sarcinilor
- Evaluarea trebuie să ofere fiecărui elev şansa de a reuşi
- Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor rezolvate de către elevi şi a activităţilor
desfăşurate şi va evalua progresul realizat
- Toate aceste materiale vor ajuta în întocmirea unui portofoliu al elevului

II. Materiale de referinţă
1. Competenţe vizate şi obiective

Competenţa Obiective
(la final elevii vor fi capabili să:)
U.C.1: Comunicare si numeraţie
1.4 Utilizează limbajul - asocieze operaţiile şi utilajele într-o fabrică de placaj,
specific de specialitate utilizând în descriere termenii tehnici ;
- prezinte utilajele de bază din fabrica de placaj şi să
completeze documentele simple de specialitate
U.C. 20: Valorificarea resturilor de fabricaţie în plăci
20.1 Identifică materia - precizeze materiile prime utilizate la fabricarea PAL-ului şi
primă utilizată la PFL-ului
fabricarea plăcilor din - enumere operaţiile de pregătire a materiilor prime
aşchii şi fibre de lemn - identifice utilajele folosite la pregătirea materiilor prime
20.2 Recunoaşte - identifice tipurile de plăci din aşchii de lemn
produsele obţinute din - descrie principalele proprietăţi a plăcilor din aşchii de lemn
aşchii de lemn - precizeze domeniile de utilizare a plăcilor din aşchii de lemn
20.3 Recunoaşte - identifice tipurile de plăci din fibre de lemn
produsele obţinute din - descrie principalele proprietăţi ale plăcilor din fibre de lemn
fibre de lemn - precizeze domeniile de utilizare a plăcilor din fibre de lemn
20.4 Descrie fluxul - identifice operaţiile din fluxul tehnologic de fabricare a plăcilor
tehnologic de fabricare din aşchii de lemn
a plăcilor din aşchii de - precizeze, pentru fiecare operaţie din fluxul tehnologic,
lemn instalaţiile şi utilajele necesare
20.5 Descrie fluxul - identifice operaţiile din fluxul tehnologic de fabricare a plăcilor
tehnologic de fabricare din fibre de lemn
a plăcilor din fibre de - precizeze, pentru fiecare operaţie din fluxul tehnologic,
lemn instalaţiile şi utilajele necesare
U.C. 21: Asamblarea furnirelor în panouri
21.1 Identifică materia - recunoască furnirele tehnice şi estetice
primă la fabricarea - descrie procedeele de obţinere a furnirelor
panourilor stratificate
21.2 Utilizează - identifice metodele de fasonare a buştenilor
metodele de fasonare a - aleagă metoda de fasonare
buştenilor - recunoască utilajele folosite pentru fasonarea buştenilor
21.3 Recunoaşte - identifice operaţiile din fluxul tehnologic de fabricare a
operaţiile şi utilajele din furnirelor estetice
tehnologiile de fabricare - identifice operaţiile din fluxul tehnologic de fabricare a
a furnirelor furnirelor tehnice
21.4 Descrie fluxul - identifice succesiunea operaţiilor fluxului tehnologic de
tehnologic de fabricare fabricare a placajului
a placajului - asocieze operaţia cu utilajul necesar
- descrie instalaţiile de bază din tehnologia de fabricare a
placajului
21.5 Descrie fluxul - identifice succesiunea operaţiilor fluxului tehnologic de
tehnologic de fabricare fabricare a panelului
a panelului - asocieze operaţia cu utilajul necesar
- deservească linia de formare a miezului
2. Fişa de descriere a activităţii

Tabelul următor prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Panouri stratificate
şi aglomerate din lemn. El vă va fi de folos în momentul încheierii tuturor exerciţiilor
în procesul de autoevaluare a activităţii dumneavoastră.
Competenţa Exerciţiul
Sarcina Subiectul Realizat
de lucru
Unitatea de competenţă 20:Valorificarea resturilor de fabricaţie în plăci
20.1 Identifică materia 1, 12 - Recunoaşterea materiilor prime
primă utilizată la 2, 13 a,b,c, Descrierea operaţiilor de pregătire
fabricarea plăcilor din a materiei prime
aşchii şi fibre de lemn 3 a Identificarea materiilor prime
b Identifică utilajele necesare
4 , 11 , 12 Identificarea materiilor prime
20.2 Recunoaşte 5 - Identificarea criteriilor de
produsele obţinute din clasificare şi a proprietăţilor
aşchii de lemn 6 - Recunoaşte produselor obţinute şi
7 - domeniile de utilizare
Descrierea proprietăţilor
20.3 Recunoaşte 8 - Descrierea principalelor proprietăţi
produsele obţinute din şi domeniile de utilizare
fibre de lemn Recunoaşterea produselor
9 a, b, c
20.4 Descrie fluxul de 10 a, b Identificarea principalelor operaţii
fabricare a PAL ului 13 - şi utilajele necesare
Unitatea de competenţă 21: Asamblarea furnirelor în panouri
21.1 Identifică materia 14 - Identificarea criteriilor de
primă utilizată la clasificare şi a procedeelor de
fabricarea panourilor obţinere
stratificate 15 - Recunoaşte furnirele tehnice şi
estetice
16 - Descrierea procedeelor de
obţinere a furnirelor
21.2 Utilizează 17 a Identifică metode şi alege utilaje
metodele de fasonare b Alege metodele de fasonare
a buştenilor 22 a Identificarea metodelor de
fasonare a buştenilor
21.3 Recunoaşte 18. - Identificarea operaţiilor din fluxul
operaţiile şi utilajele 22 b de fabricare
din tehnologiile de 19, 20 - Identificarea fluxului tehnologic şi
fabricare a furnirelor 22 c, d a operaţiilor
21.4 Descrie fluxul de 21 - Identificarea operaţiilor din flux
fabricare a placajului 22 e Asociere şi descriere utilaje
21.5 Descrie fluxul 22 e Identificarea operaţiilor din flux
tehnologic de 23 Identifică şi asociază operaţii
fabricare a panelului

3. Fişa de progres şcolar
Modulul: Panouri stratificate şi aglomerate din lemn

Numele elevului: …………………………
Profesor: …………………………………
Competenţe tehnice urmărite Lucrări Evaluarea Abilităţi Evaluare

efectuate B S NS de bază B S NS
Unitatea de competenta 20:Valorificarea resturilor de fabricaţie în plăci
20.1 Identifică materia primă
utilizată la fabricarea plăcilor din
aşchii şi fibre de lemn
20.2 Recunoaşte produsele
obţinute din aşchii de lemn
20.3 Recunoaşte produsele
obţinute din fibre de lemn
20.4 Descrie fluxul tehnologic de
fabricare a plăcilor din aşchii de
lemn
fabricare a plăcilor din fibre de
lemn
Unitatea de competenţă 21: Asamblarea furnirelor în panouri
21.1 Identifică materia primă
utilizată la fabricarea panourilor
stratificate
21.2 Utilizează metodele de
fasonare a buştenilor
21.3 Recunoaşte operaţiile şi
utilajele din tehnologiile de
fabricare a furnirelor
fabricare a placajului
fabricare a panelului

4. Cuvinte cheie
Densitate - cifră care indică valoarea raportului dintre masa şi volumul unui
produs, exprimat în g-cm3.
Derulare – tăierea de pe suprafaţa butucului, ce se roteşte în jurul axei sale
centrică geometrice, a unei foi continue (furnir) de grosime uniformă, cu
ajutorul unui cuţit având muchia tăietoare paralelă cu axa de
rotaţie.
Derulare - tăierea de pe suprafaţa butucului, ce se roteşte în jurul unei axe
excentrică paralelă cu axa geometrică, a unei foi continue (furnir) de grosime
uniformă, cu ajutorul unui cuţit având muchia tăietoare paralelă cu
axa de rotaţie şi care se deplasează continuu spre aceasta cu o
distanţă egală cu grosimea furnirului la fiecare rotaţie a butucului.
Finisare - un grup de operaţii (şlefuire, aplicare de materiale peliculogene
sau de altă natură) prin care se protejează şi ridică valoarea
estetică a suprafeţelor panourilor stratificate.
Flux – direcţia de mişcare a materiei prime şi a materialelor care vor fi
tehnologic transformate cu ajutorul utilajelor şi instalaţiilor în produse finale.
Furnire – semifabricate din lemn sub formă de foi subţiri, obţinute prin
tehnice derulare şi care se utilizează la fabricarea produselor stratificate
sau a altor produse.
Furnire - semifabricate din lemn sub formă de foi subţiri, obţinute prin
estetice tăiere plană, derulare excentrică sau conică a lemnului rotund,
destinate acoperirii panourilor de mobilier. şi care se utilizează la
fabricarea produselor stratificate sau a altor produse.
Înnobilare – înfrumuseţare, ridicarea valorii estetice a suprafeţelor prin
acoperire cu diferite materiale (melamină, email, şpaclu).
Instalaţii - instalaţii care determină capacitatea unei secţii sau performanţa
de bază unui proces tehnologic.
Lemn – produs alcătuit dintr-un număr oarecare de foi de furnir, încleiate
stratificat cu răşini fenolice şi presate sub influenţa temperaturii şi presiunii.
Operaţii – lucrări de transformări succesive a materiei prime în elemente cu
forma, dimensiunea dorită.
Panel - produse sub formă de placă, formate prin încleierea unui miez de
şipci de lemn şi placat cu furnire tehnice pe feţe.
PAL – plăci din aşchii de lemn – produse sub formă de placă, realizate
prin presarea la cald a lemnului mărunţit sub formă de aşchii,
încleiate cu adezivi sintetici.
PFL – plăci din fibre de lemn – produse sub formă de placă, realizate
prin presarea la cald a lemnului mărunţit sub formă de fibre,
încleiate cu adezivi sintetici.
Placaj – produse sub formă de placă, realizate prin presarea şi încleierea
la cald a unui număr impar de foi de furnir.
Presare – aplicare unei presiuni asupra unor materiale, sub influenţa
temperaturii, cu ajutorul unor instalaţii speciale numite prese.
Proces de - totalitatea operaţiilor prin care materia primă este transformată în produs
fabricaţie finit.
Proces - face pare din procesul de fabricaţie şi reprezintă operaţiile care se
tehnologic execută cu aceeaşi categorie de utilaje având ca scop modificarea
dimensiunilor, formei sau calităţii materiei prime.
Rezistenţă – forţa cu care se opune un material la acţiunea unui corp străin

care tinde să-i modifice forma, dimensiunile sau să pătrundă în
masa sa.
Secţionare – tăierea după un plan perpendicular pe axa longitudinală a
buşteni buştenilor, la o anumită distanţă de capete.
Tratare – introducerea materiei prime într-un mediu cu apă caldă sau abur
termică supraîncălzit.
Uscare – eliminarea cu ajutorul căldurii a umidităţii din lemn.
5. Glosar de termeni
Butuc – buştean retezat şi secţionat la o anumită lungime (în funcţie de
mărimea utilajului de debitat furnire)
Calote – partea semirotundă, laterală, obţinută prin ferăstruirea
(fasonarea) lemnului rotund după un plan longitudinal paralele cu
axa butucului.
Centrare butuci – identificarea axei cilindrului, cu diametrul maxim, ce poate fi
înscris în butuc şi suprapunerea acesteia cu axa de rotaţie
Croire furnire – tăiere longitudinală sau transversală a foilor de furnir.
Covor de aşchii - strat de aşchii aflat pe o suprafaţă şi care urmează a fi presat.
Documente de – fişe, tabele, diagrame, certificate de calitate privind anumite
specialitate operaţii sau grupe de operaţii(cantităţi, parametrii, date
calendaristice, valori) care se completează de o persoană.
Domenii de – categorii de activităţi în care se utilizează panourile stratificate.
utilizare
Identifică – determină un anumit tip de produs dintr-un grup mai mare de
produse (materiale, utilaje, instalaţii).
Însilozare – depozitare în camere, containere, silozuri de construcţie
specială pentru a asigura un stoc de rezervă.
Linie de formare – o succesiune de utilaje, instalaţii şi locuri de muncă care asigură
a miezului transformarea lemnului masiv sub formă de cherestea în şipci de
lemn şi alăturarea acestora sub formă de placă.
Maşini de tocat – utilaje care transformă lemnul masiv prin tăiere în aşchii de
diferite dimensiuni.
Materii prime - materiale de bază care participă la realizarea unui produs.
Prese mono- – prese cu două platane (un singur etaj, spaţiu de presare).
etajate
Prismă – lemn rotund ferăstruit (fasonat) pe patru feţe, sub formă pătrată
sau dreptunghiulară în secţiune.
Rămăşiţe – resturi de la prelucrarea cherestelei sau a altor produse din
lemn, prin retezări, secţionări sau spintecări.
Rumeguş – resturi de la debitarea buştenilor sau a cherestelei cu pânze
dinţate, sub formă de elemente paralelipipedice de mici
dimensiuni.
Sferturi - lemn rotund spintecat în patru, după două planuri
perpendiculare ce trec prin axa acestuia.
Talaş – resturi de la rindeluirea elementelor de lemn, sub bormă de
aşchii late, subţiri, lungi uneori spiralate.
Succesiune – înlănţuire, una după alta.

6. Fişe conspect
6.1. Fişa 1. UC 20, C 1 - Materii prime utilizate la fabricarea

PAL - ului şi PFL- ului
- din aşchii Specii de lemn

de lemn - lemn rotund şi -răşinoase(molid,
despicat (lobde) pin, brad, duglas,
- crăci, larice, etc.),
Materia
- rămăşiţe (capete - foioase (fag,
primă
de buşteni, carpen, stejar,
utilizată la
rămăşiţe de plop, arţar,
fabricarea
cherestea, role de frasin, gorun,
plăcilor
la derulare, fâşii mesteacăn,
de furnir) paltin. ulm, anin,
- aşchii, talaş etc.),
- din fibre - diferite specii
de lemn exotice.
- specia cea mai utilizată este fagul

- la fabricarea PFL moi(poroase) se utilizează numai lemnul de răşinoase (brad,
molid)
- la fabricarea PAL ului materia primă o constituie numai lemnul de foioase
lemnul de tei, anin şi stejar se utilizează mai puţin, în anumite proporţii
Operaţii de pregătire a materiei prime
Descărca- Cojire Tratare Secţionare Tocare

Depozitar
re din e în stive, termică
mijloace sau vrac
de (grămadă) Tocătură şi rumeguş
transport
Sortare Însilozare
Debitare aşchii pentru PAL
tocătură tocătură
Defibrarea pentru PFL

6.2. Fişa 2. UC 20, C 1 - Utilaje folosite la pregătirea materiilor prime
pentru fabricarea PAL – ului şi PFL – ului
Mijloace şi - automacarale, autoâncărcătoare,

instalaţii folosite tractoare cu remorci, transportoare cu
în depozit bandă, instalaţii de transport pneumatic
- maşini de cojit tip CAMBIO – prin tăiere

Cojirea lemnului - maşini de cojit cu tambur rotativ – prin
frecare
- maşina de cojit cu transportor elevator
cu pinteni – prin frecare
- maşina hidraulică de cojit
Tratare termică - camere de tratare termică

- bazine de tratare termică
Secţionare - ferăstraie circulare de secţionat

- ferăstraie panglică de secţionat
Tocarea lemnului - maşini de tocat cu disc port - cuţit

- maşini de tocat cu cilindru port - cuţit
.
Schema de funcţionare a aşchietorului cu tambur portcuţit
1 – batiu; 2 – rotor cu cuţite; 3 – lanţuri de avans; 4 – transportor de
alimentare; 5 – transportor de stocare.

6.3. Fişa 3. UC 20, C 2 - Recunoaşte produsele obţinute din aşchii de
lemn
Utilizare - de interior: mobilier, pardoseli, duşumele, pereţi

despărţitori, căptuşeli, lambriuri, cofraje,
- de exterior: vagoane, nave, etc.
Mod de presare - normale – presate perpendicular pe feţe
- extrudate – presate paralel cu feţele – cu goluri
- fără goluri
Clasificare
După structura - unistratificate omogene; unistratificat structurate ;
plăcii în secţiune tristratificat omogene; tristratificat structurate
După structura - cu feţe normale; cu feţe fine ; cu feţe extrafine
aşchiilor de feţe
După modul de - neşlefuite; şlefuite; furniruite; placate; înnobilate
finisare
După modul de - hidrofugate; ignifugate; antiseptizate
tratare
După gradul de - uşoare - ρ < o,40 g/ cm3
densificare - semigrele - ρ = 0,40 – 0,60 g/ cm3
- grele ρ > o,80 g/ cm3
Grosimi - normale 4, 6, 8, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 19, 22,
25, 30, 40, 50, 60
- extrudate 10, 15, 18, 21, iar cele cu goluri 25, 37,
52
Formate - normale 3600x1630, 2500x1250, 1240x1220,
1830x1830
- extrudate 2500x1250, 2250x1250, 2240x1220,
1830x1830
Proprietăţi
Faţă de lemnul masiv
- mai omogene
- umflare şi contragere mai mică
- izolare termică mai bună
- proprietăţi mecanice superioare
- rezistenţa la încovoiere satică 0,10 – o,20 Mpa
- rezistenţa la smulgere cuie şi şuruburi 5,50 – 7,50 MPa
- rezistenţa la tracţiune perpendicular pe feţe 0,003- 0,005 MPa

6.4. Fişa 4. UC 20, C 3 - Recunoaşte produsele obţinute din fibre de
lemn
După - plăci fabricate prin procedeul umed – la care formarea

procedeul de covorului din pastă se realizează prin deshidratarea suspensiei
fabricaţie apoase de fibre, iar presarea se face cu site de deshidratare
- plăci fabricate prin procedeul uscat – la care formarea covorului
din pastă se realizează din fibre uscate în suspensie în aer, iar
presarea se face fără site de deshidratare
- plăci fabricate prin procedeul semiuscat – la care formarea
covorului din pastă se realizează din fibre uscate şi umezire
ulterioară a acestuia, iar presarea se face cu site de deshidratare
După - plăci moi (poroase) - ρ < o,35 g/ cm3
densitate - plăci semidure - ρ = o,35 – 0,8 g/ cm3
- plăci dure - ρ > o,80 g/ cm3
După - omogene – constituite dintr-un singur strat de fibre aşezate
structura unitar pe toată secţiunea plăcii
plăcii - stratificate – constituite dintr-un miez de fibre poroase şi din
unul sau două straturi exterioare de fibre
După specie - din lemn de răşinoase; din lemn de foioase; din răşinoase şi
foioase
După - standard; tratate termic; uleiate; antiseptizate; ignifugate
tratament
După - cu o faţă netedă; cu două feţe netede; cu desene în relief;
aspectul înnobilate; furniruite
feţelor plăcii
Utilizare - de uz general – mobilă, construcţii, ambalaje
- cu utilizări speciale – izolaţii termice, acustice, fonice, pentru
mediu umed
Dimensiuni -1 FN - gros – 2,5 3,2 4,0 5,0 6,0
- lungimi – 1830, 2140, 2440
- lăţimi – 1700
- 2 FN – gros - 3,2 4,0 5,0 6,0 8,0
- lungimi – 2750, 3050, 3350, 3660
- lăţimi - 1220
Proprietăţi Rezistenţele mecanice, umflarea şi contragerea, rezistenţele le
foc, la atacul ciupercilor şi insectelor - sunt mai bune decât la
lemnul masiv
- rezistenţa la încovoiere satică 0,30 – o,40 Mpa
- rezistenţa la tracţiune perpendicular pe feţe 0,001- 0,003 MPa

6.5. Fişa 5. UC 20, C 4 - Descrie fluxul tehnologic de fabricare a plăcilor
din aşchii de lemn
Uscarea
aşchiilor - reducerea umidităţii de la 30 – 60 % la 5 – 8 % pentru aşchii de feţe şi 3
– 5 % pentru aşchii de miez
- contact – uscător rotativ cu fascicul de ţevi prin care circulă apă
Uscare
încălzită la 1800 C şi 1 – 1,2 N/mm2
- convecţie – curenţi de aer cald şi gaze de ardere la temperatura
de 100 – 1050 C
- mecanică – cu ajutorul unor site care au o mişcare oscilatorie în
Sortare
plan orizontal
aşchii
- pneumatică – în curent de aer ascensional, Aşchiile uşoare sunt
transportate de aer iar cele grele cad
Însilozare - silozuri orizontale (50m3) cu un cântar automat la capătul de
evacuare. Cântarul stabileşte greutatea aşchiilor care este
transmisă la aparatul de comandă al pompelor de adeziv,
determinând corect dozarea adezivului pentru încleiere
- adeziv ureo - formaldehidic URELIT P , emulsie de parafină,
Încleiere întăritor, apă - se omogenizează amestecul Soluţia de adeziv se
pulverizează pe aşchii în interiorul unei maşini de încleiat ,
prevăzută cu un ax cu paletă care amestecă (agită) permanent
Formare -dozare aşchii încleiate – în funcţie de grosimea şi densitatea plăcii
covor - presărare – depunere uniformă pe lungimea şi lăţimea suprafeţei
de presărare – pneumatică
- mecanică
Secţionare
- cu ferăstraie circulare duble
covor
Pulverizare - se pulverizează cu apă covorul de aşchii pentru reducerea

apă timpului de presare
Presare - presare la rece – presă hidraulică monoetajată 0,6 – 0,8 N/mm2

covor - presare la cald – 1,2 – 1,8 N/mm2 , -140 – 150 0C , t= 7 – 15 min.
Condiţionare
- 4 – 7 zile, 200C, U = 8-10 %
Tăiere la
format - agregat de formatizat – două discuri pentru tăiere longitudinală
- un disc pentru tăiere transversală
Şlefuire - hârtie abrazivă granulaţie 30 – 120 în funcţie de starea suprafeţei
plăci - utilaje maşina de şlefuit cu cilindrii, maşina de şlefuit cu bandă lată
cu contact de sus sau de jos
Schema amplasării instalaţiilor de tocare,sortare şi însilozare

6.6. Fişa 6. UC 20, C 1 - Descrie fluxul tehnologic de fabricare a plăcilor
din fibre de lemn
Defibrarea
lemnului şi
rafinarea - desfacere pe cale mecanică a fibrelor din tocătura de lemn
pastei - se obţine o pastă din fibre, fascicule de fibre şi fibre rupte
- adeziv fenol - formaldehidic – răşină fenolică 25%, apă 75,

Pregătire sol de ac sulfuric, emulsie de parafină
chimicale - amestecare cu pasta de fibre
Formare - pe maşina de deshidratat cu sită

covor
- prese cu 25 – 26 etaje, T = 190 – 2000 C , t = 5,3 – 8

Presare ore
placă din I – 5,2 N/mm2, II – 0,8 – 1,3 N/mm2, III – 2,3 – 3,8
fibre de lemn N/mm2
Tratare - în camere speciale, T = 1600 C, t = 1 oră, răcire 15 –

termică 20 min
Umezire
Condiţionare - în camere speciale,
- umiditatea trebuie să crească de la 1% la 8 – 10%, T
= 65 – 68 0C , 24 de ore
Formatizare - Ferăstraie circulare duble sau agregate de

formatizat
Pentru fabricarea PFL moi (poroase) operaţiile sunt aceleaşi până la deshidratare
după care urmează direct uscarea la T = 145 – 1600C, în prese cu 12 etaje, până la
U = 1,3%.
Pentru fabricarea PFL prin procedeul uscat după defibrare se amestecă fibrele
uscate cu soluţia de adeziv şi cu materialul de hidrofugare, apoi se usucă
amesteculşi se formează covorul la fel ca la procedeul umed. Presarea se face în
prese speciale cu 22 etaje, la o presiune de 7 N/mm2, T = 1180 – 2200 C ( specii
moi) şi 230 – 2600C (specii tari) t = 120 – 160 sec.

6.7. Fişa 7. UC 21, C 2 - Utilizează metodele de fasonare
- operaţia de tăiere a butucului, prin care se stabileşte planul de

debitare în raport cu direcţia fibrelor, a inelelor anuale şi a razelor
Fasonare medulare, în vederea obţinerii de furnire cu desene diferite
(tangente, radiale sau semiradiale) şi se obţin piese cu suprafaţă
plană, care le asigură stabilitate în timpul tăierii.
- a - pe patru feţe : - se aplică la debitarea lemnului de nuc, cireş, păr, paltin,

mesteacăn, tei, plop, salcie, anin şi la fag în vederea creşterii producţiei de furnire de
calitate superioară prin debitarea succesivă pe patru feţe.
AVANTAJE: productivitate mare, la apariţia unor defecte se poate schimba planul de
tăiere, lăţime medie destul de mare a fâşiilor de furnir
- b - în jumătăţi: - se aplică la debitarea lemnului de frasin, ulm, fag (cu inimă roşie
puţină) şi mai ales stejar.
AVANTAJE: scurtare ciclu plastifiere, se reduce formarea crăpăturilor la capete, se
asigură menţinerea culorii naturale
- c - în sferturi: - numai în cazul când este necesară producerea unor furnire pe care
să apară zone lucioase reprezentate de raze medulare. Se practică la buştenii din
specii exotice cu diametre mai mari de 60 cm.
- d - în segmenţi: - când se urmăreşte obţinerea unei cantităţi mari de furnire radiale şi

se aplică în cazul prelucrării unor buşteni exotici cu diametre foarte mari,
- conduce la pierderi mari şi se preferă debitarea în calote.
ATENŢIE – alegerea corectă a sistemului de prismuire (fasonare) determină încadrarea

în norme de consum, obţinerea unor furnire radiale , de calitate superioară.
Pentru derulare excentrică, butucii se fasonează în sferturi sau calote

speciale
Fasonarea se execută cu FERĂSTRAIE PANGLICĂ ORIZONTALE

6.8. Fişa 8. UC 21, C 3 - Recunoaşte operaţiile din tehnologiile de
Operaţii pentru obţinerea furnirelor estetice
- Tăiere în butuci, în cazul în care depăşesc în lungime

deschiderea utilajelor de prelucrare sau prezintă defecte
Secţionare naturale care influenţează procesul de tăiere.
buşteni - lungimi : 2,6: 3,32; 4m.
- se utilizează ferăstraie mecanice cu lanţ portative sau fixe.
Tratare - procedee umede: - tratare higrotermică ( directă sau

termică indirectă)
- tratare hidreotermică
- procedee uscate : - încălzire în curenţi electrici de frecvenţă
normală sau de înaltă frecvenţă
Cojire şi Durata de tratare este în funcţie de temperatura din bazin,
curăţire Se execută după tratamentul termic şi se poate executa
manual sau mecanic. Se îndepărtează plăcuţele metalice
bătute în capete şi se cioplesc zonele cu crăpături şi cele fără
Detectare coajă pentru îndepărtarea impurităţilor
incluziuni
metalice Identificare cu detectoare speciale fixe sau mobile şi
îndepărtarea lor
Debitare - tăiere plană la maşina orizontală sau verticală
furnire - derulare excentrică sau derulare conică
estetice - tăiere cu unelte dinţate
- Umiditatea iniţială furnire 50–80 %; Umiditatea finală 10-15%.

Uscare - Uscare artificială ( cu aer cald, cu gaze de ardere, cu radiaţii
infraroşii, în CIF
Prelucrare - Uscătoare cu bandă şi duze
furnire - secţionare pachete( 12 ; 24 foi în ordinea debitării) cu
estetice foarfeca ghilotină
- calitativă – în clasele I ; II; III
Sortare
- furnirele sortate pe specii, calitate, dimensiuni se depozitează
Ambalare în stive de 10000 m2, înălţime de max 2m, acoperite cu hârtie.
- ambalare în colete de 0,6m3 (700 m2) între două grătare de
scânduri fixate prin cuie.

6.9. Fişa 9. UC 21, C 4 - Descrie fluxul tehnologic de fabricare a
placajului
- aplicare adeziv ureoformaldehidic sau

Încleierea
fenolformaldehidic, cu ajutorul maşinii de aplicat
furnirelor adeziv cu cilindru de aplicare şi cilindru de dozare
după care se formează pachetul.
- prese hidraulice multietajate PHT 15 ( temperatura

Presare de 100 – 1100 C, presiunea de 18 – 22 daN/cm2 şi
pachete durata de presare de 3 – 4 min (timp de priză) + 0,5
min x grosimea placajului.
Condiţionare În camere speciale până se ajunge la umiditatea finală

de 10 – 12 %.
Tăiere la
format Cu ferăstraie speciale de formatizat cu trei discuri
tăietoare.
Reparare - prin chituire sau aplicare de petice.

placaj cu
defecte
Şlefuire - cu maşini de şlefuit cu cilindrii sau maşini de şlefuit

cu bandă lată cu contact de sus sau de jos.
Sortare - conform STAS 1245 – 86.

placaj
- magazii special amenajate, uscate, în stive cu placaj

Depozitare
de aceleaşi dimensiuni şi calitate.

6.10 Fişa 10. UC 21, C 5 - Descrie fluxul tehnologic de fabricare a
panelului
Pregătirea miezului din şipci de cherestea

- secţionarea cherestelei – cu ferăstrău circular obişnuit,
- uscarea cherestelei – camere de uscare - U = 8 %,
- rindeluire cherestea – la maşina de rindeluit la grosime,
- debitare cherestea în şipci – ferăstrău circular ( lăţimea
şipcilor 13; 13,5; 16; 19,5;
- sortare şipci,
- asamblare şipci – una lângă alta pe lungime şi lăţime, în
pachete strânse cu cleme metalice,
- executare şanţuri pe lăţime pentru introducerea sforii
Aplicare adeziv Formare pachet

- adeziv ureeo - între două plăci de aluminiu cu
formaldehidic aplicat la foi de furnir cu grosime de 3 sau
maşina de aplicat cu 4 mm.
cilindrii
Presare pachet Condiţionare

- prese hidraulice, 100 – 1100C, - parţială –8 ore,
12 daN/cm2, timp –3- 4 - definitivă – 3-5 zile ( t 30-
min(timp de bază) + 1 min x 350C, Urel aer –30 – 50%
Formatizare Reparare Şlefuire

- ferăstrău de - prin chituire - maşini de şlefuit cu
formatizat cu trei sau cu petice cilindri sau maşini de
discuri tăietoare şlefuit cu bandă lată cu
contact de sus sau de
jos
Depozitare
Marcare - în spaţii speciale cu U
- marca fabricii, 40 – 70 % ţi temp de 10
calitatea, – 300C
grosimea, STAS

7. Proiect de lecţie
Tema lecţiei: Fasonarea butucilor
Introducere: Fasonarea reprezintă operaţia de tăiere a butucului, prin care se

stabileşte planul de debitare în raport cu direcţia fibrelor, a inelelor anuale şi a
razelor medulare, în vederea obţinerii de furnire cu desene diferite (tangente, radiale
sau semiradiale) şi se obţin piese cu suprafaţă plană, care le asigură stabilitate în
timpul tăierii.
Noţiuni noi: -fasonare,
- metode de fasonare,
- prismuire,
- segmenţi,
- calote,
- utilaj de fasonare.
Obiectivele lecţiei. Elevii vor fi capabili să:
- identifice metodele de fasonare a buştenilor,
- aleagă metoda de fasonare,
- recunoască utilajele folosite pentru fasonarea buştenilor.
Timp necesar – 2 ore. In prima oră se parcurg secvenţele 1 – 4 iar în ora a doua se
parcurg secvenţele 5 – 7. Secvenţele următoare sunt opţionale.
Materiale: Manualul şcolar, foliile transparente reprezentând suportul de curs (fişa 7) şi
foliile transparente nr. 3 şi 4, fişa de evaluare nr. 17, fişele de lucru 19, 20, coli de
hârtie.
Secvenţele lecţiei
1. Discutaţi cu elevii despre importanţa pe care o are operaţia de fasonare.
Explicaţi locul operaţiei de fasonare în cadrul procesului de fabricaţie al furnirelor,
avantajele acestei operaţii şi posibilitatea executării ei în mai multe variante.
Modul de reprezentare în schiţă al acestei operaţii trebuie cunoscut atât de cel care
explică cât şi de cei care trebuie să-şi însuşească noile cunoştinţe.
2. Efectuarea operaţiei de fasonare se poate face în mai multe variante. Prezentaţi
elevilor variantele de fasonare cu desene prin care să se înţeleagă direcţiile de tăiere şi
numărul de tăieri.
3. Explicaţi elevilor fiecare variantă cu prezentarea avantajelor şi a speciilor de lemn la
care se foloseşte.
Folosiţi pentru aceasta ca material didactic folii transparente, suport de curs. Pentru
elevii care au dificultăţi de auz sau pentru cei care nu pot fi foarte atenţi, înmânaţi-le
suportul de curs (fişa 7). Pe timpul explicaţiilor puteţi utiliza folia retroproiectoare nr. 3 şi
4 care prezintă schematic variantele de fasonare.
Puteţi evalua modul de însuşire al noilor noţiuni despre fasonare folosind fişa de
evaluare 17, .
4. Distribuiţi elevilor câte un desen şi cereţi-le să determine metoda de fasonare
conform fişei suport curs 7. Se va urmări permanent modul în care elevii îşi îndeplinesc
sarcina şi se va interveni pentru remedierea eventualelor greşeli.
5. Prezentaţi elevilor utilajul cu care se execută fasonarea, denumirea acestuia şi
modul de lucru. Se pot folosi schiţe ale utilajului sau folii transparente proiectate ( folia 3
), cu fotografia utilajului.

6. Verificaţi modul de însuşire a noilor cunoştinţe de către elevi prin trasarea unei sarcini
de lucru conform fişelor de lucru prezentate la competenţa 21.2. (exerciţiul 17, sarcina a
şi b, exerciţiul 19 şi 20).
7. Puneţi elevii să-şi prezinte desenele şi să explice fiecare variantă. Se intervine
pentru corectarea eventualelor greşeli.
8. Organizaţi elevii pe grupe de câte trei şi înmânaţi-le câte un desen apoi cereţi-le să
arate elementele care-l compun.
Încheiere. Prezentaţi elevilor rezultatele obţinute în urma evaluării fişelor de lucru şi
accentuaţi modul de eliminare a deficienţelor constatate pe timpul lucrului şi în urma
analizei desenelor.

8. Plan de lecţie
8.1. Plan de lecţie (model de lucru 1)
Titlul modulului Evaluare prin:

A – activitate în clasă, T – test scris,
Panouri stratificate şi aglomerate din AP – activitate practică, L – listă de
lemn observare,
P – proiect, etc.
Nr. de Titlul unităţii CP a b c d e
săptă - C
mâni Comunicare şi numeraţie 1 A T L T L
2 P P P A L
3 P L L P A
Nr.ore 4 T P P L A
5 AP A L T L
Nr. de Titlul unităţii 1 T T AP L L
săpt. 2 L T T L T
Valorificarea resturilor de 3 AP T L P L
Nr.ore fabricaţie în plăci 4 P T L A AP
15 5 T L L T L
Profe - Obiective diferenţiate. Până AR TREBUI să fie capabili AR PUTEA fi
sor la sfârşitul acestui modul, să: capabili să:
elevii TREBUIE să fie
capabili să: -recunoască materiile prime - cunoască
- precizeze materiile prime utilizate la fabricarea PAL- caracteristicile
utilizate la fabricarea ului şi PFL-ului materiei prime
PAL-ului şi PFL-ului - descrie tipurile de plăci - prezinte
- identifice tipurile de plăci din aşchii şi fibre de lemn proprietăţile şi
din aşchii şi fibre de lemn - descrie domeniile de domeniile de
- descrie principalele utilizare a plăcilor din utilizare a plăcilor
proprietăţi a plăcilor din aşchii de lemn - descrie utilajele şi
aşchii de lemn şi a plăcilor - descrie operaţiile din operaţiile de pe
din fibre din lemn fluxul tehnologic de fluxul de fabricaţie
- precizeze domeniile de fabricare a plăcilor din
utilizare a plăcilor din aşchii ţi a celor din fibre
aşchii de lemn de lemn
- identifice operaţiile din - descrie, pentru fiecare
fluxul tehnologic de operaţie din fluxul
fabricare a plăcilor din tehnologic, instalaţiile şi
aşchii ţi a celor din fibre utilajele necesare
de lemn
- precizeze, pentru fiecare
operaţie din fluxul
tehnologic, instalaţiile şi
utilajele necesare

Nr. Fapte, Cuvinte Metode de Stil de învăţare Temă Evalu

lecţiei concepte cheie predare acasă are
şi de învăţare
1 - tocare resturi, - definirea auditiv - face
- aşchiere capete plăcilor o
- sortare talaş aglomerate Practic preze
- încleiere tocătură - cereţi-i ntare
- aglomerare PAL elevului să vizual a
- presare numească mate
- condiţionare materiile prime riilor
- prime
2 - - - - - -
3 - - - - - -
- - - - - - -
- - - - - - -

8.2. Plan de lecţie (model de lucru 2)
Scopul: Identifică materia primă utilizată la fabricarea panourilor stratificate

Obiective:
1. Să recunoască furnirele tehnice şi estetice
2. Să descrie procedeele de obţinere a furnirelor
Timp Scopul Strategia de Strategii de învăţare Stiluri de Resurse

predării predare învăţare
V A P
Generarea Expunere Se prezintă elevilor *
curiozităţii Trecerea in pe folii de Retroproiec
5 min. pentru revista a retroproiector imagini tor
furnirele tipurilor de cu furnire Folii
utilizate la furnire * Pliante
prod.
stratificate
Îmbogăţirea si Discuţia Are loc o conversaţie *
20 dezvoltarea interactiva despre descrierea * Videoproiec
min. vocabularului Dezbaterea principalelor tor
Înţelegerea interactiva procedee de * Power Point
procedeelor Videomultim fabricare a furnirelor Computer
de fabricaţie edia şi se prezintă aceste Desene
procedee.
Dezvoltarea Se pune la dispoziţie Imagini
abilitaţii de a Învăţarea o fisă de lucru pentru tipărite
10 lucra in grup prin a completa Fise de lucru
min. Cunoaşterea cooperare principalele
tipurilor de Discuţii caracteristici ale * Recurge
*
furnire interactive tipurilor de furnire la colecţii
Predare menţionate, de mostre
reciprocă asemănări si furnire
deosebiri
15 min. Foloseşte
Evaluarea lecţiei imagini pentru Citeşte
1. Ce a decurs bine? explicarea conţinutului cu
2. Ce trebuie modificat pe viitor? Utilizează markere, voce
Notă: Rezolvarea elevilor cu nevoi culori tare
speciale a fost redată prin haşuri textul

9. Folii retroproiectoare
9.1. Folie retroproiectoare 1 Autoevaluarea exerciţiului 4
Nr. crt. Răspuns ales Realizat Nerealizat Punctaj

1 Superior
2 Tei
3 Stive
4 Aşchiere
5 1mm
6 30-40 mm
7 Orizontale
8 Aşchiere
9 0,1-0,5 mm
Se acordă din oficiu 1p
Total punctaj obţinut din 10 p
9.2 Folie retroproiectoare 2 Exerciţiul 13. - cubul desfăşurat.

( Metoda cubului)
Faţa 5
Faţa 2 Faţa 1 Faţa 3 Faţa 4
Faţa 6

9.3. Folie retroproiectoare 3 - Ferăstrău panglică orizontal pentru

fasonarea butucilor
1 – batiu,
2 – volant de acţionae,
3 – volant de întindere,
4 - traversă metalică,
5 – dispozitiv de întindere a pânzei
6 – pânză tăietoare,
7 – roată de mână,
8 – angrenaj de roţi dinţate conice,
9 – mecanism şurub-piuliţă,
10 – grife de fixare,
11 – butuc,
12 – cărucior,
13 – cale

9.4. Folie retroproiectoare 4 – Metode de fasonare a butucilor
b c

10. Sugestii pentru creşterea eficienţei învăţării şi evaluării

elevilor( care cuprind şi elevi cu cerinţe educaţionale
speciale).
Pentru verificarea şi evaluarea cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite se pot folosi

exerciţiile 1, 2, 3, 2 4, propuse în acest auxiliar.
Exerciţiile propuse pot fi folosite pentru verificarea şi evaluarea dobândirii noilor
cunoştinţe şi deprinderi astfel: pentru elevii cu un nivel ridicat de aptitudini se propun
exerciţiile 2 a,3a, 6, 7, 9a, 10a, 16, 19, 22 sarcinile c şi d, pentru elevii cu cerinţe
educaţionale normale sau speciale exerciţiile 1, 2a sau b, 3b, 4, 5, 9b sau c, 10b, 11,
12, 14, 17, 18, 20, 21, 22 sarcinile a, b, şi e în funcţie de tipul cerinţei educaţionale.
Exerciţiile 13, 19, 23 pot fi rezolvate de grupe de elevi care să cuprindă şi elevi cu
nevoi educaţionale speciale.
Pentru exerciţiile: 1, 8, 15, profesorul va nota în tabel calificativul sigur sau nesigur,
în funcţie de cum a răspuns elevul, va scrie data evaluării şi semnătura evaluatorului.
Pentru exerciţiile: 2, 3, 5, 6, 7, 9, 10a, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22,
profesorul va urmări modul în care elevii au identificat şi cum au completat cerinţele,
comentariile efectuate de aceştia pentru colegii lor. Vor consemna rezultatele în fişa de
evaluare a fiecărui elev.
Exerciţiul 2 este conceput în trei variante cu grade de dificultate crescânde.
Evaluatorul poate alege varianta a pentru elevii cu nivele ridicat de cunoştinţe sau
variantele b sau c pentru elevii cu cerinţele educaţionale speciale.
Pentru exerciţiile: 4, 24, profesorul va nota în portofoliul profesorului (fişele de
evaluare şi de progres şcolar ale fiecărui elev) rezultatul autoevaluării şi va verifica dacă
aceasta s-a făcut corespunzător.

11. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de

predare/învăţare
Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să
fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale şi
specializate cerute de calificarea lucrător în fabricarea produselor semifinite din
lemn.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii
didactice, prin îmbinarea metodelor şi mijloacelor de învăţământ adecvate formării
competenţelor urmărite, prin folosirea celor mai adecvate metode, în care activitatea
este centrată pe elev.
Pentru modulul Panouri stratificate şi aglomerate din lemn sunt alocate un
număr de 210ore, care sunt repartizate astfel: instruire practică 150 ore, laborator
tehnologic 30 ore şi instruire teoretică 30 ore.
Orele de laborator tehnologic se vor desfăşura sub îndrumarea profesorului de
specialitate tehnică, iar cele de instruire practică sub îndrumarea maistrului instructor.
În strategia didactică, materialul didactic este deosebit de important. Astfel,
profesorul va asigura materialul didactic necesar desfăşurării lecţiei (mostre de
materiale: plăci din aşchii de lemn, aparatură de laborator: balanţă tehnică), va elabora
fişe de lucru pentru fiecare examinare şi determinare, precum şi probe şi instrumente de
evaluare şi autoevaluare.
Mostrele de material (plăci din aşchii de lemn în diferite grosimi, nefinisate şi finisate pe
feţe) şi fişele de lucru se repartizează elevilor, în funcţie de forma de activitate ( pe
grupe de elevi sau individual) şi în funcţie de materialul didactic şi aparatura de
laborator existentă.
Elevilor li se solicită citirea sarcinilor de lucru din fişe şi rezolvarea acestora, în ordinea
înscrisă.
În acest fel, elevii vor fi antrenaţi să participe la lecţie desfăşurând activităţi
practice/aplicative. Ei vor trebui să se documenteze, privind procedeul de fabricaţie al
plăcilor, să observe aspectul şi caracteristcile plăcilor din PAL, să cerceteze şi să
descopere proprietăţile şi modul de comportare a plăcilor în condiţii de umiditate, să
identifice şi să interpreteze utilizările plăcilor din PAL, să efectueze determinări practice,
să exerseze.
Pe parcursul desfăşurării lecţiei, profesorul va supraveghea, dirija şi îndruma
demersul elevilor în rezolvarea sarcinilor de lucru. Ori de câte ori este solicitat de către
elevi, profesorul dă explicaţiile şi lămuririle necesare.
Metodele de învăţământ care se propun sunt cele activ-participative, ca: observarea şi
în mod deosebit descoperirea dirijată şi exerciţiul practic.
Instrumentele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de lucru,
fişe de observaţie, chestionare de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi (
obiectivi, semiobiectivi, subiectivi ), probe proiect, portofolii , tema de lucru, lucrări
practice etc .

Pentru reuşita procesului de predare – învăţare ţineţi seama de cadrul

de asigurare a calităţii şi verificaţi dacă:
- locul / sala / organizarea sălii sunt adecvate;

- echipamentele sunt pregătite şi funcţionale;
- toate materialele / resursele sunt la îndemână;
- explicaţi în mod clar scopul, metodele şi obiectivele lecţiei;
- oferiţi informaţii pentru a promova egalitatea şanselor în rândul
elevilor;
- ţineţi cont de cunoştinţele şi experienţa anterioară;
- ţineţi cont de alcătuirea / nevoile / capacităţile grupului / elevilor;
- aţi adaptat lecţia pentru a răspunde novoilor elevilor;
- aţi stabilit ţinte individuale de învăţare;
- aţi împărţit sarcina de învăţare în paşi mici de realizare;
- încurajaţi concentrarea şi eforturile elevilor,
- încurajaţi învăţarea autonomă, centrată pe elev;
- folosiţi strategii pentru a răspunde stilurilor individuale de învăţare;
- comunicaţi eficient cu elevii (ton, ritm, stil);
- formulaţi în mod clar întrebările;
- asiguraţi existenţa materialelor care sporesc claritatea informaţiilor;
- încurajaţi elevii să participe activ la lecţie;
- răspundeţi informaţiilor suplimentare ale elevilor,
- explicaţi scopurile şi rezultatele aşteptate ale exerciţiilor,
- oferiţi la timp feedback constructiv privind învăţarea şi progresul,
- asiguraţi o evaluare formativă regulată, corectă, riguroasă şi exactă;
- implicaţi elevii în evaluare;
- puneţi la dispoziţia elevilor diferite tipuri de activităţi de evaluare,
- invăţaţi elevii să îşi asume responsabilitatea pentru procesul de
învăţare;
- alocaţi timp pentru discutarea unor aspecte sau nevoi suplimentare;
- folosiţi în mod eficient temele pentru acasă,
- aţi atins scopurile şi obiectivele lecţiei,
- demonstraţi o bună stăpânire a disciplinei predate şi cunoştinţe
actualizate;
- obţineţi feedback pentru propria dezvoltare profesională,
- completaţi şi semnaţi cu exactitate documentaţia şi înregistrările
corespunzătoare;

12. Importanţa întocmirii unui portofoliu

Prin calificările de la nivelul 1, elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe
generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la
nivelul 2, sau să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor
cheie în comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în
organizarea şi pregătirea pentru integrarea la locul de muncă şi în rezolvarea de
probleme.
Evaluatorul va folosi ca instrumente de lucru următoarele:
• Extemporalul (lucrarea de control), cu diverşi itemi de evaluare (cu alegere multiplă,
cu răspuns extins, cu răspuns restrâns, cu răspuns scurt, cu răspunsuri multiple, cu
alegere duală, de completare, de tip grilă, de tip pereche)
• Fişe de observare şi fişe de lucru
• Exerciţiul practic (proba practică)
• Chestionarul
• Fişe de evaluare şi autoevaluare
• Activităţi interactive ( joc de rol, metoda cubului, aritmografe, proiecte)
• activităţi care vizează diferite stiluri de învăţare (vizual, auditiv, practic)
Toate activităţile îndeplinite pot fi folosite drept dovezi suplimentare pentru
portofoliul de calificări profesionale al fiecărui elev iar informaţiile din acest ghid pot fi
utilizate în elaborarea ghidului elevului.
Portofoliul reprezintă o metodă complementară de evaluare, care permite
evaluarea elevilor pe baza unui ansamblu de rezultate. El reprezintă o culegere de
documente în care fiecare elev poate să prezinte într-un mod sistematic calificativele,
rezultatele, experienţele, precum şi lucrări personale, pe care le-a dobândit de-a lungul
unei perioade de învăţare.
Structura portofoliului poate fi stabilită împreună cu elevii, odată cu anunţarea
tematicii, dar vor fi obligatorii anumite elemente care oferă posibilitatea elevilor de a-şi
monitoriza progresul şi de a lua parte la propriul proces de învăţare.
Profesorul va indica bibliografia de studiat cu folosirea resurselor ( bibliotecă,
internet).
Evaluarea va scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie şi
competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională.
Elevul va păstra permanent acest portofoliu , îl va completa la zi cu ultimele dovezi
ale evaluării şi însuşirii noilor competenţe şi-l va prezenta atât evaluatorilor externi cât
şi la susţinerea examenelor final pentru trecerea la un alt nivel.

II Activităţi pentru elevi
1. Exerciţii
1.1. Exerciţii ( UC 20, C 1)
Exerciţiul 1 – Probă practică – Recunoaşterea materiilor

prime la fabricarea PAL – ului.
Profesorul pune la dispoziţia elevului şase categorii de materii prime (lemn din
crăci, rămăşiţe şi capete, talaş, rumeguş, tocătură din lemn), numerotate de la 1 la 6 şi
cere acestuia să rezolve următoarea sarcină de lucru:
Recunoaşteţi cele cinci categorii de materii prime prezentate:
A Materia primă Sigur Nesigur Evaluator Data

1 Lemn din crăci
2 Talaş
3 Rumeguş
4 Tocătură din lemn
5 Rămăşiţe şi capete
6 Lemn fasonat

Exerciţiul 2 - Fişă de lucru – Descrierea operaţiilor de pregătire a

materiei prime la fabricarea PAL - ului
a.Faceţi o scurtă prezentare a următoarelor operaţii din fluxul de fabricare
al plăcilor din aşchii de lemn.
- Sortarea…………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………….
- Însilozarea…………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………..
b. Completaţi spaţiile libere astfel încât să realizaţi o scurtă descriere a două

operaţii din fluxul de fabricare al plăcilor din aşchii de lemn.
Sortarea este un ………………………( 1 )………………………………… Sortarea se poate

efectua în două moduri: - sortare………( 2 )…..care se bazează pe principiul
…………………( 3 )……… - sortare ……( 4 )… .care constă în …….( 5 )…………………
Însilozarea constă în ……………………( 6 )…… ………………………………….şi se execută în
………………………………………( 7 )………………………………………………..
c. Completaţi spaţiile libere astfel încât să realizaţi o scurtă descriere a

două operaţii din fluxul de fabricare al plăcilor din aşchii de lemn.
Sortarea este un procedeu de separare a ……………( 1 )…………… Sortarea se

poate efectua în două moduri:
- sortare …………( 2 )…………….care se bazează pe principiul plutirii aşchiilor în
curenţi de aer.
- sortare ……( 3 )……………….care constă în cernerea aşchiilor.
Însilozarea constă în formarea unui ………( 4 )…… de aşchii şi se execută în
………( 5 )………..orizontale.
orizontale.

Exerciţiul 3 – Fişă de lucru – Identificarea materiilor prime şi a

operaţiilor de pregătire la fabricarea PAL - ului
a. În diagrama de mai jos sunt ascunse pe orizontală 5 denumiri de materii prime

şi 4 operaţii de pregătire a acestora în vederea fabricării plăcilor din aşchii de
lemn.
Găsiţi-le şi încercuiţi-le.
N A T A L A Ş C S P O
B R Ă M Ă Ş I Ţ E M N
L E M N F A S O N A T
L D E P O Z I T A R E
P A R U M E G U Ş E L
S U R P O T O C A R E
M A T O C Ă T U R Ă L
T S O R T A R E C A S
A Î N S I L O Z A R E
b. Scrieţi în coloana din dreapta utilajele corespunzătoare operaţiilor

enumerate
1 Depozitare a
2 Tocare b
3 Sortare c
4 Însilozare d

Exerciţiul 4 – Fişă de autoevaluare – Identificarea materiilor prime şi a

operaţiilor de pregătire la fabricarea PAL - ului
Alege din paranteză cuvântul potrivit astfel încât propoziţiile de mai joss ă fie
adevărate.
1. Prin utilizarea prafului de lemn se obţine un aspect (inferior/ superior) al feţei
plăcii.
2. Lemnul de (tei /fag) se foloseşte numai în anumite proporţii.
3. Lemnul rotund se depozitează în (stive / vrac).
4. Transformarea tocăturii în aşchii se realizează prin (aşchiere / măcinare).
5. Fabricile de PAL sunt aprovizionate cu lemn rotund şi despicat având lungimi de
(1m / 2m ).
6. Prin tocare se obţin particule de lemn cu lungimi de (30-40 mm /50-60mm).
7. Însilozarea aşchiilor umede se face în silozuri (verticale / orizontale).
8. Prin (aşchierea /tocarea ) lemnului cu ajutorul aşchietoarelor se obţin direct
aşchii cu lungime şi grosime finală.
9. Grosimea aşchiilor este de (0,1-0,5mm / 1-5 mm)
Autoevaluare exerciţiu 4
Nr. crt. Răspuns ales Realizat Nerealizat Punctaj
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Se acordă din oficiu 1p
Total punctaj obţinut din 10 p
Atenţie !
Exerciţiul va fi rezolvat individual. Fiecare elev se va autoevalua comparând
propriile răspunsuri cu răspunsurile corecte prezentate de către profesor pe folie
retroproiectoare.
Profesorul prezintă elevilor folia cu răspunsurile corecte.
• Bifaţi în rubrica ,,Realizat,, dacă aţi dat un răspuns corect şi în rubrica
,,Nerealizat,, dacă aţi dat un răspuns greşit.
• Fiecare răspuns corect va fi notat cu 1p şi veţi primi din oficiu încă 1p,
putând realiza la acest exerciţiu 10 puncte.
1.2. Exerciţii ( UC 20, C 2 )
Exerciţiul 5 – Fişă de lucru – Identificarea criteriilor de clasificare şi

a proprietăţilor PAL – ului
a. În diagrama de mai jos sunt ascunse pe orizontală 4 criterii de clasificare a

plăcilor din aşchii din lemn şi 4 proprietăţi ale acestora.
L M C U M F L A R E P S
R C O N T R A G E R E M
A S P E C I E M A R I N
R A S P E C T F E Ţ E S
O A P R O C E D E U C O
P R A U T I L I Z A R E
D E N S I T A T E M A N
O R E Z I S T E N Ţ Ă U

lemn
Exerciţiul 6 – Joc de rol – Recunoaşte produselor obţinute din aşchii de
Evaluatorul grupează elevii câte doi şi le pune la dispoziţie câte o mostră de

placă din aşchii de lemn.. Sarcina de lucru este următoarea:
1. Identificaţi tipul plăcii din aşchii de lemn şi completaţi tabelul de mai
jos. Prezentaţi rezultatele colegului de grup şi comparaţi-le.
Tip de placă Proprietăţi Domenii de utilizare Evaluator Data
Nume elev………………………………………………………

Exerciţiul 7 - Fişă de lucru – Descrierea principalelor proprietăţi ale

plăcilor din aşchii de lemn
Completaţi coloanele 2 şi 3 conform modelului de pe linia 1 în tabelul de mai

jos:
Modul de exprimare sau
Noţiunea Definiţia noţiunii
reprezentare
a b c
Proprietatea plăcii de a-şi mări
Umflare în %
dimensiunea sub influenţa umidităţii
Contragerea
Izolare termică
Rezistenţa la
încovoiere
Rezistenţa la
smulgere a
cuielor
Exerciţiul 8 – Probă practică – Recunoaşterea produselor obţinute din

fibre de lemn
Profesorul înmânează fiecărui elev câte trei mostre din plăci de fibre de lemn şi
cere efectuarea următoarei sarcini:
Răspundeţi cerinţelor cerute în tabelul de mai jos:
Nr. Tipul de Principalele Domenii de Evaluator Data

crt. placă proprietăţi utilizare
1
2
3


- ului
Exerciţiul 9 - Fişă de lucru – Descrierea principalelor proprietăţi ale PFL
a. Faceţi o scurtă prezentare a următoarelor proprietăţi ale PFL - ului.
- a. Densitate aparentă ………………………………………………………………………………………....

…………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………….-
- b. Umflare…………………………….…………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………
- c. Contragere …………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………….…..
- d. Rezistenţă la tracţiune………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………
b. Completaţi spaţiile punctate din definiţiile proprietăţilor PFL ului

a - Densitatea aparentă reprezintă raportul dintre ……………şi
…………….acesteia,
b - Umflarea reprezintă proprietatea plăcii de a-şi ………..dimensiunea
sub influenţa……………..,
c – Contragerea reprezintă proprietatea plăcii de a-şi
………………….dimensiunea sub influenţa………………..,
d - Rezistenţa la tracţiune reprezintă proprietatea plăcii de a
………………unei …………..care acţionează după o direcţie ………………şi care
tinde să-i mărească …………………….,
c. Completaţi spaţiile punctate din definiţiile proprietăţilor PFL ului

a - Densitatea aparentă reprezintă raportul………….………………şi …………………..,
b - Umflarea reprezintă proprietatea plăcii de a-şi ……………………………..
sub influenţa……………..,
c – Contragerea reprezintă proprietatea plăcii de a-şi …………………………..
sub influenţa………………..,
d - Rezistenţa la tracţiune reprezintă proprietatea plăcii de a
………………….. …………..care acţionează ………….………………şi care tinde să-i
………..…………………….,

Exerciţiul 10 - Fişă de lucru – Identificarea principalelor operaţii şi

utilaje de fabricare a plăcilor din aşchii de lemn
a. În diagrama de mai jos sunt ascunse pe orizontală 6 operaţii din fluxul de
fabricare al plăcilor din aşchii din lemn şi 3 utilaje care participă în acest flux.
M U S C A R E L A C U L
M A R S O R T A R E T A
Î N C L E I E R E A P Ş
C P R E S A R E D A N S
F O R M A R E C O V O R
L F I N I S A R E C A R
U S C Ă T O R L A M A R
O R Ă P R E S Ă C A S Ă
U F E R Ă S T R Ă U M A
b. Înmânaţi fiecărui grup câte o coală de hârtie şi o epruvetă de PAL executată

în atelierul şcoală, precizaţi sarcina, punctând clar obiectivele pe care trebuie să le
îndeplinească :
1) Să denumească tipul produsului

2) Să stabilească materia primă din care s-a executat
3) Să numească operaţiile necesare fabricării produsului
4) Să reprezinte schema fluxului de fabricaţie
5) Să numească utilajele cu care se execută fiecare operaţie
Elevii pot prezenta rezolvările sarcinilor verbal, în scris sau pe o schemă din
laborator în funcţie de stilurile lor predominante de învăţare ( auditiv, vizual sau
practic)

1.5. Exerciţii recapitulative - UC 20
Exerciţiul 11 - Fişă de lucru - Identificarea materiilor prime la

fabricarea produselor aglomerate din lemn şi a proprietăţilor acestora.
Rezolvând corect aritmograful următor veţi obţine pe verticala A-B denumirea unui
criteriu important de identificare a plăcilor din aşchii de lemn.
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
B
1- proprietate prin care o epruvetă pe bază de lemn îşi măreşte volumul,
2- proprietate care se exprimă în g/cm3,
3- resturi de la retezare cherestea,
4- resturi de la ferăstruire,
5- variantă de fabricaţie,
6- rest de la rindeluire,
7- proprietate prin care o epruvetă pe bază de lemn îşi măreşte volumul,
8- resturi de la ferăstruire,
9- domeniu de utilizare,
10- produs al plantelor lemnoase.

Exerciţiul 12 - Fişă de lucru - Identificarea materiilor prime la

fabricarea produselor aglomerate din lemn şi a proprietăţilor acestora.
Rezolvând corect aritmograful următor veţi obţine pe verticala A-B denumirea

unui utilaj important din fluxul de fabricaţie a plăcilor din aşchii de lemn.
A
1 1- operaţie prin care se presară aşchii
2 pe support,
3 2- operaţie prin care se separă aşchiile
4 după dimensiuni,
3 – operaţie prin care se definitivează
5 grosimea covorului de aşchii,
6 4 - operaţie prin care se aplică adeziv pe
7 aşchii,
8 5 - operaţie prin care se definitivează
9 clitatea plăcii,
10 6 - operaţie prin care se obşin aşchii din
11 lemn masiv,
12 7 – metodă de fabricaşie,
13 8 - operaţie prin care se aplică adeziv pe
14 aşchii,
15 9 - operaţie prin care se definitivează
grosimea covorului de aşchii,
B
10 – operaţie de depozitare a aşchiilor,
11 – rest de la ferăstruire,
12 – proprietate prin care produsele de lemn îşi măresc volumul sub
influenţa apei,
13 – solicitare de scoatere a cuielor din placa de PAL,
14 – element de bază în structura PAL ului,
15- operaţie prin care se separă aşchiile după dimensiuni.

Exerciţiul 13 – Activitate interactivă – Metoda cubului –

Exerciţiul 1 - Identificarea materiilor prime la fabricarea produselor
aglomerate din lemn, clasificarea, proprietăţile şi domeniile de utilizare ale
acestora.
• Activitatea poate fi una de recapitulare a cunoştinţelor despre tehnologia de

fabricare a plăcilor din aşchii de lemn.
• Activitatea se desfăşoară sub forma unui concurs între echipele de lucru.
• Profesorul va fi moderatorul şi arbitrul activităţii.
• Etapele sunt următoarele:
- se formează grupe de 6 elevi,
- se alege un lider care să controleze derularea activităţii,
- se împart activităţile între membrii grupului,
- fiecare elev din grup primeşte o foaie de hârtie de formă pătrată ce va constitui
în final o faţă a cubului,
- pe foaia de hârtie primită va fi scrisă cerinţa de lucru a fiecărui elev şi anume:
- faţa 1 – Descrieţi materiile prime utilizate la fabricarea PAL ului.
- faţa 2 – Operaţii şi utilaje de pregătire a materiei prime.
- faţa 3 – Operaţii şi utilaje de fabricare a PAL ului.
- faţa 4 – Prezentaţi proprietăţile PAL ului.
- faţa 5 – Clasificarea plăcilor din aşchii de lemn.
- faţa 6 – Domenii de utilizare a plăcilor din aşchii de lemn.
Lucrarea în formă finală va fi ataşată pe tablă ( foile scrise de elevi se pot lipi pe
o coală de hârtie mare sub formă de cub desfăşurat ).
Profesorul va coordona apoi analiza activităţii fiecărui grup de către celelalte
grupuri şi va corecta eventualele greşeli scoţând în evidenţă părţile pozitive.

Exerciţiul 14 – Fişă de lucru – Identificarea criteriilor de clasificare şi

a şi a procedeelor de obţinere a placajului
În diagrama de mai jos sunt ascunse pe orizontală 3 criterii de clasificare şi 4

procedee de obţinere a furnirelor estetice( unul de tăiere şi trei de derulare).
A R S P E C I E M A R I N
O G R O S I M E C U R S Ă
N A C A L I T A T E T A I
T Ă I E R E P L A N Ă C U
C A R E X C E N T R I C Ă
O C O N I C Ă Ţ Ă R Â N Ă
M A C E N T R I C Ă R Ă U
Exerciţiul 15 – Probă practică – Recunoaşte furnirele tehnice şi estetice
Evaluatorul elevii pune la dispoziţia fiecărui elev câte 5 mostre de furnir.

Sarcina de lucru este următoarea:
2. Identificaţi furnirele şi completaţi tabelul de mai jos. Comparaţi
rezultatele cu ale colegului de grup.
Nr. Tip furnir Specie Grosime Calitate Evaluator Data

crt
1
2
3
4
5
Nume elev………………………………………………………


furnirelor
Exerciţiul 16 – Probă orală – Descrierea procedeelor de obţinere a
Evaluatorul cere elevului următoarea sarcină: Faceţi o scurtă prezentare a

procedeelor de obţinere a furnirelor tehnice
FOAIE DE EVALUARE
Nume elev………………………………..
Răspunsul Nota
1. Denumirea Corect, incorect, etc.
procedeelor
2. Prezentarea Consideraţi că prezentarea a fost
procedeelor făcută cu siguranţă?
3. Cunoaşterea Prezentarea a fost clară, corectă si uşor
domeniilor de înţeles?
de utilizare
4.Claritatea explicaţiilor
Nota finală (media aritmetică a notelor acordate ): …………


buştenilor
Exerciţiul 17 – Fişă de evaluare – Identificarea metodelor de fasonare a
a. Completaţi tabelul de mai jos, în care sunt reprezentate principalele

scheme de fasonare a buştenilor, înscriind în dreptul fiecăreia denumirea
metodei de fasonare reprezentată în desen:
Numărul Schema de fasonare Denumirea Evaluator

metodei metodei de
fasonare
I.
II.
III.
IV.

b. Rezolvaţi itemii din tabelul următor, înscriind răspunsul corect în coloana
corespunzătoare:
Nr. Itemi de evaluare Răspuns Evaluator

crt
1. Numiţi metoda de fasonare care se utilizează
pentru buştenii de foioase (nuc, păr, cireş,
mesteacăn, plop, tei, fag etc.) cu diametre mai mici
de 55 cm.
Înscrieţi în coloana alăturată, corespunzătoare pentru răspuns, varianta corectă de
răspuns pe care o alegeţi din cele 4 enunţuri de mai jos:
Fasonarea buştenilor este o operaţie necesară în
vederea obţinerii furnirelor prin metoda:
a) tăierii plane;
2. b) derulării centrice;
c) derulării excentrice.
Fasonarea buştenilor este operaţia care se
execută în vederea obţinerii furnirelor:
3. a) tehnice;
b) estetice;
c) tehnice şi estetice.
Pentru debiterea furnirelor prin derulare
excentrică buştenii se fasonează prin metoda:
4. a) pe prismă (bloc întreg de buştean);
b) pe prisme radiale;
c) pe jumătăţi de buştean (prisme din
jumătăţi).
Cel mai întrebuinţat utilaj pentru executarea
fasonării buştenilor este:
5. a) ferăstrăul cu lanţ;
b) ferăstrăul panglică orizontal;
c) gaterul orizontal.
• Răspunsul corect pentru fiecare item va fi marcat de către evaluator prin bifare,
în rubrica specificată.

Exerciţiul 18 – Fişă de lucru – Identificarea operaţiilor din fluxul de

fabricare a furnirelor tehnice şi estetice.
În diagrama de mai jos sunt ascunse pe orizontală 9 operaţii din fluxul de

fabricare a furnirelor tehnice şi estetice..
S E C Ţ I O N A R E
O C E N T R A R E L
P T R A T A R E V I
C U D E R U L A R E
F U S C A R E A E R
P E C R O I R E S F
C F A S O N A R E D
T S O R T A R E L Z
C U A M B A L A R E
Exerciţiul 19 – Studiu de caz – Identificarea fluxului tehnologic
Profesorul prezintă elevilor schema unui flux de fabricare a furnirelor tehnice

sau estetice şi îi cere să identifice fluxul (furnire tehnice sau estetice),
utilajele şi instalaţiile.
FOAIE DE EVALUARE
Nume elev………………………………..
Răspunsul Nota
1. Denumirea fluxului Corect, incorect, etc.
2. Prezentarea fluxului Consideraţi că prezentarea a fost

făcută cu siguranţă?
3. Identificarea utilajelor Identificarea a fost corectă ?
şi instalaţiilor
4. Claritatea explicaţiilor
Nota finală (media aritmetică a notelor acordate ): …………

1.9. Exerciţii recapitulative - UC 21

fabricare a furnirelor tehnice şi estetice.
Rezolvând corect aritmograful următor veţi obţine pe verticala A-B denumirea unui
produs realizat din furnire tehnice.
A 1- lemn fasonat pe patru feţe,
1 2- criteriu de clasificare,
2 3 – tăiere prin rotirea
3 butucului,
4 – tip de derulare prin rotirea
4 butucului în jurul unei axe
5 paralele cu axa geometrică,
6 5 – tip de ferăstrău cu care se
B execută fasonarea butucilor,
6 – butuci fasonaţi prin taiere
pe axa longitudinală.

fabricare a placajului.
Rezolvând corect aritmograful următor veţi obţine pe verticala A-B denumirea
unei operaţii importante din fluxul de fabricaţie a placajului.
1- materie primă la fabricarea

A
placajului,
1
2 – operaţie prin care se aleg
2
furnirele în funcţie de calitate,
3 3 – operaţie prin care butucii de lemn
4 4 se introduc în apă încălzită,
5 4 – operaţie de înpachetare a
6 furnirelor,
7 7 5 – operaţie de eliminare a apei din
8 furnir,
9 6 - operaţie prin care se aleg
10 furnirele în funcţie de calitate,
7 – operaţie de decupare plană a
11 furnirelor,
B
8 – substanţă cu care se face încleierea furnirelor,
9 – produs obţinut prin încleierea furnirelor,
10 – operaţie în urma căreia se definitivează încleierea furnirelor, Pag. 48
Domeniul: Fabricarea produselor din lemn
11 – utilaj de presare.
Exerciţiul 22. Test de evaluare
Se poate utiliza la încheierea predării cunoştinţelor prevăzute pentru o unitate

de competenţă. Exerciţiile cuprinse în acest test pot fi folosite pentru
verificarea şi evaluarea dobândirii noilor cunoştinţe şi deprinderi atât pentru
elevii cu nevoi speciale cât şi pentru elevii cu un nivel ridicat de aptitudini.
a. Răspundeţi la următoarele întrebări încercuind răspunsul corect:

1. Prin fasonare se stabileşte:
a) Lungimea butucului
b) Planul de debitare a furnirelor
c) Diametrul butucului
2. Care metodă de fasonare se aplică în cazul lemnului de nuc?
a) Pe patru feţe
b) În jumătăţi
c) În sferturi
3. Metoda de fasonare în sferturi se utilizează atunci când se debitează
buşteni cu diametre:
a) = 30 cm
b) < 60 cm
c) > 60cm
4. Secţionarea buştenilor se execută :
a) După uscare
b) Înainte de tratare
c) După tratare
b. Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia
este falsă:
1. A F Tăierea plană se execută la derulor.
2. A F Umiditatea iniţială a furnirelor este de 50-80%
3. A F Secţionarea furnirelor estetice se execută în pachete
c. Completaţi în tabelul de mai jos denumirea utilajului sau instalaţiei cu care
se execută operaţiile indicate în coloana 2:
Nr. crt. Operaţia Utilajul sau instalaţia

1 Secţionare
2 Tratare termică
3 Cojire
4 Detectare incluziuni

5 Debitare furnire
6 Uscare
7 Prelucrare furnire
d. Printr-o dreaptă, realizaţi corespondenţa dintre operaţie şi elementul

care îi este caracteristic acesteia:
1 Încleiere furnire a Camere speciale

2 Presare furnire b Adeziv ureoformaldehidic
3 Condiţionare c Temperatura 100-110 0C
e. Completaţi locurile libere din propoziţiile de mai jos:

1 – La fabricarea Panelului se utilizează cherestea cu o umiditate de ……..
2. debitarea şipcilor pentru panel se execută la ………………………………
3. Condiţionarea plăcilor de PAL se execută la temperaturi de …….şi
umiditatea aerului de ……
4. Încleierea furnirelor la fabricarea placajului se face cu adeziv
…………………..sau …………………..

Exerciţiul 23. Miniproiect

Grupaţi elevii clasei în grupuri de 4 – 5 elevii (fiecare grup avînd în
componenţă elevi cu stiluri diferite de învăţare şi elevi cu cerinţe
educaţionale speciale). Înmânaţi fiecărui grup câte o epruvetă de PAL,
PFL, furnir, placaj sau Panel, executate la atelierul şcoală, precizaţi
sarcina grupurilor, punctând clar obiectivele pe care trebuie să le
îndeplinească:
- Să denumească tipul produsului

- Să stabilească materia primă din care s-a executat
- Să numească operaţiile necesare fabricării produsului
- Să reprezinte schema fluxului de fabricaţie
- Să numească utilajele cu care se execută fiecare operaţie
- Să completeze fişa de mai jos
- Să-şi stabilească un purtător de cuvânt care să relateze modul de lucru în
echipă (un scurt eseu)
Atenţionaţi-i că fiecare membru al echipei trebuie să primească cel puţin o
sarcină clară, dar felul cum îţi repartizează sarcinile rămâne la latitudinea lor.
a. Înmânaţi-le fişa de mai jos:
Planifică Acţionează Analizează

Care a fost sarcina grupului?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
Ce a executat fiecare dintre voi
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Organizarea activităţii: Unde aţi lucrat?
Data/Ora începerii…………………………
…………………………………
Data/Ora finalizării ………………………
Confirmarea activităţi, Data
Prof. ………………………………

Notă: Această fişă vă sugerăm să o daţi elevilor dumneavoastră pentru
portofoliul lor.
Pentru dumneavoastră sugerăm următorul format :
Confirmarea sarcinii de lucru nr. VI.

Care a fost sarcina comună?
………………………………………………………………………………………………………
Elevul ……………………………
A înţeles obiectivele? Comentarii/Exemple………………………….
…………………………………………………
DA NU …………………………………………………
A înţeles sarcina de lucru prin Comentarii/Exemple………………………….
participarea la discuţiile de grup? …………………………………………………
…………………………………………………
DA NU …………………………………………………
Şi-a asumat sarcinile? Comentarii/Exemple………………………….
…………………………………………………
DA NU …………………………………………………
Şi-a îndeplinit sarcinile la timpul Comentarii/Exemple………………………….
stabilit de comun acord? …………………………………………………
…………………………………………………
DA NU …………………………………………………
Elevii pot alege prezentarea rezolvărilor verbal, în scris sau pe o schemă din
laborator în funcţie de stilurile lor predominante de învăţare ( auditiv, vizual sau
practic)


din lemn
Exerciţiul 24 - Fişă de autoevaluare – Panouri stratificate şi aglomerate
Această fişă este importantă deoarece:

a) vă reaminteşte ce aţi atins deja
b) vă ajută să aprofundaţi
Bifează pe coloana lui „DA” acele activităţi pe care le faci bine sau pentru
care ai competenţe. Bifează pe coloana „NU” acele activităţi pe care nu le
stăpâneşti
DA NU
Pot să ientific materia primă utilizată la fabricarea
plăcilor din aşchii şi fibre de lemn
Pot să recunosc produsele obţinute din aşchii de lemn
Pot să recunosc produsele obţinute din fibre de lemn
Pot să descriu fluxul tehnologic de fabricare a plăcilor din
aşchii de lemn
Pot să descriu fluxul tehnologic de fabricare a plăcilor din
fibre de lemn
Pot să identific materia primă utilizată la fabricarea
panourilor stratificate
Pot să utilizez metodele de fasonare a buştenilor
Pot să recunosc operaţiile şi utilajele din tehnologiile de
Pot să descriu fluxul tehnologic de fabricare a placajului
Pot să descriu fluxul tehnologic de fabricare a panelului

III. Soluţiile exerciţiilor propuse
Exerciţiul 2. sarcina b: 1 – procedeu de separare a aşchiilor; 2 – pneumatică; 3 –

plutirii aşchiilor în curenţi de aer; 4 – mecanică; 5 – cernerea aşchiilor; 6 –
formarea unui stoc de aşchii; 7 – silozuri orizontale.
Exerciţiul 2. sarcina c: 1 – aşchiilor; 2 – pneumatică, 3 – mecanică; 4 – stoc; 5 –
silozuri.
Exerciţiul 3.a. talaş, rămăşiţe, lemn fasonat, rumeguş, tocătură, depozitare
tocare, sortare, însilozare; 3.b. – a – automacarale, autoîncărcătoare,
tractoare,transportoare cu bandă,; b – tocătoare; c- site mecanice sau pneumatice;
4 – silozuri metalice orizontale.
Exerciţiul 5. specie, aspect feţe, procedeu, utilizare, densitate, umflare,
contragere, rezistenţă
Exerciţiul 7. - Proprietatea plăcii de a-şi micşora dimensiunea sub influenţa
umidităţii, %,
- Proprietatea plăcii de a stopa pierderea de căldură de le interior la exterior ( de
pe o faţă pe alta),
- Proprietatea plăcii de a reziste unei forţe care acţionează după o direcţie
perpendiculară pe axa longitudinală şi care tinde să-i modifice forma, MPa,
- Proprietatea plăcii de a opune rezistenţă la scoaterea cuielor introduse în ele,
MPa.
Exerciţiul 9.
a - Raportul dintre masa piesei şi volumul acesteia,
b - Proprietatea plăcii de a-şi mări dimensiunea sub influenţa umidităţii,
c - Proprietatea plăcii de a-şi micşora dimensiunea sub influenţa umidităţii,
d - Proprietatea plăcii de a reziste unei forţe care acţionează după o direcţie
longitudinală şi care tinde să-i mărească dimensiunea,
Exerciţiul 10. uscare, sortare, încleiere, presare, formare covor, finisare, uscător,
presă, ferăstrău.
Exerciţiul 11. 1 - umflare, 2 – densitate, 3 – capete, 4 – rumeguş, 5 – procedeu, 6 –
talaş, 7 – umflare, 8 – rumeguş, 9 – construcţii, 10 – lemn.
Exerciţiul 12. 1 -formare, 2 - sortare, 3 - presare, 4 - încleiere, 5- finisare, 6 -
tocare, 7 - procedeu, 8 - încleiere, 9- presare, 10 - însilozare, 11 - rumeguş, 12 -
umflare, 13 - smulgere, 14 - aşchii, 15 - sortare.
Exerciţiul 14. specie, grosime, calitate, tăiere plană, derulare excentrică, conică,
centrică.
Exerciţiul 17. a. I – fasonare pe prismă (blocuri întregi de buşteni); II –
fasonare pe sferturi; III – fasonare pe calote; IV – fasonare pe jumătăţi (prisme
din jumătăţi).
b. 1 – fasonare pe prismă; 2 – a; 3 – c; 4 – c; 5 – b.
Exerciţiul 18. secţionare, centrare, tratare, derulare, uscare, croire, fasonare,
sortare, ambalare.
Exerciţiul 20. 1 - prismă, 2 - calitate, 3 - derulare,
4 - excentrică, 5 - panglică, 6 -jumătăţi.
Exerciţiul 21. 1 - furnir, 2 – sortare, 3 – tratare, 4 – ambalare, 5 – uscare, 6 –
sortare, 7- tăiere, 8 – adeziv, 9 – placaj, 10 – presare, 11 – presă.
Exerciţiul 22.
I . 1 – b; 2 – a: 3 – c; 4 – b. II. 1 - F; 2 – A; 3 – A. III. 1 – ferăstrău mecanic cu
lanţ; 2 – bazine cu apă sau abur supraîncălzit; 3 – manual sau mecanic cu maşini
portative cu freză; 4 – detectoare fixe sau mobile; 5 – maşini de tăiat plan
orizontale sau verticale; 6 – uscătoare cu bandă şi duze; 7 – foarfece ghilotină. V.
1 – b; 2 – c; 3 – a. V. 1 – 8%; 2 – ferăstrău circular; 3 – T = 200C; U = 8-10 %;
5 – ureoformaldehidic, fenolformaldehidic

IV. Site – uri utile

- www.edu.ro
- www.tvet.ro
- www.forestweb.com
- www.woodweb.com
- www.europanels.org
- www.globalwood.org
- www.imal.it
- www.cei-bois.org
- www.panelsource.net
- www.metsopanellboard.com
- www.colinswood.com
- www.wpm.org.
- www.asiatimber.net
V. Bibliografie
1 – Hinescu A. – Manualulş maistrului din industria lemnului – Ed. Tehnică Bucureşti

1992,
2 – Mitişor Al. - Tehnologia produselor stratificate din lemn Universitatea din
Braşov 1975,
3 - Pentilescu M. Georgescu . – Standard de pregătire profesională – Şcoala de
arte şi meserii,
4 – Pivaru D. - Utilajul şi tehnologia fabricării cherestelei, produselor stratificate
şi aglomerate din lemn – manual şcolar - – Ed. Did. ŞiPed. Bucureşti 1981,
5 – Zamfira A. Grigorescu A. – Utilajul şi tehnologia fabricării furnirului, placajului
şi panelului – manual şcolar – Ed. Did. ŞiPed. Bucureşti 1996,


Aux-Fabricarea Produselor Din Lemn X Panouri Stratificate Si A?

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aux-Fabricarea Produselor Din Lemn X Panouri Stratificate Si A?

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

PROGRAMUL Phare TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01

DOMENIUL: Fabricarea produselor din lemn

MODULUL : Panouri stratificate şi aglomerate din lemn

Prof. Dana Stroie – expert CNDIPT

1. Competenţe vizate şi obiective urmărite………………………………………………....5

II Activităţi pentru elevi

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn Pag. 2

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn Pag. 3

Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din SPP. Pentru obţinerea certificatului

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn Pag. 4

II. Materiale de referinţă

1. Competenţe vizate şi obiective

2. Fişa de descriere a activităţii

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn Pag. 6

3. Fişa de progres şcolar

Modulul: Panouri stratificate şi aglomerate din lemn

Competenţe tehnice urmărite Lucrări Evaluarea Abilităţi Evaluare

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn Pag. 7

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn Pag. 8

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn Pag. 9

6.1. Fişa 1. UC 20, C 1 - Materii prime utilizate la fabricarea

- din aşchii Specii de lemn

- specia cea mai utilizată este fagul

Operaţii de pregătire a materiei prime

Descărca- Cojire Tratare Secţionare Tocare

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn Pag. 10

Mijloace şi - automacarale, autoâncărcătoare,

- maşini de cojit tip CAMBIO – prin tăiere

Tratare termică - camere de tratare termică

Secţionare - ferăstraie circulare de secţionat

Tocarea lemnului - maşini de tocat cu disc port - cuţit

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn Pag. 11

Utilizare - de interior: mobilier, pardoseli, duşumele, pereţi

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn Pag. 12

După - plăci fabricate prin procedeul umed – la care formarea

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn Pag. 13

Pulverizare - se pulverizează cu apă covorul de aşchii pentru reducerea

Presare - presare la rece – presă hidraulică monoetajată 0,6 – 0,8 N/mm2

Schema amplasării instalaţiilor de tocare,sortare şi însilozare

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn Pag. 14

- adeziv fenol - formaldehidic – răşină fenolică 25%, apă 75,

Formare - pe maşina de deshidratat cu sită

- prese cu 25 – 26 etaje, T = 190 – 2000 C , t = 5,3 – 8

Tratare - în camere speciale, T = 1600 C, t = 1 oră, răcire 15 –

Formatizare - Ferăstraie circulare duble sau agregate de

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn Pag. 15

- operaţia de tăiere a butucului, prin care se stabileşte planul de

- a - pe patru feţe : - se aplică la debitarea lemnului de nuc, cireş, păr, paltin,

- d - în segmenţi: - când se urmăreşte obţinerea unei cantităţi mari de furnire radiale şi

ATENŢIE – alegerea corectă a sistemului de prismuire (fasonare) determină încadrarea

Pentru derulare excentrică, butucii se fasonează în sferturi sau calote

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn Pag. 16

- Tăiere în butuci, în cazul în care depăşesc în lungime

Tratare - procedee umede: - tratare higrotermică ( directă sau

- Umiditatea iniţială furnire 50–80 %; Umiditatea finală 10-15%.

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn Pag. 17

- aplicare adeziv ureoformaldehidic sau

- prese hidraulice multietajate PHT 15 ( temperatura

Condiţionare În camere speciale până se ajunge la umiditatea finală

Reparare - prin chituire sau aplicare de petice.

Şlefuire - cu maşini de şlefuit cu cilindrii sau maşini de şlefuit

Sortare - conform STAS 1245 – 86.