Cuprins
BIOGEOGRAFIE Definitie
DISPERSIA
Dan Cogalniceanu
Definitie
Dispersia reprezinta procesul de mobilitate prin care
indivizi sau propagule dintr- opopulatie emigreaza si
extind arealul (dispersion) sau depasesc o bariera
geografica (dispersal) dand nastere unei noi populatii.
Propagula reprezinta orice parte dintr- un organism sau
grup de organisme capabile să dea naştere unei noi
populaţii reproductive. Aceasta include:
a. seminţe, spori
b. fragmente de plante capabile sa devină plante adulte
c. o pereche (mascul şi femelă) la speciile de animale cu
reproducere sexuată
Importanţa dispersiei
B. Mediul este dinamic iar speciile pentru a
supravieţui schimbărilor, fie ele graduale sau
perturbări bruşte, trebuie fie să se poată
adapta (nu întotdeauna posibil pe termen
scurt), fie să se deplaseze. Deplasarea
necesită abilitatea de dispersie (dispersie
pentru supravieţuire).
Importanta dispersiei
Dispersie si vicarianta
Clasificarea tipurilor de dispersie
Importanţa dispersiei
A. O specie ocupă un anumit areal dacă:
1. zona conţine resursele necesare existenţei
unei populaţii;
2. zona nu este neospitalieră datorită prezenţei
unor competitori, prădători sau
paraziţi/patogeni;
3. indivizii din acea specie pot ajunge acolo
(dispersie pentru colonizare).
Importanţa dispersiei
Extinderea arealului prin dispersie are loc atunci
când:
1. o barieră geografică este fie eliminată fie
poate fi ocolită datorită unor procese
geologice sau unor activităti antropice
2. o zonă anterior neospitalieră devine
ospitalieră
3. modificări evolutive ale unei specii care poate
coloniza un areal anterior neospitalier.
1
 Importanţa dispersiei Importanţa dispersiei
Rata de dispersie poate creşte prin: Depasirea unei bariere geografice

a. sporirea numărului de propagule (costisitor

din punct de vedere energetic şi nu foarte Disparitia unei bariere geografice
eficient)
b. creşterea abilităţilor de dispersie (adaptări
structurale la plante sau comportamentale la
Aparitia unor noi caracteristici
animale)

Dispersie si vicarianta Dispersie si vicarianta

Cum diferentiem daca este vorba de
Deosebirile
dispersie sau de vicarianta?
dintre dispersie
şi vicarianţă,
ambele putând
da naştere la A F A F
A’ F’ A F BB CC
populaţii izolate
geografic ce pot M P M P
M’ P’ M P DD EE
evolua spre N O N O
N’ O’ N O N’ SS
specii diferite.

VICARIANTA DISPERSIE

Dispersie si vicarianta Importanţa dispersiei

Cum diferentiem daca este vorba de
Aparitia unei
dispersie sau de vicarianta?
bariere
geografice este
principala cauza
A F A’ F’ A F B C a speciatiei
geografice.
M P M’ P’ M P D E Absenta
N O N’ O’ N O N’ S dispersiei
permite izolarea
geografica.
VICARIANTA DISPERSIE

2
 Clasificarea dispersiei Clasificarea dispersiei
Dispersia se poate clasifica in functie de: 1. In raport cu nivelul de organizare al sistemelor
biologice implicat:
1. Nivelul de organizare al sistemelor a. Nivel individual- dispersie in cadrul arealului
biologice implicate (interpopulatională): importantă pentru a menţine
coeziunea genetică a populaţiilor unei specii în
cadrul arealului lor geografic.
2. Mecanismul de dispersie
b. Nivel populaţional- dispersie în afara arealului
(extra areal): în afara arealului existent, permite
3. Scara spatio-temporala stabilirea de noi populaţii şi extinderea arealului.
c. Nivel biocenotic – dispersie biogeografică, când
o biotă se extinde şi colonizează zone noi.

Clasificarea dispersiei Clasificarea dispersiei

2. In raport cu mecanismul de dispersie: B. PASIVE, BIOTICE – vectorul
este animal (zoochorie)
A. PASIVE, ABIOTICE - exozoochorie – se fixează pe
– apă (hidrochorie) exteriorul animalului
- endozoochorie – sunt mâncate de
– seminţe cu coajă animal şi tranzitează prin tubul
- animale acvatice ce utilizează digestiv
curenţii pentru migraţie - seminţe ascunse de animale
- aer (anemochorie) - vectorul este uman (antropochorie)
– seminţe de plante (ex. păpădia)
- unele specii de păsări si păianjeni C. ACTIVE – propagulele se
- aer şi apă (anemohidrochorie) deplasează singure (păsări, larve
– ex. Seminţele de plop planctonice, peşti, unele mamifere,
reptile, insecte zburătoare etc.)

Clasificarea dispersiei Clasificarea dispersiei

150
Zoochorie Căile de dispersie
Anemochorie
ale plantelor pe
Hidrochorie
insula Krakatau
3. In raport cu scara spatio-temporală
Numarul de specii

100
după erupţia din a. dispersie în spaţiu, atunci când se
1886. Se observă că
deplasează în spaţiu.
dacă în prima parte
50 seminţele
transportate abiotic
au dominat, după Ex: seminte - distanta fata de planta mama
dezvoltarea - adancimea in sol
0
1886 1900 1925 1990
covorului vegetal,
domină zoochoria ca
mecanism dominant.

3
 Clasificarea dispersiei
3. In raport cu scara spatio
- temporală

b. dispersie în timp, atunci când propagulele sunt

forme de rezistenţă ce pot supravieţui timp
îndelungat şi germinează sau eclozează după un
interval de timp.
Astfel, seminţele din sol se constituie într- o
adevărată ‘bancă de seminţe’ ce aşteaptă condiţii
favorabile pentru a putea germina. O serie de
organisme acvatice inferioare caracteristice bălţilor
temporare (filopodele , copepode, cladoceri) depun
ouă de rezistenţă care nu eclozează decât după ce
au trecut printr- o perioadă de uscăciune.