IMPORTANŢA STUDIERII LOGICII

Schopenhauer afirma că ”logica nu te învaţă să gândeşti, aşa cum fiziologia nu te

învaţă să digeri”. Chiar dacă lucrurile ar sta aşa cum spune filosoful, logica ar fi cel puţin tot
atât de necesară pe cât este de necesară fiziologia: are şi gândirea bolile sale - erorile - de care
trebuie vindecată. Continuând sugestia schopenhaureană, putem sublinia rolul profilactic al
logicii în exerciţiul gândirii. Limita analogiei constă în faptul că nu ne naştem cu gândire aşa
cum ne naştem cu digestie. Procedeele gândirii se şlefuiesc, se educă. Gândim adesea, dar
rareori o facem în mod critic. În viaţă se cere să defineşti, să clasifici, să demonstrezi, să
argumentezi, să combaţi. Toate acestea se pot face mai bine sau mai puţin bine. Logica te
învaţă să le faci mai bine. De aceea logica este o ştiinţă a educaţiei.
Dacă ne referim la ştiinţă, aceasta nu este altceva decât o logică aplicată unui domeniu
al realului. Cercetătorul ordonează domeniul prin procedee logice: defineşte, clasifică,
stabileşte relaţii, desfăşoară raţionamente inductive, deductive  şi îşi demonstrează sau
argumentează  tezele. Toate aceste presupun rigoarea logică.
Diversele domenii ştiinţifice sau practice simt nevoia intervenţiei ordonatoare a
logicului, fapt pentru care s-au constituit sau sunt în curs de constituire logici aplicative care
extind teoria logică la anumite domenii particulare cum ar fi domeniul juridic, administrativ,
normativ etc.
Pe de altă parte, logica joacă un rol terapeutic nu doar în gândire, ci şi în limbaj, iar
limbajul pedagogic solicită o astfel de intervenţie pentru a fi purificat de imprecizii şi
ambiguităţi conceptuale, de clişee şi susţineri care au mai mult impact decât sens. De aceea
considerăm că Logica nu poate lipsi din pachetul disciplinelor care abilitează ca profesor pe
posesorul unei diplome universitare.
Dincolo de importanţa teoretică, logica are şi aplicaţii practice, dintre care cele mai
spectaculoase sunt cele din domeniul sistemelor de calcul. Sistemele logice şi-au găsit
aplicaţia în teoria şi practica inteligenţei artificiale.
Şi încă ceva demn de semnalat. Preocupările legate de analiza logică au fost în relaţie
strânsă cu evoluţia democraţiei; logica s-a născut în democraţia greacă şi a renăscut la noi o
dată cu democraţia.
 Societatea comunicării în care trăim presupune dialog, dezbatere, argumentare,
convingere. Nu avem de ales decât între forţa argumentelor sau “argumentele” forţei. Lumea
civilizată a ales forţa argumentativă.
Vom remarca totuşi faptul că logica nu este un în sine, ea nu este decât un instrument,
un organon. Performanţa în orice artă este, desigur, mijlocită de instrument. Acesta este
necesar, dar nu şi suficient. Viaţa noastră, desfăşurată sub semnul alegerilor, rareori
beneficiază în deciziile ei majore de rigoarea logic-raţională. Comportamentul raţional este
numai un model analitic, dezis de cele mai multe ori de conduita subiectului. Optăm pentru o
profesiune, ne îndrăgostim, ne căsătorim sau nu o facem, dincolo de calculul raţional. Dincolo
de el este pasiunea, care operează uneori în ciuda raţiunii. În ciuda raţiunii se poate suferi, dar
nu se poate face ştiinţă.
Adolescentul, ca și omul matur, raționează corect fără să-și dea seama și studiul logicii
are rolul de a ne exercita în mod conștient gândirea inconștient logică. Pentru aceasta, va
trebui să învățăm să definim, să clasificăm, să cunoaștem procesualitatea argumentării și
patologia ei, să demonstrăm sau să combatem, construind contraargumente, rezistând
persuasiunii și manipularii etc.
În ultimul timp, știința contemporană a progresat foate mult și gândirea noastră trebuie
să țină pasul cu știința și acest lucru nu se poate realiza în absenșa cunoștintelor de logică.
Logica, înțeleasă ca o știință a legilor raționamentului nu poate fi ignorată de nici o știință sau
disciplină.
Cunoașterea unor elemente de logică este importantă și pentru a ne dezvolta
dimensiunea critică a gândirii. Atunci când citim ceva sau ascultăm o persoană vorbind, prima
tendință este de a căuta să înțelegem ceea ce ni se comunică, ce informație ni se transmite.
Importantă în înțelegerea informației este și forma în care este transmisă, adica felul în care
este prezentată. Această formă poate fi adecvată, corectă și în sprijinul înțelegerii noastre sau,
dimpotrivă, ar putea să ne impiedice să înțelegem ceea ce ni se spune.
De multe ori dăm vina pe noi, considerând că nu suntem capabili să pricepem sau că
persoana care ne vorbește este prea inteligentă în raport cu noi. De cele mai multe ori lucrurile
nu stau chiar așa. Cauza pentru care nu înțelegem ceea ce ni se spune este că prezentarea nu
folosește termeni bine definiți, că ordinea prezentării nu este cea mai potrivită sau că
argumentele prezentate sunt incomplete ori neadecvate. În asemenea situații, logica ne
folosește pentru a rearanja informația și pentru a analiza argumentele aduse în sprijinul ideilor
susținute. Cu ajutorul logicii, putem critica sau respinge o argumentare, putem învăța să
analizam și să construim argumentări valide. Putem respinge demersuri care se pretind
argumentative, demonstrând că nu argumentează nimic, ci incearcă să ne pună în situația de a
crede ceea ce ni se spune fără demonstrații.
Cu ajutorul logicii putem:
1. Să ne dăm seama când o argumentare nu este corectă și să aratam de ce considerăm
astfel.
2. Să respingem asocieri de propoziții, atunci când ele ne sunt prezentate drept
explicații, dacă nu sunt argumentări.
3. Să nu ne lăsăm înșelași și convinși de pseudo-argumente într-o discuție.
4. Să folosim conștient operații logice în sprijinul ideilor pe care vrem să le susținem.
5. Să organizăm informații folosind criterii clare, astfel încât să ne descurcăm mai ușor
atunci când avem de învățat.
6. Să despărțim forma logică de conținuturile informaționale și să judecăm gradul de
adecvare a formei la conținut.
7. Să detectăm erori logice atât acolo unde informația este neclar prezentată, cât și
acolo unde este foarte clar expusă.
8. Să avem mai multă încredere în propria noastră judecată și să putem spune clar ce
anume nu înțelegem și, eventual, de ce.
9. Să gândim clar, adică să formulam gânduri clare și să le legăm cu claritate unele de
altele.
10. Să avansăm mai ușor în cunoaștere, putând să formulăm cerințe logice atât celor
care ne prezintă domenii științifice de studiu, cât și oricărei persoane care ne comunică ceva:
cei din presa vorbită sau scrisă, prieteni sau colegi.