Schopenhauer afirma că ”logica nu te învaţă să gândeşti, aşa cum fiziologia nu te
învaţă să digeri”. Chiar dacă lucrurile ar sta aşa cum spune filosoful, logica ar fi cel puţin tot atât de necesară pe cât este de necesară fiziologia: are şi gândirea bolile sale - erorile - de care trebuie vindecată. Continuând sugestia schopenhaureană, putem sublinia rolul profilactic al logicii în exerciţiul gândirii. Limita analogiei constă în faptul că nu ne naştem cu gândire aşa cum ne naştem cu digestie. Procedeele gândirii se şlefuiesc, se educă. Gândim adesea, dar rareori o facem în mod critic. În viaţă se cere să defineşti, să clasifici, să demonstrezi, să argumentezi, să combaţi. Toate acestea se pot face mai bine sau mai puţin bine. Logica te învaţă să le faci mai bine. De aceea logica este o ştiinţă a educaţiei. Dacă ne referim la ştiinţă, aceasta nu este altceva decât o logică aplicată unui domeniu al realului. Cercetătorul ordonează domeniul prin procedee logice: defineşte, clasifică, stabileşte relaţii, desfăşoară raţionamente inductive, deductive şi îşi demonstrează sau argumentează tezele. Toate aceste presupun rigoarea logică. Diversele domenii ştiinţifice sau practice simt nevoia intervenţiei ordonatoare a logicului, fapt pentru care s-au constituit sau sunt în curs de constituire logici aplicative care extind teoria logică la anumite domenii particulare cum ar fi domeniul juridic, administrativ, normativ etc. Pe de altă parte, logica joacă un rol terapeutic nu doar în gândire, ci şi în limbaj, iar limbajul pedagogic solicită o astfel de intervenţie pentru a fi purificat de imprecizii şi ambiguităţi conceptuale, de clişee şi susţineri care au mai mult impact decât sens. De aceea considerăm că Logica nu poate lipsi din pachetul disciplinelor care abilitează ca profesor pe posesorul unei diplome universitare. Dincolo de importanţa teoretică, logica are şi aplicaţii practice, dintre care cele mai spectaculoase sunt cele din domeniul sistemelor de calcul. Sistemele logice şi-au găsit aplicaţia în teoria şi practica inteligenţei artificiale. Şi încă ceva demn de semnalat. Preocupările legate de analiza logică au fost în relaţie strânsă cu evoluţia democraţiei; logica s-a născut în democraţia greacă şi a renăscut la noi o dată cu democraţia. Societatea comunicării în care trăim presupune dialog, dezbatere, argumentare, convingere. Nu avem de ales decât între forţa argumentelor sau “argumentele” forţei. Lumea civilizată a ales forţa argumentativă. Vom remarca totuşi faptul că logica nu este un în sine, ea nu este decât un instrument, un organon. Performanţa în orice artă este, desigur, mijlocită de instrument. Acesta este necesar, dar nu şi suficient. Viaţa noastră, desfăşurată sub semnul alegerilor, rareori beneficiază în deciziile ei majore de rigoarea logic-raţională. Comportamentul raţional este numai un model analitic, dezis de cele mai multe ori de conduita subiectului. Optăm pentru o profesiune, ne îndrăgostim, ne căsătorim sau nu o facem, dincolo de calculul raţional. Dincolo de el este pasiunea, care operează uneori în ciuda raţiunii. În ciuda raţiunii se poate suferi, dar nu se poate face ştiinţă. Adolescentul, ca și omul matur, raționează corect fără să-și dea seama și studiul logicii are rolul de a ne exercita în mod conștient gândirea inconștient logică. Pentru aceasta, va trebui să învățăm să definim, să clasificăm, să cunoaștem procesualitatea argumentării și patologia ei, să demonstrăm sau să combatem, construind contraargumente, rezistând persuasiunii și manipularii etc. În ultimul timp, știința contemporană a progresat foate mult și gândirea noastră trebuie să țină pasul cu știința și acest lucru nu se poate realiza în absenșa cunoștintelor de logică. Logica, înțeleasă ca o știință a legilor raționamentului nu poate fi ignorată de nici o știință sau disciplină. Cunoașterea unor elemente de logică este importantă și pentru a ne dezvolta dimensiunea critică a gândirii. Atunci când citim ceva sau ascultăm o persoană vorbind, prima tendință este de a căuta să înțelegem ceea ce ni se comunică, ce informație ni se transmite. Importantă în înțelegerea informației este și forma în care este transmisă, adica felul în care este prezentată. Această formă poate fi adecvată, corectă și în sprijinul înțelegerii noastre sau, dimpotrivă, ar putea să ne impiedice să înțelegem ceea ce ni se spune. De multe ori dăm vina pe noi, considerând că nu suntem capabili să pricepem sau că persoana care ne vorbește este prea inteligentă în raport cu noi. De cele mai multe ori lucrurile nu stau chiar așa. Cauza pentru care nu înțelegem ceea ce ni se spune este că prezentarea nu folosește termeni bine definiți, că ordinea prezentării nu este cea mai potrivită sau că argumentele prezentate sunt incomplete ori neadecvate. În asemenea situații, logica ne folosește pentru a rearanja informația și pentru a analiza argumentele aduse în sprijinul ideilor susținute. Cu ajutorul logicii, putem critica sau respinge o argumentare, putem învăța să analizam și să construim argumentări valide. Putem respinge demersuri care se pretind argumentative, demonstrând că nu argumentează nimic, ci incearcă să ne pună în situația de a crede ceea ce ni se spune fără demonstrații. Cu ajutorul logicii putem: 1. Să ne dăm seama când o argumentare nu este corectă și să aratam de ce considerăm astfel. 2. Să respingem asocieri de propoziții, atunci când ele ne sunt prezentate drept explicații, dacă nu sunt argumentări. 3. Să nu ne lăsăm înșelași și convinși de pseudo-argumente într-o discuție. 4. Să folosim conștient operații logice în sprijinul ideilor pe care vrem să le susținem. 5. Să organizăm informații folosind criterii clare, astfel încât să ne descurcăm mai ușor atunci când avem de învățat. 6. Să despărțim forma logică de conținuturile informaționale și să judecăm gradul de adecvare a formei la conținut. 7. Să detectăm erori logice atât acolo unde informația este neclar prezentată, cât și acolo unde este foarte clar expusă. 8. Să avem mai multă încredere în propria noastră judecată și să putem spune clar ce anume nu înțelegem și, eventual, de ce. 9. Să gândim clar, adică să formulam gânduri clare și să le legăm cu claritate unele de altele. 10. Să avansăm mai ușor în cunoaștere, putând să formulăm cerințe logice atât celor care ne prezintă domenii științifice de studiu, cât și oricărei persoane care ne comunică ceva: cei din presa vorbită sau scrisă, prieteni sau colegi.