Cunoasterea Comuna vs.

Cunoasterea Stiintifica
1.Cunoastere comuna nu este cuprinsa intr-un corp sistematizat de cunostinte. Pe cand
cunoasterea stiintifica va fi mereu cuprinsa intr-un corp sistematizat de cunostinte si moduri de a
le produce.Va fi mereu o teorie stiintifica acceptata de mai mult persoane.
2.Este tacita si implicita deoarece pentru multe din explicatile pe care le dam zi de zi,de obicei
nu avem argumente "valabile",concrete pe care sa ne bazam,vorim adeseori in necunostinta de
cauza sau aparam anumite persoane fara ca macar sa frunizam anumite argumente.
Pe cand cea stiintifica,rezultatele sunt mereu inregistrate si verificabile.Cunoasterea stiintifica
presupune mereu o inregistrare si stocare a datelor ,dar si o verificare permanenta a acestora.
3.Este subiectiva ,emotionala si pasionala.Este mereu incarcata de sentimente si emotii ,de starea
noastra de spirit,iar acestea ne fac mereu sa actionam inainte de a gandi "la rece".Spre exemplu
apreciem mai bine niste haine care sunt din colectia firmei ce ne lac noua ,decat daca le vedem
intr-un second-hand sau orice alt magazin ce nu ne place.Iar acest fenomen poate fi interpretat
diferit de persoane diferite.
In cunoasterea stiintifica nu se intampal acest lucru deoarece aceasta este obiectiva ,iar pentru a
realiza acest caracter obiectiv cunoasterea stiintifica se bazeaza mereu pe
analize,chesionare,grile...tocmai pentru ca opinile sa fie ridicate la un nivel general si nu la unul
personal.
4.Este de multe ori selectiva si fals generalizatoare.Se intampla des ca informatile care nu ne
intereseaza sa contravina parerilor noastre ,iar atunci aceastea se minimalizeaza sau se ignora.
Apoi ele mai sunt generalizatoare.Daca cumva se intampla sa mergem la un magazin ,iar
vanzatoarele sa nu se ocupe de noi,sa sa se uite mai de sus la noi.....mai tarziu noi vom spune ca
toate vanzatoarele sunt superficiale.
Bineinteles ca la cunoasterea stiintifica se schimba ideea deoarece aceasta se va ocupa de gasirea
unor dovezi pentru a demonstra faptul produs.Iar aceasta va evita mereu generalizarea pripita .
5.Se bazeaza de multe ori pe prejudecati.De multe ori tindem sa ne placa anumite lucruri ,sau sa
ne imbracam intr-un anumit fel doar pentru opinia prietenilor sau ceor care conteaza pentru
noi.Daca cumva ne-am luat o geaca ,iar prietena noastra ne spune ca e urata si nu ne
prinde.....este suficient pentru noi sa avem un motiv sa nu purtam geaca respectiva.[ma refer aici
la anumite persoane,nu generalizez].
In demersurilesale,cunoasterea stintifica va cauta mereu o tactica a adoptarii unor explicatii ale
faptelor abordate.
6.Este de foarte multe ori contradictorie.Acelasi fenomen poate fi judecat si explicat diferit de
persoane diferite sau chiar de aceeasi persoana, in momente diferite.Totul consta in ideile care ne
vin,de starea noastra de spirit,de agitatia sau linistea din jurul nostru si de multe altele care ne-ar
putea sa ne schimbam opinia vis a vis de ceva.
Cunoasterea stiintifica nu are constructii contradictorii iar chiar daca sunt anumite teorii ce
explica acelasi fapt in alte variante ele nu vor fi contradictorii.
7.Este ,in unele cazuri inconsistenta in timp.De exemplu putem avea o parere proasta despre o
colega noua care participa la o oranizatie de voluntari ,considerand-o o pierdere de vreme,iar
daca intre timp o cunoastem mai bine,vom avea total alta parere.
Pe cand in cunoasterea stiitifica ,teoriile nu isi vor schimba continuturile in functie de parerile
personale.

Cunoasterea comuna este rezultatul activitatii cotidiene, obisnuite a omului si se manifesta sub
forma cunostintelor elementare, fragmentare si nesistematice, transmise de la o generatie la alta,

fara existenta unei pregatiri sau specializari deosebite. Ea se realizeaza prin capacitati cognitive
normale, de inzestrare naturala a omului si de formare a sa, ca subiect intr-o colectivitate,
generalizarile fiind facute in functie de interesele imediate si de actiunile individuale sau
colective. De aceea cunoasterea comuna se caracterizeaza printr-un inalt grad de nemijlocire si
intuitivitate imbinand elemente eterogene (cognitive si afective, logice si extralogice, obiective si
subiective), fapt pentru care este lipsita de rigoare si ordine metodologica. Opereaza de cele mai
multe ori la nivelul aparentelor, fiind necritica fata de evidentele inselatoare si detasata de
problema criteriilor de decizie in ceea ce priveste adevarul. Este rezultatul unor obisnuinte si
certitudini provenite din activitatea de colectivitate. In acelasi timp insa, cunoasterea comuna a
unui individ oarecare depinde de specificul activitatilor profesionale, de necesitatea uneia sau
alteia din facultatile lui cognitive. Iata de ce in cunoasterea comuna este prezent elementul
inefabil, necomunicabil conceptual, ca si reflexia sa in limbaj, sub forma supradeterminarilor,
a implicitului, a vagului. Domina in limbajul comun latura perceptiv-aparebta a obiectului si cea
reactional-emotionala a subiectului. Incoprorand deopotriva elemente ale unei atitudin practice
fata de lume si resurse de expresie emotionala, limbajul natural poate fi conceput ca o structura
generica, plecand de la care se diferentiaza si capata specificitate limbajele specializate ale
stiintei si culturii. Ele au caracter mai tehnic si sunt ireductibile la limbajul nascut spontan din
jocul schimburilor umane.
Cunoasterea stiintifica apare ca o anumita treapta a dezvoltarii societatii, urmarind descoperirea
legilor, esentelor, structurilor profunde ale obiectului ei. E slecializata si untilizeaza un limbaj
specific (caracteristic fiecare discipline stiintifice in parte), ca si o aparatura tehnica adecvata.
Are un caracter sistematic si metodic, rezultatele sale fiind organizate in sisteme logice,
inchegate, autonome fata de obiect si avad continuturi cognitive desubiectivizate, cu o
seminifcatie precisa (caracter denotativ). Detine mijloace si procedee proprii de testare si
validare a cunostintelor, supunandu-se unor exigente logice si ,practic, experimentale de
verificare, Creeaza obiecte si modele abstracte ale caror studiu duce la obtinerea unor cunostinte
de mare valoare teoretica, practica si predictiva.
CUNOATEREA COMUN A SOCIETII

CUNOATEREA TIINIFIC A
SOCIETII

ESTE NTMPLTOARE,
DEZORGANIZATNU ESTE CUPRINS
NTR-UN CORP SISTEMATIC DE
CUNOTINE

ARE NTOTDEAUNA
UN CARACTER SISTEMATIC
TEORII TIINIFICE RIGUROS
STRUCTURATE I ACCEPTATE DE
COMUNITATEA OAMENILOR DE
TIIN

ESTE TACIT SAU IMPLICITMULTE

EXPLICAII ALE VIEII SOCIALE SUNT
NEJUSTIFICATE, FIIND DE LA SINE
NELESE, EVIDENTE N CIUDA LIPSEI
ORICREI DOVEZI
DE EXEMPLU: TOI JUDECTORII SUNT
CORUPI ESTE O AFIRMAIE ADESEA
LIPSIT DE ARGUMENTE

REZULTATELE CUNOATERII
TIINIFICE
SUNT NREGISTRATEN BAZA UNOR
NORME METODOLOGICE BINE
DEFINITE
I VERIFICABILE PERMANENTNRE
GISTRAREA I STOCAREA
DATELOR PERMITE
ACUMULAREA CUNOATERII.

ESTE SUBIECTIV, EMOIONAL IPASION

AL.DEPINDE DE INTERESELE, TRIRILE,

ESTE OBIECTIV SE BAZEAZ

PERMANENT PE INSTRUMENTE DE

VALORILE I CONVINGERILE
OAMENILOR. ACELAI FENOMEN
SOCIAL POATE FI EXPLICAT I
INTERPRETAT DIFERIT DE PERSOANE
DIFERITE.
DE EXEMPLU: APRECIEM MAI BINE
ACELEAI COMPORTAMENTE DAC ELE
SUNT SVRITE DE PERSOANE CARE
NE PLAC, DECT DE PERSOANE CARE
NU NE PLAC.

MSURARE,
PRECUMCHESTIONARELE SAU GR
ILELE DE OBSERVAIE.PERMIT
CULEGEREA, ANALIZA I
INTERPRETAREA OBIECTIV A
DATELOR.
DOI CERCETTORI VOR OBINE
ACELEAI REZULTATE DAC VOR
MSURA ACELAI
COMPORTAMENT (SAU SET DE
OPINII) ALE UNUI INDIVID
UTILIZND ACELAI
INSTRUMENT.

ESTE ADESEA SELECTIV, FALS

GENERALIZATOAREOAMENII
SELECTEAZ DIN MULTITUDINEA
FENOMENELOR PE CARE LE OBSERV
DOAR INFORMAIILE CARE LI SE PAR
UTILE SAU INTERESANTE, SAU CARE
CONFIRM ATEPTRILE LOR
PREALABILE, IGNORND MULTE ALTE
INFORMAII.

ESTE CENTRAT PE GSIREA DE

DOVEZI.SOCIOLOGII CAUT
PERMANENT DOVEZI CARE S LE
SUSIN PUNCTUL DE VEDERE.

SE BAZEAZ DE MULTE ORI PE

PREJUDECI I ESTE INFLUENAT DE
SOCIETATE.MULTE LUCRURI PE CARE LE
TIM DESPRE VIAA SOCIAL NU AU LA
BAZ PROPRIILE EXPERIENE, CI SE
REZUM LA SIMPLE AFIRMAII PE CARE
LE ACCEPTM I LE CREDEM DOAR
PENTRU C NE SPUN CEILALI C ELE
SUNT ADEVRATE.

FOLOSETE INSTRUMENTE
SPECIFICE PENTRU A CONSTRUI
EXPLICAII ALE FAPTELOR
SOCIALE ABORDATE.SOCIOLOGIA
I-A DEZVOLTAT UN SET DE
METODE I INSTRUMENTE DE
CUNOATERE A VIEII SOCIALE
EXTREM DE RIGUROASE, N
MSUR S ASIGURE
CARACTERUL OBIECTIV AL
CUNOATERII.

ESTE DE MULTE ORI

CONTRADICTORIE ACELAI FENOMEN
SOCIAL ESTE JUDECAT I EXPLICAT
DIFERIT DE PERSOANE DIFERITE SAU DE
ACEEAI PERSOAN

NU ARE CONSTRUCII
CONTRADICTORII. CHIAR DAC
EXIST TEORII SOCIOLOGICE
ALTERNATIVE CARE EXPLIC
DIFERIT ACELEAI FAPTE
SOCIALE ELE NU SUNT INTERN
CONTRADICTORII

ESTE N UNELE CAZURI INCONSISTENT

N TIMPAQCELAI FENOMEN POATE FI
JUDECAT I EXPLICAT DIFERIT N
MOMENTE DIFERITE DE TIMP.

NU ESTE INCONSISTENT N TIMPO

TEORIE SOCIOLOGIC NU-I
SCHIMB CONINUTURILE N
FUNCIE DE PRERI PERSONALE

EVIT GENERALIZRILE PRIPITE.