Prelucrarea Suprafetelor Plane

1.Suprafete Plane
2.Procedee de prelucrare prin aschiere a suprafetelor
plane
3.Prelucrarea suprafetelor plane prin frezare
4.Prelucrarea suprafetelor prin rabotare
5.Prelucrarea suprafetelor plane prin brosare
6.Prelucrarea suprafetelor planeprin strunjire.
7.Prelucrarea suprafetelor plane prin rectificare
8.Prelucrarea de netezire a suprafetelor plane
9.Reguli de protectia muncii la prelucrarea suprafetelor
plane
10.Controlul suprafetelor plane(Anexe)

1
 1.Suprafete Plane
Suprafetele plane constituie unele dintre cele mai raspandite suprafete ce
intra in componenta pieselor.

Aceasta se explica prin tehnologia relative simpla de prelucrare a acestor

suprafete si prin utilitatea lor.

Criteriul de clasificare a suprafetelor plane sunt :

-dupa continuitate
-dupa intindere
-dupa orientarea in spatiu in momentul prelucrarii
-dupa legatura cu alte suprafete
-dupa destinatie
Dimensiunile suprafetelor plane prelucrate prin aschiere variaza in limite
foarte largi , de la cativa cm pana la cativa metri.

In functie de destinatia lor , suprafetele plane trebuie sa aiba neteziune

ridicata(de exemplu suprafetele de glisare sau ghidare), sau neteziune obisnuita(de
exemplu:-suprafete de etansare cu garniture).

In mod asemanator variaza precizia diminsionala.

2
 2.Procedee de prelucrare
prin aschiere a suprafetelor plane
Alegerea unui anumit procedeu de prelucrare se face pe baza caracteristicilor
suprafetelor respective(dimensiuni,neteziune,precizie dimensional etc.)felului
materialului prelucrat , caracterului productiei.
Suprafetele plane se pot obtine prin mai multe procedee cum sunt :
-frezare
-rabatarea
-mortezare
-brosare
-strunjire
-rectificare
-lepuire
-vibronetezire
Exemplu : Pentru a se obtine o suprafata cu rugozitatea Ra=0,1 cm este
necesara o prelucrare prin lepuire sau vibronetezire.In prealabil insa , in functie de
forma suprafetei si dimensiunile sale , se poate aplica o frezare sau rabatare urmata
de rectificare.
Indepartarea adaosului de prelucrare pentru fiecare procedeu de prelucrare in
parte se face in doua etape:
-de grosare
-finisare
Pentru fiecare din aceste doua etape se lucreaza cu anumiti parametrii ai
regimului de aschiere , astfel incat sa se obtina productivitatea ridicata la degrosare
si precizie dimensionala si calitatea suprafetei cat mai bune la finisare.
Scule si dispositive folosite la frezarea suprafetelor plane

1.Freze
Sunt scule aschietoare prevazute cu unul sau mai multi dinti amplasati
simetric pe suprafetele laterale , frontal sau lateral frontal ale unui corp de
rotatie(disc,cilindru).
a)Elementele constructive ale frezelor:

3
 Constructiv frezele se pot executa cu dinti dintr-o bucata cu corpul sau cu
dinti aplicati din otel rapid sau carburi metalice.
Partile principale ale unei freze sunt :
-corpul,care cuprinde partea utila si partea de fixare
-coada,necesara fixarii directe sau indirect in arborele principal
-gitul , facand trecerea intre partea utila si coada
Cand frezele se monteaza pe un …….. partfreza ele sunt prevazute cu un alezaj.
Principalele caracteristici ale unei freze sunt :
-diametrul frezei,in mm,care este o marime normalizata pentru frezele uzuale
-numarul de dinti Z
b)Elementele geometrice ale parti aschietoare a frezelor :
Principalele elemente geometrice ale dintilor , ale frezelor sunt aceleasi
ca si la alte scule aschietoare :
-unghiul de degajare
-unghiul de asezare
-unghiul de ascutire
-unghiuri de atac
Durabilitatea frezei depinde in general de parametrii ei geometrici .
Unghiul de asezare α este determinat de natura materialului de prelucrat
si poate avea,pentru oteluri si material neferoase,valori cuprinse intre 10 si 18•
Marimea unghiului de degajare µ este determinate de natura
materialului piesei si a sculei.
Valorile unghiurilor de atac depind de timpul frezei si de profilul
dintelui.
Unghiul de atac principal poate avea valori cuprinse intre 30 si 90•.
c)Clasificarea frezelor:
Frezele folosite la prelucrarea suprafetelor plane se impart dupa mai
multe criteria , astfel :
1.Dupa Constructie:
-freze monabloc(dintr-o singura bucata)
-freze cu dinti demontabili
2.Dupa suprfata pe care sunt asezati dintii:
-freze cilindrice
-freze-disc
-freze frontale
4
-freze cilindro-frontale
3.Dupa orientarea dintilor:
-cu dinti drepti
-cu dinti elicoidali
-cu dinti inclinati in directii diferite
Canalele elicoidale pot fi orientate pe dreapta sau pe stanga.

1.Dispozitive:
La frezarea suprafetelor plane se folosesc dispozitive pentru prinderea frezelor si
antrenarea lor in miscare de rotatie si dispositive pentru prinderea si fixarea
pieselor.
a)Prinderea sculelor pe masina de frezat.
Pentru executarea frezarii sculele trebuie antrenate in miscare de catre
arborele principal al masinii.
Prinderea frezelor se poate face direct ,pe alezajul conic,sau indirect
prin intermediul unui dane portfreza.
Frezele cu alezaj se prind pe dane portfreza care pot fi lungi sau scurte.
Frezele frontale de dimensiuni mari pot fi prinse direct pe capatul
arborelui principal si fixate cu suruburi introduse in cele patru gauri filetate ,
amplasate pe fata frontala a arborelui.
Frezele prevazute cu coada conica se prind direct in alezajul conic al
arborelui principal si se fixeaza cu surub , la fel ca dornurile.
Frezele de dimensiuni mici , prevazute cu coada cilindrica se prind in
dispositive cu bucse elastica , montate in capatul arborelui principal.

Fixarea frezelor in arborele principal cu ajutorul bucsei elastice

5
 La prinderea frezelor pe masina de frezat , indifferent de tipul lor , se
fac urmatoarele verificari :
-daca exista coincidenta intre sensul de lucru al frezei si sensul de rotatie al
arborelui principal(dintele frezei trebuie sa atace materialul piesei cu taisul inainte)
-daca freza are dintii inclinati sau elicoidali , component axiala a fortei de aschiere
F trebuie sa ajute la fixarea in arborele principal
-daca freza nu are freza radial verificarea se face cu ceas comparator.
b)Prinderea pieselor pe masinile de frezat:
La frezare ,piesele se pot fixa direct pe masa masinii de frezat
folosindu-se elemente de fixare universal , aflate in dotarea masinii sau dispositive
special.Prinderea piesei pe masa masinii este intalnita de obicei in cazul productiei
de unicate sau de serie mica sau atunci cand se prelucreaza piese mari.
Tehnologia frezarii suprafetelor plane.Regimuri de aschiere
1)Metoda de frezare a supraftelor plane :
Frezarea suprafetelor plane se executa prin mai multe metode , si cea mai
simpla metoda este cea a frezarii unei singure suprafete .
Tipuri de metode :
-frezarea mai multor suprafete
-frezarea cu avans in ambele sensuri
-frezarea pe mese rotative
2)Frezarea suprafetelor plane discontinue :
Suprafetele discontinue in plane diferite reprezinta portiuni ale pieselor
caracterizate de existent a doua suprafete plane paralele , intre ele despartite de o
suprafata plana perpendiculara pe cele doua suprafete paralele.
3)Frezarea suprafetelor plane inclinate :
Suprafetele plane inclinate se pot freza in mai multe moduri si anume :
-prin inclinarea piesei
-prin inclinarea axului portscula
-cu ajutorul frezelor unghiulare
4)Regimul de aschiere la frezarea suprafetelor plane :
Principalele elemente ale regimului de aschiere la frezare sunt :
-adancimea de aschiere ,avansul,viteza de aschiere si latimea frezarii

6
 3.Prelucrarea suprafetelor plane prin frezare

a.Scheme tehnologice utilizate.

Frezarea suprafetelor plane se poate face in doua moduri:

-cu freza cilindrica

-cu freza frontal sau cilindrico-frontala

Frezarea cu freza cilindrica este mai putin productiva decat frezarea cu

freza frontala ,fapt pentru care ea nu poate fi utilizata decat in productie de serie
mica sau cel mult mijlocie.

O variant a frezarii cu freza cilindrica o constituie frezarea cu freza

disc.Aceasta freza este asemanatoare frezei cilindrice cu deosebirea ca latimea ei
este mult mai mica.

Indiferent de tipul frezei folosite pentru aschiere sunt necesare doua

miscari :

-miscare principal de aschiere-de rotatie , apartinand sculei

-miscarea de avans-rectilinie sau circular , apartinand piesei

In functie de sensul de rotatie al frezei si de sensul avansurilor ,

suprafetele plane se pot prelucra prin doua metode:

-frezarea in sens contrar avansului ,este cea mai folosita

-frezarea in sensul avansului se foloseste la degosarea si la frezarea rapida

b.Masini-unelte pentru prelucrarea suprafetelor plane prin frezare

Pornindu-se de la schemele de baza ale frezarii suprafetelor plane

masinile de frezat pot fi :

-cu arborele principal vertical , denumite masini de frezat vertical.

-cu arborele principal orizontal,denumite masini de frezat orizontale.

Dupa particularitatile constructive , masinile de frezat pot fi :

7
-cu consola

-fara consola

Consola este un element constructive care are drept scop sa

mentina masa masinii.

Pentru marimea posibilitatilor de lucru , unele masini de frezat

executa miscari suplimentare cum ar fi de exemplu,rotirea mesei in plan orizontal.

Aceste masini poarta denumirea de masini universale.

Masinile de frezat obisnuite au masa dreptunghiulara putand

executa miscari de avans rectiliniu.

Mai rar se folosesc si masini de frezat cu masa rotunda , putand se

execute miscari de avans circulare.

1)Masina de frezat orizontala

Aceasta masina este foarte raspandita in practica fiind cea mai

simpla masina de frezat.

Ea se compune dintr-un batiu care contine un sistem de actionare

electromecanica a arborelui principal , in prelungirea caruia se monteaza un dorn
port-freza.

Piesa de prelucrat se prinde pe masa masinii ce poate aluneca pe

ghidajele fixate pe consola.

Principalele miscari ce se pot executa de catre partile acestei

masini sunt :

-miscarea principal a arborelui principal respective a dornului port freza

-miscarea de avans longitudinal , executata de catre masa masinii

-miscareade avans transversal executata de catre masa

8
-miscarea de deplasare pe vertical a consolei , executata in scopul apropierii mesei
de freza(miscare de reglare)

2)Masina de frezat vertical

Aceasta masina este asemanatoare masinii orizontale atat parti

component si ca miscari executate. Pentru a se marii posibilitatile de utilizare a
masinii de frezat vertical poate avea o constructive speciala ceea ce-i permite :

-inclinarea in plan vertical , deci inclinarea arborelui principal

-deplasarea axiala a arborelui principal ceea ce-i permite apropierea lina a frezei de
piesa

3)Masina de frezat universal

Aceasta masina este identical cu masina de frezat orizontal,cu o

singura deosebire,masa de lucru a masinii se poate roti cu un anumit unghi in
planul orizontal. Pivotarea masei in plan orizontal reprezinta o miscare de reglare ,
in timpul lucrului masa se blocheaza intr-o anumita pozitie.Actionarea masinii de
frezat universal este un tip electromecanic si este identical cu a celorlalte masini de
frezat.

9
 4.Prelucrare suprafetei plane prin rabotare

a)Scheme tehnologice utilizate

Explicatia consta in faptul ca productivitatea rabotarii este cu mult

mai scazuta decat cea a frezarii ca urmare a evidentei unei curse a sculei in
decursul carora nu se aschiaza.

In functie de elementul care executa aceste miscari se deosebesc

urmatoarele scheme de prelucrare:

-prelucrare prin rabotare longitudinal

-prelucrare prin rabotare transversal

-prelucrare prin mortezare

b)Masini de rabotat

La rabotarea suprafetelor plane se folosesc trei categorii de masini-

unelte:

-raboteze

10
-sepinguri

-morteze

Masini de frezat longitudinal

Aceste masini fac parte din categoria masinilor de frezat fara consola.

Ele sunt utilizate la prelucrarea pieselor mijlocii sau mari , in productia de

serie mica,mijlocie sau mare.

Prelucrarea are o productivitate ridicata datorita posibilitatii folosirii

simultane a mai multor capete de frezat(2pana la 4).

Dupa numarul montantilor se deosebesc doua tipuri de masini de frezat

longitudinal, cu un singur montant si cu doi montanti.

Masinile de frezat longitudinal cu doi montanti au o constructie rigida ,

ceea ce permite prelucrarea pieselor cu precizie ridcata.

Masina are urmatoarele miscari:

-miscarea principala de aschiere-miscarea principala de rotatie a arborilor

-miscarea de avans longitudinal a mesei

-miscarea de avans pe orizontal a barilor capetelor de frezat orizontale

-deplasarea pe verticala a traversei mobile

Masina de frezat cu un singur montant se utilizeaza la piesele a caror

latime depaseste latimea mesei masinii cu doi montanti.

Masina de frezat carusel

Aceste masini , de asemenea fara consola sunt caracterizate prin masa
lor rotunda cu posibilitate de rotire.

Ele sunt folosite la productia in serie mare si in masa.

Dupa constructive masinile de frezat carusel pot fi cu unul sau cu doi

montanti.

11
 Din punct de vedere constructive , cutitele de rabotat pot fi :

-drepte

-incovoiate

-cotite cu cap ingustat

In functie de orientarea taisului principal , cutiele de rabotat pot fi :

-pe dreapta

-respectiv pe stanga

Cutitele de mortezat difera constructive de cutitele de rabotat (ele au

o geometrie speciala datorita modului in care desprind aschiile).

Dispozitivele folosite la prelucrarea prin rabotare sunt in general

simple si au caracter universal.

Pentru prinderea pieselor pe masa masinii se pot folosi :

-prinderea direct ape suruburi cu cap T si briale , masa fiind prevazuta in acest
scop cu canale T;

-prinderea in dispositive cu caracter universal special.

Tehnologia prelucrarii suprafetelor plane prin rabotare.Regimuri de

aschiere
1)Pregatirea pieselor pentru prelucrare;
Operatiile necesare pregatirii pentru prelucrare sunt reduse ca volum.
Dispozitivele utilizate la productia in serie elimina aceasta operatie lipsita de
productivitate.
2)Prelucrarea suprafetelor plane pe raboteze si pe sepinguri;
Pe masinile de rabotat se pot prelucra astfel:
-suprafete plane orizontale ;
-suprafete plane verticale ;
-suprafete plane inclinate .
12
 Masini de rabotat longitudinal
Din aceasta grupa fac parte masinile de rabotat cu un montant si masinile de
rabotat cu doi montanti.

Miscarile executate de catre diversele parti ale masinii , toate mecanizate sunt :
-miscare principal de aschiere;
-miscare secundara de avans vertical ;
-miscare de avans orizontala ;
-miscare de avans orizontal ;
-miscare de avans vertical ;
-deplasarea pe verticala a traversei mobile.
Masini de rabotat transversal
Acestea pot fi :
-cu actionare electromecanica ;
-cu actionare hidraulica.
Principalele miscari executate sunt :
-miscare principal de aschiere;
-miscarea de avans a mesei;
-miscarea de pozitionare;
-miscare de avans vertical.

Masini de mortezat
Masinile de mortezat sunt asemanatoare sepingurilor in ceea ce priveste
miscarile executate cu deosebirea ca miscarea principala se executa in plan vertical
si nu in plan orizontal.

Scule si dispositive utilizate la rabotarea suprafetelor plane

Sculele folosite la prelucrarea prin rabotare se numesc cutite.
Cutitele de rabotat se conectioneaza din materiale obisnuite(oteluri pentru
scule , carbon sau aliate) sau se armeaza cu placate din carburi metalice.

13
 5.Prelucrarea suprafetelor plane prin brosare
Brosarea este procedeul de prelucrare prin aschiere cu ajutorul sculelor denumite
brose.
Brosa este o scula complicata , costisitoare , de aceea operatiile de brosare se
aplica numai la productia in serie mare si masa.
a.Scheme tehnologice utilizate:
Brosarea se executa de obicei dintr-o singura trecere a sculei care are o miscare pe
directia axiala.
Dupa felul in care este actionata brosa , brosarea se poate realiza:
-prin tragere ;
-prin impingere.
In functie de felul prelucrarii , brosarea poate fi :
-de degrosare;
-de finisare;
-de calibrare.
Masini de brosat
O masina de brosat trebuie sa asigure deplasarea brosei prin tragere sau impingere ,
dar si frezarea piesei prelucrate.Masinile de brosat pot fi actionate mechanic sau

14
hydraulic , cea de-a doua variant fiind mai raspandita

Prelucrarea suprafetelor plane pe masina de mortezat

Prelucrarea prin mortezare este caracterizata de o productivitate scazuta.

Suprafetele plane verticale se prelucreaza folosindu-se o miscare de avans
rectilinie a mesei masinii(longitudinal sau transversal).
Suprafetele plane inclinate se pot prelucra printr-una din urmatoarele metode:
-prin inclinarea berbecului;
-prin inclinarea piesei.
Rabotarea suprafetelor compuse
Un exemplu tipic de asemenea suprafete il constituie suprafetele ghidajelor.
Prelucrarea prin rabotare se poate realize cel mai rational folosindu-se posibilitatile
oferite de masina de rabotat de tip partial care permite utilizarea simultana a mai
multor cutite.
Regimuri de aschiere folosite la rabotarea suprafetelor plane
Principalele elemente ale regimului de aschiere la rabotare sunt :
-adancimea;
-avansul;
-viteza de aschiere.

15
In general prelucrarea suprafetelor prin rabotare cuprinde doua etape distincte:
-degrosare;
-finisare.

Scule si dispozitive folosite la strunjirea suprafetelor plane

Cutitele folosite la strunjirea suprafetelor plane pot fi speciale(pentru strunjit plan)
sau obisnuite , folosite si la alte prelucrari.
Exemplu de cutit special :
-cutitul frontal se construieste in doua variante fiind folosite pentru degrosare sau
finisare.
Cutitele folosite la prelucrarea pe strunguri frontale sau carusel se deosebesc de
cele utilizate la strungurile normale prin rabustetea lor ridicata necesara pentru a
face fata prelucrarii cu sectiuni mari de aschii.
Dispozitivele pentru prinderea pieselor pot avea caracter universal sau special.
Din prima categorie fac parte universalele(v.cap.6) si platourile.

Tehnologia strunjirii suprafetelor plane

Elementele regimului de aschiere
Strunjirea unei suprafete plane decurge de obicei in doua etape:
-degrosarea;
-finisarea.
O productivitate ridicata se obtine la prelucrarea pe strunguri carusel din cauza
posibilitatii strunjirii simultane cu mai multe cutite.
Elementele regimului de aschiere la strunjirea suprafetelor plane sunt :
-adancimea de aschiere;
-viteza de aschiere;
-avansul.
La strunjirea pe strunguri normale , avansul este de 0,3 – 0,7 ……
16
 Scule si dispozitive folosite la brosarea suprafetelor plane

Marimile caracteristice ale dintilor brosei sunt:inaltimea si diferenta de inaltime

dintre cei doi dinti consecutive numita suprainaltare pe dinte S2.
Pentru prelucrarea completa unei suprafete este necesar sa se parcurga 3 etape:
-degrosare;
-finisare;
-calibrare.
Aceste 3 etape se pot realiza in 2 moduri:
-construind cate o brosa pentru fiecare etapa;
-folosind o singura brosa prevazuta cu trei grupe de dinti , cate o grupa pentru
fiecare etapa.

Tehnologia brosarii.Regimul de aschiere

Procesul de aschiere se caracterizeaza prin aparitia unor forte de aschiere

inseminate , datorita lungimii mari a taisurilor , precum si a faptului ca simultan se
afla mai multi dinti in aschiere.
Datorita apasarilor mari frecarilor si incalzirilor locale , taisurile dintilor se uzeaza.
Pentru prevenirea aparitiei unor uzuri premature brosele se ung din abundenta in
timpul lucrului , cu ulei mineral).

17
 6.Prelucrarea suprafetelor plane prin strunjire
Prin strunjire se prelucreaza frecvent suprafete plane atat la piese de
dimensiuni mici cat si la piese cu dimensiuni mari sau foarte mari(de ordinal
metrilor ajungand sa depaseasca 15m).
a)Scheme tehnologice utilizate:
Generarea unei suprafete plane la strunjire este posibila daca se foloseste miscarea
principala de aschiere:miscare de rotatie , miscare de avans transversal , miscare de
translatie.
Masinile orizontale aschiaza de obicei cu partea periferica discului abraziv.
Masinile verticale sunt masini de mare productivitate folosite la degrosarea
pieselor care nu au fost prelucrate anterior prin aschiere si mai rar la finisare.
Pietrele folosite la rectificarea pe masinile verticale sunt pietrele oala sau pietrele
formate din segmenti.

Scule si dispozitive folosite la rectificarea suprafetelor plane

Sculele folosite la rectificare poarta denumirea generala de pietre abrazive.
Pentru rectificarea suprafetelor plane pe masini orizontale se folosesc pietre
cilindrice.

18
Rectificarea pe masini verticale se executa cu pietre cilindrice cu degajare , cu
pietre taler , cu pietre oala , sau cu corpuri abrazive din segmenti.

Montarea pietrelor cilindrice si a altora asemanatoare lor se face cu ajutorul

flanselor , cum sunt :
-cu flanse fara butuc , pentru pietrele cu gaura de prindere mica ;
-cu flanse cu butuc , pentru pietrele cu gaura de prindere mare.

7.Prelucrarea suprafetelor plane prin rectificare

Rectificarea este procedeul de prelucrare prin aschiere , cu ajutorul
pietrelor abrazive.

a)Scheme tehnologice utilizate:

Prin rectificare este posibila prin combinarea miscarii principale de aschiere –

miscarea de rotatie a pietrei abrazive – cu o miscare de avans a piesei , care poate
fi rectilinie sau circulara.

Se deosebesc 2 scheme tehnologice de baza:

1.Rectificarea plana cu parte periferica a pietrei abrazive:

-se realizeaza cu ajutorul unui disc abraziv , piesa executand fie o miscare rectilinie
de avans , fie o miscare de avans circular.

2.Rectificarea plana cu partea frontala a pietrei abrazive:

-prezinta de asemenea doua variante:

19
 -rectificarea cu miscare de avans rectiliniu al piesei;

-rectificarea cu miscare de avans circular al piesei.

Piatra abraziva poate fi un disc sau o piatra compusa din segmente.

La rectificarea suprafetele plane sunt necesare urmatoarele miscari:

-miscarea principala de aschiere;

-miscare de avans longitudinal;

-miscare de avans transversal;

-miscare de avans de patrundere.

b)Masini – unelte folosite la rectificarea suprafetelor plane

Masinile de rectificat plan se pot clasifica dupa pozitia axului portpiatra in :

-masini orizontale ;

-masini verticale.

Atunci cand uzura pietrei depaseste valoarea admisa este necesara indreptarea
pietrei.

Indreptarea cu diamante constituie cea mai buna metoda de indreptare .

Indreptarea fara diamante se aplica in special la pietrele folosite la degrosare.

Elementele regimului de aschiere la rectificarea plana sunt :

-viteza de aschiere;

-adancimea de aschiere;

-avansul longitudinal;
20
-avansul transversal.

Avansul longitudinal St depinde de aceiasi factori ca si viteza de aschiere si are

valori de ordinul 10-20 m/min.

8.Prelucrari de netezire a suprafetelor plane

Lepuirea este operatia de prelucrare prin aschiere , efectuata prin

abraziune , cu ajutorul pulberilor abrazive , aplicate intre piesa de prelucrat si
scula.

Lepuirea cu un singur disc constituie cea mai simpla schema de lepuire:piesa este
apasata uniform pe suprafata discului scula , ce are o miscare de rotatie;in acelasi
timp , piesa executa o miscare oscilanta.

21
La lepuirea suprafetelor plane adaosurilor de prelucrare au marimea de 0,005-
0,010 mm.

Prelucrarea suprafetelor plane prin vibronetezire

Vibronetezirea sau superfinisarea este un procedeu tehnologic de netezire , in

scopul obtinerii unor suprafete cu netezire foarte mare.

Prin vibronetezire nu se pot asigura precizia dimensional mare si forma geometrica

corecta , ci numai o calitate extreme de buna a suprafetei lucrate

9.Reguli de protective a muncii la prelucrarea

suprafetelor plane

La prelucrarea suprafetelor plane , trebuie respectate regulile generale de

protective a muncii recomandate la prelucrarea pe masini-unelte.

In plus , dupa specificul masinilor – cu miscare principala de rotatie sau de

translatie - , se vor respecta urmatoare reguli :

-la masinile cu miscare de rotatie , se interzice atingerea piesei sau sculei in timpul
functionarii masinii;

-centrarea , fixarea si strangerea piesei sau a sculei se vor face correct si cu

suficienta forta pentru a se evita smulgerea lor in timpul procesului de aschiere;

-pentru acelasi motiv , elementele regimului de aschiere nu trebuie sa depaseasca

valorile admise;

-la prelucrarea pe masini cu miscare de transalatie, trebuie afectat sufficient spatiu

pentru deplasarea berbecului sau a mesei masinii;

22
-frezele aflate in miscare de rotatie prezinta un deosebit pericol , putand prinde cu
usurinta mana muncitorului , rupand-o , si se va evita deci apropierea de scula sau
masurarea piesei in timp ce freza se roteste;

-pietrele de rectificare , rotandu-se cu turatie foarte mare , prezinta un permanent

pericol de spargere ; pentru a se feri persoanele din jur in eventualitatea spargerii
pietrei aceasta se inchide pe trei sferturi intr-o carcasa de protective.

10.Controlul suprafetelor plane(Anexe)

Controlul dimensional se efectueaza cu intrumente de masurat obisnuite ,

cum sunt :

-riglele;

-ruleta;

-sublerul.

23