Zavtoni Afanasie

Teză de master

Formarea suprafetelor complexe

la Masini CNC cu 3 – 5 axe
Conducător dr. conf. A. Toca
 Notiuni de baza

• Astăzi, multe produse sunt proiectate folosind suprafețe cu formă

liberă (sculpturată), nu numai în industria auto, aerospațială și
construcții navale, ci și în industria matrițelor/formelor de injectie
pentru diferite piese prelucrate.

• Suprafețele cu formă liberă sunt utilizate în principal pentru a

îmbunătăți designul și/sau pentru a îmbunătăți cerințele funcționale.
• Cele mai frecvent utilizate proceduri de prelucrare sunt operațiunile de
frezare cu capuri sferice cu 3 sau 5 axe.

• Acest fapt implică problema generării traseului sculei care impune

utilizarea sistemelor CAD/CAM pentru a reprezenta analitic suprafața
și, pe baza acesteia, pentru a genera un traseu adecvat al sculei
 Frezarea suprafetelor complexe libere

• Din 2000, îmbunătățirile aduse controlului arborelui de mare viteză au

avut ca rezultat o capacitate îmbunătățită de a asigura suficient
moment de torsiune chiar și la viteze de rotație mici, pe mașinile de
mare viteză devenind posibilă si degroșarea pe lânga finisări.

• Au fost dezvoltate două noi strategii de degroșare:

Frezarea cu adâncire Frezarea cu avans

ridicat (chiar mai mult
de 2 mm/rot)
împreună cu adâncimi
de aschiere mici
 Tipuri de prelucrari CNC
• Frezarea pe 3 axe. Mașinile CNC cu 3 axe efec-
tuează prelucrari cu scule ascietoare prin depla-
sari de-a lungul a trei axe: X, Y și Z.
• Frezarea CNC pe 3 axe implică fixarea pentru a
menține piesa de prelucrat nemiscata astfel incat sculele
aschietoare amplasate in arborele principal, genereaza suprafete
pentru a forma piesa in stare finala.
• Unele forme constructive sau zone ale piesei pot fi dificil de accesat
(forme neconvenționale, cavități adânci și înguste), astfel sunt
necesare multiple reinstalari pot ajuta la orientarea piesei de
prelucrat pentru ca sculele să formeze astfel de suprafete
caracteristice.
• Prea multe reinstalsari ale piesei pot crește rapid costurile de
producție, iar repoziționarile manuale ale piesele de prelucrat
afecteaza precizia si creaza mai multe oportunități de eroare umană.
 Tipuri de prelucrari CNC
• Frezarea cu 5 axe. Procesele de prelucrare cu mai multe de 3 axe permit
instrumentelor de aschiere o mai mare libertate de mișcare în timp ce piesa de
prelucrat este frezată.
• Procesele pe 3 axe permit fie semifabricatului, fie sculei de aschiere să se
rotească, dar nu ambelor.
• Procesele de prelucrare pe 5 axe permit atât piesei de prelucrat, cât și sculei
aschietoare să se rotească și să se miște de-a lungul axelor X, Y și Z simultan.
• Familia de prelucrari CNC cu mai multe axe include mai multe
variante:
 frezarea CNC cu 5 axe indexate;

 frezarea CNC cu 5 axe continue;

 Tipuri de prelucrari CNC

• Frezarea cu 5 axe indexate se produce astfel incat in timpul procesului de

frezare indexată pe 5 axe, nu numai că sculele de aschiere se pot deplasa de-a
lungul celor trei axe liniare, dar între faze tehnologice, masa de prelucrare și
capul sculei se pot deplasa, indexa si fixa în alte două direcții.

• Frezarea CNC cu 5 axe continue se produce astfel incat pe mașinile de

frezat CNC cu 5 axe continue se pot mișca și roti atât scula aschietoare, cât și
piesa de prelucrat simultan în timpul fiecărei faze tehnologice, permițând
fabricarea de piese cu geometrii extrem de complicate și suprafețe netede.
 Tipuri de prelucrari CNC
• Avantajele frezarii pe 5 axe.
• La vârful frezei ce se roteste viteza de aschiere este zero, ceea ce face ca
aschierea să fie foarte nefavorabilă si este frecventa o defecțiune tipică -
ruperea vârfului sculei.

• Cu cinci axe, frezarea poate fi efectuată evitând

aschierea cu varful sculei.

• Rigiditatea sculei este mai mare dato-

rita reducerii lungimii sculei, ceea ce
crește precizia de prelucrare și reduce
riscul de rupere a sculei.
 Tipuri de prelucrari CNC
• Frezarea cu 4 axe. Procesele de prelucrare cu patru axe permit
instrumentelor de aschiere o libertate de mișcare mai redusa decat in cazul cu
5 axe în timp ce piesa de prelucrat este sau frezată, sau strunjită.
• În procesele de prelucrare pe 4 axe sunt permise atât piesei de prelucrat, cât și
sculei aschietoare să se rotească și să se miște de-a lungul axelor X, Y și Z
simultan.
• Altfel spus prelucrarea in 4 axe este intru tot similara prelucrarii in 5 axe doar
ca in loc de cinci active sunt 4 axe.
• Familia de prelucrari CNC cu mai multe axe include mai multe procese:
frezare CNC cu 4 axe indexate;
frezare CNC cu 4 axe continue;
 Geometria frezelor pentru suprafete complexe

• S-au luat în considerare următoarele aspecte ale geometriei

muchiei de ashiere:

a) îmbunătățirea unghiului de degajare in intervalul pozitiv, ce

duce la eficientizarea degajarii aschiilor, la scăderea forței
de aschiere

b) unghi înalt elicoidal ce duce la uniformitatea aschierii și la

reducerea forței de impact în timpul intrărilor in aschiere;
Geometria frezelor pentru suprafete complexe
 Patrunderea sculei
•Patrunderea sculei.

•Se recomandă coborârea sculei de aschiere de-a lungul axei Z în

aer și patrunderea în material - în direcția orizontală, dar pe o
traiectorie arcuită.

•Este de dorit să se efectueze ieșirea sculei din material de-a

lungul unui arc.

•Cu cât materialul este mai dur, cu atât unghiul de adâncire ar

trebui să fie mai mic, astfel, la prelucrarea oțelului cu o duritate de
62 - 65 HRC, se recomandă setarea unghiului de adâncire la cel
mult 0,5 grade.
 Strategii de prelucrare
•Aschierea în straturi paralele prevede ca freza se mișcă în straturi
succesive de-a lungul planurilor-sectiuni paralele si este cea mai
populară metodă astăzi. Avantajele acestei abordări includ ușurința
de programare, menținând în același timp adâncimea de frezare.

•Adâncimea de aschiere este bine controlată, deoarece traseul sculei

rămâne bidimensional pe fiecare strat.
 Strategii de prelucrare

•Metoda izo-parametrică. Traiectoriile izo-parametrice au fost

abordate ca o metoda de prelucrare a suprafețelor complexe la care
punctul de locație a frezei (Cutting Location) să fie situat pe vectorul
normal al suprafeței la o distanță egală cu raza părții sferice a frezei.
 Strategii de prelucrare
•Metoda iso-planară. In metoda izo-planara de prelucrare traseul
sculei este determinat ca o intersecție a unei suprafețe de formă
liberă cu unul dintre planurile de coordonate ale sistemului de
coordonate carteziene.

•Treapta laterală (L) în această metodă este egală cu distanța dintre

planele paralele și este determinată din condițiile definite de înălțimea
maximă admisibilă a suprafeței prelucrate (h), în timp ce dimensiunea
treptei urmatoare (LCL) este determinată din condiția celei
mai mari abateri admisibile (t).
 Strategii de prelucrare
•Metoda izo-scarite. Metoda de prelucrare izo-scarite este o metodă
izo-parametrică și izo-plană îmbunătățită.

•Traseele sculei izo-scarite nu duc la prelucrari repetate local și nu

sunt necesare treceri multiple de prelucrare pe aceeași suprafață a
piesei.
 Strategii pentru frezarea suprafetelor cu pereti verticali

•Traiectorii planare.
•Această metodă de prelucrare este ca o traiectorie a frezei în forma
zig-zag 2D, cu excepția faptului că traseul sculei este proiectat în jos
de-a lungul axei sculei pe o piesă 3D

•Finisarea planara (paralelă) funcționează bine pe suprafețe plane

sau puțin adânci, dar provoacă o problemă cu neregularitati mari
atunci când normala suprafeței este apropiată de cea a planurilor
paralele care se intersectează.
•Astfel se poate ajunge la prelucrarea in exces a zonelor mai plate.
 Strategii pentru frezarea suprafetelor cu pereti verticali

•Traiectoria frezei instrumentelor pe Z-nivele. Traiectoria

instrumentului pe Z-nivele este, de asemenea, plană, cu excepția
faptului că modelul este tăiat cu planuri orizontale uniform distanțate.
 Strategii pentru frezarea suprafetelor cu pereti verticali

•Prelucrarea globală. Este o metoda care combină cele mai bune

prelucrari cu traiectorii la Z-nivele și prelucrari cu traiectorii planare
intr-o singură soluție cuprinzătoare pentru frezarea peretilor verticali
pe adâncime.
•Finisarea globala (Global Finishing) optimizează prelucrarea nu
numai prin calculul celui mai potrivit traseu al sculei pentru zonele
adânci și mai puțin adânci, ci și prin aplicarea tranzițiilor netede între
zone pentru a menține freza în mișcare continuă, eliminând astfel
semnele (defectele) vizibile dintre zone și îmbunătățind utilizarea
mașinii.
•Instrumentul nu părăsește niciodată suprafața.
 Traiectorii trohoidale de frezare a suprafetelor complexe

•Frezarea trohoidală aparține prelucrarii de mare viteză (HSM).

•Frezarea trohoidala presupune curse repetate in aceeasi directie

fata de profilul complex generat
•Toate impreuna duc la formarea unei parti pasive a cursei trohoidale
 Traiectorii trohoidale de frezare a suprafetelor complexe

•Traseele trohoidale pot fi generate în trei moduri:

A – cvasitrohoid descris prin cerc de mișcare,
B – cvasitrohoid întins descris prin arce și linii drepte,
C – cvasitrohoid punct cu punct descris prin linii scurte între o mulțime
de puncte.
 Traiectorii trohoidale de frezare a suprafetelor complexe

•Frezarea trohoidala statica. Ciclul de frezare curba cu pas fin

descrie o strategie de frezare cu un raport ae/ap deja optimizat pentru
procesul de prelucrare. Deoarece atât valoarea maximă de contact
(aemax) cât și viteza de avans (Vf) sunt constante, aceasta este o
strategie de frezare statică care poate fi utilizată pe orice mașină de
frezat CNC folosind un sistem de programare standard.
•Grosimea medie a așchiilor (hm) nu este o valoare constantă.
•Așchii diferite înseamnă încărcare neunifor-
mă, or, avantajele față de strategiile tradițio-
nale de frezare includ capacitatea mare de
aschiere volumetrică.
 Traiectorii trohoidale de frezare a suprafetelor complexe

•Frezarea trohoidala dinamica. Procesul optim de prelucrare poate fi

descris ca o strategie dinamică de frezare trohoidală.
•În funcție de material, se determină unghiul maxim de contact și
grosimea maximă adecvată a așchiilor.
•Unghiul de contact φs este limitat în funcție de material. Viteza de
avans este constant recalculată și controlată de sistemul CAM.
•Grosimea medie a așchiilor (hm) este constantă.
•Cu frezarea trohoidală dinamică se obține
cea mai scăzută generare de căldură, cea
mai mare durată de viață a sculei și cea mai
mare performantă de aschiere volumetrică.
 Concluzii
1.Ca o consecință a complexității geometrice, grosimea așchiilor și
parametrii de aschiere se modifică în timpul prelucrarii pe lungimea
traseului. Prin urmare, este necesar un control complet al procesului
pentru a obține cea mai bună acuratețe și rugozitate a suprafeței.
2.Acest lucru depinde foarte mult de geometria frezelor utilizate si de
numarul de axe controlate la prelucrare care pot fi traditional 3 – 5.
3.Selectarea corectă a strategiei traseului sculei este esențială
pentru a obține suprafața prelucrată dorită. Fără a lua în considerare
impactul selecției traseului sculei, luând în considerare parametrii de
prelucrare, cum ar fi forțele de așchiere, analiza vibrațiilor, durata de
viață a sculei, aschierea și temperatura de suprafață a piesei de
prelucrat se poate produce o aschiere insuficienta.
4.Au fost elaborate mai multe strategii de prelucrare privind
patrunderea sculei, organizarea traseului sculei (aschierea în straturi
paralele, aschierea izo-parametrică, aschierea izo-planară, aschierea
izo-scarite etc.).
 Concluzii
5.Cele mai complexe situatii la prelucrarea suprafetelor complexe se
refera la suprafete cu pereti abrupti fata de directia axei frezei.
Pentru aceste cazuri sunt elaborate strategii de trasee speciale cum
ar fi: traiectorii planare, traiectoria Z-nivele, traiectorii pe
echidistante, traiectorii combinate, traiectorii de prelucrare globală
etc.
6.Frezarea moderna a suprafețelor complexe este de mare viteză,
fiind o tehnologie deja bine-cunoscută.
7.Sculele din carbură de calitate submicrogranulate sunt folosite la
300–400 m/min pentru finisare, cu noi dezvoltări în calitatea și
performanța acoperirilor pentru scule.
Sculele cu inserții sunt rentabile pentru degroșare, iar sculele solide
pentru finisare.
 Concluzii

8.CAM este important pentru definirea corectă a programelor CNC,

în special pentru frezarea cu cinci axe, fiind foarte recomandată
verificarea virtuală a programelor.
9.Tipul de traiectorie trohoidală imbunatateste semnificativ efectele
finale ale procesului de frezare a suprafetelor complexe. Pentru
prelucrarea precisă (frezare finală) se recomandă utilizarea
traseului de tip B care permite obținerea celor mai mici valori ale
Ra, Rz, Wa, și parametrii Wt (comparativ cu traseele A și C). La
frezarea elementelor cu fund subțire se recomandă folosirea
traseului de tip C, deoarece valorile forței Fz au fost cele mai mici
(comparativ cu traseele A și B). La frezarea canalelor înguste, se
recomandă utilizarea fie a traseului A fie a traseului C pentru a
obține cea mai mare viteză de avans posibilă (comparativ cu traseul
B).
Masina de Strunjit ST 20Y
Masina de Frezat in 3-4 axe VF 4S
Masina de Frezat in 3-4 axe VF 4S
Masina de Frezat in 5 axe UMC 750SS
Masina de Frezat 5 axe UMC 750SS
Masina de Frezat 5 axe UMC 750SS
Mulţumesc de atenţie