VIATA PRIVATA SI VIATA PUBLICA

IN ROMANIA

IN TIMPUL REGIMULUI COMUNIST

TEMA

Viata privata constituie o realitate istorica care se defineste in raport cu viata publica . In
regimul comunist , viata publica nu a respectat limitele vietii private , totul era supus controlului
"de catre partid si de stat" .

IPOTEZA

In timpul regimului comunist au fost adoptate masuri care sa mentina familia unita , insa
interventia statului in viata privata a familiei a avut consecinte dramatice .

In prima etapa a comunismului (1950-1965) s-a manifestat o criza la nivelul familial

(scaderea brusca a fertilitatii si sporirea divorturilor) care a fost rezultatul industrializarii masive ,
a colectivizarii agriculturii si a exodului rural . In aceste conditii , s-a adoptat liberalizarea
avorturilor (1957) , emanciparea femeii devenind o cerinta a modului de dezvoltare a economiei .
Dupa 1965 , cand Nicolae Ceausescu a preluat conducerea , statul si-a schimbat atitudinea fata
de familie . Valorile familiale au fost dictate politic si exprimate legislativ . Astfel , prin Decretul
770/1966 , care prevedea interzicerea avorturilor , statul se implica direct in viata privata a
familiei . Aceasta interventie a avut consecinte dramatice , intre 1966-1989 s-au inregistrat 9452
decese . Asa au aparut "decreteii" , numele prin care erau desemnati copii nascuti in anii ' 60- ' 70
, cand cresterea demografica a fost spectaculoasa . O alta masura luata cu scopul de a mentine
obligatoriu familia unita a fost Decretul 774/1966 prin care au fost introduse masuri care sa
ingreuneze obtinerea divortului .

De asemenea, la jumatatea anilor ’50, dupa ce a avut loc nationalizarea caselor, multe
familii si-au pierdut locuintele, fapt ce a dus la destramarea acelor familii unite de odinioara.
Un copil crescut pana atunci intr-o casa cu parintii, bunicii, fratii, verisorii, a ajuns adolescent
intr-o alta locuinta unde locuia doar cu parintii, iar la maturitate a ajuns intr-o alta casa unde a
ramas cu sotia. Astfel, din acea familie mare si unita, s-a ajuns la risipirea acesteia si a acelei
legaturi puternice.

Viata la bloc a reprezentat contextul social in care s-a desfasurat viata privata . In fiecare
bloc locuia cel putin un informator al Securitatii . Cetatenii erau supravegheati indeaproape prin
ascultarea telefoanelor si citirea corespondentei . Este evident ca, in aceste conditii, chiar daca nu
cunosteai pe nimeni, erai cunoscut de toata lumea.
 Patriarhatul socialist a consacrat dominatia tatalui in familie . Femeile au fost exploatate
de catre stat in sfera productiei , iar in sfera familiala , de catre barbati (abuzurile in familie nu
erau interzise prin lege ) .

Controlul statului asupra vietii private nu se opreste aici. Prin atribuirea de indemnizatii
se urmareste controlul si stimularea maternitatii, prin atribuirea de alocatii se asigura
parcurgerea traseului scolar obligatoriu ; organizatii care protejeaza interesele copilului pot
decide decaderea din drepturile paternale a unor persoane care s-au facut vinovate de rele
tratamente. Ce mai ramane din aceasta situatie familiei din perspectiva relatiei cu copii? Sa-i
hraneasca, sa-i imbrace, sa le asigure tot ce este necesar, totul sub controlul autoritatii publice.

Utopia idealului comunist in societate era o "multime de oameni egali" . Fiecare membru
al familiei apartinea unei organizatii si trebuia sa-si manifeste entuziasmul si recunostinta fata de
conducator si partid participand in mod obligatoriu la mitingurile si spectacolele omagiale . Erau
acceptate in public personalitatile care il omagiau pe conducator (Adrian Paunescu "Cenaclul
Flacara") sau care prin performantele lor sportive sau culturale sustineau superioritatea regimului
comunist .

In concluzie atat viata publica cat si cea privata era sub controlul strict al statului ,
implicit al partidului comunist si a avut de suferit enorm ca si grup social, fiind deseori presata
de catre institutiile partidului comunist si lasata la tacere.