Sunteți pe pagina 1din 7

O personalitate a renasterii

Francesco Petrarca
Comsulea Andrei Clasa a IX-a F April 27, 2011

Comsulea Andrei IX F

Cuprins

! !

I. Date biografice II.Date despre creatia sa

1 2

III.De ce este un om al renasterii? 3 IV.Analiza unei creatii 4 V.Opinia personala 5 VI.Bibliogra@ie 5

Comsulea Andrei IX F

Francesco Petrarca
Renaterea este denumirea curentului de nnoire social i cultural care a aprut n Europa la sfritul Evului Mediu, n secolele al XV-lea i al XVI-lea, nnoire caracterizat prin renviorarea interesului pentru cultura i arta antichitii clasice.

I Date biogra@ice
Francesco Petrarca, nascut pe 20 iulie 1304 la Incisa, a fost un scriitor, poet si umanist italian din secolul al XIV-lea, unul din cei mai importanti poeti lirici ai literaturii italiene. In special forma perfecta a sonetelor sale s-a impus si in afara spatiului de limba italiana, in@luentand lirica europeana ("Il Petrarchismo"). Pe langa cunoasterea profunda a autorilor clasici si a limbii latine, operele sale scrise in "volgare" au jucat un rol precumpanitor in dezvoltarea limbii italiene vorbite intr-o limba literara. Prin convingerea sa asupra stransei legaturi intre cultura clasica si invatatura crestina, Petrarca a contribuit la dezvoltarea umanismului european, care reuneste aceste doua ideale. Alaturi de Dante Alighieri, Petrarca este unul din principalii precursori ai Renasterii. Dupa copilaria petrecuta in Toscana, in 1311 familia se muta la Carpentras, in Franta, aproape de orasul Avignon, unde Petracco spera sa obtina o slujba la curtea papala, care isi avea in acel timp sediul in Avignon. Desi avea inclinatii literare, manifestate precoce in studiul autorilor clasici si in compuneri ocazionale, Francesco este trimis mai intai la Montpellier, apoi la Bologna, pentru a studia Dreptul civil. Dupa moartea tatalui, Petrarca se intoarce la Avignon, unde intra in serviciul Bisericii. In ziua de 6 aprilie 1327, o intalneste, in biserica Sainte Claire din Avignon, pentru prima data pe Laura (probabil Laure de Noves), pentru care dezvolta o pasiune, devenita legendara prin trainicia si puritatea ei. In jurul anului 1330, dedicat carierei ecleziastice, devine capelanul cardinalului Giovanni Colonna, ce apartinea unei ilustre si in@luente familii romane. Intreprinde numeroase calatorii prin Italia, Franta, Olanda si Germania. La Lttich descopera doua Oratii ale lui Cicero.
Comsulea Andrei IX F 1

Paralel cu formatia sa culturala, se angajeaza si in activitatea politica, initiind campania pentru intoarcerea sediului ponti@ical de la Avignon la Roma. La Neapole, sub patronajul regelui Robert d'Anjou, organizeaza manifestari literare, in cursul carora citeste din poema eroica "Africa" abia terminata (1340), sustine discutii asupra poeziei, artelor si autorilor clasici. In ziua de 8 aprilie 1341, senatorul Orso dell'Anguillara il incoroneaza ca "Magnus poeta et historicus". In 1343, in trecere prin Verona, descopera primele 16 carti ale Epistolelor lui Cicero adresate lui Atticus si Brutus Albinus. A@lat in Parma, in ziua de 19 mai 1348 ii parvine vestea mortii lui Laura, in timpul marii epidemii de ciuma care bantuia in vestul Europei. In Florenta, se intalneste in 1350 cu scriitorul Giovanni Boccaccio, cu care era mai de mult in corespondenta. Ambii poeti au contribuit printr-o activitate perseverenta la redescoperirea antichitatii clasice, respingand preceptele scolasticei medievale. Francesco Petrarca traieste in Milano, ca oaspete al lui Giovanni Visconti, arhiepiscop si conducator al orasului. Refugiindu-se de focarele epidemiei de ciuma, il gasim in anii 1361 pana in 1374 in Padova, Venetia si Arqua. Aici isi sfarseste zilele pe 18 iulie 1374. A fost inmormantat in curtea casei parohiale din localitate, mai tarziu osemintele sale @iind transferate intr-un cavou de marmura alaturi de biserica. La 5 aprilie 2004 a fost comunicat rezultatul analizei craniului conservat in mormant: craniul apartine unei femei, decedata in aceiasi perioada, deci nu poate @i al lui Petrarca.

II Date despre creatia sa In anul 1327 se aeaz episodul ntlnirii Laurei, cea strlucit prin virtui, pe care a vzut-o ntiaoar n biserica Sfnta Clara din Avignon si va avea sa scrie despre ea. Istoricii au identi@icat-o cu Laura, @iica lui Audibert de Noves,din Avignon, care, cu doi ani n urm se cstorise cu Hugues de Sades i avea s moar, n cursul uneiepidemii de cium, n 1348.Dup ndelungi cltorii, Petrarca se rentoarce n Provena i se aeaz la Vaucluse, locul cntatn versurile pentru Laura: vrjit de dulcea frumusee a locului, mi-am dus acolo crile i mi-am ornduitlocuina. Aici ncepe viaa de meditaie i de creaie, ntr-o singurtate voit, poetul fugind de preaplicticosul Avignon i mrturisirea pe care o face despre bucuriile acestei izolri este a unui romantic cu totul modern, ndrgostit de natur. Aici sunt scrise, ncepnd din 1324 i pn trziu, n 1353, cele maimulte dintre poeziile care alctuiesc Canonierul (Il Canzoniere).Exist dou diviziuni inegale ale operei lui Petrarca, diferite nu numai prin limb,ci prin coninuti scop, n latinete trebuind s @ie scrise poemul eroic, epistolele i tratatele, i n limba comun,il volgare,versurile de inspiraie prea personal pentru a @i demne de limba anticilor,Rimele. Opera poetic n latinete este creaia de prestigiu a poetului, aceea care ntre contemporani l-afcut s merite ncoronarea pe Capitoliu.Africa, nceput n
Comsulea Andrei IX F 2

1337 la Vaucluse i publicat postum, n1395, povestete, n cele nou cri scrise n hexametri, faptele celui de-al doilea rzboi punic i victorialui Scipio asupra Cartaginei.Petrarca este i poet liric n limba latin, alctuind, sub titlul deBucolicum Carmen, culegerea de dousprezece egloge a cror tem se leag strns de motivul dominant al meditaiei sale @iloso@ice,nfind con@lictul dintre credina religioas i iubirea gloriei lumeti.Epistolele i tratatele sunt opera @iloso@ic latin cea mai preioas a lui Petrarca. Cele dinti suntgrupate n Epistulae ad familiares (350 de scrisori, alctuind 24 de Cri) i Seniles (17 Cri). Secretum, scris n 1324-1343, sub impresia hotrrii recente a fratelui Gherardo, de a se clugri,este, nu un dialog @iloso@ic care s expun o certitudine consolidat, ci o confruntare patetic ntre douconcepii despre lume, cea cretin i cea laic-preumanist. III - De ce este un om al renasterii? Baza spirituala a renasterii a cunoscut-o umanismul. Poziie @ilozo@ic care pune omul i valorile umane mai presus de orice, orientndu-se n special asupra omului ca individ. Omul constituie astfel valoarea suprem, este un scop n sine i nu un mijloc. Umanismul implic un devotament pentru cutarea adevrului i moralitii prin mijloace umane, n sprijinul intereselor umane. Axndu-se pe capacitatea de autodeterminare, umanismul respinge validitatea justi@icrilor transcendentale cum ar @i dependena de credin, supranaturalul sau textele pretinse a @i revelaii divine. Petrarca a fost un umanist si un om de stiinta, istoric, arheolog, cercetator al manuscriselor antice. Culegerea cuprinde n cea mai mare parte sonete, urmate de canzoni, sextine, balade i madrigale i au drept coninut cu precdere exprimarea pasiunii sale nemrginite pentru Laura. Cu aceast oper a lui Petrarca literatura devine element precumpnitor n via ca prim lecie a umanismului. n poezia sa, descrierea sentimentelor apare n opoziie cu peisajul, suferina, durerea, dorina de ispire devin speran, i chiar plnsul morii @iinei iubite se transform n trans@igurarea Laurei, care coboar consolatoare din ceruri. Laura, femeie superioar creia poetul i aduce omagii, nu are nimic de supraomenesc, este un model de virtute i frumusee, ns @igura ei nu palpit de via, trsturile sale umane, ochii frumoi, prul blond, sursul dulce, se repet imuabil i totui ea constituie punctul ideal de sprijin n jurul cruia se desfoar viaa sentimental a poetului. Culegerea se ncheie cu un cntec adresat Fecioarei ("Alla Vergine"), creia i solicit protecie. Principiile umanismului se regasesc in operele lui Petrarca,mai ales in capodopera Cantonierul,a carui principala tema este o femeie,Laura,pe care
Comsulea Andrei IX F 3

Petrarca a intalnit-o in jurul anului 1327.Scopul acestei opere este de a o slavi pe Laura,intrebari legate de relatia iubire crestinism aparand pe tot parcursul operei.Petrarca,are un obiect pozitiv,de a face omul mai bun,femeia in cazul acesta.El are incredere in frumusetea ei,in inteligenta ei,respectand in acelasi timp dogmele crestine. IV Analiza unei creatii : Cantonierul. 1.Cea mai valoroasa opera poetica a lui Petrarca, scrisa n limba italiana o constituie Cantonierul, volum ce cuprinde n cea mai mare parte sonete (dar si madrigale sau balade) inspirate de iubirea lui pentru Laura de Noves si divizate n: n timpul vietii doamnei Laura si Dupa moartea doamnei Laura. Poeziile evoca, n imagini vibrnd de sensibilitate, momente ale ntlnirilor cu iubita. Toata gama starilor su@letesti ale ndragostitului si gaseste expresia n poezia lui Petrarca. Mai mult dect Beatrice, din care Dante facuse un simbol, Laura este o femeie vie, o prezenta poetica legata cel mai adesea de cadrul natural. Scrise n limba comun,volgare, compoziiile Canonierului i se preau scriitorului nite simplepcate de tineree de a cror faim el nsui se mira recunoscnd c se citesc mai bucuros dect operele pe care le scrisese cu intenii mai serioase i cu mintea mai adnc.Motivul inspirator este Laura, poate aceeai cu Laura de Sades, iubita i pstreaz de-a lungul ambelor cicluri realitatea individual i nu se convertete, ca Beatrice, ntr-un simbol al @iloso@iei.nchinate ei, bucuriei iubirii apoi durerii morii i n @ine ndoielilor i pocinei, Canonierul este, privit tematic, istoria i jurnalul unei iubiri care se ncheie de dou ori dureros: prin moartea iubitei i prinrenegarea iubirii ei n numele credinei, sub imperiul gndului morii i al nimicniciei omului. nceput n spiritul unei mari admiraii a frumuseii, n sonetele care zugrvesc concret toate componentele frumuseiiLaurei, ntr-un portret care anun chipurile din Primvaralui Botticelli, Canonierul se ncheie cu Canona adresat Fecioarei,cnt de umilin i de renunare. Dar tocmai strbaterea acestui drumconfer unitate i structur Canonierului i constituie modernitatea lui. Petrarca a creat limbajul liricii moderne a iubirii, a exprimat suferina ateptrii i a deprtrii,bucuria speranei i a revederii; reluarea multiform a aceleiai teme a iubirii dulci i chinuitoare va creala imitatori clieul petrarchesc. Un lucru impresionant in opera lui Petrarca o reprezinta cultivarea trupului,in afara de cea a spiritului. Ostil timpului indiferent, poetul i apropie ns natura i gsete n ea ecoul sentimentelor lui.Este o natur romantic, con@ident a poetului, aceea a locurilor singuratice unde el se refugiaz; dar orict ar @i de frumoas, ea nu are sens pentru el dect dac i amintete ochii frumoi i suavi ai Laurei.
Comsulea Andrei IX F 4

2.Consider Cantonierul cea mai importanta opera a lui Petrarca deoarece ea reprezinta o meditatie asupra omului.Se bazeaza atat pe aspectele bune ale @iintei umane,cat sip e cele mai putin bune.Pot spune ca aceasta opera este si o opera tip a renasterii,ea @iind exemplul cel mai potrivit al poeziei de iubire,amintind in acest fel de antichitatea greaca.

V Opinia personala

1. De ce l-am ales?

Eu l-am ales pe Francesco Petrarca subiectul acestui referat deoarece am citit ca a fost si este unul dintre cei mai importanti poeti ai literaturii italiene.Dat @iind faptul ca a trait si a scris in timpul Renasterii,mi s-a parut interesant a a@la care erau subiectele poeziei din acele timpuri.

2. Importanta acestei personalitati pentru renastere:

Petrarca reprezinta o personalitate importanta a renasterii deoarece el este tatal umanismului,el a luminat intelectualii inspre renastere si deoarece a scris multe poeme in@luentand umanismul in mai multe feluri,ghidandu-l spre a se concentra pe natura si pe forma umana.

VI.BIBLIOGRAPHY
1. http://en.wikipedia.org/wiki/Petrarch ;http://petrarch.petersadlon.com/ bio.html 2.Francesco Petrarca Cantonierul (2009). Editura: Pararela 45.

Comsulea Andrei IX F