Valorificarea Potențialului Turistic Al Județului Prahova

Valorificarea potențialului turistic
al județului Prahova
PARTEA I:
1. Informații generale despre județ
Județul Prahova este situat în partea central-sudică a României, în nordul Munteniei, pe

cursul râurilor Prahova și Teleajen. Este al treilea cel mai populat județ din România,
după București (oraș aflat în vecinătatea sa) și județul Iași, deși este doar al 33-lea din țară ca
suprafață. De asemenea, este unul dintre cele mai urbanizate județe ale țării, cu două
municipii și alte 12 orașe. Prinicipalul centru urban este municipiul Ploiești, reședința
județului, oraș cunoscut pentru industria de prelucrare a petrolului.
Județul este cunoscut și pentru regiunea turistică Valea Prahovei, aflată în partea de nord-vest
și pentru zona viticolă Dealul Mare, cu podgoriile de la Tohani și Valea Călugărească.
Din punct de vedere al dezvoltării economico-sociale:
- Populația rezidentă în anul 2018 a fost de 721 830 nr. persoane
- PIB-ul pe cap de locuitor în anul 2016 a fost de 31626,4 milioane lei
- Rata șomajului în lunile iunie-iulie 2019 a fost de 2,2%

- în luna august 2019, câştigul salarial mediu net a crescut cu 16,4% față de luna august
2018.
- efectivul de salariați în luna august 2019 a crescut cu 2195 persoane față de luna
august 2018.
- rata şomajului la sfârşitul lunii august 2019 a fost mai mică cu 0,4 puncte procentuale
față de luna august 2018.
- numărul născuților vii înregistrați în luna august 2019 a fost cu 19 mai mare față de
luna august 2018.
- numărul căsătoriilor în luna august 2019 a crescut cu 103 față de luna august 2018.
Căi de acces:
Rutiere: Autostrada A3 București - Ploiești, DN1(E60) București - Ploiești - Brașov - Sibiu - Cluj -
Oradea; DN1A Brașov - Pasul Bratocea 1272m - Cheia - Vălenii de Munte - Ploiești; DN71 Sinaia -
(Paduchiosu) - Târgoviște; DN72 Ploiești - Târgoviște - Gaesti (DB); DN1A Ploiești - Buftea -
București; 1B Ploiești - Buzău; DN1D - Albești Paleologu - Urziceni (IL);
Feroviare: linia-300 București - Ploiești - Brașov - Sghișoara - Cluj - Oradea - Episcopia Bihor;
Ploiești - Târgoviște; Ploiești - Buzău - Bacău - Suceava; Ploiești - Urziceni - (Braila, Galati, Vaslui);
Aeroport: Nu.
2. Resure naturale
Relieful se dispune pe 3 trepte cu o desfășurare nord-vest - sud-est cu o descreștere a

altitudinilor dinspre nord spre sud. În nord se regăsesc Munții Bucegi (Vf. Omu de 2505
m, Vf Jepii - 2195 m, Piatra Arsă - 2075 m) cu o gamă variată de obiective turistice
spectaculoase precum Babele sau Sfinxul. De asemenea Munții Ciucaș cu Vf. Ciucaș de 1954
m aparțin tot de județul Prahova după care urmează un șir de depresiuni și dealuri ce
aparțin Subcarpaților Curburii urmate de întinse câmpii (Câmpia Piemontană a Ploieștiului).
Climatul este temperat continental moderat cu unele influente estice ce provoacă

viscol în anotimpul rece. Climatul este diferențiat pe trepte de relief cu medii anuale ale
temperaturii aerului situate între 2 grade Celsius pe crestele munților și 10 grade Celsius în
zonele de câmpie. Precipitațiile scad dinspre nord spre sud și dinspre vest spre est cu valori
între 1300 mm și 540 mm anual. Vânturile dominante sunt cele de vest în sezonul rece fiind
prezent viscolul.
Hidrografia este tributară în mare parte râului Prahova care la rândul lui este afluent
al Ialomiței, cu afluenții Doftana, Teleajen, Cricov. Lacurile naturale sunt fie limane
fluviatile (Balta Doamnei, Saracineanca, Fulga) fie lacuri din zona subcarpatică (Vitioara,
Slănic). În ceea ce privește lacurile artificiale, este demn de menționat lacul Paltinu construit
pe râul Doftana.
Vegetația este variată, în funcție de climă și dispunerea treptelor de relief. Vegetația

alpină își datorează aspectul și alcătuirea unor condiții climatice specifice: luminozitate mare,
vânturi puternice, ploi abundente și temperaturi joase. Munții sunt acoperiți de păduri de
foioase și conifere, invadate de tufe de zmeur și mure, de afin, fragi, ienupăr. În etajele
superioare de pășuni o mare suprafață a platoului din Bucegi este acoperită de tufe de ienupăr,
afin și merișor. Flora Bucegilor, foarte diversificată, cuprinde: garofița, sângele voinicului,
bulbucul de munte, specii de orhidee, iedera albă, liliacul sălbatic și floarea de colț. În zonă
sunt numeroase rezervații naturale ce adăpostesc o mare varietate de floră și faună alpină.
Dealurile subcarpatice sunt acoperite cu pășuni, păduri și livezi de pomi fructiferi. Pe Valea
Doftanei se cultivă vița-de-vie ca și pe Valea Teleajenului, unde pădurile de gorun alternează
cu livezi întinse de meri și pruni.
Fauna - varietatea formelor de relief și a vegetației a favorizat prezența unei faune

bogate și diverse ca număr și specii. Etajele superioare ocupate de păduri sunt populate de
urși (brun și canadian), cerbi carpatini, jderi, căprioare, lupi, mistreți, râși, dihori, pisici
sălbatice, veverițe, iar în Bucegi pot fi zărite capre negre. Dintre păsări se pot enumera:
cocoșul de munte, mierla, cinteza, acvila de munte, uliul, vulturul, iar dintre reptile vipera
comună și șopârla de munte. Fauna acvatica este reprezentata de păstrăvi, mrene și în râurile
de deal știuci, bibani și crapi.
Prahova are unele dintre cele mai bune baze de tratament balnear din România, în
zone considerate şi atracţii turistice. Este vorba despre staţiunile Sinaia, Breaza, Slănic, Ţintea
-Băicoi şi Telega. Numită şi "Perla Carpaţilor", Sinaia este una din cele mai importante
staţiuni de odihnă şi de tratament balnear din ţară. Are un climat subalpin, cu veri răcoroase,
şi cu ierni nu foarte friguroase. Atmosfera este puternic iionizata, aerul este curat, fără praf şi
alti agenţi alergici, bogat în ozon şi radiaţii ultraviolete, iar zona abundă în izvoare cu ape
minerale sufuroase, bicarbonate, calcice, cu magneziu şi oligominerale. Staţiunea furnizează
condiţii excelente de tratament a neuroasteniei, a tulburărilor aparatului digestiv, endocrine,
respiratorii şi pentru alte afecţiuni.
O altă zonă renumită pentru tratamentul bolilor respiratorii, cardio-vasculare,

anemiilor şi nevrozelor este Breaza. Este o staţiune climaterică, situată în subcarpaţii
Prahovei la 43 km nord-vest de Ploieşti. Aici se pot trata cu rezultate foarte bune şi
surmenajele, bolile hepatobiliare şi convalescenţa.
Slănic-Prahova este o altă zonă cu factori curativi, considerată centrul salin al

României. Lacurile sărate, salina şi nămolul terapeutic reprezintă cartea de vizită a acestei
staţiuni, dotată cu un complex balnear unde se tratează în primul rând afecţiunile respiratorii.
Aici există izvoare cu apa minerală (cu calciu, clor, sodiu si sulf) şi patru lacuri cu
concentraţie mare de sare, recomandată şi în tratarea bolilor reumatismale, circulatorii şi
dermatologice.
Valea Stelii din Ţintea este o staţiune balneo-climaterică cu renume. Aici există un lac
cu ape sulfuroase, plin de nămol sapropelic de o calitate excepţională. Efectele apelor sale
clorosodice-iodurate sunt recomandate în tratarea afecţiunilor reumatismale şi post
traumatice, afecţiunilor sistemului nervos central şi periferic, afecţiunilor cardio-vasculare şi
ginecologice Sezonul dureaza între 1 mai - 30 octombrie. O altă zonă de tratament balnear
este la Telega. Aici există lacuri sărate amenajate în prezent pentru băile de agrement, izvoare
cu ape minerale şi nămol terapeutic.
Arii naturale protejate:
Nr. Denumire Localizare Suprafață (ha)

Crt.
1. Parcul Natural Bucegi include: Prahova 8322 din care:
- Abruptul Prahovean Sinaia, Busteni
- Locul fosilifer Plaiul Sinaia 3478
Hotilor Sinaia 6
- Muntii Coltii lui Barbes 1513
2. Arinisul de la Sinaia Sinaia 1,037
3. Tigaile din Ciucas Com.Maneciu 3
4. Muntele de sare Slănic 2
3. Resurse antropice
• Obiective turistice
- Barajul Maneciu: unul dintre cele mai impresionante obiective turistice în Prahova, cu un
peisaj fantastic al Munților Ciucaș, barajul de pământ a fost amenajat pe râul Telejen. Are un
volum de 60 de milioane de metri cubi și se întinde pe o suprafață de 192 de hectare, cu
adevarat impresionant. Iar turiștii se pot opri pentru relaxare, o partidă de pescuit sau
oplimbare cu barca, mai ales că șoseaua natională Ploiești-Brașov este aproape.
- Muzeul Conacul Bellu, Urlați: conacul, reprezentativ pentru arhitectura romanească, a

aparținut familiei Bellu. Clădirea albă, cu stâlpi din lemn negru este clădirea în care locuia
administratorul moșiei, construcția originală luând foc într-un incendiu.
- Casa Memoriala Nicolae Grigorescu, Câmpina: este locul în care pictorul și-a trăit ultimii
ani din viață. Atelierul în care artistul stătea ore in șir, tablourile, precum și piese de mobilier
sau obiecte colecționate ce au aparținut lui Nicolae Grigorescu.
- Castelul Iulia Hasdeu, Câmpina: fiind cunoscut și sub denumirea populara de “Templul
Spiritului”.
- Castelul Cantacuzino, Bușteni: este o construcție impozantă ridicată în stil
neobrâncovenesc în 1910 și care a aparținut Prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, un om
extrem de bogat.
- Crucea de pe Caraiman (Crucea Eroilor Neamului): a fost construită între anii 1926 și
1928 prin inițiativa Majestății sale Regina Maria, în cinstea Eroilor căzuți în lupta pentru
intrgirea neamului în primul Război Mondial.
- Mănăstirea Caraiman, Bușteni: situată în mijlocul munților Caraiman
- Sfinxul din Bucegi: destul de asemănător cu cel egiptean înfățișează un cap uman, fiind
situat la o înălțime de 2216 metri.
- Grădina zoologică, Ploiești: înființată în urmă cu 3 decenii și administrată de Consiliul
Local, Gradina zoologică Bucov se află la ieșirea din Ploiești.
- Muzeul „Casa de Târgoveț Hagi Prodan”, Ploieşti: este unul dintre monumentele istorice
vechi ale localităţii, ce datează din anul 1785, încercând să identifice o parte din stilurile
ţăraneşti ale regiunii.
- Muzeul Ceasului, Ploiesti: unic în Romania, Muzeul Ceasului din Ploiesti si-a deschis
portile in anul 1963 si cuprinde o bogata colectie de ceasuri faurite de mesteri vestiti din
Europa, cele mai multe fiind adevărate opere de arta.
- Muzeul Național al Petrolulu, Ploiești: unic în România, a fost inaugurat ca urmare a

sărbătoririi centenarului industriei petroliere românești în anul 1957.
- Casa de Vânătoare Foișor, Sinaia: reprezintă un monument istoric desăvârșit al regiunii.

- Casa memorială George Enescu, Sinaia
- Mănăstirea Sinaia: reprezintă o adevărată bijuterie arhitecturală a munților Bucegi.
- Castelele Peleș si Pelișor: unele dintre cele mai vizitate obiective turistice din Valea
Prahovei. Arhitectura impresionantă și poveștile familiei regale aduc necontenit turiști străini
în fiecare an. Castelul Peleș, ridicat în secolulul XIX, se numără printre cele mai frumoase
construcții din Europa, dar și prima care a fost iluminată electric.
- Muzeul Sării, Slănic Prahova: muzeul a fost amenajat în Casa Camarasiei, o clădire
construită în secolul al XVIII-lea, fosta reședință a funcționarului care colecta taxele pe sare.
- Salina Slănic Prahova: este unde dintre cele mai mari saline din Europa
- Valea Prahovei: este probabil cea mai cunoscută zonă turistică din țara noastră, ce atrage
anual mii de turiști români și străini. Aceasta se întinde pe teritoriile județelor Prahova și
Brașov și include stațiunile Azuga, Breaza, Bușteni, Cheia, Pârâul Rece, Sinaia, Slănic
Prahova (județul Prahova) și Poiana Braşov, Predeal și Râșnov (județul Brașov).
- Valea Doftanei: o zonă mai puțin cunoscută decât Valea Prahovei, impresionează prin
sălbăticia sa naturală. Aceasta include, pe lângă Cheile Doftanei, văi, râuri și păduri străbătute
de poteci înguste, peisaje desprinse parcă din povești. De asemenea, aici puteți admira și
peisaje autentice românești, cu pajiști, animale lăsate libere, căpițe de fân și căsuțe mici de
munte, cu garduri joase din lemn. O adevărată oază de relaxare!
• Tradiții:
o ianuarie - să asişti la colindele de Sf. Vasile, Pluguşorul şi Sorcova,
la Botezul caselor şi a persoanelor care trăiesc în ele, să iei apă sfinţită de Bobotează, să
îţi afli ursitul dacă nu eşti casătorită şi să te bucuri de Sf. Ioan
o februarie – să sărbătoreşti varianta românească a Sf. Valentin, Dragobetele, pe 24
februarie
o martie – să porţi ca talisman Mărţişorul, să-ţi alegi o zi de Babă (femie în vârstă)
între 1-8 martie, să mănânci mucenici şi să bei 40 de pahare de vin pe 9 martie
o aprilie – să păcăleşti sau să fi păcălit de 1 aprilie, să te fereşti de strigoi în
noaptea dintre 22-23 aprilie, înainte de Sf Gheorghe
o mai – să împodobeşti uşile caselor cu crengi verzi şi să admiri natura plină de
prospeţime şi culoare
o în perioada aprilie- iunie sunt mai multe sărbători legate de Sfintele Paşti, cea
mai importantă sărbătoare a creştinătăţii - Paştele, Duminica Floriilor, Săptămâna
Patimilor, Duminica Tomii, Înălţarea Domunului, Pogorârea Sf. Duh şi Sf. Treime -
Rusaliile când poţi afla puterea şi semnificaţia rugăciunii, lumânării de Înviere, ouălor
roşii, pomenii de Rusalii
o iunie – să sărbătoreşti Drăgaica, „Cap de vară” sau Naşterea Sf. Ioan
Botezătorul şi să culegi şi sfinţeşti sânzienele, plante de leac care te apără de toate relele.
După Sf. Petru, 29 iunie, poţi mânca mere.
o Iulie - de Sf. Ilie, 20 iulie, se culeg plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece, se
mănâncă miere şi mere
o August – este luna schimbării veşmintelor, când începe să vină frigul.
De Pobreajen, 6 august, trebuie să ne împăcăm unii cu alţii. Pe 15 august, de Sfântă
Mărie Mare se merge la biserică în straie albe şi se mănâncă struguri sfinţiţi
o Septembrie – încearcă magiunul de Sfântă Maria Mică, 8 septembrie, şi mustul
din zona Dealu Mare de Ziua Crucii, 14 septembrie, dar nu mânca alimente care poartă
crucea: usturoi, nuci, pește ş.a. tot în aceasta zi
o Octombrie – participă la târgurile de Sf. Parschiva, din 14 octombrie, pentru a
gusta şi cumpăra brânzeturi şi preparate din carne de oaie. De Sf. Dumitru dezleagă
învoielile şi participă la pomenirea morţilor într-o biserică
o Noiembrie – pe 8 noiembrie sărbătoreşte Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, care
sunt „păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte”, iar pe 30 noiembrie Sf. Andrei,
echivalentul sărbătorii de Halloween. Acum pune la încolţit grâu şi după cum va creşte
până la Anul Nou vei afla dacă anul ce vine va fi bun sau nu.
o Decembrie – pe 6 decembrie, de Moş Nicolae primeşti dulciuri dacă ai fost
cuminte sau o nuia dacă ai fost rău; pe 20 decembrie, de Ignat încearcă „pomana
porcului”, pe 24 şi 25 decembrie primeşte copiii cu „Moş Ajunul” şi colindatul şi oferă-le
covrigi şi nuci, iar pe 31 decembrie primeşte colindătorii cu Pluguşorul.
• Gastronomie
Prahova este deja cunoscută pentru zonele sale pitoreşti, atragerea turiştilor devenind o
adevărată competiţie pentru autorităţile locale – şi nu numai– acestea încercând permanent să
vină cu ceva nou sau să scoată la lumină tradiţionalul, din ce în ce mai apreciat. Un exemplu
în acest sens este cel al comunei Valea Doftanei, recunoscută prin celebra caşcavea– produs
înregistrat deja la OSIM. Însă, numeroase alte produse realizate după reţete consacrate – unele
vechi de zeci de ani – şi păstrate în diverse localităţi din Prahova figurează în Registrul
Produselor Tradiţionale din România.
Produsă după o reţetă veche de sute de ani, păstrată şi transmisă din generaţie în generaţie,
caşcaveaua de Valea Doftanei apare înscrisă la categoria brânzeturilor.
Este un produs “bio” – 100% natural, totul fiind făcut manual, unicitatea sa determinând, cu
ani în urmă, autorităţile locale să-l înregistreze la OSIM. Mai mult decât atât, pentru că zona
este foarte frumoasă şi frecventată de turişti, ca urmare a numeroaselor pensiuni existente,
autorităţile locale au decis şi organizarea la începutul lunii septembrie a unui festival care să
poarte numele acestui produs, anul acesta urmând să aibă loc a 15-a ediţie. Dar caşcaveaua nu
este singurul produs prin care este cunoscută comuna Valea Doftanei. Anul trecut, de pildă, în
Registrul Produselor Tradiţionale Româneşti a fost înregistrat şi păstrăvul afumat în cobză de
brad “Doftana”, specialitate din peşte produsă de o societate cu sediul în satul Trăisteni.
Analizând lista de produse înscrise în registrul amintit, am regăsit şi specialităţi specifice altor
localităţi din Prahova: chefir 3,3% grăsime, lapte 2,2% grăsime, sana 3,6% grăsime, lactate ce
poartă marca unei societăţi din Boldeşti-Scăeni; cabanos, muşchi file afumat, parizer,
crenvurşti cu carne de vită, salam Torpedo, produse din carne realizate de o societate
comercială din Filipeştii de Pădure. De asemenea, cu ani în urmă, şi ţuica de Bertea apărea
inclusă în lista produselor tradiţionale româneşti. Conform unor rigori stabilite de către
Ministerul Agriculturii, produs tradiţional este considerat cel fabricat pe teritoriul naţional şi
pentru care se utilizează materii prime locale, care nu are în compoziţie aditivi alimentari,
care prezintă o reţetă, un mod de producţie sau de prelucrare şi un procedeu tehnologic
tradiţionale şi care se distinge de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii.
• Arta și arhitectura populară
Arhitectura civilă de factură tradiţională reprezintă o parte importantă şi valoroasă a

arhitecturii prahovene. Distingem câteva zone ce înglobează un patrimoniu arhitectural bogat
şi distinct. Unul dintre cele mai importante areale este situat în partea de nord-est a judeţului,
comunele Ceraşu - Slon - Drajna - Starchiojd - Bătrâni. Aici se păstrează serii de locuinţe
tradiţionale, cu regim de înălţime parter sau parter şi etaj, ce au ca şi caracteristici principale
prezenţa prispelor şi balcoanelor, decoraţiunile traforate de lemn, prezenţa stâlpilor de lemn
decoraţi, acoperişurile cu patru pante şi uneori cu frontoane decorate cu motive vegetale sau
geometrice.Locuinţele cu etaj prezint de cele mai multe ori la parter, beci zidit cu pietre de
râu.
O altă zonă interesantă etnografic este cea a văii superioare a râului Teleajen, cu
comunele Măneciu şi Izvoarele. Aici clădirile au fost construite mai ales cu regim de înălţime
parter şi sunt sumar decorate cu elemente de lemn traforat.
Alt areal este cel din vecinătatea estică a Văii Prahovei, cu comunele Valea Doftanei şi
Şotrile.
Locuitorii acestor sate se îndeletniceau mai ales cu păstoritul, exploatarea şi prelucrarea
lemnului. În anii 80 ai secolului trecut în aceste localităţi au fost înregistrate o serie de
locuinţe specifice tradiţionale. Din păcate starea de conservare a acestora este precară,
existând riscul dispariţiei totale a unor imobile şi tradiţii constructive valoroase.
În ceea ce priveşte monumentele de arhitectură de interes utilitar remarcăm moara de

apă de la Drajna, monument unic în judeţ, care din păcate este închisă vizitatorilor, şi se află
într-o stare de conservare ce tinde să devină precară datorită lipsei de întreţinere.
Ruinele unei alte mori se păstrează în localitatea Filipeşti de Târg. Din păcate aceasta
a fost vandalizată în ultimii 20 de ani, fiind aproape în totalitate distrusă.
În comuna Aluniş se păstrează o construcţie unică în judeţ, Salonul de dans Anghel

Nicolae. Acesta este făcut integral din lemn pe structură de lemn, cu prispă pe faţada
principală. Prezintă decoraţii abundente de lemn traforat, iar la interior păstrează câteva piese
de mobilier originale (un bar, băncile de odihnă).
Se păstrează şi câteva prăvălii de ţară, una la Aluniş, peste drum de salonul de dans, iar alta la
Bertea, precum şi existenţa Hanului Roşu, situat pe DN 1A, la intrarea în localitatea Gura
Vitioarei. Hanul din păcate a fost distrus în mare parte, în anii '90 ai secolului trecut, în urma
unui incendiu.
BIBLIOGRAFIE – partea I
1. http://www.anpm.ro/ro/web/apm-prahova/arii-naturale-protejate-de-interes-
national/-/asset_publisher/3N0LCSrYrj6u/content/arii-protejate-?
_101_INSTANCE_3N0LCSrYrj6u_redirect=http%3A%2F%2Fwww.anpm.ro%2Fro%2Fweb
%2Fapm-prahova%2Farii-naturale-protejate-de-interes-national%3Fp_p_id
%3D101_INSTANCE_3N0LCSrYrj6u%26p_p_lifecycle%3D0%26p_p_state%3Dnormal
%26p_p_mode%3Dview%26p_p_col_id%3Dcolumn-2%26p_p_col_count%3D1&redirect=http
%3A%2F%2Fwww.anpm.ro%2Fro%2Fweb%2Fapm-prahova%2Farii-naturale-protejate-de-
interes-national%3Fp_p_id%3D101_INSTANCE_3N0LCSrYrj6u%26p_p_lifecycle
%3D0%26p_p_state%3Dnormal%26p_p_mode%3Dview%26p_p_col_id%3Dcolumn-
2%26p_p_col_count%3D1
2. http://www.isuprahova.ro/pdf/plan%20inundatii/3.%20Scurt%20memoriu%20de
%20prezentare%20a%20judetului/memoriu%20prezentare.pdf
3. http://www.prahova.insse.ro/evolutia-economico-sociala-a-judetului-prahova/
4. http://ziarulprahova.ro/2015/08/specialitati-prahovene-incluse-in-lista-produselor-
traditionale-din-romania/
5. https://adevarul.ro/locale/ploiesti/In-prahova-exista-statiuni-balneare-renumite-tara-
1_50ad9d587c42d5a66398295b/index.html
6. https://identitatea.ro/obiective-turistice-prahova-ii/
7. https://prahova.webgarden.com/
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Prahova
9. https://www.monumenteprahova.ro/9-prezentare-monumente
10. https://www.ropedia.ro/judetul/Prahova/
11. www.insse.ro
PARTEA a-II-a
4. ANALIZA ECHIPAMENTELOR EXISTENTE
a) Unități de cazare
În tabelul nr1 putem observa evoluția numărului unităților de cazare din județul Prahova în
perioada 2014-2018.
Tabelul nr 1
Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de

structuri, județe și localități
Ani
Anul Anul Anul Anul Anul

2014 2015 2016 2017 2018
Tipuri de structuri Localităț
Județe
de primire turistică i
UM: Număr
Număr Număr Număr Număr Număr
Prahov
Hoteluri TOTAL 74 81 82 80 78
a
Prahov
Hosteluri TOTAL 7 8 8 7 10
a
Hoteluri Prahov
TOTAL 2 2 2 3 3
apartament a
Prahov
Moteluri TOTAL 16 15 15 16 16
a
Prahov
Vile turistice TOTAL 40 41 38 53 52
a
Prahov
Cabane turistice TOTAL 12 10 9 8 7
a
Prahov
Bungalouri TOTAL 1 1 1 1 1
a
Prahov
Campinguri TOTAL 1 1 1 1 2
a
Prahov
Popasuri turistice TOTAL : : 1 1 1
a
Tabere de elevi și Prahov

TOTAL 3 3 3 3 3
prescolari a
Prahov
Pensiuni turistice TOTAL 99 116 110 132 128
a
Pensiuni Prahov
TOTAL 31 36 36 42 44
agroturistice a
Ani

Tipuri de
2014 2015 2016 2017 2018
structuri de
Judete Localitati
primire
turistica UM: Numar
Numar Numar Numar Numar Numar
- Prahova TOTAL 286 314 306 347 345
Legenda: ':' - date lipsa; 'c' - date confidentiale; 9999,00 - normal - date

definitive; 9999,00 - ingrosat subliniat - date semidefinitive; 9999,00 -
ingrosat - date revizuite; 9999,00 - subliniat - date provizorii
 Se observă o creștere semnificativă a numărului de unități turistice din anul 2014 în

anul 2018, însă această creștere nu este constantă
 Nu există hosteluri pentru tineret, sate de vacanță, căsuțe turistice și spații de cazare de
pe navele fluviale și maritime
 Numărul pensiunilor agroturistice a crescut constant în perioada 2014-2018
 Se observă o creștere și în rândul hotelurilor, hostelurilor, hotelurilor apartament,
vilelor turistice, campingurilor și a pensiunilor turistice, însă aceasta nu este constantă
 Numărul bungalourilor și a taberelor de elevi și preșcolari nu s-a modificat din anul
2014 până în anul 2018
 Structura de primire turistică cu cel mai mare număr de unități existente în județul
Prahova este pensiunea turistică
 Structura de primire turistică cu cel mai redus număr de unități existente în județul
Prahova sunt bungalourile și popasurile turistice
Media: 319,6
Modificarea medie =
Indicatorul mediu de dinamică =
Ritmul mediu de evoluție =
 În perioada 2014-2018 au existat în medie 320 de unități de cazare turistică.

 Se constată o creștere medie anuală de aproximativ 16 unități.
 Seria a crescut de 1.0641 ori în 5 ani.
 Creșterea pentru unitățile de cazare a fost de 6.41%.
Grafic nr 1
140
120
100
80
60
40
20
0
2014 2015 2016 2017 2018
HOTELURI Hosteluri HOTELURI APARTAMENT

MOTELURI VILE TURISTICE CABANE TURISTICE
BUNGALOURI CAMPINGURI POPASURI TURISTICE
TABERE DE ELEVI ȘI PREȘCOLARI PENSIUNI TURISTICE PENSIUNI AGROTURISTICE
În Graficul nr 1 se poate observa diferența dintre pensiunile agroturistice și restul
unităților de cazare din Prahova.
Tabelul nr2
In tabelul nr. 2 observam evolutia capacitatii de cazare turistica in functiune în județul

Prahova in perioada 2014-2018
Capacitatea de cazare turistica n functiune pe tipuri de structuri de

primire turistica pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Ani

2014 2015 2016 2017 2018
Tipuri de Macroregiuni,
structuri de regiuni de
primire dezvoltare si UM: Locuri- zile
turistica judete

locuri- locuri- locuri- locuri- locuri-
zile zile zile zile zile
230706
Hoteluri Prahova 2385789 2424467 2404442 2355632
0
Hosteluri Prahova 171753 177029 170330 162769 188086
Hoteluri
Prahova 30354 29992 30012 41610 41610
apartament
Moteluri Prahova 262446 246010 246096 244590 243815
Vile turistice Prahova 295893 313925 331129 364831 357322
Cabane
Prahova 123905 98444 82504 77151 56103
turistice
Bungalouri Prahova 2920 2920 2808 2920 2920
Campinguri Prahova 9352 10220 14588 10220 12796

Popasuri
Prahova : : 8832 16060 16060
turistice
Tabere de
elevi si Prahova 56210 56210 56364 56210 56210
prescolari
Pensiuni
Prahova 681636 785208 800360 879015 863845
turistice
Pensiuni
agroturistic Prahova 191050 222271 224821 265463 270808
e
413257
Total Prahova 4328018 4392311 4525281 4465207
9
 Numarul de locuri-zile reprezinta numarul de locuri disponibile din unitatile de

cazare din județ, ținând cont de numarul de zile în care aceste unitati sunt deschise
in perioada precizata
 Se observa o crestere a capacitatii unitatilor turistice in functiune in hoteluri,
hosteluri, moteluri, bungalouri, popasuri turistice, pensiuni turistice, pensiuni
agroturistice, campinguri,vile turistice și hoteluri apartament, însă aceasta nu este
constantă.
 Se remarca o scădere a capacitatii turistice in functiune in cabane turistice si
moteluri, insa nu este constanta.
 Exista o crestere constanta a capacitatii turistice in functiune in hoteluri, hoteluri
apartament si pensiuni agroturistice.
 Se remarcă o crestere semnificativa a capacitatii totale din anul 2014 in anul 2017.
Din anul 2017 in anul 2018 observam o scadere, insa, per total, din anul 2014 in
2018 exista o crestere a capacitatii in functiune a unitatilor turistice din judetul
Prahova.
 Cea mai mare valoare se afla in anul 2017.
 Cea mai mica valoare se afla in anul 2014.
Medie = 4 368 679,2
Modificarea medie = 15432.5
Indicatorul mediu de dinamica = 1.0093 Ritmul mediu de evolutie = 0.93%
 Media seriei este 4368679 locuri-zile.

 Seria s-a modificat anual in medie cu 15433 locuri-zile.
 Seria a crescut de 1.0093.
 Ritmul de evolutie pentru 5 ani a fost de 0.93%.
În Graficul nr. 2 se remarcă diferența foarte mare dintre capacitatea în funcțiune a

hotelurilor din județul Prahova, comparativ cu celelalte unități de cazare.
Grafic nr 2
3000000
2500000
2000000
1500000
1000000
500000
0
2014 2015 2016 2017 2018
HOTELURI HOSTELURI HOTELURI APARTAMENT

Tabelul nr 3
În tabelul nr. 3 putem observa evoluția capacității de cazare turistică existență în județul
Prahova în perioada 2014-2018
Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire
turistica, judete si localitati
Ani

Tipuri de 2014 2015 2016 2017 2018
structuri de Judete Localitati
primire turistica
UM: Locuri
Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri
Total Prahova TOTAL 11525 12278 12229 12700 12651
Hoteluri Prahova TOTAL 6414 6768 6813 6742 6631
Hosteluri Prahova TOTAL 467 489 456 455 552
Hoteluri
Prahova TOTAL 84 84 82 114 114
apartament
Moteluri Prahova TOTAL 686 674 672 691 691
Vile turistice Prahova TOTAL 855 904 879 1016 996
Cabane turistice Prahova TOTAL 372 311 281 244 209
Bungalouri Prahova TOTAL 8 8 8 8 8
Campinguri Prahova TOTAL 28 28 28 28 56
Popasuri
Prahova TOTAL : : 48 44 44
turistice
Tabere de elevi
Prahova TOTAL 154 154 154 154 154
si prescolari
Pensiuni Prahova TOTAL 1924 2234 2183 2453 2402

turistice
Pensiuni
Prahova TOTAL 533 624 625 751 794
agroturistice

 Observăm o creștere constantă a numărului de locuri din pensiunile agroturistice

din județul Prahova
 O creștere din 2014 în 2018 care nu este constantă se observă în hoteluri, hosteluri,
hotel apartament, moteluri, vile turistice, campinguri, pensiuni turistice și
pensiuni agroturistice.
 Se remarcă o scădere constantă a cabanelor turistice.
 Nu există nici o modificare a capacității bungalourilor și a tabererelor de elevi și
preșcolari.
 Se observă o creștere constantă a capacității unităților de cazare din anul 2014
până în 2015, însă în anul 2016 se remarcă o scădere față de anul anterior. Per total
în 2018 există o creștere semnificativă a numărului de locuri din unitățile de cazare
din Parova față de anul 2014.
 Cele mai multe locuri se remarcă în hoteluri și pensiuni turistice.
 Cel mai mic număr de locuri se observă în bungalouri, campinguri și popasuri
turistice.
Medie = 12 276,6
Modificarea medie = 309.75
Indicatorul mediu de dinamică = 1.0374
Ritmul mediu de evoluție = 3.74%
 Media celor 5 ani este de aproximativ 122767 de locuri.

 Se constată o creștere medie anuală de aproximativ 310 locuri.
 Seria a crescut în 5 ani de 1.0374 ori.
 Ritmul evoluției este de 3.74%.
Graficul nr 3
In Graficul nr. 3 putem observa diferenta dintre numarul locurilor de cazare din hotelurile si
pensiunile agroturistice din judetul Prahova in comparatie cu numarul locurilor din celelalte
unitati de cazare.
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
2014 2015 2016 2017 2018

MOTELURI VILE TURISTICE CABANE TURISTICCE
b) Lista muzeelor din județul Prahova
1.
Casa Memorială „Cezar Petrescu”
2. Casa Memorială „Nicolae Grigorescu” din Câmpina
3. Muzeul „Casa de târgoveț din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea” (Hagi Prodan)
4. Muzeul „Casa Domnească” Brebu
5. Muzeul „Ion Luca Caragiale”
6. Muzeul Conacul „Bellu”
7. Muzeul de Etnografie al Văii Teleajănului
8. Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”
9. Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova
10. Muzeul Județean de Științele Naturii „Prahova”
11. Muzeul Memorial „Nichita Stănescu”
12. Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”
13. Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”
14. Muzeul Omului din Ploiești
15. Muzeul Sării din Slănic Prahova
16. Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi”
17. Casa Memorială „George Enescu” din Sinaia
18. Castelul Peleș
c) Agrement
Fun Park Trei Brazi este situat in vecinatatea cabanei Trei Brazi din statiunea Predeal. Datorita
peisajului locatia este unica. In Fan Park se pot desfasura activitati pe tot parcursul anului,in functie de
sezon beneficiind de distractie adrenalina si sport.
Escapade Adventure Park – Cumpatu din Sinaia dispune de o gama variata de activitati
outdoor, menite sa relaxeze si sa distreze atat adultii, cat si copiii: trasee de catarare prin
copaci, tiroliene, tir cu pusca de paintball, tir cu arcul, paintball in padure, jeep safari – self
driving, treasure hunt – orientare cu busola. Si pentru ca ne place sa avem mereu ceva nou si
inedit, doar la noi veti gasi primul copac al maimutelor din Romania.
Cascada Urlatoarea este o cascada formată de pârâul Urlătoarea, în apropierea orașului

Bușteni, România, aflată la altitudinea de 1100m, în apropierea traseului turistic care duce din
Bușteni spre Platoul Bucegi pe Valea Jepilor. Se poate ajunge și din localitatea Poiana
Țapului. În afara principalei căderi de apă (15 metri), există și alte căderi de apă mai mici,
desfășurate pe câteva zeci de metri mai sus, pe cele două pâraie, Urlătoarea Mare și
Urlătoarea Mică.
Telegondola Azuga a fost pusa in functiune in decembrie 2007 si asigura transportul turistilor
de la baza partiilor Sorica si Cazacu, pe culmea Sorica la o altitudine de 1540 m. Capacitate
de transport este de de 1200 pers./ora, iar durata unei urcari este de aprox. 6 min. pe o
lungime de 1850 m.
Castelul Stirbey Muzeul Sinaia sta sub semnatura arhitectului olandez Josef Jacob
Schieffleers, care reuseste prin maiestrie sa creze un adevarat castel intre ale carui ziduri se
pastreaza si astazi secretele , tradarile si marile iubiri ale familiei marelui domnitor.
Manastirea Caraiman este o manastire ortodoxa aflata in localitatea Busteni, judetul
Prahova, la poalele masivului Caraiman. Crucea de pe Caraiman parca strajuieste poteca ce
duce pasii pelerinilor spre manastire. Mergand spre telecabina din Busteni, la un moment dat,
pe partea stanga, un indicator si o icoana arata poteca, cu dale de piatra pe alocuri, ce duce
spre manastire. Poteca, mergand parca pe ascuns, pe sub coroanele intunecate ale brazilor,
ajunge, in cele din urma, intr-o oaza de lumina, masivul Caraiman ivindu-se in toata
splendoarea lui. In aceasta poiana, Parintele Gherontie Puiu a ridicat, din mila lui Dumnezeu
si cu ajutorul Maicii Domnului, o mareata manastire.
Castelul Cantacuzino din Bușteni, de o mare valoare arhitectonică, istorică, documentară și

artistică, a fost construit în 1911 la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino
(Nababul), fost ministru al României între 1899-1900, 1904-1907.
Castelul Peleş a fost construit la iniţiativa primului Rege al României, Carol I, în afara
perimetrului comunei Podul Neagului, localitate cu o suprafaţă de 24 de km în anul 1874, an
în care, din iniţiativa suveranului, comuna primeşte numele de Sinaia. Un an mai târziu, în
centrul localităţii sunt construite primele case boiereşti, iar în 1876 începe construirea căii
ferate Ploieşti – Predeal, care străbate şi Sinaia. Concomitent, între anii 1873 şi 1875 a fost
edificată fundaţia castelului Peleş. Ceremonia de punere a pietrei de temelie a reşedinţei a
avut loc într-un cadru festiv la 10/22 august 1875.
Restaurant Taverna Sarbului Sinaia cu specific sarbesc. Se spune că în vârful furculiței

poți aduna uneori veacuri întregi din existența unui teritoriu sau a unui popor. Și cât adevăr
este în vorba asta! Gastronomia sârbească este exemplul cel mai puternic că gusturile unui
neam pot traversa veacurile nu alterându-se, ci îmbogățindu-se de la cei care vremelnic i-au
fost alături la drum. În creuzetul acestei bucătării naționale, cu o mie de savori
inconfundabile, istoria a aruncat gusturile altor rețetare.
Parcul Dimitrie Ghica din Sinaia este un loc de recreație înființat în anul 1881 și amenajat
de arhitectul peisagist Eder. Delimitat de străzile Octavian Goga, Eroilor și bulevardul Carol
I, este situat între gară și Mănăstirea Sinaia. În incinta lui se găsesc hotelurile Caraiman și
Palace și Cazinoul din Sinaia. Sunt de asemenea amplasate busturi ale lui Mihai Eminescu,
Ion Creangă, Dimitrie Ghica, Iancu Brezeanu și Nicolae Bălcescu.
5. ANALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE ȘI PREVIZIUNEA
EVOLUȚIEI VIITOARE
Tabelul nr 1
În tabelul nr. 1 se află numărul de turiști care au vizitat județul Prahova.
Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare

turistica, pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, pe macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete
Ani
Tipuri Anul Anul Anul Anul Anul

de 2014 2015 2016 2017 2018
Macroregiun
structu Tipuri
i, regiuni de
ri de de
dezvoltare UM: Numar persoane
primire turisti
si judete
turistic
a
persoan persoan persoan persoan persoan
e e e e e
Total Total Prahova 371718 467158 509491 534079 567877
Roman
- Prahova 320548 393375 435635 447738 484354
i
- Straini Prahova 51170 73783 73856 86341 83523

 Se observă diferența foarte mare dintre turiștii străini și turiștii români din fiecare an.
 Există un număr mult mai mare de turiști români.
 Valoarea cea mai mare a turiștilor români se află în anul 2018, iar cea mai mică în
anul 2014.
 Se observă o creștere constanța de la an la an a numărului de turiști români.
 Valoarea cea mai mare a turiștilor străini se află în anul 2017, iar cea mai mică în anul
2014.
 Există o creștere constanța a numărului de turiști români
 Se observă o creștere constanța și a numărului total de turiști.
 Medie turiști români = 416 330

 Modificarea medie a turiștilor români = 84 016.25
 Indicele de dinamică a turiștilor români = 1.1047
 Ritmul de evoluție al turiștilor români= 10.475%
Media de turiști români din anii 2014-2018 este de 416 330 de persoane.
Numărul de turiști români a crescut în medie anual cu aproximativ 84 016 persoane.
Seria de date a crescut de 1.1047 ori în 5 ani. • Ritmul de evoluție este de 10.475%.
 Medie turiști străini = 73 734,6

 Modificarea medie a turiștilor străini = 5 401.25
 Indicele de dinamică a turiștilor străini = 1.1683
 Ritmul de evoluție al turiștilor străini = 16.83%
Media de turiști străini din anii 2014-2018 este de aproximativ 73 735 de persoane.
De la an la an, se observă o creștere medie de 5 401 persoane.
Seria de date a crescut de 1.1683 ori în 5 ani.
Ritmul de evoluție este de 18.83%.

 Medie turiști total = 490 064,6
 Modificare medie turiști total = 21 924.5
 Indice de dinamică turiști total = 1.1154
 Ritm de evoluție turiști total = 11.54%
Media turiștilor care au vizitat județul Prahova în 5 ani este de 490 065 persoane.
Seria a crescut anual cu 21 925 persoane în medie.
Seria de date a crescut de 1.1154 ori în 5 ani.
Ritmul de evoluție este de 11.54%.
Graficul 1
600000
500000
400000
300000
200000
100000
0
2014 2015 2016 2017 2018
Turiști romani Column1
În graficul nr. 1 se observă diferența dintre numărul de turiști români și numărul de turiști
străini.
Tabelul nr 2
În tabelul nr. 2 remarcăm numărul de turiști români cazați în fiecare tip de unitate turistică
existența în județul Prahovaîn anii 2014-2018
Ani

Macroregiu 2014 2015 2016 2017 2018
Tipuri de
Tipuri ni, regiuni
structuri
de de
de primire
turisti dezvoltare UM: Numar persoane
turistica
si judete
e e e e e
Roma 768189 852169 938326 1010850

Total TOTAL 6551339
ni 6 8 6 9
Roma 524311 576447 619580

Hoteluri TOTAL 4591890 6606653
ni 3 5 1
Roma
Hosteluri TOTAL 162738 217938 260788 293593 299007
ni
Hoteluri
Roma
apartamen TOTAL 8001 40251 25754 34558 41350
ni
t
Roma
Moteluri TOTAL 216068 243699 246147 236588 251499
ni
Roma
Hanuri TOTAL 1336 1805 3227 3378 2407
ni
Vile Roma
TOTAL 207354 261831 298028 374445 398301
turistice ni
Cabane Roma
TOTAL 88711 87503 109050 127350 134273
turistice ni
Roma
ni
Sate de Roma TOTAL 3179 5117 3887 5644 4217

vacanta ni
Campingur Roma
TOTAL 26827 53079 44541 39511 29954
i ni
Popasuri Roma
TOTAL 13935 17590 20489 30027 29709
turistice ni
Casute Roma
TOTAL 11789 11250 13884 11537 15963
turistice ni
Tabere de
Roma
elevi si TOTAL 58774 46504 44705 47738 53725
ni
prescolari
Pensiuni Roma 103521

TOTAL 635182 806696 912982 1114622
turistice ni 4
Pensiuni
Roma
agroturisti TOTAL 507868 622187 748320 917213 1083662
ni
ce
Spatii de
cazare de
Roma
pe navele TOTAL 375 360 605 773 4683
ni
fluviale si
maritime

 Cei mai mulți turiști români au fost cazați la hoteluri și pensiuni.

 Se observă o creștere constanța a numărului total de turiști români din anul 2014 în
anul 2018.
În graficul nr. 2 observăm numărul de turiști români din fiecare unitate de cazare turistică din
anii 2014-2018
Graficul nr 2.
7000000
6000000
5000000
4000000
3000000
2000000
1000000
0
2014 2015 2016 2017 2018

MOTELURI HANURI VILE TURISTICE
CABANE TURISTICE BUNGALOURI SATE DE VACANȚE
CAMPINGURI POPASURI TURISTICE CASUTE TURISTICE
TABERE DE ELEVI SI PRESCOLARI
În tabelul nr. 3 remarcăm numărul de turiști străini cazați în fiecare tip de unitate turistică
existența în județul Pragova în anii 2014-2018.
Tabelul nr 3

Ani

Macroregiu 2014 2015 2016 2017 2018
Tipuri de Tipuri
ni, regiuni
structuri de
de
de primire turist UM: Numar persoane
dezvoltare
turistica i
si judete
e e e e e
Strai
Total Prahova 51170 73783 73856 86341 83523
ni
Strai
Hoteluri Prahova 44896 66424 64953 77479 74201
ni
Strai
ni
Hoteluri
Strai
apartamen Prahova 622 829 873 946 1260
ni
t
Strai
ni
Vile Strai
Prahova 2795 2943 2937 2590 2713
turistice ni
Cabane Strai
Prahova 249 261 292 266 356
turistice ni
Strai
ni
Tabere de
Strai
elevi si Prahova : : : 42 :
ni
prescolari
Pensiuni Strai
Prahova 1251 2095 3634 3718 3304
turistice ni
Pensiuni
Strai
agroturisti Prahova 298 483 331 424 514
ni
ce

 Se observă creșterea constanța a numărului de turiști străini din anul 2014 în anul
2018.
 Hotelurile sunt unitățile de cazare turistică preferate de turiștii străini, urmate de
pensiuni turistice și hoteluri.
În graficul nr. 3 observăm diferențele dintre unitățile de cazare turistică pe care le-au ales
turiștii străini în anii 2014-2018. Se observă faptul că turiștii străini preferă să se cazeze la
hoteluri.
Graficul nr 3
90000
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
2014 2015 2016 2017 2018
HOTELURI HOSTELURI HOTELURI APARTAMENT MOTELURI

VILE TURISTICE Column1 Column2 Column3
Column4 Column5
În tabelul nr. 4 se află situația numărului de innoptari a turiștilor români și străini în funcție de
unitatea de cazare
Tabelul nr 4
Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, judete si
localitati
Ani

Tipuri de 2014 2015 2016 2017 2018
structuri de Localitat
Judete
primire i
turistica UM: Numar
Numa
Numar Numar Numar Numar
r
Prahov 89868 101998 110765 114782 128482

Total TOTAL
a 2 8 6 8 3
Prahov 65354
Hoteluri TOTAL 739687 803250 833555 936256
a 9
Prahov
Hosteluri TOTAL 40713 27726 26906 20736 27491
a
Hoteluri Prahov
TOTAL 8202 9781 12965 11198 13768
apartament a
Prahov
Moteluri TOTAL 25863 21714 25459 27392 25732
a
Prahov
Vile turistice TOTAL 48927 59599 61744 65725 75684
a
Cabane Prahov
TOTAL 11249 13855 13435 9738 10971
turistice a
Prahov
a
Prahov
Campinguri TOTAL 258 397 592 437 623
a
Popasuri Prahov
TOTAL : : 641 1201 1496
turistice a
Tabere de Prahov TOTAL 7783 9008 7717 9294 9692

elevi si
a
prescolari
Pensiuni Prahov
TOTAL 79485 107286 126152 135919 145731
turistice a
Pensiuni
Prahov
agroturistic TOTAL 22372 30440 28077 31927 36605
a
e

Se observă o creștere constanța a numărului de innoptari din anul 2014 în anul 2018.
 Media = 1 091 795,4

 Modificare medie = 21 930.4
 Indicele de dinamică = 1.0867
 Ritmul de evoluție = 8.67%
 Media este de 1 091 795 de innoptari.
 Seria a crescut în medie anual cu 21 930 innoptari.
 Seria de date a crescut de 1.0867 ori.
 Ritmul de evoluție este de 8.67%.
Graficul nr 4
1000000
900000
800000
700000
600000
500000
400000
300000
200000
100000
0
2014 2015 2016 2017 2018

TABERE DE ELEVI SI PRESCOLARI PENSIUNI TURISTICE PENSIUNI AGROTURISTICE
În tabelul nr. 5 se află numărul de înnoptari ale turiștilor români în funcție de unitatea de
cazare aleasă.
Tabelul nr 5
Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de

turisti, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Ani

Tipuri de Macroregiuni 2014 2015 2016 2017 2018
Tipuri
structuri de , regiuni de
de
primire dezvoltare si
turisti UM: Numar
turistica judete
Numa
Numar Numar Numar Numar
r
Roman 76094 86529 92740 95424 106040

Total Prahova
i 0 3 8 1 6
Roman 52914 60070 64334 65715

Hoteluri Prahova 731493
i 1 9 6 6
Roman
i
Hoteluri Roman
Prahova 6908 8121 9359 8694 10966
apartament i
Roman
i
Roman
Vile turistice Prahova 42627 52911 54181 60918 70240
i
Cabane Roman
Prahova 10785 13339 12992 9372 10287
turistice i
Roman
i
Roman
Campinguri Prahova 258 397 592 437 623
i
Popasuri Roman
Prahova : : 641 1201 1496
turistice i
Tabere de
Roman
elevi si Prahova 7783 9008 7717 9252 9692
i
prescolari
Pensiuni Roman 10314 11975 12924

Prahova 76853 139581
turistice i 0 1 8
Pensiuni
Roman
agroturistic Prahova 21693 29166 27234 30884 35323
i
e

 Turiștii români preferă hotelurile și pensiunile.
 Medie înnoptari turiști români = 913 657,6

 Modificare medie turiști români = 18 131.25
 Indice de dinamică turiști români = 1.0703
 Ritm de evoluție turiști români = 7.03%
Numărul mediu de înnoptari ale turiștilor români este de 913 658.
Numărul de înnoptari a românilor a crescut annual în medie cu 18 131.
Seria a crescut de 1.0703 ori.
Ritmul de evoluție este 7.03%.
În tabelul nr. 6 se află numărul de înnoptari ale turiștilor străini în funcție de unitatea de cazae
turistică aleasă.
Tabelul nr 6
Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de

turisti, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Ani

Tipuri de Macroregiuni,
Tipuri 2014 2015 2016 2017 2018
structuri de regiuni de
de
primire dezvoltare si
turisti
turistica judete UM: Numar
Total Straini Prahova 137742 154695 180248 193587 224417
Hoteluri Straini Prahova 124408 138978 159904 176399 204763
Hosteluri Straini Prahova 701 316 117 373 2395
Hoteluri Straini Prahova 1294 1660 3606 2504 2802

apartament
Moteluri Straini Prahova 1160 809 1008 1127 693
Vile turistice Straini Prahova 6300 6688 7563 4807 5444
Cabane
Straini Prahova 464 516 443 366 684
turistice
Bungalouri Straini Prahova 104 308 363 255 204
Tabere de
elevi si Straini Prahova : : : 42 :
prescolari
Pensiuni
Straini Prahova 2632 4146 6401 6671 6150
turistice
Pensiuni
Straini Prahova 679 1274 843 1043 1282
agroturistice

Turiștii străini preferă hotelurile.
 Medie înnoptari turiști străini = 418,137,8

 Modificare medie turiști străini = 9 282.75
 Indice de dinamică turiști străini = 1.16 Ritm de evoluție turiști sraini = 16%
 Numărul mediu de înnoptari ale turiștilor străini este 418, 138
 Numărul de înnoptari a crescut anual în medie cu 9 283.
 Seria a crescut de 1.16 ori. •
 Ritmul de evoluție este 16%.
În tabelul nr. 7 se află durata medie a sejurului în județul Prahova.

Tabelul nr 7
Ani 2014 2015 2016 2017 2018

Durata medie 2.07 2.03 2.54 2.32 1.87
a sejurului
Durata medie a unui sejur în județul Prahova este de 2 zile.
În graficul nr. 7 se observă evoluția duratei minime a sejurului
2.5
1.5
0.5
0
2014 2015 2016 2017 2018
Column2
Previziunea prin trendul liniar
Ani Turisti ti ti^2 tiyi

2014 371718 -2 4 -743.436
2015 467158 -1 1 -467158
2016 509491 0 0 0
2017 534079 1 1 534079
2018 2 4 1.135.754
567877
Bibliografie partea II
1. INSSE: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-
table
2. http://www.isj.ph.edu.ro/arii_curriculare
3. http://eprahova.3x.ro
Partea a III-a
Forme de turism in Prahova
Turismul activ
Datorită diversităţii reliefului, obiectivelor turistice care pot fi vizitate şi

infrastructurii turistice turiştii care poposesc în Prahova pot să găsească resursele
necesare practicării unui turism activ. Aicipot fi practicate drumeţiile în zone
montane sau de deal, mountainbike-ul sau cicloturismul, turele ecvestre, turele
off road, sporturile aeronautice, alpinismul şi escalada. Pentru cei care doresc să
se distreze şi să facă mişcare dar neparcurgând distante mari pot alege parcurile
de distracţii, piscinele şi băile/strandurile, sălile de bowling sau biliard,
terenurile de fotbal şi de tenis.
În județul Prahova, Pentru drumeţii sunt recomandate traseele care

pornesc din Sinaia, Buşteni şi Azuga, pentru Valea Prahovei, Doftana pentru
Valea Doftanei şi Valeni de Munte, Cheia pentru Valea Teleajenului.
Turismul balnear
Turismul balnear este reprezentat de locruile în care oameni de diferite

vârste aleg să meargă pentru tratamente. Acestea sunt stațiuni balneare, unde au
parte de îngrijire pentru prevenirea sau tratarea anumitor afecțiuni.
În județul Prahova, turismul balnear este întâlnit în localitătile Slănic şi

Telega.
Staţiunea Slanic Prahova este catalogată ca fiind o stațiune de importanţă

naţională. Este caracterizată ca fiind benefică atât prin bogăţia resurselor de
tratament, dar şi prin clima blândă, temperată şi frumuseţea locurilor. Situat nu
departe de ultimele culmi ale munţilor, oraşul Slanic Prahova s-a dezvoltat
continuu, atât datorită posibilităţilor de tratament, cât şi posibilităţii de a petrece
sejururi odihnitoare şi plăcute. Slănic Prahova dispune de o gama larga de
factori naturali de cură, la care se adaugă climatul colinar de cruțare, ceea ce
face ca stațiunea să se adreseze unei categorii largi de patologii prin lacurile
naturale cloruro-sodice hiperconcentrate (Baia Baciului, Grota Miresei, Lacul
Porcilor, Baia Roșie și Baia Verde) și microclimatul de salină din Mina Unirea,
la care se adaugă bazele moderne de tratament din complexele balneare Hotel
Slănic și Hotel Capitol din Vălenii de Munte.
Băile Sărate de la Telega sunt renumite pentru proprietăţile curative,
având o salinitate crescută. Aici se găseşte un lac vechi de peste 500 de ani.
Turismul tematic
Poveşti despre vinuri şi degustări sunt doar câteva dintre experienţele pe care
orice turist ce merge pe Drumul Vinului din Prahova le găseşte într-o călătorie
unică în ţară. Drumul Vinului din Prahova este un traseu cu o lungime de
aproximativ 60 de kilometri, care reeditează un segment mai vechi dintr-un
drum al vinului folosit în Antichitate de negustorii romani care străbateau
Europa. Drumul trece prin localităţile Filipeştii de Târg, Băicoi, Boldeşti,
Bucov, Pleaşa, Valea Călugărească, Iordăcheanu, Urlaţi, Ceptura, Fântânele,
Tohani, Gura Vadului, Călugăreni, localităţi centrate în jurul Ploieştiului.
Organizarea unei tabere în Prahova
Liceul de Arte Ionel Perlea din Slobozia organizează in perioada 15 ianuarie 2020 – 20
ianuarie 2020 o tabără în județul Prahova, fiind una de delectare și relaxare.
Numărul maxim de participanți care pot merge este de 30. Elevii vor fi cazați în Rosen Villa
Sibiu ce se află în orașul Sibiu, la 500 de metri de Piața Mare. Toate camerele au TV cu ecran plat şi
baie privată, dotată cu duş. Rosen Villa Sibiu oferă şi acces gratuit la internet WiFi în întreaga
proprietate. Piața Mică şi Podul Minciunilor se află la 300 de metri de vilă. Restaurantul ne va asigura
micul dejun și cina, ce se vor lua la ore fixe.
Transportul ne va fi asigurat de agenția de turism din Slobozia, Secomi Travel. Acestia ne pun la
dispozitie un autocar de 35 de persoane.
Program:
Ziua 1: Plecarea va avea loc la ora 7:00 din fața liceului. Având in vedere numărul mare de km (404)
cca. 6 h, se vor face doua opriri de 20-30 de minute în interval de 2 h. Ora aproximata ajungerii la
cazare este 15:00. După ce s-a făcut cazarea, elevii au ziua liberă, urmând ca la ora 19:30 să se
serveasca cina. După cină, copiii pot face activităti interactive între ei, urmând ca la 23:00 să se culce.
Ziua 2: Trezirea se va face la ora 7:00, urmând ca la 7:30 să se servească micul dejun. La ora 9:00,
sunt așteptați în fața pensiunii unde se va face prezența, urmând după plecarea. În această zi se vor
vizita Podul Minciunilor ce se află la 5 minute de mers pe jos de vilă, Muzeul ASTRA ce se află la 7,5
km situati de vilă ( 14 minute de mers cu autocarul). De comun acord se va merge la un local apropiat
pentru a lua o mică gustare. Timp de 2 h se merge într-un parc pentru a desfășura câteva
activități( având în vedere temperaturile de afară). Ajunși la cazare, cine rămâne să fie servita la ora
19:30. Dupa asta, elevii au de ales dintre câteva activități, urmând ca la 23:00 să fie deja la culcare.
Ziua 3: Se servește micul dejun la ora 7:30, la ora 9:00 autocarul pleacă. Pentru această zi am ales ca
obiective turistice: Turnul Sfatului care se află la 1,5 km de pensiune( cca. 5 minute de mers cu
autocarul), Catedrala Evanghelică ce se situează la 1,1 km de Turnul Sfatului ( cca. 5 minute de mers
pe jos). După vizitarea acestor obiective, ne vom întoarce la cazare, urmând să asistăm la un
eveniment caritabil ce se tine în pensiune. După terminarea acestuia, pâna la 19:30 când este servită
cina, elevii pot alege să facă ce vor ei( doar în incinta cazării), urmând la 23:00 să se bage la somn.
Ziua 4: Micul dejun se va lua la 7:30, urmând ca la 8:30 să plecăm. Fiind ultima zi, am ales să mergem
în Bușteni pe Pârtia Kalinderu ce se află la 13 km de pensiune ( cca 20 de minute de mers cu
autocarul). Pâna la ora 17:00 ne vom petrece ziua acolo, urmând ca la 19:30 să se servească cina, iar
la 23:00 fiind ora de culcare.
Ziua 5: Micul dejun se servește la 7:30, urmând ca la 11:00 să părăsim pensiunea. După estimările
făcute, la ora 19:00 vom ajunge în Slobozia.
Condiții de participare:
Să fie elevi ai liceului respectiv;
Haine foarte groase;
Bani de buzunar;
Echipament pentru ski ( cei ce practică acest sport);
Mâncare pentru drum;
Vârsta minima 15 ani.

Bibliografie partea III
http://www.asociatiaturismprahova.ro/pub/fisiere/2012/07/05/Buletin-iulie.pdf
http://www.visitprahova.ro/descopera-prahova/4/principalele-forme-de-turism
https://coltisorderomania.ro/2019/03/14/slanic-prahova-locul-unde-namolul-sapropelic-si-apa-
sarata-fac-adevarate-minuni/
https://www.libertatea.ro/stiri/baile-vindecatoare-de-la-telega-trateaza-cele-mai-multe-boli-asta-
daca-nu-te-ranesti-sau-nu-te-alegi-cu-o-toxinfectie-1926580
https://adevarul.ro/locale/ploiesti/calatorie-drumul-vinului-prahova-desfasoara-excursia-unica-
romania-1_572c7ecf5ab6550cb89ee4c6/index.html
CAPITOLUL IV : 8. Preocupări de dezvoltare locală a turismului
Realizări, proiecte derulate şi strategii locale :

Conturarea direcţiilor principale de dezvoltare a judeţului Prahova în perioada 2014 - 2020
porneşte de la stadiul atins la finele exerciţiului de programare 2007–2013 şi are drept criterii de
referinţă atât documente programatice europene, care se adresează statelor membre, cât şi
programe naţionale/sectoriale şi regionale, în corelaţie cu care judeţul Prahova îşi propune
atingerea propriilor ţinte pentru orizontul anului 2020, care să consolideze poziţia de lider în
Regiunea Sud – Muntenia şi să reconfirme vocaţia de judeţ cu o economie puternică în plan
national.
În cadrul Strategiei 2020 au fost stabilite 5 obiective majore, care:

 definesc poziţia pe care ar trebui să o ocupe Uniunea Europeană în 2020 din punctul de
vedere al unor parametri majori;
 sunt transpuse în obiectivele naţionale, pentru ca fiecare stat să-şi poată urmări evoluţia;
 sunt comune şi nu presupun repartizarea sarcinilor, urmând a fi realizate prin acţiuni la nivel
naţional şi european;
 sunt interdependente şi se susţin reciproc: - progresele în plan educaţional contribuie la
îmbunătăţirea perspectivelor profesionale şi la reducerea sărăciei; - mai multă cercetare şi
inovare şi o utilizare mai eficientă a resurselor ne ajută să devenim mai competitivi.
Obiectivele europene pentru 2020 sunt:
1. Ocuparea forţei de muncă – o rată de ocupare a forţei de muncă de 75% în rândul populaţiei
cu vârste cuprinse între 20 şi 64 ani
2. Cercetare, dezvoltare şi inovare – un nivel al investiţiilor publice şi private în cercetare şi
dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii Europene
3. Schimbări climatice şi energie – reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau
chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990:
 creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%;
 creşterea cu 20 % a eficienţei energetice.
4. Educaţie
 reducerea abandonului şcolar la sub 10%;
 creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei de 30-
34 de ani.
5. Sărăcia şi excluziunea socială – reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor
care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale.
Detalierea obiectivelor şi iniţiativelor majore privind politica unei creşteri inteligente, durabile
şi incluzive.
 Creşterea inteligentă presupune îmbunătăţirea prestaţiei Uniunii Europene în următoarele

domenii:
 educaţie (încurajarea procesului de învăţare şi de îmbunătăţire a competenţelor);
 cercetare şi inovare (crearea de noi produse şi servicii care să genereze creştere
economică şi noi locuri de muncă şi să ne ajute să facem faţă provocărilor de ordin social);
 societatea digitală (utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor)
 Iniţiative majore pentru stimularea creşterii inteligente:

1. O agendă digitală pentru Europa, prin care îşi propune să creeze o piaţă digitală
unică, bazată pe internet rapid şi ultrarapid şi pe aplicaţii interoperabile:
 până în 2013: acces universal la internet în bandă largă;
 până în 2020: acces universal la internet mult mai rapid (cel puţin 30 Mbps);  până
în 2020: o viteză a internetului de peste 100 Mbps în peste 50% din locuinţele din
Europa. 2. O Uniune a inovării, prin care îşi propune:
 să reorienteze politica în materie de cercetare, dezvoltare şi inovare către domenii
care prezintă provocări majore pentru societate (schimbări climatice, utilizarea
eficientă a energiei şi a resurselor, schimbări demografice, sănătatea populaţiei, etc.);
 să consolideze toate verigile din lanţul inovării, de la cercetarea fundamentală la
comercializare.
2. Tineretul în mişcare, prin care îşi propune:

 să-i ajute pe studenţi şi pe stagiari să studieze în străinătate;
 să-i pregătească mai bine pe tineri pentru piaţa muncii;
 să îmbunătăţească performanţele universităţilor europene şi să le facă mai
atractive pe plan internaţional;
 să amelioreze toate aspectele legate de educaţie şi formare (excelenţă
academică, egalitate de şanse, etc.).
 Creşterea durabilă Pentru a asigura o creştere economică durabilă, trebuie:

 să dezvoltăm o economie mai competitivă, cu emisii scăzute de CO2, care să
utilizeze resursele în mod eficient şi durabil;
 să protejăm mediul, să reducem emisiile de gaze cu efect de seră şi să stopăm
pierderea biodiversităţii;  să profităm de poziţia Europei ca lider în dezvoltarea de noi
tehnologii şi metode de producţie ecologice;
 să introducem reţele electrice inteligente şi eficiente;
 să valorificăm reţele europene pentru a le acorda întreprinderilor (în special
micilor producători) un avantaj competitiv suplimentar;
 să îmbunătăţim mediul de afaceri, în special IMM-urile;
 să-i ajutăm pe consumatori să aleagă produse şi servicii, în cunoştinţă de cauză
 Obiectivele Uniunii Europene pentru o creştere durabilă:

 reducerea cu 20 % până în 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de nivelul
din 1990 – Uniunea Europeană este dispusă să reducă emisiile chiar şi cu 30 %, cu condiţia
ca şi alte ţări dezvoltate să îşi asume angajamente similare şi ca ţările în curs de dezvoltare
să contribuie, în măsura posibilităţilor, în cadrul unui acord global;
 creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20 %;
 creşterea cu până la 20 % a eficienţei energetice.
 Iniţiative majore pentru stimularea creşterii durabile:

1. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor Pentru a trece la o
economie care utilizează resursele în mod eficient şi emite mai puţin CO2, trebuie să
reducem dependenţa creşterii economice de resurse şi energie, în special prin:
 reducerea emisiilor de CO2;
 îmbunătăţirea securităţii energetice;
 reducerea cantităţii de resurse utilizate.
2. O politică industrială adaptată erei globalizării Uniunea Europeană are nevoie de o

politică industrială care să sprijine întreprinderile, în mod special pe cele mici, în
eforturile lor de adaptare la globalizare, de depăşire a crizei economice şi de trecere la
o economie cu emisii scăzute de CO2:
 sprijinind spiritul antreprenorial, pentru ca întreprinderile europene să devină mai
performante şi mai competitive;
 acoperind toate elementele lanţului valoric din ce în ce mai globalizat, de la accesul la
materii prime la serviciiile post-vânzare. O astfel de politică poate fi elaborată doar în
strânsă cooperare cu întreprinderile, sindicatele, mediul academic, ONG-urile şi
organizaţiile de consumatori.
9. Analiza comparativă a unei staţiuni turistice din judeţ cu o staţiune
turistică internaţională
SINAIA :
 Resurse naturale : Munţii

 Resurse antropice : Pârtiile de schi :
1. Valea Dorului 1 – medie, 775 m, deservita de telescaun
2. Valea Dorului 2 – medie, 804 m, deservita de telescaun
3. Valea Dorului Varianta – medie, 895 m, deservita de telescaun + 3a si 3b – trasee de 500
m si 1000 m
4. Valea Soarelui – medie, 1190 m, deservita de telescaun
5. Scandurari – medie, 505 m
6. Drumul de Vara – medie, 1800 m, deservita de telecabina + 6a – traseu, 1300 m
7. Tarle – dificila, 950 m, deservita de telecabina
8. Papagal – dificila, 900 m, deservita de telecabina
9. Carp – dificila, 1382 m, deservita de telecabina
10. Incepatori – usoara, 173 m, deservita de telecabina
11. Partia Noua – medie, 2000 m, deservita de telegondola
12. Valea Soarelui 2 – usoara, 1200 m, deservita de telescaun
13. Laptici 1 – usoara, 1900 m, deservita de telescaun
14. Laptici 2 – medie, 900 m, deservita de telescaun
15. Gondola – usoara, 150 m, deservita de teleschi
16. Valea cu Brazi – medie, 400 m, deservita de telegondola
Domeniul schiabil Sinaia este format, astfel, din 4 partii usoare, 8 partii medii si 3 partii
dificile, insumand aproape 17 kilometri schiabili. Partiile sunt deschise in functie de
grosimea stratului de zapada, dar si de conditiile meteo din statiune sau de la Cota 1400 si
Cota 2000. De aceea, cel mai indicat este sa va informati de fiecare data cand doriti sa
mergeti la schi in Sinaia, despre grosimea stratului de zapada pe site-ul www.i-tour.ro si
despre conditiile meteo la numerele de telefon: Telecabina Sinaia: 0244-311674
si Telecabina Cota 1400: 0244-311872.
 Modalităţi de promovare :
 Evenimente proprii : Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova
realizează evenimente precum : ExpoVacanţă, Secvenţe, VaraCopiilor, dar şi
evenimente pentru specialişti : Criteriul primei zăpezi, infotripuri / conferinţe tematice
pentru turismul medical.
 Evenimente în parteneriat : APDT Prahova promovează destinaţia turistică Prahova
cu toate elementele ei în evenimente proprii, dar şi în evenimente realizate de alţi
organizatori.
 Materiale de promovare : În funcţie de contextul în care se poate promova Prahova,
APDT Prahova foloseşte elemente de promovare proprii sau ale membrilor, respectiv
partenerilor, Până în prezent APDT Prahova a realizat broşuri de promovare pentru
români şi străini, hărţi turistice, calendare, flayere, paşapoarte, ş.a.
 Comunicare online : Într-o lume în care comunicarea este tot mai mult online, prin
diverse dispozitive, APDT Prahova a creat diverse mijloace de comunicare şi în acest
mod. Astfel a creat un site de destinaţie, www.visitprahova.ro, în care sunt prezentate
toate formele de turism şi toate informaţiile esenţiale pentru un turist român.
 Tarife :
- 1 urcare / coborare: 15 Lei pentru adulti, 8 Lei pentru copii
- dus-intors: 25 Lei pentru adulti, 14 Lei pentru copii
- 1 urcare / coborare (Sinaia - Cota 2000): 25 Lei pentru adulti, 14 Lei pentru copii
- dus-intors (Sinaia - Cota 2000): 50 Lei pentru adulti, 25 Lei pentru copii
Abonamente:
- 1/2 zi: 70 Lei pentru adulti, 38 Lei pentru copii
- 1 zi: 120 Lei pentru adulti, 60 Lei pentru copii
- 2 zile: 200 Lei pentru adulti, 110 Lei pentru copii
- sezon: 2900 Lei pentru adulti, 1450 Lei pentru copii
- cartela 10 puncte****: 80 Lei pentru adulti, 50 Lei pentru copii
- cartela 20 puncte****: 130 Lei pentru adulti, 65 Lei pentru copii
*** Abonamentele sunt valabile pentru Cabina Sinaia - Cota 1400, Cabina Cota 1400 - Cota
2000, Telescaunul Cota 1400 - 2000 si Telescaunul Valea Dorului
1 urcare / 1 coborare cu gondola: 20 Lei pentru adulti, 15 Lei pentru copii

- dus-intors cu gondola: 35 Lei pentru adulti, 25 Lei pentru copii
- 1 urcare cu telescaunul: 22 Lei pentru adulti, 14 Lei pentru copii
- 1 urcare babyski: 5 Lei
Abonamente:
- 2 ore: 65 Lei pentru adulti, 50 Lei pentru copii
- 1/2 zi (9:00-13:00): 105 Lei pentru adulti, 70 Lei pentru copii
- 1/2 zi (13:00-17:00): 85 Lei pentru adulti, 60 Lei pentru copii
- 1 zi: 145 Lei pentru adulti, 100 Lei pentru copii
- cartela 24 puncte**: 80 Lei pentru adulti, 50 Lei pentru copii
* Abonamentele sunt valabile pentru gondole, Telescaunul Valea Soarelui si babyschi-ul
Gondola
** 6 puncte/urcare pentru gondola sau telescaun si 2 puncte/urcare pentru babyschi
ALPBACH (AUSTRIA) :
 Resurse naturale : Munţii

 Resurse antropice : Pârtiile de schi : 109 km de pârtii, 25 de pârtii
de schi şi 3 parcuri de zăpadă.
 Tarife :
Adulţi Copii Adolesce Seniori
nţi
2 ore 31.50 16.00 25.50 -
e e e
3 ore 36.50 18.50 29.50 -
e e e
4 ore 41.00 20.50 33.00 -
e e e
1 zi 49.00 24.50 39.50 -
e e e
2 zile 96.50 48.50 77.50 -
e e e
3 zile 139.5 70.00 112.00 -
0e e e
4 zile 179.5 90.00 144.00 -
0e e e
5 zile 214.0 107.0 171.50 -
0e 0e e
6 zile 245.5 123.0 196.50 -
0e 0e e
12 zile 377.0 188.5 302.00 -
0e 0e e
Trecere 489.0 207.0 367.00 416.0
sezonie
ră 0e 0e e 0e
 Modalităţi de promovare : Comunicare online

BIBLIOGRAFIE PARTEA IV
1. https://ro.bergfex.com/alpbachtal/
2. https://www.bergfex.com/alpbachtal/preise/
3. https://www.i-tour.ro/partiile-de-schi-din-sinaia/
4. https://www.sinaiago.ro/tarife-1
5. https://ziarulprahova.ro/2019/06/strategia-de-dezvoltare-durabila-a-judetului-prahova-realizata-
cu-finantare-europeana/
6. https://www.ski-in-romania.com/resort.php?id=29&lang=ro
7. http://www.asociatiaturismprahova.ro/ro/
8. http://www.campinaturism.ro/images/articles/Studiu%20si%20strategie%20turism
%20Campina_1454495197.pdf
9. https://www.cjph.ro/files/Documente/Strategii-programe/Plan-de-dezvoltare-durabila-2014-
2020-iunie-2016-cu-anexe.pdf
PARTEA V :
10. ANALIZA SWOT
1. TERITORIUL
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

●Aşezarea geografică avantajoasă a ●Potenţialul natural şi antropic al
teritoriului în zona colinară a judeţului teritoriului insuficient valorificate;
Prahova, într-o zonă aflată în centrul şi ●Suprafaţă cu teren degradat foarte mare,
extrema de vest a judeţului; reprezintă 2,86% din suprafaţa totală ;
●Existenţa în teritoriu a numeroaselor ●Suprafaţa terenului arabil este în scădere
lacuri sărate şi ape sulfuroase cu înalte ; ●Existenţa unei zone foarte înalte (900
calităţi curative; ●Condiţii geografice m) unde nu se poate cultiva şi nici creşte
favorabile (hidrogeologice, pedologice, animale ;
etc) agriculturii şi oricăror alte activităţi
non agricole şi turistice;
●Relieful teritoriului este variat câmpie,
zone interfluviale, terase, luncă permiţând
o dezvoltare echilibrată a sectorului
agricol (pomicultură, legumicultură,
creşterea animalelor, producţie vegetală);
●Existenţa unei mari diversităţi de soluri
benefice culturilor vegetale, livezilor,
păşunilor, fâneţelor, dar şi construcţiilor
etc
●Teritoriul dispune de numeroase resurse
naturale cum sunt: ţiţei şi gaze naturale,
cărbune, nisip cuarţos, gresii, marne,
argile şi ape minerale; ●Existenţa unei
reţele hidrografice importante, cu
numeroase râuri, pârâuri şi lacuri.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
●Teritoriu aflat în arealul cuprins între ●Creşterea frecvenţei şi a duratei
oraşele: Ploieşti, Câmpina, Breaza, Slănic fenomenelor meteo-extreme, ca urmare a
şi Plopeni, care oferă variate posibilităţi de schimbărilor climatice; ●Seceta mai
schimburi economice ; îndelungată a condus la degradarea unor
●Învecinarea teritoriului GAL cu terenuri;
municipiile Ploieşti şi Câmpina şi ●Existenţa drumurilor naţionale cu trafic
staţiunile turistice de pe Valea Prahovei şi intens duce la o creştere a gradului de
Valea Doftanei asigură bune oportunităţi poluare şi un risc crescut de accidente;
de dezvoltare a turismului rural; ●Datorită numeroaselor văi şi râuri din
●Teritoriul este străbătut de DN1 care teritoriu există un risc major de inundaţii.
reprezintă o importantă cale de acces către
toate zonele din ţară.
2.POPULAŢIA

●Populaţie numeroasă, respectiv 86.161 ●Ponderea populaţiei active mai mică
locuitori, reprezentând o pondere decât media naţională;
importantă din populaţia judeţului ●Existenţa grupurilor minoritare
Prahova, respective 11.29%; segregate; •Populaţia în vârstă de peste 64
•Existenţa unei ponderi importante de ani mai numeroasă decât media judeţeană
populaţie urbană, respectiv oraşul Băicoi, şi naţională;
care reprezintă 20,87% din totalul •Rata ocupării forţei de muncă este mică
teritoriului; mai ales în rândul tinerilor; Ponderea
•Densitatea medie a populaţiei la nivel de activităţilor independente este redusă;
teritoriu GAL este mare, respectiv de •Rata şomajului este ridicată cu deosebire
161,82 loc/Km²; în rândul tinerilor;
•Rata sărăciei are o medie favorabilă la •Nivel de şcolarizare mai scăzut decât
nivelul teritoriului, doar două comune media judeţeana;
având indicele dezvoltării umane sub 55; •Pondere mare a copiilor analfabeţi;
•Pondere mare a populaţiei inactive.
•Existenţa fondurilor europene pentru •Îmbătrânirea populaţiei şi accentuarea
dezvoltarea profesională a persoanelor gradului de dependenţă;
active din teritoriu; •Resurse încă •Scăderea populaţiei inclusiv a celei apte
disponibile de forţă de muncă; •Existenţa de muncă; •Afectarea posibilităţilor de
numeroaselor programe care sprijină dezvoltare economică din cauza migraţiei
incluziunea socială şi formarea persoanelor cu un înalt grad de calificare.
profesională; •Existenţa în imediata •Apropierea de oraşe implică migrarea
vecinătate a teritoriului GAL a cinci oraşe forţei de muncă (în special în rândul
importante şi puternic industrializate; tinerilor);
3.ACTIVITĂŢI ECONOMICE
•Existenţa unui număr important de agenţi •Turismul rural slab dezvoltat;
economici; •Pondere mare a forţei de muncă ocupată
•Existenţa unor întreprinderi mijlocii şi în sectorul primar;
mari inclusiv în mediul rural; •Nivel de calificare a forţei de muncă
•Forţa de muncă disponibilă pentru insuficient pentru dezvoltarea anumitor
dezvoltarea de activităţi economice; activităţi economice; •Pondere scăzută a
•Existenţa pe teritoriu a spaţiilor posibile unităţilor de procesare produse agricole.
de utilizat pentru demararea afacerilor
locale;
•Existenţa în teritoriu a parcurilor
industriale şi a zonelor declarate intravilan
industriale.
•Resurse importante pentru dezvoltarea •Factori descurajanţi pentru devoltare,
turismului: obiective de patrimoniu, cum ar fi birocraţia excesivă;
infrastructură rutieră bună, climat •Scăderea populaţiei şi îmbătrânirea
favorabil, acesteia; •Nivelul taxelor şi impozitelor;
•Resurse naturale bogate; •Schimbările legislative dese.
•Existenţa oportunităţilor de dezvoltare
prin fonduri europene;
•Posibilitatea accesării creditelor cu
dobândă subvenţională pentru crearea de
noi locuri de muncă în mediul rural;
Programe guvernamentale pentru IMM-
uri;
•Existenţa gării Floreşti în teritoriu care
asigură legătura feroviară;
•Traversarea teritoriului de către
Autostrada Bucuresti-Brasov;
•Existenţa DN1 că ruta de transport;
•Apropierea faţă de Bucureşti
(aproximativ 80 km), Ploieşti, Braşov.
4. PATRIMONIU MATERIAL ŞI IMATERIAL

•Patrimoniul rural bogat şi divers (tradiţii, •Stare de degradare accentuată a unor
peisaje naturale, arhitectură tradiţională) ; obiective de patrimoiu;
•Obiective importante de patrimoniu din •Diminuarea sau pierderea unor
categoriile A şi B; meşteşuguri specifice zonei;
•Unele obiective sunt în stare bună sau în •Migrarea către oraş sau alte zone în
restaurare; •Existenţa unor zone de special a tinerilor duce la pierderea unor
cercetare arheologică pe teritoriul GAL; obiceiuri tradiţionale;
•Organizarea unor manifestări culturale •Slaba protecţie, punere în valoare şi
tradiţionale în toate UAT-le din teritoriu; valorificare a patrimoniului local de către
•Existenţa unui site Natura 2000 în autorităţile publice locale din teritoriu;
teritoriu.
•Oportunităţi de finanţare pentru •Lipsa interesului tinerilor pentru
renovarea/modernizarea unor obiective de păstrarea şi conservarea patrimoniului
patrimoniu; cultural şi istoric ; •Nerespectarea
•Interesul crescând manifestat de specificului rural şi tradiţional al
societatea în ansamblu ei pentru bogăţia construcţiilor din zonele de patrimoniu;
patrimoniului şi a tradiţiilor rurale, pentru •Îmbătrânirea populaţiei din zonele
elementele de identitate rurală şi stilul de teritoriului în care patrimoniul cultural
viaţă tradiţional ; este păstrat şi conservat; •Slaba
promovare şi valorificare a produselor
realizate de meşteşugarii tradiţionali.
5. INFRASTRUCTURĂ

•Reţea dezvoltată de drumuri naţionale, •Mai există drumuri comunale care
judeţene, comunale; necesită modernizare;
•Drumurile judeţene care tranzitează •Insuficienţa fondurilor financiare pentru
teritoriul GAL sunt astfaltate ; modernizarea şi reabilitarea drumurilor
•Legătura directă a teritoriului cu existente. •Sistemele centralizate de
municipiile Ploieşti şi Câmpina prin alimentare cu apă şi canalizare menajeră
intermediul DN1 şi DN 72; •Existenţa nu acoperă întreg teritoriul; •Nu toate
sistemelor centralizate de alimentare cu locuinţele sunt racordate la reţelele de
apă potabilă, care acoperă o mare parte alimentare cu apă şi canalizare, acolo
din teritoriul GAL, gospodării şi instituţii; unde acestea există;
•Planurile autorităţilor publice locale de a •O parte din reţelele de alimentare cu apă
extinde reţelele de apă în întregul teritoriu; necesită reparaţii
•O parte dintre UAT-urile din teritoriu •Lipsa infrastructurii tehnice pentru
dispun de reţele de alimentare cu gaze. alimentarea cu gaze naturale în o parte din
teritoriu;
•Dotarea precară a serviciului de situaţii
de urgenţă şi alte servicii din cadrul UAT-
urilor
•Apropierea de viitoarea autostradă •Procedurile de implementare a
Bucureşti-Braşov; proiectelor finanţate din fonduri
•Existenţa unor oportunităţi de finanţare a comunitare sunt complicate şi necesită un
obiectivelor de infrastructură; volum documentar de anvergură; •Bugete
•Existenţa unor studii de fezabilitate limitate ale autorităţilor publice locale.
pentru alimentare cu apă şi canalizare;
•Posibilităţi programe judeţene de
modernizare a infrastructurii rutiere.
11. Soluții de valorificare a potențialului turistic

Soluția de Zona vizată Responsabilii Sursa de finanțare
dezvoltare
Utilare și dotare Sinaia Primăria orașului Fonduri UE
Hotel Boutique Sinaia
Sinaia, Prahova
Reabilitarea Jud Prahova Consiliul Judetean Fonduri proprii
drumurilor Prahova
Punerea la Județul Prahova Consiliul Județean Fonduri proprii

dispoziție a unor
Prahova
mijloace de
transport între
obiectivele turistice

Valorificarea Potențialului Turistic Al Județului Prahova

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Valorificarea Potențialului Turistic Al Județului Prahova

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Valorificarea potențialului turistic

1. Informații generale despre județ

Județul Prahova este situat în partea central-sudică a României, în nordul Munteniei, pe

Din punct de vedere al dezvoltării economico-sociale:

- Populația rezidentă în anul 2018 a fost de 721 830 nr. persoane

- PIB-ul pe cap de locuitor în anul 2016 a fost de 31626,4 milioane lei

- Rata șomajului în lunile iunie-iulie 2019 a fost de 2,2%

Relieful se dispune pe 3 trepte cu o desfășurare nord-vest - sud-est cu o descreștere a

Climatul este temperat continental moderat cu unele influente estice ce provoacă

Vegetația este variată, în funcție de climă și dispunerea treptelor de relief. Vegetația

Fauna - varietatea formelor de relief și a vegetației a favorizat prezența unei faune

O altă zonă renumită pentru tratamentul bolilor respiratorii, cardio-vasculare,

Slănic-Prahova este o altă zonă cu factori curativi, considerată centrul salin al

Arii naturale protejate:

Nr. Denumire Localizare Suprafață (ha)

- Muzeul Conacul Bellu, Urlați: conacul, reprezentativ pentru arhitectura romanească, a

- Muzeul Național al Petrolulu, Ploiești: unic în România, a fost inaugurat ca urmare a

- Casa de Vânătoare Foișor, Sinaia: reprezintă un monument istoric desăvârșit al regiunii.

- Mănăstirea Sinaia: reprezintă o adevărată bijuterie arhitecturală a munților Bucegi.

• Arta și arhitectura populară

Arhitectura civilă de factură tradiţională reprezintă o parte importantă şi valoroasă a

În ceea ce priveşte monumentele de arhitectură de interes utilitar remarcăm moara de

În comuna Aluniş se păstrează o construcţie unică în judeţ, Salonul de dans Anghel

4. ANALIZA ECHIPAMENTELOR EXISTENTE

Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de

Anul Anul Anul Anul Anul

Număr Număr Număr Număr Număr

Tabere de elevi și Prahov

Anul Anul Anul Anul Anul

Numar Numar Numar Numar Numar

- Prahova TOTAL 286 314 306 347 345

Legenda: ':' - date lipsa; 'c' - date confidentiale; 9999,00 - normal - date

 Se observă o creștere semnificativă a numărului de unități turistice din anul 2014 în

Indicatorul mediu de dinamică =

Ritmul mediu de evoluție =

 În perioada 2014-2018 au existat în medie 320 de unități de cazare turistică.

HOTELURI Hosteluri HOTELURI APARTAMENT

In tabelul nr. 2 observam evolutia capacitatii de cazare turistica in functiune în județul

Capacitatea de cazare turistica n functiune pe tipuri de structuri de

Anul Anul Anul Anul Anul

Numar Numar Numar Numar Numar

Hosteluri Prahova 171753 177029 170330 162769 188086

Moteluri Prahova 262446 246010 246096 244590 243815

Vile turistice Prahova 295893 313925 331129 364831 357322

Bungalouri Prahova 2920 2920 2808 2920 2920

Campinguri Prahova 9352 10220 14588 10220 12796

 Numarul de locuri-zile reprezinta numarul de locuri disponibile din unitatile de

Modificarea medie = 15432.5

Indicatorul mediu de dinamica = 1.0093 Ritmul mediu de evolutie = 0.93%

 Media seriei este 4368679 locuri-zile.

În Graficul nr. 2 se remarcă diferența foarte mare dintre capacitatea în funcțiune a

HOTELURI HOSTELURI HOTELURI APARTAMENT

Anul Anul Anul Anul Anul

Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri

Total Prahova TOTAL 11525 12278 12229 12700 12651

Hoteluri Prahova TOTAL 6414 6768 6813 6742 6631

Hosteluri Prahova TOTAL 467 489 456 455 552

Moteluri Prahova TOTAL 686 674 672 691 691

Vile turistice Prahova TOTAL 855 904 879 1016 996

Cabane turistice Prahova TOTAL 372 311 281 244 209

Bungalouri Prahova TOTAL 8 8 8 8 8

Campinguri Prahova TOTAL 28 28 28 28 56

Pensiuni Prahova TOTAL 1924 2234 2183 2453 2402