Referat

Tema: Instrumente de măsurare a vitezei vântului

Anemometre mechanice textul complet: „Distracție matematică” de Leon Battista Alberti
Descrierea primului anemometru mecanic a fost făcută în jurul anului 1450 de Leon Battista Alberti în
lucrarea sa „Distracție matematică” (lat. Ludi rerum mathematicarum). Acțiunea sa s-a bazat pe
respingerea de către vânt a unei scânduri agățate. Un anemometru similar a fost desenat în „Atlantic
Codex” (foaia 675) de Leonardo da Vinci trei decenii mai târziu de Alberti

Anemometre Vane
În astfel de anemometre, fluxul de aer se rotește cu o roată de vânt ușor (rotor) în miniatură, împrejmuită
cu un inel metalic pentru a se proteja de deteriorarea mecanică. Rotirea rotorului prin sistemul de
angrenaje este transmisă săgeților mecanismului de numărare.
Anemometrele cu palete manuale sunt utilizate pentru a măsura viteza fluxului de aer direcționat în
conducte și conducte ale dispozitivelor de ventilație pentru a calcula fluxul de aer de ventilație în orificiile
de ventilație, conductele clădirilor rezidențiale și industriale.
Cele mai frecvente anemometre cu rotor sunt Testo 416, un anemometru ISP-MG4, un anemometru APR-
2 și altele.

Anemometru cu ultrasunete
Anemometru cu trei dimensiuni cu ultrasunete GILL WindMaster
Principiul funcționării anemometrelor cu ultrasunete se bazează pe măsurarea vitezei sunetului, care
variază în funcție de orientarea vectorului de mișcare a aerului (direcția vântului) în raport cu calea de
propagare a sunetului.
Există anemometre cu două componente cu ultrasunete - acestea măsoară, pe lângă viteza vântului și
direcția părților lumii - direcția orizontală a vântului și anemometre cu trei componente cu ultrasunete -
metri ai celor trei componente ale vectorului vitezei aerului.
Viteza sunetului în astfel de anemometre este măsurată de timpul de tranzit al impulsurilor ultrasonice
între o distanță fixă de la emițător la microfonul ultrasonic, apoi timpii măsurați sunt convertiți în două
sau trei componente ale vitezei aerului.
Deoarece viteza sunetului în aer depinde și de temperatură (crește proporțional cu rădăcina pătrată a
temperaturii absolute), există întotdeauna un termometru în anemometre cu ultrasunete, în funcție de
citirile cărora se fac corecții la calculul vitezei vântului.
Multe modele moderne de anemometre electronice permit nu numai măsurarea vitezei vântului (acesta
este scopul principal al dispozitivului), dar sunt, de asemenea, echipate cu funcții suplimentare de servicii
convenabile - calcularea debitului volumetric al aerului, măsurarea temperaturii aerului (anemometru cu
fir cald), umiditatea aerului (anemometru cu fir fierbinte cu funcție de măsurare a umidității).
Întreprinderile rusești produc, de asemenea, dispozitive multifuncționale care conțin atât funcții de
anemometru cu fir fierbinte, cât și de igrometru (măsurarea umidității) și de manometru (măsurare
diferențială a presiunii în conductă). De exemplu, meteorometrul MES200, manometrul diferențial
DMTs01M. Astfel de dispozitive sunt utilizate la crearea, inspecția, repararea, calibrarea arborelor de
ventilație din clădiri de orice tip. De regulă, toate anemometrele produse în Federația Rusă sunt supuse
 certificării obligatorii și verificărilor de stat, deoarece sunt instrumente de măsurare. Unii meșteri fac
anemometre de casă pentru nevoile casnice proprii, de exemplu, pentru o grădină de grădină.

Anemometru termic
Senzor de anemometru termic de laborator
Principiul de funcționare al unor astfel de anemometre, adesea numite anemometre cu fir fierbinte, se
bazează pe o creștere a pierderii de căldură a unui corp încălzit, cu o creștere a vitezei unui gaz răcitor de
suflare - o modificare a numărului Nusselt.
Acest fenomen este familiar tuturor, se știe că la o temperatură constantă pe vreme de vânt, senzația de
frig este mai puternică la o viteză mai mare a vântului.
Din punct de vedere structural, este un fir metalic subțire deschis (filament), încălzit peste temperatura
mediului prin curent electric. Firul este confecționat din metal cu un coeficient de rezistență pozitiv al
temperaturii - din tungsten, nichrom, platină, argint etc.)
Rezistența firului variază cu schimbările de temperatură, astfel încât temperatura poate fi măsurată prin
rezistență. Temperatura într-un anumit mod depinde de viteza vântului, de densitatea aerului, de
umiditatea acestuia.
Firul senzorului de temperatură este inclus în circuitul electronic. În funcție de metoda de pornire a
senzorului, se disting dispozitivele cu stabilizarea curentului de sârmă, stabilizarea tensiunii și cu
termostatarea firului. În primele două metode, viteza caracteristică este temperatura firului, în cea din
urmă - puterea necesară stabilizării termice
Anemometrele cu fir cald sunt utilizate pe scară largă în aproape toate mașinile moderne ca senzor de flux
de masă (DMRV).
Dezavantajele anemometrelor cu fir fierbinte sunt rezistența mecanică scăzută, deoarece sârma folosită
este foarte subțire, un alt dezavantaj este o încălcare a calibrării datorită contaminării și oxidării firului
fierbinte, dar, întrucât sunt practic inerțiale, sunt utilizate pe scară largă în experimentele aerodinamice
pentru a măsura turbulențele locale și pulsiunile de curgere.

Senzor de anemometru termic de laborator

Anemometrele magnetice ( de inductie)
Sunt instrumente folosite pentru determinarea precisa a vitezei vantului. Functionarea lor se bazeaza pe
principiul inductiei magnetice. Au ca piesa receptoare un sistem de cupe Petterson sau Robinson.
Anemometrul magnetic tip J. Richard este alcatuit dintr-un ax vertical ce se roteste usor in jurul lui insusi
datorita sistemului de rulmenti pe care este instalat.

Anemometrul magnetic de tip Rosenmiller

- functioneaza pe acelasi principiu ca si anemometrul J. Richard cu care seamana in linii generale si din
punct de veder al constructie
- are ca piesa receptoare un sistem de cupe Robinson

Anemometrul magnetic ARI, de tip URSS.

Este un instrument mai perfectionat decat celelalte,dar functioneaza pe acelasi principiu al inductiei
magnetice. Are ca piesa receptoare un sistem de cupe Petterson.

Mâneca de vant
Este o girueta oarecum deosebita cu ajutorul careia se determina directia aproximativa a vantului. Se
compune dintr-un con de panza cu baza intinsa pe un cerc metalic fixat pe o axa verticala.