Sunteți pe pagina 1din 3

Particularitati psihice si actionale

Este perioada perfectionarii psihice, a stabilirii echilibrului functional optim, mecanismele de


realizare si reglare a actiunilor si comportamentului dovedind performante superioare. Toate
procesele psihice se dezvolta la inalt nivel de calitate si eficienta astfel:

Procese psihice cognitive:

Atentia- este puternic voluntara si stabila

Memoria- este preponderent logica

Imaginatia- are evidente calitati realist-stiintifice, stabilindu-se un echilibru intre visare si actiune

Gandirea- este abstracta si logica, profesionalizandu-se, devenind astfel: tehnica, economica,


pedagogica, artistica. Se stabileste un echilibru functional intre latura critica si latura constructiv-
realista a gandirii: procesele cognitive dezvoltate ofera valoroase posibilitati de autoinstructie, de
autocontrol si autoevaluare, de autoreglaj

Procese afective= se caracterizeaza printr-o imbinare armonioasa dintre simtirile si trairile sufletesti
cu actele rationale, logice, fiind conditionate social.

Este varsta la care se manifesta sentimente superioare ca: dragostea de profesie, dragostea de patrie
etc.

Sentimentul iubirii, fara a parasi notele de romantism, capata semnificatii superioare devenind baza a
casatoriei si a intemeierii familiei

Motivatia si motivele sunt tot mai mult legate de mobiluri interioare superioare precum dragostea de
adevar, spiritul de dreptate, dorinta de afirmare prin realizari si creatie;

Desigur, tanarul apreciaza si este stimulat de mobilurile exterioare- recompensele morale si


materiale (financiare)

Se consolidează profilul caracterial (atitudinile și convingerile) și se stabilește un echilibru între
dorinte și aspirații. Idealurile sunt
bine conturate, atât din punctul de vedere al perfetcionării personalității, cit și al devenirii
profesionale și cetățenești : sunt realiste, bazându-se
pe cunoașterea posibilităților personale, cât și a celor oferite de societate. 
 
Pentru tineri nu devine motiv sau ideal nici un model făra acoperire. 
 
Dezvoltarea calitativa multidimensională a personalității tânărului determină o serie de trăsături,
specifice vârstei, așa cum sunt: spiritul critic intransigent fata de ceea ce este neinteligibil,
in neconcordanță cu adevărul și eticul: determinat de capacități superioare de ințelegere și
discernamant, de puritatea și lipsa de poluare socială și morală ale tinerilor, ceea determină să nu fie
de acord cu ceea ce este neadevărat, incorect, poluat, etc; spiritul de afirmare și dorinta de a
fi respectat se imbina cu spiritul de independenłă, de inițiativă constructiv-
realista și de creație. Tinerețea se manifesta prin: capacitati de auto-instructie.
de autocontrol și autoevaluare, de autoreglaj (feedback);
 
responsabilitate personala; relații democratice de exigență, cooperare, intelegere,
respect și ajutor reciproc; capacitatea de autoconducere și altele. 
 
Este vârsta responsabilităților sociale, in această perioada se realizează in
mare măsură căsătoria, alcătuirea familiei și cresterea și educarea propriilor copii.
Este vârsta activitiții și creației profesionale și a indeplinirii unor funcții manageriale in cadrul 
profesiei. Este vârsta propice indeplinirii unor responsabilități sociale, politice, de stat etc. 
 
Dacă marea majoritate a tinerilor este caracterizată de particularități positive, se constată ca,
datorită unor carențe socioeducaționale, există și tineri care manifesta trasaturi și fapte negative ca:
inactivismul, lipsa idealurilor, blazarea etc, precum și bravarea, dorința de aventura, parazitismul și
chiar delincvența, dusă pana la infracțiuni grave violuri, agresiuni, crime etc. Deși s-ar putea spune că
in anumite limite comportamentele negative ale unor tineri, ca de altfel și ale unor preadolescenți și
adolescenți sunt firești vârstei lor sau ca ele au o bază naturala ereditara ori ca sunt „ rezultatul’’
unor carențe educaționale, trebuie susținut raspicat și conștientizat că ele sunt defavorabile
dezvoltării și manifestării personalitătii și profesionalității tinerei generații în formare și că vor avea
consecinte negative in viata socială, dacă nu sunt diminuate si eradicate. 

,,Puterea celor tineri sta in fapta, a celor varstnici in chibzuinta’’ –Euripide


Acest citat vrea sa evidentieze ca fapta si chibzuinta, imbinate, duc la succes si progres socio-uman.
Tinerii pot deveni agenti ai progresului social.

Dezvoltarea psihica si personalitatea tanarului

In aceasta perioada are loc:

-stabilizarea si maturizarea boipsihica deplina;

-dobandirea si exercitarea unui statut si rol social, profesional, marital;

-iubirea si munca ajung sa fie cele doua dimensiuni care definesc maturizarea;

-se ajunge la o receptivitate mai crescuta fata de sistemul axiologic al umanitatii

-tipul de relatii sociale in care este integrat este unul complex, in care prioritatile sunt detinute de
respectarea ierarhiei profesionale, sociale si de stabilirea formelor de intercomunicare functionale pe
planul cognitiv;

-Levinson remarca ’’vigoarea fizica’’ , ’’manifestarile remarcabile de inteligenta, memorie,abilitati


aptitudini, dezvoltate maximal si care faciliteaza un randament crescut’’

-Erikson aprecia varsta tineretii ca fiin dominata de amplificarea identitatii sociale si indeplinirea unor
sarcini complexe, conducand spre un statut concordat cu nivelul de aspiratii al persoanei

- Dezvoltarea psihica este influentata de exercitarea profesiei si vizeaza deopotriva capacitatile


senzorial-perceptive, intelectuale (progrese ale gandirii, intelegerii, inteligentei, memoriei,
imaginatiei si limbajului) aptitudinale si afectiv-motivationale; foloseste cunostintele si opereaza cu
concepte abstracte; exprimarea inteligentei prin sisteme simbolice;
-U. Schiopu (1981,1993) remarca modificari ale ponderilor diverselor tipuri de invatare, accentul
trecand pe invatarea organizata sistematic, cea bazata pe autodidacticism, invatarea incidentala si
cea originala, invatarea ocupationala;

-Studiile au evidentiat ca identificarile clare au atitudini pozitive sau dificultatile de indentificare joaca
un rol deosebit in evitarea fenomenului de oboseala, obtinerea performantelor profesionale si
autorealizare;

-Integrarea profesionala si sociala a tinerilor depinde atat de caliatatile psihoindividuale cat si de


factori tinand de structura si cerintele profesiei, prestigiului profesional. S-a evidentiat rolul
educatiei/autoeducatiei si mediului in dezvoltarea si stabilizarea unor structuri de personalitate
implicate in procesul adaptarii si integrarii.

Personalitatea tanarului este constituita din patru subsisteme intalnite si la adult (U. Schiopu)

-subsistemul operational = pentru optimizarea inter relatiilor cu lumea inconjuratoare si facilitarea


interventiei celorlalte subsisteme ce favorizeaza acumularea de informatii, cunostiinte, experiente si
organizarea conduitelor prin implicarea potentialului energetic si de receptie;

-subsistemul emotional = al trebuintelor biologice, psihologice si social-culturale, facilitand reactii de


acceptare/sanctionare a trairilor interioare si a efectelor din planul comportamental;

-subsistemul structurilor Sinelui = cuprinde perceperea, reprezentarea de sine, idealul de sine


(material, cultural, social) si trebuinta de afirmare de sine;

-subsistemul valorilor = cunoasterea si intelegera regulilor de viata, protejare Sinelui, creearea


cadrului de extindere a idealului de sine si a sinelui social, prin valorificarea experientei personale si a
elaborarii unor forme superioare de adaptare.

S-ar putea să vă placă și