INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

URBANPROIECT - BUCURESTI
s t r . N i c o l a e F i l i p e s c u 5 3 - 5 5 , 0 2 0 9 6 1 B u c u r e s t i 2 , R O M ÄN I A
tel. 021 316 78 42; 021 316 78 43; fax 021.316 49 06; e-mail: office@incdurban.ro

DEPARTAMENT: AMENAJAREA TERITORIULUI

PROIECT NR.: 6961/ 2007-11-26

TITLUL PROIECTULUI:

PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN ARAD -

ACTUALIZARE
Forma finală – decembrie 2009

Etapa I – Faza II – ELEMENTE CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA

VOLUMUL I - II

BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN ARAD

PROIECTANT: INCD URBANPROIECT

DIRECTOR GENERAL: arh. ION PELEANU

DIRECTOR ŞTIINŢIFIC: arh. DOINA BUBULETE

ŞEF DEPARTAMENT: soc. ALINA CHICOŞ

ŞEF PROIECT: arh. ALEXANDRINA RETEGAN

decembrie 2009
COLECTIV DE ELABORARE:

Arh. Alexandrina RETEGAN

Soc. Raluca PETRE

Ing. Elena STANCU

Ing. Adriana DOROBANŢU

Ing. Viorica Niculescu

Ing. Antonio Tache

Geogr. Ionica BRÂULETE

Geogr. Roxana DUMITRU

Ec. Gabriel PREOTEASA

Teh. Laura VANCEA

Teh. Alexandra LECKHUN

Teh. Mioara DUMITRU

Teh. Iosefina BOGDAN

Teh. Ancuţa GEOLDEA

COLECTIV – INSTITUTUL DE GEOGRAFIE AL ACADEMIEI ROMANE

Dr. Irena MOCANU

Prof. Dr. Dan BĂLTEANU

Dr. Monica DUMITRAŞCU

Dr. Bianca DUMITRESCU

Drd. Ana POPOVICI

Drd. Mihaela SIMA

Dr. Viorel CHENDEŞ

 CUPRINS
C U P R I N S VOLUMUL I

INTRODUCERE

A. STRUCTURA TERITORIULUI

1. CADRUL NATURAL/MEDIUL

1.1. FACTORII FIZICO-GEOGRAFICI

1.2. FACTORII DE RISC NATURAL
1.3. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
1.4. GOSPODARIREA DESEURILOR
1.5. PATRIMONIUL NATURAL
1.6. PATRIMONIUL CONSTRUIT

C U P R I N S VOLUMUL II
2. RETEAUA DE LOCALITATI
2.1. RETEAUA DE LOCALITATI URBANE SI RURALE
2.2. INDICATORI DE DEFINIRE A LOCALITATILOR URBANE
2.3. LOCUIREA

3. INFRASTRUCTURI TEHNICE
3.1. RETEAUA DE TRANSPORT
3.2. GOSPODARIREA APELOR
3.3. ECHIPAREA HIDROEDILITARA A LOCALITATILOR
3.4. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
3.5. AMENAJARI PENTRU AGRICULTURA- LUCRARI DE ÎMBUNATATIRI FUNCIARE
3.6. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA SI GAZE NATURALE
3.7. TELECOMUNICATII
B. STRUCTURA SOCIO- DEMOGRAFICA
1. POPULATIA
1. 1. EVOLUTIA POPULATIEI
1.2. DENSITATEA POPULATIEI
1.3. STRUCTURA POPULATIEI PE MEDII, SEXE, GRUPE DE VÂRSTA
1.4. POPULATIA DUPA ETNII
1.5. MISCAREA NATURALA SI MIGRATORIE
2. RESURSELE UMANE
2.1. SANATATEA
2.2. EDUCATIA
2.3. RESURSELE DE MUNCA
C. STRUCTURA ACTIVITATILOR ECONOMICE
1. AGRICULTURA, SILVICULTURA, PISCICULTURA
1.1.UTILIZAREA TERENURILOR
1.2. PRODUCTIA AGRICOLA
1.3. FONDUL FORESTIER
1.4. ACTIVITATILE ECONOMICE DIN AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT
2. INDUSTRIA, PRODUCŢIA ŞI DISTRIBUŢIA ENERGIEI, CONSTRUCŢIILE
2.1.RESURSE LOCALE VALORIFICATE DE INDUSTRIE
2.2.POPULATIA OCUPATA ÎN INDUSTRIE SI FENOMENUL DE SOMAJ
2.3. FUNCTIILE URBANE ALE ORASELOR
2.4. STRUCTURA ACTIVITATILOR INDUSTRIALE
2.6. AGENTII ECONOMICI
2.7. INVESTITIILE STRAINE DIRECTE
2.8. ZONE INDUSTRIALE
2.9. DINAMICA ACTIVITATII DE CONSTRUCTII
3. TURISMUL
3.1. ELEMENTE CARE CONDITIONEAZA DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR TURISTICE
3.2. DINAMICA ACTIVITATILOR TURISTICE
3.3. TIPURI DE TURISM
4. SERVICII

D. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL
1. PALIERE DE INTEGRARE TERITORIALA
2. OBIECTIVE STRATEGICE DE DEZVOLTARE SPATIALA
PIESE DESENATE

PLANSA 1. MEDIUL- PROBLEME SI DISFUNCTIONALITATI

PLANSA 2. PATRIMONIUL NATURAL SI CONSTRUIT - PROBLEME SI DISFUNCTIONALITATI

PLANSA 3. POPULATIA SI RETEAUA DE LOCALITATI- PROBLEME SI DISFUNCTIONALITATI

PLANSA 4. INFRASTRUCTURI TEHNICE a.-CAI DE COMUNICATIE- SITUATIA EXISTENTA

PLANSA 5. INFRASTRUCTURI TEHNICE b.-CAI DE COMUNICATIE- PROBLEME SI

DISFUNCTIONALITATI

PLANSA 6. INFRASTRUCTURI TEHNICE c.-ECHIPAREA HIDROEDILITARA, ALIMENTAREA CU

ENERGIE, TELECOMUNICATII- PROBLEME SI DISFUNCTIONALITATI

PLANSA 7. STRUCTURA ACTIVITATILOR SI ZONIFICAREA TERITORIULUI- PROBLEME SI

DISFUNCTIONALITATI

PLANSA 8. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL- PROBLEME SI DISFUNCTIONALITATI

CARTOGRAME

Cartograma 1. DISTRIBUTIA POPULATIEI ÎN TERITORIU (2006)

Cartograma 2. DISTRIBUTIA LOCALITATILOR ÎN TERITORIU (2007)
Cartograma 3. EVOLUTIA NUMARULUI DE LOCUINTE (2000-2006)
Cartograma 4. SUPRAFATA LOCUIBILA PE LOCUINTA (2006)
Cartograma 5. SUPRAFATA LOCUIBILA PE PERSOANA (2006)
Cartograma 6. DINAMICA POPULATIEI (2000-2006)
Cartograma 7. RATA MORTALITATII (2006)
Cartograma 8. RATA NATALITATII (2006)
Cartograma 9. MORTALITATEA INFANTILA MEDIE (2004-2006)
Cartograma 10. DENSITATEA POPULATIEI (2006)
Cartograma 11. SPORUL MIGRATOR (2006)
Cartograma 12. SPORUL ANUAL (2006)
Cartograma 13. SPORUL NATURAL (2006)
Cartograma 14. MEDICI (2006)
Cartograma 15. CADRE MEDII SANITARE (2006)
Cartograma 16. SUPRAFATA ARABILA
Cartograma 17. SUPRAFATA CULTIVATA
Cartograma 18. SUPRAFATA ACOPERITA CU PASUNI SI FÂNETE
Cartograma 19. SUPRAFATA ACOPERITA DE VII
Cartograma 20. SUPRAFATA ACOPERITA DE LIVEZI
Cartograma 21. OCOALE SILVICE PRIVATE
Cartograma 22. NUMARUL DE SALARIATI DIN AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT
Cartograma 23. ACTIVITATI ECONOMICE ÎN AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT
Cartograma 24. SALARIATI IN INDUSTRIE(2005)
Cartograma 25. SALARIATI IN INDUSTRIE(2006)
Cartograma 26. INDUSTRIA URBANA (2006)
Cartograma 27.INDUSTRIA ÎN MEDIUL RURAL (2006)
Cartograma 28a. EFECTIVELE DE SALARIATI DIN CONSTRUCTII (2006)
Cartograma 28b. AGENTII ECONOMICI DIN CONSTRUCTII (2006)
Cartograma 29. UNITATI DE PRIMIRE TURISTI (2005)
Cartograma 30. CATEGORII DE HOTELURI
Cartograma 31. ZONAREA TURISTICA
Cartograma 32. DISTRIBUTIA PROIECTELOR
Cartograma 33. STRUCTURA ACTIVITATILOR DIN SECTORUL TERTIAR
Cartograma 34. STRUCTURA ACTIVITATILOR DIN SECTORUL TERTIAR ÎN RURAL
Cartograma 35. STRUCTURA ACTIVITATILOR DIN RURAL(2006)
Cartograma 36. STRUCTURA ACTIVITATILOR DIN URBAN(2006)
INTRODUCERE

Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Arad, Proiect Nr.

6961/2007 este elaborat de INCD URBANPROIECT, având colaborator pentru
capitolele referitoare la cadrul natural şi activităţile economice INSTITUTUL DE
GEOGRAFIE AL ACADEMIEI ROMÂNE. De asemenea, Studiul istoric care
fundamentează analiza patrimoniul cultural este realizat de un colectiv al MUZEULUI
DE ISTORIE ARAD.
Proiectul se constituie într-o documentaţie de amenajarea teritoriului a cărei necesitate
este stabilită conform prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi
urbanismului.
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean are caracter director şi reprezintă expresia
spaţială a programului de dezvoltare socio–economică a judeţului pe o perioadă de timp
scurtă, medie şi de largă perspectivă. Orizontul de timp al strategiei de dezvoltare care va
fi detaliată în ultima fază a acetui proiect are ca repere: perioada scurtă şi medie(2-5 ani)
până în anul 2013 şi o perioadă lungă, de 10 ani.
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean trebuie să se coreleze cu prevederile
Secţiunilor din Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN), cu Planul de
Amenajare a Teritoriului Zonal (PATZ) dacă acesta există, cu programele
guvernamentale sectoriale precum şi cu alte programe de dezvoltare la nivel european şi
naţional.
Pentru Judeţul Arad se va avea în vedere corelarea cu Planul de Dezvoltare al Regiunii
Vest, cu Studiile privind Planului de Amenajare a Teritoriului Bazinului Tisei, precum şi
cu Programele de cooperare transfrontalieră Romania Ungaria şi cele din Euroregiunea
Carpatica.
Prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean devin obligatorii pentru
celelalte planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism care le detaliază..
Conţinutul lucrării
Lucrarea cuprinde trei etape şi are următorul conţinut:
ETAPA I – Elemente care condiţionează dezvoltarea. Structurată în două faze:
Faza I – Documentaţie pentru avizul de mediu- care cuprinde elemente de pregatire a
documentaţiei pentru evaluarea de mediu pentru planuri şi programe cu impact judeţean.
Lucrarea cuprinde o inventariere a programelor de dezvoltare a infrastructurii tehnice din
domeniul:
- Gospodăririi Apelor- lucrarile de asigurare a necesarului de apă pentru toate
categoriile de consumatori
- Infrastructura de căi de comunicaţii- dezvoltare şi modernizare pentru reţeaua
existentă şi corelarea cu propunerile de dezvoltare a sistemului naţional şi european de
transport şi căi de comunicaţie

1
Faza a II-a – Elemente care condiţionează dezvoltarea
Scopul fazei este identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea şi se
efectuează pe componentele cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-
sociale şi de mediu, grupate pe domenii–ţintă, cu evidenţirerea disfuncţionalităţilor şi
problemelor specifice.
ETAPA a II-a – Diagnostic prospectiv şi general, prioritati
Analiza tendinţelor de dezvoltare a localităţilor se realizează prin studii şi prognoze şi
prin analiza şi cercetarea condiţiilor pieţei (capital, muncă, terenuri). Activităţile de audit
sunt orientate cu precădere către nivelul instituţional implicat în modelarea, dinamica
cererii şi organizarea şi finanţarea ofertei de activităţi economice.
Pe baza diagnosticului prospectiv şi a evaluării decalajului dintre situaţia actuală şi cea
considerată necesară pentru orizontul stabilit, se formulează diagnosticul general al
teritoriului judeţean. Diagnosticul general are ca scop integrarea rezultatelor fazei
precedente, în vederea evidenţierii principalelor aspecte negative care afectează
structurile teritoriale, sociale şi economice ale judeţului, precum şi a atuurilor şi
oportunităţilor de care acesta beneficiază. Se vor stabili astfel, relaţiile dintre diferitele
domenii, pentru a obţine formulări sintetice ale unor probleme complexe şi pentru a putea
stabili ierarhia priorităţilor de soluţionare, în funcţie de gravitatea acestor probleme.
ETAPA a III-a - Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri;
documentaţie pentru obţinerea avizelor.
Strategia de dezvoltare spaţială a judeţului cuprinde obiectivele strategice generale
care vizează dezvoltarea teritoriului pe termen lung. Acestea au un caracter principial şi
asigură orientarea spre dezvoltare.
Obiectivele pentru domeniile-ţintă şi pentru componentele acestora trebuie să răspundă
problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate şi să se încadreze în obiectivele strategice
generale, precum şi în obiectivele de protecţie a mediului stabilite în legislaţia privind
protecţia mediului, precum şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de
autorităţile pentru protecţia mediului.
Programul de măsuri se va întocmi sub forma unui set coerent şi corelat de propuneri
de dezvoltare / transformare spaţială a teritoriului. Măsurile de amenajare a teritoriului,
subordonate obiectivelor specifice amenajării teritoriului, au dimensiune spaţială şi
caracter director, din acestea decurgând implicaţii cu caracter economic, social şi de
protecţie a mediului, susţinute organizatoric şi juridic, structurate pe etape, cu durata
determinată – termen scurt, termen mediu şi termen lung.
Lucrarea de faţă cuprinde analiza a situaţiei existente cu privire la elementele care
condiţionează dezvoltarea spaţială şi impactul lor asupra mediului natural şi uman.
Analiza cuprinde şi elemente din principalele strategii la nivel european, naţional,
regional, local în care se va încadra dezvoltarea teritoriului judeţean.

2
A. STRUCTURA TERITORIULUI
1.CADRUL NATURAL/MEDIUL
1.1. FACTORII FIZICO-GEOGRAFICI
Aşezare geografică
Judeţul Arad este situat în partea de vest a ţării, lângă frontiera cu Ungaria şi se
învecinează la sud cu judeţul Timiş, la nord cu judeţul Bihor, la est cu judeţul Hunedoara.
Teritoriul administrativ este încadrat în următoarele coordonate geografice:
· Longitudine estică: 22°39' (Târnăviţa); 20°45' (Nădlac)
· Latitudine nordică: 45°57' (Cuvejdia); 46°38' (Berechiu)
Poziţia sa geografică este favorizată de intersecţia de drumuri europeneexistente şi în
propuneri de perspectivă, precum şi de distanţele relativ scurte până la capitala
României-Bucureşti (603 km), a Ungariei-Budapesta (284 km), a Austriei-Viena (506
km) şi a Serbiei-Belgrad (215 km).
Cu o suprafaţă de 7.754 kmp, judeţul Arad deţine un procent de 3,65% din întreaga
suprafaţă a României, fiind al şaselea judeţ ca întindere al ţării.
Relieful

Relieful judeţului este variat, zonele de câmpie, colinare şi muntoase (de joasă altitudine)
ocupând suprafeţe relativ egale - Munţii Apuseni (35%), Dealurile Vestice (15%),
Câmpia de Vest (50%).
Complexitatea teritorială a judeţului Arad este pusă în evidenţă de asocierea formelor de
relief care conturează unităţi bine definite de câmpie, dealuri cu caracter piemontan,
munţi joşi şi depresiuni şi masive montane.
Teritoriul judeţului Arad se suprapune pe două mari unităţi tectono-structurale: orogenul
carpatic în est şi Depresiunea Panonică în vest.
Orogenul carpatic este alcătuit din şişturi cristaline variate, roci magmatice (granite,
gabroouri, bazalte, riolote, andezite, piroclastite). Fragmentarea tectonică este evidenţiată
prin numeroase falii şi depresiuni tectonice interne (Hălmagiu) şi periferice (Zarand-
Gurahonţ) în care s-au acumulat depozite, de vârste diferite, de pietrişuri, calacare, tufuri,
marne, argile, calcare, onglomerate, ninipuri.
Depresiunea Panonică are un fundament constituit din şisturi cristaline ce nu au fost
regenerare de orogeneza alpină, fiind fragmentat şi scufundat în blocuri la diferite
adâncimi. Cuvertura sedimentară este alcătuită din depozite tortoniene, sarmaţiene,
sarmato-pliocene în facies panonic şi cuaternare, asemănătoare din punct de vedere
litologic cu cele din bazinul Zarandului.
Morfometric, teritoriul judeţului este cuprins între altitudinile absolute de 80m la Zerind
şi 1486 m (Vârful Găina) (Fig. 2.1.1).

3
 Fig. 2.1.1. Dispunerea pe trepte altimetrice a teritoriului judeţului Arad

Hipsometric, predomină altitudinile mai mici de 200 m, care ocupă aproape jumătate din
teritoriul judeţului. Densitatea fragmentării reliefului are valori medii de 1-3 km/km2,
variind între 0-0,5 km/km2 în arealul de câmpie şi 4-6 km/km2 în unele sectoare montane.
Adâncimea fragmentării are valori cuprinse între 10 m/km2 în câmpie şi 300 m/km2 în
Munţii Codru-Moma şi Bihor.
Câmpia este parte a vastei Câmpii a Tisei cu un ecart altitudinal între 90 m, în valea
Mureşului la Nădlac şi 300 m, la contactul cu dealurile piemontane. Ea are cea mai mare
pondere în suprafaţa judeţului şi ocupă partea vestică şi centrală, pătrunzând ca nişte
golfuri spre sectorul piemontan şi montan prin intermediul depresiunilor şi culoarelor de
vale (Mureş, Cigher, Crişul Alb) (Fig. 2.1.2).
Treapta intemediară, dispusă altitudinal între 300 şi 800 m înglobează forme de relief
diferite din punct de vedere genetic. Sunt incluse aici treapta joasă a munţilor respectiv
Munţii Zarandului (835 m), dealurile piemontane din depresiunea Aradului, piemonturile
Crişurilor şi Dealurile Lipovei. Este treapta cea mai complexă din punct de vedere
genetic. Prezenţa nivelelor marginale aparţinând munţilor evidenţiază o modelare intensă
în condiţii litologice diferite. Acumulările piemontane alcătuiesc o generaţie tipică de
forme de relief care realizează legătura între munte şi câmpie. Intensitatea acestor
acumulări este conturată de treptele piemontane care scad către vest unde se confundă cu
nivelul de câmpie.
Sectorul cel mai înalt al judeţului se desfăşoară sub forma unui semicerc în partea de est
a judeţului unde altitudinile depăşesc 800 m, aşa cum sunt în Munţii Codru Moma (1112
m în Vf. Pleşu şi 930 m în Vf. Momuţa) sau în extremitatea vestică a Munţilor Bihor,
unde, în Vf. Găina se atinge altitudinea maximă a judeţului – 1486 m.

4
 Fig. 2.1.2 Principlele unităţi de relief ale judeţului Arad

Principalele unităţi de relief (Fig. 2.1.2).

Munţii Codru Moma sunt aşezaţi în partea de nord-est a judeţului, pe direcţia NV-SE. Se
prezintă sub forma unei culmi de înălţime mijlocie, despărţită de Munţii Bihorului prin
înşeuarea Groşi şi de Munţii Zarandului prin defileul Crişului Alb. Se remarcă formele
carstice de la Moneasa şi panoul carstic suspendat de la Tinoasa.
Munţii Bihorului, ocupă o pondere foarte redusă în ansamblul teritorial al judeţului Arad,
fiind reprezentaţi aici prin versantul vestic al Muntelui Găina, cu cele mai mari altitudini
din judeţ (Vf. Găina – 1486 m şi Piatra Aradului – 1429 m). Apare sub forma unui
martor de eroziune înălţat din fundamentul cristalin.
Munţii Zarandului reprezintă o unitate montană clară. Deşi prin altitudini se înscriu
dealurilor (maxima 841 m în Vf. Măgura Ciuncani, urmată de 836 m în Vf. Drocea) prin
aspect şi geologie aceştia aparţin munţilor. Culmile lor sunt dispuse pe direcţia vest-est şi
se diferenţiază trei compartimente: unul vestic (cuprins între Câmpia Aradului şi
Culoarul Nadăş-Bârzava, cu Vf. Highiş – 798 m), unul central (cuprins între culoarul
anterior şi culoarul structural dezvoltat pe roci cretacice între Căpruţa şi Gurahonţ) şi
unul estic ce ţine până în zona de interferenţă cu Munţii Metaliferi. Contactul cu câmpia
se face foarte brusc pe aliniamentul Pâncota-Păuliş.
Dealurile, depresiunile şi culoarele de vale cuprind unităţi şi forme de relief diferite.

5
Piemontul Codrului, situat în vestul Munţilor Codru-Moma, reprezintă o suprafaţă
netedă, uşor înclinată dinspre munte spre câmpie, cu o pantă medie de 15%, dezvoltată
pe roci friabile paleogene.
Piemontul Zarandului are o structură mai complexă datorită prezenţei elementelor
vulcaniceşi continuării piemontului de eroziune cu suprafeţe acumulative (piemonturi
acumulative sau câmpii piemontane). Se disting două subdiviziuni: Piemontul Cuiedului
şi Piemontul Târnovei.
Depresiunea Zarandului este reprezentată de întreaga arie depresionară dintre Munţii
Codru-Moma şi Zarand. Este formată în lungul culoarelor de vale ale Crişului Alb şi
Teuzului. Se remarcă puternica dezvoltare pe stânga a teraselor Crişului Alb prezentând
o evidentă asimetrie. Sectorul estic este reprezentat de depresiunea Almaş-Gurahonţ, care
poate fi considerată şi o unitate distinctă. Depresiunea Hălmagiului face legătura între
Depresiunea Beiuş (în nord), Brad (în sud) şi Almaş-Gurahonţ în est.
Dealurile Lipovei, reprezintă un piemont de eroziune situat la sus de culoarul Mureşului.
Prezintă un sector piemontan în partea vestică şi sudică şi unul deluros pe latura dinspre
Mureş (o asociere de forme structurale şi petrografice).
Culoarul Mureşului are o lungine de peste 60 km şi se evidenţiază prin discontinuitatea
pe care o introduce în peisaj. Se remarcă alternaţa sectoarelor depresionare (Săvârşin-
Vărădia şi Bârzava-Conop) despărţite de defileul Şoimoş-Lipova.
Unitatea de câmpie are cea mai mare extensiune şi cuprinde Câmpia Vingăi, Câmpia
Mureşului, Câmpia Joasă a Crişurilor şi Câmpia Cermeiului.
Se remarcă două unităţi de câmpie înaltă: Câmpia Vingăi (la sud de Mureş, o fostă deltă
continentală a Mureşului) şi Câmpia Cermeiului (numită şi câmpia glacisurilor, situată în
continuare Piemontului Codrului şi delimitată la sud de Valea Teuzului).
Câmpia Joasă a Crişurilor, reprezentată în cadrul acestui judeţ de Câmpia Crişului Alb
cuprinde un relief mai coborât, cu o hidrografie minoră cu caracter neordonat şi o
dezvoltare largă a luncilor.
Câmpia Mureşului, cu două compartimente Câmpia Aradului şi Câmpia Nădlacului este
cuprinsă între Mureş şi Crişul Alb reprezintă genetic o deltă cuaternară a Mureşului după
ieşirea din defileul Şoimoş-Lipova. Câmpia scade altitudinal spre nord iar la contactul cu
munţii Zarandului are un caracter subsident. Sectorul Pecica Nădlac este unul înalt cu
carcacter tabular. Prezintă un sector foarte coborât, cu tendinte de înmlăştinire pe
aliniamentul localităţilor Sânpaul-Iratoş.
Clima
Factorii genetici ai climei: radiaţia solară, bilanţul radiativ, poziţia geografică,
altitudinea, circulaţia maselor de aer, caracterul suprafeţei active determină existenţa pe
teritoriul judeţului Arad a unui climat temperat continental moderat, cu influenţe
oceanice.
Comparativ cu alte regiuni în care predomină relieful de câmpie, teritoriul judeţului Arad
are un climat cu nuanţe mai moderate; astfel, comparând câmpia Aradului cu partea
centrală a Câmpiei Române, se constată că, deşi temperaturile medii anuale sunt
apropiate în jur de 100C, în Câmpia Aradului vara este mai puţin călduroasă 210C faţă de

6
230C, iarna mai puţin friguroasă -10C faţă de -40C şi precipitaţiile mai bogate 600 mm
faţă de 400 mm.
Regimul temperaturii aerului înregistrează valori medii anuale cuprinse între10,80C
(câmpie) şi 60C (pe cele mai mari înălţimi) cu abateri maxime de cca. 20C (în plus sau
minus) de la un an la altul. Valoarea temperaturii medii anuale în câmpie este de peste
100C, în dealurile piemontane este de 90C, iar în regiunile munţilor mijlocii între 8-60C.
Temperatura maximă absolută a fost de 41,50C (19/07/1946 la Minis), iar cea minimă
absolută de –300C (5/02/1954 la Arad). In regiunile depresionare (Gurahonţ)
temperaturile aerului nu prezintă valori negative mari, ceea ce arată că aceasta prezintă
un climat de adăpost. Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este relativ
blândă în judeţul Arad variind între -10C (în câmpie) şi -5 0C (în munţi), iar temperatura
medie a lunii celei mai calde oscilează între 210C în zona câmpiilor şi 160C în regiunea
muntoasă din est. Amplitudinile termice nu sunt aşa de ridicate ca în regiunea de est a
ţării datorită influenţei moderatoare a maselor de aer oceanic. Totuşi în câmpiile joase,
acestea ajung la 230C, în zona dealurilor fiind cuprinse între 220C şi 200C, iar în zona
montană sub 200C.
Regimul precipitaţiilor indică valori medii anuale ce variază între 577 mm la staţia din
Arad şi 1.200 mm în 1926 la Ineu, iar cele minime au fost în unii ani sub 300 mm în
1928 la Arad şi în 1947 la Chişineu-Criş. În zona câmpiilor media plurianuală a
precipitaţiilor este de 600 mm datorită influenţei maselor de aer oceanic. Izohieta de 600
mm trece prin mijlocul câmpiei Aradului, iar cea de 700 mm urmează zona de contact
dintre câmpie şi dealurile piemontane. In zona dealurilor piemontane media este cuprinsă
între 700-800 mm, iar în zona montană între 800-1.200 mm. Numărul zilelor cu
precipitaţii sub formă de ninsoare se ridică la 18-30 pe an.
Regimul eolian indică o frecvenţa mai mare a vânturilor din sectorul nordic şi vestic şi
viteze medii de 3-4 m/s. La staţia Arad vântul dominant bate din sectorul nordic 13,0% şi
sudic 12,4%. Frecventa cea mai slabă este cea din sectorul estic 3,8%.
Diferenţieri topoclimatice sunt introduse, în special de configuraţia şi altitudinea
reliefului, dar şi de expunerea versanţilor, caracterul suprafeţei active. Astfel, un
topoclimat de adăpost întâlnim in zonele depresionare, depresiunea Almaş-Gurahonţ şi
culoarul Văii Mureşului.
Vegetaţia
Corespunzător factorilor fizico-geografici vegetaţia este variată şi bogată în specii
caracteristice florei continentale.
Vegetaţia se caracterizează prin predominarea formaţiunilor zonale de silvostepă, a celor
azonale de luncă şi prin puternica transformare antropică a vegetaţiei naturale; numai
44% din teritoriul judeţului este ocupat de o vegetaţie naturală propriu-zisă, sau foarte
puţin transformată (aici se include fondul forestier, păşunile şi fâneţele), restul 56% fiind
transformată foarte mult prin înlocuirea ei cu vegetaţie de cultură 48% din totalul
judeţului sau alte folosinţe ale terenului.
Vegetaţia forestieră (26% din suprafaţă judeţului) ocupă suprafeţe mai mari în zona
montană şi în dealurile piemontane. Se regăsesc următoarele grupe de formaţiuni:

7
carpineto-făgete, goruneto-carpinete, goruneto-cerete, girniteto-cerete, goruneto-făgete,
precum şi asociaţii de pajişti secundare pe locul fostelor păduri defrişate.
Vegetaţia de silvostepă şi chiar de stepă în extremitatea vestică a câmpiei Aradului se
caracterizează prin predominarea formaţiunilor ierboase, întâlnindu-se însă rar şi pâlcuri
de vegetaţie lemnoasă. Pajiştile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de sărături şi cele
stepizate sunt restrânse în urma extinderii suprafeţelor arabile.
Vegetaţia azonală de luncă, cu caracter hidrofil şi mezofil este alcătuită dintr-o serie de
specii ierboase şi lemnoase caracteristice (salcii, plop, anin). Pe unele suprafeţe lacustre
cresc nufărul alb şi galben.
Specii de plante protejate, caracteristice zonelor umede, se găsesc pe terasele înalte de la
Felnac, Vinga, Mănăştur: Adonis vernalis (ruscuţa primăvăratică), Cirsinum
bracicephalum (pălămida) şi Marsilea quadrifolia (trifoiaşul de baltă).
În urma procesului de eutrofizare au fost afectate o serie de specii de pe teritoriul
judeţului: crinul de baltă (Butonus umbellatus), mlaştiniţa (Epipactus palustris), laptele
câinelui (Euphorbia cyparisias), rachitan (Lytbnum salicarnia), nufărul alb (Nymphaea
alba), nufărul galben (Nuphar luteum), stupiniţa (Platanthera bifolia), broscăriţa
(Potamogeton natans), săgeata apei (Sagataria sagatifolies) etc.
Un rol perturbator în cadrul ecosistemelor îl are şi seceta prelungită din ultimii ani care
favorizează producerea incendiilor, secarea unor bălţi, a râurilor cu cursuri temporare dar
şi uscarea vegetaţiei în special a coniferelor care au o rezistenţă mai scăzută la secetă.
Fauna
Particularităţile reliefului, climei şi vegetaţiei asigură o biodiversitate a faunei cu o
compoziţie şi răspândire variată. Din speciile existente pot fi enumerate mistreţul, râsul,
ursul, vulpea, vidra, veveriţa, căpriorul, iepurele, fazani, raţe, gâşte, cocori, barza, ariciul,
cucuveaua, corbul, bufniţa şorecarul, potârnichi.
Dintre speciile ameninţate şi protejate prin lege sunt: stârcul galben, şoimul dunărean,
egreta mică, dropia, barza neagră, codalbul, dumbrăveanca, râsul, vidra, castorul, scoica
de râu.
Ameninţarea cu dispariţia unor specii se datorează procesului intens de antropizare,
cultivării excesive a unor suprafeţe de pajişti naturale precum şi amplorii luate de
braconaj.
La nivelul judeţului poluarea ocupă cote sub nivelul mediu pe ţară. Nu sunt observate
degradări îngrijorătoare ale florei şi faunei datorită modificării parametrilor de mediu.
Resurse ale subsolului
Judeţul Arad posedă resurse ale subsolului bogate şi diverse. Unele din resurse au fost
exploatate încă din vremea romanilor şi sunt aproape epuizate, altele în schimb, nu sunt
nici astăzi suficient exploatate şi reprezintă un potenţial valoros.
În zona de câmpie se află importante zăcăminte de hidrocarburi lichide şi gazoase
(Sântana, Zădăreni, Bodrogu Nou, Nădlac).
Majoritatea resurselor de minereuri sunt legate de magmatitele ofiolitice şi banatitice din
zona Munţilor Metaliferi. În filoanele hidrotermale de cuarţ din intruziunile banatitice au

8
fost puse în evidenţă la Săvârşin, mineralizaţii de molibden, iar în ofiolitele mezozoice,
în perimetrul Pîrneşti şi Buceava-Şoimuş, minereuri de mangan însoţite de hidroxizi de
fier. Sulfuri cuprifere au fost semnalate pe flancul sudic al Munţilor Codru-Moma, în
zona Rănuşa, iar minereuri complexe la Hălmagiu. La acestea se adaugă piritele de la
Roşia Nouă şi diatomitele de la Minişu de Sus.
Rocile utile şi materialele de construcţii, abundente şi variate, au o valoare economică
însemnată, remarcându-se îndeosebi marmura (Moneasa, Căprioara, Vârfurile), calcarele,
granitele, dacitele, gresiile, andezitele, dioritele şi balastul. Importante depozite se află
de-a lungul văii Mureşului (nisip, granit, granodiorit, diorit) şi a Crişului Alb (andezit,
uraniu, azbest), la Gurahonţ şi Bârsa (pământuri colorate şi caolin).
Zăcăminte de roci utile: 1
Argile caolinoase:
- zăcământul de la Agriş(com Târnova)
- zona Lipova
- zona Talagiu- com. Pleşcuţa
Argile colorate:
- zăcământul Hălmagiu-verde, albastru
- Moneasa Băi- galben, roşu pt industria culorilor de apă
Argile comune:
- zăcământul Ciala (mal stîng Mureş, sud vest de Arad)
- zăcământul Fântânele- mal stâng Mureş
- Bîrsa, Buteni, Pâncota, Sântana şi Sebiş
Argile refractare:
- zăcământul de la Dud com Târnova- argile alb cenuşii- ceramică semifină, culori
de apă, cărămizi
Andezite:
- Zăcămîntul Aciuţa com. Pleşcuţa
- zăcământul Covăşdia- Sebiş
- zăcământul de la Dieci-Cocna
- zăcământul Leasa com. Hălmagiu
- zăcământul Pleşa lângă oraş Sebiş
- zăcământul Valea Talagiului
- zăcământul Vârfuri- com. Vîrfuri- mal drept al Crisului Alb- mai multe cariere
- zona Hălmagiu- confluenţa văii Hălmagiu cu Luncşoara
- zona Iosăşel- Gurahonţ
- zona Joia Mare- Com Almaş
- zona Mocrea
Calcare:
- zăcământul Covăşdia-oraş Sebiş
- zăcământul Galşa- com. Şiria
- zăcământul Dealul Pietros- Moneasa Sat
- zăcământul Ghioroc-Cuvin

1
ROCI UTILE DIN ROMÂNIA- G. PÂRVU, GH. MOCANU, C. HIBOMVSCHI, A. GRECESCU- Ed. Tehnică 1977

9
 - zăcământul Groşi
- zăcământul Iacobini com. Brazii
- zăcământul Lalaşinţ- com Bârzava
- zăcământul Moneasa
- zona Măderat- oraş Pîncota
- zona Troaş- Săvârşin
Cuarţite:
- Zona Archiş
Diabaze:
- zăcământul Bătuta
- zăcământul Vărădia de Mureş
Diatomite:
- zăcământul Bârzava
- zăcământul Păuliş
Granite:
- zăcământul Baraţca -com. Păuliş
- zăcământul Cladova -Com. Păuliş
- zăcământul Dealul Viilor, sat Galşa- Com Siria
- zăcământul Hălmăgel
- zăcământul Radna- Lipova
- zăcământul Sârbi
- zăcământul Săvârsin
Granodiorite:
- zăcământul Şoimuş
Gresii:
- zăcământul Milova- Com Conop
- zăcământul Odvoş -Com Conop
În limitele jud. Se mai găsese izvoare mezotermale bicarbonatate, calcice, magneziene şi
sodice la Moneasa, Macea, Chişineu Criş, Lipova, Curtici. Dintre acestea sunt
recunoscute pentru efectele lor curative, dar insuficient valorificate în prezent, apele
minerale de la Moneasa, Lipova şi Dezna şi Curtici, pentru apa termală (PLANŞA 1).
Procese geomorfologice – actuale şi degradarea terenurilor.

Dispunerea în trepte a reliefului de la E către V – munţi, dealuri, câmpii şi a principalelor

componente ale mediului natural, au condiţionat şi o anumită diferenţiere altitudinală a
proceselor actuale de modelare.
Prin intermediul depresiunilor Zarand – Gurahonţ – Hălagiu şi a Culoarul Mureşului,
intercalate spaţiului montan, se realizează şi o interferenţă a diferitelor categorii de
procese, fapt pentru care etajarea nu mai apare atât de evidentă.
În acest caz, litologia, înclinarea şi lungimea versanţilor şi gradul de acoperire cu
vegetaţie sunt principalii factori prin care se realizează unele deosebiri regionale şi
altitudinale în modelarea reliefului.

10
 Fig. 2.1.4 Procese de modelare a versanţilor şi eroziunea solurilor

Etajul montan, alcătuit în cea mai mare parte din Munţii Zarand şi Codru-Moma, cu
înălţimi sub 1 000 m, fragmentaţi puternic de afluenţii Crişului Alb şi ai Mureşului, cu
versanţi viguroşi, bine protejaţi de vegetaţie forestieră, se caracterizează printr-o
activitate moderată a proceselor actuale.
Acestea se impun îndeosebi prin eroziunea fluvio-torenţială axată în lungul canalelor de
scurgere şi la obârşia bazinelor torenţiale. Ravenările şi eroziunea accelerată a versanţilor
devin foarte puternice pe formaţiunile sedimentare cretacice şi ponţiene slab protejate de
vegetaţie, aşa cum se remarcă pe versantul sudic al Munţii Zarand, pe aliniamentul
Dumbrăviţa-Groşii Noi-Baia-Lupeşti-Temeşeşti-Petriş-Roşia Nouă şi în bazinul superior
al Tăuţului.
Pe versanţii acoperiţi cu pădure, procesele predominante sunt cele de alterare şi eroziune
biochimică. Reduse ca pondere şi intensitate, în partea de estică a judeţului, pe culmile şi
la obârşia văilor din jurul Muntelui Găina sunt prezente procesele crionivale-solifluxiuni,
tasări nivale şi chiar unele areale cu dezagregări.
Etajul Dealurilor Vestice şi al depresiunilor intramontane se înscriu printr-o diversificare
şi accentuare a proceselor de modelare şi printr-o dinamică mai accentuată a reliefului,
condiţionate de eficacitatea sporită a agenţilor atmosferici ca urmare a predominării
rocilor sedimentare, mai puţin rezistente, a fragmentării accentuate a reliefului şi a
degradării sau lipsei covorului vegetal.
Ploile torenţiale din timpul verii impun ca specifice procesele de pluviodenudaţie şi
ravenare a versanţilor, precum şi procesele de eroziune a malurilor ce mărginesc albiile
râurilor. Supraumectarea rocilor argilo-nisipoase şi a deluviilor de versant, mai ales în
timpul primăverii, creează premisele apariţiei fenomenelor de alunecare.
Eroziunea în suprafaţă şi ravenarea cu intensitate moderată, până la puternică, afectează
în primul rând terenurile agricole (fâneţe, livezi) din depresiunile intramontane Gurahonţ,
Pleşcuţa şi Hălmagiu, situate pe versanţii văilor Hălmăgel, Valea de la Lazuri, Tăcăşele,
Sighişoara, Ioşei etc., precum şi pe cele din dealurile submontane ale Codrului şi Momei
(văile Sebiş, Teuz, Groşilor, Hăşmaş) ce mărginesc spre NE golful depresionar al
Zarandului.

11
Situaţii similare sunt întâlnite în Dealurile Cigherului (bazinele Tauţ, Valea Mare), în
glacisul submontan al Zarandului precum şi în toate bazinele torenţiale (Şiştarovăţ,
Dragoş etc.) ce fragmentează dinspre Mureş, Pod. Lipovei.
Frecvenţa eroziunii în lungul malurilor, ce dau naştere la nuclee locale de instabilitate şi
degradare, se întâlnesc pe râurile Crişul Alb, Sebeş, Cigher şi Mureş. Aceste procese se
înregistrează cu precădere primăvara, uneori şi vara în timpul viiturilor.
Alunecările de teren, majoritatea superficiale şi semiprofunde, dezvoltate pe bazine
hidrografice sau izolate pe versanţi, au cam acelaşi areal de răspândire cu cel al
proceselor de pluviodenudare şi ravenare, fiind ceva mai frecvente în dealurile
submontane ale Codrului şi Momei, pe versanţii văilor Sebiş, Teuz, Groşilor etc.
Etajul de câmpie, ce coboară în pantă uşoară (0,2-0,8‰) de la E către V, cu o energie
redusă a reliefului (sub 20 m) se caracterizează printr-o intensitate mai scăzută a
proceselor actuale de modelare.
Aici apar ca dominante procesele de pluviodenudare, de eroziune a malurilor şi cele de
transport şi acumulare. Pluviodenudarea, începând cu distrugerea agregatelor de sol de
către picăturile de ploaie ce defineşte procesul predominant din Câmpia joasă a Crişurilor
şi până la eroziunea în suprafaţă, mai activă în câmpia piemontană şi de glacisuri a
Cermeiului, are cel mai întins areal de desfăşurare.
Acesteia i se adaugă procesele de colmatare şi de slabă ravenare a câmpurilor din timpul
inundaţiilor de primăvară şi de vară. Numeroasele canale de desecare şi de preluare a de
bitelor de viitură, regularizarea albiilor etc. au diminuat însă cu mult efectele negative ale
acestor fenomene. Tot ca urmare a viiturilor, albiile râurilor Mureş, Crişul Alb, Teuz,
Cigher etc. prezintă un grad ridicat de mobilitate exprimat prin fenomenele de despletire,
meandrare şi divagare a cursurilor de apă. Numeroasele nuclee de instabilitate a
malurilor şi albiilor sunt urmarea convergenţei, pe anumite aliniamente, a proceselor de
eroziune a malurilor (în sect. neamenajate) şi de colmatare a albiilor.

Fig. 2.1.5. Hartă hidrogeologică generală

12
Apele subterane
Din punct de vedere hidrogeologic, pe teritoriul judeţului Arad distingem (Fig. 2.1.5):
I. Categoria unităţilor hidrogeologice extinse, cu resurse însemnate din care face parte
Bazinul Panonic şi care se regăseşte în vestul judeţului. Are în alcătuire o succesiune de
până la 4500 m formaţiuni acviclude, acvitarde şi acvifere de vârstă miocen-medie-
holocenă. În ţinutul deluros şi piemontan apa circulă la adâncimi de 60-70 m, spre vest
adâncimea până la primul strat acvifer coboară la 10-30 m iar în câmpia joasă apa
subterană este la adâncimi mai mici de 3 metri (0,5-1 m în luncile Mureşului şi Crişului
Alb), necesitând lucrări de îmbunătăţiri funciare.
II. Sistemul fisural carstic din calcarele mezozoice. Acviferele se găsesc la adâncimi de
ordinul câtorva sute de metrii şi au o dezvoltare însemnată în Munţii Codru-Moma. În
lungul văilor sau pe traseele intens tectonizate sistemele acvifere carstice se descarcă sub
formă de izvoare (15-20 l/s) sau linii de izvoare (cumulând 200-300 l/s).
III. Acvifere cu distribuţie sporadică, acvifere situate la adâncimi foarte variate se
regăsesc în rocile cristaline şi în ariile cu roci vulcanice.
Reţeaua hidrografică
Teritoriul administrativ al judeţului Arad se suprapune peste 3 bazine hidrografice
principale:
- partea centrală şi nordică a judeţului (55,7% din suprafaţa acestuia, ceea ce
reprezintă 4314 km2) se încadrează spaţiului hidrografic al Crişurilor.
- cea mai mare suprafaţă aparţine bazinului hidrografic al Crişului Alb, în partea
centrală a judeţului, care acoperă 41% din suprafaţa administrativă a judeţului. Această
suprafaţă mare se reflectă şi în faptul că 75% din acest bazin hidrografic este situat pe
teritoriul judeţului (tabel 1). Râul Crişul Alb are un curs ce aparţine judeţului pe o
lungime de 165 km ceea ce înseamnă aproape 70% din lungimea totală de 238,8 km
- spre nord teritoriul este drenat de Crişul Negru, însă pe o suprafaţă mult mai
mică. Cursul acestuia formează limită între judeţele Arad şi Bihor pe o lungime de 23,2
km, astfel că doar sectorul de stânga al Crişului Negru este integrat judeţului.
- Bazinul hidrografic Mureş, situat în partea central sudică (fig. 1) ocupă o
suprafaţă de aproape 3000 km2 (aproape 39% din suprafaţa judeţului). Râul Mureş
pătrunde pe teritoriul administrativ aval de localitatea Zam, începând de la confluenţa cu
pârâul Almaşului, pe o lungime de 213,5 km din totalul de 753,4 km, cât are acest curs
principal. Aval de localitatea Semlac până la ieşirea din ţară, Mureşul formează limita de
judeţ dintre Arad şi Timiş, astfel încât doar lunca aferentă malului drept aparţine
Aradului.
- extremitatea sudică, pe o suprafaţă de doar 436 km2, este drenată de spaţiul
hidrografic al râului Bega (inclusiv Bega Veche ce îşi are izvoarele pe teritoriul
judeţului). Cursul acestuia nu drenează teritoriul judeţului, nefiind astfel semnificativ
pentru analiza de inundabilitate.
Principalul subbazine hidrografic al Crişului Negru este Teuzul, cu un bazin de 730,6
km2 şi o lungime a cursului principal de 111,9 km. Principalii afluenţi ai acestuia sunt

13
Frunziş (L = 37,4 km), Renişel (L = 32,4 km), Fuleri (L = 25,5 km), Sartiş (L = 20,2
km), etc.
Principalele bazine hidrografice
S aferent judeţului Arad
S total bazin % din L râu L râu aferent
Bazinul hidrografic % din supraf.
(km2) km2 supraf. (km) judeţului (km)
bazinului
judeţului
Crişul Negru 3988,45 1137,27 28,5 14,7 159,7 23,2
Crişul Alb 4233,91 3176,67 75,0 41,0 238,8 165,2
Mureş 29513,96 2996,09 10,2 38,7 753,4 213,5
Bega 4496,12 435,84 9,7 5,6 172,4 0,0
Total judeţ 7745,87 100,0

Fig. 2.1.6. Principalele bazine hidrografice

Pârâul Sartiş prezintă o serie de modificări, atât ale cursului albiei minore în zona de
confluenţă cu Teuzul cât şi a bazinului hidrografic, acesta fiind divizat de către Canalul
Beliu-Cermei-Tăuţ.
Bazinul hidrografic al râului Teuz este unul tipic de câmpie, cu o altitudine medie de
doar 142 m (altitudinea medie a cursului principal este doar cu 15 m mai coborâtă) şi cu
o pantă medie de doar 2,1º , panta maximă ajungând totu şi la 36º în zona de izvoare
(contactul dintre Munţii Codru Moma şi Dealurile Teuzului).
Al doilea afluent ca mărime al Crişului Negru este Beliu (Canalul Beliu-Cermei-Tăuţ) cu
o suprafaţă pe teritoriul judeţului de 306,1 kmp şi o lungime a cursului de 46,3 km (acest
bazin se suprapune şi peste judeţul Bihor). Altitudinea medie a bazinului este de 236 m
iar a cea a cursului este de 162 m. Panta medie este mai mare decât în cazul Teuzului
(5,6º ).
În cazul Crişului Alb, principalul Afluent este râul Cigher. Acesta are o lungime a
cursului principal de 61,8 km iar bazinul hidrografic drenează o suprafaţă de 870 kmp.
Altitudinea maximă a bazinului este în jur de 800 m în arealul montan ce aparţine
Munţilor Zarandului. Altitudinea medie este de 210 m, cea mai mare parte a bazinului
fiind situată în câmpie. Panta medie este de 5,2º. Principalul afluent al Cigherului este
Canalul Matca (L = 33,5 km), acesta făcând de fapt legătura cu Canalul Ier ce aparţine
bazinului Mureş.

14
Canalul Morilor este un alt subbazin important ce leagă Crişul Negru de Canalul Militar
şi de Canalul Matca. Este un areal intens antropizat printr-o densă reţea de canale de
desecare. Suprafaţa acestui bazin este de 613 kmp şi este caracterizat printr-o altitudine
medie de 98,7 m (maxima ajungând la 115–120 m şi o pantă medie de sub 10 (0,62 º ).
Alţi afluenţi mai importanţi sunt râul Sebiş (Dezna), cu o lungime de 29,7 km, un bazin
hidrografic de 202,7 km2 şi o altitudine medie de 435 m, Băneşti (S = 110,6 kmp), Valea
de la Lazuri (S = 72,4 kmp), pârâul Tăcăsele (52,6 kmp), Zimbru (72,5 kmp), etc.,
aceştia fiind afluenţi de dreapta. Afluenţii de stânga mai semnificativi sunt Sighişoara cu
o suprafaţă de 152,4 kmp, o lungime a cursului principal de 18 km, Chişindia (100,5
kmp), Hodiş (48,9 kmp).
În bazinul hidrografic al Mureşului pe sectorul ce aparţine judeţului Arad nu sunt afluenţi
semnificativi, acest lucru fiind efectul traversării sectorului de îngustare puternică a
bazinului (Deva – Lipova, delimitat spre nord de Munţii Zarandului şi Munţii Mureşului
iar spre sud de Dealurile Lipovei). Sunt doar câteva bazine care depăşesc 50 sau 100 km2
(Petriş, 107,4 km2; Troaş, 76,0 km2; Grosul, 74,6 km2; Pârâul Mare, 104,3 km2;
Şiştarovăţ, 59,9 km2; Valea Fâneţelor de Jos, 54,6 km2; Aranca, 119,2 km2 şi Crac,
186,6 km2. Singurul afluent mai important ca suprafaţă este cel al Canalului Ier (452
km2) însă situat în câmpie, având o altitudine medie de 104 m.
Cu o pantă medie de 5,1 º (putând ajunge în unitatea montană până la 45 şiº )cu mai
mult de jumătate din suprafaţa judeţului (59,4%) caracterizată de pante sub 3º jude
ţul
Arad se caracterizează printr-o densitate a reţelei hidrografice de circa 0,69 km/kmp,
raportată la teritoriul României putând fi considerată o valoare mică spre medie.
Fiind caracterizat de predominanţa reliefului de câmpie şi analizând altitudinile şi
pantele, putem spune că în judeţul Arad predomină viiturile lente produse pe râurile
principale, după ieşirea din sectoarele deluroase sau montane. Acestea se produc pe
cursurile de apă de mărime medie şi mare, inundarea albiei majore producându-se în mod
gradual şi în timp relativ îndelungat. Arealul judeţului nu îndeplineşte mare parte din
condiţiile de producere a viiturilor rapide:
· suprafeţe bazinale mici (câteva sute de kmp);
· versanţi cu pante mari şi fragmentare a reliefului deosebită;
· ploi cu caracter torenţial, cu intensităţi deosebit de mari;
· durata ploilor torenţiale (2 – 6 ore) depăşeşte timpul de concentrare al bazinului;
· terenul prezintă un grad ridicat de impermeabilitate.
Scurgerea medie specifică (l/s/kmp), reprezintă cel mai bun indicator al condiţiilor fizico-
geografice şi implicarea acestora în formarea scurgerii şi a resurselor de apă. Scăderea
altitudinii medii atrage după sine o scădere a cantităţilor de precipitaţii, o creştere a
evaporaţiei, o reducere a pantelor şi a gradului de împădurire, astfel că, indiferent de
zonă, scurgerea scade odată cu altitudinea. Există însă numeroase particularităţi de la o
zonă la alta.
Unitatea montană, ce se suprapune în cea mai mare peste extremitatea estică a judeţului,
este caracterizată de cele mai mari resurse de apă. Altitudinea mică a Munţilor
Zarandului, a Munţilor Mureşului şi Codru Moma, determină resurse de apă cantitativ
mai reduse faţă de alte unităţi montane. Aceste altitudini sunt însă suplinite de cantităţile
mai mari de precipitaţii căzute pe fondul influenţelor vestice.

15
Scurgerea specifică medie multianuală variază în această unitate între 5 şi 20 l/s/kmp,
valoarea medie fiind de 7,6 l/s/kmp. Astfel, pe o suprafaţă de cca. 1772 kmp se formează
anual un volum de apă cifrat la cca. 424 mil. mc ceea ce reprezintă peste 50% din resursa
de apă a judeţului.
În schimb unitatea deluroasă se caracterizează scurgerea specifică medie multianuală se
reduce la mai puţin de jumătate (circa 3,3 l/s/km2). În cea mai mare parte a unităţii de
câmpie scurgerea se situează în intervalul 1 – 2 l/s/km2 şi numai în extremitatea sud-
vestică aceasta coboară sub 1 l/s/km2. această unitate generează circa 20% din resursa
medie multianuală de apă.
La închiderea bazinelor principalele râuri înregistrează următoarele debite medii
multianuale: Crişul Negru 30 m3/s; Crişul Alb 24,1 m3/s; Mureş 184,3 m3/s.

1.2. FACTORI DE RISC NATURAL

Inundaţii
Principalele cauze de producere a inundaţiilor sunt ploile abundente, cu debite mari şi
durată mică căzute în areale neapărate împotriva inundaţiilor. Sunt situaţii în care se
produc inundaţii în zone cu lucrări de apărare, cauza fiind depăşirea gradului de apărare,
pentru care au fost executate. De asemenea, există situaţii în care lucrările existente nu au
fost reparate după trecerea unor inundaţii produse în trecut.
Mureşul străbate judeţul pe aproximativ 250 de Km şi primeşte afluenţi mici din Munţii
Zarandului şi Dealurile Lipovei. Scurgerea maximă se produce primăvara, urmare a
precipitaţiilor dar şi topirii stratului de zăpadă, în acest sezon înregistrându-se peste 44%
din scurgerea anuală. Restul scurgerii este repartizată după cum urmează: 25% vara, 11%
toamna şi 20% iarna.
Primăvara se produc şi cele mai frecvente indundaţii. În anii 1970-1975 suprapunerea
unor perioade ploioase cu topirea bruscă a zăpezii a dus la inundaţii cu caracter
catastrofal.
Nivelul maxim atins în mai 1970 la Arad a fost de 689 cm iar debitul maxim s-a
inregistrat pe 18 mai 1970 şi 8 aprilie 1975, fiind de 2320m3/s la aceiaşi staţie.
Aprilie 2005 a adus de asemenea inundaţii cu efecte foarte grave înregistrându-se, în
toată regiunea afectată următoarele pagube: 7 morţi; 5000 populaţie evacuată; 4000 case
afectate; 100000 ha teren agricol; 500 poduri şi podeţe rupte; 17 km şosele naţionale şi
52 km drumuri judeţene.
Crişul Alb, a doua arteră hidrografică a judeţului ca importanţă străbate circa 208 km în
judeţul Arad, având un bazin de recepţie de 3600 km2. Primeşte numeroşi afluenţi de pe
versatul vestic al Munţilor Bihorului şi de pe versantul vestic al Munţilor Codru Moma.
În cadrul acestui bazin hidrografi, care resimte mai puternic infleţele climatice vestice
debitele maxime şi viiturile au loc mai frecvent în perioadele de toamnă şi iarnă. Cu
toate acestea întregul bazin a fost afectat de inundaţii în aprilie 2005.

16
Principalele zone inundabile din judeţ se află în unităţile administrativ teritoriale:
Bazin Hidrografic U.A.T. Suprafaţă afectată (ha)
Mureş Arad 1650
Lipova 1075
Pecica 2053
Nădlac 300
Petriş 350
Săvârşin 980
Vărădia 160
Birchiş 1500
Baţa 1200
Bârzava 100
Conop 740
Ususău 580
Păuliş 320
Fântânele 215
Vladimirescu 1721
Felnac 1115
Secusigiu 414
Semlac 450
Şeitin 300
Crişuri Almaş 840
Dieci 980
Gurahonţ 660
Peşcuţa 240
Sebiş 185
Bârsa 300
Buteni 290
Bocsig 600
Ineu 190
Şicula 175
Zărand 186
Sintea 20
Brazii 55
Hălmagiu 25
Hălmăgel 15
Moneasa 10
Dezna 30
Chişindia 15
Tăuţ 90
Târnova 430
Seleuş 104
Igneşti 10
Beliu 241
Cărand 450
Mişca 475
Hăşmaş 70
Craiva 145
Archiş 60
Cermei 210
Apateu 405
TOTAL 22729

17
Lucrările de apărare împotriva inundaţiilor existente în judeţ sunt acumulări
nepermanente, poldere, amenajarea cursurilor de apă. Acestea sunt:
§ Acumulări:
Denumire Bazin hidrografic Curs de apă Volum total (mil. Destinaţie
amenajare m3)
Ghioroc Crişuri Matca 1,92 de excavaţie
Cladova Mureş Cladova 0,8 ac nepermanentă
Şiştarovăţ Mureş Şiştarovăţ 2,25 ac nepermanentă
Tăuţ Crişuri Cigher 33,7 complexă
Ineu I (Rovina) Crişuri Canalul Morilor 1,08 piscicultură
Ineu II Crişuri Canalul Morilor 1,47 piscicultură
Pilu Crişuri Canalul Morilor 3,9 piscicultură
Socodor Crişuri Canalul Morilor 2,32 piscicultură
Chişineu Criş Crişuri Canalul Morilor 2,62 piscicultură
Cermei Crişuri Teuz 0,97 piscicultură
Cărand-Răpsig Crişuri Teuz 20,2 ac nepermanentă
Chier Crişuri Dudiţa v. Mare 9,95 incintă inundabilă
Drăuţ Mureş Drăuţ 1,3 ac nepermanentă
Mănăştur Bega Apa Mare 10,15 ac nepermanentă
Izvorin Bega Slatina 6,64 ac nepermanentă
Mailat Bega 0,4 ac nepermanentă
Firiteaz Bega 0,1 ac nepermanentă
Zerindu Mic Crişuri Crişul Negru 23,5 incintă inundabilă
Beliu Crişuri canal Beliu 2,7 incintă inundabilă
Cermei Tăuţ
Sartiş Crişuri canal Beliu 3,6 incintă inundabilă
Cermei Tăuţ
Leveleş I, II Crişuri canal Beliu 4,2 şi 2,0 incintă inundabilă
Cermei Tăuţ
TOTAL 135,77

§ Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor

Pentru apărarea împotriva inundaţiilor lucrările specifice şi caracteristice tehnice ale lor
sunt:
Îndiguiri pe râurile: Mureş, mal stâng Chelmac (perimetral), L = 3,0km, an PIF 1978;
Mureş, mal stâng Chelmac, L = 6,0km, an PIF 1976;
Mureş mal stâng Ususău, L = 2,9km, an PIF 1981;
dig deviere valea Drăuţ la Lipova, L = 2,43km, an PIF 1981;
Mureş mal stâng Lipova, L = 4,74km, an PIF 1981;
Mureş mal stâng (apărare IAS Baraţca, L = 0,85km. An PIF 1980);
Mureş mal stâng Păuliş – Sâmbăteni, L = 9,85km, an PIF1978;
dig compartimentare C.I.Ch Arad, L = 2,5km, an PIF1976;
Mureş mal drept Pecica-Sântoma–Vladimirescu, L = 37km an PIF 1975
Mureş mal stâng Arad – primetral, L = 9,93km,an PIF 1976;

18
Mureş mal stâng Arad – Aradul Nou, L = 2,1km, an PIF 1969;
dig canal Arad – Pecica, L = 2,7km, an PIF 1969;
Mureş mal drept Pecica – perimetral, L = 6,7km, an PIF 1975;
Mureş mal drept Semlac – perimetral, L = 1,35km, an PIF 1968;
Mureş mal drept Şeitin – perimetral, L = 2,15km, an PIF 1968;
Mureş mal drept Nădlac – Şeitin, L = 17,4km, an PIF 1989;
Mureş mal drept Nădlac – perimetral ; L = 5,0km, an PIF 1968;
Mureş mal stâng Felnac – Periam, L = 22,36km, an PIF 1875dig compartimentare
Periam, L = 2,5km, an PIF 1932;
Mureş mal stâng Cenad – Periam, L = 43,37km, an PIF 1932.
(anul PIF este anul efectuării ultimilor lucrări, nu anul în care s-a realizat lucrarea) La
nivelul judeţului lungimea totală de diguri este de 184,82km.

Regularizări pe văile cadastrate:

Valea Petriş, L = 5,8km, an PIF 2002;
Valea Troaş, L = 7,3km, an PIF 1977;
Valea Vineşti, L = 4,2km, an PIF 1977;
Valea Stejar, la Vărădia, L = 3,2, an PIF 1973;
Valea Juliţa, L = 2,3km, an PIF 1973;
Valea Mare , Bălcescu, L = 3,78km, an PIF 1967;
Valea Milova; L = 4,7km, an PIF 2006;
Valea Lalasit, L = 2,4km, an PIF 1979;
Valea Bisericii, Chelmac, L = 3,9km, an PIF 1978;
Valea Mare, Ususău, L = 3,0km, an PIF 1981;
Valea Radna – Valea şoimoş, L = 2,52km, an PIF 1976;
Valea Radna, L = 3,78km, an 1982;
Valea Mică, L = 0,26km, an PIF 1979;
Valea Mărăşeşti L = 1,25km, an PIF 1980;
Valea Radna – Valea Ţiganga, L = 0,17km, an PIF 1982;
Mureş – reprofilări scurgeri, L = 0,85km, an PIF 1978;
Valea ŞIŞtarovăţ, L = 10,4km, an PIF 1981;
Valea Drăuţ, L = 4,0km, an PIF 1978;
Valea Cladova, L = 6,74km, an PIF 1983;

19
Valea Cladoviţa, L = 6,78km, an PIF 1983;
Valea Viilor, L = 0,4km.
Lungimea totală a lucrărilor de regularizări este de 74,25km.
Consolidări de maluri pe râul Mureş la:
Igriş, L = 0,55km, an PIF 1932;
Periam, L = 0,7km, an PIF 1932;
Lipova, L = 1,38km, an PIF 1934;
Pecica, L = 0,86km, an PIF 1966;
Secusigiu, L = 0,73km, an PIF 1966;
Semlac, L = 0,56km, an PIF 1967;
Fântânele, L = 0,3km , an PIF 1976;
mal stâng la Insula 3 Mureş, L = 0,215km, an PIF 1976;
Arad, L = 4,24km, an PIF 1978;
mal stâng Lipova, L = 2,43km, an PIF 1980;
mal drept Sâmbăteni, L = 0,75km, an PIF 1981;
Nădlac, L = 2,1km, an PIF 1989;
Mândruloc, L = 0,25km, an PIF 2000.
Zădăreni şi Bodrogu Vechi- executate în 2006 şi respectiv 2008
Lungimea totală a acestor lucrări este de 15,06km.
Lucrările de apărare împotriva inundaţiilor aflate în curs de execuţie sunt:
· amenajare valea Sighişoara, L = 16,78km,
· amenajare valea Hălmăgel, L = 4,0km regularizări, 0,4mil.m3 acumulări nepermanente;
· amenajare valea Luncşoara, L = 5km regularizări, 0,4mil.m3 acumulări nepermanente;
· amenajare valea Mideş, 0,3mil.m3 acumulare nepermanentă;
· amenajare valea Moneasa, 1,0mil.m3 acumulare nepermanentă.
Managementul activităţii de apărare împotriva inundaţiilor, la nivel naţional, are ca
obiective generale (conform Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii
– HG 1854/2005):
a. creşterea calităţii vieţii prin reducerea pagubelor produselor ca urmare a inundaţiilor,
dar fiind pregătiţi pentru producerea unor alte asemenea fenomene;
b. diminuarea impactului măsurilor de management al riscului (la scară temporală şi
spaţială) asupra sistemelor ecologice;
c. utilizarea adecvată a resurselor pentru realizarea, întreţinerea şi exploatarea
infrastructurilor şi a măsurilor de reducere a riscului la inundaţii;

20
d. menţinerea unor activităţi economice corespunzătoare (agricole, industriale, de locuit,
agrement) în zonele inundabile.
Obiectivele specifice prevăzute în strategia amintită sunt:
a. obiective economice: - prevenirea şi reducerea pierderilor economice prin reducerea
riscului la inundaţii a zonelor populate, a infrastructurilor existente, a terenurilor agricole
cultivate;
b. obiective sociale: - prevenirea şi minimalizarea riscului la inundaţii a populaţiei şi
a comunităţilor umane, a bunurilor publice;
- asigurarea că infrastructurile critice (poduri, podeţe, aeroporturi) rămân accesibile în
timpul inundaţiilor extreme;
c. obiective de mediu: - satisfacerea cerinţelor Directivei Cadru privind Apa a U. E.;
- prevenirea poluării cursurilor de apă şi a apelor subterane ca urmare a inundaţiilor şi a
efectelor asociate lor;
- protecţia şi îmbunătăţirea calităţii terenurilor, iar acolo unde este posibil încurajarea
schimbărilor în practica agricolă (pentru prevenii sau reduce scurgerea şi inundaţiile
asociate ei ca urmare a unor lucrări agricole intensive);
- protecţia şi conservarea fondului natural şi construit protejat şi a ecosistemelor;
- prevenirea sau reducerea impactului schimbărilor climatice asupra producerii
fenomenului de inundaţii.
Acţiunea majoră care trebuie întreprinsă, la nivel judeţean, este realizarea hărţilor de risc
la inundaţii, acţiune prevăzută şi în legea 575/2001 – Plan de Amenajare a Teritoriului
Naţional Secţiunea V – Zone de Risc natural. În baza viitoarelor hărţi şi a prevederilor
normativelor pentru acest domeniu, se va putea realizarea amenajarea teritoriului
judeţului în condiţiile apărării împotriva inundaţiilor.
De asemenea, sunt necesare:
· acţiuni de remediere a lucrărilor de apărare existente, de curăţare şi întreţinere a
albiilor râurilor;
· documentaţii tehnice actualizate privind apărarea împotriva inundaţiilor, care să ia în
considerare clasa de importanţă a noilor construcţii aflate în vecinătatea apelor.

Alunecări de teren
Studiul “Macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren”
elaborat de GEOTEC SA în anul 1998, care a stat la baza elaborării Secţiunii a V–a
“Zone de risc natural” a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, evidenţiază,
pentru zona judeţului Arad, următoarele situaţii ale terenurilor după potenţialul de
producere a alunecărilor de teren şi a proceselor de eroziune:
· terenuri cu potenţial scăzut de producere a alunecărilor de teren
Aceste terenuri sunt caracterizate din punct de vedere geomorfologic de relieful plan,
orizontal, afectat de procese de eroziune nesemnificative. Pe albiile râurilor predomină

21
procesele de sedimentare, eroziunea producându-se numai în timpul viiturilor. Nivelul
apelor freatice se află la adâncime mică.
· terenuri cu potenţial mediu de producere a alunecărilor de teren
Aceste terenuri sunt caracterizate din punct de vedere geomorfologic de relieful de tip
colinar caracteristic zonelor piemontane şi de podiş fragmentate de reţele hidrografice
mărginite de versanţi cu înălţimi medii şi înclinări în general până la 45 o. În timpul
viiturilor se produc eroziuni. Nivelul apelor freatice se află la adâncimi mai mici de 5
metri.
· terenuri cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren.
Terenurile au stabilitate foarte redusă, sunt afectate de eroziune puternică-excesivă
asociată cu ravenări şi alunecări de teren active; sunt frecvente situaţii cu exces de
umiditate determinat de pânze freatice, torenţi sau izvoare de coastă.
Aceste terenuri sunt caracterizate din punct de vedere geomorfologic de relieful specific
zonelor de deal şi de munte, puternic afectate de o reţea densă de văi cu versanţi înalţi şi
puternic înclinaţi. Predomină procesele de eroziune moderat – puternică şi alunecări de
teren cu risc ridicat de activare a alunecări de teren în cazul ploilor puternice, a
schimbării folosinţelor (defrişări) sau a lucrărilor de destabilizare a versanţilor
(construcţii grele –clădiri, şosele).
Zonificarea terenurilor după clasificarea de mai sus este reprezentată grafic pe PLANŞA
1. Mediu- Probleme şi disfuncţionalităţi, secţiunea “Zone de risc natural”, unde sunt
evidenţiate şi zonele în care s-au produs alunecări active datorită ploilor intense şi
prelungi din ultimii doi ani:

Localitatea Suprafaţa (ha) Mod de folosinţa Localizare

Lipova 6 Păşuni, păduri Valea Drăuţ amonte Lipova
Şistarovăţ 21 Păşuni Valea Şistarovăţ loc. Cuvejdia, Lapaşinţ
Dorgoş 16 Păşuni Localităţile Pătărâş, şi Bruznic
Şiria 8 Păşuni Valea Merezin
Tăuţ 23 Păşuni Valea Timercea
Buteni 39 Păşuni Valea Mare- Cuied şi Valea Clecova
Şilindia 23 Păşuni Localitatea Satu Mic
Hăşmaş 6 Păşuni Localităţile Clit, Urviş de Beliu
Archiş 24 Păşuni, păduri Localităţile Groşeni, Nermiş, Bârzeşti
Dieci 37 Păşuni Localitatea Crocna, Roşia Revediş
Hălmagiu 23 Păşuni, păduri Bodeşti, Leasa, Cristeşti Sârbi, Luncşoara
Vârfurile 13 Păşuni Localitatea Măgulicea, Groşi
Total 239 - -

22
Zonarea seismică
În conformitate cu datele din PATN – Secţiunea - “Zone de risc natural”, din punct de
vedere al intensităţii cutremurelor – scara MSK (SR –11100 – 93), teritoriul judeţului
Arad se încadrează în zona 6 şi 7 de intensitate seismică:
6 - cu perioada medie de revenire de cca. 100 ani
71–cu perioada medie de revenire de cca. 50 ani
Coeficientului seismic - KS (conform Normativ P 100 – 92) înregistrează valori
descrescătoare de la Vest la Est (între 0,12 şi0,08), valoarea predominantă fiind KS =
0,08.
D - coeficient seismic - KS - 0,16
E - coeficient seismic - KS - 0,12
F - coeficient seismic - KS - 0,08
În ceea ce priveşte perioada de colţ, teritoriul judeţului include zone cu următoarele
valori:
Tc = 1,0 secundă
Tc = 0.7 secundă
Valoarea predominantă este 0,7 secunde (conform Normativ P 100 – 92).
Conform valorilor de mai sus, ţinând seama de faptul că valoarea cea mai ridicată a
intensităţii seismice la nivelul teritoriului naţional este 9 şi valoarea cea mai ridicată a
coeficientului seismic - KS este 0,32 (în zona seismică A), se consideră că teritoriul de
studiu nu aparţine unei zone cu probleme deosebite din punct de vedere al expunerii
construcţiilor la riscul seismic.
Printre obiectivele care decurg din Strategia judeţeana cu privire la Zonele de risc natural
trebuie amintite:
- Promovarea planificării şi managementului zonelor ameninţate de dezastru
- Proiectarea şi punerea în practică de către administraţiile locale a planurilor de
acţiune în cazul dezastrelor şi calamităţilor naturale

1.3. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

Prezentarea situaţiei existente a factorilor de mediu s-a facut in baza Raportului anual
privind starea mediului în judeţul Arad – 2006.
Starea factorilor de mediu este relevata de analiza indicatorilor specifici urmariti prin
reteaua de monitorizare a Agentiei de Protectie a Mediului Arad.
Calitatea aerului
Poluarea atmosferei in judeţul Arad este rezultatul activitaţilor desfaşurate în domeniul
industriei termoenergetice, industriei chimice, industriei construcţiilor de masini,
industriei mobilei, a traficului auto.

23
Surse importante de emisii de pulberi şi gaze sunt : cele două unităţi ale industriei
energetice SC CET Arad pe lignit respectiv pe hidrocarburi, traficul, Fabrica de mobilă
SC IMAR SA (centrală termică) – emisii din procesul tehnologic: rumeguş, praf şi
Fabrica de vagoane marfă SC ASTRA – TRINITY (arderi din industria de prelucrare a
metalelor: turnătorii, forjă, prelucrare mecanică).
Principalele substanţe toxice emise în atmosferă de sursele de poluare sau formate în aer
sub acţiunea substanţelor poluante sunt: ozonul, hidrocarburile, oxidul de carbon,
dioxidul de sulf, oxizii de azot, hidrogenul sulfurat, amoniacul, substanţele toxice
aeropurtate, pulberile sedimentabile şi în suspensie.
Reţeaua de supraveghere a poluării de impact cuprinde 10 staţii pentru monitorizarea
pulberilor sedimentabile cu frecvenţă lunară, 3 staţii pentru determinarea poluanţilor
gazoşi: SO2, NOx, şi a pulberilor în suspensie (timp de mediere de 24h) şi 2 locaţii în
care se determină poluanţii gazoşi SO2, NOx (timp de mediere 30 minute) – analize de
scurtă durată, cu frecvenţă săptămânală.
Amplasarea staţiilor de supraveghere a avut în vedere acoperirea spaţială a zonelor
afectate de poluarea produsă de traficul rutier şi de activitatea industrială.
Monitorizarea poluanţilor gazoşi s-a realizat în următoarele puncte: pentru orasul Arad -
Sediul A.P.M. Arad, Astra Vagoane, Uzina Electrica, Str. A Saguna, Gradişte, zona
UTA, Aradul Nou, Roşiori şi orasele Nădlac, Pecica, Lipova şi comuna Sânleani.
Măsuratorile efectuate în anul 2006 in reteaua de urmărire a calitaţii aerului din judeţul
Arad au condus la urmatoarele concluzii :
Emisiile de poluanţi gazoşi dioxid de sulf (SO2) şi dioxid de azot (NO2) monitorizate in
patru puncte din municipiul Arad nu au inregistrat depasiri in concentratia medie lunara,
valoarea medie anuala situandu-se sub CMA . Astfel, s-a inregistrat o scadere a cantitatii
de emisii gazoase fata de anii 2004 si 2005.
Emisiile gazoase care contribuie la poluarea din judetul Arad se datorează arderilor din
industria energetică, instalaţiilor de ardere neindustrială, transportului rutier, arderilor in
industria de prelucrare şi altor surse mobile.
In judetul Arad sursa majoră de emisii de SO2 o reprezinta S.C. CET Arad prin cele zece
instalatii mari de ardere (hidrocarburi şi lignit) şi sursa cu cea mai mare pondere pentru
emisia de oxizi de azot este transportul rutier.
Emisiile de amoniac in anul 2006 s-au datorat in cea mai mare parte in domeniul agricol
prin arderea biomasei rezultate din defrişări, fermentarea reziduurilor provenite de la
animale dar şi datorită unei gestionari defectuase a deşeurilor menajere. În ultimii ani s-a
constată o creştere a emisiilor de amoniac, pusă pe seama cresterii cantiatatii de deseuri
depozitate şi a creşterii numărului de animale. În anul 2006 la APM Arad nu s-au
determinat concentraţiile de amoniac în procesul de monitorizare a calităţii aerului.
Determinari s-au efectuat doar după explozia de la combinatul petrochimic de la Pancevo
(Serbia), concentraţiile de amoniac situandu-se sub limita maxim admisă de STAS
12574/1987, oscilând între 0,001- 0,030 mg/mc.
În cadrul APM Arad nu s-au monitorizat pulberile în suspensie (PM10 şi PM2,5) ci doar
pulberile totale (TSP). Cea mai mare cantitate de pulberi provine din instalaţiile de arderi

24
neindustriale (locuinţe) 76,89 %, arderi în industria energetică 11,369% şi transport rutier
10,85%. De menţionat că SC CET Arad - pe lignit este prevăzut cu electrofiltre pentru
reţinerea pulberilor, care funcţionează cu un randament de 99,6%.
Pulberile în suspensie s-au determinat în cele trei staţii de impact amplasate în
municipiul Arad, în regim de probe medii de 24 ore. Punctele de determinare se află
poziţionate pe artere intens circulate, după cum urmează: punctul Astra Vagoane,
punctul str. A. Şaguna si punctul Uzina Electrică. Concentraţiile medii lunare a
pulberilor în suspensie la nivelul municipiului Arad au inregistrat o frecventa a depasirii
CMA de 50%, cea mai mare frecventa a depasirii CMA inregistrandu-se la statia Astra
Vagoane situat pe o arteră circulată în apropierea fabricii de mobilă S.C. IMAR S.A. şi a
Uzinei de Vagoane S.C. ASTRA TRINITY S.A;
Concentraţiile mari de pulberi în suspensie se datorează în principal surselor responsabile
de poluarea cu pulberi dar mai sunt şi alte cauze locale care conduc la poluarea cu praf a
oraşului Arad, cum ar fi: sistemele de încălzire proprie a locuinţelor cu lemne, cărbune,
motorină, drumuri nemodernizate in proportie de 59 % din reţeaua de drumuri a
municipiului, salubrizarea necorespunzătoare a oraşului si activitatea de construcţii .
Poluarea cu pulberi sedimentabile
Pulberile sedimentabile se recoltează în 11 puncte, 7 amplasate în municipiul Arad (sediu
APM, Uzina Electrică, Şaguna, Zona UTA, Grădişte, Aradul Nou, Str. Roşiori ) şi 4 în
alte puncte din judeţ (Lipova, Pecica, Nădlac şi Comuna Sânleani ).
In anul 2006 nu au fost semnalate depasiri ale concentraţiei medii anuale a pulberilor
sedimentabile decat în punctul Uzina Electrică situat, în imediata vecinătate a CET pe
hidrocarburi şi a şoselei de intrare în oraş dinspre Deva. În acest punct s-au semnalat şi
depăşiri ale CMA pentru acest poluant la 3 dintre determinări. Cauza o reprezintă
emisiile de la CET şi traficul intens din zonă.
Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) şi poluanţi organici persistenţi
În anul 2006 emisiile de plumb au înregistrat o valoare de 96,67 de tone ceea ce
reprezintă o creştere cu 1,17% faţă de anul 2005. Această creştere are la bază creşterea
numărului de surse staţionare care în procesul de producţie utilizează combustibili
gazoşi, dar în anul 2005 se constată o scădere spectaculoasă, faţă de anul 2003 şi 2004,
scădere ce se motivează prin scăderea cantităţilor de benzină cu plumb livrate la staţiile
de distribuţie. Cresterea emisiilor la toate metalele in 2006 a fost determinată de mărirea
numărului de surse staţionare (au apărut alte activităţi dar şi alţi agenţi economici) dar şi
de surse mobile, al căror număr a crescut an de an şi care folosesc motorina din ce în ce
mai mult.
La nivelul judeţului Arad există puţine surse de emisie a poluanţilor organici persistenţi.
Acestea sunt: procesele de contact în obţinerea aliajelor metalelor neferoase, în industria
fontei şi oţelului şi incinerarea deşeurilor spitaliceşti.
În judeţul Arad, la sfârşitul anului 2006 agentul economic, SC Alvi Serv SRL, ce avea ca
activitate incinerarea deşeurilor spitaliceşti a intrat în proces de închidere.
Zone critice

25
Agenţia de Protecţia Mediului considera ca in judeţul Arad zonele critice sub aspectul
poluării atmosferei se intalnesc in orasul Arad, municipiu şi oraş industrial, unde este
concentrată aproape întreaga industrie a judeţului, cu un trafic intens şi o densitate mare a
populaţiei. Este vorba de zonele în care sunt amplasate cele două unităţi ale industriei
energetice SC CET Arad pe lignit – nordul municipiului si respectiv pe hidrocarburi –
centrul municipiului.
Calitatea precipitatiilor
Datele primare ce caracterizează precipitaţiile provin din măsurători efectuate în două
puncte din judeţul Arad, situate la joasă înălţime: staţia meteorologică Arad şi postul
pluvio Sânleani.
Din punct de vedere calitativ s-au constatat următoarele:
- pH-ul minim măsurat a fost de 4,3 , valoarea medie ponderată a pH-ului fiind de 6,40
faţă de 6,27 în anul 2005 deci uşor mai ridicată, având drept cauză faptul că precipitaţiile
căzute în 2006, faţă de 2005 au fost mai abundente;
- incidenţa ploilor acide (pH<6,5) a fost mult mai scăzută decât în anul trecut, fiind cea
mai scazuta din ultimii ani;
- media ponderată a conductivităţii a fost de 78,31 mScm-1, mai scăzută faţă de anul 2005
(96,24 mScm-1 ).

Calitatea apei
Calitatea apelor pe ansamblul bazinelor raurilor Mures si Crisul Alb sub aspectul
repartitiei pe tronsoane de râu se prezintã astfel :

TRONSONUL DE RÂU Total Clasa de calitate

(km) I II III IV V
Crişul Alb – total bazin 482 55 367 60 - -
100 % 11.4% 76.2% 12.4% - -
Mureş – total bazin 290 - 246 24 20 -
100% - 84.83% 8.27% 6.9 % -
Crişul Alb
In bazinul hidrografic Crişul Alb apa se inscrie în categoria de calitate II cu excepţia
cursurilor Canalul Morilor şi Valea Noua Chiser care se caracterizează printr-o calitate a
apei de gradul III, din cauza regimului de oxigen, nutrientilor şi metalelor grele dizolvate.
Indicatorii regimului de oxigen se încadrează în toate secţiunile în limita categoriilor a I-
a şi a II-a de calitate.
Indicatorii ioni generali, pe cursurile de apă se încadrează în categoria I-a şi a II-a de
calitate. La grupa de indicatori metale râurile se încadrează în clasele a III-a şi a IV-a de
calitate datorită prezenţei ionilor cupru şi zinc, proveniţi din fondul natural, precum şi din
evacuările de la exploatările miniere din zona Brad. La grupa de indicatori toxici organici
(micropoluanţi) râul se incadrează în clasa a II-a datorită prezenţei fenolilor, proveniţi
din fondul natural. La grupa de indicatori nutrienţi clasele de calitate sunt I şi II.

26
În concluzie, râurile din bazinul hidrografic al Crişului Alb se încadrează în clasele de
calitate I, II şi III .
Mures
Calităţile fizico – chimice ale râului Mureş se încadrează în clasa a II-a de calitate, pe
toată lungimea de 214 km râu (din cauza indicatorilor regim de oxigen, nutrienţi şi
salinitate). Din punct de vedere biologic aceste secţiuni se încadrează în clasa a II-a de
calitate, indicele de stare ecologică fiind de clasa a II-a.
Canalul Mureş Mort se încadrează în clasa a IV-a de calitate la indicatorii chimici (din
cauza indicatorilor regim de oxigen, nutrienţi şi salinitate), în clasa a IV-a la incadrarea
biologică, iar încadrarea de stare ecologică este de clasa a IV-a pe toată lungimea de 20
km. Cauza degradării apei Canalului Mureşul Mort este evacuarea apelor uzate
industriale de pe platforma industriei alimentare NV şi a necurăţării albiei canalului care
este în administrarea Regiei de Îmbunătăţiri Funciare.
Canalul Ier se încadrează în clasa a III-a de calitate din punct de vedere al indicatorilor
fizico-chimici, iar din punct de vedere biologic în clasa a III -a de calitate, iar indicele de
încadrare ecologică este III.
Râul Petriş se încadrează în clasa a II-a de calitate pe toată lungimea de 14 km, stare
chimică buna.
Pârâul Mare, pe toată lungimea de 18 km se încadrează în clasa a II-a de calitate,
prezentând o stare chimică buna.
Cea mai importantă sursă de poluare a apei, regăsită la nivelul întregului judeţ este
reprezentata de apele reziduale orăşeneşti şi comunale si cele provenite din industria
alimentară, insuficient epurate sau neepurate, evacuate în apele de suprafaţă, sau prin
infiltrare în pânza freatică.
În bazinul hidrografic Crişul Alb, volumul apelor evacuate în anul 2006 a fost de 795
mii mc. Dintre acestea 77 mii mc au fost epurate suficient, în timp ce 718 mii mc au fost
insuficient epurate.
În bazinul hidrografic Mureş volumul total de ape uzate evacuate la nivelul judeţului
Arad a fost de 11 354 mii m3. Un volum de 654 mii m3 ape uzate se evacuează direct în
emisar fără epurare. Acestea sunt în principal evacuări directe în râul Mureş din
canalizarea oraşului Lipova, din zona de sud a oraşului Arad prin staţia de pompare 1
SP1 (468 mii m3). Un volum 10 700 mii m3 este epurat necorespunzător.
Dintre sursele industriale mai importante care contribuie la poluarea apelor se
menţionează: SC Prodcom Andante SRL.
Lacurile
Calitatea apelor din lacuri a fost urmărită în cadrul Direcţiei Apelor Târgu Mureş doar
pentru lacul Ghioroc. Se menţionează că lacul Ghioroc are două părţi: partea de nord şi
partea de sud. Calitatea apei este monitorizată doar în partea de sud a lacului.
Stadiul calitãtii apelor din lacurile aferente judetului Arad este apreciat în conformitate
cu Normativul 1146/2002.

27
Astfel, lacul antropic Ghioroc, singurul pentru care a fost urmarita calitatea apei, se
incadreaza in clasa de calitate II datorita nivelului nutrientilor – azot total=2.079 mgN/l
(clasa II) si fosfor total=0.01 mgP/l (clasa I), din punct de vedere biologic fiind mezotrof-
eutrof.
Apele subterane
Bazinul hidrografic Crişul Alb
Monitorizarea calităţii apelor freatice cuprinse în reţeaua de supraveghere naţională se
face de către filiala Oradea a Direcţiei Apelor Crişuri. Valoarea concentraţiilor
indicatorilor de calitate ai apelor subterane se încadrează în general în limitele admise.
Zone vulnerabile la nitrati proveniti din surse agricole conform Ordinului MMGA-
MAPDR 241/196/20052 sunt localităţile: Bocsig, Santana, Zărand, Mâşca, Olari, Cintei,
Ineu, Chişineu Criş, Şiria şi Vărşand.
Bazinul hidrografic Mureş
Pentru supravegherea calităţii apelor subterane freatice există pe teritoriul judeţului Arad
o serie de foraje componente ale reţelei de supraveghere naţională. La acestea se adaugă
forajele de supraveghere a fenomenelor de poluare situate în raza surselor de poluare a
mediului (S.C. ARCHIM S.A. şi C.E.T. pe lignit), precum şi unele fântâni situate în jurul
gropii de gunoi a municipiului Arad.
Valoarea concentraţiilor de azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan în forajele de control, din
BH Mureş depăşesc în general limita admisă prin STAS 1342/88 şi Legea 458/2002 şi
aceasta mai ales în forajele amplasate în interfluvii în apropierea localităţilor sau a
zonelor agricole unde se practică o agricultură intensivă.
În anul 2006 s-au recoltat şi analizat ape freatice dintr-un număr de 17 foraje a căror
concentraţie medie în azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan prezintă depăşiri în zonele Păuliş
(fosfati), Arad (mangan), Semlac (azotiti), Nădlac (fosfaţi şi mangan), Pecica (fosfaţi şi
mangan), Dorobanţi (mangan) şi Archim Arad (amoniu).

Calitatea solului
Monitorizarea calităţii solului în judeţul Arad se face în 27 puncte amplasate pe întreg
teritoriul, astfel încât să acopere toate formele de poluare a solului.
Principalele restricţii ale calităţii solurilor (tabeul de mai jos) se referă la: eroziunea de
adancime şi de suprafata, acidifiere, exces de umiditate compactare, sărăturare, poluarea
solului cu hidrocarburi, acoperiri cu deponii, deşeuri provenite de la industria alimentară
şi dejecţii animale.

2
Conform Ordinului MMDD şi MADR 1552/743 din 2008 zonele vulnerabile sunt în localităţile: Almaş,
Apateu, Archiş, Bârsa, Bata, Beliu, Birchiş, Bocsig, Buteni, Cărand, Cermei, Chişineu-Criş, Covăsinţ,
Craiva, Curtici, Dezna, Dorobanţi, Fântânele, Felnac, Frumuşeni, Ghioroc, Grăniceri, Hăşmaş, Igneşti,
Ineu, Iratoşu, Lipova, Livada, Macea, Mişca, Moneasa, Nădlac, Olari, Pâncota, Păuliş, Pecica, Peregu
Mare, Pilu, Şagu, Sântana, Sebiş, Secusigiu,, Şeitin, Seleuş, Semlac, Şepreuş, Şicula, Şilindia, Şimand,
Sintea Mare, Şiria, Şiştarovăţ, Socodor, Şofronea, Târnova, Vinga, Vladimirescu, Zăbrani, Zădăreni,
Zărand, Zerind, Zimandu Nou.

28
 Poluarea solului

Nr.
Tipul poluării Suprafaţa, ha
crt.
1 Lucrări de excavare (balastiere, cariere, gropi de împrumut) 504,0
Acoperiri cu deponii (halde de steril, iazuri de decantare, depozit
2 115,2
de deşeuri)
3 Hidrocarburi (reziduuri petroliere, poluări accidentale, etc.) 30,0
4 Substanţe purtate de aer 350,0
5 Materii radioactive 6,9
6 Deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară 7,5
7 Dejecţii de animale 93,3
8 Nămoluri de la apele uzate (staţii de epurare a apelor) 2,2
9 Procese de eroziune de adâncime şi de suprafaţă 82 239,0
10 Alunecări de teren 260,0
11 Sărăturare (salinizare şi soloneţizare) 33 070,0
12 Acidifiere 110 863,0
13 Exces de umiditate (provenit din freatic sau stagnant) 154 847,0
14 Exces sau carenţe de elemente nutritive 263 783,0
15 Compactare 81 291,0
16 Pesticide (remanenţe) 8 000,0
17 Activităţi militare (decopertări, dislocări) 290,0
TOTAL 735752,1
Sursa: Raportul anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad 2006 (pag. 83)

Fata de anul 1997 se constată o creştere a suprafeţelor de soluri poluate de la 1108 ha la

peste 9000 ha din care o mare parte sunt soluri afectate de pesticide, lucrări de escavare,
acoperiri cu deponii, decopertări, dejecţii animale.
Deşi judeţul Arad deţine o mare suprafaţă de soluri degradate peste 735 000 ha, în cursul
anului 2006 s-au realizat lucrări de reconstrucţie ecologică pe suprafeţe restrânse. Aceste
lucrări au vizat doar amendarea solurilor acide (reducerea acidifierii secundare a solului)
şi unele lucrări de combatere a eroziunii solurilor.
Zonele critice sub aspectul degradării solurilor sunt arealele cu potenţial ridicat de
alunecări de teren, zone cu potenţial ridicat de eroziune în adâncime, zone cu eroziuni de
maluri.
Dintre acestea se pot menţiona:
- alunecări de tip subsecvent în zonele Şistarovăţ, Cuvejdia, Dorgoş, Tauţ, Minişel,
Şilindia;
- alunecări de tip solifluxiune în zonele Hălmagiu, Hălmăgel, Hăşmaş, Archiş-Nermiş,
Crocna, Vârfuri.
De asemenea pot fi menţionate ca zone critice arealele limitrofe lucrărilor de decopertări
şi excavări la zi, precum şi zonele de exploatare a hidrocarburilor (Pecica, Turnu,
Sederhat, Bodrog).

29
Radioactivitatea mediului
În cursul anului 2006, în cadrul Programului standard al Staţiei de Radioactivitate Arad,
pentru toate probele analizate, valorile activităţilor specifice beta globale determinate s-
au situat în intervalul de variaţie al mediilor multianuale (pentru perioada 1994-2005) şi
nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de atenţionare stabilite prin legislaţia în
vigoare (Ordinul Ministrului MAPM nr. 338/2002). S-au urmarit factorii de mediu: aer,
apa (determinarea activităţii beta globale a apei din râul Mureş precum şi a apei
potabile), precipitatii atmosferice vegetatie si sol.

Starea pădurilor
Starea de sănătate a pădurilor este urmărită prin Institutul de Cercetări şi Amenajări
Silvice din cadrul Sistemului de Monitoring Forestier organizat în România în
concordanţă cu metodologia comună adoptată de toate ţările europene.
Din informaţiile furnizate de către Direcţia Silvică Arad şi Ocoalele Silvice Private,
rezultă că în anul 2006 nu s-a aprobat pentru nici o suprafaţă de teren aflată sub
administrarea lor, schimbarea categoriei de folosinţă pentru construire de drumuri
forestiere.
Suprafeţele de pădure parcurse cu lucrări de regenerare în anul 2006, în judeţul Arad,
sunt:
- împăduriri integrale 209 ha, din care 2% pierderi, 8% reuşită satisfăcătoare, 85% bună,
5% foarte bună
- regenerări naturale 482 ha, cu reuşită bună.

1.4. GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

Depozite de deşeuri municipale

Singurul mod de eliminare a deşeurilor în judeţul Arad este depozitarea. Există un număr
de 9 depozite de deşeuri de tip B nepericuloase. Suprafaţa totala ocupata este de 45,25
ha. Majoritatea acestor depozite, cu o singura excepţie, depozitul ASA Arad sunt
neecologice, neavând dotările necesare pentru protecţia mediului ; capacităţile sunt in
curs de epuizare, amplasamentele sunt improprii şi nu deţin autorizaţie de funcţionare
(PLANŞA 1- Mediu) .
Aceste depozite sunt amplasate pe lângă zonele urbane şi sunt exploatate în general de
către operatorii de salubritate sau primării. Planul de implementare a Directivei de
depozitare a deşeurilor prevede că aceste depozite se vor închide eşalonat conform HG
349/2005.
In judeţ există un singur depozit ecologic in funcţiune, Depozitul ASA Arad Servicii
Ecologice SA, construit cu acord de mediu în anul 2003 şi dat în funcţiune în anul 2004.
In prezent sunt în funcţiune două celule. Depozitul este amplasat lângă depozitul de
zgură al CET Arad, la o distanţă de 2,5 km de zona locuită.
Dintre cele 8 depozite urbane neecologice, se remarcă noul depozit de deşeuri menajere
din oraşul Chişineu Criş care va funcţiona ca staţie de transfer.

30
 Depozitele orăşeneşti de deşeuri menajere sunt amplasate la: Câmpul Liniştii Arad,
Nădlac, Ineu, Pâncota, Sebiş, Lipova, Chişineu, Criş, Curtici. Depozitele de la Ineu,
Nădlac, Sebiş sunt împrejmuite parţial sau total cu gard sau diguri, la Nădlac unde
activitatea de salubrizare este concesionată s-a amenajat loc special pentru depozitare
sticle tip PET şi separat hârtia.
Caracteristicile acestora se regăsesc în tabelul de mai jos.

Autorizare Distanta fata de Distanta fata de An deschidere Suprafaţa

Localizare Amplasare (da/nu) ape de suprafata zona locuita /an inchidere proiectata
(km) (km)
(ha)
Arad Drum centura (CET) Acord în curs de 5 2,5 2003/2033 9,63
autorizare
Arad Câmpul Liniştii NU - în curs de 5 0,1 1998/2012 12,8
închidere
Nadlac extravilan NU 3 0,3 1995/2012 2
Ineu DNArad-Brad NU 0,5 2 1993/2016 2,32

Pincota DNArad-Brad NU 0,4 0,5 1992/2016 1

Sebis Extravilan NU 3,5 0,5 1995/2014 2,5
Lipova Extravilan NU 1,5 2 2003/2018 2,5
Chisineu Cris Extravilan NU 4 4 2000/2016 2,5
Curtici Extravilan NU 10 1 1978/2012 10
Total 45,25

Depozite rurale
Pe lângă depozitele urbane prezentate, în mediul rural mai există locuri de depozitare a
deşeurilor neamenajate, care vor fi ecologizate până în anul 2009.
Depozitele din localităţile rurale sunt, cu mici excepţii amplasamente neautorizate,
neorganizate şi improprii depozitării deşeurilor menajere, lipsind minima organizare
pentru astfel de situaţii: tăbliţe indicatoare, drum de acces practicabil tot timpul anului,
împrejmuire, canal colector de drenare şi puţuri seci pentru depozitare cadavre animale.
Caracteristicile acestora şi amplasarea se regăsesc în tabelul de mai jos:
Distanţa faţă de Autorizaţie Suprafaţa
Localitatea unde este amplasat zonele locuite de mediu depozitului
(m) DA/NU (ha)
Fântânele 1000 DA 0,5
Sânleani 1250 DA 1,0
Şofronea 300 DA 1,5
Vladimirescu 1800 NU 3,44
Horia 300 NU 2,0
Mândruloc 800 NU 0,6
Cicir 1000 NU 0,8
Almaş, Cil, Joia Mare 3180 DA 2,0
Apateu, Berechiu, Moţiori 2,7
Bata 200 NU 0,2

31
Beliu DA 0,5
Birchiş,-Căpâlnaş 2000 DA 0,08
Bârsa 300 NU 0,8
Bârzava 100 2.6
Bocsig, Răpsig, Mânerău 1200 NU 2,8
Buteni 300 DA 0,28
Cărand, Seliştea 1000 NU 0,5
Cermei, A. Iancu 1600 DA 0,30
Chisindia 3000 NU 0,2
Odvoş, Belotinţ, Chelmac 1900 NU 1,8
Covăsânţ 500 DA 0,5
Dieci, Crocna, Revetiş 1600 DA 2,1
Ghioroc, Cuvin, Miniş 1200 NU 0
Grăniceri, Şiclău 1800 DA 1,9
Gurahonţ 1000 NU 2,0
Luncşoara,-Hălmăgel 1000 ÎN CURS 2,2
Igneşti, Susani 1800 NU 0,4
Iratoşu, Variaşu Mare 3000 3,0
Macea 2000 DA 2,3
Mişca 500 DA 1,0
Olari 3000 DA 2,73
Păuliş 150 DA 12,02
Pecica 1000 DA 1,0
Peregu Mare+P. Mic 1000 DA 2,0
Pilu, Vărşand 2000 NU 1,57
Seleuş 1600 DA 0,62
Sintea Mare, Adea, Ţipari 2300 NU 0,5
Sântana, Caporal Alexa 8000 DA 1,96
Socodor 1377 DA 4,65
Şagu, Cruceni, Firiteaz, Fiscut, Hunedoara Timişană 700 DA 7,0
Şeitin 500 DA 1,3
Şepreuş 1023 DA 1,6
Şicula, Gurba, Chereluş 2000 DA 1,28
Şilindia 500 NU 0,05
Şimand DA 1,0
Şiria,,Galşa, Mâsca 950 DA 2,3
Şiştarovăţ 300 NU 0,4
Tauţ 1000 NU 0,1
Târnova, Chier, Agrişu Mare, Dud, Arăneag, Drauţ, Căsoaia 5800 NU 2,0
Ususău 850 NU 0,4
Vărădia 1000 DA 0,5
Vinga, Mănăştur, Mailat 420 DA 4,0
Zăbrani, Chesinţ, Neudorf 500 NU 1,5
Zărand, Cintei 300 DA 1,0
Zerind, Iermata Neagră 4000 NU 1,2
Zimandu Nou, Zimandcuz, Andrei Şaguna 2170 DA 1,6

32
Depozite de deşeuri industriale:
Exploatarea de resurse minerale pe teritoriul judeţului Arad include 57 de perimetre
miniere, dintre care 42 (74%) sunt în activitate, 10 sunt cu activitate temporar sistate
(18%) şi 5 sunt în conservare în vederea închiderii (8%). Dintre cele 57 perimetre
miniere:
– 29 sunt cariere (exploatări miniere la zi-51%);
– 23 sunt balastiere (exploatări de balast din albia Mureşului:41%);
– 4 explorări miniere subterane (perimetre în conservare:7%);
– 1 mină (exploatare minieră subterană:1%);
În judeţul Arad, sunt 17 halde de steril minier închise, o haldă de zgură şi cenuşă în
funcţiune, aparţinând de CET Arad, un iaz de decantare, un batal al ARCHIM
AGROINDUSTRIAL, un batal de şlam petrolier al Schelei de Petrol Arad, un depozit de
pesticide aparţinând de Centrul de Protecţia Plantelor Arad şi paturile de uscare ale
nămolului de la staţia de epurare a oraşului Arad.
Depozitele de deşeuri industriale periculoase (Halde steril minier) sunt amplasate în:
comuna Conop, (sat Milova), comuna Moneasa (sat Rănuşa), Comuna Vârfurile (sat
Leuca), Luncsoara, Vladimirescu, Turnu, Arad, Ineu.
Halde periculoase cu minereu de uraniu sunt amplasate la Rănuşa, Bârzava, Valea
Leucii-Vârfurile şi Milova.
Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi municipale asupra mediului
Depozitarea întâmplătoare pe sol a deşeurilor, evacuarea acestora în cursurile de apă,
arderea necontrolată a deşeurilor din mediul urban, reprezintă un risc major pentru
mediul ambiant.
Pe lânga deşeurile menajere, stradale, comerciale, pe depozitele orăşeneşti sunt
depozitate, mai mult sau mai putin legal, şi deşeuri industriale. Amestecul acestor tipuri
de deşeuri polueaza apele de suprafata si, prin infiltrare, solul şi apele subterane şi
implicit afecteaza starea de sănătate a populaţiei din zonă.
Exploatările de resurse minerale au impact, în principal, asupra solului respectiv a apei
prin schimbarea ireversibilă a morfologiei zonelor exploatate, apariţia şi dezvoltarea
haldelor de steril, prin amplasarea, în anumite cazuri, a haldelor de steril pe malul
cursurilor de apă.
Depozitele care induc impact asupra mediului sunt:
– haldele cu minereu de uraniu aparţinând Companiei Naţionale a Uraniului asupra
apelor de scurgere din galerii, apelor potabile (izvoare şi fântâni), apelor de suprafaţă,
a solului, vegetaţiei şi aşezărilor umane.
– depozitul de cenuşă şi zgură al C.E.T pe lignit asupra apelor subterane,
– batalul de la Combinatul Chimic (S.C. Archim S.A.) asupra apelor subterane,
– depozitelor de deşeuri menajere ale municipiului Arad.

33
Obiective care decurg din strategia de gestionare judeţeană şi regională a
deşeurilor:
Pentru elaborarea unui concept de gestiune integrată a deşeurilor principiul îl constituie
evitarea producerii deşeurilor sau reducerea cantităţii acestor deşeuri.
Tendinţele actuale privind deşeurile au în vedere două aspecte:
- diminuarea volumului de deşeuri;
- pericolul poluării mediului.
Strategia modernă privind gospodărirea deşeurilor include o ierarhizare a opţiunilor de
management al acestora în care primul accent este pus pe prevenirea producerii
deşeurilor. Aceasta este urmată de promovarea acţiunilor de reciclare şi refolosire şi apoi
optimizarea metodelor de stocare finală a deşeurilor.
În cadrul strategiei gospodăririi deşeurilor o atenţie deosebită se acordă prevenirii
generării unor volume exagerate a deşeurilor; rezolvării problemei deşeurilor la sursa de
generare a lor; încurajarea refolosirii şi reciclării deşeurilor.
Printre obiectivele care decurg din strategia de gestionare judeţeană şi regională a
deşeurilor se remarcă:
- Dezvoltarea politicii judeţene in vederea implementării unui sistem integrat de
gestionare a deşeurilor
- Asigurarea resurselor necesare direct implicate în sistemul de gestionare a deşeurilor
ca număr şi pregătire profesională
- Stabilirea şi promovarea informării, conştientizării şi motivării pentru toate părţile
implicate
- Minimizarea generării deşeurilor
- Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor în mediul urban şi rural
- Implementarea sistemelor de colectare separată a deşeurilor
- Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate
- Creşterea gradului de conştientizare a publicului privind impactul depozitării
deşeurilor asupra sănătăţii şi mediului.

1.5. PATRIMONIUL NATURAL

Zone naturale valoroase
Protecţia ariilor naturale valoroase constituie o cerinţă vitală pentru păstrarea echilibrului
ecologic în zonă. Zonele naturale prin valoarea estetică, dar şi prin cea ştiinţifică,
constituie un potenţial valoros pentru dezvoltarea turismului, dar şi a activităţilor de
producţie (PLANŞA 2- Patrimoniu natural şi construit).
Astfel, în conformitate cu Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare
a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate şi H.G. 2151 – Hotarare
privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, s-au
identificat o serie de valori de patrimoniu natural care necesită instituirea lor ca zone
protejate pentru asigurarea protecţiei lor. Acestea sunt prezentate in tabelul de mai jos:

34
 Parcuri, rezervaţii şi monumente ale naturii de interes naţional

Nr. Denumirea Localizarea Suprafaţa Administrare Observaţii

crt. (ha)
1. Pestera Valea com. Moneasa 5,00 Clubul de Rezervaţie
Morii Speologie şi spelogică
Alpinism Liliacul
Arad

2. Dosul Laurului com. 32,20 Direcţia Silvica Rezervaţie

Gurahonţ, sat Arad botanică
Zimbru
3. Baltele com. 2,00 Primăria Gurahonţ Rezervaţie
Gurahonţ Gurahonţ botanică
4. Runcu-Groşi com. Barzava 261,80 Direcţia Silvica Rezervaţie
Arad forestieră
5. Poiana cu oraşul Ineu 0,10 Direcţia Silvica Rezervaţie
narcise Rovina Arad botanică
6. Balta Rovina oraşul Ineu 120,00 S.C. Carpio S.R.L. Rezervaţie
zoologică

Nr. Denumirea Localizarea Suprafaţa Administrare Observaţii

crt. (ha)
7. Balta Şoimoş oraşul 1,00 ONG Condor Club Rezervaţie
Lipova Arad zoologică
8. Padurea Sic com. Cărand, 17,80 Direcţia Silvica Rezervaţie
sat Seliştea Arad zoologică
9. Peştera lui Duţu com. 0,10 ONG Speowest Rezervaţie
Săvârşin, sat Arad spelogică
Căprioara
10. Peştera Sinesie com. 0,10 ONG Speowest Rezervaţie
Săvârşin Arad spelogică
11. Locul fosilifer com. 0,10 ONG Condor Club Rezervaţie
Monoroştia Bârzava Arad paleontologică
12. Locul fosilifer com. Dorgoş, 5,00 ONG Condor Club Rezervaţie
Zăbalţ sate Ususău Arad paleontologică
şi Zăbalţ
13. Pădurea de com. Cărand 2,10 Direcţia Silvica Rezervaţie
stejar pufos de Arad forestieră
la Cărand
14. Rezervaţia de com. 95,00 Universitea de Vest Rezervaţie
soluri sărăturate Socodor “Vasile Goldiş” mixtă
15. Arboretul com. Macea 20,50 Universitea de Vest Rezervaţie
Macea “Vasile Goldiş” ştiinţifică
16. Prundul Mare com. Semac, 654,9 Administraţia Rezervaţie
oraşul Parcului Natural mixta
Lunca Mureşului
Pecica, com.

35
 Secusigiu,
mun. Arad
17. Lunca mun. Arad 14266,0 Administraţia Parc natural
Mureşului oraşul Parcului Natural
Lunca Mureşului
Pecica, com.
Secusigiu,
com. Semac,
com. Şeitin,
com. Felnac,
oraşul
Nădlac
18. Padurea Lunca com. Mişca 2.0 Ocolul Silvic Criş Arie de
– colonie de protectie
stârci speciala
avifaunistica
19. Padurea com. 3.1 Ocolul Silvic Criş Arie de
Socodor – Socodor protectie
colonie de stârci specială
avifaunistică
Suprafaţa totală 14833,9
“Parcul Natural Lunca Mureşului”→ cod: V.1, declarat prin HG 2151/2004, în cursul
anului 2006 are o suprafaţă de 17166 ha, include mai multe rezervaţii naturale, se întinde
atât pe teritoriul judeţului Arad cât şi pe Timiş, obiectivele principale de protecţie sunt o
serie de habitate valoroase, asociaţii vegetale, specii ocrotite de legislaţia naţională şi
internaţională, are o valoare peisagistică ridicată.
Conform Hotărârii Consiliului Judeţean Arad, nr. 27/2000, din data de 28.03.2000, şi
Hotărârii nr. 1/1995, din data de 27.01.1995 a Comisiei Administrative de pe lângă
Prefectura Judeţului Arad au fost declarate următoarele arii protejate de importanţă
judeţeană (prezentate în tabelul următor).

Zone naturale ce necesită protecţie pentru valoare peisagistică

Nr. Denumirea Localizarea Suprafaţa Administratie Observaţii

crit. (ha)
1. Rezervaţia de palierus Oraşul Lipova 5,00 ONG Condor Rezervaţie
spina de la Radna Club Arad botanică
2. Rezervaţia forestiera Com. Hălmăgel 165,6 Ocolului Silvic Rezervaţie
„Arboretele de fag de Gurahonţ forestieră
la Râul Mic”
3. Rezervaţia forestiera Com. Archiş 144,8 Ocolului Silvic Rezervaţie
„Pădurea de fag de la Beliu forestieră
Arghişel”
4. Rezervaţia mixta Oraşul Ineu 107,2 Universitea de Rezervaţie
„Dealul Mocrei” Vest “Vasile mixtă
Goldiş”
5. Rezervaţia naturala Com. Moneasa 6273,1 Ocolul Silvic Rezervaţie
mixtă Moneasa Sebiş – mixtă
Moneasa

36
6. Rezervaţia „Pădurea Com. Ususău 111,7 Ocolul Silvic Rezervaţie
Magura cu ghimpi Lipova mixtă
Pătârs”
7. Rezervaţia „Pădurea Com. Săvarşin 470,9 Ocolul Silvic Rezervaţie
cu ghimpi de la Groşi „Valea Mare” mixtă
Peştiş”
8. Rezervaţia „Dealul Oraşul Sebiş 290,6 Ocolul Silvic Rezervaţie
Pleşa” Sebiş – mixtă
Moneasa
Suprafata totala 7568,9

Prin Ordinul nr. 766 din 5 mai 2007 privind declararea siturilor de importanţă
comunitară ca parte integrată a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România,
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile instituie cu caracter provizoriu regimul de
arie naturală protejată, ca arie specială de conservare pentru următoarele areale din
judeţul Arad (vezi Anexa nr 1):
§ Crişul Alb (oraş Chişneu-Criş, Pilu, Socodor)
§ Crişul Negru (comune Mişca, Zerind)
§ Defileul Mureşului Inferior (comune Bârzava, Bata, Birchiş, Conop, Petriş, Săvârşin,
Ususău, Vărădia de Mureş)
§ Drocea (comune Almaş, Bârzava, Brazii, Buteni, Chişindia, Gurahonţ, Săvârşin,
Vărădia de Mureş)
§ Lunca Mureşului Inferior (mun Arad, oraş Nădlac, oraş Pecica, comune Secusigiu,
Şeitin, Semlac, Zădăreni)
§ Mlaştina Sarchinez (com. Vinga)
§ Rovina –Ineu (com. Ineu)
§ Solurile Sărăturate Socodor (com. Socodor).

1.6. PATRIMONIUL CONSTRUIT

Patrimoniul construit este evaluat conform Legii 422/2001 privind protejarea
monumentelor istorice Art.7, care grupează monumentele în:
-grupa A-monumente istorice de valoare naţională şi universală
-grupa B-monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local.
Conform Ordinului ministrului culturii şi cultelor 2684/2003 structura listei
monumentelor istorice este următoarea:
I. Arheologie
II. Arhitectură
III. Monumente de for public
IV. Monumente memoriale/funerare

37
 Categoria A Categoria B Total
Arheologie 61 81 142
Arhitectură 55 179 234
Monumente de for public 2 17 19
Monumente memoriale/funerare 0 18 18
TOTAL 118 295 413
Localităţi care se remarcă prin numărul mare de monumente de categoria A sunt:
municipiul Arad (10 categoria A şi 151 categoria B), oraşul Lipova(8 categoria A, 7
categoria B), oraşul Sântana(6 categoria A, 3 categoria B), Pâncota (5 categoria A, 2
categoria B), comunele Vladimirescu, Păuliş (7 categoria A, 9 categoria B, respectiv 3).
Reprezentarea grafică a categoriilor de monumente este în (PLANŞA 2- Patrimoniu
natural şi construit). Lista monumentelor istorice din judeţ este prezentată în Anexa nr. 2.
Evaluarea patrimoniului construit este prezentată în detaliu în Studiul istoric de
fundamentare a PATJ întocmit de o echipă a Complexului Muzeal Arad.

38
2. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI
2.1. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI URBANE ŞI RURALE
Reţeaua de localităţi a judeţului Arad (PLANSA 2) este formată din:
- 1 municipiu : Arad, reşedinţa de judeţ;
- 9 oraşe (Chişineu-Criş, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana,
Sebiş), formate din 21 de localităţi, din care 9 sunt localităţile urbane propriu-zise şi
12 sunt sate ce intră în componenţa UAT 1 urbane;
- 68 de comune cuprinzînd 261 de sate; dintre acestea, trei comune sunt înfiinţate prin
Legea 84/ 2004 : Dorobanţi, prin desprindere de oraşul Curtici, Frumuşeni, desprinsă
din comuna Fântânele şi Zădăreni, desprinsă din comuna Felnac.
Teritoriul judeţului cuprinde 78 UAT, din care 10 sunt urbane şi 68 rurale.

UAT Localitati componente

Numarul localităţilor urbane 10 22
din care: MUNICIPIU 1 1
ORAŞE 9 21
Numarul comunelor 68 261
TOTAL 78 273
Sursa: INS 2007

Densitatea localităţilor urbane este de 1,28 oraşe/ 1000 kmp, mai mare decât media pe
ţară de 1,09 oraşe/1000 kmp, iar cea a satelor este de 3,52/ 100 kmp ( mai mică decât
media pe ţară de 5,47 sate/100 kmp).
Reţeaua de localităţi urbane prezintă unele caracteristici specifice judeţului Arad.
Analiza distribuţiei populaţiei în cadrul reţelei de localităţi indică o mare concentrare
de populaţie urbană în municipiul reşedinţă de judeţ (167980 locuitori 2), respectiv
36,6% din populaţia totală a judeţului şi 66% din populaţia urbană. Populaţia
municipiului Arad reprezintă 13,7% din totalul populaţiei urbane din Regiunea Vest,
în timp ce întreaga populaţie urbană a judeţului reprezintă doar 20,8% din populaţia
urbană a regiunii.
Celelalte oraşe sunt de talie mică- populaţia lor variază între 6474 şi 13384 locuitori.
Din structura reţelei de localităţi lipseşte segmentul mediu, oraşele de talie mijlocie
(20-50 mii locuitori), raportul dintre populaţia primelor două oraşe ca mărime (Pecica
şi Arad) fiind de 1 la 12,55 (cartograma 1).
Dintre cele 9 oraşe, doar 3 au populaţia peste 10 mii locuitori- Pecica, Sântana şi
Lipova.
In judeţ există două comune a căror populaţie este superioară oraşelor. Astfel, comuna
Vladimirescu are populaţia peste 10 mii locuitori, depăşind oraşele Ineu, Chişineu-
Criş, Curtici, Nădlac, Pâncota şi Sebiş iar comuna Şiria are o populaţie mai mare
decât a oraşelor Chişineu- Criş, Curtici, Nădlac, Pâncota şi Sebiş.
1
UNITĂŢI ADMINISTRATIV- TERITORIALE
2
anul 2006, conform datelor statistice ale INS

1
În cadrul UAT urbane distribuţia populaţiei în localităţi prezintă variaţii mari
(cartograma 2). Astfel populaţia urbană este concentrată într-o singură localitate în :
Arad, Nădlac, Curtici.
Sunt formate din două localităţi, oraşele: Chişineu- Criş, Ineu, Sântana, Pâncota.
Un număr relativ mare de localităţi au: Lipova(3), Sebiş şi Pecica(4).
În total, în UAT urbane sunt 10 localităţi urbane propriu-zise şi 12 sate aparţinătoare.

Nr. MUNICIPII ŞI ORAŞE POPULAŢIE (număr de locuitori) EVOLUŢIE

crt. (an2000=100) %
1992 2000 2006 2000-2006 1992-2006
1. Municipiul Arad 188.425 182846 167980 91,9 89,1
2. Oraş Chişineu- Criş 9.042 8651 8384 96,9 92,7
3. Oraş Curtici 9.970 9812 8180 83,4 82,0
4. Oraş Ineu 10.647 10064 9820 97,6 92,2
5. Oraş Lipova 12.254 11483 11342 98,8 92,6
6. Oraş Nădlac 8.558 8415 8065 95,8 94,2
7. Oraş Pâncota 7.480 7456 7529 101,0 100,7
8. Oraş Pecica * 13110 13213 13384 101,3 102,1
9. Oraş Sântana * 12576 13851 13267 95,8 105,5
10. Oraş Sebiş 6.969 6800 6474 95,2 92,9
TOTAL 279031 272591 254425 93,3 91,2
Scăderea medie de populaţie în localităţile urbane în perioada 2000-2006 este de
6,7%, mai mare decât scăderea medie pe judeţ, de 3,7%, populaţia din localităţile
rurale înregistrînd o stagnare în această perioadă.
Pierderea de populaţie în localităţile urbane este foarte mare în perioada 1992-2006.
Indicele de evoluţie a populaţiei variază de la 89,1% în municipiul Arad, la 94,2 % în
oraşul Nădlac şi 100,7% oraşul Pâncota.
Pierderi importante de populaţie se înregistrează în oraşele Ineu, Sebiş, Chişineu- Criş
şi Lipova. Oraşul Curtici are o pierdere de populaţie semnificativă din cauza
reorganizării administrative, desprinderea comunei Dorobanţi(Legea 84/ 2004).
Oraşele nou infiinţate, Pecica (Legea 83/2004) şi Sântana (Legea 583/2003) sunt
singurele care au creşteri de populaţie în această perioadă.
Reţeaua de localităţi urbane din judeţ cuprinde:
1.MUNICIPIUL ARAD – municipiul reşedinţă de judeţ, de importanţă judeţeană şi
regională, de Rang II în reţeaua naţională de localităţi, conform Legii 351/2001privind
aprobarea PATN Reţeaua de localităţi.
Populaţia în anul 2007 este de 167980 locuitori, situându-l în categoria polilor
supraregionali, conform studiilor efectuate în prezent cu privire la Conceptul strategic
de dezvoltare spaţială al României (INDC URBANPROIECT 2006).
Funcţiile urbane analizate prin ponderea populaţiei ocupate în sectoarele economice
principale indică pentru municipiu Arad un model urban bazat pe terţializarea
economiei prin preponderenţa sectoarelor industrial şi de servicii.

*
Populaţia din anii 1992 şi 2000 a localităţilor Pecica şi Sântana nu e considerată populaţie urbană la
acea dată.

2
Situarea localităţii este în partea de sud-vest a judeţului, în lunca Mureşului, în
Câmpia înaltă a Aradului, la 30 de km de Munţii Zarand, parte a Carpaţilor
Occidentali.
Legăturile cu teritoriul se realizează relativ satisfăcător, Aradul fiind un important nod
de căi rutiere şi de cale ferată, cu perspective de dezvoltare a căilor navigabile şi
aeriene. Principalele artere rutiere de legătură cu celelalte localităţi ale judeţului se
realizează prin drumuri naţionale (DN7, DN79 şi DN69), drumuri judeţene (DJ790C
Arad-Iratoşu, DJ790B Arad-Curtici, DJ709 Arad-Şiria, DJ682 Arad-Zăbrani şi DJ682
Arad-Zădăreni) şi pe cale ferată (Nădlac-Deva, Arad-Curtici, Arad-Brad, Arad-
Oradea, Arad-Timişoara şi Arad-Secusigiu).
Prima atestare documentară este din anul 1132. Cetatea Veche a Aradului, sub
denumirea de Cetatea Orod (situată pe teritoriul actual al comunei Vladimirescu) este
amintită pentru prima dată în anul 1216. În anii 1241 şi 1285 cetatea este distrusă de
tătari dar este reconstruită de fiecare dată.
În perioada interbelică oraşul cunoaşte o amplă extindere, prin înglobarea satului
Micălaca şi a altor suburbii: Grădişte, Poltura şi Bujac, se dezvoltă cartierele
Subcetate şi Gai.
După cel de-al doilea Război Mondial, Aradul se dezvoltă ca centru industrial,
conturându-se marile platforme industriale, ce au atras populaţia din mediul rural. S-
au construit mari cartiere de locuinţe: Aurel Vlaicu, Calea Romanilor, Micalaca,
Faleza Sud, Banu-Mărăcine şi dotări de importanţă orăşenească.
Structura etnică a populaţiei, conform Recensământului din 2002:
- români- 82,6 %
- maghiari- 12,9 %
- rromi- 1,7 %
- germani- 1,3 %
- sârbi- 0,3 %
- slovaci- 0,2 %
- bulgari- 0,15 %
- alţii- 0,85 %
2.ORAŞUL CHIŞINEU-CRIŞ este situat în parte de nord a judeţului, în Câmpia
Crişurilor, de o parte şi de alta a Crişului Alb, pe DN79 şi calea ferată Oradea – Arad
– Timişoara. Oraşul se află la o distanţă de 42 km de municipiul Arad şi la 25 km de
PCTF Vărşand. Pe raza teritorială a oraşului se află şi localitatea Nădab.
Populaţia totală a oraşului este de 8384 locuitori (2006), locul şase în ierarhia
judeţului, avînd în componenţa sa două localităţi: localitatea urbană propriu zisă şi
satul aparţinător Nădab.
Este localitate de Rang III cu rol de pol de importanţă locală.
Funcţiile urbane dominante sunt cele industriale şi de servicii, funcţia agrară iniţială
pierzîndu-şi din pondere prin dinamismul deosebit al investiţiilor străine în domenii
industriale.
Din punct de vedere etnic, la recensământul din 2002, populaţia avea următoarea
structură: 72,0% români, 24,0% maghiari, 3,1% rromi, 0,4% germani, 0,3% slovaci şi
0,2% alte naţionalităţi şi populaţie nedeclarată.

3
Prima atestare documentară a oraşului este din anii 1202-1203, când aşezarea a fost
menţionată sub denumirea de Villa Jeneusol. Sub denumirea de Nodob, satul Nădab
este atestat documentar din anul 1334.
Pe teritoriul oraşului, descoperirile arheologice au pus în evidenţă urme de locuire mai
vechi de 2500 de ani şi două aşezări datate ca fiind aparţinătoare perioadelor cuprinse
între secolele III-V şi X-XI, argumentînd continuitatea locuirii pe aceste locuri.
3.ORAŞUL CURTICI - se află la 17 km nord de municipiul Arad şi este punct de
trecere a frontierei spre Ungaria, pe linia principală de cale ferată între Bucureşti -
Budapesta - Paris. Localitatea se află pe drumul judeţean DJ 709B (Arad - Macea).
Populaţia totală a oraşului este de 8180 locuitori(2006), locul şapte în ierarhia
judeţului, având în componenţa sa o singură localitate, după desprinderea satului şi
formarea comunei Dorobanţi.
Localitatea are Rang III în cadrul reţelei de localităţi şi rol de polarizare de importanţă
locală.
Funcţiile urbane sunt mixte, având un echilibru între cele trei sectoare economice cu
predominanţa primelor două.
În oraşul Curtici, în ultimii ani s-au înfiinţat numeroase societăţi comerciale în
domeniul serviciilor sau orientate spre industria de prelucrare a lemnului, industria
textilă, creşterea animalelor, comerţ şi transport de marfă. În anul 1999, pe o suprafaţă
de 75 ha, s-a înfiinţat Zona Liberă Curtici - Arad, care asigură locuri de muncă pentru
câteva mii de persoane din zonă.
4.ORAŞUL INEU - pe cursul mijlociu al râului Crişul Alb, între Munţii Zarandului şi
Codrul Moma, la o altitudine medie de 110 m şi la 56 km de reşedinţa judeţului.
Oraşul se află la intersecţia Drumului Naţional DN 79A (Vărşand - Deva), cu Drumul
Judeţean DJ 792 (Ineu - Nădab) şi pe linia ferată Arad - Brad.
Populaţia totală a oraşului Ineu este de 9820 locuitori (2006), deţinînd locul al cincilea
în ierarhia localităţilor din judeţ ; are Rang III în reţeaua de localităţi şi rol local de
polarizare. In componenţa sa intră şi satul Mocrea.
Funcţiile urbane sunt predominant industriale şi de servicii.
Resurse naturale specifice sunt : nisipuri, andezit şi ape minerale.
Istoria medievală a Ineului este legată de cea a cetăţii Ineului, atestată documentar la
1295, ca fortăreaţă într-un cnezat romanesc.
In secolul al XVI-lea importanţa cetăţii creşte, şi alături de Caransebeş, Lugoj şi
Oradea constituie centura de apărare antiotomană a Principatului autonom al
Transilvaniei.
Prima prezentare a localităţii este realizată de călătorul turc Evlia Celebi, în lucrarea
Seyahatname, după vizita sa din anul 1660.
5.ORAŞUL LIPOVA are o populaţia totală de 11342 locuitori(2006), fiind al patrulea
oraş ca mărime din judeţ şi avînd în componenţa sa două sate: Radna şi Şoimuş.
Este situat de o parte şi de alta a râului Mureş,în zona de contact dintre Munţii
Zarandului şi Dealurile Lipovei, la 32 km de municipiul Arad, pe Drumul Naţional
DN7 (Nădlac - Arad - Deva) şi tronsonul feroviar Arad -Bucureşti.

4
În cadrul reţelei de localităţi, oraşul deţine Rangul III, avînd un rol de polarizare de
importanţă locală.
Funcţiile urbane sunt de centru industrial şi de servicii, cu precizarea că localitatea are
şi rol de staţiune de importanţă locală, datorită dezvoltării aici încă din secolul al XIX-
lea a unei baze de tratament bazate pe calitatea izvoarelor de ape minerale. În prezent
staţiunea şi-a pierdut din importanţa pe care o deţinea în trecut.
Cele mai importante sectoare economice ale oraşului sunt: industria (industria
alimentară, industria prelucrării lemnului, industria construcţiilor de maşini şi
industria textilă) şi agricultura (cultura cerealelor, pomicultura, viticultura, creşterea
animalelor).
Istoria oraşului este legată de cetatea Lipovei şi fortăreaţa Şoimoş, a căror urme se
mai păstrează şi astăzi.
Cetatea Lipovei a fost clădită în timpul domniei lui Bela al IV-lea (1235 - 1270).
Prima menţiune documentară este din 1245, prin care regele dădea ordin să fie
refăcută cetatea distrusă de invazia tătara din 1241.
Pe teritoriul oraşului Lipova s-au descoperit urme ale unor vechi aşezări neolitice,
dacice şi romane, care dovedesc prezenţa unei aşezării timpurii.
În 1315 apare consemnată cu numele de Lipva iar în 1440 este declarată oraş liber.
Structura etnică conform Recensământului din 2002 este:
- români: 10349 locuitori – 92,1 %
- maghiari: 491 locuitori- 4,36 %
- germani: 214 locuitori- 1,90 %
- rromi: 113- 1,00%
- alţii- 0,64 %
6.ORAŞUL NĂDLAC - se situează în vestul judeţului Arad, la graniţa cu Ungaria, pe
malul drept al râului Mureş. Localitatea se găseşte la 47 km vest de municipiul Arad,
legătura cu acesta realizându-se prin Drumul European E68 şi prin calea ferată.
În anul 1968 localitatea redevine oraş şi tot în acelaşi an este deschis şi Punctul de
Trecere Frontieră - PCTF NĂDLAC.
Populaţia oraşului Nădlac este de 8065 de locuitori şi ocupă locul opt în ierarhia
judeţului. In componenţa sa intră o singură localitate.
Este o localitate de Rang III şi are rol local de polarizare în reţeaua de localităţi.
Funcţiile urbane sunt predominant de servicii şi agricole.Cele mai importante sectoare
economice ale oraşului sunt: agricultura (cultura cerealelor, creşterea animalelor) şi
industria (industria prelucrării lemnului şi a cânepii).
Populaţia se caracterizează prin diversitate culturală, aici convieţuind comunităţi de
etnie româna (44,50 %), slovacă (47,64 %), maghiară (3,55 %), rromi (2,53 %), alte
naţionalităţi (1,75 %).
Prima menţiune documentară a acestei asezări este din anul 1192, sub denumirea de
Noglok. În 1474 regele Matei dăruieste moşia Nădlac, familiei Jaksici., feudali sârbi.
La 1555 se instaureaza pentru un timp îndelungat stapânirea turcă.

5
În 1752 aşezarea este ridicată la rang de oraş. La 1803 se stabilesc aici colonisti
slovaci, venind din Tothklomos (Ungaria) şi din Slovacia centrală.
7.ORAŞUL PÂNCOTA - se situează în partea centrală a judeţului, sud-vestul
Depresiunii Zarandului, la 36 km de municipiul Arad, la intersecţia Drumurilor
Judeţene DJ 792C şi DJ 709 .
Populaţia totală a oraşului este de 7529 locuitori, fiind penultimul oraş ca mărime din
judeţ. Are în componenţă două localităţi: localitatea urbană Pâncota şi satul Măderat.
Este localitate de Rang III şi are rol local de polarizare în reţeaua de localităţi.
Funcţiile urbane o încadrează în categoria oraşelor industriale complexe şi de servicii,
fiind singura din judeţ cu această structură.
Localitatea s-a dezvoltat iniţial prin preocuparea locuitorilor pentru cultivarea
pământului şi creşterea animalelor, devenind ulterior un important târg pentru toate
localităţile din jur. Meşteşugurile fac parte din tradiţia oraşului, fiind cunoscute cele
din domeniul pielăriei, zidăriei, tâmplăriei şi croitoriei.
Pe fondul acestor tradiţii s-a dezvoltat o economie care o face cunoscută atât în ţară
cât şi peste hotare, prin mobila curbată, articole de piele şi vinurile produse aici.
Primele menţiuni în documente sunt în dicţionarul istoric al localităţilor din
Transilvania, unde apare pentru prima dată numele de Vill Pankotha în anii 1202-
1203. Istoriograful maghiar Xanki în lucrarea sa " Geografia Istorica a Ungariei pe
Timpul Huniazilor ", o menţioneaza în anul 1318 sub denumirea de " Castellanus de
Pankotha ". Gheorghe Ciuhandru, o menţionează sub numele de Pâncota " încă din
1746, în lucrarea " Romanii din Câmpia Aradului de acum 200 de ani.
8.ORAŞUL PECICA – este situat la 25 de km de municipiul Arad, pe Drumul
Naţional DN7 (Nădlac-Arad). Este o localitate de câmpie, situată pe râul Mureş.
Populaţia oraşului este de 13384 locuitori (2006), fiind prima după Arad ca mărime
din judeţ. A fost declarată oraş în aprilie 2004.
În componenţa oraşului intră şi trei sate aparţinătoare:Bodrogu Vechi, Sederhat şi
Turnu. Satul Bodrogu Vechi are o populaţie de 13 persoane (Recensămînt 2002) fiind
situat într-o zonă cu pericol de inundaţie.
Este localitate de Rang III şi are rol local de polarizare în reţeaua de localităţi.
Funcţiile urbane o încadrează în categoria oraşelor mixte, cu funcţiuni agricole,
industriale şi de servicii.
La Recensământul din 2002 populaţia oraşului cuprindea: români 56,9%, maghiari
32,7%, rromi 8,4% , germani 0,27%, ucrainieni 0,36%, slovaci 0,59% , sârbi 0,63%
şi alte naţionalităţi 0,13%.
Prima menţiune documentară este din anul 1329. In zona localităţii s-au descoperit
urme arheologice ce atestă locuirea încă din epoca bronzului şi ulterior din perioada
dacică.
9.ORAŞUL SÂNTANA este situat în jumătatea vestică a judeţului Arad, în câmpia
Tisei, la o distanţă de 28km de municipiul Arad şi 22 de km de Chişineu- Criş, pe
calea ferată Timişoara –Arad şi la 7km de DN 79, pe DJ 792C.
În anul 2003, comuna Sântana devine oraş, în prezent are 13267 locuitori, fiind al
treilea oraş ca mărime din judeţ. Oraşul are în componenţa sa şi satul Caporal Alexa.

6
Este localitate de Rang III şi are rol local de polarizare în reţeaua de localităţi.
Funcţiile urbane o încadrează în categoria oraşelor mixte, cu funcţiuni agricole,
industriale şi de servicii.
Vechea denumire a localităţii este Comlăuş,amintită prima oara în listele de zeciuială
papală din anul 1334 - 1335. Urme arheologice s-au descoperit în zonă încă din
perioada neolitică.
10.ORAŞUL SEBIŞ - se situează în partea de nord a judeţului Arad, în Depresiunea
Zărandului, lunca mijlocie a Crişului Alb, la aproximativ 80 km de municipiul Arad,
la intersecţia Drumurilor Judeţene DJ 792B (Bârsa-Moneasa) şi DJ 793 (Sebiş-Sintea
Mare). Oraşul Sebiş constituie principala poartă de intrare în Munţii Apuseni, din
judeţul Arad.
Populaţia totală a oraşului este de 6474 de locuitori (2006), fiind cea mai mică
localitate urbană a judeţului.Are în componenţa sa patru localităţi, dintre care trei sate
aparţinătoare: Donceni, Prunişor, Sălăjeni (cu populaţii sub 550 locuitori).
Oraşul este de Rang III şi are rol de polarizare de importanţă locală.
Funcţiile urbane sunt predominant de servicii şi industriale, având un rol important
din punct de vedere al exploatării şi industrializării lemnului şi a prelucrări pieilor.
Urme ale locuirii s-au descoperit din perioada cnezatelor feudale, dar prima atestare
documentară este din 1574 când localitatea se afla în proprietatea Beiului din Ineu.
Reţeaua de localităţi rurale cuprinde 68 de UAT, respectiv comune şi un număr de
261 localităţi, respectiv sate ce intră în componenţa lor.
Analiza reţelei de localităţi rurale cu privire la împărţirea administrativă este realizată
la nivelul anului 2007, iar din lipsa de date statistice, populaţia satelor este analizată
prin datele de la Recensământul populaţiei din 2002 (PLANSA 3- Reţeaua de
localităţi ).
Distribuţia populaţiei în localităţile rurale indică o predominanţă a comunelor de talie
mică şi mijlocie:
- 1 comună cu populaţie peste 10000locuitori
- 6 comune au populaţia peste 5000 locuitori
- 22 comune au populaţia între 3000 şi 6000 locuitori
- 37 comune au populaţia între 1000 şi 3000 locuitori
- 3 comune sunt sub 1000 locuitori.
Din cele 68 de comune din prezent, 5 comune sunt rezultate în urma reorganizării
administrative din ultimii ani.

CATEGORII DE NUMĂR DE UNITĂTI ADMINISTRATIV-TERITORIALE

MĂRIME A UAT DE BAZĂ
(număr locuitori)
URBANE RURALE TOTAL
150001-200000 1 0 1
10001-15000 3 1 4
7001-10000 5 1 6
5001-7000 1 4 5
4001-5000 0 7 7

7
 3001-4000 0 15 15
2001-3000 0 18 18
1001-2000 0 19 19
Sub 1000 0 3 3
Total 10 68 78

Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Distribuţia teritorială a comunelor după numărul de locuitori relevă o concentrare a

comunelor cu populaţie relativ numeroasă în zona de câmpie şi respectiv jumătatea
vestică a judeţului. Excepţie sunt câteva comune care au o situare periferică în judeţ
(Peregu Mare, Seitin, Zerind, Pilu, Grăniceri) sau sunt rezultate din reorganizări
administrative recente (Felnac-Zădăreni, Fântânele-Frumuşeni, Dorobanţi).

CATEGORII DE MĂRIME A NUMAR DE LOCALITATI

LOCALITĂŢILOR TOTAL URBANE RURALE
(număr de locuitori an 2002)
100001 -200000 1 1 0
10001-15000 2 2 0
7001-10000 4 4 0
5001-7000 5 3 2
4001-5000 2 0 2
3001-4000 2 0 2
2001-3000 20 0 20
1001-2000 47 0 47
501-2000 58 0 58
101-500 120 0 120
6-100 22 0 22
TOTAL 283 10 273
Sursa: Recensământul populaţiei 2002

Structura reţelei de localităţi rurale prezintă unele particularităţi, cum ar fi :

- majoritatea comunelor au dimensiunea sub 3000 locuitori (dimensiunea medie
a comunei în ţară fiind de 3426 locuitori);
- există comune cu număr de locuitori comparabil cu al localităţilor
urbane(Vladimirescu, Şiria, Macea, Vinga);
- grupa comunelor cu populaţie numeroasă este foarte slab reprezentată în
teritoriul judeţului(doar 5 comune au populaţia peste 5000 locuitori);
- nu există comune cu populaţia între 5000 şi 6000 locuitori;
- o treime din numărul comunelor au populaţia sub 2000 locuitori;
- există trei comune cu populaţia sub 1000 locuitori: Şiştarovăţ, Igneşti,
Şilindia;
- mărimea medie a satelor este de 781,8 locuitori pe sat, dimensiune apropiată
de media pe ţară de de 782,4 locuitori/ sat;
- predomină comunele cu număr mediu şi mare de sate- 69,1% dintre comune
au un număr de peste 3 sate; 48,5% au între 4 şi 11 sate ;
- un procent relativ mare de comune sunt formate din peste 6 sate- 8,8% ;
- majoritatea satelor sunt de dimensiune mică şi foarte mică: peste 70% au
populaţia sub 1000 locuitori, jumătate din sate au sub 500 de locuitori, iar 22
sate au populaţia sub 100 de locuitori ;

8
 - sunt situate în UAT urbane 12 localităţi rurale, mărimea lor variind între 2287
locuitori (Radna) şi 13 (Bodrogu Vechi).
Gruparea comunelor dupa numarul satelor componente
NUMAR COMUNE %
TOTAL din care: 68 100,0
cu un sat 7 10,3
cu două sate 14 20,6
cu trei sate 14 20,6
cu patru sate 13 19,1
cu cinci sate 8 11,7
cu şase sate 5 7,4
cu şapte sate 1 1,5
cu opt sate şi peste 6 8,8

Distribuţia teritorială a comunelor cu localităţi componente numeroase indică o

concentare a acestora în jumătatea estică a judeţului şi îndeosebi în zona montană.
Comunele cu cel mai mare numar de sate sunt: Hălmagiu(11), Craiva(10),
Gurahonţ(10), Săvârşin(9) Bârzava(8) şi Vârfurile(8), Pleşcuţa(7).
În partea vestică a judeţului, predomină comunele cu 2-3 sate, cu unele excepţii:
comunele Vladimirescu, Secuşigiu, Şagu, Mişca cu patru sate. Comune cu un singur
sat sunt: Dorobanţi, Semlac, Seitin, Şimand, Socodor, Sepreuş, Covăsint.
Comparând analizele de distribuţie teritorială a populaţiei şi tendinţele în evoluţia
populaţiei rezultă următoarele:
- concentrările cele mai mari de populaţie sunt în zona de câmpie, în mod deosebit în
apropierea municipiului Arad şi de-a lungul principalelor artere de circulaţie;
distribuţia populaţiei în localităţi este relativ grupată într-un număr mic de localităţi;
- tendinţele de creştere a populaţiei se înregistrează pe zone care se suprapun peste
cele de relativă concentrare a populaţiei, constituind o axă de dinamism demografic pe
direcţia nord-sud, pe un patrulater format de DN79-DN79A-DJ709-DN7; în
ansamblul teritoriului regional axa de dinamism demografic este relaţionată cu
direcţia Timişoara-Arad-Oradea şi frontiera de vest;
- jumătatea de est a judeţului se caracterizează prin prezenţa redusă a oraşelor, a
comunelor cu populaţie medie şi mică, dispersie a populaţiei în numeroase localităţi,
specifică zonelor montane;
- zonele cu tendinţe de scădere a populaţiei şi predominanţă a fenomenelor
demografice negative( îmbătrânire a populaţiei, mortalitate ridicată, natalitate scăzută)
caracterizează partea de est a judeţului şi se suprapun peste zonele cu populaţie redusă
şi dispersată în teritoriu.
Astfel, se poate aprecia că distribuţia populaţiei în reţeaua de localităţi prezintă mari
dezechilibre teritoriale cu tendinţa de accentuare în viitor. Se conturează zone
distincte de dinamism demografic ce vor concentra şi pe viitor populaţia în
detrimentul unor zone care sunt afectate de depopulare.
2.2.INDICATORI DE DEFINIRE A LOCALITAŢILOR URBANE
Analiza reţelei de localităţi în conformitate cu prevederile Legii 351/2001 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional- Secţiunea a IV-a Reţeaua de
localităţi, referitoare la satisfacerea indicatorilor minimali de definire a localităţilor
urbane a fost realizată pe baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică prin
baza de date TEMPO-Online – serii de timp, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor
2002 şi Fişa Localităţii 2005.

9
Lista indicatorilor ce au fost analizaţi pe baza datelor disponibile până în prezent este
prezentată în tabelul de mai jos.
MUNICIPII ORAŞE
i1. Număr de locuitori 25 000 5000
i2. Populaţie ocupată neagricolă % 85 75
i3. Locuinţe cu apă în interior 80 70
i4. Paturi în spitale la 1000 locuitori 10 7
i5. Număr medici la 1000 locuitori 2,3 1,8
i6. Unităţi de învăţământ Postliceal liceal
i7. Dotări culturale Teatre, biblioteci Săli, biblioteci
i8. Locuri în hotel 100 50
i9. Străzi modernizate % 60 50
i10. Staţii de epurare Treapta mecanică şi biologică Treapta mecanică
i11. Spaţii verzi % din intravilan 15 10
i12. Depozit controlat deşeuri
Datele utilizate sunt în general la nivelul anului 2006, cu unele excepţii-datele
referitoare la populaţia ocuptă şi dotarea locuinţelor cu instalaţii de apă în interior care
sunt disponibile doar la recensământul populaţiei 2002.
În tabelul următor este prezentată situaţia satisfacerii indicatorilor analizaţi.
i1 i2 i3 i4 i5 i6 i7 i8 i9 i10 i11 i12 Total
total 10 10 4 5 5 10 8 3 1 1 7 1
Municipiu ARAD DA DA - DA DA DA DA DA - DA - DA 9
Oraş CHIŞINEU-CRIS DA DA DA DA DA DA DA - - - DA - 8
Oraş CURTICI DA DA - - - DA DA - - - DA - 5
Oraş INEU DA DA DA DA DA DA DA - - - DA - 8
Oraş LIPOVA DA DA DA DA DA DA DA DA - - - - 8
Oraş NĂDLAC DA DA - - - DA - DA DA - DA - 6
Oraş PÂNCOTA DA DA - - - DA DA - - - DA - 5
Oraş PECICA DA DA - - - DA - - - - DA - 4
Oraş SÂNTANA DA DA - - - DA DA - - - - - 4
Oraş SEBIŞ DA DA DA DA DA DA DA - - - DA - 8

Din totalul de 12 indicatori analizaţi pentru cele 9 oraşe şi un municipiu rezultă

următoarele:
- sunt satisfăcuţi în totalitate indicatorii referitori la populaţia totală, populaţia
ocupată neagricolă, dotarea cu unităţi de învăţământ de bază şi dotările
culturale minime;
- indicatorii cu privire la echiparea edilitară, posibilităţi de cazare, confortul şi
igiena locuinţelor şi asigurarea serviciilor medicale sunt insuficient
îndepliniţi;
- municipul Arad are cel mai mare grad ridicat de satisfacere a indicatorilor de
definire pentru rangul său teriorial;
- dintre oraşe, gradul cel mai ridicat de satisfacere a indicatorilor îl au :
Chişineu- Criş, Sebiş, Ineu şi Lipova;
- o situaţie nesatisfăcătoare prezintă oraşele: Pecica, Sântana, Pâncota, Curtici,
Nădlac.

10
La nivel de judeţ situaţia infrastructurii tehnice şi sociale (conform Anuarului statistic
al Judeţului Arad) este următoarea:

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Lungimea strazilor orasenesti total-km, 676 649 654 712 798 822

din care:modernizate 340 332 344 399 417 435

Gradul de modernizare a strazilor-% 50,3 51,2 52,6 56,8 52,3 52,9

Numarul localitatilor cu instalatii de 20 21 22 23 25 -

canalizare publica -total
din care:municipii si orase 8 8 8 9 10 10

Lungimea totala simpla a conductelor de 532 537 534 538 545 2365
canalizare-km
Numarul localitatilor alimentate cu apa 66 73 89 100 103 -
potabila
Lungimea simpla a retelei de distributie a apei 1356 1553 1528 1631 1654 1788
potabile(Km)
Numarul localitatilor în care se distribuie gaze 14 14 13 13 20 -
Lungimea simpla a conductelor de distributie 478 557 548 530 731 793
a gazelor (Km)
Biblioteci-total 217 269 276 260 245 232
-biblioteci publice 62 75 75 75 75 75

Teatre si institutii muzicale 4 4 4 4 4 4

Muzee 7 8 8 9 9 9

Suprafata spatiilor verzi-ha 407 407 441 458 304 305

2.3. LOCUIREA
Analiza situaţiei existente a locuinţelor a fost realizată pe baza datelor furnizate de
INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp, a datelor din Anuarul statistic al
judeţului Arad 2006 şi Fişa localităţii 2005.
Evoluţia indicatorilor relevanţi pentru locuire în perioada de după Recensământul din
1992 indică o creştere a confortului locuirii la nivel global pe judeţ, conform datelor
din Anuarul statistic al judeţului Arad, prezentate mai jos.
Numarul clădirilor, locuinţelor şi gospodăriilor la recensămintele din 7 ianuarie
1992 şi 18 martie 2002
1992 2002 Evoluţia (%)
1992=100
Numărul clădirilor 121171 129214 106,6
Numărul locuinţelor 177375 185728 104,7
Suprafaţa locuibilă-totală(mii mp) 6863,2 7710,1 112,3
Suprafaţa medie(mp) pe o:
locuinta 38,7 41,5 107,2
camera 15,5 16,2 104,5
persoana 14,3 16,9 118,2
Numarul gospodariilor 164890 160101 97,1
Nr.mediu de pers.pe o gospodarie 3,0 2,9 96,7

11
Numarul locuinţelor dupa forma de proprietate şi gradul de dotare cu
principalele instalaţii la recensămintele din 7 ianuarie 1992 şi 18 martie 2002
1992 2002 Evoluţia (%)
1992=100
Numărul locuinţelor 177375 185728 104,7
Locuinţe după forma de proprietate:
-particulară(privată) 145863 178507 122,4
% din total locuinţe 82,2 96,1 -
-de stat 30183 6191 20,5
% din total locuinţe 17,0 3,3 -
-alte forme de proprietate 1329 1030 77,5
% din total locuinţe 0,8 0,5 -
Locuinţe dispunând de:
-instalaţii de alimentare cu apă în interior 89203 107833 120,9
% din total locuinţe 50,3 58,0 -
-instalatie electrică 174356 182490 104,7
% din total locuinţe 98,3 98,2 -
-termoficare sau centrală termică 50771 5662 111,5
% din total locuinţe 28,6 30,5 -

Analiza situaţiei existente a locuirii în judeţ a fost întocmită printr-un set de indicatori
relevanţi, pe baza datelor statistice furnizate de INS: numărul de locuinţe, suprafaţa
locuibilă/locuinţă, suprafaţalocuibilă/persoană şi evoluţia lor în ultimii 6 ani.
Situaţia locuirii la nivelul anului 2006 este următoarea:
- Numărul total de locuinţe în judeţ este de 187085 locuinţe, din care : 184826
proprietate privată şi 2259 proprietate publică;
- 484956 camere, din care 479580 camere proprietate privată şi 5376 camere
proprietate publică; cu o medie de 2,59 camere/locuinţă, apropiată de media
pe ţară de 2,58 camere/locuinţă;
- Suprafaţa locuibilă totală este de 7909860mp, cu o medie pe locuinţă de
42,27mp/locuinţă, mult mai mare decât media pe ţară de 38,2mp/locuinţă, fapt
care indică un confort relativ ridicat cu privire la dimensiunea locuinţelor;
confortul relativ ridicat al locuirii este susţinut şi de indicatorul mediu de
17,1mp/locuitor, mai mare decât media pe ţară de 14,57mp/locuitor.
- Raportat la cele două medii rezidenţiale, ponderea locuinţelor din urban este
mai mare decât în rural, dar raportul este apropiat de ponderea populaţiilor
respective;
- Ponderea suprafeţei locuibile din mediul urban este mai mică decât ponderea
numărului de locuinţe, cauza fiind un tip de locuire cu suprafeţe locuibile mai
mici decât în rural, atât la suprafaţa locuibilă/ persoană cât şi cea pe locuinţă;
- Majoritatea locuinţelor din mediul urban sunt situate în municipiul reşedinţă
de judeţ, respectiv 69,57%, ponderea acestora raportată la numărul total de
locuinţe din judeţ fiind de asemenea foarte ridicată (38,67%);
- Raportul dintre ponderile populaţiei şi ponderile volumului de locuinţe relevă
faptul că în municipiul Arad concentrarea de locuinţe este mai mare decât
concentrarea de populaţie(66%, respectiv 36,6%).

INDICATORI TOTAL JUDEŢ URBAN RURAL

volum % volum % volum %
Numărul de locuinţe 187085 100 103988 55,58 83097 44,42
Suprafaţa locuibilă 7909860mp 100 4288052mp 54,21 3621808 45,79
Slocuibilă/ locuinţă 42,27 mp 41,23mp 43,58mp
Slocuibilă/ persoană 17,25mp 16,85mp 17,74mp
Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

12
Analiza indicatorilor specifici de locuire la nivel de UAT relevă o situaţie în general
favorabilă comparativ cu mediile corespunzătoare la nivel naţional, dar şi existenţa
unor caracteristici zonale.
In perioada 2000-2006 numărul locuinţelor judeţ înregistrează o creştere medie de
103,6%, inferioară mediei pe ţară. Acest dinamism ponderat se datorează prezenţei
unui număr mare de comune şi chiar oraşe unde numărul de locuinţe a scăzut.
Scăderea are probabil cauze în schimbarea utilizării spaţiului şi mai puţin în
demolarea acestora( cartograma 3).
Creşteri ale numărului de locuinţe se înregistrează în 57% dintre UAT-uri. Situarea
acestora este îndeosebi în zonele din nordul şi estul municipiului Arad, şi în unele
zone montane din sudul şi estul judeţului.
Suprafaţa locuibilă pe locuinţă este ridicată în zonele situate în apropierea
municipiului Arad, partea de est şi sud , zona montană din nordul judeţului şi pe axele
rutiere DN 79, DJ709( cartograma 4).
Suprafaţa locuibilă pe persoană este influenţată de repartiţia populaţiei în teritoriu.
Distribuţia teritorială a zonelor cu valori mari ale indicatorului este indeosebi în
zonele din jumătatea estică a judeţului acolo unde populaţia este mai scăzută
(cartograma 5).
Evoluţia numărului de locuinţe şi a suprafeţei locuibile în perioada 2000-2006
2000 2006
TOTAL URBAN RURAL TOTAL URBAN RURAL
Număr de locuinţe 180335 93538 86797 187085 103988 83097

2000-2006 (%) 100 100 103,7% 111,2% 95,7%

100
Suprafaţa 7543943 3925924 3618019 7909860 4288052 3621808
locuibilă(mp)
2000-2006 (%) 100 100 100 104,9% 109,2% 100,1%
Suprafaţa 41,83 41,97 41,68 42,27 41,23 43,58
locuibilă/locuinţă(mp)
2000-2006 (%) 100 100 100 101,05% 98,23% 104,55%
Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Analiza evoluţiei locuirii în perioada anilor 2000-2006, prin indicatorii consideranţi

cei mai relevanţi, relevă următoarele:
-o creştere mai mare a numărului de locuinţe în urban decât în rural;
- o creştere semnificativă a suprafeţei locuibile, avînd aceeaşi tendinţă de creştere în
urban;
- o creştere moderată a suprafeţei locuibile/locuinţă, respectiv a dimensiunii
locuinţelor, cu deosebire în localităţile rurale;
- distribuţia teritorială a valorilor indicatorilor analizaţi la nivelul oraşelor şi
comunelor indică o creşterea numărului de locuinţe cu deosebire în zonele din
apropierea Aradului, pe arterele de circulaţie majore şi în zonele montane.

13
3.1. REŢEAUA DE TRANSPORT
Reţeaua de transport a judeţului Arad a fost analizată în contextul legăturilor cu
judeţele învecinate şi a legăturilor de transport naţional şi internaţional (PLANŞA nr.
4 - INFRASTRUCTURI TEHNICE a).
În cadrul echipărilor de infrastructură, reţeaua de căi de comunicaţie şi transport
ocupă un loc important, fiind compusă din:
- reţeaua rutieră ;
- reţeaua feroviară;
- transportul aerian;
- transportul combinat
Judeţul Arad face parte din Regiunea Vest, regiune care faţă de celelalte regiuni ocupă
locul şase în ceea ce priveşte lungimea reţelei rutiere. Astfel drumurile publice au o
lungime totală de 10292 km, cu o densitate de 32,1 km/ 100 km2, fiind cu puţin sub
densitatea pe ţară (33,5 km/ 100 km2), deţinând locul şapte, în ceea ce priveşte
lungimea de drumuri naţionale – 1883 km şi locul şase în ceea ce priveşte lungimea
de drumuri locale – 8409 km.
Judeţul Arad este străbătut de următoarele trasee de drumuri europene:
- E 68 Sibiu – Deva – Arad – Frontieră Nadlac
- E 671 Oradea – Arad – Timişoara
- E 79 Oradea – Deva –Târgu Jiu – Craiova - Frontiera Calafat
De asemenea beneficiază de existenţa următorului coridor rutier de transport
european:
Coridorul IV Frontiera Nădlac – Arad – Timişoara – Lugoj – Deva – Sebeş – Sibiu –
Piteşti – Bucureşti – Lehliu – Feteşti – Cernavodă - Constanţa cu ramură de la Lugoj
spre Caransebeş - Drobeta Turnu Severin – Craiova - Frontiera Calafat.

a. REŢEAUA RUTIERĂ
In cadrul Regiunii Vest judeţul Arad ocupă locul trei în ceea ce priveşte total
lungime drumuri publice- 2240 km, total lungime drumuri naţionale- 405 km şi total
lungime drumuri locale, judeţene şi comunale - 1835 km.
Din Coridorul IV Pan-European de transport rutier face parte sectorul lim. jud.
Timişoara – Arad – Nădlac.
Din analiza echipării tehnice a judeţului Arad cu drumuri publice – Drumuri
naţionale, drumuri judeţene şi comunale - au rezultat următoarele:
Reţeaua de drumuri ∗ cuprinde:
• 6 trasee de drumuri naţionale, din care :
4 trasee de drum european, E 68(DN 7), E 671(DN 79), E 671(DN 69), E 79(DN 76)
2 trasee de drumuri naţionale DN 7B şi DN 79A;
• 39 trasee de drumuri judeţene ;
• 114 trasee de drumuri comunale .

∗
Sursa datelor HGR 540/2000 , HGR 43/1998, anuarul statistic 2006

14
Lungimea drumurilor publice din judeţul Arad este de 2240 km, reprezentând 2,8%
din totalul drumurilor publice din România care este de 799904 km. Densitatea
drumurilor publice în judeţul Arad este de 28,9 km/100 km2, situând judeţul pe
locurile secunde din ţară, fiind sub densitatea pe ţară care este de 33,5 km/100 km2 şi
sub densitatea Regiunii Vest (32,1km/ 100 km2).
Din total lungime drumuri publice, situaţia se prezintă astfel:
Ø 405 km – 18 % - drumuri naţionale;
Ø 1078 km – 48% - drumuri judeţene
Ø 757 km – 34% - drumuri comunale.
Drumurile naţionale sunt modernizate pe 392 km şi cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare
pe 13 km. Aceste drumuri situându-se în clasele tehnice III şi IV, având o stare
tehnică considerată ca fiind bună
Drumurile judeţene sunt modernizate pe 100 km (1%) cu îmbrăcăminţi asfaltice
uşoare pe 625 km (57%) şi nemodernizate pe 353 km (32%). Drumurile judeţene
sunt de clasă tehnică IV şi V, având o stare tehnică considerată în general
satisfăcătoare, iar cele comunale, sunt de clasă tehnică V, având o stare tehnică
considerată în general nesatisfăcătoare.
Drumurile comunale sunt modernizate pe 7 km (1%) cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare
pe 63 km (8%) şi nemodernizate pe 687 km (91%). Drumurile judeţene sunt de clasă
tehnică IV şi V, având o stare tehnică considerată în general satisfăcătoare, iar cele
comunale, sunt de clasă tehnică V, având o stare tehnică considerată în general
nesatisfăcătoare.
Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localităţi, viteza de circulaţie
fiind redusă pe aceste sectoare. De asemenea, lăţimea platformei drumului nu este
corespunzătoare, datorită frontului îngust al limitei de proprietate.
Drumurile judeţene şi comunale, în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare
corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători şi de marfă în condiţii de
Analiza situaţiei existente a scos în evidenţă următoarele:
- legătura directă cu judeţele învecinate trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia
drumurilor judeţene care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri
naţionale;
- legătură cât mai directă între drumurile judeţene existente, cu cele naţionale, între
centrele de comună, sau între satele aparţinând unor comune învecinate, trebuie
îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor comunale care îndeplinesc condiţii
pentru a fi clasate ca drumuri judeţene;
- accesul de la centrul comunei la satele componente, legătura între satele aparţinând
comunelor învecinate şi legătura directă a unor localităţi cu drumurile naţionale şi
judeţene, trebuie rezolvată, analizând situaţia drumurilor care pot fi clasate ca
drumuri comunale.
Pe reţeaua de drumuri naţionale şi locale există lucrări de artă (pasaje, poduri şi
podeţe). Lucrările de artă de pe traseul drumurilor naţionale au o stare tehnică bună,
dar nu toate sunt la clasa de încărcare E. De asemenea din analiza stării de viabilitate a
drumurilor locale, judeţene şi comunale, s-a observat că de regulă starea de viabilitate
a podurilor este similară cu cea a drumurilor, necorespunzând cerinţelor de capacitate
portantă (clasa E de încărcare), şi cerinţelor traficului actual.

15
Legătura, judeţului, cu capitala ţării şi cu municipiul Arad este asigurată , în prezent,
de drumul naţional DN 7( drumul european E 68).
Creşterea calităţii serviciilor de transport rutier şi îmbunătăţirea legăturilor între
localităţile va fi realizată prin finalizarea lucrărilor de consolidare pe DN 79A
Gurahonţ -PCTF Vărşand, DN 7 lim. Judeţ Hunedoara - PCTF Nădlac, DN 7B Cearda
-PCTF Turnu; Covor asfaltic pe DN 69 km 32 –km 47 şi modernizarea drumurilor
locale : DJ 708, DJ 709C, DJ 794C, DJ 708, DC 98, DC 69, DC 88B, DC 107, DC 46,
DC 122, DC 36, DC 38, DC 57, DC 30 şi DC65.

b. REŢEAUA FEROVIARĂ
Reţeaua de căi ferate din judeţul Arad reprezintă 3,1 % din total reţea de căi ferate pe
ţară care are lungimea de 20348 km.
De asemenea judeţul Arad beneficiază de existenţa următorului coridor feroviar Pan-
European :
Coridorul IV Frontiera Curtici – Arad – Simeria – Vinţu de Jos – Alba Iulia – Coşaliu
- Copşa Mică – Braşov – Bucureşti – Feteşti – Medgidia - Constanţa cu ramură de la
Arad spre Timişoara – Caransebeş - Drobeta Turnu Severin – Strehaia – Craiova -
Frontiera Calafat.
Situaţia Liniilor de cale ferată în exploatare, în judeţ, se prezintă astfel:
LINIILE DE CALE FERATĂ ÎN EXPLOATARE
Din total: Densitatea
Regiune Total Din care: Linii cu ecartament normal Linii cu liniilor pe
/ judeţ electrificate Total Cu o Cu ecartament 1000 km2
cale două larg teritoriu
căi
Arad 642 291 632 364 278 - 26,9
Sursa: Sucursala Regională Căi Ferate Timişoara
Judeţul dispune de o reţea feroviară în lungime de 642 km din care 364 km (57 %)
linie cu o cale şi 278 km ( 43 %) linie cu două căi.
Teritoriul judeţului este deservit, în prezent, de:
q Magistrala 200: Curtici – Arad – Deva – Sibiu – Braşov
Ø sectorul Frontieră -Curtici – Arad – Pod Mureş km 529.000-km 655.185 din
care :
10.437 km linie simplă electrificată
231.496 km linie dublă electrificată
q linia 217: Timişoara Est – Radna km 47.330- km 62.943 din care:
15,613 km linie simplă electrificată pe 0,393 km şi
neelectrificată pe 15,220 km
q linia 218: Timişoara – Arad km 29.000-km 57.283 din care:
28,283 km linie simplă electrificată
q linia 219: Aradu Nou – Satu Nou km 0.531-km 43.000 din care:
33,469 km linie simplă neelectrificată
q linia 328: Arad - Oradea km 0.000-km 115.007 din care:
46,876 km linie dublă electrificată şi
68,131 km linie simplă neelectrificată

16
q linia 330: Sântana – Brad km 0.600-km 118.900 din care:
118,300 km simplă neelectrificată
q linia 331: Ineu – Cermei km 0.000-km 13.612 din care:
13,612 km simplă neelectrificată
q linia 332: Nădab – Grăniceri km 0.705-km 20.029 din care:
19,324 km simplă neelectrificată
q linia 220: Aradu Nou – Golovăţ km 1.440-km 6.445 din care:
5,005 km simplă electrificată
q linia 223: Arad –Pecica – Nădlac km 1.181-km 52.758 din care:
51,577 km simplă neelectrificată
Conform datelor furnizate de Sucursala Regională Căi Ferate Timişoara suprafaţa de
teren ocupată de reţeaua feroviară pe teritoriului judeţului Arad este de aproximativ
1421 ha din care:
-domeniul public 1088 ha
-domeniul privat 333 ha
De asemenea în Anexa nr. 3 sunt: poziţiile kilometrice ale intersecţiilor căii ferate cu
limita administrativă a teritoriului judeţului Arad, staţiile de cale ferată existente pe
teritoriul judeţului Arad, intersecţiile dintre drumuri şi liniile de cale ferată.
Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Arad este în general bună. Nivelul
dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h.
Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate a judeţului, sunt: viaductele,
podurile cu deschideri mai mari de 10 m şi podeţe cu deschideri între 0,5 şi 10 m.
Există treceri la nivel cu calea ferată care nu dispun de instalaţii automate, de
semnalizare rutieră fără bariere şi nu sunt păzite. Trecerile la nivel cu dotări
necorespunzătoare sunt cele din municipiul Arad.
Pasajele denivelate, superioare sau inferioare de pe traseul căilor ferate sunt într-un
număr foarte mic.
c. TRANSPORTUL AERIAN
Pe teritoriul judeţului funcţionează Aeroportul Internaţional Arad, deschis traficului
internaţional de pasageri şi marfă, în suprafaţă totală de 157 ha, fiind situat la 4 km
vest faţă de centrul municipiului Arad. Aeroportul se bucura de o poziţie strategică
bună aflându-se la 250 km de Budapesta şi 300 km de Belgrad. Este situat în
apropierea frontierei cu Ungaria, la 30 km de cel mai apropiat punct rutier de trecere a
frontierei - Turnu şi 20 km de cel mai apropiat punct feroviar de trecere a frontierei -
Curtici. De asemenea este situat la o distanţă de doar 60 km de la Aeroportul
Internaţional Timişoara, al doilea mare aeroport din România.
Aeroportul Arad dispune de una dintre cele mai bune piste de aterizare - decolare din
beton cu dimensiunea 2000 X 45 m orientata pe direcţia est - vest, fiind dotata cu un
sistem modern de balizaj producţie IDMAN, compus din balizajul marginal si axial,
lumini de praguri si capăt de pista, lumini de apropiere pe ambele direcţii de operare.
Terminalul Cargo - Aeroport Arad, componenta de baza a Aeroportului Arad este
amplasat in imediata apropiere a Zonei Libere Arad, fiind în măsură să preia traficul
de marfă pe calea aeriana care leagă Europa de Vest de Orientul Mijlociu. Nu există
în Europa o regiune dezvoltată din punct de vedere economic care să nu fie deservită
de un aeroport internaţional, regiune care prezintă un pol de atracţie pentru investitori.
Existenţa Aeroportului Internaţional Arad a fost un factor determinant pentru
înfiinţarea Zonei Liberei şi a noilor zone industriale ale Aradului.

17
Aeroportul Arad este în prezent servit de o linie aeriană – Blue Air – care zboară pe
rutele Arad - Valencia, Arad - Verona si Arad - Stuttgart din 2007. Nu există zboruri
interne de la Arad spre alt aeroport din România, deşi în trecut TAROM şi Carpatair
zburau pe ruta Arad-Bucureşti. Aeroportului Internaţional Arad are curse de pasageri
externe şi interne, precum şi trafic de marfă. La nivelul anului 2008 traficul de
pasageri a crescut la 78047 de pasageri, iar traficul de marfă a crescut la 537 tone de
marfă.
d. TRANSPORTUL COMBINAT
România este parte semnatară a Acordului European privind marile linii de transport
combinat şi instalaţii conexe (AGTC). Pe teritoriul judeţului funcţionează terminalul
de transport combinat de la Arad - Glogovăţ. Acesta beneficiază de sistemul de
transport numit RO- LA, sistem care reduce costurile marilor transportatori pe reţeaua
rutieră , reduce cozile la ieşirile din tară, este ecologic şi rapid. Pe lângă toate acestea,
este şi o sursă de bani pentru bugetul CFR Marfa. Cei care doresc sa ajungă în Europa
Occidentală fără a mai trece prin punctele vămilor din vestul ţării au posibilitatea să
folosească sistemul de transport RO-LA. Destinat in exclusivitate transportatorilor de
mărfuri, sistemul reduce semnificativ costurile. Prin intermediul unui tren direct pe
relaţia Glogovăţ - Wels si retur, tirurile efectuează în siguranţă 732 de km in 20 de
ore, fără plata taxelor de drum şi fără a risca evenimente neplăcute. In sistemul de
transport combinat RO-LA, tirurile, cu toată încărcătura, sunt urcate pe o platformă
specială care funcţionează exact ca un tren. Capacitatea maximă a acesteia este de 22
de maşini. Unul dintre avantaje este şi faptul ca vămuirea se va face la Glogovăţ,
unde s-a înfiinţat un punct vamal distinct.
e. ZONA LIBERĂ
Prin Hotărârea Guvernului României nr. 449 din 08.06.1999 s-a înfiinţat Zona Libera
Curtici-Arad cu o suprafaţă de 90 de ha, compusa din doua platforme situate în oraşul
Curtici şi în municipiul Arad. Zona Libera Curtici Arad este amplasata în vecinătatea
oraşului Curtici, între linia de cale ferata care asigura ieşirea spre Ungaria si drumul
judeţean 792C Curtici – Dorobanţi si în partea de vest a municipiului Arad - adiacent
caii de rulare a Aeroportului Internaţional Arad.
În comparaţie cu alte zone libere din România, Zona Libera Curtici Arad este singura
zonă liberă amplasată în vestul României, pe un coridor european, lângă patru centre
vamale. Celelalte zone libere sunt amplasate în partea de est şi de sud a României.
În Zona Liberă Curtici Arad pot fi desfăşurate următoarele activităţi: manipularea,
depozitarea, sortarea, măsurarea, ambalarea, condiţionarea, prelucrarea, asamblarea,
fabricarea, marcarea, testarea, licitarea, vânzarea, cumpărarea, expertizarea, repararea,
dezmembrarea mărfurilor; organizarea de expoziţii; operaţiuni de bursă şi financiar -
bancare; transporturi şi expediţii interne şi internaţionale; închirierea sau
concesionarea clădirilor, spaţiilor de depozitare şi a spaţiilor neamenajate destinate
construirii de obiective economice; controlul cantitativ şi calitativ al mărfurilor; alte
activităţi specifice zonelor libere.
f. PUNCTE DE CONTROL ŞI TRECERE A FRONTIEREI
Pe raza judeţului sunt următoarele puncte de control şi trecere a frontierei, deschise
traficului internaţional conform OG nr.105/2001

1. Puncte de trecere deschise traficului internaţional:

Rutier

18
 Nadlac - Nagylak
Varsand - Gyula
Turnu – Battonya
Feroviar
Curtici - Lokoshaza
2. Punct de trecere deschis traficului internaţional, situat in interiorul ţării:
Arad - aeroportuar
Vama din majoritatea punctelor de trecere şi control a frontierei necesită lucrări de
amenajări şi dotări edilitar – gospodăreşti, pentru a se ridica la standardele
internaţionale de desfăşurare a activităţii vamale în condiţii de siguranţă şi control.

g. DISFUNCŢII
- Densitatea reţelei rutiere este sub densitatea pe ţară
- Pondere mică a drumurilor naţionale europene
- Lipsa accesul la autostrăzi a regiunilor de dezvoltare
- Trasee de drumuri naţionale cu parte carosabilă mai îngustă de 7 m, curbe
periculoase, acostamente mai mici de 1,5m, poduri care nu au clasa E de încărcare,
lipsa benzii pentru vehicule lente pe porţiunile cu declivităţi mai mari de 4%
- Reţeaua de drumuri modernizate nu asigură în întregime fluenţa traficului
rutier,deoarece îmbrăcăminţile au durata de exploatare depăşită
- Drumurile publice traversează majoritatea localităţilor generând viteze de rulare
mici
- Treceri la nivel ale reţelei rutiere cu calea ferată neamenajate
- Numărul scăzut al variantelor ocolitoare ale localităţilor , factor de poluare fonică şi
cu noxe a acestora
- O mare parte a reţelei feroviare necesită reparaţii
- Datorită traficului feroviar intens sectorul de cale ferată Arad-Timişoara este
sprasolicitat, iar nodul de cale ferată Arad este supraîncărcat
- Echiparea tehnică a traficului feroviar este necorespunzătoare exigenţelor traficului
european
- Viteza de circulaţie pe calea ferată este mult mai scăzută decât standardele europene,
datorită stării avansate de uzură a reţelei feroviare
- Transportul feroviar înregistrează un declin, în favoarea transportului rutier
- Lipsa resurselor financiare pentru investiţii majore în infrastructura aeroportuară
- Necesitatea prelungiri pistei de aterizare/decolare
h. PRIORITĂŢI CE REZULTĂ DIN PROGRAMELE DE DEZVOLTARE
NAŢIONALE ŞI EUROPENE
Reţeaua rutieră
• Politica de liberalizare a transportului în Europa va atrage creşteri din ce în
ce mai însemnate ale traficului rutier, rezultând o extindere a programului de
reabilitate de perspectivă până în anul 2015 şi după.
Pentru judeţul Arad, programul prevede :

19
 - eşalonat pe etape, lucrări de modernizare pentru următoarele drumuri
naţionale :
etapa V DN 76 Deva – Oradea
etapa VIII DN 79 Arad – Oradea
etapa XII DN 79A Vârfuri – Chişineu-Criş
-programul naţional de autostrăzi:
autostrăzi în pregătire : Arad-Timişoara şi Nadlac-Arad
• După cum rezultă din anexele la Legea nr.363/2006 privind aprobarea Planului de
Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport se prevăd
următoarele lucrări:
Autostrăzi
-Constanţa-Feteşti-Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Sebeş-Deva-Lugoj-Timişoara-
Arad-Nădlac
-Arad-Timişoara
-Arad-Nădlac
-Oradea-Chişineu Criş- Arad
-Vărşad-Chişineu Criş
Drum expres sau cu 4 benzi
-Timişoara-Nadlac
-Chişineu Criş-Beiuş-Cluj Napoca
-Oradea-Beiuş-Brad

• Realizarea variantelor ocolitoare – Arad, Pecica, Săvârşin, Lipova, Nădlac,

Chişineu-Criş, Şimand, Zimandu Nou, Ineu şi Vărşand, având ca scop
îmbunătăţirea condiţiilor de tranzit şi preluarea traficului de tranzit şi realizarea
transportului la diferite destinaţii , pe distanţe minime parcurse pe străzi.
• Refacerea infrastructuri rutiere spre zonele turistice de interes DJ 792B, DJ
709, DJ 707,
DJ 572 şi DJ 682E
• Îmbunătăţirea reţelei de transport rutier prin:
- consolidare drumuri naţionale: DN 7A, DN 79 Arad -Zerind
- reabilitare drumuri transfrontaliere: Grăniceri-frontieră, Variaşu Mic-
frontieră, Zona liberă Curtici-frontieră , Sânmartin-Socodor
- reabilitare drumuri judeţene: DJ 792C, DJ 572, DJ 682, DJ 691, DJ 707, DJ
791, DJ 709,
DJ 792D, DJ 792B, DJ 792A
- lucrări de artă: consolidare pod la Zerind, Păuliş, Hălăliş şi Aciuţa,
reabilitare pod la Bocsig, Săvârşin, pasaj denivelat la Pecica şi pasaj denivelat
pe DN 7 peste cf Arad-Bucureşti, pe varianta de ocolire Arad peste cf Arad-
Brad, Arad-Curtici şi Dj 709B , pod nou peste Râul Mureş în municipiul Arad
- modernizare drumuri comunale: DC 69, DC 133, DC 9
• Creşterea calităţii servicilor de transport rutier şi îmbunătăţirea legăturilor
între localităţile prin:
- modernizarea drumurilor judeţene şi comunale pe care se desfăşoară
transportul în comun
- realizarea de studii de circulaţie pentru transportul în comun
- modernizarea parcului auto
- realizarea de lucrări de modernizare a transportului în comun în municipiul
Arad.

20
 Reţeaua feroviară
Principalele obiective şi propuneri prezentate în Strategia de dezvoltare elaborată de
Compania Naţională de Căi Ferate şi în PATN- Secţiunea I Reţele de transport pentru
modernizarea infrastructurii feroviare sunt:
• Linii de cale ferată convenţionale, cu viteză până la 160km/h pe trasee existente
reabilitate:
-Curtici-Arad- Simeria-Alba Iulia- Braşov-Bucureşti-Feteşti-Constanţa
-Arad- Timişoara-Caransebeş- Strehaia-Craova-Calafat
-Oradea-Arad
• Centralizarea electronică a următoarelor staţii: Arad şi Curtici
• Electromecanisme de macaz performante pe tronsoanele: frontieră Curtici-Arad-
Simeria
• Modernizări staţii de cale ferată la : Arad şi Curtici
• Modernizarea reţelei de telecomunicaţii prin introducerea cablelor cu fibră optică
şi a echipamentelor digitale pe tronsoanele: Satu Mare-Oradea-Arad cablu cu
fibre optice şi echipamente digitale
De asemenea se recomnadă:
-scoaterea triajului în extravilanul municipiului Arad pentru descongestionarea
traficului,
-realizarea unui centuri feroviare pentru devierea înafara municipiului Arad a
traficului de tranzit, --construirea unui pod Cf peste râul Mureş în amonte de podul
existent la 2 km şi devierea traseului liniei Cf.
-reabilitarea reţelei de cale ferată transfrontaliere Arad-Szeged
Reţeaua aeriană
Crearea şi întreţinerea unui mediu competitiv al aviaţiei civile naţionale , orientat către
servicii sigure şi de calitate are în vedere următoarele:
-politici obligatorii în domeniu elaborate cu consultarea tuturor categoriilor de
utilizatori
-modernizarea infrastructurii aeriene: sistemelor de balzaj, pista de
aterizare,platforme de îmbarcare
-măsuri pentru dezvoltarea traficului de persoane şi marfă
Pentru dezvoltarea traficului aerian de călători şi marfă pe aeroportul Internaţional
Arad sunt necesare:
-lucrări de moderniuare a infrastructurii, a mijloacelor de protecţie a navigaţiei
aeriene şi de deservire
-extindere aerogară
-consolidarea şi prelungirea pistei de rulare cu 500 m
-amenajarea platformeni de îmbarcare-debarcare şi a platformei aviaţiei utilitare
-terminal cargo.
De asemenea se propune realizarea unui nou aeroport înafara municipiului Arad pe un
amplasament care va fi stabilit conform studiilor de specialitate şi PUG Arad.
Reţeaua navigabilă
Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional prevede următoarele :
-Lucrări de amenajare a căilor navigabile: pe râul Mureş de la frontieră până la
Alba Iulia
-Porturi noi: pe râul Mureş la Arad

21
 In cadrul Euroregiunii DKMT s-a propus realizarea unui Studiu de navigabilitate a
râului Mureş pentru realizarea unui transport intermodal- reţea rutieră, cale ferată şi
transport pe apă.
Reţeaua de transport combinat
Terminalul de transport combinat de mărfuri Glogovăţ-Arad, pentru o cât mai eficientă
funcţionare va trebui să beneficieze de aplicarea obiectivelor pentru dezvoltarea
transportului combinat, din care amintim câteva:
-acordarea de reduceri sau scutiri de taxe şi impozite pentru societăţile care îşi
desfăşoară activitatea în domeniul transportului combinat şi acordarea de subvenţii
căilor ferate în domeniul transportului combinat din surse externe, naţionale şi locale.
-obţinerea de aprobări pentru depăşirea tonajului pe axă în cazul utilizării
transportului combinat.
-acordarea de către Ministerul Transporturilor a exceptării de la restricţiile de
circulaţie pentru autovehiculele care realizează transporturi combinate, atât în localităţi
cât şi în afara acestora.
Prin măsurile prezentate în strategie se urmăreşte : adaptarea transportului combinat la
cerinţele UE, menţinerea actualei cote de piaţă, câştigarea de noi clienţi, sporirea
veniturilor şi profitului
Dezvoltarea transportului combinat constituie o prioritate, propunerile fiind pentru
modernizarea terminalului Glogovăţ-Arad.
Puncte de control şi trecere a frontierei
Pe raza judeţului sunt următoarele puncte de control şi trecere a frontierei, deschise
traficului internaţional conform OG nr.105/2001:
PCTF Rutiere
Vărşand (Ro) / Gyula-Ungaria
Nădlac (Ro) / Nagylak-Ungaria
Turnu (Ro) / Battonya-Ungaria
PCTF Feroviare
Curtici (Ro) / Lokoshaza – Ungaria
Vama din majoritatea punctelor de trecere şi control a frontierei necesită lucrări de
amenajări şi dotări edilitar – gospodăreşti, pentru a se ridica la standardele internaţionale
de desfăşurare a activităţii vamale în condiţii de siguranţă şi control. Astfel traficul de
călători şi marfă se va desfăşura în condiţii optime de siguranţă şi control. Se propune
modernizarea următoarelor PCTF :Vărşand (Ro) / Gyula-Ungaria şi Turnu
(Ro)/Battonya-Ungaria.

Zona liberă
Zona liberă Cutici –Arad ocupă o suprafaţă de 90 ha. Aceasta a fost înfinţată prin HG
449 la 8 mai 1999. Zona constă din 2 amplasamente: unul de 75 ha lângă oraşul Curtici,
între calea ferată spre Ungaria şi drumul judeţean 792C, iar celălalt amplasament pe 15
ha, în zona de vest a municipiului Arad, lângă pista aeroportului.
Zona dispune de toate dotările necesare desfăşurării unei bune funcţionări. Societăţile
care îşi desfăşoară activitaea în zonă, sunt scutite de taxe asupra profitului,de alte
impozite şi taxe –inclusiv accize- pe toată durata activităţii lor.
Această zonă liberă este singura din partea de vest a tării, fapt care duce la îngreunarea
desfăşurării, în bune condiţii, a activităţilor economice, fiind necesară o extindere a
acesteia.

22
3.2.GOSPODĂRIREA APELOR
a. RESURSE DE APĂ DE SUPRAFAŢĂ
Judeţul Arad se află situat în bazinele hidrografice ale râurilor Mureş şi Crişul Alb.
Cele două râuri traversează judeţul de la est la vest şi aduc un important aport de
debite, în acelaşi timp constituind acviferele cu cele mai mari rezerve de apă
subterană, lucru care a permis dezvoltarea fără restricţii a alimentării cu apă pentru
populaţie şi ramurii economice(PLANŞA 6).
Râul Mureş este cel mai important curs de apă, intrând în judeţ cu un debit mediu
multianual de 187m3/s, ceea ce nu pune probleme cantitative. Utilizarea lui este însă
restricţionată de calitatea apelor, având în vedere că pe teritoriul judeţului el este capăt
de bazin hidrografic, conţinând poluanţi care-l fac utilizabil numai pentru industrie şi
agricultură.
Râul Crişul Alb este al doilea ca mărime, intrând în judeţ cu un debit de 14,2m3/s, este
folosit cu precădere pentru agricultură, în special în unităţile piscicole.
Râul Crişul negru traversează teritoriul judeţului la limita nordică, este slab utilizat, la
fel şi afluentul său, râul Teuz.

Resursa de apă Q mediu multianual (m3/s) Rezerva de apă(miim3/an)

r. Mureş 187 5.897.232
r. Crişul Alb 14,2 447.811

b. RESURSELE DE APĂ SUBTERANĂ

Aceste resurse sunt valoroase atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ, contribuind
decisiv la satisfacerea nevoilor de apă ale populaţiei şi ramurilor economice, în special
industriale.
Conul aluvionar al Mureşului este cunoscut ca fiind cea mai mare hidrostructură la
nivel naţional, care a permis construirea uneia dintre cele mai mari captări de ape
subterane din ţară, cea a municipiului Arad care acoperă cca. 25% din totalul
rezervelor de apă.
Conul aluvionar al râului Crişul Alb are un bun potenţial şi rezolvă problemele apei
pentru localităţi
Pentru satisfacerea necesarului de apă al populaţiei şi al diverselor sectoare
economice, prelevările de apă din resurse de suprafaţă şi subterane, la nivelul anului
2005, sunt:

CATEGORII b.h. Crişuri b.h. Mureş Total

Ali Alimentări cu apă

râuri interioare 475 0 475

Vol Volume anuale
men în scop potabil

Captate

subteran 2.033 17.828 19.861

ume (miim3)

TOTAL 2.508 17.828 20.336

Restituite 819 10.893 11.712
Cap
anu
tări
cu

râuri interioare 4 882 886

23
 subteran 157 2.852 3.009
TOTAL 161 3.734 3.895
Restituite 82 487 569
Agricultură

râuri interioare 0 0 0

anuale(miim3)

Captate
Volume subteran 0 370 370
TOTAL 0 370 370
Restituite 0 276 276
râuri interioare 0 0 0
Volume

Captate

subteran 9 621 630

Irigaţii

anuale

TOTAL 9 621 630

râuri interioare 2.447 750 3.197
anuale(miim3)

Captate
Piscicultură

subteran 62 0 62
Volume

TOTAL 2.509 750 3.259

Restituite 614 0 614

Alimentarea cu apă a populaţiei judeţului este asigurată în majoritate din subteran.

Apele de medie adâncime cantonate în conul aluvionar al Crişului şi al Mureşului
constituie principala resursă de apă a populaţiei, aceasta satisfăcând cerinţele şi din
punct de vedere calitativ. La nivel judeţean există patru captări din apele de suprafaţă
pentru nevoile populaţiei, şi anume la Şebiş, Hălmagiu, Căsoaia, Moneasa care
asigură un volum total de apă de 564mii m3/an.
Prelevările de apă industrială din subteran au crescut în ultimii ani. Acestea se
realizează prin foraje proprii de către agenţii economici, principala cauză fiind preţul
ridicat al apei distribuită prin sisteme de alimentare.
c. AMENAJAREA BAZINELOR HIDROGRAFICE
Activitatea de amenajare a bazinului hidrografic, în general, evidenţiază potenţialul
resurselor de apă în regim natural şi amenajat prin lucrări de gospodărire a apelor, în
raport cu principalele folosinţe solicitante (alimentări cu apă, irigaţii, producere de
energie electrică, ş.a.). Aceste lucrări au ca scop:
• realizarea şi menţinerea echilibrului dintre cerinţele de apă ale folosinţelor
şi disponibilul de apă al surselor;
• utilizarea potenţialului apelor;
• diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale extreme
(inundaţii, secete, exces de umiditate etc.).
Principalele lucrări de gospodărire a apelor existente în teritoriul judeţului sunt:
c1. Acumulări şi amenajări cu diverse folosinţe:
Denumire Bazin hidrografic Curs de apă Volum total Destinaţie
amenajare (mil. m3)
Ghioroc Crişuri Matca 1,92 de excavaţie
Cladova Mureş Cladova 0,8 ac nepermanentă
Şiştarovăţ Mureş Şiştarovăţ 2,25 ac nepermanentă
Tăuţ Crişuri Cigher 33,7 complexă

24
Ineu I (Rovina) Crişuri Canalul Morilor 1,08 piscicultură
Ineu II Crişuri Canalul Morilor 1,47 piscicultură
Pilu Crişuri Canalul Morilor 3,9 piscicultură
Socodor Crişuri Canalul Morilor 2,32 piscicultură
Chişineu- Criş Crişuri Canalul Morilor 2,62 piscicultură
Cermei Crişuri Teuz 0,97 piscicultură
Cărand-Răpsig Crişuri Teuz 20,2 ac nepermanentă
Chier Crişuri Dudiţa v. Mare 9,95 incintă inundabilă
Drăuţ Mureş Drăuţ 1,3 ac nepermanentă
Mănăştur Bega Apa Mare 10,15 ac nepermanentă
Izvorin Bega Slatina 6,64 ac nepermanentă
Mailat Bega 0,4 ac nepermanentă
Firiteaz Bega 0,1 ac nepermanentă
Zerindu Mic Crişuri Crişul Negru 23,5 incintă inundabilă
Beliu Crişuri canal Beliu 2,7 incintă inundabilă
Cermei Tăuţ
Sartiş Crişuri canal Beliu 3,6 incintă inundabilă
Cermei Tăuţ
Leveleş I, II Crişuri canal Beliu 4,2 şi 2,0 incintă inundabilă
Cermei Tăuţ
TOTAL 135,77
La nivelul judeţului volumul total de apă stocat în principalele lacuri de acumulare
este de cca. 136mil. m3.
C2. Derivaţii
Denumire Amplasament Loc debuşare Lungime Destinaţie
lucrare priză (km)
canalul Beliu- colector de ape
v. Beliu Crişul Negru 31,0
Cermei-Tăuţ mari, irigaţii
Canalul Morilor Crişul Alb (Buteni) Crişul Alb 93,0 piscicultură,
(am.frontieră) irigaţii
Canalul Matca r. Mureş r. Crişul Alb 41,2 irigaţii
Canalul Ier r.Mureş (Păuliş) r. Crişul Alb 15,0 irigaţii
TOTAL 180,2
c3.Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor
Lucrari specifice pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi caracteristice lor tehnice:
Îndiguiri pe râurile: Mureş, mal stâng Chelmac (perimetral), L = 3,0km, an PIF 1978;
Mureş, mal stâng Chelmac, L = 6,0km, an PIF 1976;
Mureş mal stâng Ususău, L = 2,9km, an PIF 1981;
dig deviere valea Drăuţ la Lipova, L = 2,43km, an PIF 1981;
Mureş mal stâng Lipova, L = 4,74km, an PIF 1981;
Mureş mal stâng (apărare IAS Baraţca, L = 0,85km. An PIF 1980);
Mureş mal stâng Păuliş – Sâmbăteni, L = 9,85km, an PIF1978;
dig compartimentare C.I.Ch Arad, L = 2,5km, an PIF1976;
Mureş mal drept Pecica-Sântoma–Vladimirescu, L = 37km an PIF 1975
Mureş mal stâng Arad – primetral, L = 9,93km,an PIF 1976;
Mureş mal stâng Arad – Aradul Nou, L = 2,1km, an PIF 1969;
dig canal Arad – Pecica, L = 2,7km, an PIF 1969;

25
Mureş mal drept Pecica – perimetral, L = 6,7km, an PIF 1975;
Mureş mal drept Semlac – perimetral, L = 1,35km, an PIF 1968;
Mureş mal drept Şeitin – perimetral, L = 2,15km, an PIF 1968;
Mureş mal drept Nădlac – Şeitin, L = 17,4km, an PIF 1989;
Mureş mal drept Nădlac – perimetral ; L = 5,0km, an PIF 1968;
Mureş mal stâng Felnac – Periam, L = 22,36km, an PIF 1875;
dig compartimentare Periam, L = 2,5km, an PIF 1932;
Mureş mal stâng Cenad – Periam, L = 43,37km, an PIF 1932.
(anul PIF este anul efectuării ultimilor lucrări, nu anul în care s-a realizat lucrarea) La
nivelul judeţului lungimea totală de diguri este de 184,82km.
Regularizări pe văile cadastrate:
Valea Petriş, L = 5,8km, an PIF 2002;
Valea Troaş, L = 7,3km, an PIF 1977;
Valea Vineşti, L = 4,2km, an PIF 1977;
Valea Stejar, la Vărădia, L = 3,2, an PIF 1973;
Valea Juliţa, L = 2,3km, an PIF 1973;
Valea Mare , Bălcescu, L = 3,78km, an PIF 1967;
Valea Milova; L = 4,7km, an PIF 2006;
Valea Lalasit, L = 2,4km, an PIF 1979;
Valea Bisericii, Chelmac, L = 3,9km, an PIF 1978;
Valea Mare, Ususău, L = 3,0km, an PIF 1981;
Valea Radna – Valea şoimoş, L = 2,52km, an PIF 1976;
Valea Radna, L = 3,78km, an 1982;
Valea Mică, L = 0,26km, an PIF 1979;
Valea Mărăşeşti L = 1,25km, an PIF 1980;
Valea Radna – Valea Ţiganga, L = 0,17km, an PIF 1982;
Mureş – reprofilări scurgeri, L = 0,85km, an PIF 1978;
Valea ŞIŞtarovăţ, L = 10,4km, an PIF 1981;
Valea Drăuţ, L = 4,0km, an PIF 1978;
Valea Cladova, L = 6,74km, an PIF 1983;
Valea Cladoviţa, L = 6,78km, an PIF 1983;
Valea Viilor, L = 0,4km.
Lungimea totală a lucrărilor de regularizări este de 74,25km.
Consolidări de maluri pe râul Mureş la:
Igriş, L = 0,55km, an PIF 1932;

26
Periam, L = 0,7km, an PIF 1932;
Lipova, L = 1,38km, an PIF 1934;
Pecica, L = 0,86km, an PIF 1966;
Secusigiu, L = 0,73km, an PIF 1966;
Semlac, L = 0,56km, an PIF 1967;
Fântânele, L = 0,3km , an PIF 1976;
mal stâng la Insula 3 Mureş, L = 0,215km, an PIF 1976;
Arad, L = 4,24km, an PIF 1978;
mal stâng Lipova, L = 2,43km, an PIF 1980;
mal drept Sâmbăteni, L = 0,75km, an PIF 1981;
Nădlac, L = 2,1km, an PIF 1989;
Mândruloc, L = 0,25km, an PIF 2000.
Zădăreni şi Bodrogu Vechi- executate în 2006 şi respectiv 2008
Lungimea totală a acestor lucrări este de 15,06km.
Lucrările de apărare împotriva inundaţiilor aflate în curs de execuţie, în 2007 sunt:
• amenajare valea Sighişoara, L = 16,78km;
• amenajare valea Hălmăgel, L = 4,0km regularizări, 0,4mil.m3 acumulări
nepermanente;
• amenajare valea Luncşoara, L = 5km regularizări, 0,4mil.m3 acumulări
nepermanente;
• amenajare valea Mideş, 0,3mil.m3 acumulare nepermanentă;
• amenajare valea Moneasa, 1,0mil.m3 acumulare nepermanentă.

3.3. ECHIPAREA HIDROEDILITARĂ A LOCALITĂŢILOR

a. ALIMENTĂRI CU APĂ
Din totalul de 78 unităţi administrativ teritoriale, din care 10 unităţi sunt în mediul
urban, beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat 68 de unităţi; 10 unităţi
urbane şi 58 situate în mediul rural. Situaţia existentă la nivelul judeţului este
următoarea:
Denumire Total Locuitori Sursa de apă Lungime Capacitatea
U.A.T. locuitori branşaţi la reţea apă instalată apă
reţea apă
(km) (m3/zi)
m. Arad 167.827 152.280 foraje 521,4 233.280
Chişineu- Criş 9.300 2.025 foraje 45 520
Curtici 8.040 4.817 foraje 53,5 365
Ineu 11.400 0 foraje 69 3.000
Lipova 11.254 0 foraje 41 2.400
Nădlac 8.142 4.500 puţuri forate 49 1.400

27
Pecica 13.911 3.125 puţuri forate 26 3.628
Pâncota 8.221 3.270 foraje 23,5 720
Sântana 13.100 8.500 foraj 68 2.400
Sebiş 6.327 5.357 suprafaţă 71,8 784
Almaş 3.018 1.200 foraj 25,7 420
Apateu 3.683 1.380 foraj 34 27
Archiş 1.675 1.365 foraj, suprafaţă 17,3 730
Bârsa 1.940 1.783 suprafaţă 33,1 140
Bârzava 3.022 755 foraj,captări, izvoare 3,8 0,003
Baţa 1.280 0 - 0 0
Beliu 3.217 1.410 foraj 8 1.625
Birchiş 2.100 0 nepotabilă 0 0
Bocsig 3.565 2.057 puţuri forate 31,4 1.728
Brazii 1.445 0 foraj 14,34 170
Buteni 3.428 1.650 suprafaţă 10,4 240
Cărand 1.355 1.128 Izvor forat 12,7 2.328
Cermei 2.900 1.800 foraj 26 300
Chişindia 800 732 suprafaţă 14 145
Conop 2.343 0 - 0 0
Covăsânţ 2.661 600 foraje 5 516,3
Craiva 3.116 160 foraj 15 1.728
Dezna 1.567 0 foraj, suprafaţă 9 730
Dieci 855 0 front captare 3,8 102
Gurahonţ
Dorobanţi 1.731 0 - 0 0
Fântânele 3.180 2.200 RAAC Arad 15,5 145
Felnac 2.741 0 foraj 17,2 1.800
Frumuşeni 2.650 1.200 foraj 10 860
Ghioroc 4.100 3.800 foraj 25 2.500
Grăniceri 2.580 91 foraj 3,7 120
Gurahonţ 4.506 3.804 foraj, puţuri 22,5 2.160
Hasmaş 1.309 0 - 0 0
Hălmagiu 1.210 1.060 Aducţ. apă Hălmăgel 3,07 1.200
Hălmăgel 1.653 75 suprafaţă 7,5 1.728
Igneşti 815 380 izvoare 3,1 365
Iratoşu 2.468 384 foraj 33 1.680
Livada 2.964 799 foraj 14 730
Macea 6.350 220 foraj 12,5 730
Mişca 3.400 3.200 foraj 2 200

28
Moneasa 350 0 foraj 14 360
Olari 1.991 1.200 sursă Sântana 10 365
Păuliş 4.000 0 sursă Ghiorc 11,2 1095
Peregu Mare 1.800 462 foraj 4,7 600
Petriş 771 0 0 - 0 0
Pilu 2.086 135 foraj 4,5 403
Pleşcuţa 1.506 0 - 0 0
Săvârşin 3.207 560 puţuri forate 6,8 328
Secusigiu 5.850 5.000 foraj 0,6 8
Seleuş 3.189 223 foraj 36 50
Semlac 3.916 2.500 foraj 34 60
Sintea Mare 3.701 1.180 sursa Ch. Criş 12,2 465
Socodor 2.215 465 sursa Ch. Criş 10,2 518
Şagu 3.858 2.226 foraj 15,44 1464
Şeitin 2.992 1.260 foraj 4 100
Şepreus 2.610 1.090 foraj 13,0 250
Şicula 4.700 1.530 puţuri forat 31,9 800
Şilindia 1.150 0 - 0 0
Şimand 4.221 398 sursă Arad 14,8 365
Şiria 8.491 8.460 Sursa Ghioroc 14 200
Şiştarovăţ 400 0 - 0 0
Şofronea 2.600 1.400 foraj 27 365
Târnova 6.800 345 foraj 6,7 1.365
Tăuţ 2.500 370 foraj 5 130
Ususău 1.388 0 - 0 0
Vârfurile 878 460 suprafaţă 9 70
Vărădia 2.194 100 foraj 1,8 31,5
Vinga 7.000 4.500 foraj 22 5.040
Vladimirescu 11.500 0 RAAC Arad 51,4 16.695
Zăbrani 4.461 1.800 foraj 8 350
Zădăreni 2.370 0 foraj 9,5 100
Zărand 1.520 0 - 0 0
Zerind 1.387 20 foraj 2,6 280
Zimandul Nou 4.890 0 RAAC Arad 46 1.095
TOTAL 454.870 252.791 1.827,15 306.596,8
Analiza datelor prezentate evidenţiază faptul că din totalul populaţiei de 454.870
locuitori sunt branşaţi la sistemele centralizate de alimentare cu apă cca. 252.791
locuitori, ceea ce procentual reprezintă 55,6%. Dintre aceştia cca. 195.683 sunt
locuitori din mediul urban, adică 77,4%.

29
Unităţile administrativ teritoriale care nu sunt alimentate prin sistem centralizat se află
în mediul rural şi sunt: Bata, Birchiş, Conop, Dorobanţi, Hăşmaş, Petriş, Pleşcuţa,
Şilindia, Ususău, Zărand (PLANŞA 6).
Sursa de apă este în general sursa subterană, prelevările realizându-se prin intermediul
forajelor de adâncime, de medie adâncime, a puţurilor săpate sau forate.
Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile este de cca. 1760km, în mediul urban
existând cca. 923,2km de reţea de apă. Capacitatea instalaţiilor de producere a apei
este de 306.596,8m3/zi, pentru mediul urban revenind 248.497m3/zi.
b. CANALIZAREA APELOR UZATE
Din totalul de 78 unităţi administrativ teritoriale, din care 10 unităţi sunt în mediul
urban, beneficiază de sistem centralizat de canalizare 68 de unităţi; 10 unităţi urbane
şi 16 situate în mediul rural. Situaţia existentă la nivelul judeţului este următoarea:
Denumire Nr. total de Nr. loc. Tip sistem Lungime Debit staţie
localitate locuitori racordaţi la canalizare reţea epurare
canalizare
(km) (m3/zi)
m. Arad 167.827 127.627 divizor 445 112.320
Chişineu Criş 9.300 690 divizor 13,5 1.700
Curtici 8.040 202 unitar 8 1.296
Ineu 11.400 4.000 divizor 9 2.150
Lipova 11.254 0 divizor 14,8 912
Nădlac 8.142 750 c. menajeră 3 605
(nefuncţ.)
Pâncota 8.221 925 unitar 7,8 4.800
Pecica 13.911 850 c. menajeră 5,3 185
(nefuncţ.)
Sântana 13.100 500 c. menajeră 6,2 300
Sebiş 6.327 1.131 unitar 5 455
c. Almaş 3.018 200 c. menajeră 0,5 0
Bocsig 3.565 164 c. menajeră 2,15 0
Cermei 2.900 30 c. menajeră 1,7 50
Felnac 2.741 37 c. menajeră 0,8 0
Ghioroc 4.100 220 c. menajeră 1,7 0
Gurahonţ 4.506 850 c. menajeră 3,4 432
Hălmagiu 1.210 550 c. menajeră 2 0
Moneasa 1.280 115 c. menajeră 4 864
Sintea Mare 3.701 0 c. menajeră 0,6 100
Vărădia 2.194 100 c. menajeră 1,5 39,4
TOTAL 286.737 138.941 535,95 2240,4
Analiza datelor prezentate evidenţiază o situaţie nesatisfăcătoare din punct de vedere
al canalizării şi epurării apelor uzate colectate de la populaţie, şi în special de la
locuitorii care beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat. Astfel, din cei

30
252.791 locuitori alimentaţi cu apă potabilă prin sistem centralizat, numai 138.941
locuitori sunt racordaţi la un sistem de canalizare, procentual înseamnă cca.55%.
Din cele 20 de unităţi administrativ teritoriale care au sistem de canalizare al apelor
uzate, 5 nu au staţii de epurare a apelor colectate. Oraşele Nădlac şi Pecica au staţii de
epurare, dar sunt nefuncţionale în prezent.
La nivel judeţean, principalele probleme din domeniul apei, care ies în evidenţă
după prezentarea situaţiei existente sunt:
- restricţionarea utilizării apelor râului Mureş, pentru consumul populaţiei
datorită calităţii necorespunzătoare;
- preţul ridicat al apei distribuită prin sistemele de alimentare existente,
impune prelevarea apei subterane de către agenţii economici din judeţ;
- epurarea apelor uzate din localităţile urbane nu se face la parametrii
prevăzuţi în norme. Există staţii nefuncţionale (or. Nădlac şi Pecica), cu
capacitatea de funcţionare depăşită (or. Ineu), cu procedee de epurare
insuficiente, numai treaptă mecanică (or. Sebiş şi Sâtana);
- pondere scăzută (cca. 30,5%) a populaţiei care beneficiază de sistem de
canalizare a apelor uzate;
- ponderea mică ( 55,6%) a populaţiei alimentată cu apă prin sisteme
centralizate, în raport cu potenţialul resurselor de apă ale judeţului.
Canalizarea şi epurarea apelor uzate în mediul rural. Din 58 de unităţi administrativ
teritoriale care au sisteme de alimentare cu apă, numai 16 au şi sisteme de canalizare.
Din cele 16 unităţi numai 5 au staţii de epurare a apelor uzate. Staţiile de epurare
existente sunt nefuncţionale, au numai treaptă de epurare mecanică sau sunt
neconforme cu normele în vigoare (fosele vidanjabile);
Gestionarea domeniului apei în condiţiile dezvoltării durabile ale judeţului, trebuie să
ţină seama de strategia gospodăririi apelor la nivel de bazin hidrografic, precum şi de
strategia regiunii de dezvoltare din care face parte judeţul (Regiunea de Vest). În acest
sens, implementarea unui management integrat al apei are ca obiective specifice:
• creşterea gradului de atractivitate al judeţului prin dezvoltarea infrastructurilor
la nivel urban şi rural;
• îmbunătăţirea şi conservarea calităţii factorilor de mediu în vederea asigurării
dezvoltării durabile a judeţului.
Atingerea acestor obiective necesită ca direcţii de intervenţie:
• elaborarea unui plan de acţiuni pentru îmbunătăţirea calităţii apelor;
• realizarea sistemelor de apă şi canalizare în localităţile rurale;
• reabilitarea sistemelor de apă şi canalizare;
• implementarea unor proiecte pentru sisteme alternative de epurare a apelor uzate
în localităţile rurale.

31
3.4. AMENAJĂRI PENTRU AGRICULTURĂ – LUCRĂRI DE
ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE
Suprafaţa agricolă a judeţului Arad este amenajată cu lucrări de îmbunătăţiri funciare
executate în majoritate înainte de 1990, fiind afectate în prezent de fenomene de
degradare, specifice şi generalizate la nivelul întregii tări.
Suprafeţele totale amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare sunt la sfîrşitul anului
2008 următoarele:
- lucrări de irigaţii: 25545 ha, din care 23740 ha suprafaţă agrícolă;
- lucrări de desecare şi drenaj 224214 ha, din care suprafaţă agrícolă
212125 ha;
- combaterea eroziunii solurilor: 10284 ha, toată fiind suprafaţă agrícolă.
Principalele probleme cu care se confruntă sistemul de îmbunătăţiri funciare:
­ Lucrările îmbunătăţiri funciare au o vechime mare fiind supuse
distrugerilor, degradărilor, sunt nefuncţionale din cauza lipsei
echipamentelor, a neasigurării fondurilor pentru realizarea lucrărilor de
întreţinere şi exploatare conform planurilor tehnice şi regulamentelor de
exploatare
­ Degradare şi distrugere lucrărilor au avut drept consecinţă imposibilitatea
de exploatare, în condiţii de eficienţă economică, a suprafeţelor
amenajate
­ Nu se este interes pentru întocmirea de proiecte de extindere a
suprafeţelor amenajate cu lucrări de IF din cauza: epuizării suprafeţelor
favorabile construirii acestor amenajări, costului ridicat al acestor
proiecte, opoziţiei cetăţenilor pentru astfel de lucrări, concurenţei
puternice a altor sectoare economice pentru resursele de apă, etc.
Suprafeţele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare la 31.12.2008, conform
datelor ANIF Sucursala Teritorială Timiş- Mureş Inferior- UNITATE DE
ADMINISTRARE ARAD sunt prezentate în Anexa nr. 4.

32
3.5. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ
a. SURSE DE PRODUCŢIE A ENERGIEI ELECTRICE
Judeţul Arad nu dispune de resurse energetice însemnate care să asigure întregul
necesar.
Potenţialul energetic este determinat de existenţa surselor de producţie a energiei şi de
existenţa sistemului de transport a energiei de la sursa de producere la consumator.
Ca resurse de energie primară pot fi enumerate hidrocarburile existente în zona
vestică a judeţului (Nădlac, Turnu, Pecica) şi lemnul, fondul forestier ocupând 26,3%
din suprafaţa judeţului.
Potenţialul hidroenergetic al apelor de suprafaţă nu este semnificativ, fiind puţin
utilizat.
Există studii preliminare pentru construirea de centrale hidroelectrice pe Râul Mureş
la Lipova, Sâmbeni, Fântânele, Pecica, Nădlac. Minihidrocentrale sunt la Dezna
(Sebiş), Mocrea (Morilor), Buteni (Crişul Alb) şi Iosăşel (Iosăşel).
Potenţialul energiei solare este mai semnificativ în zonele limitrofe Banatului de vest
şi potrivit unor studii efectuate în aceste zone radiaţia solară globală (suma mediilor
anuale) este de 125 – 127,5 Kcal/cm2, faţă de maximul de 135 kcal/cm2 în zona
litoralului Mării Negre.
Potenţialul energiei eoliene este mai important în zonele cu direcţia vântului
predominant E-V.
În judeţul Arad se produce energie electrică în Centrala Electrică de Termoficare
(CET) Arad care are în componenţă un agregat pe bază de cărbune cu o putere
instalată de 50 MW şi un alt agregat pe bază de hidrocarburi cu putere instalată de 12
MW (PLANŞA 6).
CET lignit este centrala de bază, are capacităţi de producţie relativ noi şi în stadiu
avansat de execuţie (grupul 2 de 50 MW).
CET hidrocarburi este o centrală de vârf de sarcină având majoritatea capacităţilor
energetice cu durata de serviciu normată depăşită cu până la 75%.

b. REŢELE DE TRANSPORT A ENERGIEI ELECTRICE

Teritoriul judeţului Arad este străbătut de următoarele magistrale de transport a
energiei electrice:
• LEA 400 KV
Mintia – Arad – Sandorfalva (Ungaria)
Arad – Nădab – Oradea
Nădab – Bekescsaba (Ungaria)
Linia Oradea – Nădab – Arad, va fi dată în funcţiune în februarie 2008 şi va trebui să
realizeze conexiunea liniilor de la Oradea, respectiv Arad cu cele de la Bekescsaba
(Ungaria) prin intermediul staţiei de interconexiune de la Nădab – Chişineu- Criş (jud.
Arad).

33
În acest fel se asigură o a doua conexiune importantă a reţelei de transport româneşti
cu reţeaua maghiară şi implicit dublarea legăturii existente cu UCTE. Staţia de
interconexiune Nădab este telecomandată şi permite exploatarea fără personal
permanent şi parametrizarea la dispecer a sistemelor de protecţie.
• LEA 220 KV
Timişoara – Arad (220 KV) (D.C.)
c. REŢELE DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE
Linii de distruţie de 110 KV sunt următoarele (PLANŞA 6):
• Arad – Semlac – Sânnicolau Mare
• Arad - Pecica
• Arad – Chişineu Criş – Salonta – Oradea
• Arad – Lipova – Mintia
• Arad – Orţişoara - Timişoara
• Arad – Pâncota

d. VOLUMUL REŢELELOR DE DISTRIBUŢIE DIN JUDEŢUL ARAD:

LEA 110 KV - 343 Km
LES 20 KV - 2551,3 Km
LES 20 KV - 182,5 Km
Staţii 110 KV - 19
PA + PT (buc./MVA)
20 KV - 1932/ 528,4
6 KV - 31/ 17,5
Staţii de transformare 110 KV/ 20 KV sunt amplasate în:
- Municipiul Arad: Poltura, Mureşel, Bujac, Gai, Teba, Pădurice, UVA.
- Judeţul Arad: Fântânele, Semlac, Pecica, Bujac, CFR Sofronea, Curtici, Chişineu-
Criş, Pâncota, Şebis, Vârfuri, CFR Vărădia, , Lipova.
Staţiile de transformare a energiei electrice de înaltă tensiune la nivelul judeţului au o
putere instalată de 1500 MVA, cu o încărcare de 50 – 70 %.

3.6. ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ ŞI GAZE NATURALE

a. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ

Resursele naturale utilizate ale teritoriului judeţului Arad sunt hidrocarburile şi
lemnul(PLANŞA 6).
Zăcăminte de ape geotermale sunt cantonate într-o zonă care bordează graniţa de
vest, între văile Crişului Negru şi Mureşului, dar ele sunt utilizate numai într-o mică
măsură, la Nădlac.
Caracteristicile principale ale acestor ape geotermale sunt următoarele:

34
 Sistemul Adâncimea medie Temperatura Debitul mediu Mineralizaţia
hidrogeotermal a sondelor [m] medie a apei [ºC] pe sondă totală a apei
[l/s] [mg/l]
Mureş – Crişul 1500 65 8 2…5
Negru
Energia solară este şi aceasta insuficient utilizată, deşi în zona de vest a ţării
potenţialul de utilizare a acesteia este mai mare decât în alte zone având în vedere
zonarea climatică, cea eoliană şi perioada de încălzire mai scurtă.
Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) au fost realizate în
Municipiul Arad şi în alte localităţi ale judeţului, ele fiind în prezent într-un proces de
restrângere ca urmare a extinderii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a
montării de surse de energie termică care folosesc acest combustibil, precum şi a
creşterii preţului energiei termice livrată centralizat.

Localitatea Energie termică distribuită (Gcal/an) Obs.

2001 2002 2003 2004 2005
Arad 527310 457675 458804 466431 394905 CET
Chişineu- Criş 6250 6250 3804 3500 3485 GN
Curtici 255 158 130 - - CLU
Ineu 3859 2396 2400 2082 2798 CLU
Nădlac 4183 4320 4580 4525 4213 AG,
CLU,GN
Sebiş 3152 1270 1061 736 592 CLU
Livada - - - - 680 GN
TOTAL 545009 472069 470779 477274 406673

Pentru comparaţie, cantitatea anuală de energie termică livrată populaţiei a fost în

1998 de 648680 Gcal/an, ea scăzând în fiecare an, în principal din cauza creşterii
costului energiei, dar şi a creşterii posibilităţilor de debranşare şi montare de surse
proprii de energie termică.
Pentru anul 2006, cantitatea de energie termică care s-a estimat a fi livrată centralizat
la Chişineu- Criş era de 1342 Gcal/an (39% din cantitatea livrată în anul anterior) la
un preţ local de referinţă de 125,19 lei/Gcal (inclusiv TVA), iar la Sebiş de numai 48
Gcal/an (circa 8% faţă de 2005) la un preţ de 258,64 lei/Gcal (cel mai mare din ţară).
Aceste valori reflectă scăderea dramatică a numărului de utilizatori ai sistemelor
centralizate de alimentare cu căldură.

In Municipiul Arad sursele centralizate de energie termică sunt constituite din 2 CET :
• CET I – hidrocarburi (gaze naturale şi / sau păcură) – având drept surse 2
cazane de abur industrial de 75, respectiv 90 t/h, precum şi 6 CAF de câte
100 Gcal/h fiecare
• CET II – lignit + gaze naturale – echipată cu 2 cazane de 420 t/h şi, respectiv,
100 t/h abur industrial.

35
Unele din aceste echipamente au durata normală de utilizare expirată, reparaţiile şi
înlocuirile conducând la creşterea preţului energiei termice livrate.
La Arad din 67.000 apartamente sunt debranşate 27.500 (circa 41%), aceşti
consumatori din locuinţele condominiale preferând avantajele momentane ale
încălzirii individuale de apartament: contorizarea energiei consumate (contorul de
gaze înregistrând şi consumul pentru prepararea hranei), economia realizată prin
utilizarea căldurii de la apartamentele vecine, posibilitatea controlului asupra
consumului de energie, deci şi asupra costurilor, prepararea apei calde menajare în
funcţie de necesar, eliminarea perioadelor de întrerupere a furnizării căldurii şi apei
calde menajere din cauza defecţiunilor sau reviziilor etc.
Cantitatea anuală de căldură livrată în Municipiul Arad a fost de circa 10
Gcal/an.apartament, situaţia fiind mult mai bună comparativ cu celelalte localităţi,
acolo unde produsă în principal de uzura fizică şi morală a echipamentelor de la sursă
la consumator.
In celelalte localităţi menţionate mai sus, locuinţele colective au fost prevăzute a fi
alimentate în sistem centralizat, combustibilul folosit iniţial fiind cel lichid şi/sau
solid, ulterior trecându-se, acolo unde a fost posibil, pe gaze naturale.
De asemenea, funcţionarea centralelor de zonă care aparţin industriilor este în mare
măsură dependentă de cererea de energie şi de funcţionarea unităţilor industriale
respective.
Alte cauze care au condus sau conduc la livrarea unor cantităţi insuficiente de energie
termică sunt:
• neechilibrarea corespunzătoare a consumatorilor de energie termică, în
special ca urmare a debranşărilor aleatorii,
• expirarea duratei normale de utilizare a echipamentelor (inclusiv la cele 2
CET din Arad)
• starea tehnică necorespunzătoare a echipamentelor de la sursă la consumator,
situaţie care se perpetuează din cauza lipsei resurselor financiare şi uneori a
interesului pentru revizii, reparaţii (curente sau capitale) sau investiţii,
• pierderile nejustificat de mari de energie termică şi agent termic
• lipsa contorizării energiei termice pe parcursul sursă – reţele termice primare
– puncte termice – reţele termice secundare – condominiu – consumator, fapt
care conduce la ocolirea responsabilităţii fiecăreia din părţi: producător,
intermediar, utilizator final,
• aceste probleme specifice producerii şi distribuţiei energiei termice apar
deseori cumulate cu probleme rezultate din activitatea necorespunzătoare din
domenii colaterale. Canale termice prost executate şi în special neîntreţinute,
inundate de ape meteorice sau din canalizare, deteriorate de rădăcinile
copacilor şi, de asemenea, punerea în posesie a proprietarilor pe terenuri pe
care se află şi astfel de canale termice şi la care cei responsabili cu
întreţinerea au acces cu mare greutate.
Lipsa izolării termice a clădirilor constituie un element negativ care conduce la
scădere accentuată a confortului locatarilor şi la creşterea costurilor întreţinerii atât a

36
clădirilor racordate la sistemele centralizate, cât şi a celor cu sisteme individuale de
încălzire.
In localităţile judeţului, majoritatea clădirilor din sectorul terţiar şi-au instalat centrale
termice proprii, acolo unde a fost posibil alimentate pe gaze naturale.
Locuinţele individuale folosesc sistemul de încălzire locală cu sobe cu combustibil
solid (lemne şi cărbune), în localităţile cu gaze naturale fiind în creştere continuă
numărul celor care folosesc sistemele de alimentare locală sau centrală pe acest
combustibil.

b. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE

Teritoriul judeţului Arad dispune de resurse naturale de gaze asociate din câmpurile
petrolifere situate în zona de nord şi vest a judeţului :

• Zădăreni - petrol
• Pecica - petrol
• Turnu (com. Pecica) - petrol şi gaze
• Sântana - petrol
• Nădlac - petrol şi gaze
• Sânmartin (com. Macea) - gaze

Alimentarea cu energie termică a localităţilor din judeţul Arad este din ce în ce mai
corelată cu alimentarea cu gaze naturale, pe de o parte prin înfiinţarea continuă de noi
distribuţii de gaze naturale, prin debranşarea de la sistemele de alimentare centralizată
cu energie termică (SACET) şi prin montarea de centrale termice individuale (la nivel
de imobil sau apartament) alimentate pe gaze naturale(PLANŞA 6).
In judeţul Arad alimentarea cu gaze se face în principal prin intermediul unor
magistrale care vin din trei direcţii :
• din zona centrală a Transilvaniei prin intermediul conductei de transport DN
500 mm Ernei – Corunca – Coroi – Botorca – Simeria – Haţeg – Jupa –
Recaş – Arad,
• din zona de nord vest a ţării prin intermediul conductei DN 400 mm Satu
Mare – Abrămuţ – Salonta, respectiv DN 500 mm, Salonta – Arad (conductă
care este în legătură la Medieşul Aurit şi cu racordul la sistemul Rusia –
Europa Occidentală la Hust – Ucraina)
• din Ungaria, pe direcţia Szeged – Arad (în curs de realizare)
• Majoritatea localităţilor cu distribuţii de gaze naturale sunt amplasate de-a
lungul acestor conducte de transport, excepţie făcând localitatea Ineu.
In prezent localităţile din judeţul Arad în care au fost înfiinţat distribuţii de gaze
sunt : Municipiul Arad, oraşele Chişineu– Criş, Curtici, Ineu, Nădlac, Pecica, Sântana,
precum şi comunele Fântânele, Felnac, Livada, Semlac, Sofronea, Şeitin, Şimand,
Vladimirescu, Zădăreni, Zerind, Zimandu Nou.
In general, din anul 2000 consumul de gaze a crescut continuu, ceea ce reflectă
utilizarea din ce în ce mai amplă a acestui combustibil pentru uz casnic. Reducerea

37
consumului de gaze din 2006 se datorează atât iernii mai blânde, cât şi creşterii
preţului gazelor naturale ceea ce a condus la o utilizare mai economicoasă a acestui
combustibil.

Localitatea Mii mc / an pentru uz casnic

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Arad 38506 40954 49655 64061 39089 41857 37163

Chişineu-Criş 1191 1374 1082 1506 1287 1526 1401

Curtici - - 92.92 454,16 661.92 969,36 883.12 792.86 873.3

Ineu - - - - 21.2 156.40 245.55 354.78 309.44

Nădlac 182 300 262 315 304 362 334

Sofronea - - 247.26 251.1 268.71 294.06 283.14 274.54 287.44

Zerind şi Iermata - - - - - 7,28 19,76 27,78 28,5

Zimandu N, ZimandC - - 371,87 593,3 653,65 780,3 706,35 659,34 705,72

Vinga - - - - - - - 12,54 43,93

Nădab - - 51,66 60,25 61,5 92,4 85,12 81,41 79,37

Pecica Numai pentru industrie

Sântana 2128 2322 1491 2095 1989 2062 1739

Curtici - + 74,58 356,84 520,08 761,64 693,88 622,96 686,17

Ineu - - - - 71,79 529,59 831,44 1201,27 104778

Cermei 255 - - - - - -

Fântânele 930 971 690 908 829 885 760

Felnac 671 705 785 633 - - -

Livada 1102 1168 1113 1074 988 1064 942

Semlac - - - - - 33 57

Sofronea - - 69,74 166,9 75,79 82,94 79,86 77,43 81,07

Şeitin - - - - - 18 49

Şimand - - - - 10.36 99.16 99.9 96.23 100.81

Vladimirescu 3680 3964 2743 3533 3626 3437 3041

Zădăreni - - - - 623 856 638
Zerind şi Iermata - - - - - 7,28 19,76 27,78 28,5
Zimandu Nou,Zimand - - 65,62 104,70 115,35 137,7 124,65 116,35 124,54

Vinga - - - - - - - 10,26 35,94

Nădab - - 132,84 235,25 228,00 237,6 218,88 209,35 204,10

38
Localitatea Lungimea totală a conductelor de distribuţie gaze (km)

1990 1995 1996 2000 2004 2005 2006 2007 2008

Arad 162,3 208,1 276,0 350,7 357,0 365,0 364,6

Chişineu- Criş 1,3 5,1 6,0 5,8 39,9 40,2 40,5

Curtici - - - - 51,9 52,4 52,27 52,823 52,928

Ineu - - - - 19,8 19,8 31,6 34,06 34,284

Nădlac 7,1 7,1 8,3 8,9 8,8 8,7 10,1

Pecica 3,7 3,7 3,7 3,7 3,7 3,7 3,7

Sântana - - 26,8 31,3 55,1 55,0 53,5

Cermei - - - 16,5 - - -

Fântânele - - 8,1 8,4 9,1 9,2 9,5

Felnac 7,0 7,0 18,5 13,1 - - -

Livada - - - 18,6 23,0 23,0 22,1

Semlac - - - - - 18,6 18,6

Sofronea - - - - 12,7 12,7 20,4 20,4 20,4

Şeitin 2,5 2,5 2,5 2,5 - 18,5 18,5

Şimand - - - - 32,6 32,6 32,6 32,6 32,6

Vladimirescu - - 54,1 51,5 51,6 51,6 60,7

Zădăreni - - - - 24,6 24,7 22,0

Zerind şi Iermata - - - - - 15,9 15,9 15,9 15,9

Zimandu - - 31,34 31,44 31,44 31,69 32,152

Nou,Zimand C
Vinga - - - - - - - 26,903 26,903

Staţiile de reglare măsurare predare (SRMP) sunt amplasate în următoarele localităţi :

Localitatea Capacitate SRMP Localitatea Capacitate SRMP
(m3N /h) (m3N /h)
Arad – 2 SRMP 116.000 Vinga 2.500
Arad – SRMP pentru CET II 36.000 Nădab 2.200
Chişineu- Criş 1.500 Sânleani 2.200
Curtici 5.000 Sântana 5.000
Ineu 4.000 Vladimirescu 2.200
Şimand 2.200 Vladimirescu 120.000
Zerind 2.200 Fântânele 2.200

Staţiile de reglare de sector sunt :

Localitatea Capacitate SRS (m3N /h)
Arad – 16 SRS 70.000
Chişineu-Criş – 1 SRS 1.500
Zădărani 1.500
Livada 2.200
Sântana 3.000
Şofronea 2SRMS 1.500+300=1.800
Ineu 1SRMS 2.200

39
Cea mai importantă disfuncţionalitate este constituită din faptul că înfiinţarea
distribuţiilor de gaze naturale s-a realizat numai în zonele care sunt traversate de
conductele de transport, în zona de est a judeţului neexistând localităţi cu astfel de
distribuţii.
Micşorarea lungimii conductelor distribuţiilor de gaze se datorează în principal
faptului că, la începutul înfiinţării distribuţiilor, s-au pozat conducte fără respectarea
tuturor condiţiilor impuse de normativele în vigoare la data respectivă (în special din
punct de vedere al dimensiunilor), astfel încât aceste tronsoane au trebuit să fie scoase
din funcţiune.
In ceea ce priveşte conductele de transport, aceste conducte sunt realizate din oţel
fiind montate subteran.
In conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea
conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale, aprobate prin
Decizia preşedintelui ANRGN nr. 1220/2006 şi publicate în MO 960 bis / 29.11.2006.
(care a înlocuit Normativul Departamental pentru proiectarea şi construcţia
conductelor colectoare şi de transport gaze naturale - indicativ ND 3915/1994), în
vederea asigurării funcţionării normale a conductelor şi evitarea punerii în pericol a
persoanelor, bunurilor şi mediului, în zona de siguranţă şi în zona de protecţie se
impun terţilor restricţii şi interdicţii.
In conformitate cu Normele tehnice mai sus menţionate, zonele de siguranţă şi
protecţie vor fi stabilite de SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ în conformitate cu
clasa de locaţie a conductei de transport, care ţine seama de numărul de clădiri
(existente şi prevăzute în planul de dezvoltare urbanistică a zonei) pe secţiuni
aleatorii cu lungimea de 1600 m şi lăţimea de 400 m, având conducta ca axă
longitudinală, precum şi de evaluarea stării tehnice a conductei şi de urmărirea
comportării în exploatare a acesteia.
Zona de protecţie a conductelor de transport gaze naturale se întinde de ambele părţi
ale conductei şi se măsoară din axul conductei. De exemplu, pentru conductele având
DN = 500 mm, lăţimea zonei de protecţie este de 2 x 4 m.
In zona de protecţie nu se execută lucrări fără aprobarea prealabilă a operatorului
licenţiat care exploatează conducta (SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ). In zona de
protecţie sunt interzise construirea de clădiri, amplasarea de depozite sau magazii,
plantarea de arbori şi nu se angajează activităţi de natură a periclita integritatea
conductei (de exemplu scarificarea terenului).
Zona de siguranţă este zona care se întinde, de regulă, pe 200 m de fiecare parte a
axei conductei. Pe o distanţă de 20 m de fiecare parte a axului conductei nu poate fi
construită nici un fel de clădire care adăposteşte persoane (locuinţe, spaţii de birouri
etc.)
In conformitate cu Normele tehnice mai sus menţionate, SNTGN TRANSGAZ SA
MEDIAŞ va stabili clasa de locaţie (1…4) pentru proiectarea, execuţia şi verificarea
conductei de transport, care este în funcţie de numărul de clădiri (existente, precum şi
cele prevăzute în planul de dezvoltare urbanistică a zonei) pe secţiuni aleatorii cu
lungimea de 1600 m şi lăţimea de 400 m, având conducta ca axă longitudinală,
precum şi de evaluarea stării tehnice a conductei şi de urmărirea comportării în
exploatare a acesteia.
Zona de siguranţă include şi zona de protecţie.

40
Pentru autorizarea executării oricăror construcţii în zona de siguranţă a obiectivelor
din sectorul gazelor naturale este obligatorie obţinerea avizului scris al operatorului
conductei (SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ).
In ceea ce priveşte amplasarea staţiilor de reglare măsurare predare (SRMP) cu P > 6
bar, distanţa minimă faţă de clădiri destinate a fi ocupate de oameni este de 20 m de
la partea exterioară a împrejmuirii.

Cea mai importantă disfuncţionalitate în ce priveşte reţelele de transport gaze

naturale, o constituie faptul că, în conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991, s-
au făcut împroprietăriri şi pe terenurile de deasupra reţelelor de transport sau în
vecinătatea lor. Din această cauză au apărut situaţii în care locuinţele sau alte
obiective (cu pericol mai mare sau mai mic de incendiu) nu pot fi amplasate pe aceste
terenuri sau, mai grav, au fost amplasate la distanţe care pun în pericol atât siguranţa
respectivelor clădiri, dar şi a conductelor de transport. Este necesar ca, în zonele unde
s-au realizat astfel de construcţii, să se realizeze lucrări de creştere a gradului de
siguranţă a conductelor de transport.
Pentru remedierea unor avarii apărute pe traseul conductelor, trebuie îndeplinite de
către firma care are în administrare reţelele o serie de formalităţi care necesită timp.
Este de remarcat şi faptul că traseul conductelor nu este în general paralel cu căile de
comunicaţie, ceea ce conduce la dificultăţi în aducerea utilajelor şi personalului de
remediere la faţa locului.
Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică; SNTGN TRANSGAZ SA Mediaş ;
Guvernul României – Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 ; ELECTRICA S.A.
– Sinteza strategiei; Manualul de instalaţii Ed. ARTECNO 2002 – Volumul
Încălzire; Revista « Instalatorul » ; « Jurnalul Naţional ».

3.7. TELECOMUNICAŢII
Judeţul Arad este străbătut de o reţea amplă de telecomunicaţii, reşedinţa de judeţ
(mun. Arad) fiind un nod important în reţeaua naţională şi internaţională.
Magistrale de fibre optice sunt Timişoara – Arad – Oradea şi Arad – Nădlac –
Ungaria(PLANŞA 6).
La nivelul anului 2004 erau 96.566 abonaţi telefonici în judeţ, din care 86.622 sunt
persoane fizice.
Municipiul Arad are 52.325 abonamente, 45.593 fiind persoane fizice (grad de
telefonizare – 31%).
Lungimea totală a reţelei telefonice din judeţ este de 1766,489 km.
Gradul de telefonizare a judeţului este 21% (mediu urban – 27%; mediu rural 14%).

Disfuncţionalităţi
Cu toate că judeţul Arad se situează printre judeţele mai bine telefonizate, mai sunt
localităţi în mediul rural care nu au instaţii de telefonie fixă. În tabelul de mai jos sunt
prezentate localităţile netelefonizate.

41
 Localităţi fără instalaţii de telefonie fixă
Nr.crt. Comuna Localitatea
1. Bîrchiş Virişmont
2. Chisindia Păuşeni, Văscava
3. Dezna Lazi, Neagra
4. Dieci Cociuba, Roşia
5. Gurahonţ Dulcele, Musteşti, Zimbru
6. Hălmagiu Bodeşti, Ioneşti, Leasa, Lestişoara, Tisa
7. Hălmăgel Luncşoara
8. Igneşti Nădălbeşti, Susani
9. Pecica Bodrogu Vechi, Sederhat
10. Pleşcuţa Budeşti
11. Săvârşin Troas
12. Sistarovăţ Curesdia, Labaşint, Varniţa
13. Vărădic de Mureş Baia
14. Vârfurile Mermeşti, Poiana, Vidra
Localităţile Mândruloc, Cicir, Sâmbăteni, Bodragu Vechi, Sederhat, Tisa Nouă,
Fiscut; Firiteaz, Hunedoara Timişani, Zimand Cuz au instalaţii de telefonie fixă prin
acces radio (Romtelecom).

42
B. STRUCTURA SOCIO- DEMOGRAFICĂ
1. POPULAŢIA
1. 1. EVOLUŢIA POPULAŢIEI
Descrierea evoluţiei populaţiei din judeţul Arad s-a realizat folosind datele furnizate
de Institutul Naţional de Statistică prin baza de date TEMPO-Online – serii de timp,
Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002 şi Fişa Localităţii 2005.
Analizând datele de la recensămintele din 1930 până în 2002 constatăm că populaţia
judeţului Arad a avut o evoluţie descendentă până în anul 1956 când a început să
crească, volumul maxim de populaţie fiind înregistrat în 1977. Din 1977 numărul
populaţiei a căpătat o pantă descendentă, până în 2002 micşorându-se cu aproape 10
procente.

Evoluţia populaţiei judeţului Arad la recensaminte: 1930 - 2002

512020

488359
481248 487617

476207 475620

461791

1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002

Sursa: Direcţia judeţeană de Statistica Arad

Comparând dinamica populaţiei judeţului Arad cu cea a României, observăm că atât

ritmul cât şi tendinţa de evoluţie înregistrate la nivelul judeţului Arad între 1930 –
1992 au fost diferite de cele înregistrate la nivel naţional. Dacă în intervalul de timp
menţionat populaţia României a crescut intr-un ritm alert, în judeţul Arad populaţia a
cunoscut o evoluţie sinuoasă, cu creşteri şi scăderi moderate (de maxim 5%). După
1992 numărul populaţiei a căpătat o pantă descendentă atât la nivel naţional cât şi
judeţean.

43
 Dinamica populaţiei Aradului comparativ cu cea a României:
1930 – 2002 (1930=100% )

1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002

Arad Romania

Sursa: Direcţia judeţeană de Statistica Arad

Analizând dinamica evoluţiei populaţiei judeţului Arad între anii 2000 – 2006,
observăm ca după o pierdere semnificativă de populaţie, de cca 13000 persoane,
înregistrată între 2001 – 2002, populaţia judeţului continuă să scadă intr-un ritm lent
(cu o medie de 980 persoane anual).

Evoluţia populaţiei judeţului Arad între anii 2000 - 2006

476272
475339

462427
461744
460466
459286 458487

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Analiza dinamicii populaţiei judeţului Arad între anii 2000 şi 2006 a dezvăluit o
scădere a populaţiei totale cu 3,7%: populaţia urbană a zonei scăzând cu 6,7% - la

44
nivel de municipii şi oraşe -, iar populaţia rurală a zonei înregistrând o creştere
nesemnificativă cu 0,2%, date prezentate în Tabelul 1:
Tabel 1. Dinamica populaţiei judeţului Arad între 2000 şi 2006
Dinamica populaţiei
2000 2006 2000 ( = 100)
Populaţia totală din care: 476272 458487 96,3 %
Populaţie urbană 272591 254425 93,3 %
Populaţie rurală 203681 204062 100,2 %
Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Comunele care au înregistrat în această perioadă creşteri ale volumului populaţiei mai
mari de 5% sunt: Şeitin, Hăşmaş, Socodor, Conop, Pilu, Olari, Mişca, Dorobanţi,
Frumuşeni, Zădăreni (cartograma 6).
Pe teritoriul judeţului Arad cele mai importante scăderi ale populaţiei s-au înregistrat
în comunele de la limita de nord-estică a judeţului şi doar izolat în rest (PLANŞA 3).
Localităţile în care s-au înregistrat cele mai importante scăderi ale populaţiei sunt
enumerate în tabelul 2.
Tabel 2. Localităţi care înregistrează scăderi importante ale volumului
populaţiei:
Localitate Scădere 2000-2006
3
Fântânele 44,0%
*Felnac 41,9%
*Oraş Curtici 16,6%
Iratoşu 13,1%
Hălmăgel 12,9%
Igneşti 12,0%
Dezna 11,6%
Moneasa 11,3%
Cărand 10,9%
Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

1.2.DENSITATEA POPULAŢIEI
Densitatea populaţiei în judeţul Arad este de 59,1 locuitori/km², valoare apropiată de
cea înregistrată la nivel regional (60,2 locuitori/km²), dar mult mai scăzută decât cea
de la nivel naţional ( 90,5 locuitori / km2, la 1 iulie 2006).
Densitatea populaţiei în municipii şi oraşe este 193,1 locuitori/km², iar în comune
aceasta are valori scăzute – 31,7 locuitori/km². Populaţia este foarte con centrată în
municipiul Arad, densitatea populaţiei având valoarea de 630,1 locuitori/km², la
extrema cealaltă situându-se oraşul Pecica cu o densitate mai mică chiar decât a
multor localităţi rurale: 56,4 locuitori/km² (cartograma 10).
3
Scăderea semnificativă a volumului populaţiei înregistrată în comunele Fântânele – 44,0%, Felnac –
41,9%şi oraş Curtici – 16,6%, se explica prin desprinderea în anul 2004 a trei comune noi: Frumuşani
(legea 84/2004), Zădăreni (legea 84/2004) şi Dorobanţi (legea 84/2004).

45
Localităţile rurale care înregistrează valori ridicate ale densităţii populaţiei, peste
media pe ţara sunt concentrate în zona vestică a judeţului în jurul municipiului Arad şi
sunt enumerate în Tabelul 3. În mai mult de 45% din localităţile rurale ale judeţului,
majoritatea concentrate în zona sud-estică, densitatea populaţiei are valori sub 30
locuitori/km², dintre care menţionăm: Şiştarovăţ cu 2,5 locuitori/km², Tauţ cu 9,6
locuitori/km²şi Ususău cu 9,8 locuitori/km².
Tabel 3. Localităţi rurale cu valori ridicate ale densităţii populaţiei

Localitate Locuitori/km2
Livada 146,5
Zădăreni 114,2
Vladimirescu 91,3
Macea 88,8
Ghioroc 85,1
Fântânele 81,4
Şofronea 76,5
Covasânţ 70,5
( Sursa: INS, Fişa localităţii 2005)

1.3. STRUCTURA POPULAŢIEI PE MEDII, SEXE, GRUPE DE VÂRSTĂ

Judeţul Arad înregistra în 2006 o populaţie totală de 458487 locuitori, a căror
distribuţie pe medii este prezentată mai jos.

Distribuţia populaţiei judeţului Arad pe medii rezidenţiale

comparativ cu Regiunea de Vest şi România (2006)

România 55,2% 44,8%

Regiunea de Vest 63,5% 36,5%

Arad 55,5% 44,5%

Urban Rural

Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Ponderea populaţiei rurale la nivelul judeţului Arad este relativ egală cu cea
înregistrată la nivel de ţară, dar semnificativ mai mare decât cea la nivel de regiune.
În ceea ce priveşte structura pe sexe a populaţiei zonei studiate aceasta diferă oarecum
de cea la nivelul ţării: Dacă media pe ţară a proporţiei femeilor este de 51,3%, pentru

46
zona studiată proporţia femeilor înregistrează valoarea de 51,9%. Realizând o analiză
a structurii pe sexe a populaţiei pe medii se observă că ponderea femeilor este mai
ridicată în mediul urban, fiind de 52,6%, faţă de mediul rural unde atinge doar
valoarea de 51,0%.
Tabel 4. Distribuţia populaţiei judeţului Arad pe sexe şi medii (2006)
Judetul Arad Romania
% %
% barbati femei % barbati femei
URBAN 47,4 52,6 47,9 52,1
RURAL 49,0 51,0 49,8 50,2
TOTAL 48,1 51,9 48,7 51,3
Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Pentru a analiza evoluţia unei populaţii este necesar să cunoaştem structura ei pe

vârste precum şi principalii indicatori ai mişcării naturale (natalitate şi mortalitate) şi
ai mişcării migratorii.
În ultimii 6 ani populaţia Judeţului Arad a cunoscut un uşor proces de îmbătrânire, în
sensul că ponderea populaţiei vârstnice (în vârstă de 65 de ani şi peste) a crescut de la
14.8% în 2000 la 15.5% în 2006, iar concomitent ponderea populaţiei tinere (0-14 ani)
a înregistrat o scădere de la 17.4% la 15.0%. Acest fapt este determinat în primul rând
de creşterea mortalităţii.
Totuşi, comparativ cu structura pe vârste a populaţiei la nivel naţional, la nivelul
Judeţului Arad avem de-a face cu o populaţie mai îmbătrânită.

Distribuţia populaţiei judeţului Arad pe vârste comparativ cu

România (2006)

80 69,78% 69,55%
70
60
50
40
30
20 15,45% 14,98% 14,77% 15,47%
10
0
0-14 ani 15-64 ani 65 ani şi peste

România Arad

Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

47
Comparativ cu situaţia pe ţară, la nivelul judeţului Arad se constată o pondere mai mare a
populaţiei vârstnice (15,47% faţă de 14,77%). Diferenţe semnificative se înregistrează şi în cazul
populaţiei tinere care la nivelul zonei studiate reprezintă 14,98%, valoare aflată sub cea
înregistrată la nivel de ţară (15,45%).
Este de menţionat faptul că tendinţa de scădere a efectivelor populaţiei de 0-14 ani şi de creştere
a celor din grupa de vârstă 15-64 ani şi 64 ani şi peste înregistrate la nivel de ţară între 2000 şi
2006 se regăsesc şi la nivel de judeţ.

Piramida vârstelor pe medii, judeţul Arad, 2006

85 >
80-84

75-79
70-74
65-69
60-64
55-59
50-54
45-49
40-44
35-39
30-34

25-29
20-24
15-19
10-14

5-9
0- 4

-30000 -25000 -20000 -15000 -10000 -5000 0 5000 10000 15000 20000

Urban Rural

Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Piramida vârstelor pentru Judeţul Arad la nivelul anului 2006 ne indică faptul că segmentul cu
cea mai mare reprezentare în populaţie este cel al persoanelor între 35 şi 39 de ani, urmat fiind de
cele între 30 şi 34 de ani şi 25 şi 29 de ani. Cu toate acestea din îngustarea bazei piramidei se
poate observa o scădere dramatică a natalităţii în ultimii 15 ani.

48
Comparând piramida vârstelor pe cele două medii rezidenţiale se constată că ele au aproximativ
aceeaşi formă, deci şi aceeaşi structură pe vârste, ceea ce înseamnă că nu diferă mult in ceea ce
priveşte comportamentele demografice. Totuşi se poate observa că populaţia din rural este ceva
mai îmbătrânită, în condiţiile în care ponderea populaţiei 0-9 ani este mai mică decât cea din
mediul urban.
Calitatea, amploarea şi ritmul vieţii socio-economice în zona studiată sunt direct influenţate de
evoluţia demografică în general şi de mişcarea naturală şi de procesul de îmbătrânire
demografică în special. Efectele acestora pot fi puse în evidenţă de raportul de dependenţă după
vârstă care exprimă raportul dintre populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) şi restul populaţiei şi
ne arată sarcina socială pe care o suportă segmentul populaţiei adulte care are cea mai importantă
contribuţie la realizarea bugetului familial şi are de asemenea un rol activ în formarea tinerei
generaţii. Nu este identic cu raportul de dependenţă economică, care se calculează ca raport între
populaţia inactivă şi cea activă.
Pentru judeţul Arad acest indicator are valoarea de 440‰ (anul 2006) valoare aflată peste media
pe ţară – 430‰, ceea ce înseamnă că 1000 de persoane în vârstă de muncă susţin 440 de
persoane inactive, deci sarcina socială a populaţiei în vârstă de muncă din zona studiată este mai
mare decât cea pe care o suportă populaţia ţării din aceeaşi categorie.
La nivelul judeţului Arad în 2006 faţă de 2000, raportul de dependenţă a scăzut. Astfel dacă în
2000, 1000 de persoane de vârstă activă „suportau” 480 de persoane de vârstă inactivă, în 2006
raportul a ajuns de 440 la 1000.
Tabel 5. Evoluţia raportului de dependenţă pe medii 2000 - 2006
Indicele de
Raportul de dependenţă vitalitate
2000 2006 2006
Urban 403,5 379,9 1,01
Rural 560,2 517,1 0,93
Total judeţ 475,3 437,8 0,97
Regiunea de Vest 437,8 410,1 1,02
România 461,4 433,0 1,05
Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Indicele vitalităţii populaţiei calculat prin raportarea populaţiei tinere la populaţia vârstnică are
valori sub nivelul dorit de 1,5, fiind la nivelul judeţului Arad de 0,97.

1.4. POPULAŢIA DUPĂ ETNII

După etnie, populaţia judeţului Aradului este destul de eterogenă. Astfel, mare parte a
locuitorilor judeţului Arad (82,2%) s-au declarat la recensământul din martie 2002 ca fiind
români (379451), 10,7% maghiari, 3,8% romi, 1,2% slovaci, 1% germani şi 1% alte naţionalităţi.
Această distribuţie diferă semnificativ de cea înregistrată la nivel naţional, unde românii
reprezintă 89,5% iar alte etnii doar 10,5%.
Gruparea populaţiei după nationalităţi şi după religii este prezentată în Anexa nr. 5 conform
datelor din Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 18 martie 2002.

49
 Distribuţia populaţiei judeţului Arad după etnii (2002)

Români
82,2%

Maghiari
10,7%

Alte naţionalităţi
1,0% Romi
3,8%
Germani Slovaci
1,0% 1,2%

Sursa: INS, Recensământul Populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002

1.5. MIŞCAREA NATURALĂ ŞI MIGRATORIE

Dintre componentele care determină evoluţia populaţiei se remarcă ca importanţă cele două
tipuri de mişcări ale populaţiei: mişcarea naturală cu cele două fenomene pe care le surprinde –
natalitatea şi mortalitatea – şi mişcarea migratorie (cartograma 7,8,11).
Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă numărul de
copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic). În anul
2006 în judeţul Arad rata natalităţii avea valoarea de 9,7‰, valoarea înregistrată în rural fiind
foarte apropiată de cea înregistrată în mediul urban (9,7‰ faţă de 9,6‰).
Comparativ cu anul 2003 rata natalităţii în judeţul Arad a crescut la nivel de municipii şi oraşe,
dar a scăzut în mediul rural de la 10,17‰ la 9,69‰. La nivel de localităţi se observă variaţii
semnificative ale ratei natalităţii, de la 16.8‰ în comuna Mişca la 2,9 ‰ în comuna Vârfurile.
Tabel 6. Mişcarea naturală a populaţiei – 2006
Rata brută a natalităţii Rata brută a mortalităţii Spor natural
Arad 9,66‰ 14,21‰ -4,55‰
ROMANIA 10,20‰ 12,00‰ -1,80‰
Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Comparativ urban-rural se constată o tendinţă de egalizare a valorilor ratei natalităţii la nivelul

celor două medii datorită creşterii acesteia în urban, concomitent cu o scădere accentuată în
mediul rural. Rata natalităţii în Arad este însă mult mai mică decât cea înregistrată la nivel
naţional.
Tabel 7. Mişcarea naturală a populaţiei pe medii – 2006
Spor
Mediul urban Rata brută a natalităţii Rata brută a mortalităţii natural
Arad 9,63‰ 12,51‰ -2,9‰
România 10,1‰ 9,8‰ 0,3‰

50
 Spor
Mediul rural Rata brută a natalităţii Rata brută a mortalităţii natural
Arad 9,69‰ 16,34‰ -6,6‰
România 10,3‰ 14,6‰ -4,3‰
Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Mortalitatea ca fenomen demografic este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind influenţată de

factori economici şi sociali cum ar fi accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie dar şi
de factori ecologici. Un indicator al mortalităţii este rata brută a mortalităţii, care reprezintă
numărul celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic).
Rata mortalităţii avea în 2006 în judeţul Arad valoarea de 14,21‰ valoare superioară celei
înregistrate pentru România (12 ‰). Rate ale mortalităţii deosebit de mari (peste 28‰) se
înregistrează în localităţile Bata (36,7‰), Şilindia (33,4‰), Pleşcuţa (29,4‰), Brazii (29,2‰),
Tauţ (28,9‰), Ususău (28,7‰) şi Petriş (28,1‰). De fapt, trei sferturi dintre localităţile studiate
au rate de mortalitate situate peste media pe judeţ.
Localităţile în care rata mortalităţii ia valori foarte mici, mult mai mici decât media pe judeţ
sau pe ţară, sunt situate în zona centrală a judeţului, în estul municipiului Arad: Livada (7,5‰),
Fântânele (8,5‰), Păuliş (8,9‰) şi Frumuşeni (9,2‰)(cartograma 7). .
Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două fenomene:
natalitate şi mortalitate. El evidenţiază creşterea naturală a unei populaţii şi se calculează ca
diferenţă între numărul de naşteri şi cel de decese care au avut loc într-un an raportată la volumul
populaţiei. Un spor natural pozitiv nu înseamnă neapărat o creştere a populaţiei, volumul acesteia
depinzând şi de fluxurile migratorii Astfel calculat, sporul natural pentru zona de referinţă
înregistrează o valoare negativă: -4,55‰.
În judeţul Arad acest spor natural negativ în 2006 înseamnă că neluând în considerare migraţia,
populaţia judeţului a scăzut. Comparativ cu sporul natural la nivel naţional (-1, 8‰) judeţul Arad
înregistrează o scădere accentuată pe cale naturală a populaţiei şi acest fapt se datorează în
principal mediului rural.
Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu doar de mişcarea naturală a acesteia, ci şi de
mişcarea migratorie. Migraţia internă, la nivel zonal, chiar dacă nu influenţează volumul total al
populaţiei, provoacă importante mutaţii în structurile după vârste şi sexe ale populaţiei, în primul
rând pe cele două medii sociale: urban şi rural şi, apoi, în profil teritorial-administrativ. La
nivelul zonei de studiu a fost cuprinsă în analiza atât migraţia interna, cât şi cea externă. Migraţia
reprezintă totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul zonei studiate, iar
datele care reflectă acest fenomen demografic sunt prezentate în Tabelul 12.
Tabel 8. Mişcarea migratorie a populaţiei zonei studiate (2006)

Persoane La 1000 de locuitori

Sold
stabilite plecate migrator stabilite plecate spor
Total judet 7697 6301 1396 16,79‰ 13,74‰ 3,04‰
Urban 3766 3514 252 14,80‰ 13,81‰ 0,99‰
Rural 3931 2787 1144 19,26‰ 13,66‰ 5,61‰
Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

După 1997, în România, s-a produs o reorientare a sensului fluxurilor migratorii interne, numărul
celor sosiţi în rural devansându-l pe cel al sosiţilor în urban. În zona supusă analizei demografice

51
sporul migrator înregistra în 2006 o valoare pozitivă de 3,04‰, cu o diferenţă semnificativă între
cele două medii: 5,61‰ în rural, faţă de 0,99‰ în urban.
Sporul anual al populaţiei judeţului Arad în 2006 a fost de -1,5‰. Sporul anual al unei populaţii
se calculează luând în considerare atât sporul natural cât şi migraţia netă. Din această perspectivă
pot fi identificate localităţi care au înregistrat sporuri absolut pozitive, dar asta datorită în special
numărului mare de migranţi şi nu creşterii pe cale naturală a populaţiei. Printre acestea se
numără Livada, Fântânele, Iratoşu, Zădăreni, Pilu, Macea, Şagu, Vladimirescu şi alte localităţi
situate mai ales în partea sud-vestică a judeţului(cartograma 12, 13).
În acelaşi timp există comune cu populaţie foarte îmbătrânită, care au înregistrat scăderi majore
de populaţie, atât datorită migraţiei, cât mai ales pe cale naturală, având pe ansamblu sporurile
anuale cele mai negative.
Printre aceste comune, situate în special în jumătatea estică a judeţului, se numără: Hălmăgel (-
41,2‰), Pleşcuţa (-33,8‰), Petriş (-25,0‰), Vârfurile (-22,9‰), Brazii (-21,7‰), Hălmagiu (-
21,4‰), Dezna (-18‰) ş.a.

2. RESURSELE UMANE
2.1. SĂNĂTATEA
Indicatorii la care ne vom raporta pentru a analiza starea de sănătate a locuitorilor judeţului Arad
sunt: speranţa de viaţă la naştere şi rata mortalităţii infantile.
Speranţa de viaţă la naştere exprimă numărul mediu de ani pe care i-ar putea trăi un individ în
condiţiile în care mortalitatea ar avea intensitatea din anul de referinţă. Speranţa de viaţă la
naştere este atât un indicator al stării de sănătate cât şi un indicator al dezvoltării unei populaţii,
fiind puternic influenţat de factori economico-sociali. După cum se poate observa (tabelul 9),
valoarea acestui indicator la nivelul judeţul Arad este uşor mai scăzută decât cea înregistrată la
nivel naţional. De asemenea, valorile înregistrate în judeţul Arad ale speranţei de viaţă la naştere
sunt mai scăzute pentru ambele sexe decât cele înregistrate la nivel naţional, ceea ce înseamnă că
starea de sănătate a locuitorilor Aradului este mai proastă decât media naţională, atât în cazul
femeilor cât şi în cazul bărbaţilor.

Tabelul 9. Speranţa de viaţă la naştere 2006

Total Urban Rural Femei Bărbaţi
România 72,2 73 71,2 75,8 68,7
Arad 71,5 71,9 71,1 74,9 68,2
Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Rata mortalităţii infantile reprezintă frecvenţa deceselor sub un an, raportată la totalul născuţilor
vii dintr-o perioadă determinată (de obicei un an calendaristic). Ca şi speranţa de viaţă la naştere
exprimă gradul de dezvoltare al unei populaţii(cartograma 9).
Pentru o ilustrare cât mai reală a situaţiei existente, la nivelul judeţului Arad a fost calculată o
rată medie a mortalităţii infantile, pe un interval de trei ani consecutivi (2004, 2005 şi 2006).
Comparativ cu media înregistrată la nivel naţional observăm că rata mortalităţii infantile a
judeţului Arad este semnificativ mai mică (11,2‰ faţă de 15,2‰). Chiar şi în mediul rural
valoarea acesteia se situează sub media la nivel de ţară (12,2‰).
Printre localităţile care înregistrează o rată a mortalităţii infantile foarte mare se numără: Pleşcuţa
(153,8 ‰), Pregu Mare (85,7 ‰), Cărand (62,5 ‰), Dieci (54,1 ‰), Şimand (47,6 ‰) şi Tauţ
(45,5 ‰).

52
 Tabelul 10. Indicatori ai situaţiei sănătăţii - 2006

Arad România
Nr locuitori per doctor 514 460
Nr locuitori per cadru sanitar mediu 183 170
Paturi de spital per 1000 locuitori 5,3 6,6
Rata medie a mortalităţii infantile , 2004 – 2006 (‰) 11,2 15,2
Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Starea de sănătate este influenţată de dotarea serviciilor medicale. De aceea, în cele ce urmează
ne vom referi la o serie de indicatori ce caracterizează serviciile medicale: paturi în spitale la
1000 locuitori, populaţie per medici şi per personal medical mediu. Comparând valorile acestor
indicatori cu cele înregistrate la nivel naţional în 2006, observăm că numărul de locuitori per
medic si per cadru sanitar mediu este mai mare decât la nivel naţional. Numărul mic de doctori
din mediul rural al judeţului (mai puţin de 20% din totalul medicilor din judeţ) sporeşte
dependenţa locuitorilor de serviciile sanitare ale oraşelor.
Analizând distribuţia teritorială a personalului medico-sanitar la nivel de unitate administrative-
teritorială în anul 2005 trebuie menţionat faptul că în 22 dintre cele 68 de comune ale judeţului
Arad exista un singur medic, iar comunele Igneşti şi Şiştarovăţ sunt lipsite total de asistenţa
medicală specializată(cartograma 14, 15).
În judeţul Arad, la nivelul anului 2006, în reţeaua de ocrotire a sănătăţii funcţionau 11 spitale, 5
unităţi medico-sociale, 2 dispensare medicale, 16 cabinete medicale şcolare şi studenţeşti, 315
cabinete medicale de medicina generală şi de familie, 276 cabinete stomatologice, 48 de
laboratoare medicale, 60 laboratoare de tehnică dentară, 2 centre de sănătate, 5 creşe, 139 de
farmacii, 7 puncte farmaceutice şi 4 depozite farmaceutice(PLANŞA 3). Serviciile medicale erau
asigurate de 892 medici (dintre care 730 în sectorul public), 295 stomatologi (dintre care 60 în
sectorul public), 2509 personal sanitar mediu (dintre care 1871 în sectorul public) şi 212 de
farmacişti (dintre care 197 în sectorul particular).

Tabelul 11. Distribuţia teritorială a spitalelor/centre de sănătate - 2005

Nr. spitale/centre de Nr. paturi (inclusiv în centre
sănătate de sănătate)
Municipiul Arad 3 1633
Oraş Chişinău-Criş 1 122
Oraş Ineu 2 185
Oraş Lipova 1 115
Oraş Sântana 1 30
Oraş Sebiş 1 100
Bata 1 36
Birchiş 1 85
Dezna 1 75
Gurahonţ 1 50
Total 13 2431
Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

53
2.2. EDUCAŢIA
Educaţia este o componentă esenţială a dezvoltării atât la nivel individual cât şi comunitar. Un
nivel ridicat de instruire influenţează starea materială a comunităţii, dar şi starea de sănătate.
Structura populaţiei după nivelul de instruire la recensământul din 2002 era:
Tabelul 12. Distribuţia populaţiei de 10 ani şi peste, după nivelul instituţiei de învăţământ
absolvite (2002)
Arad România
superior 6,01% 7,27%
postliceal si de maistrii 2,73% 3.06%
liceal 20,71% 22.06%
profesional si de ucenici 15,38% 15.74%
secundar inferior (gimnazial) 29,05% 28.48%
primar 20,77% 20.69%
Fara scoala absolvita 5,27% 2.70%
Sursa: INS, Recensământul Populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002

Comparând distribuţia populaţiei de 10 ani şi peste, după nivelul de instruire remarcăm faptul că
ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mică decât media naţională. Aceeaşi situaţie
se remarcă şi în cazul învăţământului postliceal şi de maiştri şi a celui liceal.
La începutul anului şcolar 2006-2007, în judeţul Arad funcţionau 31 grădiniţe, 109 şcoli generale
(inclusiv invăţământul special), 39 licee, 1 unitate de învăţământ postliceal şi 2 instituţii de
învăţământ superior. De menţionat este faptul că nu fiecare unitate administrativ teritorială este
dotată cu grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale. Doar 16 dintre cele 78 de unităţi administrativ-
teritoriale sunt dotate cu grădiniţe iar şcolile primare şi gimnaziale lipsesc în 10 dintre ele.
Populaţia şcolară din învăţământul de toate gradele era de 73365 elevi distribuită astfel:
- învăţământ preşcolar: 12973 copii;
- învăţământ primar şi gimnazial: 39109 elevi (dintre care 534 în învăţămât special);
- învăţământ liceal: 16606 elevi;
- învăţământ profesional: 4293 elevi;
- învăţământ postliceal: 384 elevi.
Tabelul 13. Distribuţia teritorială a liceelor - 2006

Localitatea Nr. şcoli

Municipiul Arad 22
Oras Chişineu-Cris 2
Oras Curtici 1
Oras Ineu 1
Oras Lipova 2
Oras Nădlac 1
Oras Pâncota 1
Oras Pecica 1

54
 Oras Sântana 1
Oras Sebiş 1
Beliu 1
Cermei 1
Ghioroc 1
Gurahonţ 1
Hălmagiu 1
Săvârsin 1
Total 39
Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Personalul didactic era format din 737 cadre în învăţământul preşcolar, 2793 profesori în
învăţământul primar şi gimnazial (dintre care 1714 în învăţământul gimnazial), 1119 profesori în
învăţământul liceal şi 260 profesori în învăţământul professional, 6 profesori în învăţământul
postliceal şi 569 în învăţământul universitar.
Tabelul 14. Numărul de elevi ce revin unui cadru didactic, pe niveluri de educaţie – 2006

Arad România
Învăţământ primar si gimnazial (inclusiv invatamantul
special), din care: 14,0 13,0

- Învăţământ primar (inclusiv invatamantul special) 18,3 16,6

- Învăţământ gimnazial (inclusiv invatamantul special) 11,3 10,7

Învăţământ liceal 14,8 12,6

Învăţământ profesional 15,6 44,4

Învăţământ postliceal 64,0 40,2

Învăţământ superior, din care: 37,7 25,7

- Învăţământ superior public 47,2 19,7

- Învăţământ superior privat 31,2 64,4

Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp
În ceea ce priveşte numărul de elevi ce revine unui profesor, observăm că la nivelul anului şcolar
2006/2007 mediile înregistrate în judeţul Arad sunt mai mari decât cele de la nivel naţional în
cazul învăţământului primar, gimnazial şi liceal. O situaţie diferită este cea a învăţământului
profesional unde numărul de elevi ce revine unui profesor este mai puţin de jumătate faţă de
media naţională.
Numărul de profesori raportat la populaţia şcolară din învăţământul superior, în special cel
public, este mult mai mic decât media de la nivel naţional, conducând la situaţia de
supraîncărcare a acestora.

55
2.3. RESURSELE DE MUNCĂ
Resursele de muncă la 1 ianuarie reprezintă acea categorie de populaţie care dispune de
ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o munca utilă în una din
activităţile economie naţionale. Resursele de muncă includ: populaţia în vârsta de muncă, aptă de
a lucra (bărbaţi de 16 - 62 ani şi femei de 16 - 57 ani), precum şi persoanele sub şi peste vârsta de
muncă aflate în activitate.
La 1 ianuarie 2005 resursele de muncă ale judeţului Arad reprezentau 63,9% din populaţia totală
a judeţului, adică 291700 persoane, atât valoarea lor procentuală cât şi distribuţia pe sexe fiind
asemănatoare cu cea înregistrază la nivel naţional.
Tabelul 15. Resursele de muncă, pe sexe – 2005
Resurse de muncă din care
Total sexe Masculin Feminin
Arad 63,5% 50,8% 49,2%
România 63,9% 51,4% 48,6%
Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Rata de ocupare a resurselor de munca, calculată ca raport, exprimat procentual, dintre populaţia
ocupată civilă şi resursele de muncă, avea în 2005 la nivelul judeţului Arad valoarea de 69,5%,
valoare mult mai mare decât cea înregistrată la nivel naţional.

Tabelul 16. Rata de ocupare a resurselor de muncă -2005

Total Masculin Feminin

Arad 69,5% 72,0% 66,8%
Romania 60,7% 62,3% 59,0%
Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

56
C. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE

Complexitatea funcţională a unui sistem teritorial, multitudinea relaţiilor dintre componentele

acestuia, variabilitatea lor temporală şi spaţială induc existenţa unei multitudini de condiţionări
socio-economice ale evoluţiei şi diversificării sistemelor teritoriale, ale dezvoltării lor
funcţionale, structurale, spaţiale. Factorii care acţionează din interiorul sistemului teritorial
reprezentat de judeţul Arad vor fi abordaţi prin prisma componentelor luate în consideraţie
pentru analiza structurii activităţilor economice: agricultură, silvicultură şi piscicultură, industrie,
producţia şi distribuţia energiei electrice, turism şi alte servicii (PLANŞA 7).

1. AGRICULTURA, SILVICULTURA, PISCICULTURA

Agricultura este al treilea sector economic ca importanţă al judeţului Arad din punct de vedere al
populaţiei ocupate (25,9 % din totalul populaţiei ocupate lucrează în agricultură).
Judeţul Arad dispune de un potenţial natural important, favorabil creşterii producţiei agricole şi
dezvoltării industriei alimentare. Principalele probleme cu care se confruntă acest sector sunt
legate de o agricultură ineficientă, un exces de forţă de muncă, practicându-se preponderent o
agricultură de subzistenţă, pentru consum propriu.
Elemente care condiţionează dezvoltarea activităţilor agricole
Unul din factorii importanţi care au condus la dezvoltarea activităţilor agricole pe teritoriul
judeţului Arad îl constituie caracteristicile cadrului natural favorabile practicării agriculturii.
Astfel, dezvoltarea terenurilor arabile a fost favorizată de extinderea mare a câmpiei în jumătatea
vestică a judeţului, de culoarele cu lunci şi terase întinse ale Mureşului şi Crişului Alb, de
existenţa solurilor cernoziomice cu un grad ridicat de fertilitate şi de condiţiile climatice
favorabile (optimul termic şi precipitaţii bogate).
Un alt factor care ar putea conduce la dezvoltarea sectorului agricol ar fi asocierea micilor
producători agricoli în asociaţii pentru crearea de exploataţii agricole de mari dimensiuni în
vederea exploatării intensive a terenurilor agricole şi realizării de produse de calitate conform
standardelor Uniunii Europene. Acest lucru se poate realiza cu succes având în vedere condiţiile
naturale extreme de favorabile practicării agriculturii, mai ales în jumătatea vestică a judeţului
Arad.
Factorii care împiedică dezvoltarea unei agriculturii moderne şi competitive sunt factorii politici
şi instituţionali. Reforma din agricultură, începută în anul 1990 prin aplicarea Legii fondului
funciar 18/1991, modificată şi completată prin Legea 167/1997 şi Legea 1/2000 care au prevăzut
retrocedarea terenurilor agricole şi forestiere foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora şi
limita până la care se poate face această retrocedare a condus la fărâmiţarea accentuată a
terenurilor agricole şi la predominarea exploataţiilor agricole individuale de mici dimensiuni.
Această fragmentare a proprietăţii funciare a condus la practicarea unei agriculturi de subzistenţă
neputându-se asigura baza pentru procesul de standardizare a pieţei şi pentru controlul de calitate
al produselor.
1.1.UTILIZAREA TERENURILOR
Principalele categorii de utilizare a terenurilor din judeţul Arad sunt reprezentate de terenurile
agricole (arabil, păşuni şi fâneţe naturale, vii şi livezi); suprafeţe cu vegetaţie forestieră;
suprafeţe ocupate cu ape; drumuri şi căi ferate; construcţii; alte terenuri neproductive.

57
 Fig. c1.1. Structura fondului funciar, 2005

1,8% 4,9%

27,3%

66,0%

suprafaţa agricolă păduri ape şi bălţi alte suprafeţe

Structura terenurilor agricole

Terenurile agricole deţin aproximativ 65,96% din suprafaţa totală a judeţului Arad, ponderea
acestora scade treptat de la peste 90% în partea vestică şi centrală la sub 40% în partea estică.
Terenurile agricole aflate în prorietate privată reprezintă 93,6 %. Din suprafaţa terenurilor
agricole, terenurile arabile deţin 68,2%; păşunile şi fâneţele naturale 29,9%; viile 0,7%, iar
livezile 1,08%.
Fig. c.1.2. Structura suprafeţei agricole, 2005

0,7% 1,1%
5,0%

25,0%

68,2%

arabil păşuni fâneţe vii livezi

Evoluţia terenurilor agricole după modul de folosinţă în perioada 2000 - 2006-ha-

Modul de
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
folosinţă
Suprafaţa
agricolă, din 511587 511520 511564 511620 511562 511475 511475
care:
- arabil 347780 348324 348670 348827 348881 349 330 349330

- păşuni 128523 128102 128145 128237 128077 127319 127319

- fâneţe 25579 25293 25304 25369 25428 25661 25661

- vii şi
3726 3814 3692 3613 3605 3603 3603
pepiniere
- livezi 5979 5987 5753 5574 5571 5562 5562
Suprafaţă
100000 85000 64000 42500 15200 35800 60800
nelucrată

58
Trenurile arabile reprezintă categoria dominantă de utilizare a terenurilor în partea vestică şi
centrală, suprafaţa acestora reducându-se semnificativ către extremitatea estică a judeţului, fiind
înlocuite de celelalte categorii de utilizare (păşuni şi păduri). Trenurile arabile au întâlnit condiţii
favorabile de dezvoltare în jumătatea vestică a judeţului datorită prezenţei reliefului de câmpie
acoperite cu soluri ce au un grad ridicat de fertilitate şi în luncile şi pe terasele întinse ale
Mureşului şi Crişului Alb.
Terenurilor arabile reprezintă 68,2% din suprafaţa agricolă a judeţului Arad, însă la nivel de
comună se remarcă mari diferenţieri între comunele situate în jumătatea vestică, unde terenurile
arabile pot să acopere peste 90 % din suprafaţa agricolă şi cele aflate în extremitatea estică a
judeţului unde ponderea acestora poate să scadă sub 30 % din suprafaţa agricolă (cartograma 16).

Fig. c.1.3.` Modul de utilizare a terenurilor (prelucrare după CORINE, 2000).

Structura terenurilor cultivate

Trenurile arabile sunt cultivate în special cu cereale – porumb şi grâu, şi pe suprafeţe mult mai
restrânse sunt cultivate plante oleaginoase, sfeclă de zahăr, leguminoase pentru boabe, plante
pentru nutreţ, cartofi şi legume (cartograma 17)

59
 Fig. c.1.4. Suprafaţa cultivată cu principalele culturi, 2005
0,2%
7,3% 3,4%
1,8%
0,1%
41,1%

46,0%

grâu porumb leguminoase pentru boabe

cartofi sfeclă de zahăr floarea soarelui
legume

Evoluţia suprafeţei cultivate cu principalele culturi în perioada 1999 - 2000

-ha-
Suprafata cultivată 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Cereale pt. boabe 220200 248546 233850 235217 287104 219506 198607

Grâu şi secară 62494 84312 64656 69392 118732 93178 74112

Orz şi orzoaică 19023 21908 21053 18394 18839 17349 15875

Ovăz 12218 14108 15221 15988 14989 10471 12326

Porumb boabe 126455 128162 132826 131250 132884 97330 95741

Leguminoase pt.
315 596 871 504 411 433 455
boabe
Mazăre boabe 151 425 668 274 303 372 344

Fasole boabe 164 171 203 230 108 121 111

Plante textile 290 370 738 752 159 147 106

Cânepă pentru fibră 290 370 738 752 149 147 106

Plante uleioase 22399 19069 27857 31181 23988 28517 35339

Floarea soarelui 10712 14577 20906 25189 21185 24764 27810

Soia boabe 11209 3925 6374 5267 2057 4287 6517

Sfeclă de zahăr 2219 2155 2069 1129 567 1273 1986

Tutun 364 322 338 243 359 256 19

Cartofi 5153 4708 5300 5354 5111 5167 5478

Cartofi de toamnă 4021 3646 4073 4161 4086 3848 4452

Legume 8660 8507 9249 9588 9939 9182 9116

Tomate 1212 1238 1386 1501 2478 1599 1519

Ceapă uscată 976 944 1137 1088 1092 1053 1051

Varză 1330 1296 1370 1451 1212 1436 1451

Pepeni verzi şi
1145 689 946 976 645 723 703
galbeni

60
 Plante de nutreţ 25327 23413 33895 48338 16406 31428 35917
Plante perene vechi
16801 17309 20618 27325 12590 25642 27172
şi noi
Plante anuale pentru
6633 4750 11669 18771 3816 4731 7520
fân şi masă verde
Rădăcinoase pentru
674 514 632 520 109 315 404
nutreţ

Păşunile şi fâneţele naturale acoperă aproximativ 30% din suprafaţa agricolă totală, frecvenţa
acestora scade treptat de la vest spre est în funcţie de condiţiile naturale (relief, sol şi climă).
Cele mai extinse păşuni şi fâneţe naturale se întâlnesc in jumătatea estică (cartograma 18) a căror
frecvenţă poate să depăşească 60% din suprafaţa agricolă (comuna Pleşcuţa 85%, Petriş şi Brazii
81% etc.).
Terenurile viticole şi pomicole deţin 2,8 din suprafaţa agricolă, dezvoltarea acestora fiind
favorizată de particularităţile cadrului natural, în special cele morfo-pedologice şi climatice.
Viile au o extindere mai mare în partea centrală a judeţului, pe teritoriul comunelor Pâncota,
Şiria, Covăsinţ şi Chioroc (cartograma 19) unde deţin peste 10% din suprafaţa agricolă totală, iar
livezile sunt dezvoltate în jumătatea estică –cartograma 20, (comuna Lipova 29% din suprafaţa
agricolă; comunele Zăbrani, Bârsa, Buteni, Gurahonţ cu ponderi cuprinse între 4 - 10% etc.).

1.2. PRODUCŢIA AGRICOLĂ

a. Producţia vegetală
Producţia vegetală reprezintă cea mai mare parte a producţiei agricole, aproximativ 65 % din
producţia totală în anul 2005. În cadrul producţiei vegetale un loc important îl deţin cerealele
pentru boabe cu o producţie medie la hectar de 3024 kg pentru grâu, 4290 kg porumb, 3111 kg
secară etc. O producţie peste media pe ţară întâlnim şi la leguminoase şi la plantele textile. În
general, judeţul Arad se remarcă prin producţii medii la hectar superioare mediei naţionale ceea
ce denotă, printre altele, o productivitate ridicată a terenurilor agricole.
Viticultura reprezintă o ocupaţie tradiţională, în judeţul Arad, suprafaţa viilor pe rod este de 2524
hectare, toată fiind în proprietate privată, iar producţia de struguri a fost de 4018 tone la nivelul
anului 2005.
Chiar dacă la unele culturi se înregistrează producţii medii la hectar superioare mediei pe ţară,
aplicarea îngrăşămintelor chimice se face în mod arbitrar, fără efectuarea studiilor agrochimice,
care să stabilească dozele optime necesare a fi aplicate.
Cantităţile de îngrăşăminte chimice aplicate în perioada 2000 - 2006
Îngrăşăminte chimice folosite N + P2O5 + K2O
An (tone substanţă activă) (kg / ha)
N P2O5 K2O Total Arabil Agricol
2000 8 556 3 111 396 12 063 34,69 23,58
2001 12 575 3 374 170 16 119 46,28 31,51
2002 14 140 3 435 433 18 008 51,65 35,20
2003 10 787 4 018 269 15 074 43,21 29,46
2004 12 718 3 834 237 16 789 48,12 32,82
2005 11 561 4 022 216 15 799 45,23 30,89
2006 11 513 3 517 358 15 388 44,05 30,09

61
 Analizând tabelul prezentat se poate observa o crestere a cantităţilor de îngrăşăminte aplicate
într-o primă perioadă a intervalului considerat, pentru ca mai apoi, începând cu anul 2004 să se
observe o scădere constantă a utilizării îngrăşămintelor în practica agricolă. Îngrăşămintele
organice au fost aplicate pe suprafeţe restrânse, dispersate.
În ceea ce priveşte gradul de mecanizare a agriculturii, judeţul Arad se situează pe locul doi în
cadrul Regiunii de Dezvoltare Vest din punct de vedere a numărului de tractoare şi maşini
agricole.
Parcul de tractoare şi maşini agricole din judeţul Arad, 2005
Tractoare Pluguri Cultivatoare Semănători Maşini de Maşini de Combine Combine Vîndrovere Prese pentru
mecanice mecanice împrăştiat stropit şi pentru pentru pentru recoltat balotat paie
îngraşăminte prafuit recoltat recoltat furaje şi fân
chimice cereale furaje

Total 7952 6132 1948 3464 715 112 1222 67 70 313

Proprietate 7884 6110 1940 3454 711 94 1215 65 68 309
privată

Deşi numărul de tractoare şi maşini agricole este în creştere, gradul de dotare a agriculturii cu
mijloace tehnice este redus. Pe un tractor fizic revine o suprafaţă de teren de 43,9 ha, situându-se
sub media pe ţară. În plus, mijloacele tehnice au un pronunţat grad de uzură fizică şi morală.
Numărul insuficient de tractoare şi maşini agricole, coroborat cu gradul înalt de uzură fizică şi
morală şi cu tarife inaccesibile pentru micii producători agricoli determină nivelul scăzut de
mecanizare a lucrărilor agricole şi întoarcerea, în numeroase cazuri, la tracţiunea animală şi la
munca manuală.
b. Producţia animală
Începând cu 1990, creşterea animalelor a cunoscut o perioadă dificilă, concretizată atât prin
reducerea semnificativă a efectivelor de animale, cât şi prin reducerea producţiei animaliere. În
anul 2005, producţia animală reprezenta 35 % din totalul producţiei agricole.

Efectivele de animale din judeţul Arad, 2005

Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline Păsări Albine
(familii)
Total 61464 250798 308699 3168 13328 1682471 34915
Proprietate 60626 249816 308687 3168 13141 1682471 34915
privată

Producţia agricolă animală din judeţul Arad, 2005

Carne – Carne Carne Carne Carne Lapte Lână Ouă Miere
total de de de ovine de (mii hl) (tone) (mil extrasă
(tone bovine porcine şi pasăre bucăţi) (tone)
greutate caprine
în viu)
Total 37647 5720 20534 4789 5398 1253 707 159 552
Proprietate 37469 5637 20452 4789 5397 1252 707 159 552
privată

62
La declinul efectivelor de animale şi al producţiei zootehnice au concurat mai multe împrejurări:
desfiinţarea complexelor zootehnice ale cooperativelor agricole de producţie şi cvasilichidarea
fostelor asociaţii economice intercooperatiste, precum şi a complexelor de porci şi păsări cu
capital integral sau majoritar de stat, sectorul cel mai bine situat din punct de vedere tehnologic
şi cu cele mai mari şanse de a face faţă concurenţei produselor străine pe piaţa internă şi externă;
condiţiile inadecvate existente în sectorul particular, dominat de gospodăriile ţărăneşti, pentru
creşterea animalelor la scară mare, lipsa resurselor băneşti, a construcţiilor necesare, a furajelor
şi a comportamentului specific producătorului pentru piaţă, cu preocupări şi cunoştinţe privind
tehnologiile performante şi cerinţele pieţei concurenţiale.
1.3. FONDUL FORESTIER
Fondul forestier este compus din totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor
care servesc nevoilor de cultură, protecţie şi administraţie silvică şi a terenurilor neproductive
incluse în amenajamentele silvice.
Suprafaţa pădurilor cuprinde terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră constând în arbori şi
arbuşti, care îşi creează un mediu specific de dezvoltare biologică şi care constituie componenta
directă a fondului forestier.
În judeţul Arad, terenurile forestiere ocupă o suprafaţă de 182 865,5 ha, deţinând aproximativ
27% din suprafaţa totală. Suprafaţa fondului forestier este administrată de Direcţia Silvică Arad
(124 094 ha) şi de către Ocoalele Silvice Private (58 771,6 ha). Ocoalele Silvice Private care
administrează suprafeţe forestiere pe teritoriul judeţului Arad sunt: O.S.Codrii Iancului din
localitatea Hălmagiu - 11 003 ha; O.S. Zărand, localitatea Târnova - 10 312 ha; O.S. Dumbrava,
localitatea Beliu - 10 415,3 ha; O.S.Codrii Zărandului, localitatea Sebiş - 12 370 ha; O.S. Valea
Mureşului, localitatea Bârzava - 8 894 ha; O.S. Lungu Bălănescu, localitatea Buteni - 5 777,3 ha
(cartograma 21)
Pădurile de foioase acoperă cele mai mari suprafeţe, peste 90 % din fondul forestier, urmate de
pădurile de conifere care deţin doar 6,4 %. Din punct de vedere al repartiţiei geografice 27% din
suprafaţa fondului forestier este situată în regiunile de deal şi de munte, iar 4,2% în regiunile de
câmpie.
Funcţiile pădurii
Pădurile îndeplinesc diferite funcţii, însă sunt predominante pădurile de producţie care acoperă
suprafeţe compacte în Munţii Zarandului şi Codru-Moma, o importanţă deosebită o au şi
pădurile de protecţie existente în lungul văilor Mureş şi Crişului Alb.
Funcţia economică a pădurii joacă un rol important, în fiecare an fiind valorificate diverse
produse principale şi secundare ale pădurii.
În cursul anului 2006, Direcţia Silvică Arad, a valorificat produse principale şi secundare ale
pădurii, după cum urmează:
- seminţe forestiere: 4,5 tone;
- puieţi forestieri din pepinierele din judeţul Arad - 139570 bucăţi;
- fructe de pădure: măceşe congelate 10 tone; ciuperci comestibile din flora spontană 10 tone;
- alte produse şi accesorii: plante medicinale 11 tone, cu valoarea de 15400 RON; pomi de
iarnă 137500 bucăţi, în valoare de 2294 RON.
- În cadrul Ocoalelor Silvice Private din judeţul Arad, în anul 2006, au fost valorificate
următoarele produse principale şi secundare ale pădurilor:
- Ocolul Silvic Zărand, localitatea Târnova s-au valorificat 12150 bucăţi de puieţi forestieri
din pepiniere proprii;

63
 - Ocolul Silvic Valea Mureşului, localitatea Bârzava s-au valorificat 52 bucăţi pomi de iarnă;
- Ocolul Silvic Lungu Bălănescu, localitatea Buteni, s-au valorificat 200 bucăţi pomi de iarnă
în valoare de 6490 RON.
- Ocolul Silvic Dumbrava, localitatea Beliu; Ocolul Silvic Codrii Iancului, localitatea
Hălmagiu şi Ocolul Silvic Codrii Zărandului, localitatea Sebiş, în anul 2006 nu au
valorificat răchită pentru butaşi, împletituri şi marfă,seminţe forestiere, puieţi forestieri din
pepiniere, fructe de pădure, ciuperci comestibile din flora spontană, produse accesorii ale
pădurii, produse piscicole şi produse apicole.
În anul 2006 au fost puse în circuitul economic următoarele cantităţi de masă lemnoasă: 398 000
m3 pentru agenţi economici şi 98 m3 pentru consumul populaţiei.
Cantitatea de masă lemnoasă pusă în circuitul economic în cadrul Ocoalelor Silvice
Private, 2006
Denumire Ocol Silvic Masa lemnoasă pusă în circuitul economic (m3)
Agenţi economici Consumul populaţiei
Zărand 20513 12690
Valea Mureşului 18400 2500
Dumbrava 17000 10300
Codrii Iancului 15500 7400
Codrii Zărandului 20476 9928
Lungu Bălănescu 14 2,3

Starea de sănătate a pădurilor este urmărită prin activităţile specifice derulate de către
Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice din cadrul Sistemului de Monitoring Forestier,
organizat în România în concordanţă cu metodologia comună adoptată de toate ţările europene.
În ceea ce priveşte starea de sănătate a pădurilor din judeţul Arad, cel mai des fenomen înâlnit în
cursul anului 2006 a fost acela de uscare care s-a manifestat în diferite grade pe suprafeţe nu
foarte mari din suprafaţa totală a pădurii.
Suprafaţa de pădure afectată de uscare în judeţul Arad, 2006

Suprafaţă Suprafaţa de pădure afectată de uscare

Grupe de totală de Din care:
specii pădure TOTAL
Incipientă Slabă Medie Avansată
ha ha
% şi ha % şi ha % şi ha % şi ha
Răşinoase - - - - - -
30% 70%
Foioase 13 955 3 190 - -
90 ha 2 260 ha
30% 70%
TOTAL 13 955 3 190 - -
90 ha 2 260 ha

Gradul de uscare al arboretelor administrate de Direcţia Silvică Arad, pe specii şi

subgrupe de specii, 2006
Suprafaţă Suprafaţa de pădure afectată de uscare
Grupe de totală de Din care:
specii pădure TOTAL
ha Incipientă Slabă Medie Avansată
ha % şi ha % şi ha % şi ha % şi ha
Răşinoase 8 232 - - - - -
46,02 % /
Foioase 115 862 2 655 3,76% /100 50,2% / 1333
1 222
TOTAL 124 094 2 655 100 1 333 1 222

64
Din cadrul Ocoalelor Silvice Private, în anul 2006, numai în Ocolul Silvic Dumbrava s-au
semnalat fenomene de uscare al arboretelor.

Suprafaţa de pădure afectată de uscare în cadrul Ocolului Silvic Dumbrava

Suprafaţă Suprafaţa de pădure afectată de uscare

Grupe de totală de Din care:
specii pădure TOTAL
Incipientă Slabă Medie Avansată
ha ha
% / ha % / ha % / ha % / ha
Răşinoase 737,1 118,9 73 /87,1 18,67 /22,2 8,07 /9,6 -
1,6
Foioase 9 548,1 1282,8 69,61 /893,6 18,33 /235,2 10,37 /133,1
/20,9
TOTAL 10 285,2 1401,7 980,7 257,4 142,7 20,9

Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri. Recoltarea de masă lemnoasă din fondul
forestier al judeţului Arad, se realizează pe baza posibilităţii arboretelor parcurse cu tăieri,
calculată pe fiecare unitate de producţie (UP) şi ocol silvic, în funcţie de creşterea medie
indicatoare. Posibilitatea arboretelor este diminuată în funcţie de reţeaua de drumuri forestiere
existente; în judeţul Arad accesibilitatea în fondul forestier este doar de 6 m/ha.
Posibilitatea pădurilor din judeţul Arad, pentru suprafeţele de fond forestier, administrate de
către Direcţia Silvică Arad, conform amenajamentului pentru anul 2006, este de 359000 m3, din
care: 255 000 m3 tăieri de produse principale; 69 700 m3 tăieri de produse secundare; 30 200 m3
tăieri de igienă şi 4 100 m3 pentru curăţiri.

Posibilitatea pădurilor la nivelul Ocoalelor Silvice Private din judeţul Arad, 2006
Denumire Ocol Tăieri de Tăieri de Tăieri de Curăţiri Total
Silvic produse produse igienă
principale secundare
Zărand 26323 6223 3324 521 36391
Valea Mureşului 20971 8796 2593 315 32075
Dumbrava 18955 7196 3511 698 30360
Codrii Iancului 25871 8882 3669 230 38652
Codrii Zărandului 23271 8806 3138 777 35992
Lungu Bălănescu 8775 5073 3000 296 17144

Volumul recoltat efectiv de masă lemnoasă din pădurile administrate de Regia Naţională a
Pădurilor - Direcţia Silvică Arad, în anul 2006, este de 392 000 m3, din care 330 000 m3 pentru
agenţii economici şi 62 000 m3 pentru consumul populaţiei.
La nivelul Ocoalelor Silvice Private a fost recoltat un volum total de masă lemnoasă de 150 907
m3.
Volumul recoltat efectiv de masă lemnoasă din pădurile administrate de către:
- Ocolul Silvic Zărandul este de 33 203 m3, din care: pentru agenţii economici 20 513 m3 şi
pentru populaţie, lemn de foc 12 690 m3;
- Ocolul Silvic Valea Mureşului - 20 900 m3, din care: pentru agenţii economici 18 400 m3
şi pentru populaţie 2 500 m3;

65
 - Ocolul Silvic Dumbrava - 27 300 m3, din care: pentru agenţii economici 17 000m3 şi
pentru populaţie 10 300m3;
- Ocolul Silvic Codrii Iancului - 22 900 m, din care: pentru agenţii economici 15 500m3 şi
pentru populaţie 7 400 m3;
- Ocolul Silvic Codrii Zărandului – 30 404 m3, din care: pentru agenţii economici 20 476
m şi pentru populaţie 9 928 m3;
3

- Ocolul Silvic Lungu Bălănescu - 16 200 m3, din care: pentru agenţii economici 13 900 m3
şi pentru populaţie 2 300 m3.
Suprafeţe de păduri scoase din circuitul forestier
În anul 2006, nu a fost aprobată schimbarea cetegoriei de folosinţă pentru nicio suprafaţă de
teren forestier aflată în adminstrarea Direcţiei Silvice Arad sau în administrarea Ocoalelor
Silvice Private.
Suprafeţe de păduri regenerate
Suprafeţele de pădure parcurse cu lucrări de regenerare în anul 2006, în judeţul Arad,
sunt:
- împăduriri integrale 209 ha, din care 2% pierderi, 8% reuşită satisfăcătoare, 85% bună,
5% foarte bună
- regenerări naturale 482 ha, cu reuşită bună.
În cadrul fondului forestier administrat de către Direcţia Silvică Arad s-au efectuat lucrări de
regenerare pe o supafată de 129 hectare, iar pe o suprafaţă de 345 hectare s-a înregistrat o
regenerare naturală a pădurii. Astfel, pe 89 % din suprafaţa supusă lucrărilor de regenerale
(artificiale sau naturale), starea lucrărilor este bună, pe 9 % din suprafaţă este satisfăcătoare şi pe
2 % s-au înregistrat pierderi din cauza inundaţiilor.
Suprafeţele de păduri administrate de către Ocoalele Silvice Private din judeţul Arad, au fost
parcurse cu lucrări de regenerare în cursul anului 2006, situaţia lor fiind următoarea:
- Ocolul Silvic Zărandul - împăduriri integrale 35,7 ha şi regenerări naturale 19,8 ha.
Reuşita regenerărilor este bună, nu s-au semnalat suprafeţe afectate de secetă;
- Ocolul Silvic Valea Mureşului - împăduriri integrale pe 2 ha şi regenerări naturale pe 0
ha. Reuşita regenerărilor este bună, nu s-au semnalat suprafeţe afectate de secetă;
- Ocolul Silvic Dumbrava - împăduriri integrale pe 11 ha şi regenerări naturale pe 35 ha.
Reuşita regenerărilor este bună, nu s-au semnalat suprafeţe afectate de secetă;
- Ocolul Silvic Codrii Iancului - împăduriri integrale pe 15 ha şi regenerări naturale pe 53
ha. Reuşita regenerărilor este bună, nu s-au semnalat suprafeţe afectate de secetă;
- Ocolul Silvic Codrii Zărandului - împăduriri integrale pe 12,5 ha şi regenerări naturale
pe 24,4 ha. Reuşita regenerărilor este bună, nu s-au semnalat suprafeţe afectate de secetă.
- Ocolul Silvic Lungu Bălănescu - împăduriri integrale pe 0 ha şi regenerări naturale pe
50 ha. Reuşita regenerărilor este 30% , nu s-au semnalat suprafeţe afectate de secetă.

1.4. ACTIVITĂŢILE ECONOMICE DIN AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ŞI

PESCUIT

Conform Clasificarii Activitatilor din Economia Nationala (CAEN), la nivelul judeţului Arad au
fost identificate în anul 2006 un număr total de 293 de întreprinderi a căror activitate se bazează
pe prelucrarea produselor provenite din agricultură, silvicultură şi pescuit. Astfel, 210 dintre

66
acestea au ca obiect de activitate agricultura, vânătoarea şi alte servicii anexe ; 76 silvicultura,
exploatarea forestieră şi alte servicii anexe şi doar 7 dintre acestea sunt specializate în pescuit,
piscicultură şi alte servicii anexe. Aceste întreprinderi au o cifră de afaceri de 188968083 Ron şi
un număr 2396 de salariaţi (cartograma 22) , dintre care 1558 sunt concentrati în agricultură şi
vânătoare.
Cele mai multe întreprinderi specializate în silvicultură şi exploatare forestieră se găsesc în
jumătatea estică a judeţului Arad (cartograma 23)unde suprafeţele acoperite cu păduri se întind
pe suprafeţe foarte mari. Activităţile economice specializate în agricultură şi vânătoare sunt
concentrate în regiunile de câmpie din jumătatea vestică unde terenurile arabile reprezintă
categoria principală de utilizare a terenurilor agricole. Societăţile cu numărul cel mai mare de
salariaţi sunt situate în localităţile Pecica, Vladimirescu, Olari, Cermei, Vinga etc.
Concluzii
Agricultura reprezintă un sector important al economiei judeţului Arad concentrând peste 25,9%
din totalul populaţiei ocupate. Potenţialul agricol este dat de extinderea mare a câmpiei în
jumătatea vestică a judeţului, dar şi de condiţiile pedo-climatice favorabile dezvoltării
agriculturii. În cadrul terenurilor agricole, terenurile arabile deţin cele mai mari ponderi (peste
68%) acestea fiind cultivate în cea mai mare parte cu cereale pentru boabe. Terenurile arabile se
caracterizează printr-o productivitate ridicată, la majoritatea culturilor înregistrându-se producţii
medii la hectar superioare mediei naţionale. Sectorul zootehnic este mai slab dezvoltat, efectivele
de animale şi producţia animală au înregistrat o scădere semnificativă în perioada de tranziţie, în
anul 2005 producţia agricolă animală reprezenta doar 35% din totalul producţiei agricole.
De asemenea, judeţul Arad dispune şi de un important fond forestier, suprafaţa acoperită cu
păduri reprezintă 27% din suprafaţa totală a judeţului. Funcţia economică a pădurii joacă un rol
important, în fiecare an fiind valorificate diverse produse principale şi secundare ale pădurii.
Cea mai mare importanţă pentru activităţile agricole o are agricultura şi serviciile anexe,
domeniu în care sunt active cei mai numeroşi agenţi economici (210) din localităţile rurale
arădene (Horia, Iratoşu, Cermei, Fântânele, Macea, Olari, Şagu, Sânleani, Semlac, Şimand,
Socodor, Vinga). Agricultura şi serviciile anexe concentrează la nivel de UAT-uri cele mai
importante efective de salariaţi cuprinşi în activităţi agricole, aşa cum este cazul localităţilor
rurale Cermei, Horia, Iratoşu, Olari, Sânleani, Semlac, Şiria. În silvicultură, exploatarea
forestieră şi serviciile anexe funcţionează puţini agenţi economici (76), repartiţia teritorială a
UAT-urilor cu reprezentativitate a acestor activităţi fiind dictată de caracteristicile fizico-
geografice ale cadrului natural: Dezna, Moneasa, Buteni, Avram Iancu, Săvârşin. Forţa de
muncă salariată implicată în activităţi forestiere se ridică la efective de 30 persoane până la 100
persoane. Pescuitul, piscicultura şi serviciile anexe sunt domeniu de activitate doar pentru 7
agenţi economici, activi în Cermei, Zădăreni, Bocsig. Forţa de muncă salariată în acest tip de
activităţi este puţin numeroasă, cuprinsă între 3 şi 17 persoane.
Localităţile rurale cu activităţi agricole importante, ca număr de agenţi economici activi şi ca
forţă de muncă salariată implicată, sunt: Olari, Semlac, Sânleani, Iratoşu, Horia, Vladimirescu,
Avram Iancu, Săvârşin, Vinga, Moneasa. O parte dintre aceste aşezări au şi activităţi terţiare
(mai ales turism) de importanţă locală sau chiar judeţeană şi regională.

67
2. INDUSTRIA, PRODUCŢIA ŞI DISTRIBUŢIA ENERGIEI, CONSTRUCŢIILE
Baza economică a oraşelor s-a format în urma acţinunii unui complex de factori cu direcţii şi
intensităţi variabile în funcţie de condiţiile locale (Ianoş Ioan, 1987). Mutaţiile intervenite în
structura populaţiei salariate în perioada economiei centralizate au fost determinate de crearea în
mod continuu de locuri de muncă în ramurile industriei, de eliberarea de forţă de muncă din
agricultură, urbanizarea continuă şi transformările radicale ale caracteristicilor social-economice
ale zonelor rurale.
Oraşul reprezintă un organism integrat într-un teritoriu, ce constituie pentru acesta mediul din
care îşi ia resursele şi în care îşi distribuie valorile dar şi deşeurile. Oraşul se comportă ca un
sistem termodinamic şi informaţional optimal deschis, supunându-se legilor termodinamicii
datorită transferului permanent de energie dintre acesta şi mediul înconjurător (Ianoş, 2000).
Activităţile industriale reprezintă elementul cel mai dinamic şi cu efectele cele mai vizibile
asupra unui centru urban. Tocmai procesul de industrializare a dus la impulsionarea vieţii
economice şi sociale a unor localităţi rurale, care ulterior au fost investite cu statut de oraş, la
accentuarea relaţiilor dintre oraşe şi zonele înconjurătoare.
În perioada socialistă, industria a jucat un rol important în transformarea economiei româneşti,
devenind ramura dominantă iar rolul ei a crescut prin producerea de bunuri materiale pentru alte
domenii de activitate. La modernizarea industriei a contribuit dinamica accentuată a ramurilor
generatoare ale progresului tehnic – electrotehnică, construcţii de maşini, energie electrică şi
termică, chimică.
Sectorul privat s-a dezvoltat tot mai mult, înlocuind marile industrii care au caracterizat
economia judeţului Arad în anii 1980. Forţa de muncă din industria uşoară (textile, încălţăminte)
a fost absorbită prima de sectorul privat unde au apărut firme care lucrează în lohn. După o
perioadă în care lohnul a mers foarte bine, tendinţa este renunţarea la acest mod de lucru
deoarece argumenul principal al acestei activităţi este strămutarea producţiei într-o zonă cu
manoperă ieftină, iar în perioada următoare, mai ales odată cu aderarea la Uniunea Europeană,
piaţa muncii din România nu va mai fi la fel de atractivă pentru investitori. De aceea, în acest
moment, managerii acestor firme sunt preocupaţi de mărirea ponderii producţiei proprii,
destinată pieţei interne, în totalul producţiei proprii.
Judeţul Arad dispune de o industrie diversificată şi complexă, în care ponderea majoritară este
deţinută de industria prelucrătoare (90% din producţia totală) – alimentară, industria mijloacelor
de transport feroviar chimică, uşoară şi prelucrarea lemnului. În prezent industria judeţului Arad
prezintă o insuficientă orientare către piaţă, o competitivitate redusă a produselor realizate,
datorită uzurii fizice şi morale a maşinilor şi utilajelor, tehnologiilor învechite, lipsei de
iniţiativă, slaba motivare a managerilor.

2.1.RESURSE LOCALE VALORIFICATE DE INDUSTRIE

Datorită diversităţii morfopedologice şi naturii formaţiunilor geologice se explică varietatea
resurselor naturale şi a activităţilor productive legate de valorificarea acestora.
Cele mai bogate şi variate resurse naturale sunt concentrate în zona Munţilor Zarandului şi
Codru-Moma, unde se găsesc mari rezerve de materiale de construcţie, în special calcare
mezozoice, conglomerate şi gresii cuarţitice (Munţii Codru-Moma) şi calcarele roşii, diabazele
triasice, intriziunile de gabrouri şi diorite, granodiorite, marnele calcaroase şi conglomeratele
cretacice (Munţii Zarandului).
Se remarcă prezenţa unor importante rezerve de roci utile, îndeosebi de granite, diorite, diabaze,
calcare, dolomite, gresii şi conglomerate utilizate atât în industrie, cât mai ales în construcţii.
Astfel, sunt renumite exploatările de granite cu biotit (Hălmăgel, Baraţca, Cladova, Galşa-Dealul
Viilor, Radna, Săvârşin), andezite (Aciuţa, Hălmagiu, Leasa, Mocrea, Vârfurile), diorite
68
(Bârzava, Păuliş, Şiomuş), diabaze (Bătuţa şi Vărădia de Mureş), calcare jurasice compacte
(Căprioara, Cuvin, Galşa, Dealul Pleaşca, Groşii Noi, Măderat), calcare triasice marmoreene
(Moneasa), gresii şi conglomerate (Milova) şi balastiere în depozitele aluvionare ale Crişului Alb
şi ale Mureşului.
Izvoarele termale şi minerale, cunoscute şi captate din cele mai vechi timputi reprezintă
importante bogăţii. Izvoarele termale de la poalele Munţilor Codru-Moma, din arealul Moneasa,
conţin ape bicarbonatate, calcice, magneziene şi sodice. Astfel, pe baza substanţelor minerale
terapeutice, a factorilor naturali curativi a luat fiinţă complexul balneoclimateric Moneasa. Mai
numeroase, izvoarele minerale sunt localizate în localităţile Mocrea, Păuliş, Lipova, Chişineu-
Criş, Socodor. Compoziţia chimică a apelor minerale este predominant alcalină, carbogazoasă-
feruginoasă, slab radioactivă.
De asemenea, sunt prezente unele structuri petrolifere în Câmpia Aradului.

2.2.POPULAŢIA OCUPATĂ ÎN INDUSTRIE ŞI FENOMENUL DE ŞOMAJ

Structura sectorului secundar scoate în evidenţă din punct de vedere al populaţiei ocupate o
predominanţă la nivelul judeţului Arad în anul 2006 a activităţii de prelucrare (82%), urmată de
construcţii (11%), producţia şi distribuţia energiei electrice (4%) şi industria extractivă (3%) (fig.
C.2.1.).

11% 3%
4%

extractivă

prelucrătoare

energetică

construcţii

82%

Fig. c.2.1 Sectorul secundar - structura populaţiei ocupate (2006)

Populaţia ocupată în industrie se cifra la aproximativ 64000 persoane, ceea ce reprezenta 31%
din totalul ocupaţilor judeţului. Cel mai mare număr de ocupaţi în industrie se înregistrează în
municipiul Arad (27000 pers.) urmat de comuna Vladimirescu (1310 pers.) aflată în aria de
influenţă a reşedinţei de judeţ. În topul ierarhiei se găsesc în continuare celelalte oraşe ale
judeţului, Pecica, Sântana, Ineu, Lipova, Curtici, Pâncota, Chişineu-Criş, Sebiş (între 1324 şi 597
pers.) dar şi unele comune din imediata apropierea a oraşelor Arad – Fântânele (988 pers.),
Zimandu Nou (639); Curtici – Macea (868) şi Ineu – Şicula (693).
Procentual, cea mai mare pondere al ocupaţilor din industrie înregistrează comunele Fântânele
(51,5%) şi Livada (49,4%), Iratoşu (47,2%), Şicula (46,4%), Şofronea (46,3%), Zimandu Nou
(45,1%), Zăbrani (42,6%). Dintre oraşele cu peste 40% ocupaţi în industrie se regăsesc Pâncota,
Sântana şi Pecica (fig. c.2.2.).

69
Fig. c.2.2.Ponderea populaţiei ocupate în industrie din total populaţie ocupată (2002)

Întreruperea unor capacităţi de producţie a condus la reducerea numărului de salariaţi, industria

devenind astfel principala ramură generatoare de şomaj în judeţul Arad în anii imediat următori
revoluţiei. Scăderi mari ale numărului mediu de salariaţi s-au înregistrat în industria de
construcţii metalice, în industria de maşini şi echipamente, în cea a prelucrării lemnului, textilă şi
a confecţiilor, în industria chimică şi în general în toate ramurile industriei. De asemenea,
descentralizarea economiei a creat o profundă criză managerială.
Apariţia sectorului privat a asigurat absorbţia şomerilor, astfel că în ultimii ani şomajul a scăzut
constant numărul acestora. Industria a cunoscut numeroase transformări, reuşindu-se privatizarea
cu succes a mai multor societăţi, au apărut, cu preponderenţă în sectoarele industriei uşoare,
societăţi private care lucrează în sistem lohn şi s-a reuşit atragerea de investitori străini şi crearea
unor zone industriale în care activează societăţi din domeniul construcţiilor de maşini, a
accesoriilor pentru industria auto, a prelucrărilor metalice.
Şomajul generat de transformările marilor societăţi a fost absorbit total în domeniul confecţiilor
şi încălţămintei de firmele străine care produc cu precădere în sistem lohn. În domeniul
construcţiilor de maşini absorbirea şomerilor s-a făcut într-o perioadă mai îndelungată de timp,
acest lucru datorându-se atât faptului că în acest domeniu investiţiile pentru pornirea unei noi
afaceri sunt mult mai mari, cât şi elasticităţii mai reduse a personalului faţă de orientarea spre
alte sectoare.

70
Fig.c.2.3 Diferenţa dintre ponderea populaţiei ocupate în industrie din totalul populaţiei
ocupate între 1992 – 2002
Dinamica ocupaţilor în sectorul industrial a avut o dinamică descendentă în perioada dintre
ultimele două recensăminte, 1992-2002 în majoritatea localităţilor judeţului. Cele mai drastice
scăderi procentuale au înregistrat comunele Pleşcuţa (18%), Moneasa (17,4%), Brazii (13,7%),
Bata (13,6%) şi oraşele Pâncota (14,9%) şi Arad (13,6%).
La polul opus, cu creşteri ale ocupaţilor din industrie se numără comunele Şicula, Şemlac,
Cermei, Macea, Livada, Hălmăgel, Zăbrani (între 17,9 şi 10,2%). De menţionat că, în jumătate
din localităţile judeţului dinamica ocupaţilor din industrie a variat pe un ecart cuprions între -5 şi
5% (fig. c.2.3.).

2.3. FUNCŢIILE URBANE ALE ORAŞELOR

Mai puţin evidente la Recensământul populaţiei din 1992, dar pregnante la începutul mileniului
III, noile particularităţi ale dezvoltării României generează o restructurare a dimensiunilor şi a
funcţiilor urbane. Întregul sistem urban al României, în consecinţă şi oraşele judeţului Arad, intră
într-un profund proces de restructurare iar procesul de urbanizare capată dimensiuni şi
caracteristici noi.
Utilizând graficul tip nomogramă în anul 2002, în judeţul Arad se pot identifica 3 categorii
funcţionale de oraşe: industriale (50% şi peste popualţie ocupată în industrie şi construcţii), de
servicii (50% şi peste în sectorul terţiar) şi mixte (nici un sector nu înregistrează valori peste
50%).
Din categoria oraşelor industriale complexe şi de servicii (populaţia ocupată în sectorul secundar
este cuprinsă între 50-75%, cea din servicii este între 25-50% iar în agricultură are valori de până
la 25%) face parte doar oraşul Pâncota, oraş în care prelucrarea lemnului ocupă un rol important
în baza economică.

71
 Fig.c.2.4 Funcţiile oraşelor din judeţul Arad
Este o etapă nouă, de trecere de la oraşul industrial la oraşul de servicii, ce corespunde unei
întregi tranziţii economice şi social-politice a ţării. Funcţiile industriale rămân importante în
continuare - mult mai importante ca în economiile dezvoltate vest-europene - industria şi
tehnologia modernă trebuind să faciliteze sistemului urban românesc o dezvoltare viitoare
compatibilă cu exigenţele integrării în sistemul urban european.
După 1989, ca urmare a crizei economice, dar şi a celei urbane ce a urmat, destructurarea
funcţionala a oraşelor, readuce în actualitate modelul funcţional urban bazat pe terţiarizarea
economiei urbane. După 1990, serviciile s-au caracterizat printr-o dinamică pozitivă în special în
oraşe. Oraşele de servicii au cel puţin 50% populaţie ocupată în sectorul terţiar, celelalte
sectoare, aflate în dependenţă unul de altul, deţin sub 50% ocupaţi. În această categorie se
încadrează 6 oraşe ale judeţului Arad împărţite în două categorii: oraşe de servicii şi industriale
(Arad, Lipova, Chişineu-Criş, Ineu şi Sebiş) şi oraş de servicii şi agricol (Nădlac).
Oraşele mixte, în număr de 3, au cea mai mare parte a populaţiei ocupate în sectoarele secundar
şi terţiar şi mai puţin în cel primar. Această categorie include oraşele Pecica, Curtici şi Sântana
(fig. c.2.4).

2.4. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE

Salariaţii din industrie
În 2005 numărul total al salariaţilor la nivel judeţean era de 115700 persoane din care 53440
persoane în activităţile industriale (2072 în industria extractivă, 48501 în cea prelucrătoare şi
2864 în cea energetică). La nivelul industriei din numărul total de salariaţi 70704 se încadrau în
categoria muncitorilor.
În 2002, numărul mediu al salariaţilor din judeţul Arad înregistra un ecart de variaţie între 1 şi
36558 persoane în Şilindia, respectiv municipiul Arad. Din analiza numărului salariaţilor
industriali se observă următoarea distribuţie a claselor de mărime: 27 localităţi au sub 10
salariaţi (0,33% din totalul forţei de muncă din industrie), localităţi, de altfel, şi cu număr mic de
locuitori; din categoria 11-50 salariaţi făceau parte 18 localităţi (1,02% din forţa de muncă

72
industrială); centrele cu peste 50-100 salariaţi - 11, totalizau 1,80% din totalul forţei de muncă
industriale. În următoarele categorii 101-500 se încadrează 10 localităţi (4,13% din forţa de
muncă), între 500-1000, 4 localităţi (5,43%) iar între 1000 şi 1600, 3 localităţi (8,69%).
Din ultima categorie face parte oraşul Arad cu 36558 salariaţi industriali, ce deţine 78,85% din
totalul forţei de muncă. Iese în evidenţă gradul scăzut de dependenţă a economiilor locale de
activităţile industriale (ponderea salariaţilor industriali din totalul forţei de muncă). Aceasta redă
mai bine intensitatea dezvoltării industriale şi reacţiile diferite faţă de celelalte localităţi în
perioada de tranziţie (fig. c.2.5).

Fig.c.2.5 Distribuţia salariaţilor din industrie, 2002

Structura sectorului industrial( an 2005) scoate în evidenţă o predominanţă a industriei

prelucrătoare. Industria extractivă este prezentă cu ponderi mai însemnate în localităţile Tăuţ,
Vărădia de Mureş, Felnac, Pecica, Petriş, Pleşcuţa, Hălmagiu, Hălmăgel, Vârfurile, Păuliş şi
Zimandu Nou. Industria energetică ocupă un rol important în Zerind, Târnova, Tăuţ, Birchiş,
Brazii, Moneasa,Săvârşin, Şilindia, Gurahonţ, Bata şi Grăniceri(cartograma 24)
Distribuţia geografică a efectivelor de forţă de muncă salariată în industrie din anul 2006 indică,
aşa cum era şi firesc, o concentrare numerică în centrele urbane, în special în municipiul Arad,
dar pe fondul general al reducerii semnificative a efectivelor de salariaţi din industrie. Aceasta
tendinţa semnifică o terţiarizare a economiei judeţului, atât în mediul rural, cât şi în localităţile
rurale. Se remarcă o corelaţia mai bună între mărimea efectivelor de salariaţi din industrieşi
tipurile funcţionale al oraşelor de servicii şi industriale (Arad, Chişineu-Criş, Ineu, Sebiş,
Lipova) şi cel al oraşelor industriale complexe şi de servicii (Pâncota). Structura salariaţilor din
industrie după activităţi CAEN indică o concentrare a numului de salariaţi în cadrul agenţilor
economici activi în fabricarea produselor textile, de îmbrăcăminte (Arad, cu 8858 salariaţi, Ineu,
cu 1088 salariaţi, Curtici, cu 794 persoane, Lipova, cu 476 persoane), în fabricarea produselor
minerale nemetalice, industrie metalurgică, industria construcţiilor metalice, industria de maşini
şi echipamente (Arad, cu aproximativ 3950 salariaţi, Chişineu-Criş, cu 362 persoane, Sebiş, cu
150 persoane şi Lipova, Pecica, cu câte aproximativ 100 salariaţi fiecare).
În mediul rural arădean sunt concentraţi numai 15,4% din numărul total al salariţilor din
industrie si aproape jumătate dintre aceştia sunt angajaţi ai unor agenţi economici care îşi
desfăşoară activitatea în localitaţi aflate în apropierea centrelor urbane sau în localităţi rurale
componente ale oraşelor (Nadab, localitate aparţinătoare de oraşul Chişineu-Criş, cu peste 3400
salariaţi într-o firmă cu activitate în industria de maşini şi aparate electrice) (cartograma 25).

73
Cifra de afaceri
Dacă analizăm structura economiei judeţului Arad pe baza datelor din bilanţurile contabile
depuse în 2004 rezultă că pe primul loc ca pondere se află industria cu o pondere de 42,13 % în
cifra de afaceri realizată de judeţul Arad şi de 15,27 % în ceea ce priveşte numărul firmelor. Se
observă că, spre deosebire de 1998, ponderea activităţilor comerciale (inclusiv aprovizionarea
tehnico-materială), a scăzut de la 46,8 % la 38,09 % din cifra de afaceri trecând astfel pe locul
doi. Din punct de vedere al numărului de firme, comerţul se menţine pe primul loc cu un număr
de 4474 de firme, adică 39,51 % din numărul total de firme.
Pe locul trei în privinţa cifrei de afaceri a judeţului se află construcţiile, cu o pondere de 5,54 %
în volumul cifrei de afaceri şi de 5,94 % în numărul societăţilor.
Structura firmelor cu capital străin, pe domenii de activitate
Domeniul de activitate Număr de firme %

industrie alimentară 18 2,3

industria textilă 70 9,1
industria lemnului 35 4,6
construcţii metalice 29 3,8
industria încălţămintei 39 5,1
Construcţii 25 3,3
ind. constructoare de maşini şi 10 1,3
echipamente

Industria constructoare de maşini. Dintre acestea Uzina de Vagoane Astra a fost şi a rămas cea
mai mare. Această întreprindere s-a confruntat cu probleme legate de eficientizarea producţiei,
menţinerea pieţelor externe şi extinderea lor, probleme de decapitalizare, detehnologizare şi mai
ales lipsă de lichidităţi, rezultată din incapacitatea CFR de a achita sau de a achiziţiona noi
vagoane. Criza în care a intrat întreprinderea a avut efect şi asupra activităţilor create în jurul
acestui colos: proiectare, aprovizionare tehnico-materială etc. Pentru atragerea investitorilor
străini, în septembrie 1998 s-a decis divizarea societăţii în două: Astra Vagoane Arad şi Astra
Vagoane Călători SA. În iulie 1999 acţionar majoritar la Astra Vagoane Arad a devenit
societatea americană de profil Trinity Industries, societate care a transformat firma arădeană într-
o firmă modernă, competitivă. Societatea nou înfiinţată Astra Vagoane Călători a fost privatizată
în 2000, fiind o societate cu capital integral românesc. În prezent, ea este nucleul unui grup de
firme din care fac parte ARIS SA –care fabrică boghiuri şi componente pentru material rulant,
dar şi maşini unelte, IRVC Caransebeş SA –unde se fac servicii de mentenaţă vagoane şi Astra
Comind SRL –o societate de comerţ şi logistică.
ARIS - întreprinderea de strunguri Arad nu a beneficiat de o conjunctură prea favorabilă. Prin
concedieri succesive personalul, s-a redus drastic pe seama lipsei de piaţă de desfacere pentru
produsele sale tradiţionale şi incapacitatea reconvertirii firmei într-un domeniu care să-i permită
relansarea. Astfel, în anul 2000, datorită datoriilor mari acumulate a fost la un pas de închidere.
Din fericire, privatizarea din anul 2002, când a fost cumpărată de Astra Comind Arad, s-a
dovedit a fi un succes. Aflată în faliment, fabrica de strunguri a fost repusă pe linia de plutire,
ajungând să fie în prezent o societate profitabilă şi fără datorii la stat. Investitorul a salvat
locurile de muncă ale angajaţilor şi a creat peste 600 noi locuri de muncă. Salariaţii au de lucru,
fiind încheiate contracte comerciale pe următorii 3 ani, 70% din producţie fiind destinată
exportului. Proprietarul Aris a reînfiinţat Centrul de cercetare şi proiectare (după o perioadă în
care nu a funcţionat de 8 ani), unde lucrează circa 70 de ingineri.

74
AZOMA este producătoare de utilaje agricole, mori şi maşini pentru uz gospodăresc, maşini şi
instalaţii pentru preparat furaje concentrate, utilaje componente pentru hale de porci, bovine şi
păsări, instalaţii pentru irigaţii, etc., a fost privatizată în august 2000. În 2002, numărul
salariaţilor a ajuns la 240 (de la 110), preocuparea continuă pentru eficientizarea producţiei,
investiţiile în tehnologie, găsirea în permanenţă de produse şi servicii noi (ca de exemplu
producerea de piese de schimb pentru utilajele proprii), precum şi subvenţiile acordate de guvern
pentru agricultură, au contribuit la dezvoltarea continuă a societăţii arădene.
Industria chimică reprezentată de Combinatul chimic, care prin închidere a generat circa 3.000
de şomeri, a reprezentat un prim şoc pentru economia judeţului.
Industria de mecanică fină reprezentată prin întreprinderea de Orologerie industrială şi Fabrica
de Ceasuri Victoria a cunoscut şi ea criza de pieţe de desfacere externe şi restrângerea drastică a
pieţei interne. Lipsa de elasticitate şi tehnologiile învechite au dus la pierderea unei importante
oportunităţi în sectorul contoarelor de apă, care a fost preluat de o firmă privată în continuă
dezvoltare şi cu rezultate foarte bune. Cu toate acestea, pe lângă ceasuri mecanice de masă,
"Victoria" SA mai produce contoare de apă, precum şi alte produse de mecanică fină. Înainte de
1990, firma era una dintre cele mai cunoscute din România în domeniul respectiv, dar în
condiţiile unei uzuri fizice (de peste 60 %) şi morale mari a mijloacelor fixe, întreaga gamă de
produse a societăţii se realizează cu costuri ridicate, ceea ce are ca urmare o eficienţă economică
redusă a întregii activităţi.
SC "Victoria" SA a avut, în ultimii ani, o evoluţie economică ciudată în sensul că perioadele în
care s-a obţinut profit au fost urmate de altele în care s-au înregistrat pierderi considerabile.
Astfel, dacă în 2003 firma a avut o pierdere de 2,4 miliarde lei, în anul următor a avut un profit
de 2,8 miliarde lei. Se impune în continuare înzestrarea societăţii cu instalaţii şi utilaje de înaltă
tehnicitate, care să asigure importante economii de materii prime, materiale, energie, cheltuieli şi
timp de lucru, micşorarea considerabilă a rebuturilor, abordarea unor produse noi şi creşterea
calităţii.
Întreprinderea de Orologerie Industrială a fost preluată în noiembrie 1998 de firma italiană
VIRO, reuşindu-se în următorii ani oprirea declinului şi aducerea întreprinderii pe un trend
ascendent, investitorii italieni fiind mulţumiţi de profesionalismul personalului, ei participând cu
capital şi piaţă de desfacere.
Industria lemnului. Combinatul de prelucrare a lemnului IMAR Arad a avut peste 6000 de
salariaţi înainte de 1989, număr care s-a redus constant. Produsele fabricii s-au bucurat de o
cerere mare la export în primii ani după 1990, după care a început şi aici un declin datorat
scăderii competitivităţii ca urmare a creşterii preţurilor materiei prime, tehnologiei mai puţin
productive şi a calităţii inconstante. Cu toate că societatea a fost privatizată, ea se confruntă în
continuare cu probleme economice şi financiare specifice industriei mobilei.
IFET este o altă unitate mare din acest sector, care a fost privatizată dar nu s-a reuşit redresarea
economică a societăţii care a ajuns în lichidare.
Prin reorganizarea şi privatizarea celor două mari societăţi s-au desprins secţiile din judeţ şi în
urma reducerilor de personal şi a iniţiativei specialiştilor s-a creat un sector important de IMM-
uri în domeniul prelucrării lemnului, dintre care unele cu rezultate foarte bune.
Industria Textilă reprezentată prin marile întreprinderi UTA, TEBA, TRICOUL ROŞU, a
cunoscut profunde transformări, care au dus şi ele la concedieri în masă şi reorganizări. Cele
două ţesătorii cu tehnologie veche şi necompetitivă şi-au încetat producţia aproape total; Tricoul
Roşu a restructurat producţia, s-a desprins secţia de la Ineu care a devenit o unitate rentabilă care
lucrează în special pentru piaţa externă, prin sistem lohn; iar fabrica din Arad, după reduceri
succesive de personal a închiriat o parte din spaţii şi din personal unor societăţi mixte şi a reuşit
să supravieţuiască, într-o nouă formă. Privatizarea societăţii TEBA a fost un real succes.
Acţionarul olandez a adoptat o strategie de creştere graduală, investind peste 50 de milioane de

75
euro în utilaje şi amenajarea spaţiilor de producţie. Astfel, de la 100 de oameni astăzi societatea
are peste 5000 de salariaţi în cele trei fabrici din Arad, Brad şi Iaşi. Fabrica din Arad are peste
2000 de salariaţi şi este una din firmele de succes. Unităţile de confecţii MODA, ARTEX etc. au
lucrat în special în sistem lohn, şi continuă să funcţioneze la capacitate.
Şi în industria articolelor de uz casnic (întreprinderi producătoare de păpuşi (ARĂDEANCA),
umbrele, rame de ochelari) a apărut fenomenul de reducere a pieţei externe şi scăderea drastică a
celei interne, paralel cu apariţia concurenţei. Întreprinderile au trecut la reduceri masive de
personal şi la închirierea unor spaţii disponibile pentru alte activităţi.
În 1993 se înfiinţează la Arad firma Contor Zenner, firmă care activează în cercetarea,
dezvoltarea, producţia, comerţul şi serviciile în domeniul echipamentelor de măsurare. După
preluarea fabricii de ochelari, în mai 2000 a fost inaugurat la Arad noul centru de producţie,
cercetare şi e-business Contor Zenner România, aici producându-se anual o treime din totalul de
contoare Zenner comercializate la nivel mondial. În 2001, a fost desemnată prima câştigătoare
din România a trofeului Juran pentru calitate şi excelenţă în afaceri la categoria întreprinderilor
mici şi mijlocii.
Industria alimentară (întreprinderile de industrializare a cărnii, de prelucrare a legumelor şi
fructelor etc.) s-au confruntat cu probleme datorită lipsei de elasticitate şi tehnologiilor
neperformante, dar şi a influenţelor aderării la CEFTA. Totuşi, şi în acest domeniu au apărut
firme private care s-au impus pe piaţă şi au reuşit să supravieţuiască. Industria băuturilor
alcoolice s-a menţinut dinamică în mare măsură datorită privatizărilor, schimbării tehnologiei şi
creşterii calităţii produselor. Industria de morărit şi panificaţie a fost marcată de apariţia unui
sector privat bine reprezentat. Şi în industria laptelui au apărut numeroşi producători privaţi, unii
chiar cu succes. Fabrica de zahăr a fost privatizată, la fel şi cea de bere, unităţi care ulterior au
fost închise, iar în domeniul băuturilor răcoritoare şi a apei minerale au fost create noi capacităţi
de producţie.
Producţia industrială şi cifra de afaceri în sectorul industrial
În privinţa evoluţiei producţiei industriale în perioada mai 2006-mai 2007 se poate observa o
creştere de peste 100% începând cu luna septembrie 2006 faţă de lunile precedente. Cele mai
mari creşteri s-au cifrat în jurul valorii de 106%, valoarea de 106,7% fiind înregistrată în luna
martie a anului 2007.

Evoluţia producţiei industriale (%)

luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-31.V.2007
faţă de
2006 2007 1.I-31.V.2006
1)
mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai 1)

98,3 106,3 94,5 99,8 103,6 100,6 104,4 106,0 110,4 106,1 106,7 105,1 101,8 105,9
Total judeţ
Industrie
76,5 77,4 91,8 97,6 97,6 84,7 98,2 116,2 75,7 96,7 90,0 100,8 99,4 91,7
extractivă
Industrie
101,0 109,1 93,2 98,5 101,0 101,5 105,1 105,5 118,0 111,4 110,3 105,5 99,6 108,5
prelucrătoare
Energie electrică şi
termică, gaze şi 91,2 100,0 109,4 113,4 145,8 101,5 102,1 104,0 92,7 80,8 88,3 101,7 135,6 94,6
apă
1)
Date provizorii
Notă: Indicii producţiei industriale (IPI) caracterizează evoluţia producţiei industriale totale la nivel de judeţ, în timp ce IPI, calculat la nivel
naţional, caracterizează evoluţia valorii adăugate brute la costul factorilor, realizată în activitatea industrială. Aceştia au fost calculaţi, la nivelul
judeţului, pe baza datelor din cercetarea statistică "Indicatori pe termen scurt în industrie" (INDTS).
Sursa: www.arad.insse.ro, Buletin statistic lunar. Judeţul Arad, mai 2007.

Evoluţia cifrei de afaceri în sectorul industrial scoate în evidenţă oscilaţii de-a lungul perioadei
mai 2006-mai 2007, înregistrându-se două perioade de creştere între iunie 2006-octombrie 2006

76
şi ianuarie 2007-mai 2007. Între aceste două intervale s-a intercalat o perioadă de descreştere cu
un minim de 85,5%. Cea mai mare creştere procentuală s-a produs în mai a anului 2007 –
115,8%.

Evoluţia cifrei de afaceri (%)

Luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-
2006 2007 31.V.2007
faţă de
1.I-
mai iun. iul. Aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai 1)
31.V.2006 1)

Total judeţ 98,7 112,7 121,0 109,2 114,5 112,5 95,8 85,8 107,3 115,6 113,4 106,6 115,8 111,9
1)
Date provizorii
Notă: Indicele volumului cifrei de afaceri din industrie este calculat pe baza unei cercetări statistice selective care cuprinde toate întreprinderile
cu peste 50 de salariaţi şi un eşantion de întreprinderi cu 4 - 49 salariaţi. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al
întreprinderii furnizoare de date.
Sursa: www.arad.insse.ro, Buletin statistic lunar. Judeţul Arad, mai 2007.

2.6. AGENŢII ECONOMICI

Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii a cunoscut în perioada tranziţiei o importantă dezvoltare
în cadrul economiei judeţului Arad, reprezentând un potenţial important al judeţului.
În ceea ce priveşte sectorul de IMM-uri, dezvoltarea acestuia este limitată de o serie de factori,
printre care numărul destul de redus de antreprenori locali şi nivelul redus al culturii
antreprenoriale, aflat încă sub cel din Uniunea Europeană. De asemenea, datorită necredibilităţii
garanţiilor oferite de antreprenori pentru a obţine finanţare, multe din întreprinderile sunt
subcapitalizate şi prezintă discontinuităţi în fluxul de numerar. Datorită faptului că jumătate din
populaţia din mediul rural trăieşte la nivel de subzistenţă, nivelul cererii este redus, ceea ce duce
la o cerere redusă pentru bunuri şi servicii pentru consumul personal.
Un alt factor restrictiv este reprezentat de accesul limitat la infrastructura de afaceri care să
stimuleze dezvoltarea sectorului. Municipiul Arad deţine în continuare peste 80% din numărul
societăţilor comerciale din judeţ şi aproape 100% din structurile care pot acorda asistenţă şi
consultanţă pentru dezvoltarea afacerilor.
Sectorul IMM-urilor a luat fiinţă prin divizarea unor foste întreprinderi mari şi prin iniţiativa
întreprinzătorilor privaţi români şi străini, care au înfiinţat întreprinderi noi.
În 2004 sectorul IMM-urilor a reprezentat peste 99,9% din numărul firmelor care au depus bilanţ
contabil. După cum rezultă din documentaţia specifică depusă, structura pe domenii de activitate
reiese a fi următoarea: 3473 din IMM-uri, adică 31 % au ca domeniu principal comerţul, 13 %
serviciile, 15 % industria, 6 % agricultura şi silvicultura, 7 % transporturi, 6 % construcţii şi 2 %
ocrotirea sănătăţii.
În ce priveşte amplasarea în teritoriu nu mai există domenii în care să nu existe firme mici şi
mijlocii cu sedii în oraşele judeţului.
În privinţa domeniului productiv se poate observa o evoluţie fluctuantă de-a lungul perioadei de
tranziţie. Dacă în 1990 au fost înmatriculate doar 3 firme în anii 1991 şi 1992, numărul acestora
a depăşit 1100. După un maxim înregistrat în anul 1994 (2075), numărul lor a scăzut nereuşind
să mai depăşească valoarea de 600 unităţi. De-abia din 2002 numărul firmelor înmatriculate în
domeniul de producţie începe să crească ajungând în 2003 la 1456 firme iar în 2004 la 2042
firme.

77
Domenii de activitate declarate pe ani de înmatriculare
Număr Număr
Nr. Comerţ Import
An Producţie Servicii Construcţii Total Soc. Activit /
Crt Intern Export
Înmatric Societate
1 1990 3 3 3 3 1 13 3 4.3
2 1991 1134 1389 1338 1207 289 5357 1367 3.9
3 1992 1140 1452 1466 1216 282 5556 1419 3.9
4 1993 780 1066 1104 798 212 3960 956 4.1
5 1994 2075 2568 3021 1580 586 9830 1593 6.2
6 1995 464 909 847 645 180 3045 553 5.5
7 1996 527 850 803 635 203 3018 644 4.7
8 1997 437 676 619 527 204 2463 548 4.5
9 1998 594 911 846 720 262 3333 701 4.8
10 1999 503 910 789 276 182 2660 552 4.8
11 2000 538 863 809 291 172 2673 667 4.0
12 2001 649 991 992 295 233 3160 833 3.8
13 2002 918 1410 1318 306 388 4340 1110 3.9
14 2003 1456 1934 2243 77 874 6584 1728 3.8
15 2004 2042 2667 3521 89 1422 9741 2240 4.3
16 TOTAL 13260 18599 19719 8665 5490 65733 14909 4.5

Distribuţia tipurilor de activităţi economice CAEN evidenţiază o structură complexă a

domeniilor de activitate ale agenţilor economici din mediul urban. Municipiul Arad se
individualizează prin prezenţa a aproximativ 590 de agenţi economici reprezentativi pentru 25
tipuri de activităţi CAEN. Cei mai numeroşi agenţi economici activează în fabricarea produselor
textile, a articolelor de îmbrăcăminte, tăbăcirea şi finisarea pieilor, industria construcţiilor
metalice, producţia de mobilier, fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice, industria de
aparatură şi instrumente medicale etc. Şi celelalte centre urbane au agenţi economici activi în
diverse tipuri de activităţi industriale, dar se remarcă prin varietate oraşele Lipova şi Curtici, care
au reprezentate în industria urbană locală 13, respectiv 11 tipuri de activităţi industriale CAEN,
în timp ce restul oraşelor arădene au numai 9 – 10 (Chişineu-Criş, Ineu, Nădlac, Sebiş) sau chiar
6 - 7 (Sântana, Pâncota). Este important de subliniat faptul că o însemnătate majoră pentru
economiile urbane au agenţii economici specializaţi în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
(producţie în sistem lohn) (cazul oraşelor Sebiş, Ineu, Pâncota, Nădlac, Curtici, Pecica şi chiar
Arad), în fabricarea produselor textile (Ineu, Curtici, Chişineu-Criş), în tăbăcirea şi finisarea
pieilor (Sebiş, Pâncota, Pecica), în industria alimentară şi a băuturilor şi în fabricarea produselor
din cauciuc şi mase plastice (Arad, Lipova, Curtici, Chişineu-Criş). De asemenea, este
remarcabilă importanţa agenţilor economici din industria construcţiilor metalice, industria de
maşini şi echipamente şi din industria de mobilă (cartograma 26).
Distribuţia geografică a agenţilor economici activi în mediul rural este modelată de localizarea
centrelor urbane, astfel că în unităţile administrative din apropierea oraşelor sunt concentraţi cei
mai numeroşi şi mai importanţi (ca număr de salariaţi şi ca cifră de afaceri) agenţi economici din
întreg mediul rural arădean. Concentrarea teritorială şi numerică este dublată de o mai mare
diversificare a tipurilor de activităţi industriale care constituie domeniul de specializare ale
agenţilor economici. Puterea economiei urbane a municipiului Arad este difuzată în spaţiul rural
adiacent iar serviciile specifice şi necesare deschiderii şi derulării în bune condiţii a unei afaceri,
bine reprezentate în oraşul reşedinţă de judeţ, reprezintă factorii care au favorizat apariţia şi
activitatea a numeroşi agenţi economici în spaţiul rural cuprins între oraşele Arad, Curtici,

78
Pecica, Lipova, şi mai ales în localităţile componente ale centrelor urbane menţionate. În
localităţile Turnu, Felnac, Vinga, Fântânele, Şagu, Frumuşeni, Cicir, Covăsinţi, Miniş, Ghioroc,
Zimandu Nou, Radna, Vladimirescu etc. funcţionează agenţi economici din domeniile: industria
alimentară şi a băuturilor, fabricarea produselor textile, fabricarea produselor din lemn,
fabricarea mobilei, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, industria de maşini şi
echipamente, industria de maşini şi aparate electrice etc. Agenţii economici din localităţile rurale
situate în partea central-nordică a judeţului au o varietate mai redusă a tipurilor de activităţi
industriale după CAEN, dominant fiind fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea
produselor din lemn, industria alimentară şi a băuturilor, producţia de mobilier, tăbăcirea şi
finisarea pieilor(cartograma 27).
Cifra de afaceri din sectorul industrial a reprezentat în anul 1998 42,13% din totalul activităţilor
economice, în timp ce construcţiile doar 5,54%. Şi în privinţa profitului, pierderilor şi datoriilor,
industria deţine o pondere însemnată la nivelul sectoarelor economice.
Sectorul industrial este urmat ca ponderi în totalul cifrei de afaceri a judeţului de comerţ,
construcţii şi transporturi. Profitul are o distribuţie relativ asemănătoare, evidenţiindu-se totuşi
sectoarele de activităţi financiare şi asigurări şi prestările de servicii.
Pierderi la nivelul anului 2004 s-au înregistrat pe lângă sectoarele “clasice” (industrie, comerţ,
transporturi, construcţii) şi în agricultură (11,76%).

79
Numărul firmelor, cifra de afaceri, profit, pierderi, datorii şi venitul din exploatare 2004 (miliarde lei)

Nr. Domeniul/Ramura economiei Număr firme Cifra de afaceri Profit 2004 Pierderi 2004 Datorii 2004 Venit
crt. 98 Exploatare
Nr. % Val. % Val. % Val. % Val. % Val.
1 COMERŢ 3473 30,67 17.014,35 19,25 645,34 11,60 187,03 8,93 6.782,60 13,23 17.386,66
2 INDUSTRIE 1729 15,27 37.237,77 42,13 1896,45 34,10 1.013,25 48,39 24.351,64 47,48 39.150,20
3 CONSTRUCŢII 672 5,94 4.894,39 5,54 323,81 5,82 91,91 4,39 2.355,95 4,59 5.363,10
4 APROVIZIONARE (com. cu 1001 8,84 16.649,11 18,84 753,37 13,55 119,83 5,72 5.747,77 11,21 16.508,91
ridicata)
5 AGRICULTURĂ 582 5,14 2.194,83 2,48 168,80 3,04 246,29 11,76 3.408,56 6,65 2.549,58
6 TRANSPORTURI 779 6,88 4.675,75 5,29 306,16 5,51 215,02 10,27 3.432,17 6,69 4.845,64
7 ALTE ACTIVITĂŢI ECONOMICE 5 0,04 0,03 0,00 0,00 0,00 3,10 0,15 2,73 0,01 8,25
8 PRESTĂRI SERVICII 1092 9,64 1.572,20 1,78 436,31 7,85 52,12 2,49 819,99 1,60 1.607,83
9 FORAJ GEOLOGIE 17 0,15 57,97 0,07 12,26 0,22 1,04 0,05 45,41 0,09 57,30
10 TURISM 611 5,40 722,29 0,82 40,81 0,74 29,41 1,40 518,91 1,01 749,05
11 GORSPOD ACTIV. IMOBILIARE 339 2,99 356,66 0,40 132,00 2,37 59,11 2,82 1.260,32 2,46 562,80
12 TELECOMUNICAŢII 45 0,40 97,26 0,11 18,44 0,33 3,22 0,15 54,59 0,11 101,79
13 ACTIV. FINANCIARE ŞI ASIG. 119 1,05 1.356,77 1,53 554,43 9,97 19,06 0,91 1.705,47 3,33 2.508,55
14 SILVICULTURĂ 100 0,88 522,66 0,59 46,85 0,84 12,24 0,58 273,40 0,53 547,32
15 EDITURI 56 0,49 178,40 0,20 30,83 0,55 11,03 0,53 85,69 0,17 180,75
16 PROIECTARE 147 1,30 235,65 0,27 80,45 1,45 4,54 0,22 102,04 0,20 236,50
17 OCROTIREA SĂNĂTĂŢII 252 2,23 168,51 0,19 31,94 0,57 3,88 0,19 75,60 0,15 171,03
18 CERCETARE DEZVOLT 4 0,04 72,78 0,08 16,15 0,29 0,12 0,01 27,53 0,05 134,76
19 ACTIV. INFORMATICE 172 1,52 260,45 0,29 45,92 0,83 4,63 0,22 86,86 0,17 261,75
20 CULTURĂ 89 0,79 103,87 0,12 14,27 0,26 3,96 0,19 53,47 0,10 129,37
21 ÎNVĂŢĂMÂNT 24 0,21 13,88 0,02 4,17 0,07 0,92 0,04 6,54 0,01 14,00
22 ACTIV. EDUC SPORTIVE 14 0,12 7,14 0,01 2,24 0,04 12,28 0,59 87,38 0,17 10,93
Total 11.322 100.0 88.392,73 100.0 5.561,11 100.0 2.093,99 100.0 51.284,60 100,00 93.084,25

80
Agenţii economici din judeţul Arad sunt distribuiţi în marea majoritate în mediul urban
(80,26%), respectiv în municipiul Arad (68,15%). Celelalte oraşe deţin valori procentuale ale
firmelor în total cuprinse între 2,09% în Lipova şi 0,69% în Sântana .
De reţinut că în mediul rural datorită atractivităţii ridicate şi oportunităţilor reduse oferite de
autorităţile locale numărul agenţilor economici înregistraţi este de 2985, cee ce reprezintă doar
19,74 din numărul total la nivel judeţean.
Repartiţia agenţilor economici în judeţul Arad
Agenţi economici
Localităţi
Număr % din total

ARAD 10301 68,15

CHIŞINEU-CRIŞ 195 1,29
CURTICI 153 1,01
INEU 301 1,99
LIPOVA 316 2,09
NĂDLAC 177 1,17
PÂNCOTA 145 0,96
SEBIŞ 255 1,69
SÂNTANA 101 0,69
PECICA 185 1,22
Total mediu urban 12129 80,26
Total mediul rural 2985 19,74
TOTAL 15114 100
Judeţul Arad (fără Municipiul
4813 31,84
ARAD)

În industrie funcţionează un număr de 13 societăţi mari şi 1716 IMM-uri, în timp ce în sectorul

construcţiilor numărul acestora este de 1, respectiv 671.
Unităţile cu număr mai mare de salariaţi mai funcţionează doar în construcţii şi aprovizionare
tehnico-materială (câte o unitate).
Cel mai mare număr de IMM-uri se înregistrează în domeniul comerţului (3473), urmat de
industrie, prestări servicii, aprovizionare tehnico-materială. Cel mai mic număr de IMM-uri este
prezent în sectoarele gospodărirea comunală şi locativă, cercetare ştiinţifică, contractări achiziţii.

Structura firmelor care au depus bilanţ contabil pe 2004, după mărime şi domenii de
activitate
Nr.
crt. Domeniul Numărul IMM-urilor Firme mari Total
1 INDUSTRIE 1716 13 1729
2 AGRICULTURĂ 582 0 582
3 SILVICULTURĂ 100 0 100
4 CONSTRUCŢII 671 1 672
5 FORAJ - GEOLOGIE 17 0 17
6 TRANSPORTURI 779 0 779
7 TELECOMUNICAŢII 45 0 45
8 COMERŢ 3473 0 3473

81
 9 APROVIZIONARE TEHNICO – 1000 1 1001
MATERIALĂ
10 CONTRACTĂRI - ACHIZIŢII 8 0 8
11 CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ 4 0 4
12 PROIECTARE 147 0 147
13 INFORMATICĂ 172 0 172
14 ÎNVĂŢĂMÂNT 24 0 24
15 CULTURA - ARTA 89 0 89
16 OCROTIREA SĂNĂTĂŢII ŞI ASISTENŢA 252 0 252
SOCIALĂ
17 EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT 14 0 14
18 TURISM 611 0 611
19 PRESTĂRI SERVICII 1429 0 1429
20 GOSPODĂRIREA COMUNALĂ ŞI 2 0 2
LOCATIVĂ
21 FINANŢE, BĂNCI, ASIGURĂRI 110 1 111
22 EDITURI 56 0 56
23 ALTE RAMURI 5 0 5
TOTAL 11.301 16 11322

În privinţa întreprinderilor mici şi mijlocii la nivelul localităţilor urbane se constată că în

industrie cel mai mare număr se înregistrează în municipiul Arad (1166 unităţi) reprezentând
68,4% din total. În acest top, urmează oraşele Sebiş (106), Ineu (82) şi Lipova (62). Cel mai mic
număr de IMM-uri – 20, este prezent în oraşul Nădlac.

82
Numărul întreprinderilor mici şi mijlocii din judeţul Arad pe ramuri şi localităţi urbane, 2004
Nr. Domeniul de activitate ARAD Chişi- Cur- Ineu Lipo- Nă- Pâncota Pecica Sebiş TOTAL
Crt. neu tici va dlac ALTELE
Criş
% Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
1 INDUSTRIE 68,42 1.166 56 40 82 62 20 51 54 106 67 1.704
2 AGRICULTURĂ 46,47 270 52 34 55 39 12 34 31 15 39 581
3 SILVICULTURĂ 15 15 3 1 7 15 3 1 18 37 100
4 CONSTRUCŢII 80,78 538 11 10 18 22 6 11 19 15 16 666
5 FORAJ – GEOLOGIE 76,47 13 2 1 1 17
6 TRANSPORTURI 76,96 598 20 21 17 41 11 8 29 17 15 777
7 TELECOMUNICAŢII 73,33 33 1 5 2 1 1 2 45
8 COMERŢ 71,90 3.206 155 112 197 192 67 113 126 126 165 4.459
9 APROVIZIONARE TEHNICO -MATERIALĂ
10 CONTRACTĂRI - ACHIZIŢII
11 CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ 75 3 1 4
12 PROIECTARE 87,76 129 1 2 1 5 2 1 4 2 147
13 INFORMATICĂ 94,19 162 2 2 2 1 1 1 1 172
14 ÎNVĂŢĂMÂNT 91,67 22 1 1 24
15 CULTURA – ARTA 87,64 78 2 1 1 3 3 1 89
16 OCROTIREA SĂNĂTĂŢII, ASIST. SOCIALĂ 78,57 198 8 4 10 11 3 2 6 10 252
17 EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT 85,71 12 1 1 14
18 TURISM 64,32 393 29 16 25 30 17 17 19 30 35 611
19 PRESTĂRI SERVICII 89,80 1.285 11 19 16 24 11 5 20 14 15 1.431
20 GOSPODĂRIRE COMUNALĂ ŞI LOCATIVĂ
21 FINANŢE, BĂNCI, ASIGURĂRI 82,08 87 5 1 2 2 5 1 1 2 106
22 EDITURI 91,07 51 1 1 1 1 1 56
23 ALTE RAMURI ECONOMICE 100 5 5
24 TOTAL GENERAL 73,40 8.264 365 263 440 447 157 248 309 359 408 11.260

83
2.7. INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE
Investiţiile străine directe constituie o sursă esenţială pentru creşterea şi modernizarea
economiei. Investitorii străini creează locuri de muncă, care contribuie la scăderea
şomajului generat de procesul de restructurare a economiei, dar în acelaşi timp ei oferă o
piaţă pentru bunurile şi serviciile furnizate de IMM-urile româneşti.
În municipiul Arad şi în ariile înconjurătoare s-au concentrat investiţiile străine rezultând
astfel un grad ridicat al dotărilor, constând în locaţii adecvate, accesibilitate,
infrastructură, forţă de muncă diversificată şi calificată. Trăsăsturile caracteristice ale
mediul de afaceri arădean precum şi ale administraţie locale reprezintă elemente de
favorabilitate pentru atragerea investiţiilor străine directe şi pentru dezvoltarea
activităţilor economice specifice:
-administraţia publică locală, cu are o strategie de deschidere totală şi implicare
responsabilă în vederea atragerii şi menţinerii investiţiilor strategice în municipiulul
Arad;
-disponibilitatea proprietatii, concretizată prin faptul că Municipalitatea are în proprietate
terenuri pe care le poate concesiona sau vinde;
-autonomie financiară şi de decizie a Municipalitatii;
-poziţie geografică strategică, Aradul reprezentând principalul punct de acces în România
dinspre Uniunea Europeana,
-infrastructura de transport aflată în continuă extindere:
-imaginea favorabilă a localităţii;
-forţa de muncă calificată;
-servicii de calitate, stabilitate socială şi economică.
Sectorul componentelor auto a adus cele mai mari investiţii greenfield în judeţul Arad, iar
autorităţile locale estimează că tendinţa se va menţine şi anul viitor. Compania germană
"BOS Automotive Products", unul din cei mai mari producători mondiali de parasolare şi
elemente textile pentru interioarele automobilelor, îşi va extinde activitatea de producţie
din Zona Liberă Curtici - Arad, după ce va închide o fabrică din Marea Britanie. Având
în vedere numărul mare de proiecte destinate în special noilor modele lansate de clienţii
companiei, pentru anul 2006 cifra de afaceri a fost în valoare de 50 de milioane de Euro.
Printre clienţii societăţii se numără producători de renume în industria auto, precum
Renault, Daimler&Chrysler, Ford, Volkswagen, BMW, Porsche, Opel, Audi, Toyota,
Landrover şi Fiat. Concernul german a intrat pe piaţa românească în anul 2001, prin
infiinţarea companiei "BOS Automotive Products" Romania în Zona Liberă Curtici -
Arad, pe platforma Aeroport. Germanii au ales această locaţie datorită facilităţilor fiscale
oferite de Zona Liberă, dar şi pentru că sunt aproape de fabrica din Ungaria, transferul de
mărfuri realizându-se cu uşurinţă. Până în prezent, valoarea totală a investiţiilor realizate
la Arad depăşeşte 17 milioane de Euro, iar firma are 450 de angajaţi.

84
Economia oraşul Pecica va beneficia în viitorul apropiat de o investiţie estimată la 1,5-2
milioane de Euro, concretizată într-un complex de depozite şi hale de producţie ale firmei
Terra Cer, pentru legume şi zarzavaturi, produse care ar urma să fie preambalate aici.
Aceeaşi firmă urmează să realizeze şi un centru logistic, în apropierea fostei ferme nr. 13.
Consiliul Local Pecica a aprobat Planul Urbanistic Zonal al viitoarei investiţii.
În cadrul zonei industriale a oraşului Lipova, Compania germană "Schneider&Oechsler
International" (înfiinţată la începutul anului 2006de firmele germane A&Th Schneider“,
care produce subansamble, cabluri şi materiale plastice pentru domeniul auto şi
"Oechsler", activă tot în producţia de componente şi subcomponente din material plastic
pentru autoturisme) a inaugurat o hala de producţie, după ce a investit peste 2 milioane de
Euro în construcţia unei fabrici; de cablaje si subansamble auto. Fabrica de la Lipova va
dispune în final de două hale de producţie, care se vor întinde pe o suprafaţă de 1,5
hectare, urmaând să fie angajaţi aproximativ 200 de muncitori, în prima etapă. Produsul
principal va consta în motoare electrice de mici dimensiuni, diferite subansamble şi mase
plastice injectate, printre beneficiari fiind concernul german Bosch.
Compania croată "Rasco International" este unul dintre cei mai recenţi şi mai importanţi
investitori din oraşul Nădlac. Acaestă companie doreşte să construiască pe cele 3 ha de
teren (în apropierea staţiei CFR) concesionate de la primăria oraşului, o fabrică de maşini
şi utilaje pentru întreţinerea drumurilor. Noua investţie va aduce 60 de locuri de muncă.
Pentru atragerea de noi fluxuri de investitori trebuie avut în vedere dezvoltarea
infrastructurii în oraşele mici, cât şi în unele comune din judeţ pentru a se asigura condiţii
favorabile atragerii de investitori şi în localităţile mai mici ale judeţului.
Investiţiile străine prezintă o serie de avantaje, cât şi dezavantaje, astfel, dezvoltarea unor
activităţi, precum industria confecţiilor textile şi a confecţionării încălţămintei, cu valoare
adăugată mică, a determinat înfiinţarea unor societăţi comerciale în localităţile mici,
constituind unica alternativă de muncă pe plan local. Prin migrarea firmelor străine
respective spre ţări cu manoperă mai ieftină aceste afaceri au fost închise, populaţia
pierzându-şi locurile de muncă. Cu cât investiţia care se mută sau se închide a fost mai
mare cu atât impactul este mai mare asupra economiei localităţii.

2.8. ZONE INDUSTRIALE

Parcurile industriale
Politica înfiinţării de parcuri industriale a debutat relativ recent în România, primul titlu
de parc industrial a fost acordat în 2002. Din punct de vedere legislativ, în anul 2006
funcţionau 37 de parcuri, însă numărul societăţilor comerciale care au solicitat
administrarea unui parc industrial este aproape dublu. În realitate, numai jumătate dintre
acestea funcţionează, în general cele “brownfield”4, care au preluat părţi din vechile
platforme industriale. Parcurile de tip “greenfield”5 nu au căpătat o mare amploare, cele
mai multe dintre ele aflându-se în faza de construcţie.

4
Brownfield reprezintă facilităţi comerciale şi industriale abandonate sau nefolosite la întreaga lor
capacitate.
5
Greenfield reprezintă o suprafaţă folosită în mod obişnuit pentru agricultură sau lăsată în stare naturală.

85
Guvernul României a elaborat şi adoptat prin H.G. 1116/2001 programul intitulat
“Parcuri industriale”, devenit operabil din 2002, ce urmăreşte îmbunătăţirea mediului de
afaceri din România prin dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice, stimularea
investiţiilor de capital româneşti şi străine. Scopul programului l-a reprezentat atragerea
de investitori în vederea îmbunătăţirii infrastructurii economice regionale, respectiv în
parcurile industriale, fiind promovate proiecte de realizare şi/sau dezvoltare a
infrastructurii a acestora prin care să se faciliteze derularea activităţii agenţilor
economici. Pentru realizarea proiectelor s-au alocat fonduri de la bugetul de stat de către
Guvernul României prin Ministerul Dezvoltării şi Prognozei (MDP). Programul „Parcuri
industriale” a fost implementat de către MDP, cu sprijinul Agenţiilor pentru Dezvoltare
Regională (ADR), pe perioada 2002-2005 şi a asigurat ajutoare financiare nerambursabile
pentru beneficiari şi asistenţă tehnică pentru implementarea şi monitorizarea acestuia.
În august 2001 a fost publicată în Monitorul Oficial, Ordonanţa Guvernului nr. 65 privind
constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale. Conform acesteia prin parc industrial se
înţelege un spaţiu delimitat în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare
ştiinţifică şi/sau dezvoltare tehnologică, cu acces la drum european sau naţional, cu o
suprafaţă de minim 10 ha care să se afle în proprietatea sau în folosinţa societăţii
comerciale ce solicită titlul de parc industrial pe o perioadă de cel puţin 30 ani. Parcurile
industriale se pot constitui prin hotărâri guvernamentale pe amplasamentele platformelor
industriale şi beneficiază de o serie de facilităţi: scutirea de la plata taxelor percepute
pentru modificarea destinaţiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent
parcului industrial, pentru societatea-administrator care deţine titlul de parc industrial;
deducerea din profitul impozabil a unei cote de 20% din valoarea investiţiilor realizate în
parcul industrial pentru agenţii economici care realizează astfel de investiţii în construcţii
pentru transportul şi distribuţia energiei electrice, a energiei termice, a gazelor naturale şi
a apei; amânarea pe perioada de realizare a investiţiei respective, până la punerea în
funcţiune a parcului industrial, a plăţii taxei pe valoare adăugată (TVA) pentru
materialele şi echipamentele necesare realizării sistemului de utilităţi din interiorul
parcului şi a conexiunii acestora la reţelele sau magistralele existente de utilităţi.
După dezvoltarea cu succes, începând cu 2005, a Parcului Industrial UTA 1, pe structura
activelor fostelor Uzine Textile Arad (UTA), Parc Logistic UTA2 este următorul proiect
industrial de anvergură a Grup Codlea Arad.
Parc industrial UTA 1. Societatea UTA SA a fost privatizată în septembrie 2004, prin
cumpărarea de la AVAS a unui pachet de acţiuni de 99,25% de către Codlea Artic SA
(societate membră a grupului de firme Laicom&Codlea). În prezent UTA SA are ca
obiect principal de activitate sectorul imobiliar.
Platforma fostei fabrici de textile UTA are o suprafata de 17 ha, din care pe 12,5 ha s-a
început construcţia Parcului de servicii UTA1 iar pe 4,5 ha se construieşte începând cu
acest an un ansamblu rezidenţial format din 15 blocuri de locuinţe.

86
 Parcul industrial UTA1 (www.ared.ro)

Printre facilităţile oferite de parcul industrial UTA1 se numără: accesul rutier la şoseaua
de centură, la ieşirea spre Ungaria prin punctele vamale Nădlac şi Turnu; acces CFR până
în mijlocul platformei; acces direct la forţa de muncă existentă în zona gării CFR, UTA,
Vlaicu, Pârneava şi Sega; acces la staţie de tramvai, autobuz, taxi, farmacie, market,
restaurant, fast food, magazin de electrocasnice, piese şi accesorii industriale; acces în
centrul oraşului, la aeroportul internaţional Arad, Spitalul Judeţean.
Parcul este racordat la serviciile de alimentare cu gaz, alimentare cu apă, alimentare cu
electricitate şi canalizare pluviala şi menajeră.
UTA SA deţine terenuri şi în zona şoselei de centură a Aradului şi 6 Vânători, unde se
vor dezvolta diverse proiecte imobiliare: Parcul de Servicii Nord Centură, Cartierul
Platanilor în zona 6 Vânători, Parc Logistic UTA2 (zona BAT).
În Parcul Industrial UTA1 îşi desfăşoară activitatea peste 60 de societăţi comerciale
acestea beneficiind şi de următoarele servicii: pază şi protecţie (prin Top Security),
servicii bancare (prin Banca Transilvania), servicii de medicina muncii şi medicină
generală (prin Policlinica Rapid Consult), servicii alimentare (prin Restaurantul Dolce-
Vita).
Parcul Logistic UTA2 este situat la intersecţia DN69/E671, care leagă Timişoara de
Oradea, cu DN7/E68, care leagă Viena şi Budapesta de Bucureşti.
Parcul logistic UTA2 va fi amplasat în partea de nord a oraşului, cu acces direct la DN7
Nădlac-Deva, care este şi şoseaua de centură a Aradului. Amplasamentul parcului se
întinde pe o suprafaţă de aproape 14,6 ha. Poziţia parcului în proximitatea şoselei de
centură permite accesul direct atât către oraş, cât şi către punctul de frontieră Nădlac.
De asemenea, parcul este situat la mai puţin de 50 km de 2 puncte de traversare rutieră a
fro n tierei de stat cu Ungaria (Turnu şi Nădlac) şi la 65 km de al treilea (Vărsand) şi la

87
circa 100 km de autostrada M5, care leagă Szeged de Budapesta şi Viena (Conform
autorităţilor maghiare, autostrada M5 este singura planificată a se finaliza până în 2007 în
estul Ungariei, în timp ce autostrăzile M4 (Szolnok – Oradea) şi M44 (Bekescsaba –
Chişineu-Criş) urmează a se finaliza până în 2015).
Tronsonul Arad-Bucureşti va fi inclus în Coridorul IV pan-european, cel mai mare dintre
cele 3 coridoare de tranzit care vor traversa Romania, şi care leagă Dresda şi Budapesta
de Constanţa, via Arad – Bucureşti, respectiv de Salonic, via Timişoara – Sofia.
Acesta va reprezenta un modern centru logistic de producţie şi de servicii din Arad şi ce
se va întinde pe o suprafaţă de peste 140000 m2. Hale industriale cu spaţii de birouri şi
facilităţi administrative vor însuma o suprafaţă de peste 70.000 m2.
Datorită accesului la toate drumurile naţionale care înconjoară municipiul Arad – fiind
amplasat pe şoseaua de centură -, aici se pot amplasa mai multe societăţi cu specializări
diferite cum ar fi: operatori logistici, companii de transport, distribuţie şi depozitare,
societăţi de producţie şi servicii, schimburilor de marfă. Perioada de dezvoltare a
proiectului este de 3 ani, între 2007 şi 2009, şi cuprinde timpul necesar construirii,
dezvoltării amenajărilor, utilităţilor, infrastructurii şi a tuturor celorlalte facilităţi
necesare. Obiectivele pentru anul 2007 includ, pe lângă sistematizarea terenului şi
branşarea la reţelele de utilităţi, construirea a 10000 m2 hale de depozitare şi a utilităţilor,
infrastructurii şi facilităţilor aferente acestora.

Situaţia suprafeţelor din cadrul parcului (mp)

2007 2008 2009 Total
Hale industriale 10,0 30,0 34,75 74,75
Căi de acces şi pavări trafic greu 13,0 9,0 8,0 30,0
Căi de acces şi pavări trafic uşor 5,0 6,0 6,0 17,0
Parcări şi alte pavări 2,0 4,0 4,0 10,0
Spaţii verzi 2,0 6,0 6,05 14,05
Reţele de utilităţi interne 50,0% 100,0%
Total 145,8

Autorităţile estimează că la finalul anului 2007 parcul logistic va avea un grad de

finalizare de 26%. În anii următori ritmul de dezvoltare al proiectului se va accelera,
astfel că la sfârşitul anului 2008 gradul de realizare va fi de aproximativ 60%, urmând ca
el să se finalizeze la sfârşitul lui 2009.
În ceea ce priveşte cadrul legislativ se intenţionează obţinerea titlului de parc industrial
conform legislaţiei în vigoare, conform căreia agenţii economici care îşi desfăşoară
activitatea în Parcul Logistik UTA 2 vor beneficia de facilităţile în vigoare.
Parcul industrial UTA3 este un proiect ce se va dezvolta în viitor şi care în prezent se află
doar în stadiu de început.

88
 Parcul industrial UTA3 (www.ared.ro)

Zonele industriale
Prin crearea zonelor industriale s-a reuşit atragerea a numeroşi investitori străini atât în
Arad cât şi în judeţ, cu precădere în producerea de componente şi accesorii pentru
industria automobilistică, lucru care a făcut posibilă absorbirea forţei de muncă şi din
acest sector.
În Arad, zonele industriale s-au dovedit a fi adevărate baze de dezvoltare a potenţialului
economic. În conformitate cu rezultatele unui studiu realizat în 2004, judeţul poate fi
considerat un exemplu al atragerii de investiţii străine directe cu ajutorul zonelor
industriale, deoarece aici au fost demarate afaceri din diverse domenii, în special în
producţia de componente auto.
Astfel, "Leoni" (Germania) şi "Takata Petri", care se ocupă de producţia de centuri de
siguranţă şi volane, precum şi "Yazaki" (Japonia, producătoare de instrumente de bord,
sunt doar câteva dintre companiile străine de renume care au ales să-şi dezvolte afacerile
în municipiul Arad.
Cea mai importantă este Zona Industrială Arad - Vest, care a atras deja peste 25 de
investitori români şi străini. Zona industrială are o suprafaţă de de 150 ha fiind localizată
în nord-vestul oraşului cu acces direct la DN7 (E68) şi la şoseaua de centură (fig. 9).
Infrastructura interioară este formată din drumuri interioare (3,1 km), reţea de alimentare
cu gaze (3,8 km), reţea de canalizare pluvială (5,2 km), reţea de canalizare menajeră (4,7
km), reţea de furnizare a apei potabile (4,6 km), reţea electrică (14,3 km).
Nume cunoscute precum "Leoni Wiring System", "Euroimobiliare", "NDB Logistica",
"Takata Petri", "Safilar", "Anton Industries", "General Beton", "Lackner and Schwartz",
"Yazaki Component Technology" şi "Woodcote" au ales această zonă mai ales pentru că
lucrările de infrastructură au fost finalizate, urmând ca în 2005 să fie dată în folosinţă şi
linia de tramvai care leagă zona de centrul oraşului.

89
Zona Industrială Est cu o suprafaţă de 20 ha şi cu acces direct la DN7 (E68)are ca
activităţi industria, depozitarea şi serviciile. Infrastructura zonei este alcătuită din drumuri
interioare (0,3 km), reţea de canalizare pluvială (0,4 km), reţea de canalizare menajeră
(0,7 km), reţea de furnizare a apei potabile (0,4 km), reţea electrică (0,4 km). Firmele
care vor activa în cadrul zonei industriale Est sunt SC SELIN SRL, SC MANOLO SRL,
AF AUTO SML, SC QUARK MOTORS SRL, SC INTER SERVICE MURESUL SRL,
SC VALDORF SRL, SC MISTER SRL, SC LOTUS SRL, SC NAVAL EST SRL, SC
ROMITALIA IMPEX SRL, SC ADRIAN COMPACT SRL, SC MR. FAB SRL, SC
COMAGRO VEST SRL, SC MARTIN SRL, SC SERGIO GIANINA SRL, SC FOX
SRL.
Zona Industrială Nord (suprafaţă de 110 ha), în scopul asigurării condiţiilor de
funcţionare a societăţilor va fi dotată cu următoarele utilităţi: reţea de apă potabilă, apă
industrială, canalizare menajeră, canalizare pluvială, reţea electrică, reţea de telefonie,
reţea de gaz.
Zona industrială Sud-Zădăreni, înfiinţată în anul 2004, este situată în sudul oraşului, pe
Calea Zădăreni, la o distanţă de 1,2 km de DN69/E671 – Timişoara – Arad – Oradea.
Infrastructura este sigurată de reţeaua electrică, în prezent efectuându-se studii de
fezabilitate pentru utilităţile de apă, gaze naturale, canalizare şi curent electric.
În Arad se prefigurează o nouă zonă industrială, conturată prin achizionările de terenuri
făcute de 13 firme, prin investiţiile de aproximativ 1 million de Euro pentru
infrastructură. Este vorba despre Zona industrială Micălaşa Est.
Zona Liberă Curtici – Arad are o suprafata totala de 90 hectare şi este compusa din doua
platforme: una de 75 hectare, la Curtici, şi cealaltă, care se întinde pe o suprafaţăde 15
hectare, în zona Aeroportului Internaţional Arad. Zona Liberă Curtici reprezintă un punct
de atracţie pentru investitori germani care doresc concesionarea a 3 ha de teren în vederea
realizării unei investiţii de 3 milioane de Euro (prelucrarea metalelor). Planurile de
dezvoltare a Zonei Libere cuprind, pe lângă promovarea şi popularizarea sa prin diferite
mijloace media, şi un incubator de afaceri la Curtici, într-un parteneriat cu investitori
portughezi de la firma Coindu. Investiţiile realizate vor atrage crearea a 350 – 400 de noi
locuri de muncă.
Economia urbană a oraşului Pecica şi-a dezvoltat zona industrială prin firme italiene, pe o
suprafaţă de 18 ha de teren, în apropierea granişei româmo-ungare. Proiectul se derulează
pe patru componente: incubator de afaceri finanţat de UE (în localitatea Turnu), centru de
formare profesională, terminal de TIR şi zona industrial de producţie. Unul dintre
scopurile declarate ale iniţiatorilor şi investitorilor a fost acela de a atrage forţă de muncă
din Ungaria, aceasta fiind o iniţiativă unică în istoria relaţiilor bilaterale româno-
maghiare.
2.9. DINAMICA ACTIVITĂŢII DE CONSTRUCŢII
Domeniul construcţiilor, caracterizat prin întreprinderi foarte mari înainte de 1989, a fost
sectorul care s-a repliat poate cel mai repede, datorită dezvoltării unei pieţe a
construcţiilor, cu precădere pentru structurile de stat (vămi, bănci, sedii administrative)
cât şi demarării unor investiţii private şi apariţiei unei cereri pentru construcţii de
locuinţe. În sectorul construcţiilor s-a declanşat o specializare a firmelor pe tipuri de

90
lucrări: construcţii, instalaţii, etc. A fost unicul sector în care serviciile de proiectare nu
numai că s-au menţinut, dar s-au şi dezvoltat prin apariţia de firme mici în domeniu.
În anul 2005 populaţia ocupată în domeniul construcţiilor se cifra la 8200 persoane, în
timp ce salariaţii erau de 5622 persoane din care 4740 muncitori.
Salariaţii din domeniul construcţiilor variau în anul 2002 pe un ecart cuprins între 0
(comunele Bata, Apateu şi Şiştarovăţ) şi 5322 persoane în municipiul Arad, ceea ce
reprezintă 83,52% din total judeţ.

Fig. c.2.12 Distribuţia salariaţilor din construcţii, 2002

Mărimea centrelor în funcţie de numărul de salariaţi în construcţii are următoarea
distribuţie:
- între 1-10 slariaţi (40 localităţi), 2,04% din totalul forţei de muncă din industrie;
- între 11-25 salariaţi (17 localităţi), 4,43% din totalul forţei de muncă din industrie;
- între 26-50 salariaţi (9 localităţi), 5,22% din totalul forţei de muncă din industrie;
- între 50-100 salariaţi (5 localităţi), 4,79% din totalul forţei de muncă din industrie
Numărul salariaţilor din construcţii a crescut pe parcursul ultimilor ani, astfel că în anul
2006 efectivele totale de salariaţi în construcţii era de 7133 persoane, dintre care 91%
sunt concentraţi în mediul urban şi restul în diferite localităţi rurale (cartograma 28a).
Agenţii economici din domeniul construcţiilor îşi derulau activitatea specifică într-un
număr de localităţi de trei ori mai mare în anul 2006, comparativ cu situaţia de la
începutul deceniului actual. Numărul firmelor din domeniul construcţiilor a crescut de la
aproximativ 170 în anul 2000, la 675 de firme în anul 2006. cei mai mulţi agenţi
economici din construcţii sunt concentraţi în mediul urban (455 în Arad, 17 în Lipova, 14
în Pecica , 9 şi 10 în Nădlac, respectiv, Sebiş) dar se remarcă şi unele localităţi rurale cu
un sector al activităţilor de construcţii bine reprezentat în economia locală: Vladimirescu

91
(16), Fâtânele, Frumuşeni, Sânleani, Semlac, fiecare cu câte 6 – 7 firme din construcţii,
Vinga, Cicir, Şirir, fiecare cu câte 4 – 5 firme (cartograma 28b).
Pentru o situaţie mai completă a sectorului de construcţii vor fi analizaţi o serie de indici,
printre care indicii volumului lucrărilor publice, investiţiile realizate, autorizaţiile de
construire eliberate şi numărul de locuinţe finalizate.
Volumul lucrărilor de construcţii a avut în general un trend ascendent cu o scădere in
lunile mai - iunie 2006 şi una în luna octombrie 2006 (tabel 10). O creştere spectaculoasă
s-a produs în luna martie a anului 2007 atunci când valoarea procentuală a creşterii faţă
de luna anterioară a fost de 194,9%
Indicii volumului lucrărilor de construcţii (%)
1.I-
luna corespunzătoare din anul precedent = 100
31.V.2007
2006 2007 faţă de
1.I-
mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai 1) 31.V.2006 1)

Total judeţ 86,9 86,6 122,3 188,5 134,6 90,3 156,6 127,2 159,9 158,3 194,9 179,7 157,4 172,2
1)
Date provizorii
Notă: Indicele volumului lucrărilor din construcţii este calculat pe baza unei cercetări statistice selective care cuprinde toate
întreprinderile cu peste 50 de salariaţi şi un eşantion de întreprinderi cu 4 – 49 salariaţi. Raportarea valorii lucrărilor de construcţii pe
judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date.

Investiţiile realizate în domeniul construcţiilor în intervalul 2006-2007 se caracterizează

printr-un trend ascendent, mai scăzut în prima jumătate a anului 2006 şi mai accelerat
ulterior.
Investiţiile realizate (%)
trimestrul corespunzător din anul precedent = 100
2006 2007
trim. I trim. II trim. III trim. IV trim. I
Investiţii – total 63,2 93,3 117,9 122,9 99,3
din care:
lucrări de construcţii 70,2 81,4 153,8 154,5 130,7
utilaje (inclusiv mijloace de
64,6 85,7 89,4 88,0 84,8
transport)
Notă: Indicele investiţiilor realizate este calculat pe baza unei cercetări statistice selective care cuprinde toate întreprinderile cu peste
50 de salariaţi şi un eşantion de întreprinderi cu 4 – 49 salariaţi. Raportarea investiţiilor pe judeţe se face după sediul central al
întreprinderii furnizoare de date.

Autorizaţiile de construire au avut un trend ascendent în perioada iunie-iulie 2006 (173,

respectiv 229), după care numărul a început să scadă, astfel că în ianuarie 2007 s-a ajuns
la numai 17 autorizaţii (această situaţie este oarecum corelată cu perioada sezonului
rece). Însă începând cu această lună creşetrea este din nou evidentă (125 autorizaţii în
aprilie 2007).
Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (număr)
2006 2007
mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai
Total judeţ 49 173 229 126 72 66 47 62 17 58 62 125 107

92
Pe parcursul anului 2006 au fost finalizate 344 locuinţe, din care 71,5% în a doua parte a
anului. În anul 2007, în primul trimestru numărul locuinţelor finalizate a fost de 51, cu 10
mai mult decât în primul semestru al anului trecut. Distribuţia pe cele două medii de
locuit, scoate în evidenţă faptul că în mediul urban au fost construite 293 locuinţe (85,2%
din totalul) în timp ce în rural s-au construit doar 51 locuinţe (14,8% din numărul total).
Locuinţe terminate (număr)
2006 2007
trim. I trim. II trim. III trim. IV trim. I 1)
Locuinţe terminate 41 57 102 144 51
mediul urban 36 45 93 119 36
mediul rural 5 12 9 25 15
1)
Date provizorii
Notă: Indicatorul "Locuinţe terminate" se referă la totalul locuinţelor finalizate în cursul trimestrului.

Concluzii
Potenţialul industrial al centrelor urbane poate fi apreciat atât prin prin numărul
salariaţilor industriali, cât şi prin valoarea cifrei de afaceri.
De menţionat este faptul că, deorece în industria extractivă cifra de afaceri nu este
relevantă datorită neînregistrării firmelor în cadrul spaţiului urban respectiv, marile
companii miniere având sediul central în alte localităţi, pentru ierarhizarea oraşelor a fost
luat în calcul indicatorul “salariaţi industriali”.
În anul 2005, centrele cu capacităţi industriale importante sunt oraşele, în topul ierarhiei
situându-se municipiul Arad cu un efectiv de 36297 salariaţi în activitatea industrială.
Celelalte centre urbane ale judeţului Arad se încadrează fie în categoria 1000-3000
salariaţi (Chişineu-Criş, Ineu, Sântana, Pecica, Lipova), fie în categoria 500-1000
salariaţi (Sebiş, Pâncota, Curtici). Pe ultimul loc în cadrul ierarhiei urbane stabilită pe
baza salariaţilor industriali se plasează oraşul Nădlac cu 233 persoane salariate.
Dintre centrele industriale ale judeţului Arad, în cadrul oraşelor se remarcă doar oraşul
Pâncota, cu funcţie industrială complexă şi de servicii. Se evidenţiază producţia de
mobilier (în perioada industrializării excesive industria lemnului deţinea o pondere
însemnată în baza economică), tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj
şi marochinărie, a harnaşamentelor şi încălţămintei, industria alimentară şi a băuturilor.
Chiar dacă celelalte oraşe ale judeţului au un număr mai mare de ocupaţi în industrie,
totuşi ponderea acestora în totalul populaţiei ocupate nu depăşeşte pragul de 50% pentru
a putea fi încadrate categoriei de oraşe industriale. În cadrul acestor oraşe se pot evidenţia
activităţi precum producţia de mobilier şi fabricarea produselor din lemn, industria
alimentară şi a băuturilor, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte.
În spaţiul rural se evidenţiază următoarele centrele industriale Fântânele, Livada, Iratoşu,
Şicula, Şofronea, Zăbrani (industria lemnului, textilă şi alimentară), Zimandu Nou
(fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice).

93
3. TURISMUL
3.1. ELEMENTE CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR
TURISTICE
Dezvoltarea activităţilor turistice desfăşurate în judeţul Arad este condiţionată atât de
elemente de favorabilitate, cât şi de factori restrictivi.
-potenţialul turistic natural (condiţiile fizico-geografice) specific judeţului Arad
favorizează dezvoltarea turismului. Existenţa unui relief variat, relativ proporţionat (deşi
predomină câmpiile), care scade altitudinal de la est spre vest, a unui climat temperat-
continental cu influenţe oceanice şi numeroase areale cu topoclimat de adăpost
(depresiunile Hălmagiu, Almaş-Gurahonţ, Moneasa, Culoarul Mureşului), extensiunea
apreciabilă a suprafeţelor forestiere, prezenţa unor rezervaţii naturale (Rezervaţia naturală
mixtă Dealul Mocrea-Ineu de 107,2 ha, aflată în administrarea Romsilva SA, Rezervaţia
naturală mixtă Moneasa) şi parcuri dendrologice (Parcul dendrologic Mocrea-Ineu, de 8
ha, formează împreună cu conacul din satul Mocrea un complex atractiv pentru turişti,
Parcul dendrologic al oraşului Ineu, de 12 ha), existenţa unor izvoare minerale (ape
carbogazoase alcaline la Moneasa, carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei) crează
premise naturale cu impact pozitiv nemijlocit asupra desfăşurării activtăţilor turistice;
-potenţialul turistic antropic se constituie într-un alt element de favorabilitate pentru
activităţile economice turistice şi este reprezentat de obiectivele istorice (cetăţile de piatră
de la Şoimuş, Şiria şi Dezna, peste 20 de castele (la Macea, Curtici, Şofronea, Şiria,
Pâncota, Conop, Săvârşin, Birchiş etc., mănăstiri monumente istorice şi arhitecturale
(Hodoş-Bodrog, Lipova, Radna etc.), biserici (Bodeşti, Hălmagiu, Luncuşoara, Ţărmure,
Ioneşti etc.)), etnografice (centre de producere a ceramicii la Bârsa, Târnăviţa, port
popular la Şicula, Bârsa, Buteni, obiceiuri folclorice tradiţionale, cum ar fi Târgul de fete
de pe Muntele Găina, Târgul Sărutului de la Hălmagiu) şi economie rurală (mori de apă
la Rădeşti, Valea Mare, Iacobini, Vârfurile, Roşia), edilitare, vestigii industriale (tren
clasic, locomotive cu aburi, hale, instalaţii industriale în Arad);
-poziţia geografică a judeţului Arad în partea vestică a ţării, prezenţa punctelor de trecere
a frontierei (Nădlac, Vărşand, Turnu - rutiere şi Curtici – cel mai important punct feroviar
de trecere a frontierei din ţară), existenţa unei reţele dense de căi rutiere (E68, E671,
DN7A), de căi ferate naţionale şi europene (punct important în reţeua naţională şi pe
magistrala Paris – Istambul), a Aeroportului Internaţional Arad (recent modernizat) fac
din judeţul Arad principala poartă de intrare a fluxurilor turistice din Europa şi
favorizează circulaţia turistică de tranzit şi de afaceri;
-dezvoltarea conceptului de agro-turism a determinat pe unii dintre proprietarii caselor
din spaţiul rural să presteze servicii în domeniul turismului; în prezent în spaţiul rural
arădean funcţionează 13 unităţi agro-turitice, dintre care 11 sunt clasificate cu 3 şi 2
margarete, acestea concentrând 78% din numărul total de locuri de cazare, dintr-un total
de 154;
În ciuda factorilor identificaţi ca fiind favorabili pentru desfăşurarea activităţilor turistice,
acest tip de activitate economică nu se află, ca valoare a veniturilor rezultate, ca mărime a
fluxurilor de forţă de muncă implicată, de populaţie deservită cu diferite produse turistice,
la nivelul celor desfăşurate în alte judeţe ale tării. În documentele oficiale privind

94
strategia de dezvoltare şi planul de dezvoltare ale Regiunii de Vest se apreciază că
turismul nu este suficient dezvoltat, aceasta fiind situaţia valabilă şi pentru judeţul Arad.
Din analiza cantitativă şi calitativă a activităţilor turistice desfăşurate pe teritoriul
judeţului Arad, precum şi din diferenţierile geografice înregistrate de acestea, au reieşit o
serie de factori/elemente care împiedică o bună desfăşurare a turismului:
-infrastructura de acces este deficitară, fiind favorabilă activităţilor turistice numai la
nivel judeţean, pentru că la nivel local se remarcă numeroase disfuncţionalităţi: drumurile
locale însumează 1685 km, din care numai 51,4% reprezintă drumuri judeţene (74% din
totalul drumurilor judeţene reprezintă drumuri modernizate şi, mai mult decât atât, din
totalul drumurilor modernizate, 774 km (59,7%) au durata de exploatare expirată!);
lipsesc traseele de mare viteză şi acces rapid; sisteme intermodale de transport slab
dezvoltate; lipsa de poduri peste Mureş, etc.
-produse turistice necompetitive din cauza capacităţii de cazare care nu se ridică la
standarde europene: structurile de cazare de tip hotel şi motel, unde investiţiile pentru
construire, modernizare sunt mari, datele legate de numărul structurilor de cazare şi de
numărul de locuri de cazare nu s-au schimbat semnificativ pe parcursul anilor; numai
29,7% din totalul unităţilor de cazare turistică au dotări calificate cu 3 şi 4 stele, din
majoritatea rămasă mai mult de 74% fiind încadrate la categoria de 2 stele; numărul total
al locurilor de cazare a scăzut de la jumătatea deceniului trecut şi până la jumătatea celui
actual, cu 305 locuri (7,04%) iar capacitatea de primire în unităţi de 3 şi 4 stele reprezintă
numai 1/3 din total; nu există o reţea de comunicare între firmele care activează în
sectorul turistic, în vederea dezvoltării unor produse turistice specifice, concordante cu
potenţialul natural şi antropic al judeţului Arad şi promovării activităţilor turistice pe
nişele de piaţă disponibile (definite din perspectiva segmentelor de populaţie implicată în
activitatea turistică – turişti, forţă de muncă angajată temporar sau sezonier, obiective
naturale şi antropice vizate);
-subcalificarea personalului în domeniul activităţilor turistice, care se caracterizează prin
sezonalitate, este implicat un număr relativ mare de persoane care desfăşoară activitate pe
perioadă determinată. Judeţul Arad se confruntă cu disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte
calificarea forţei de muncă din turism, induse de lipsa personalului calificat în meseriile
de bază din turism şi alimentaţie publică (ospătar, bucătar, recepţioner);
-promovarea slabă a potenţialului turistic existent din cauza lipsei materialelor
informative, documentare şi a semnalizării turistice rutiere etc.
3.2. DINAMICA ACTIVITĂŢILOR TURISTICE
Dinamica activităţilor turistice va fi urmărită prin prisma a trei indicatori descriptivi ai
acestui tip de activitate economică, şi anume: numărul şi evoluţia diferitelor categorii de
unităţi de primire a turiştilor, numărul şi evoluţia locurilor de cazare în unităţile existente
şi gradul de ocupare a capacităţilor de cazare.
O privire generală asupra dinamicii unităţilor de cazare indică faptul că acestea au
înregistrat o diversificare a tipurilor, alături de hoteluri, moteluri, hanuri şi vile turistice,
adăugându-se de la începutul deceniului actual şi pensiunile turistice. Concomitent cu o
evoluţie relativ constantă a numărului structurilor de cazare de tip hotel, han şi motel
(datorată necesarului de investiţii ridicate pentru modernizare, ceea ce le îngreunează şi le

95
încetineşte dinamica pozitivă), se remarcă tendinţa de dezvoltare a altui tip de structură
turistică: pensiunile cu capacitate de primire medie, pentru a-şi asigura profitabilitatea. În
statistica activităţilor turistice nu au fost înregistrate unităţile agro-turistice pănă la
sfârşitul anilor `90, dar de atunci, când erau numai 3 astfel de unităţi, dinamica lor a fost
pozitivă, ajungând ca la jumătatea deceniului actual să funcţioneze 13 unităţi
agroturistice. Dezvoltarea agro-turismului poate să reprezinte o activitate economică
alternativă celor agricole, tradiţionale în mediul rural, şi o cale prin care economia rurală
să se dezvolte într-un mod durabil, o modalitate de ridicare a nivelului de trai şi a
standardului de viaţă al populaţiei locale. Ponderile înregistrate de fiecare tip de unitate
de cazare au evoluat în funcţie de dinamica generală a numărului total de unităţi de
cazare: în timp ce ponderile hotelurilor, hanurilor, motelurilor şi vilelor au scăzut (în
medie cu 8%), ponderea pensiunilor a crescut (fig. nr. c.3.1 ).

nr.unitati cazare %
50 35

30
40
25

30
20

15
20

10
10
5

0 0
1999 2000 2001 2002 2003 2004
nr.hoteluri nr.hanuri/moteluri nr.vile
nr.pensiuni %vile %pensiuni
%hoteluri %hanuri/moteluri

Fig. c.3.1 Dinamica unităţilor de cazare a turiştilor

nr.locuri cazare
2500

2000

1500

1000

500

0
1999 2000 2001 2002 2003 2004

hoteluri hanuri/moteluri campinguri vile turistice tabere de elevi pensiuni

Fig. c.3.2 Dinamica numărului de locuri de cazare a turiştilor

96
O asemenea dinamică a numărului de unităţi de cazare a imprimat o evoluţie specifică a
numărului de locuri de cazare: efective relativ constante în cazul hotelurilor, hanurilor,
motelurilor şi vilelor turistice şi o creştere semnificativă a locurilor de cazare din cadrul
pensiunilor. Taberele pentru elevi, deşi şi-au menţinut numărul (7 tabere), capacitatea lor
de a primi elevi s-a dimunuat în mod simţitor (- 35%), din cauza degradării unora dintre
structurilor de primire, în unele cazuri transformării lor în alte tipuri de dotări turistice ori
din cauza problemelor privind proprietatea asupra structurilor de cazare (fig. c.3.2).
Unul dintre indicatorii cei mai semnificativi pentru evaluarea rentabilităţii economice a
activităţilor turistice în cadrul unei unităţi de cazare este gradul de ocupare a acesteia.
Gradul de ocupare total anual a avut o evoluţie ascendentă, dar marcată de o diminuare la
începutul deceniului actual, cauzată de scăderi semnificative ale gradului de ocupare în
cazul structurilor de cazare de tipul campingurilor, hanurilor şi motelurilor. Situaţia
acestora s-a redresat, astfel că tot ele au susţinut şi creşterea gradului de ocupare total
anul în anii următori.
grad de
ocupare (%)
50

40

1999
30
2000
2001
20
2002
2003
10
2004

0 tipuri de structuri
i
ri

al
ur

de cazare
ur

ev
lu

ti c

nu
ng
el

el
te

ri s
ot

.a
pi
ho

de
m

tu

up
m
ri /

ca

re
le

c
nu

.o
vi

be

ad
ha

ta

gr

Fig. c.3.3 Evoluţia gradului de ocupare a capacităţii de cazare

Gradul de ocupare a hotelurilor s-a menţinut relativ constant şi cel mai ridicat (o medie
multianuală de 42,5%), comparativ cu celelalte tipuri de structuri de cazare, al căror grad
de ocupare a fluctuat mult pe parcursul anilor: cele mai mari diferenţe între valorile
maximă şi minimă ale gradului de ocupare s-au înregistrat în cazul campingurilor (34,2
puncte procentuale) şi al vilelor turistice (26,2 puncte procentuale). Taberele şcolare au
un grad de ocupare mediu de numai 11% şi s-au menţinut pe acestă ultimă poziţie pe
întreg intervalul analizat. Hanurile şi motelurile au înregistrat sinuozităţi semnificative
ale gradului de ocupare dar valoarea medie multianuală a fost de 21,8%, ocupând
următoarea poziţie după hoteluri. Poziţia judeţului Arad la graniţa de vest a României şi
prezenţa punctelor de trecere a frontierei au favorizat dezvoltarea turismului de tranzit,
mai ales în ultimii ani, când a luat o amploare foarte mare fenomenul de migrare a forţei
de muncă către angajatori din alte ţări europene. În acest context, structurile de cazare de
tip han şi motel, precum şi cele de tip camping sunt din ce în ce mai solicitate de către
fluxurile de turişti de tranzit, în fapt cei care vin să-şipetreaca vacanţa în locurile natale.

97
Totodată, tendinţa populaţiei urbane şi nevoia acesteia, resimţită din ce în ce mai acut, de
a petrece timpul liber de la sfârşitul săptămânii cât mai aprope de natură, au transformat
unităţile de cazare de tip vilă şi pensiune în preferatele orăşenilor (gradul de ocupare a
vilelor turistice a crescut pe parcursul a doi ani de la 7%, la 16,2%) (fig. c.3.3).
Distribuţia teritorială a structurilor de cazare şi a capacităţii de primire
Unităţile de cazare sunt distribuite inegal în teritoriu, cea mai mare concentrare fiind în
municipiul Arad. Un număr semnificativ de unităţi de cazare se găsesc şi în Moneasa,
Şiria, Pâncota, Covăsinţi, Ghioroc, Lipova, Săvârşin si Nădlac. În ceea ce priveşte
structura unităţilor de cazare pe tipuri principale (hotel, han/motel, camping, vilă,
pensiune, tabară, unitate agro-turistică), cea mai complexă structură au oraşele Arad şi
Lipova şi comuna Moneasa. În majoritatea aşezărilor rurale în care există activitate
turistică, predomină pensiunile şi unităţile agro-turistice, iar în Săvârşin şi Târnova au o
bună reprezentativitate vilele turistice.
Numărul de locuri de care dispun unităţile de cazare se distribuie spaţial în funcţie de
repartiţia geografică a structurilor de cazare. Locurile de cazare din mediul rural sunt mai
diversificate din perspectiva tipurilor de structuri de cazare în care se află: alături de
locurile de cazare din pensiuni (Pilu, Seleuş, Buteni, la care se adaugă şi cele din oraşele
Pâncota şi Buteni) şi din unităţile agro-turistice (Tăuţ, Hălmagiu) se regăsesc şi
numeroase locuri în taberele şcolare (Petriş, Săvârşin, Conop, Târnova, Păuliş)
(cartograma 29).
Baza de date de care am dispus ne-a permis şi o analiză a distribuţiei geografice a
numărului de locuri de cazare pe categorii de structuri de cazare (1 stea, 2 stele, 3 stele şi
4 stele). Cele mai numeroase hoteluri din toate cele patru categorii sunt concentrate în
municipiul Arad, acesta fiind şi singurul care are un hotel de 4 stele; hoteluri de 3 stele se
găsesc şi în Nădlac şi Moneasa iar în Lipova şi Săvârşin sunt hoteluri de 1 stea.
Campingurile din judeţul Arad fac parte numai din categoriile de 1 stea şi 2 stele şi
concentrează 311 locuri (1 stea în Arad) şi 98 locuri (2 stele în Lipova). Locurile de
cazare în hanuri şi moteluri sunt concentrate în Arad (2 stele) şi în localităţi rurale din
imediata vecinătate a municipiului: Vladimirescu (3 stele) şi Vinga (1 stea). Pensiunile
turistice din judeţul Arad sunt împărţite în patru categorii, de la 1 stea la 4 stele: cele mai
numeroase locuri sunt în pensiunile care funcţionează în oraşul Arad (din categoriile de 1
stea (3 pensiuni care cumulează 46 de locuri), 2 stele (15 pensiuni care concentrează 373
de locuri) şi 3 stele (5 pensiuni cu un total de 87 de locuri); la Moneasa există numai 2
pensiuni, cu capacitate redusă (fiecare de 10 locuri), dar ambele sunt de 4 stele; în
comunele Pilu şi Şiria funcţionează pensiuni de 3 şi 2 stele; câte una sau două pensiuni de
2 stele funcţionează în Nădab (localitate componentă a oraşului Chişineu-Criş), Lipova,
Sebiş, Buteni, Hălmagiu, fiecare având o capacitate de cazare mică (în medie 10 locuri
fiecare) şi medie (numai în pensiunea Olympia din Nădab, cu 43 locuri). Unităţile agro-
turistice din judeţul Arad fac parte din categoriile de 1, 2 şi 3 stele. În Moneasa, Păuliş şi
Tăuţ se găses astfel de structuri de cazare din categoriile de 2 şi 3 stele, totalizând 97 de
locuri (Moneasa şi Păuliş cu câte 41 de locuri şi Tăuţ cu 15 locuri); unităţi agro-turistice
de 2 stele de găsesc în Săvârşin (14locuri) şi Hălmagiu (8 locuri) iar cele de 1 stea sunt
localizate în Dorobanţi (localitate componentă a oraşului Curtici) cu 15 locuri şi în Conop
cu 20 de locuri) (cartograma 30).

98
3.3. TIPURI DE TURISM
Luând în considerare principalele elemente care condiţionează dezvoltarea activităţilor
turistice în judeţul Arad, putem identifica tipurile de turism care pot fi practicate cu
succes: turismul balneo-climateric, turismul rural, turimul activ, turismul speologic,
turismul de vântoare şi pescuit, turismul de afaceri şi de sfârşit de săptămână, turism de
tranzit.
Turismul balneo-climateric – reprezintă o formă de turism cu tradiţie în judeţul Arad şi
care dispune de un potenţial natural semnificativ. După conţinutul chimic, apele minerale
din limitele judeţului Arad pot fi clasificate astfel: izvoare termale bicarbonatate ,
sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză este pusă pe seama
sistemului de falii şi a sâmburilor vulcanici (ape carbogazoase alcaline, de 25-30°C la
Moneasa); izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei; izvoare bicarbonatate
calcice termale carbogazoase şi sulfatate sodice în sectorul deluros al văii Mureşului.
Această repartiţie a izvoarelor de ape minerale a modelat repartiţia spaţială a staţiunilor
balneoclimaterice: Moneasa, la poalele M-ţilor Codru Moma şi Lipova, situată în
Dealurile Lipovei. În judeţul Arad mai există şi alte izvoare minerale şi geotermale
(Curtici, Şofronea, Macea, Dezna) dar lipsa resurselor finanicare a reprezentat o piedică
în valorificarea acestui potenţial natural.
Condiţiile climatice specifice etajului munţilor se concretizează, alături de alte
caracteristici, şi prin oscilaţii termice pregnante, resimţite în depresiuni şi culoare de vale
înguste unde apar inversiuni termice; acestea, la rândul lor favorizează menţinerea
stratului de zăpadă o perioadă mai îndelungată. Depresiunea în care se află staţiunea
Moneasa are un climat de adăpost, care favorizează menţinerea stratului de zăpadă, astfel
că profilul turistic local este completat cu practicarea sporturilor de iarnă. Pârtia de schi
are o lungime de 250 m şi a fost refăcută şi dotată cu baby-ski.
Turismul rural – prin practicarea acestui tip de turism se valorifică o parte a
potenţialului antropic specific judeţului Arad şi parţial, potenţialul natural. Agro-turismul
este forma turismului rural care a luat amploare în ultima perioadă: se practică cu succes
în Conop, Săvârşin, Tăuţ, Moneasa, etc. Potenţialul de dezvoltare a acestui subtip de
turism rural sunt semnificative şi în alte localităţi, cum ar fi Dezna, Gurahonţ, Hălmagiu,
Bârsa, Vârfurile, cât şi în localităţile rurale de pe Valea Mureşului.
Turismul activ – poate lua diferite forme , cele mai adaptate fiind alpinismul şi mountain
bike-ul, o mare parte a spaţiului montan pretându-se la acest tip de activităţi turistice.
Oferta este diversificată, la toate nivelele de dificultate, de la trasee uşoare, pe drumuri
pentru automobile, forestiere, până la trasee lungi, pe poteci pe creste, accidentate.
Turismul de afaceri şi de sfârşit de săptămână – se poate constitui în alternativă de
dezvoltare turistică a centrelor urbane, precum şi a comunelor din apropierea oraşelor.
Municipiul Arad este cel mai însemnat centru de practicare a turismului de afaceri şi a
celui de sfărărşit de săptămână, datorită infrastructurii de care dispune şi obiectivelor
turistice deţinute (Muzeul de Istorie şi Pinacoteca, Cetatea Aradului, Catedrale Ortodoxă
Română (1862), Catedrala Romăno-Catolică (1902)) etc.
Turismul de tranzit – acest tip de turism este favorizat de poziţia judeţului Arad la
graniţa vestică a ţării şi de prezenţa a trei localităţi-puncte de trecere a frontierei. Aradul

99
reprezentă o arie tradiţională pentru turismul transfrontalier iar fluxul de turişti străini
spre România este de 3 ori mai mic faţă de fluxul de turişti români spre străinătate. În
aceste condiţii, judeţul Arad va trebui să valorifice mai bine capacităţile de cazare
adaptate turismului de tranzit.

3.4. ZONE TURISTICE ŞI LOCALITAŢI CU FUNCŢIUNI TURISTICE

Pe teritoriul judeţului Arad se pot distinge mai multe zone/areale turistice, diferenţiate
între ele în funcţie de specificul potenţialului natural şi antropic, de tipurile şi gruparea
obiectivelor turistice, de modalităţile de valorificare turistică a potenţialului deţinut, de
posibilităţile şi calitatea infrastructurii de acces. Zonarea a fost concepută ca modalitate
de valorificare superioară şi complexă a resurselor turistice, în vederea exploatarii
eficiente a patrimoniului turistic. Zonarea turistică urmăreşte stabilirea unor modele de
evaluare, ierarhizare, valorificare şi amenajare prioritară a patrimoniului turistic,
dovedindu-se că aceasta se constituie într-o importantă analiză unitară a relaţiilor
existente între activităţile turistice şi teritoriu, în vederea dezvoltării optime a turismului.
Zona turistică Arad
Municipiul Arad se individualizează în cadrul judeţului prin concentrarea obiectivelor
istorice, culturale, care au transformat oraşul în cel mai important centru turistic al
judeţului. Această funcţie urbană este favorizată şi de capacitatea de cazare: unităţile de
primire a turiştilor din întregul judeţ se concentrează în proporţie de 36% în municipiul
Arad, iar din totalul locurilor de cazare, peste 52% sunt situate tot în reşedinţa de judeţ;
un element forte pentru practicarea turismului de afaceri îl constituie dotările superioare
ale majorităţii tipurilor de unităţi de cazare: 100% dintre locurile în hoteluri de 4 stele din
judeţ se regăsesc în oraşul Arad, 74% dintre locurile din hotelurile de 3 stele din judeţ
sunt concentrare tot în muncipiul Arad, 100% dintre locurile în vile turistice de 3 stele din
judeţ sunt cumulate în cele din oraşul Arad, la fel ca şi cele aproximativ 79% dintre
locurile din pensiuni turistice cu dotări de 3 stele. Diferitele tipuri de servicii de care
dispun economia şi infrastructura urbană reprezintă alte atuuri pentru dezvoltarea
activităţilor turistice în municipiul Arad şi pentru conturarea acestui areal turistic într-
unul special, cu personalitate distinctă în cadrul judeţului. Un element care favorizează
practicarea turismului de tranzit, precum şi a celui de afaceri este reprezentat de poziţia
municipiului Arad la intersecţia unor importante artere de circulaţie rutieră, feroviară şi
aeriană şi în apropierea punctelor de graniţă.
Zona turistică Podgoria Aradului se află la o distanţă de 30 – 40 km de oraşul Arad şi este
extinsă pe o distanţă de ~35 km începând de la Păuliş, de pe Valea Mureşului, pâna la
Pâncota, pe la poalele Munţilor Zarand. Specificul acestei zone este conferit de modul de
utilizare a terenurilor, cu un peisaj deosebit, caracteristic zonelor viticole, şi de tipul de
turism practicat, mai ales cel de sfârşit de săptămână (zona este frecventată de locuitorii
municipiului Arad). Întreaga zonă turistică dispune de ~190 de locuri de cazare,
localizate în pensiuni turistice (1 pensiune de 1 stea în Pâncota, cu 10 locuri, în Şiria sunt
2 pensiuni de 3 stele şi 1 stea, care însumează 20 de locuri), în unităţi agro-turistice (3 în
Păuliş, de 3 şi 2 margarete, cu 41 de locuri) şi în tabere şcolare (Păuliş, cu 127 locuri).
Obiectivele turistice cele mai importante sunt: Cetatea Şiria, Muzeul Vinului din Ghioroc
(unic în partea vestică a ţării), “Turnul” din Covăsinţi, care a aparţinut unei biserici

100
medivale construită la începutul secolului al XV-lea, fostele mine, active în secolul al
XVIII-lea, de pe Valea Chersca, Castelul Bohus din Şiria, Muzeul memorial “Ioan
Slavici”, adăpostit în castel. Din această zonă turistică se deschid trasee turistice către
Munţii Zarandului.
Zona turistică Valea Mureşului
Această zonă turistică se individualizează prin peisajul de tranziţie între cel montan
(Munţii Zarandului), cel deluros (Dealurile Lipovei) şi cel de culoar larg de vale (Valea
Mureşului). Această trecere de la caracteristicile fizico- şi socio-geografice ale munţior,
către cele ale dealurilor şi ale culoarului de vale se transpune şi în planul activităţilor
economice, inclusiv al celor turistice. Zona turistică Valea Mureşului reprezintă un traseu
de tranziţie a fluxurilor turistice dinspre Depresiunea Colinară a Transivaniei către
Câmpia de Vest, astfel că principalele unităţi de cazare, adaptate tipului de turism de
tranzit, sunt localizate în localităţile de intrare şi de ieşire din sectorul culoarului de vale,
respectiv în Lipova, Conop şi în Petriş, Săvârşin. Alături de acest tip de turism, în zonă
turistică Valea Mureşului se practică şi turismul balneo-climateric (Lipova, unde au fost
puse în valoare izvoare minerale cu efecte curative iar la 3 km sud de oraşul Lipova se
află comuna Şiştarovăţ, unde se intenţionează punerea în exploatare a unui izvor de apă
minerală prin concesionare sau asociere), turismul rural, turismul cultural (potenţialul
turistic de care dispune oraşul Lipova este unul de excepţie cuprinzând atât elemente ale
fondului antropic şi natural: rezervaţia naturală “Balta Şoimoş”, Cetatea Şoimoş,
Mănăstirea “Sfânta Maria” din Radna, biserica “Buna Vestire” din Șoimoş, ansamblul
bisericii “Adormirea Maicii Domnului”, muzeul orăşenesc, bazarul “Sub dughene”
(bazarul turcesc), ansamblul urban din jurul primăriei (str. Nicolae Bălcescu). În cadrul
zonei turistice Valea Mureşului, un loc aparte este ocupat de localitatea Săvârşin, în care
se află Castelul Regal, recent restituit familiei regale. Aceasta a hotărât să înscrie Castelul
de la Săvârşin în circuitul turistic intern şi internaţional (s-a autorizat elaborarea unui plan
de integrare a castelului într-un circuit turistic public, de masă) şi se încurajează
activităţile turistice pe plan local, prin deschiderea castelului şi a parcului său publicului.
De asemenea, familia regală intenţionează să creeze şi o fermă în cadrul căreia să se
practice agricultură organică.
Zona turistică Munţii Codru Moma
În Munţii Codru Moma există obiective turistice naturale numeroase dar dispersate
spaţial, dintre care numai cele din apropierea localităţii Moneasa sunt mai cunoscute şi
valorificate turistic. Chiar staţiunea balneo-climaterică Moneasa reprezintă principalul
obiectiv de atracţie turistică, fiind situată într-o mică depresiune cu topoclimat de adăpost
(climatul local are un efect calmant asupra sistemului nervos central şi în general, asupra
organismului uman; aerul încărcat de ioni negativi, furnizaţi de vegetaţia abundentă, are
un efect benefic asupra sănătăţii) şi dispunând de izvoare minerale ale căror efecte
benefice (afecţiuni ale sistemului nervos central şi periferic, ale sistemului locomotor,
unele afecţiuni ginecologice, nevroza astenică, reumatologie, ca şi boli asociate (de
nutriţie şi metabolice)) sunt recunsocute în toată regiunea şi chiar în întreaga ţară.
Staţiunea Moneasa deţine 15% din totalul unităţilor de cazare din judeţul Arad şi 16,6%
din locurile de cazare (685 locuri), această bază de primire a turiştilor fiind diversificată
(25% dintre hotelurile din judeţ (Moneasa, Parc, Codru Moma), 2 vile, 2 pensiuni, 1
tabără şcolară, 1 cabană şi 3 unităţi agro-turistice) şi, în cazul unora dintre tipurile de

101
structuri de cazare, bine dotată (~20% din totalul locurilor de cazare în hoteluri de 3 stele
din judeţ, 50% din locurile în unităţi agro-turistice de 3 stele din judeţ şi 2 pensiuni de 4
stele). Pentru anul 2007, situaţia structurilor turistice de cazare pe categorii de confort şi
pe tipuri de unităţi era următoarea:

Structuri turistice de cazare pe categorii de confort şi tipuri de unităţi

Tip Nr. unităţi Nr. locuri
unitate total 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Total 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea
Hotel 3 - 1 1 1 530 - 188 138 204
Vilă 6 1 3 2 - 120 16 62 42 -
turistică
Pensiune 4 1 1 2 - 53 10 20 23 -
rurală
Cabană 1 - - - 1 24 - - - 24
turistică
Tabără de 1 - - - - 80 - - - -
elevi
TOTAL 15 2 5 5 2 807 26 270 203 228
TOTAL 14 2 5 5 2 727 26 270 203 228
fără
tabere
Sursa: Studiu de fundamentare pentru reatestarea comunei Moneasa ca staţiune turistică, Institutul Naţional de Cercetare
– Dezvoltare în Turism, Bucureşti.

Staţiunea dispune de sală de cinema şi teatru, de un ştrand complet renovat etc. În

împrejurimele Monesei se pot vizita şi alte numeroase obiective turistice naturale şi
antropice: Vârful şi cabana Izoi din Munţii Codru Moma, Platoul Carstic Tinoasa, Peştera
Liliecilor şi Peştera Albă, Cariera de marmură, Izbucul Călugări, un fenomen natural
deosebit, declarat monument al naturii, alte trasee marcate în Munţii Cordu Moma,
Cetatea Deznei (cu masă pescărească într-un cadru rustic la Hanul Dezna), Cuptorul de
topit fier Schmetlzer, Casa natală a pictorului şi sculptorului Gheorghe Groza etc.
Zona turistică Depresiunea Gurahonţ - Hălmagiu
Această zonă turistică cuprinde arealul depresionar dintre localităţile Gurahonţ şi
Hălmagiu, de-a lungul defileului Crişului Alb şi se remarcă prin suprafeţe forestiere
relativ extinse (în prezent afectate negativ de exploatarea iraţională a lemnului), cu un fod
cinegetic valoros, prin aşezări cu numeroase obiective istorice şi etnografice. Cea mai
importantă localitate turistică din această zonă este Hălmagiu, în care funcţionează 1
pensiune de 2 stele, cu 19 locuri şi 1 unitate agro-turistică de 2 stele, de capacitate redusă
(8 locuri). Se pot vizita şi ale comune şi sate din zonă, majoritatea cu biserici vechi, cu
obiective ale industriei tradiţionale rurale, cu obiceiuri folclorice atractive. De asemenea,
atracţiile naturale sunt remarcabile în această zonă turitică: Valea Zeldişului, Valea
Zimbrului (rezervaţia de laur, Ilex aquifolium), Defileul Crişului Alb (cartograma 31).

102
Ierarhizarea zonelor turistice din judeţul Arad
Loc în Nr.locuri % Nr.unităţi % Localităţi turistice Localităţi cu
ierarhie cazare locuri de cazare unităţi potenţial
din de turistic
total cazare nevalorificat
judeţ din sau
total valorificat
judeţ insuficient
-cu -cu dotări
potenţial turistice
turistic
1.
Arad 2176 36,6 32 52,7 Arad Arad -
2. Moneasa, Moneasa Dezna
Codru 685 16,6 13 14,7 Dezna
Moma
3. Lipova, Lipova, Bârzava,
Valea 577 13,9 12 13,6 Conop, Conop, Vărădia de
Mureşului Bârzava, Săvârşin, Mureş,
Vărădia de Petriş Săvârşin,
Mureş, Birchiş,
Săvârşin, Petriş
Birchiş,
Petriş
4. Ghioroc, Păuliş, Păuliş, Şiria,
Podgoria 188 4,5 7 7,9 Păuliş, Şiria, Pâncota
Aradului Şiria, Pâncota
Pâncota
5. Gurahonţ- Gurahonţ, Hălmagiu Gurahonţ,
Hălmagiu 27 0,6 2 2,2 Hălmagiu, Pleşcuţa,
Vârfurile Hălmagiu,
Hălmăgel,
Vârfurile

Unităţile de cazare care funcţionează în localităţile componente ale zonelor turistice

enumerate reprezintă 75% din numărul total de unităţi de cazare ale judeţului Arad, iar
locurile de cazare din cadrul acestora reprezintă 88% din totalul locurilor de cazare
existente în judeţ.
Pe baza analizei potenţialului turistic al componentelor cadrului fizico-geografic şi a celui
socio-geografic, a distribuţiei teritoriale a obiectivelor turistice naturale şi antropice şi a
principalelor structuri de cazare a turiştilor, s-a putut realiza o evaluare a gradului de
valorificare turistică a potenţialului de care dispun localităţile din judeţul Arad.
Exceptând localităţile din componenţa zonelor/arealelor turistice delimitate şi analizate
anterior, s-au mai identificat şi alte localităţi (majoritatea covârşitoare sunt rurale) care
deţin un potenţial turistic natural şi/sau antropic atractiv, pe care, însă, nu au avut
capacitatea/posibilitatea de a-l valorifica sau pe care îl valorifică insuficient. Cauza
principală a acestei situaţii o reprezintă lipsa resurselor financiare şi, într-o anumită
măsură, şi dezinteresul sau necunoaşterea de către autorităţile locale a programelor cu
finanţare europeană şi a altor căi/modalităţi de identificare a resurselor necesare pentru
punerea în valoare a potenţialului local de dezvoltare a activităţilor turistice. Localităţile

103
Macea, Curtici, Şofronea şi Dezna dispun de potenţial balneo-climateric dar acesta nu
este valorificat din lipsa resurselor financiare care să susţinea dotarea acestora cu structuri
de cazare şi cu instalaţii de captare şi valorificare a izvoarelor minerale. În localitatea
Bârsa există condiţii pentru practicarea agro-turismului, dar nu funcţionează nici o unitate
agro-turistică, astfel că potenţialul pentru acest tip de turism nu este valorificat, aşa cum
este şi cazul altor localităţi componente ale zonelor turistice studiate (Dezna, Bârzava,
Vărădia de Mureş, Petriş, Gurahonţ, Vârfurile şi Hălmagiu). În alte numeroase localităţi
(Şofronea, Felnac, Vinga, Fântânele, Târnova, Buteni, Craiva) există biserici vechi, cetăţi
şi/sau castele, se practică diverse obiceiuri populare care se constituie în obiective şi
elemente de atracţie pentru turişti, dar nu sunt valorificate, aceste localităţi nedispunând
de structuri de cazare sau de alte dotări turistice.

4. SERVICII
În judeţul Arad, ca şi la nivel regional şi naţional, domeniul serviciilor a fost caracterizat
înainte de 1989 prin existenţa unor structuri componente mai ales ale sectorului
cooperatist şi ale industriei locale. Acest tip de activităţi terţiare asigurau diferite prestări
de servicii către populaţie (croitorii, frizerii, curăţătorii chimice, reparaţii aparate
electrocasnice etc,) dar şi către întreprinderi (întreţinere utilaje, amenajări spaţii
comerciale, servicii informatice etc.). În prezent, numărul firmelor cu activitate în
sectorul de servicii deţine locul trei, după comerţ şi industrie, cu 12,7 % din numărul total
al firmelor. Din păcate, însă, ponderea sectorului de servicii în cifra de afaceri realizată în
judeţ s-a situat sub 2 %. Semnificaţia redusă a sectorului serviciilor în cifra de afaceri a
judeţului se datorează faptului că activităţile terţiare se confruntă cu lipsa unei cereri
solvabile, a clienţilor care să solicite servicii şi să le plătească. Mai mult decât atât,
sectorul serviciilor nu a avut capacitatea să preia toată forţa de muncă disponibilizată din
sectorul secundar, astfel că însemnătatea servciilor în economia arădeană nu se ridică la
acel nivel care ar fi asigurat mult dorita dezvoltare economică şi socială a judeţului Arad.
Totuşi, sectorul serviciilor reprezintă un motor al economiei arădene şi, datorită
modernizărilor, adaptărilor şi diversificărilor (în domeniul informaticii,
telecomunicaţiilor, domeniul financiar-bancar şi de asigurări, de îngrijire personală, de
organizare de evenimente, de consultanţă, etc.) acestui sector de activitate economică, au
apărut tendinţe pozitive de dezvoltare, ce se vor accentua o dată cu procesul de dezvoltare
economică.
Comerţ
Poziţia geografică a judeţului Arad se constituie şi în cazul activităţilor economice din
domeniul comerţului în unul dintre principalii factori de favorabilitate pentru dezvoltarea
acestora. Nu este vorba despre determinism geografic, ci de o valorificare mai eficientă şi
pe planuri mai numeroase a inter-relaţionării mai pronunţate dintre acest element
geografic şi multitudinea celorlalţi din aceeiaşi categorie, precum şi cu a celor de natură
socială, istorică, culturală, instituţional-legislativă, economică etc. Comerţul a luat un
avât deosebit în toate judeţele ţării, şi nu se putea să aibă un sens evolutiv diferit în
judeţul Arad situat la frontiera vestică a ţării, care are şi numeroase puncte de trecere a
frontierei.

104
Contextul economic de la jumătatea deceniului trecut a fost nefavorabil pentru activităţile
comerciale, ducând la scăderea puterii de cumpărare a pieţei interne, fapt ce a indus o
diminuare a dinamicii accelerate avută în etapa iniţială, imediat după 1989. Actorii
economici cu putere economică redusă şi foarte redusă care activau în domeniul
comerţului au avut o vulnerabilitate ridicată faţă de numeroasele schimbări
legislative/fislcale, de etapele procesului de tranziţie, de tendinţele economiei regionale,
naţionale şi chiar ale celei continentale, astfel că au lăsat locul pe piaţă firmelor
comerciale mari, puternice, cu o concentrare mare de oferte, capabile să răspundă
concomitent şi rapid unei cereri semnificative ca efective numerice şi ca structură
(Selgros, Metro, Praktiker, deschise în cursul anului 2005, precum şi deja existentele
Billa şi Profi).
Piaţa a dictat şi o altă tendinţă a sectorului comrcial, şi anume dispariţia fostului sector de
comerţ en gros, datorită lipsei fondurilor pentru finanţare şi a modificării cerinţelor
actuale ale activităţii comerciale. Comerţul en gross se caracterizează în prezent prin
viteze mari de înnoire a stocurilor, prin existenţa unor spaţii mici de depozitare şi printr-o
varietate relativ scăzută a sortimentelor de mărfuri.
Se pot desprinde şi alte două direcţii de dezvoltare a comerţului arădean, contradictorii ca
semnificaţie economică şi opuse ca localizare spaţială în cadrul centrelor urbane: pe de o
parte, în zonele urbane centrale se remarcă debutul procesului de specializare a reţelei
comerciale cu amănuntul şi dotarea tot mai modernă a spaţiilor, iar pe de altă parte, în
pieţele urbane de la periferie sau din cartierele rezidenţiale, chiar şi în unele comune
rurale, înfloreşte comerţul cu produse foarte ieftine şi de calitate scăzută, de multe ori
semilegală, precum şi comerţul cu produse second – hand.
În economia judeţului Arad comerţul reprezintă domeniul de activitate de bază pentru
40 % din numărul firmelor şi realizează 38 % din cifra de afaceri.
Transporturi şi telecomunicaţii
Transporturile şi telecomunicaţiile sunt sectoare care au cunoscut o dezvoltare
permanentă în judeţul Arad, în timp ce sectorul serviciilor specifice acestora s-a
îmbogăţit cu domenii noi, inexistente anterior.
Transporturile de mărfuri şi de călători a luat o amploare deosebită odată cu anvergura
fenomenului de migrare a populaţiei active în diferite ţări, din considerente economice
(munca în străinătate). În ultimii ani au apărut foarte multe firme care fac transport
internaţional de persoane, precum şi transport intern cu autocare şi microbuze. Acest
domeniu are mari oportunităţi de dezvoltare, pe măsura realizării infrastructurii pe cale
terestră şi aeriană.
În 2004 au funcţionat 779 de societăţi în domeniul transporturilor, care au contribuit la
cifra de afaceri a judeţului cu circa 5,29%.
Activităţile economice în domeniul telecomunicaţiilor erau caracterizate până recent de
monopoluri, care au dominat mai ales telefonia fixă. În ultimii ani au apărut firme care
oferă servicii de telefonie alternativă (companii precum Astral Telecom, Atlas Telecom,
RDS, care au intrat pe piaţă iniţial cu servicii de telefonie internaţională utilizând
cartelele preplătite, şi care încet, dar sigur, intră pe piaţă şi cu telefonia fixă internă), ceea
ce a creat un mediu concurenţial, care a determinat Romtelecomul să-şi revizuiască

105
politica de preţuri şi să se preocupe de lansarea pe piaţă de noi servicii atât de telefonie
cât şi de acces la Internet. În judeţulArad funcţionează 45 de firme în domeniul
telecomunicaţiilor.
Oferta de servicii şi de produse a operatorilor de telefonie mobilă (doi operatori mari şi
„tradiţionali” – Connex şi Vodafone -, apoi apărut pe piaţă şi Cosmorom, Zapp), variată,
adaptabilă şi dinamică, a atras noi segmente de piaţă astfel că acest sector al
telecomunicaţiilor a luat o amploare deosebită.
În judeţul Arad telefonia dispune de o infrastructură bine dotată, neexistând localităţi cu
centrale manuale, şi extinsă (la sfârşitul anului 2004 în judeţ erau înregistrate 96.546 de
abonamente telefonice).
Celelalte tipuri de servicii cu înalt conţinut tehnologic (serviciile informatice şi de
comunicaţii, Internet, televiziune prin cablu etc.) sunt foarte specializate şi necesită
cunoştinţe şi tehnologii speciale. Aceste servicii s-au dezvoltat pe baza iniţiativei private,
în cadrul unor întreprinderi mici şi mijlocii (în anul 2004 au fost înregsitrate 172 de
IMM-uri în domeniul informatic). Ca urmare a dezvoltării fără precedent a acestor
servicii la nivel internaţional, şi la nivel regional şi judeţean sectorul serviciilor cu înalt
conţinut tehnologic a cunoscut o dezvoltare continuă, tehnica de calcul devenind un lucru
indispensabil pentru orice firmă şi instituţie, la care această piaţă alăturându-se creşterea
cererii persoanelor fizice.
Cercetare, dezvoltare, inovare, învăţământ
Înainte de 1989 existau centre de cercetare în fiecare ramură industrială, cele mai
importante fiind cele din industria constructoare de maşini, industria textilă, industria de
mecanică fină, industrializarea lemnului şi din industria alimentară. Tranziţia începută
după anul 1989 a afectat profund economia regională şi pe cea judeţeană, implicit
centrele de cercetare industrială: unele au fost desfiinţate treptat, prin lipsa fondurilor de
susţinere a activităţilor de cercetare, iar altele au fost preluate de noii proprietari ai
unităţilor economice privatizate dar, în cele din urmă, au fost şi acestea desfiinţate. Dintre
centrele de cercetare existente în perioada predecemristă, în momentul de faţă
funcţionează doar Institutul de Proiectare din cadrul societăţii “Astra-Trinity”, din
industria constructoare de maşini.
Un actor foarte important pentru impulsionarea activităţii de cercetare – dezvoltare in
judeţul Arad este reprezentat de Centrul Universitar de Cercetare şi Afaceri. Din anul
1996, Fundaţiei “Vasile Goldiş“ Arad are în structura organizatorică Centrul Universitar
de Cercetare şi Afaceri. Scopul său este acela de a sprijini dezvoltarea mediului
antreprenorial din zona de vest a ţării, utilizând în mod eficient resursele umane şi
materiale existente în cadrul Universităţii de Vest “Vasile Goldiş”, care îşi desfăşoară
activitatea în cadrul aceleiaşi persoane juridice. Obiectivele Centrului Universitar de
Cercetare şi Afaceri se constituie în potenţiale acţiuni dinamizatoare ale mediului
economic arădean, fiind concretizate în:
-apropierea cercetării ştiinţifice de activitatea practică şi urmărirea rezultatelor economice
ale acesteia;
-pregătirea studenţilor pentru activităţile aplicative, prin participarea la studii de caz,
planuri de afaceri, studii de fezabilitate, consultaţii în domeniul viitoarei lor specialităţi;

106
-formarea unor colective de specialişti în consultanţă economică, comercială si juridică în
colaborare cu alte universităţi din ţară si străinătate;
-derularea programelor de reconversie a forţei de muncă la nivel local sau regional;
pregătirea unor pachete de servicii solicitate de întreprinzători (consultanţă de
specialitate, cursuri de instruire, studii de impact ecologic al activităţilor economice si
bilanţ de mediu, activităţi promoţionale);
-colaborarea cu organizaţii şi instituţii implicate în acţiuni de formare şi dezvoltare a
societăţii civile din zona de vest a ţării;
-iniţierea şi derularea unor programe vizând sprijinirea activităţii instituţiilor
administraţiei publice locale;
-dezvoltarea relaţiilor de parteneriat şi colaborare cu organizaţii şi instituţii locale,
naţionale şi internaţionale care desfăşoară activităţii similare.
Servicii pentru dezvoltarea afacerilor
Serviciile profesionale cuprind în sfera lor serviciile de consultanţă juridică, contabilă,
expertiză contabilă, evaluare, notariate, expediţioneri, comisionari vamali şi sunt adresate
agenţilor economici. În acest sector rolul principal îl au experţii, persoane fizice sau
juridice, specializaţi în prestarea acestor servicii, care cer o pregătire profesională foarte
specifică, atestată şi recunoscută de autorităţile în domeniu, care îşi sprijină clienţii.
Astfel, dinamica pozitivă a acestor tipuri de servicii pentru dezvoltarea afacerilor a
presupus şi o permanentă perfecţionare a calificării profesionale a persoanelor care le
prestează. Un factor hotărâtor în dezvoltarea amplă a acetui tip de servicii l-a avut cadrul
legislativ, care obligă apelarea la serviciile respective în anumite situaţii, astfel că cererea
pentru aceste servicii este stimulată sau impusă prin anumite reglementări legislative.
În sectorul serviciilor profesionale pentru întreprinderi şi instituţii (serviciile de
consultanţă în management, marketing, proiectare, servicii de traducere şi interpretariat,
serviciu de medicina muncii, de organizare de diferite acţiuni şi evenimente, servicii de
publicitate etc.) se încadrează acele servicii care cer o anumită pregătire de specialitate,
dar de care o firmă nu are nevoie în mod constant şi permanent, pentru a încadra personal
propriu în vederea prestării activitătii respective. Dezvoltarea acestui tip deservicii
depinde de cerere, la rândul său foarte selectivă, în funcţie de recunoaşterea
profesionalismului prestatorului şi mai ales de puterea de cumpărare a clientului. De
regulă, apelarea la specialişti cere o mentalitate orientată în această direcţie, care
presupune recunoaşterea competenţei altei persoane/instituţii specializate pentru
rezolvarea anumitor necesităţi.
Dinamica serviciilor profesionale pentru întreprinderi şi instituţii este tributară cadrului
legislativ (de exemplu, fiecare instuţie/firmă este obligată, prin lege, să colaboreze cu un
cabinet de medicina muncii), dar se remarcă şi o adaptare dinamică a acestora la noul
context economic şi politic în care evoluează ţara şi, implicit, judeţul Arad. Integrarea în
Uniunea Europeană au impus în peisajul acestui tip de servicii peofesionale apariţia şi
dinamica pozitivă a ofertei şi cererii de servicii de consultanţă pentru întocmirea şi
monitorizarea proiectelor de accesare a fondurilor europene.

107
Finanţe - bănci, asigurări
Serviciile financiar-bancare şi de asigurări sunt caracterizate printr-un necesar
semnificativ de investiţii de capital,din acest motiv în judeţul Arad au fost înfiinţate doar
sucursale sau filiale ale unor instituţii cu sediile generale în Bucureşti.
Domeniul financiar bancar este un domeniu cu evoluţie foarte rapidă atât la nivel
regional, cât şi la nivel judeţean, unde nevoia de fluidizare a operaţiunilor bancare, de
asigurare a diferitelor bunuri achiziţionate este stringentă, în condiţiile unu mediu
economic foarte dinamic, mai ales în arealele din vecinătatea frontierei vestice şi din
diferitele parcuri industriale, zone libere etc. Practic, între domeniul serviciilor financiar-
bancare şi cel economic general, în mod special cel antreprenorial s-a stabilit o relaţie
complexă de interdependenţă: serviciile financiar-bancare au apărut iniţial ca o necesitate
pentru buna desfăşurare a diferitelor activităţi economice, iar în prezent le susţin pe
acestea şi asigură şi un mediu propice pentru noi localizări de activităţi economice. În
judeţul Arad, în numai câţiva ani, numărul reprezentanţelor de bănci a crescut, astfel că
dacă imediat după 1989 exista numai Banca Naţională şi sucursalele Casei de Economii
şi Consemnaţiuni, de la jumătatea anilor `90 şi până în prezent s-a ajuns la situaţia în care
numeroase bănci sunt reprezentate în judeţ: Banca Naţională Română, Banca Română de
Dezvoltare, Banca Comercială Română, ABN AMRO Bank, Banca Italo-Romena, Banca
Transilvania, Banc Post, Raiffeisen Bank, Alpha Bank, Uni Credit, HVB Bank, Banca
Populară Phoenix. Instituţia reprezentativă pentru judeţul Arad, WEST BANK, singura
bancă cu sediul central în Arad înfiinţată în iunie 1996, a fost preluată de grupul italian
San Paolo Imi Bank.
Tranzacţii imobiliare şi mobiliare
Domeniul bursier a luat amploare la sfârşitul anului 1995 când s-a deschis Bursa de valori
Bucureşti; în acel an au apărut şi în Arad primele agenţii de intermediere de valori
mobiliare. În acest sector au apărut şi firme care se ocupă de intermedierea tranzacţiilor
pe piaţa de valori imobiliare, firme de brokeraj, reprezentanţi ai diverselor fonduri de
investiţii. O instituţie reprezentativă în acest domeniul este SIF Banat Crişana care are
sediul în Arad şi care administrează portofoliul fostului FPP Banat-Crişana.
Servicii prestate pentru populaţie
Serviciile pentru populaţie sunt puternic influenţate de puterea de cumpărare a acesteia:
cu cât puterea de cumpărare este mai limitată, cu atât mai multe activităţi se realizează pe
cont propriu, cu ajutorul membrilor de familie. În această perioadă, servicii de tipul
spălătoriilor şi curăţătoriilor, serviciile de curăţenie, de reparaţii şi întreţinere de articole
de uz îndelungat, întreţinerea instalaţiilor de apă şi chiar zugrăvit şi vopsit se rezolvă în
regim propriu. Serviciile adresate populaţiei sunt din păcate considerate la acest moment
un articol de lux pe care majoritatea populaţiei nu şi-o poate permite.
Cu toate acestea şi în acest domeniu există deja nişte segmente de piaţă care sunt dispuse
să plătească pentru anumite servicii, lucru ce justifică apariţia de firme de profil. Aceste
servicii sunt: fitness, masaj, solar, gimnastică şi alte activităţi de menţinere în formă a
organismului. Aceste servicii sunt apelate în mare măsură de tineret şi se caracterizează
prin creşterea calităţii prestaţiilor şi a investiţiilor tot mai mari în suportul tehnic. Alte
servicii în creştere sunt cele de administrare a locuinţelor şi de curăţenie, de

108
intermedierea vânzării de imobile, de închiriere de autoturisme, de copiat şi multiplicat
documente, de developare foto, de organizare de evenimente cu importanţă personală. De
remarcat că majoritatea acestor servicii au nevoie de tehnologie şi deci de investiţie
relativ mare.
Prestările de servicii pentru populaţie reprezintă o mare oportunitate, în care
întreprinzătorii cu fantezie pot găsi segmente interesate, având o mare şansă de
dezvoltare pentru viitor, în condiţiile în care prestatorii îşi vor asuma responsabilitatea
prestării unor servicii de calitate constant ridicată.
Servicii publice
De serviciile publice, în special de costurile lor şi de lipsa de eficienţă economică a
structurilor de deservire cu acestea, se relaţionează scăderea puterii de cumpărare a
populaţiei şi creşterea inflaţiei. Deci, majorările de preţuri în care se transpune ineficienţa
serviciilor publice, precum şi poziţia de monopol pe care unităţile prestatoare au deţinut-o
până de curând se pot constitui în factori care au grăbit procesul lor de privatizare pentru
crearea unui mediu concurenţial reglator al pieţei. Marile reţele de furnizare ale
utilităţilor care au reprezentat sau reprezintă monopoluri sunt cele din domeniul furnizării
de energie electrică, termică, gaz, apă, canalizare, salubritate. În judeţul Arad s-a reuşit
privatizarea furnizării de energie electrică, dar investiţiile foarte mari pe care le necesită
acest sector au împiedicat apariţia pe piaţă de noi furnizori. În continuare, se urmăreşte
privatizarea acestor societăţi pentru a se creşte productivitatea lor, pentru a se reduce
pierderile pe care acestea le înregistrează şi pentru a stimula preocuparea acestora pentru
oferirea de servicii la un nivel calitativ mai bun către consumatori.
Distribuţia teritorială a reţelei de distribuţie a serviciilor edilitar gospodăreşti către
populaţie este detaliată în capitolul de infrastructuri.
În localităţile din judeţul Arad au fost selectate o serie de proiecte prin intermediul
Programului de Dezvoltare a Infrastructurii din Spaţiul Rural (O.G. nr. 7/2006), acestea
vizând în principal extinderea reţelei de canalizare, alimentarea cu apă potabilă,
construirea unor staţii de epurare a apei, reparaţii şi construirea de poduri şi podeţe etc.
Numărul de proiecte a fost de 37 (în jumătate dintre unităţile administrativ-teritoriale ale
judeţului), care valorează 8356 mii RON. Tipurile de proiecte cel mai bine reprezentate
sunt cele care vizează alimentarea cu apă potabilă, extinderea şi modernizarea reţelelor de
alimentare cu apă (18 proiecte) şi reţeaua de canalizare (11 proiecte). Valorile cele mai
mari au proiectele selectate din comunele situate în apropeierea centrelor urbane, mai ales
lângă Arad şi Lipova, care au furnizat anumite servicii caracteristice întocmirii
documentaţiilor necesare realizării şi depunerii proiectelor ( cartograma 32).
Servicii în domeniul educaţional
În ceea ce priveşte sistemul de educaţie şi învăţământ, judeţul Arad dispune de o reţea
dezvoltată de şcoli de învăţământ primar şi secundar. Toate oraşele judeţului Arad oferă
posibilitatea pregătirii liceale. Distribuţia teritorială a dotărilor de învăţământ este
detaliată în capitolul referitor la resursele umane(PLANŞA 2).
În domeniul învăţământului superior au fost înfiinţate două universităţi care îşi diversifică
oferta an de an şi care doresc să fie orientate spre formarea tinerilor în sectoarele de
activitate care pot absorbi forţa de muncă: Universitatea de Vest "Vasile Goldiş",

109
înfiinţată în anul 1990, funcţionează în cadrul Fundaţiei "Vasile Goldiş", are 9 facultăţi şi
îşi desfăşoară activitatea urmărind asumarea responsabilă a unor obiective precum
pregătirea specialiştilor în domenii stabilite după nevoile şi posibilităţile de dezvoltare
socio-economice a zonei; perpetuarea şi valorificarea tradiţiilor istorico-culturale din
zonă, dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi a creaţiei de valori; dezvoltarea unor servicii
sociale şi culturale orientate către membrii comunităţii academice şi a cetăţenilor prin
dezvoltarea şi difuzarea de valori cultural-ştiinţifice; Universitatea "Aurel Vlaicu" a fost
înfiinţată în anul 1990, ea continuând într-un fel baza materială, tradiţia universitară a
Aradului reprezentată de Institutul de Subingineri şi dispune de 6 facultăţi şi de 1 colegiu
universitar.
Servicii în domeniul sanitar
Judeţul Arad dispune de o infrastructură în domeniul sanitar concretizată prin 11 spitale,
2 centre de sănătate, 1 serviciu de ambulanţă şi 4 unităţi medico-sociale. Starea materială
a acestei infrastructuri şi unele probleme privind retrocedarea unor clădiri către foştii
proprietari reprezintă disfuncţionalităţi în sistemul sanitar arădean. Spitalul Clinic
Universitar Judeţean de Urgenţă Arad se prezintă într-o stare relativ bună, însă cuprinde 3
secţii care funcţionează în corpuri de clădire cu o vechime mare, care necesită reparaţii
capitale; Spitalul Clinic Municipal Arad se află într-o situaţie asemănoare cu cea a
Spitalului Clinic Universitar, dar are 4 secţii care ridică probleme deosebite privind starea
infrastructurii; în Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Arad sunt necesare lucrări de
consolidare a structurii corpului central, amenajarea ambulatorului şi reparaţii curente dar
aceste acţiuni sunt determinate într-o mare măsură de situaţia încă incertă a menţinerii
proprietăţii acestor clădiri de către unitatea spitalicească; Spitalul Orăşenesc Chişineu-
Criş este primul spital privat din judeţul Arad; Spitalul Orăşenesc Ineu se află în
construcţie cu finanţare de la bugetul de stat, concomitent cu reabilitarea clădirilor vechi;
Spitalul Orăşenesc Sebiş necesită reparaţii curente la secţiile din spital, policlinică şi la
secţia din Prăjeşti; Spitalul Orăşenesc Lipova funcţionează într-o clădire veche dar
reamenajată, însă clădirile anexe necesită reparaţii capitale; Spitalul Gurahonţ
funcţionează într-o clădire care necesită reabilitare; Spitalul de Psihiatrie Mocrea se află
în aceeiaşi situaţie ca şi spitalul din Gurahonţ; Spitalul de Psihiatrie Căpâlnaş are
probleme cu alimentarea cu energie termică; celelalte unităţi sanitare din judeţul Arad
(Centrul de Sănătate Sântana, Serviciul de Ambulanţă Arad, Spitalul de Neuropsihiatrie
Dezna) nu necesită reparaţii, aflându-se într-o stare bună.
Agenţii economici şi forţa de muncă salariată din activităţile terţiare
Complexitatea şi varietatea tipurilor de activităţi terţiare, precum şi o serie de
caracteristici specifice celor două medii de rezindeţă, au reprezentat motivaţii pentru
etapizarea analizei distribuţiei teritoriale a acestui tip de activităţi economice: studierea
situaţiei agenţilor economici şi a salariaţilor în mediul urban şi pe de altă parte, analiza
acestor aspecte la nivelul mediului rural arădean.
Se remarcă faptul că agenţii economici din sectorul terţiar au o distribuţie neuniformă în
teritoriu, fiind normală concentrarea lor în Municipiul Arad, cel mai important centru
economic al judeţului. Din totalul de 4859 firme cu activităţi din sectorul terţiar, 87,1%
se află localizate în oraşul Arad, alături de acesta observându-se concentrări mai reduse,
dar vizibile în oraşele Lipova, Ineu, Sebiş, Curtici. Structura după tipurile de activităţi

110
terţiare identificate în CAEN diferenţiază centrele urbane în două categorii: cele cu
predominanţă a activităţilor comerciale (Pâncota, Sebiş, Pecica, Curtici, Nădlac) şi cele
cu o pondere mai redusă a acestui tip de activitate economică (sub 50 – 60%) observabilă
în Arad, Sântana, Chişineu-Criş, Lipova). Celelalte tipuri de activităţi terţiare sunt
prezente în toate centrele urbane în diferite proporţii, în funcţie de poziţia geografică a
oraşelor faţă de frontieră şi de alte componente reprezentative ale cadrului natural:
oraşele Chişineu-Criş, Ineu, Sebiş, Lipova şi Sântana se individualizează prin proporţii
relativ semnificative (aproximativ 10 – 15%) ale activităţilor relaţionate cu tranzacţiile
imobiliare (este binecunoscut faptul că arealul de câmpie şi în cel al dealurilor joase,
pretabile culturii viţei de vie şi practicării unor subtipuri specifice de turism rural, unde se
află oraşele enumerate, au constituit elemente de atracţie pentru investiţiile imobiliare, în
mod special pentru italieni); în oraşele aflate în apropierea graniţei cu Ungaria au luat o
amploare mai mare activităţile de transport de marfă şi de persoane (Nădlac, Pecica,
Curtici), aşa cum se observă şi în alte oraşe, situate în culoare largi de vale, arii de tranzit
(Lipova) sau de-a lungul marilor axe de transport europene şi naţionale (Arad, Sântana,
Chişineu-Criş); o bună reprezentativitate au serviciile pentru întreprinderi în majoritatea
centrelor urbane arădene, cele mai semnificative ponderi înregistrându-se în Arad,
Nădlac, Chişineu-Criş, Sântana, Sebiş (cartograma 33).
Structura efectivelor de salariaţi în funcţie de tipurile de activităţi terţiare după CAEN
este dependentă de cea a agenţilor economici, diferenţieri individualizându-se numai în
cazul câtorva tipuri de activităţi terţiare: serviciile pentru întreprinderi sunt prestate în
cadrul unor firme cu număr redus de angajaţi; firmele de transporturi active în oraşele de
la frontiera vestică sunt mai mari ca şi forţă de muncă salariată, comparativ cu cele din
oraşele “din interior” (cartograma 33).
Centrele urbane joacă un rol important şi în modelarea dispartăţilor geografice ale
firmelor şi salariaţilor acestora din mediul rural. Cele mai numeroase firme şi cu cele mai
variate tipuri de activităţi terţiare sunt înregistrate în localităţile rurale din vecinătatea
Municipiului Arad, fenomenul fiind mai puţin vizibil în cazul celorlalte oraşe, dar nu
inexistent. Se remarcă o predominanţă a activităţilor comerciale, mai ales comerţul cu
amănuntul practicat în unităţi foarte mici, cu putere economică redusă şi cu salariaţi
puţini. Un alt tip de activitate terţiară prezentă în majoritatea localităţilor rurale este cea
de transport, practicat de către agenţi economici mai numeroşi şi mai puternici (după
numărul de angajaţi şi cifra de afaceri) în localităţile din zonele adiacente oraşelor şi de
către agenţi economici mai slabi ca şi putere economică şi mai puţini numeroşi, în
localităţile rurale aflate la distanţe variabile de centrele urbane; din acest punct de vedere
se remarcă situaţia specială, dificilă, a localităţilor rurale relativ izolate ca poziţie
geografică, fără nici un agent economic activ în transporturi. Unele localităţi din mediul
rural au economiile locale marcate de activităţi turistice şi de diferite tipuri de servicii
prestate întreprinderilor, care în multe cazuri, sunt cu profil turistic sau relaţionate cu
acesta . Forţa de muncă salariată în agenţii economici din sectorul terţiar are o distribuţie
teritorială care “urmăreşte” disparităţile geografice cantitative şi structurale ale agenţilor
economici (cartograma 34).
Concluzii
Din analiza distribuţiei teritoriale a activităţilor economice în judeţul Arad se pot
desprinde câteva concluzii:

111
-activităţile agricole, a căror practicare beneficiază de un potenţial reprezentativ, atât în
spaţiul de câmpie, cât şi în cel deluros, iar cele de silvicultură şi exploatare forestieră în
arealul carpatic arădean, se caracterizează printr-o distribuţie a celor trei tipuri de
activităţi CAEN modelată de caracteristicile bio-pedo-climatice ale celor trei trepte de
relif ale judeţului: în câmpie şi în dealuri predomină activităţile agricole şi serviciile
anexe, iar în munţi, majoritare sunt silvicultura şi exploatarea forestieră. Arealul de
tranziţie a caracteristicilor fizico-geografice, reprezentat de spaţiul deluros, se remarcă
printr-o oarecare diversificare a activităţilor. În modul de practicare al fiecărui tip de
activitate agricolă CAEN se pot identifica o serie de disfuncţionalităţi: deşi există o
tendinţă de cumulare a parcelelor agricole cu suprafeţe reduse în cadrul unor exploataţii
agricole extinse, aceasta practică nu este suficient de frecventă, deşi există elemente care
ar favoriza-o; exploatarea forestieră, deşi desfăşurată după reglementări şi monitarizări
specifice, se face în unele cazuri într-o manieră nedurabilă pentru mediul forestier şi
pentru cel natural, în general;
-activităţile economice industriale şi de construcţii au o mare varietate în localităţile
urbane şi rurale din judeţul Arad şi se remarcă o revigorare a mediului economic local,
mai ales în oraşul reşedinţă de judeţ şi în centrele urbane din vestul judeţului. Poziţia
geografică din apropierea frontierei de vest a ţării joacă un rol determinant în dezvoltarea
tuturor tipurilor de activităţi economice, dar în mod special a celor industriale şi de
servicii. Astfel, economiile urbane sunt caracterizate prin practicarea activităţilor
industriale în cadrul zonelor industriale (se află într-un amplu şi complex proces de
reorganizare şi restructurare funcţională, structurală a producţiei, precum şi a forţei de
muncă), al zonelor libere (ZL Curtici-Arad este cea mai reprezetativă şi mai dinamică) şi
al parcurilor industriale. Dacă economiile urbane sunt diversificate din punctul de vedere
al activităţilor industriale, economia rurală se remarcă prin varietate a tipurilor de
activităţi industriale numai în localităţile aflate în apropierea centrelor urbane (mai ales
în cazul Aradului) şi în zone turistice, în celelalte fiind dominată de industria confecţiilor
(lohn), produselor din lemn şi producţia de mobilier etc.;
-activităţile terţiare sunt predominante atât în economiile urbane, cât şi în cele rurale,
ceea ce semnifică o terţiarizare a întregii economii arădene. Aceasta este evoluţia
normală şi dorită a unei economii care a fost industrializată în perioada socialistă şi care
în prezent valorifică avantajele oferite de poziţia judeţului la frontiera vestică a ţării,
precum şi alte elemente care îi favorizează dezvoltarea viabilă. Din perspectiva forţei de
muncă salariate, terţiarizarea este mai puţin resimţită, întrucât efectivele de forţă de
muncă salariată în diferite activităţi de servicii sunt mai puţin numeroase, comparativ cu
cele ocupate în industrie şi construcţii. Ceea ce la nivelul agenţilor economici este
înregistrat ca un proces pozitiv (terţarizarea), la nivel social ( mai ales în centrele urbane,
şi mai puţin în unele localităţi rurale) imprimă sistemului teritorial, în ansamblul său, un
caracter de fragilitate, rezultat din ponderile ridicate ale salariaţilor din activităţi
industriale. Această situaţie devine tensionată, problematică în cazul anumitor
(sub)ramuri industriale, în care producţia se realizează în sistem de tip lohn şi în care, din
această cauză, se acumulează o serie de elemente/factori care slăbesc şi vulnerabilizează
economia locală. Implicaţiile sunt şi mai adânci, când intervin probleme legate de
insuficienţa şi/sau inadaptabilitatea numerică şi, respectiv, structurală, a ofertei de forţă
de muncă la cerearea de forţă de muncă. Introducerea în sistemul teritorial a unor
componente sociale exogene (forţă de muncă din străinătate, din China şi din alte state

112
asiatice) schimbă într-o manieră fundamentală structura acestuia, imprimând dinamicii
sale anterioare elemente necunoscute şi/sau dificil de evaluat, din cauza necunoaşterii sau
cunoaşterii insuficiente a elementului nou (cartograma 35 şi cartograma 36).
Activităţile economice, mai ales cele industriale şi terţiare, dinamizează comunităţile
locale (urbane şi rurale) din judeţul Arad, deşi se desfăşoară cu unele disfuncţionalităţi iar
prin caracteristicile lor cantitative şi structurale, se constituie în elemente care
diferenţiază localităţile judeţului în mai multe tipuri: spaţiile urbane şi unele dintre UAT-
urile rurale din apropierea frontierei vestice cu Ungaria (dinamice, puternic terţiarizate,
atât la nivelul agenţilor economic, cât şi al forţei de muncă), spaţiile urbane din
“interiorul” judeţului (în care terţiarizarea se resimte mai puţin la nivelul forţei de muncă
salariate), spaţii rurale în zone turistice (cu o dinamică relativ susţinută, cu potenţial
turistic semnificativ, în unele cazuri încă nevalorificat suficient), spaţii rurale din arealul
montan (cu profil economic silvic-forestier, multe dintre ele relativ izolate, unele cu
potenţial turistic).

D. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL

1. PALIERE DE INTEGRARE TERITORIALĂ

Analiza contextului suprateritorial a dezvoltării spaţiale a judeţului Arad implică mai

multe niveluri de interacţiune:
- nivelul regional- interacţiunea dintre strategiile de dezvoltare ale judeţelor învecinate
şi înscrierea în strategia de dezvoltare a regiunii de dezvoltare din care face parte
judeţul; zone cu valenţe sau probleme specifice de dezvoltare(zone rurale, zone
defavorizate, sa);
- nivelul macro-zonal –strategii de dezvoltare specifice zonelor din care face parte
judeţul, cum sunt zona Bazinului Tisei, Zona montană;
- nivelul naţional- inscrierea în strategiile naţionale de planificare spaţială, respectiv,
secţiunile PATN şi conceptual strategic de dezvoltare spaţială al Romaniei aflat în
curs de elaborare;
- nivelul transfrontalier/transnaţional- Programul de cooperare teritorială europeană
transfrontalieră Ungaria- România 2007-2013 şi Euroregiunea Carpatica.
Judeţul Arad este situat în partea de vest a României, la frontiera cu Ungaria şi face parte
din Regiunea de dezvoltare Vest.
PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ, avînd rolul de a orienta dezvoltarea
regiunii în perioada 2007-2013 şi de a fundamenta accesul Regiunii Vest la Fondurile
Structurale şi de coeziune ale UE este documentul fundamental cu care se va realiza
coordonarea dezvoltării teritoriilor din regiune pe termen mediu.
Priorităţile prevăzute în Strategie sunt compatibile cu domeniile de intervenţie stabilite
prin Programul Operaţional regional şi Programele Operaţionale Sectoriale: Creşterea
competitivităţii economice, Infrastructura de transport, Infrastructura de mediu,
Dezvoltarea resurselor umane, Dezvoltarea capacităţii administrative.

113
Prevederile Planurilor de Dezvoltare Regională în plan spaţial vor fi concretizate prin
realizarea Planurilor de amenajare a teritoriului regional, aflate în pregătire, care vor
constitui documentaţiile de bază ale coordonării dezvoltării regionale.
Strategia de dezvoltare a Regiunii Vest are ca Axe strategice prioritare dezvoltarea
următoarelor domenii:
1. Infrastructura de transport şi energie
2. Competitivitate economică
3. Turismul
4. Cooperarea teritorială
5. Dezvoltarea rurală
6. Dezvoltarea resurselor umane şi serviciilor sociale
7. Mediul înconjurător
8. Dezvoltarea urbană
Axe strategice cu impact deosebit asupra dezvoltării spaţiale a judeţului Arad sunt
detaliate:
Axa strategică 1. Infrastructura de transport- arii de intervenţie:
- Integrarea în sistemul european de transport a infrastructurii de transport rutier a
Regiunii Vest
- Reabilitarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de transport rutier de interes regional
şi local
- Extinderea şi modernizarea reţelei de cale ferată
- Îm bunătăţirea calităţii serviciilor din transportul feroviar
- Modernizarea infrastructurii de transport aerian de interes naţional/regional/local
- Crearea şi modernizarea infrastructurii portuare
- Dezvoltarea căilor şi canalelor navigabile din regiune
- Dezvoltarea sistemelor de transport intermodale regionale
- Dezvoltarea unor sisteme de transport intermodale urbane.
Axa strategică 8. Dezvoltarea urbană. Arii de intervenţie
- reabilitarea infrastructurii de transport urban
- modernizarea sistemului de transport public urban
- dezvoltarea utilităţilor publice urbane
- prevenirea dezastrelor
- reabilitarea clădirilor, centrelor istorice şi culturale
- Construcţia de locuinţe

114
- Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane( facilităţi pentru timpul liber,
dezvoltare e-service, creşterea accesului la cultură)
- Reabilitarea zonelor industriale în vederea dezvoltării de noi activităţi.

PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2007-2013

Obiectiv strategic:
Sprijinirea unei dezvoltări economice şi sociale durabile, echilibrată teritorial, a
tuturor Regiunilor Romaniei, potrivit nevoilor specifice, cu accent pe sprijinirea
dezvoltării durabile a oraşelor- potenţiali poli de creştere urbani, îmbunătăţirea mediului
de afaceri şi a infrastructurii de bază, pentru a face din Regiunile Romaniei, în special
cele mai slab dezvoltate, locuri atractive de muncă, viaţă şi peterecere a timpului liber.
MDLPL a fost desemnat Autoritate de Management pentru POR 2007-2013,
potrivit deciziei Guvernului Nr. 497/2004.
Finanţarea POR se va face din bugetul de stat, bugetele locale, surse private şi
prin cofinanţare din Fondul European de Dezvoltare Regională- FEDER.
POR implementează elemente importante ale Strategiei Naţionale de Dezvoltare
Regională a Planului Naţional de Dezvoltare(PND) contribuind împreună cu celelelte
Programe Sectoriale(PO) la realizarea obiectivului Strategiei Naţionale de Dezvoltare
Regională a PND şi al Cadrului Strategic de Referinţă, respectiv diminuarea disparităţilor
de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale UE.
Axele prioritare tematice:
Axa prioritară 1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor- potenţiali poli de
creştere
1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană
Axa prioritară 2. Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi
locale
2.1.Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane-
inclusiv construcţia/reabilitarea soselelor de centură
Axa prioritară 3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale
3.1. Reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate
3.2. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor
sociale
3.3 Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii
în caz de urgenţă
3.4. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii
educaţionalepreuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională
continuă
Axa prioritară 4. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local

115
 4.1. Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă
regională şi locală
4.2. reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi
activităţi
4.3. Sprijinirea dezvoltării microintreprinderilor
Axa prioritară 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului
5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/
modernizarea infrastructurilor conexe
5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastrusturilor specifice pentru
valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic şi pentru creşterea calităţii
serviciilor turistice
5.3. Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru
creşterea atractivităţii României ca destinaţie turistică
Axa prioritară 6. Asistenţă tehnică pentru sprijinirea implementării POR
6.1. Sprijinirea implementării, managementului şi evaluării POR
6.2. Sprijinirea ctivităţilor de publicitate şi informare privind POR
PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A ROMÂNIEI pentru perioada financiară
2007-2013 reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară
multianuală, aprobat de Guvern şi elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta
dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a U E.
PND reprezintă documentul pe baza caruia au fost elaborate Cadrul Strategic National de
Referinta 2007-2013 (CSNR), reprezentând strategia convenita cu Comisia Europeana
pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum si Programele Operaţionale prin care
se vor implementa aceste fonduri.

Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a

României, în vederea reducerii cât mai rapide a decalajelor existente fata de UE. Strategia
PND 2007-2013 se axeaza atât pe orientarile strategice comunitare privind coeziunea, cât
si pe prioritatile Agendei Lisabona si obiectivele de la Göteborg.

PND-ul României pentru perioada 2007-2013 prevede sase priorităţi naţionale de

dezvoltare pentru perioada 2007-2013:
1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere
2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport
3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi
întărirea capacităţii administrative
5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol
6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării

116
CONCEPTUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ-ROMÂNIA 2025
Aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 presupune în continuare un
proces complex de integrare economică, socială, culturală şi spaţială. Acesta implică, pe
de o parte, evidenţierea efectelor teritoriale ale integrării în termenii utilizaţi în prezent de
UE iar pe de altă parte, identificarea acelor trăsături specifice ale teritoriului ţării noastre,
care pot constitui premise favorabile pentru accelerarea dezvoltării şi reducerea unora
dintre disparităţile actuale.
Comisia Europeană şi statele membre, începând cu anul 2007, vor putea lua în discuţie
spre adoptare principiile normative privind dezvoltarea spaţială a Uniunii Europene, pe
baza rapoartelor elaborate între 2000-2006 în cadrul programului INTERREG III de
grupuri de studiu trans-naţionale în cadrul Reţelei Europene de Observare a Planificării
Spaţiale (ESPON European Spatial Planning Observation Network incluzând UE 25 +
Bulgaria, România, Elveţia şi Norvegia). Prin aceste studii se conturează un diagnostic al
principalelor tendinţe de dezvoltare spaţială a teritoriului UE privit ca un întreg, se
constituie o imagine cartografică a intensităţii principalelor disparităţi, se identifică
priorităţile pentru o dezvoltare echilibrată şi policentrică şi se oferă o serie de instrumente
– date, indicatori, tipopologii şi metodologii – pentru îmbunătăţirea coordonării spaţiale a
politicilor sectoriale.
Principiile generale care fundamentează Conceptul strategic de dezvoltare spaţială
Aderarea României la Uniunea Europeană impune racordarea problematicii dezvoltării
spaţiale la cadrul conceptual, la suportul fizic-teritorial şi la orizontul temporal luate în
considerare în spaţiul comunitar.
Pe plan conceptual sunt adoptate următoarele documente care conţin principiile de
dezvoltare spaţială:
- Principiile directoare pentru o politică de dezvoltare spaţială a Uniunii Europene şi
ţărilor candidate, adoptate la Conferinţa informală a miniştrilor responsabili cu
amenajarea teritoriului Uniunii Europene - „SCHEMA DE DEZVOLTARE A
SPAŢIULUI COMUNITAR” (ESDP) – POTSDAM, 10/11 MAI 1999:
• dezvoltarea unui sistem urban echilibrat şi policentric şi o nouă relaţie oraş-
mediu rural;
• asigurarea unei parităţi a accesului la infrastructuri şi informaţii;
• dezvoltarea durabilă, gestionarea inteligentă şi protejarea naturii şi a
patrimoniului cultural;
- Principiile de dezvoltare spaţială europeană, adoptate la Conferinţa europeană a
miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului – CEMAT, Hanovra 2000, sub titlul de
„PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIALĂ DURABILĂ
A CONTINENTULUI EUROPEAN”:
• promovarea coeziunii teritoriale printr-o dezvoltare socio-economică
echilibrată şi prin ameliorarea competitivităţii;
• susţinerea dezvoltării generate de funcţiunile urbane şi de îmbunătăţirea
relaţiilor rural-urban;
• asigurarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate;

117
 • dezvoltarea accesului la informaţie şi cunoaştere;
• reducerea prejudiciilor provocate mediului;
• valorificarea şi protecţia resurselor şi patrimoniului natural;
• valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare;
• dezvoltarea resurselor energetice cu conservarea siguranţei;
• promovarea turismului calitativ şi durabil;
• limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale.
- Strategia Lisabona / Goteborg, adoptată în anul 2004, având ca scop convergenţa
strategiilor ţărilor din Uniunea Europeană în vederea creşterii coeziunii la scara UE prin
acţiuni interconectate şi mutaţii structurale în cinci domenii importante:
- societatea cunoaşterii – Cercetare & Dezvoltare & Inovare;
- piaţa internă – deschiderea pieţei serviciilor;
- climatul afacerilor – reducerea barierelor administrative, creşterea calităţii
legislaţiei, etc.;
- piaţa muncii – învăţare continuă, parteneriate pentru creştere şi dezvoltare, etc.;
- mediul – în sensul completărilor aduse principiilor dezvoltării durabile ca valoare
etică globală prin Agenda 21 („capitalul natural”), prin Convenţia de la Florenţa
privind Peisajele şi prin Consiliile din 2000-2001 de la Lisabona şi Goteborg
(legarea problemelor mediului de cele economice şi sociale, a celor ştiinţifice de
cele practice, a celor privind durabilitatea dezvoltării de subsidiaritate şi buna
guvernanţă)
Obiectivele Strategiei Lisabona / Goteborg sunt :
• creşterea competitivităţii pe termen lung;
• crearea de noi locuri de muncă;
• dezvoltarea durabilă.
Viziunea asupra dezvoltării spaţiale pe care o denotă o serie de studii şi de planuri de
amenajare teritorială pentru Uniunea Europeană (UE25+Bulgaria şi Romania + Elvetia şi
Norvegia), se întemeiază pe integrarea următoarelor direcţii de abordare:
I - perspectiva axată pe zonele de dezvoltare spaţială, structurante pentru obiectivele
strategice şi politicile de dezvoltare spaţială a Uniunii Europene;
II - perspectiva axată pe reţeaua europeană de metropole şi arii funcţionale urbane de
importanţă trans-naţională, naţională şi regională;
III - perspectiva axată pe coridoare / linii de forţă;
IV - perspectiva axată pe noile relaţii dintre urban şi rural;
V - perspectiva axată pe peisaj natural şi cultural.
Pentru România, studiile anterioare, Secţiunile Planului de Amenajare a Teritoriului
Naţional aprobate prin lege sau în curs de elaborare, Planurile de Amenajare Teritorială a
unor Regiuni şi a tuturor judeţelor, Planurile Urbanistice Generale ale municipiilor,
oraşelor şi comunelor permit conturarea unei viziuni asupra dezvoltării spaţiale.

118
Perspectiva axată pe zonele de dezvoltare spaţială, structurante pentru politicile de
dezvoltare spaţială a Uniunii Europene
Categoriile de teritorii propuse să structureze explicit politicile de dezvoltare spaţială a
Europei6, se bazează pe criteriul ponderii caracterului urban sau rural şi pe cel al
accesibilităţii.
ZONE / TERITORII (cu expresie areală)
A – ZONE DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ
(1) zone metropolitane
(2) zone urbane policentrice (cu densităţi ridicate şi scăzute 7)
(3) zone rurale urbanizate (rural accesibil)
(4) zone rurale (rural greu accesibil)
(5) zone periferice

B – ZONE SPECIFICE
• zona montană (Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali, M-ţii Banatului,
Munţii Apuseni, Subcarpaţii Getici, Subcarpaţii de curbură) – specificate în
PATN Secţiunea III – Zone protejate – (parţial); zona recent inclusă în
regiunea Carpatică –(studii INTERREG III B, zona CADSES);
• bazinele hidrografice – specificate în PATN Secţiunea II – Ape şi în PATN
Secţiunea III – Zone protejate – (parţial); zona inclusă în regiunea Dunării –
(studii VISION PLANET si documentul ESDP-1999);
• zonele umede - zona umedă (inundabilă) a Dunării şi Delta Dunării – zonele
specificate în PATN Secţiunea III – Zone protejate – (parţial); zona inclusă în
regiunea Dunării (studii VISION PLANET şi documentul ESDP-1999);
• zonele de coastă şi insulare - Marea Neagră – (apele teritoriale) + litoralul –
conform PATN Secţiunea III – Zone protejate (parţial);
• zonele frontaliere – precizate prin studii ale INCD URBANPROIECT
• zonele în conversie industrială - zone defavorizate şi zone rurale de extremă
sărăcie – precizate prin studii ale INCD URBANPROIECT;
• zone protejate – conform PATN – Secţiunea III – Zone protejate (parţial –
fără a include problematica peisajelor);
• zone de risc - conform PATN – Secţiunea V ( parţial - zone de risc natural).

LINII DE FORŢĂ / CORIDOARE (cu expresie vectorială)

C - TRANSPORTURI –Legea nr.363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a

Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport
• rutiere
• feroviare
• aeriene

6
conform ESDP - „PERSPECTIVA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ A EUROPEI” Potsdam1999 şi „PRINCIPII DIRECTOARE
PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIALĂ DURABILĂ A CONTINENTULUI EUROPEAN”, Hanovra 2000.
7 Densităţile în teritoriu sunt pentru zone / arii urbane dens populate - peste 500 locuitori/kmp; intermediare - între 100-

500 locuitori / kmp; slab / dispersat populate - sub 100 locuitori/kmp (EUROSTAT - POPULAŢIA ŞI CONDIŢIILE
SOCIALE - 1994)

119
 • navale
• energie
• informaţie

D - INFRASTRUCTURI TEHNICE SUPRA ŞI SUBTERANE - conform cu PATN

Secţiunea II – Ape

NUCLEE / PUNCTE DE FOCALIZARE (cu expresie punctuală)

E - REŢEAUA DE LOCALITĂŢI – conform cu PATN Secţiunea IV

• reţeaua de localităţi urbane de rang european, national, regional şi local;
• centrele urbane din zonele rurale;
• alte centre urbane cu anumite funcţiuni specifice;
• localităţi rurale.
F - PUNCTE NODALE DE TRANSPORT INTERMODAL
• „porţi”, „pasarele” intercontinentale şi continentale (porturi maritime şi
aeroporturi internaţionale) – conform cu PATN Secţiunea I – Căi de
comunicaţie (în curs de reactualizare);
• noduri naţionale şi regionale (intersecţii de autostrăzi, euro-gări, aeroporturi,
porturi fluviale şi maritime, noduri internet etc.) – conform cu PATN
Secţiunea I – Căi de comunicaţie (în curs de reactualizare).

ZONE DE ORGANIZARE (în suprapunere areală peste zonele anterioare)

• nivel supra-naţional în relaţie cu:
• nivel naţional
• nivel infra-naţional în relaţie cu:

Poli şi axe de dezvoltare

Conform documentelor şi programelor europene de referinţă în dezvoltarea spaţială,
pentru realizarea echilibrului între societate, economie şi mediu – obiectiv principal al
amenajării teritoriului – structura teritoriului comunitar trebuie sa aibă ca opţiune
importantă dezvoltarea spaţială policentrică şi echilibrată, care să susţină coeziunea
teritorială.
Pe continentul european conceptul de policentricitate se aplică la toate nivelurile, prin
politici specifice:
- la nivel european, prin: dezvoltarea unor zone mari de integrare economică globală;
întărirea sistemului policentric format din regiuni metropolitane; aglomerări de oraşe şi
reţele urbane; formarea reţelelor urbane europene prin cooperare transnaţională;
- la nivel naţional, prin: încurajarea specializării regionale şi diviziunea muncii între
regiunile urbane; îmbunătăţirea accesibilităţii la serviciile urbane;
- la nivel regional, prin: restructurarea regiunilor metropolitane prin îmbunătăţirea
calităţii centrelor urbane secundare; îmbunătăţirea legăturilor între nodurile urbane;
promovarea parteneriatelor urban- rural.

120
Pentru dezvoltarea spaţială echilibrată identificarea unor poli de dezvoltare este
consideraţă elementul cheie al dezvoltării în profil teritorial. Ca atare, se impune ca
principală opţiune a politicilor de dezvoltare spaţială formarea, consolidarea şi
distribuţia echilibrată a acestor poli.
Structurarea indicativă a reţelei polilor urbani, propusă prin Conceptul strategic de
dezvoltare spaţială, se bazează pe principiile şi criteriile utilizate la nivel european, cu
adaptările impuse de condiţiile specifice şi nivelul actual de dezvoltare a localităţilor
urbane din România.
Criteriile avute în vedere în studii europene (ESPON 1.1.1.) stabilesc iniţial o ierarhizare
care se bazează pe volumul populaţiei, conform căruia se identifică drept Zone
Metropolitane de Creştere Europene (MEGA) şi Arii Funcţionale Urbane (FUA)
următoarele categorii de aglomerări ubane:
• Poli de importanţă europeană- peste 1000.000 locuitori;
• Poli de importanţă naţională- 250.000- 1000.000 locuitori;
• Poli de importanţă regională- 50.000 -249.000 locuitori;
• Poli de importanţă locală- 20.000-49.999 locuitori;
Alte criterii care au stat la baza stabilirii polilor urbani se referă la:
- distribuţia spaţială echilibrată în teritoriu, bazată pe centre urbane actuale, astfel
încât un teritoriul cât mai extins să poată beneficia de funcţiile exercitate de
acestea;
- plasarea pe reţele de transport transnaţionale şi naţionale, pentru ca accesibilitatea
ridicată să asigure relaţionarea cu alţi poli urbani, condiţie necesară în procesul de
dezvoltare, chiar dacă nu totdeauna suficientă;
- nivelul actual de dezvoltare, care poate influenţa pozitiv modul de utilizare a
facilităţilor şi atragere a investiţiilor în cazul unor poli mai dinamici;
- experienţa istorică de centru regional, care are în vedere faptul că rezonanţa
politico-istorică a unor oraşe poate fi folosită pentru crearea unei identităţi proprii,
cu rol pozitiv în atragerea de investiţii sau specializarea în anumite domenii;
- existenţa unor relaţii cu municipalităţile din teritoriul învecinat (urbane sau
rurale).
Având în vedere clasificările SPESP, ESPON, PlanetCense etc. şi în relaţie cu
ierarhizarea pe ranguri stabilită prin Legea nr. 351/2001, polii urbani de dezvoltare
propuşi pentru a asigura dezvoltarea policentrică şi echilibrată a reţelei de localităţi din
România şi a promova o structură flexibilă şi dinamică a acesteia, se consideră a fi
următorii:
• Poli metropolitani cu vocaţie internaţională:
- municipiul Bucureşti (peste 1.000.000 locuitori) – rangul 0 – capitala României, centru
de dezvoltare de foarte mare atractivitate, inclus în reţeaua continentală ca metropolă de
categoria a 4-a, cu accesibilitate ridicată la reţeaua majoră de transport europeană, sediul
instituţiilor de decizie politică, juridică şi economică de importanţă naţională şi
internaţională, cu bună relaţionare cu centrele urbane importante, dar şi cu localităţile din
aria sa directă de influenţă;

121
- Timişoara, Constanţa (300.000 – 1.000.000 locuitori), Cluj şi Iaşi – municipii de rangul
I – centre de mare atractivitate, situate pe axe majore de transport, cu nivel economic
ridicat, identitate istorică şi culturală bine definită, cu influenţă la nivel european.
• poli naţionali şi potenţial metropolitan (250.000 – 1.000.000)
– rangul I– centre reprezentative la nivel naţional, care pot dezvolta servicii terţiare de
nivel metropolitan, nivel economic ridicat, centre culturale şi universitare cu identitate
recunoscută, sedii ale unor instituţii teritoriale cu rol regional şi arie de influenţă extinsă;
municipiile Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Galaţi
• poli supraregionali (50.000 – 249.999 locuitori):
- Bacău, Oradea, Ploieşti, Brăila – rangul I – şi Arad, Târgu Mureş – rangul II – centre
regionale situate în partea superioară a acestei categorii, majoritatea cu populaţie peste
200.000 locuitori, cu premise favorabile de afirmare (aeroport, situare pe coridoare trans-
europene de transport, cu învăţământ universitar şi anumite funcţiuni specializate “de
excelenţă”), care se fac remarcate şi prin amploarea zonei de influenţă;
• poli regionali (50.000 – 249.999 locuitori):
- municipii– rangul II –majoritatea fiind reşedinţe de judeţ, centre economice şi
administrative importante cu influenţă la nivel regional, bine relaţionate în teritoriu,
conectate la reţeaua naţională sau europeană de transport.
• poli regionali cu specificitate funcţională:
- municipiile Baia Mare, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Suceava (50.000 – 249.999 locuitori) –
rangul II – centre cu influenţă regională, reşedinţe de judeţ, a căror identitate este marcată
de poziţia de portal pentru unele zone turistice importante la nivel naţional şi
internaţional şi de importanţa funcţiunilpr culturale şi universitare
• poli subregionali (20.000 – 49.999 locuitori):
- municipii (rangul II) sau oraşe (rangul III), centre cu rol de echilibru la nivel judeţean,
parte dintre acestea cu dezvoltare economică deosebită, poziţionare favorabilă, cuprinse
în categoria oraşelor mijlocii al căror rol polarizator trebuie consolidat pentru susţinerea
dezvoltării echilibrate a reţelei urbane; au potenţial de descentralizare/deconcentrare/
delocalizare a unor funcţiuni, în principal administrative şi de servicii.
• Poli locali
- localităţi urbane (sub 20.000 locuitori), în mare majoritate oraşe mici (rangul III), cu rol
de servire în spaţiul rural, cu nivel de dezvoltare şi dotare foarte diferit, care impune
orientări specifice ale politicilor teritoriale locale pentru afirmarea rolului lor în
revitalizarea zonelor pe care le polarizează. O categorie specială, favorizată, o constituie
oraşele staţiuni turistice care, deşi cu dimensiune demografică redusă, pot avea un rol
important la nivel naţional şi regional.
Contextul suprateritorial pentru judeţul Arad se raportează la toate aceste strategii
naţionale/ zonale şi cuprinde în principal elementele de definire ale reperelor din
Conceptul strategic de dezvoltare spaţială privind axele şi polii care structurează
teritoriul, precum şi elmentele determinante de infrastructură tehnică teritorială.

122
Astfel, pentru judeţul Arad sunt prezentate: reţeaua de poli de dezvoltare din cadrul
Regiunii Vest şi judeţele vecine, traseele coridoarelor de transport ca vectori de
dezvoltare, traseele indicative ale infrastructurii majore de transport, asa cum este ea
prevăzută prin PATN Secţiunea I Căi de comunicaţie, porţi de intrare/puncte de
conexiune şi zone de dezvoltare specifice(PLANSA 8).
Elemente specifice ce caracterizează contextul suprateritorial pentru judeţul Arad:
- Municipiul Arad se află în imediata apropiere a unui oraş intrat în reţeaua
metropolelor europene, Timişoara, fapt care constituie o şansă de coxare cu
teritoriul comunitar, dar şi perspectiva creşterii copetiţiei între aceste oraşe;
- Municipiul Arad este pol de importanţă supraregională, deşi în reţeaua de
localităţi, conform PATN Secţiunea IV, este doar de Rang II; la această clsificare
s-a avut în vedere poziţia s-a în cadrul teritoriului naţional şi relaţia cu coridoarele
de transport europene;
- Judeţul nu deţine poli de importanţă regională, conexarea s-a în teritoriul regional
fiind doar prin intermediul municipiului Arad, fapt ce poate genera dezechilibre
teritoriale;
- Judeţul este străbătut de coridoarele europene de transport rutier şi feroviar, ce se
constituie în axe de dezvoltare teritorială de importanţă majoră la nivel naţional şi
european ;
- Racordarea teritoriului judeţean la cel naţional este facilitată de perspectiva
dezvoltării reţelei aeriene şi navigabile, prevăzută prin PATN (aeroport, Mureş
navigabil) ;
- Conexarea teritoriului judeţean la cel european este susţinută prin dezvoltarea
punctelor de trecere a frontierei;
- Prin situarea în zone specifice de dezvoltare –zona montană, bazinul Tisei-
teritoriul judeţean va beneficia de programe de dezvoltare de mare diversitate;
- Dezvoltarea spaţială a judeţului este necesar să fie corelată cu cea a regiunilor
trasfrontaliere din ţara vecină:
PROGRAMUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
TRANSFRONTALIERĂ UNGARIA- ROMÂNIA 2007-2013
Obiectivele Programului:
Programul îşi propune să stimuleze cooperarea în regiune ade graniţă dintre cele două
ţări, în domenii precum infrastructura de transport şi de comunicaţii, protecţia mediului
înconjurător, dezvoltarea economică şi socială.
Programul urmăreşte crearea de parteneriate durabile între comunităţile, factorii
economici şi persoanele din zona de graniţă, pentru a facilita dezvoltarea corelată a ariei
de frontieră, valorificînd avantajele zonei în folosul ambelor ţări.
Aria de cooperare:
- judeţele din România: Timiş, Arad, Bihor, Satu Mare
- judeţele din Ungaria: Csongrad, Bekes, Haijdu-Bihar, Szabolcs-Szatmar-Bereg

123
2. OBIECTIVE STRATEGICE DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean (P.A.T.J.) este un document cu caracter
director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio–economică a
judeţului.
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean trebuie să se coreleze cu prevederile
Secţiunilor din Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN), cu Planul de
Amenajare a Teritoriului Zonal (PATZ), cu programele guvernamentale sectoriale
precum şi cu alte programe de dezvoltare.
Pentru Judeţul Arad se va avea în vedere corelarea cu Planul de Dezvoltare al Regiunii
Vest, cu Studiile privind Planului de Amenajare a Teritoriului Bazinului Tisei, precum şi
cu Programele de cooperare transfrontalieră Romania Ungaria şi cele din Euroregiunea
Carpatica.
Strategia de dezvoltare a spaţiului judeţean se va înscrie în cadrul strategic naţional de
dezvoltare spaţială aflat în prezent în curs de finalizare.
Obiectivele strategice naţionale sunt obiective cadru de conturare a strategiei judeţene de
dezvoltare soaţială. Pe parcursul diagnosticării şi consultării cu toti factorii implicaţi în
procese de dezvoltare cu impact asupra teritoriului judeţean se va detalia setul de
obiective şi măsuri specific acestei documentaţii de amenajare a teritoriului.
Principiile şi obiectivele următoare constituie cadrul strategic naţional de referinţă şi
structura strategiei de dezvoltare spaţială a judeţului Arad, în vederea armonizării
procesului dezvoltare spaţială la nivel macroteritorial.
NIVEL EUROPEAN- Obiective strategice şi specifice de dezvoltare spaţială a
Europei (ESDP)
Obiectiv strategic nr.1: RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANĂ A POLILOR
ŞI CORIDOARELOR DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ
1.1. Dezvoltarea spaţială policentrică şi echilibrată, cu antici- parea ariilor cu funcţiuni
metropolitane
Obiectiv strategic nr. 2: STRUCTURAREA ARMĂTURII URBANIZĂRII PRIN
DEZVOLTAREA REŢELEI DE LOCALITĂŢI URBANE
2.1. Formarea de oraşe şi regiuni urbane dinamice, atrăgătoare şi competitive, avand
totodata cu rolul de susţinere a procesului de urbanizare.
Obiectiv strategic nr. 3: AFIRMAREA SOLIDARITĂŢII URBAN–RURAL
ADECVATĂ DIFERITELOR CATEGORII DE TERITORII
3.1. Dezvoltarea endogenă, bazată pe diversitate şi performanţă, a spaţiilor rurale, în
perspectiva atingerii de către România în anul 2025 a nivelului mediu actual de
urbanizare din ţările UE
3.2. Promovarea parteneriatelor oraş - mediu rural.
Obiectiv strategic nr. 4:CONSOLIDAREA LEGĂTURILOR TRANS-CARPATICE
CA SUPORT AL DEZVOLTARII REGIONALE ŞI AL ASIGURARII ACCESULUI
ECHIVALENT LA INFRASTRUCTURA şi LA CUNOAŞTERE

124
4.1. Dezvoltarea policentrică pentru o mai bună accesibilitate şi pentru crearea unei trame
naţionale de interconectare funcţională a viitoarelor regiuni
4.2. Utilizare eficientă şi durabilă a infrastructurilor.
4.3. Răspândirea inovaţiilor şi a cunoştinţelor.
Obiectiv strategic nr. 5: VALORIFICAREA PATRIMONIULUI NATURAL ŞI
CULTURAL
5.1. Ocrotirea şi valorificarea naturii.
5.2. Gestionarea resurselor de apă – o problemă majoră pentru dezvoltarea spaţială.
5.3. Gestionarea creativă a peisajelor culturale.
5.4. Gestionarea creativă a patrimoniului cultural.

NIVEL NAŢIONAL- Conceptul strategic de dezvoltare spaţială propune

următoarele obiective cadru
Obiectivul fundamental al dezvoltării spaţiale pe termen lung (2025) este:
Integrarea României în uniunea europeană prin afirmarea identităţii regional–
continentale, creşterea coeziunii spaţiale şi dezvoltare durabilă.
Prin dezvoltare durabilă sub aspect spaţial se urmăreşte armonizarea şi echilibrarea în
spaţiu şi în timp a domeniilor: protecţia mediului natural şi construit, dezvoltarea
economică şi echitatea socială.
Pentru dezvoltarea spaţială (cu înţelesul de teritoriu şi mediu), obiectivul fundamental
este detaliat de următoarele obiective strategice şi specifice:
1) RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANĂ A POLILOR ŞI CORIDOARELOR
DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ
a) Desăvârşirea / definitivarea racordării la coridoarele Europene.
b) Dezvoltarea spaţială policentrică şi echilibrată, a ariilor cu funcţiuni
metropolitane
Constituirea unui sistem policentric echilibrat de regiuni metropolitane prin pregătirea
accesului în categoria de metropole a 4 municipii având peste 300.000 de locuitori

2) STRUCTURAREA ŞI DEZVOLTAREA REŢELEI DE LOCALITĂŢI URBANE

a) Dezvoltarea tramei infrastructurilor de transport şi telecomunicaţii la scară
naţională şi regională ca armătură a dezvoltării.
b) Formarea de oraşe şi regiuni urbane dinamice, atrăgătoare şi competitive.
c) Susţinerea procesului de urbanizare în perspectiva atingerii de către România în
anul 2025 unei ponderi a populaţiei urbane de 66,9 %, în sistem A - areal (în
cadrul aglomeraţiilor urbane ale oraşelor mari şi mijlocii), B - vectorial (în lungul
principalele drumuri naţionale şi europene) şi C - punctual (noi centre urbane în
zone profund rurale).

125
3) DIFERITELOR CATEGORII DE TERITORII
a) Dezvoltarea endogenă, bazată pe diversitate şi performanţă, a spaţiilor rurale
b) Promovarea parteneriatelor între oraşe/aglomeraţii urbane şi forme moderne de
asociere a comunelor rurale.

4) CONSOLIDAREA LEGĂTURILOR TRANS-CARPATICE CA SUPORT AL

DEZVOLTĂRII REGIONALE
a) Crearea unei trame naţionale de interconectare funcţională a regiunilor
b) Asigurarea accesului la infrastructurile legate de cunoaştere la nivel paneuropean,
naţional şi regional.
c) Echilibrarea şanselor Regiunilor de atragere a activităţilor competitive.
d) Întărirea cooperarii tansnaţionale în arealele Carpaţilor şi a Mării Negre.

5) VALORIFICAREA PATRIMONIULUI NATURAL ŞI CULTURAL

a) Ocrotirea şi valorificarea integrată a patrimoniului natural şi cultural.
b) Utilizarea cu precauţie a fondului forestier, a oglinzilor şi cursurilor de apă, a
suportului edafic şi a biodiversităţii, cu luarea în considerare a riscurilor legate de
intensificarea activităţilor antropice şi schimbările climatice.
c) Gestionarea creativă a patrimoniului cultural şi a peisajelor culturale.

NIVEL JUDEŢEAN- OBIECTIVE STRATEGICE

OBIECTIVUL FUNDAMENTAL: dezvoltarea echilibrată a teritoriului, prin
optimizarea utilizării resurselor şi valorificarea şanselor de dezvoltare, în vederea creării
premizelor de dezvoltare economică şi socială eficientă şi durabilă pe termen lung şi
creşterea calităţii vieţii locuitorilor şi a mediului natural.
OBIECTIVE SPECIFICE PE DOMENII ŞI SUBDOMENII 8
MEDIUL
Obiectiv specific: reabilitarea, protecţia si valorificarea durabilă a elementelor mediului
natural
a. Calitatea factorilor de mediu
Obiectiv specific: asigurarea calităţii factorilor de mediu prin reducerea poluării până în
pragul de suportabilitate a mediului
b. Riscuri naturale
Obiective specifice:
• Eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de teren din cauze naturale
• Eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de teren din cauze
• Prevenirea degradării terenurilor prin alunecări de teren

8
Obiectivele propuse in acesta fază sunt orientative li vor fi detaliate/ eventual modificate în fazele
ulterioare de elaborate a strategiei de dezvoltare spaţială PATJ ARAD.

126
c. Riscuri tehnologice
Obiective specifice:
• Prevenirea şi tratarea poluării industriale, prin:
- Îndeplinirea sarcinilor acceptate prin acorduri şi tratate internaţionale
privind reducerea poluării solurilor
- Îmbunătăţirea recuperării şi tratării deşeurilor industriale
d. Managementul deşeurilor
Obiectiv specific principal: aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor în
teritoriul periurban şi soluţionarea în cadrul acestui spaţiu a problemelor specifice acestui
domeniu.
PATRIMONIUL NATURAL ŞI CONSTRUIT
a. Protejarea patrimoniului natural
Obiective specifice:
• Garantarea protejării şi utilizarii durabile a ariilor naturale valoroase şi a
biodiversităţii
• Gestionarea durabilă a fondului forestier
b. Protejarea patrimoniului construit
Obiective specifice:
• Protejarea zonelor cu valori de patrimoniu construit
• Conservarea şi reabilitarea monumentelor istorice
• Valorificarea patrimoniului cultural construit şi conturarea unei identităţi locale
bazate pe istoria şi tradiţiile din zonă
REŢEAUA DE LOCALITĂŢI
a. Structura, ierarhizare, funcţiuni
Obiectiv specific principal: Dezvoltarea echilibrată a reţelei de localităţi şi racordarea sa
la sistemul urban judeţean, regional şi naţional.
Obiective specifice:
• Promovarea unei structuri echilibrate, flexibile şi dinamice de organizare a reţelei
de localităţi
• Asigurarea unui nivel sporit de servire a populaţiei şi echilibrarea accesului la
servicii
• Reglementarea şi controlului dezvoltării în teritoriu a localităţilor
b.Infrastructura socio-culturală
Obiectiv specific principal: Dezvoltarea şi diversificarea reţelei de dotări şi servicii
publice în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru locuitori şi creşterii ofertei de
locuri de muncă.

127
Educaţie
Obiective specifice:
• Asigurarea accesului egal şi sporit la servicii de educaţie pentru toţi locuitorii
• Creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor de educaţie
• Extinderea şi diversificarea ofertei de servicii în domeniul perfecţionării şi
orientării resurselor de muncă
Sănătate
Obiectiv specific: Asigurarea condiţiilor optime pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei

Cultura
Obiectiv specific: Îmbunătăţirea dotărilor de cultură în corelare cu nevoile populaţiei şi
resursele de patrimoniu cultural local şi regional
Sport şi agrement
Obiectiv specific: asigurarea accesului locuitorilor la dotări de sport şi agrement în
vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă în localităţi şi a creşterii atractivităţii lor
Dotări financiar-bancare şi administrative
Obiectiv specific: Asigurarea accesului locuitorilor la servicii financiar-bancare şi
administrative, creşterea ofertei de servicii şi locuri de muncă.
Locuirea
Obiectiv specific : Ameliorarea locuirii pentru populaţia din zonă
INFRASTRUCTURI TEHNICE
a. Gospodărirea apelor
Obiective specifice:
• creşterea gradului de atractivitate al judeţului prin dezvoltarea infrastructurilor la
nivel urban şi rural;
• îmbunătăţirea şi conservarea calităţii factorilor de mediu în vederea asigurării
dezvoltării durabile a judeţului. prevenirea şi reducerea efectelor inundaţiilor şi
secetelor.
b. Reţele de transport
Obiectiv specific principal: menţinerea viabilităţii reţelei rutiere şi reabilitarea
principalelor artere de transport rutier existente, îndeosebi pentru drumurile europene în
scopul îmbunătăţirii confortului şi siguranţei traficului.
c. Telecomunicaţii
Obiectiv specific: imbunătăţirea şi diversificarea serviciilor de telecomunicaţii şi
dezvoltarea societăţii informaţionale

128
d. Reţele energetice
Obiective specifice:
• Continuarea programului de amenajări hidroelectrice
• Retehnologizarea şi modernizarea staţiilor de transformare existente
• Modernizarea liniilor de înaltă tensiune
• Dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de distribuţie de medie tensiune
• Dezvoltarea reţelelor de distribuţie pe joasă tensiune
• Echiparea energetică necesară dezvoltării turismului
• Reorganizarea şi dezvoltarea activităţii în domeniul asigurării energiei termice, în
regim concurenţial, în scopul reducerii consumurilor de energie şi combustibili, al
costurilor şi reducerea poluării
• Reabilitarea şi modernizarea sistemelor centralizate de distribuţie a energiei
termice, acolo unde există
• Racordarea de noi localităţi la reţelele de gaze
STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICA
Obiective specifice:
• Îmbunătăţirea potenţialului demografic
• Dezvoltarea resurselor umane şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă
ACTIVITĂŢI ECONOMICE
Obiectiv specific: modernizarea şi dezvoltarea sectoarelor economiei pentru creşterea
competitivităţii şi specializării industriei şi agriculturii, dezvoltarea unui sector dinamic al
IMM-urilor şi sporirea ponderii serviciilor de calitate.
Turismul
Obiective specifice:
• Promovarea unui turism durabil diversificat, adaptat potenţialului local şi
respectuos faţă de mediul natural
• Îmbunătăţirea accesului zonelor cu potenţial turistic prin reabilitarea
infrastructurii tehnice
• Dezvoltarea capacităţii turistice prin modernizarea, reamenajarea şi extinderea
structurilor de cazare şi alimentaţie publică şi diversificarea dotărilor de agrement
• Îmbunătăţirea sistemului de informare şi promovare a turismului
• Asigurarea corespunzătoare a resurselor umane în turism

129
CONTEXTUL SUPRATERITORIAL
Obiective specifice:
• Integrarea armonioasă a teritoriului judeţean în spaţiul regional şi naţional,
racordarea la reţeaua naţională şi euroeană a polilor şi coridoarelor de dezvoltare
spaţială
• Eficientizarea cooperării transfrontaliere
Bibliografie

• Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul

• Legea nr.363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de
transport
• Legea nr. 171/1997 privind aprobarea P.A.T.N. - Secţiunea II – Apa
• Legea nr. 5/2000 privind aprobarea P.A.T.N. - Secţiunea III – Zone protejate
• Legea nr. 351/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secţiunea IV – Reţeaua de localităţi
• Legea nr. 575/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secţiunea V – Zone de risc
• Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului
• Ordin privind definirea şi caracterizarea spaţiului rural MAPDR Nr.143 şi MAI Nr.610 –2005
• Hotărârea de Guvern nr. 1779/21.10.2004 ( Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1024/2004) privind
aprobarea Strategiei de dezvoltare durabila a zonei montane.
• HG. Nr. 230/2003, privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi
constituirea administraţiilor acestora.
• Ordinul nr. 552/2003, privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct
de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice
• OUG nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice.
• Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea OUG nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
• Ordinul nr. 850/2003, privind procedura de încredinţarea a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale
protejate.
• HGR 540/2000 , HGR 43/1998, anuarul statistic 2006
• OG nr.105/2001
• Comunicat de presă privind înfiinţarea Secretariatului Convenţiei Ramsar şi desemnarea unor noi situri Ramsar.
• Ordin al nr. 1198/2005 pentru actualizarea anexele nr. 2,3,4,5 la OUG nr 236/2000.
• HG 2151/ 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone
• HG nr 1581/2005 priving instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone Ramsar (1971) –
Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională – Legea 5/1991
• Berna (1979) - Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa – Legea 13/1993
• Washington (1973) - Convenţie privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de
dispariţie – Legea 69/1994
• Rio (1992) - Convenţia privind diversitatea biologică – Legea 58/1994
• Bonn (1979) - Convenţia privind conservarea speciilor migratoare sălbatice – Legea 13/1998
• Paris (1972) - Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural – Decretul 187/1990
• Paris (1994) – Convenţia Naţiunilor Unite pentru combaterea deşertificării
• Comunicat de presă privind înfiinţarea Secretariatului Convenţiei Ramsar şi desemnarea unor noi situri Ramsar
• Ordin nr.1198/ 2005 pentru actualizarea axelor nr 2,3,4,5 la OUG nr 236/2000
• European Regional / Spatial Planning Chapter ( Torremolinos ), Council of Europe - Strasbourg, 1983
• European Spatial Development Perspectives ( Potsdam 1999 )
• Principes directeurs pour le Developpement territorial durable du Continent European, CEMAT, ( Hanovra 2000 )
• Agenda teritorială a Uniunii Europene-(Leipzig, 2007)- Spre o Europă mai competitivă şi durabilă cu regiuni
diverse- Leipzig, 25mai 2007
• Planului National de Dezvoltare (PND) 2007-2013.
• Planul Naţional Strategic 2007-2013
• Conceptul strategic de dezvoltare spatiala- Romania 25- INCD URBANPROIECT
• Strategia de dezvoltare a Regiunii Vest 2007-2013
• Dezvoltarea spaţială durabilă în bazinul hidrografic al rîului Tisa (TISARO)- Proiect Amtrans 2005
• Strategia de dezvoltare a judeţului Arad-2005

130
 ANEXA nr.1
LISTA MONUMENTELOR ISTORICE – an 2004

Nr. Cod LMI HCJA

Denumirea Localitate Adresă Datare Observaţii
crt. 2004 53/2001

Sec. III - V
AR-I-s-B-
1 Anexa 1/1 Aşezare Municipiul ARAD "Ceala” Epoca
00423
daco-romană
AR-I-s-B- Situl arheologic de la Sec. III - II a.
2 Anexa 1/2 Municipiul ARAD "La Carieră”
00424 Arad, punct "La Carieră" Chr.
AR-I-m-
3 B- Anexa 1/2 Necropolă Municipiul ARAD "La Carieră” Sec. III - II a.
00424.01 Chr.
AR-I-m- Aşezare din
4 B- Aşezare Municipiul ARAD "La Carieră” epoca
00424.02 bronzului
AR-I-m-
5 B- Aşezare Municipiul ARAD "La Carieră” Sec. III - II a.
00424.03 Chr.
sec. III - V
AR-I-s-B-
6 Anexa 1/3 Aşezarea daco -romană Municipiul ARAD Pe terenul Complexului Epoca
00425
de la Arad de sere daco-romană
Cetatea medievală, Epoca
AR-I-s-B-
7 timpurie de la Arad, Municipiul ARAD "La Movilă” medieval
00426
punct "La Movilă" timpurie
AR-I-m- Epoca
8 B- Municipiul ARAD "La Movilă” medieval
00426.01 Cetate de pământ timpurie
AR-I-m- Epoca
9 B- Movilă cu şanţ de Municipiul ARAD "La Movilă” medieval
00426.02 apărare timpurie
"La Cetate”, Dealul
AR-I-s-A-
10 Anexa 1/5 Situl arheologic de la sat BERINDIA; Şindrioara, la S de Epoca daco-
00427
Berindia comuna BUTENI satul Livada romană
AR-I-m- sec. II - IV
11 A- Anexa 1/5 Aşezare sat BERINDIA; "La Cetate” Epoca
00427.01 comuna BUTENI daco-romană
AR-I-m- sec. III a.
12 A- Anexa 1/5 sat BERINDIA; "La Cetate” Chr. - I p.
00427.02 Aşezare fortificată comuna BUTENI Chr. Laténe
"La Cetate”, 500 m N
AR-I-s-A- de cimitir
13 Anexa 1/6
00428 Situl arheologic de la sat BULCI; şi 10 m V de malul
Bulci comuna BATA Mureşului
AR-I-m- sec. XIII - XVI
14 A- Anexa 1/6 Ruinele abaţiei sat BULCI; "La Cetate” Epoca
00428.01 benedictine comuna BATA medievală
AR-I-m- Epoca
15 A- Anexa 1/6 Cetate sat BULCI; "La Cetate” medieval
00428.02 comuna BATA timpurie
AR-I-m- sec. II - IV
16 A- Anexa 1/6 Castru sat BULCI; "La Cetate” Epoca
00428.03 comuna BATA romană
sec. XIV - XV
AR-I-s-B-
17 Anexa 1/7 sat CHELMAC; La 500 m NE de sat şi Epoca
00429
Zidurile Cetatii Eperyes comuna CONOP 300 m S de Mureş medievală
AR-I-s-B- Situl arheologic de la oraş CHIŞINEU-
18 Anexa 1/8 La 2km vest
00430 Chişineu-Criş CRIŞ
sec. X - XI
AR-I-m-
Epoca
19 B- Anexa 1/8 La 2km vest
oraş CHIŞINEU- medieval
00430.01
Aşezare CRIŞ timpurie
AR-I-m- sec. III - V
20 B- Anexa 1/8 oraş CHIŞINEU- La 2km vest Epoca
00430.02 Aşezare CRIŞ daco-romană
 sat CICIR;
AR-I-s-B-
21 Anexa 1/9 Aşezare dacică comuna "La Gropi” sec. II - III
00431
VLADIMIRESCU Latčne
AR-I-s-A- Anexa Situl arheologic de la sat CLADOVA;
22
00432 1/10 Cladova comuna PĂULIŞ "Dealul Carierei”
AR-I-m- sec. XIV - XVI
Anexa
23 A- Aşezare sat CLADOVA; Epoca
1/10
00432.01 comuna PĂULIŞ "Dealul Carierei” medievală
AR-I-m- sec. XIV - XVI
Anexa
24 A- Biserică sat CLADOVA; Epoca
1/10
00432.02 comuna PĂULIŞ "Dealul Carierei” medievală
AR-I-m- sec. XII - XIII
Anexa
25 A- sat CLADOVA; Epoca
1/10
00432.03 Fortificaţie de pământ comuna PĂULIŞ "Dealul Carierei” medievală
AR-I-m- sec. II - I a.
Anexa
26 A- sat CLADOVA; Chr.
1/10
00432.04 Aşezare fortificată comuna PĂULIŞ "Dealul Carierei” Laténe
AR-I-m-
Anexa
27 A- Aşezare sat CLADOVA; Paleolitic
1/10
00432.05 comuna PĂULIŞ "Dealul Carierei”
AR-I-s-B- Anexa Situl arheologic de la sat CONOP; "Dealul Hotărel” şi "La
28 Paleolitic
00433 1/11 Conop comuna CONOP Cotărci”
sec. XI - XII
AR-I-m-
Anexa Epoca
29 B- Aşezare
1/11 sat CONOP; "Dealul Hotărel” şi "La medieval
00433.01
comuna CONOP Cotărci” timpurie
AR-I-m-
Anexa
30 B- Aşezare sat CONOP; "Dealul Hotărel” şi "La Paleolitic
1/11
00433.02 comuna CONOP Cotărci”
sat COVĂSÂNŢ;
AR-I-s-B- Anexa
31 Situl arheologic de la comuna
00434 1/12
Covăsânţ COVĂSÂNŢ La 350 m E de sat
AR-I-m- sat COVĂSÂNŢ;
32 B- Aşezare comuna Epoca
00434.01 COVĂSÂNŢ medievală
AR-I-m- sat COVĂSÂNŢ;
Anexa
33 B- Cetatea Hindec comuna Epoca
1/12
00434.02 COVĂSÂNŢ La 350 m E de sat medievală
sat COVĂSÂNŢ;
AR-I-s-A- Anexa
34 Cetatea şi aşezarea comuna "Tornea” Epoca
00435 1/13
medievală COVĂSÂNŢ medievală
AR-I-m- sat COVĂSÂNŢ; sec. XIII - XIV
Anexa
35 A- Cetatea medievală comuna "Tornea” Epoca
1/13
00435.01 Tornea COVĂSÂNŢ medievală
AR-I-m- sat COVĂSÂNŢ; sec. XIII - XIV
Anexa
36 A- Cetate comuna "Tornea” Epoca
1/13
00435.02 COVĂSÂNŢ medievală
AR-I-s-B- Anexa sat CRUCENI; "Movilă Teşită”
37 Aşezare Hallstatt
00436 1/14 comuna SAGU (Stockbrunnen)
AR-I-s-A- Anexa Situl arheologic de la sat FELNAC;
38
00437 1/15 Felnac comuna FELNAC "Complexul porcine”
sec. X - XII
AR-I-m-
Anexa Epoca
39 A- Aşezare
1/15 sat FELNAC; medieval
00437.01
comuna FELNAC "Complexul porcine” timpurie
AR-I-m- sec. III - V
Anexa
40 A- Aşezare sat FELNAC; Epoca
1/15
00437.02 comuna FELNAC "Complexul porcine” daco-romană
AR-I-m-
Anexa
41 A- Aşezare sat FELNAC; Epoca
1/15
00437.03 comuna FELNAC "Complexul porcine” bronzului
sat FRUMUŞENI;
AR-I-s-B- Anexa
42 Situl arheologic de la comuna
00438 1/16
Frumuşeni FRUMUŞENI "Dosul caprei”
AR-I-m- sat FRUMUŞENI;
Anexa
43 B- Aşezare comuna Hallstatt
1/16
00438.01 FRUMUŞENI "Dosul caprei”
 AR-I-m- sat FRUMUŞENI;
Anexa
44 B- Fortificaţie comuna Hallstatt
1/16
00438.02 FRUMUŞENI "Dosul caprei”
AR-I-m- sat FRUMUŞENI;
Anexa
45 B- Aşezare comuna Epoca
1/16
00438.03 FRUMUŞENI "Dosul caprei” bronzului
sec. XI - XII
AR-I-s-A- Anexa sat FRUMUŞENI; La 300 m E de Epoca
46 Aşezare
00439 1/17 comuna localitate, pe bot de medieval
FRUMUŞENI deal timpurie
sat HĂLMAGIU; sec. XIV - XV
AR-I-s-B- Anexa
47 Biserică (ruine) comuna La 1 km V de localitate Epoca
00440 1/18
HĂLMAGIU medievală
sat HĂLMAGIU; sec. XVI -
AR-I-s-B- Anexa
48 comuna În grădina şcolii XVIII Epoca
00441 1/19
Ruinele cetăţii Hălmagiu HĂLMAGIU medievală
AR-I-s-B- Anexa
49 Aşezare
00442 1/20 oraş LIPOVA "La Hodaie” Neolitic
AR-I-s-B- Anexa Situl arheologic de la sat MACEA; În apropierea fostului
50
00443 1/21 Macea comuna MACEA sălaş "Topila”
AR-I-m-
Anexa
51 B- Aşezare sat MACEA; În apropierea fostului Epoca
1/21
00443.01 comuna MACEA sălaş "Topila” bronzului
AR-I-m-
Anexa
52 B- Aşezare sat MACEA; În apropierea fostului Neolitic
1/21
00443.02 comuna MACEA sălaş "Topila”
sat MONEASA;
AR-I-s-A- Anexa
53 Complexul de Peşteri de comuna Complexul de peşteri Paleolitic
00444 1/22
la "Hoanca Coului" MONEASA "Hoanca Coului”, "Izoi”
AR-I-m- sat MONEASA;
Anexa
54 A- Aşezări comuna Complexul de peşteri Neolitic
1/22
00444.01 MONEASA "Hoanca Coului”, "Izoi”
AR-I-m- sat MONEASA;
Anexa
55 A- Aşezări comuna Complexul de peşteri Paleolitic
1/22
00444.02 MONEASA "Hoanca Coului”, "Izoi”
AR-I-s-B- Anexa Situl arheologic de la sat MUNAR;
56
00445 1/23 Munar comuna "Viile Bezdin”
AR-I-m-
Anexa
57 B- Aşezare sat MUNAR; Hallstatt
1/23
00445.01 comuna "Viile Bezdin”
AR-I-m-
Anexa
58 B- Fortificaţie sat MUNAR; Hallstatt
1/23
00445.02 comuna "Viile Bezdin”
AR-I-m-
Anexa
59 B- Aşezare sat MUNAR; Epoca
1/23
00445.03 comuna "Viile Bezdin” bronzului
Pe platoul de deal din
nordul localităţii, în
AR-I-s-B- Anexa
60 zona cuprinsă între
00446 1/24
Situl arheologic de la sat PĂULIŞ; sediile poliţiei şi IAS
Păuliş comuna PĂULIŞ Baraţca
Pe platoul de deal din
AR-I-m- nordul localităţii, în
Anexa
61 B- Aşezare zona cuprinsă între Hallstatt
1/24
00446.01 sat PĂULIŞ; sediile poliţiei şi IAS
comuna PĂULIŞ Baraţca
Pe platoul de deal din
AR-I-m- nordul localităţii, în
Anexa Epoca
62 B- Aşezare zona cuprinsă între
1/24 bronzului
00446.02 sat PĂULIŞ; sediile poliţiei şi IAS
comuna PĂULIŞ Baraţca
sec. XIII
AR-I-s-A- Anexa Epoca
63
00447 1/27 Situl arheologic de la medieval
Pâncota oraş PÂNCOTA "Cetatea Turcească” timpurie
sec. XIII
AR-I-m-
Anexa Epoca
64 A-
1/27 medieval
00447.01
Abaţie oraş PÂNCOTA "Cetatea Turcească” timpurie
 AR-I-m-
Anexa
65 A- Epoca
1/27
00447.02 Cetate oraş PÂNCOTA "Cetatea Turcească” medievală
AR-I-m-
Anexa
66 A- Epoca
1/27
00447.03 Aşezare oraş PÂNCOTA "Cetatea Turcească” bronzului
AR-I-m- Situl arheologic de la
Anexa
67 A- Pecica, punct "Şanţul oraş PECICA "Şanţul Mare”
1/25
00447.03 Mare”
sec. XI - XII
AR-I-m-
Anexa Epoca
68 A- oraş PECICA "Şanţul Mare”
1/25 medieval
00448.01
Necropolă timpurie
AR-I-m-
Anexa
69 A- "Şanţul Mare”
1/25
00448.02 Aşezare fortificată oraş PECICA Laténe
AR-I-m-
Anexa
70 A- "Şanţul Mare” Epoca
1/25
00448.03 Aşezare fortificată oraş PECICA bronzului
Situl arheologic de la
AR-I-s-B- Anexa
71 Pecica, punct "Şanţul "Şanţul Mic” Hallstatt
00449 1/26
Mic” oraş PECICA
AR-I-m- sec. XIV - XV
Anexa
72 B- Aşezare oraş PECICA "Şanţul Mic” Epoca
1/26
00449.01 medievală
AR-I-m-
Anexa
73 B- "Şanţul Mic”
1/26
00449.02 Aşezare oraş PECICA Hallstatt
sat SĂVÂRŞIN;
AR-I-s-A- Anexa
74 Situl arheologic de la comuna Dealul Cetăţuia”
00450 1/28
Săvârşin SĂVÂRŞIN
AR-I-m- sat SĂVÂRŞIN; sec. IV a. Chr.
Anexa
75 A- Aşezare comuna Dealul Cetăţuia” - sec. II p.
1/28
00450.01 SĂVÂRŞIN Chr. Laténe
AR-I-m- sat SĂVÂRŞIN; sec. IV a. Chr.
Anexa
76 A- Fortificaţie comuna "Dealul Cetăţuia” - sec. II p.
1/28
00450.02 SĂVÂRŞIN Chr. Laténe
AR-I-m- sat SĂVÂRŞIN;
Anexa Epoca
77 A- Aşezare comuna "Dealul Cetăţuia”
1/28 bronzului
00450.03 SĂVÂRŞIN
sec. III - V
AR-I-s-A- Anexa
78 Valuri sat SÂMBĂTENI; "La Iarcuri” Epoca
00451 1/29
comuna PĂULIŞ daco-romană
sat SÂNPETRU
AR-I-s-B- Anexa GERMAN;
79 "Fântâna vacilor” Neolitic
00452 1/30 Situl arheologic de la comuna
Sânpetru German SECUSIGIU
sat SÂNPETRU
AR-I-m-
Anexa GERMAN;
80 B- Aşezare "Fântâna vacilor” Neolitic
1/30 comuna
00452.01
SECUSIGIU
sat SÂNPETRU
AR-I-m-
Anexa GERMAN;
81 B- Necropolă "Fântâna vacilor” Neolitic
1/30 comuna
00452.02
SECUSIGIU
AR-I-s-B- Anexa
82 Aşezare Neolitic
00453 1/31 oraş SÂNTANA "Dâmbul Popilor”

AR-I-s-A- Situl arheologic de la

83 Sântana, punct "Cetatea
00454
Veche” oraş SÂNTANA "Cetatea Veche”
AR-I-m- Epoca
84 A- Aşezare medieval
00454.01 oraş SÂNTANA "Cetatea Veche” timpurie
AR-I-m-
85 A- Aşezare Hallstatt
00454.02 oraş SÂNTANA "Cetatea Veche”
AR-I-m-
86 Fortificaţie Hallstatt
A- oraş SÂNTANA "Cetatea Veche”
 00454.03

La 1km E de gară, în
dreptul bifurcaţiei
AR-I-s-A- Anexa
87 Aşezarea şi necropola liniilor ferate Arad - sec. II - III
00455 1/32
daco romană de la Oradea şi Arad - Brad, Epoca
Sântana oraş SÂNTANA în livadă daco-romană
La 1km E de gară, în
AR-I-m- dreptul bifurcaţiei
Anexa
88 A- Aşezare liniilor ferate Arad - sec. II - III
1/32
00455.01 Oradea şi Arad - Brad, Epoca
oraş SÂNTANA în livadă daco-romană
La 1km E de gară, în
AR-I-m- dreptul bifurcaţiei
Anexa
89 A- Necropolă liniilor ferate Arad - sec. II - III
1/32
00455.02 Oradea şi Arad - Brad, Epoca
oraş SÂNTANA în livadă daco-romană
sat SOCODOR;
AR-I-s-B- Anexa
90 Situl arheologic de la comuna "Găvajdia”
00456 1/33
Socodor SOCODOR
AR-I-m- sat SOCODOR; sec. V - VI
Anexa
91 B- Necropolă comuna "Găvajdia” Epoca
1/33
00456.01 SOCODOR migraţiilor
AR-I-m- sat SOCODOR;
Anexa
92 B- Aşezare comuna "Găvajdia” Epoca
1/33
00456.02 SOCODOR bronzului

AR-I-s-B- Anexa
93 "La Imaş”
00457 1/34 sec. III - V
Situl arheologic de la sat ŞEITIN; Epoca Actualmente
Şeitin comuna ŞEITIN daco-romană groapa de gunoi
AR-I-m- sec. III - V
Anexa
94 B- Aşezare sat ŞEITIN; "La Imaş” Epoca
1/34
00457.01 comuna ŞEITIN daco-romană
AR-I-m- sec. III - V
Anexa
95 B- Morminte sat ŞEITIN; "La Imaş” Epoca
1/34
00457.02 comuna ŞEITIN daco-romană
AR-I-s-B- Anexa Situl arheologic de la sat ŞICLĂU;
96 Neolitic
00458 1/35 Şiclău comuna Graniceri "La Gropoaie”
prima
jumătate a
AR-I-m-
Anexa sec. X
97 B- Necropolă
1/35 Epoca
00458.01
sat ŞICLĂU; medieval
comuna Graniceri "La Gropoaie” timpurie
AR-I-m-
Anexa
98 B- Aşezare sat ŞICLĂU; Hallstatt
1/35
00458.02 comuna Graniceri "La Gropoaie”
AR-I-m-
Anexa
99 B- Aşezare sat ŞICLĂU; Neolitic
1/34
00458.03 comuna "La Gropoaie”
AR-I-s-B- Anexa Situl arheologic de la sat ŞIMAND;
100 "Grozdoaia”
00459 1/36 Şimand comuna ŞIMAND
AR-I-m- sec. V - VI
Anexa
101 B- Necropolă sat ŞIMAND; "Grozdoaia” Epoca
1/36
00459.01 comuna ŞIMAND migraţiilor
AR-I-m- sec. II - III
Anexa
102 B- Aşezare sat ŞIMAND; "Grozdoaia” Epoca
1/36
00459.02 comuna ŞIMAND daco-romană
AR-I-m- sec. II - III
Anexa
103 B- Necropolă sat ŞIMAND; "Grozdoaia” Epoca
1/36
00459.03 comuna ŞIMAND daco-romană
Intravilan, la cca. sec. XIII - XV
AR-I-s-B- Anexa
104 Ruine de basilică sat ŞIRIA; 250m E de biserica Epoca
00460 1/37
comuna ŞIRIA ortodoxă medievală
AR-I-s-A- sat TAUŢ; Epoca
105
00461 Cetatea medievală Tauţ comuna TAUŢ medievală
 sec. XIII - XV
AR-I-s-B-
106 Situl arheologic de la sat TAUŢ; "Cetate” Epoca
00462
Tauţ comuna TAUŢ medievală
AR-I-m- sec. XIII - XV
107 B- Movilă sat TAUŢ; "Cetate” Epoca
00462.01 comuna TAUŢ medievală
AR-I-m- sec. XIII - XV
108 B- Val de apărare sat TAUŢ; "Cetate” Epoca
00462.02 comuna TAUŢ medievală
sat TROAŞ;
AR-I-s-B- Anexa
109 Situl arheologic de la comuna "Dâmbul Tătarilor” şi
00463 1/39
Troaş SĂVÂRŞIN "Gomile”
AR-I-m- sat TROAŞ;
Anexa
110 B- Aşezare comuna "Dâmbul Tătarilor” şi Epoca
1/39
00463.01 SĂVÂRŞIN "Gomile” bronzului
AR-I-m- sat TROAŞ;
Anexa
111 B- Cetate de pământ comuna "Dâmbul Tătarilor” şi
1/39
00463.02 SĂVÂRŞIN "Gomile”
sat VĂRĂDIA DE
AR-I-s-A- Anexa MUREŞ; comuna
112 "La Cetate”
00464 1/40 Situl arheologic de la VĂRĂDIA DE
Vărădia de Mureş MUREŞ
sat VĂRĂDIA DE
AR-I-m-
Anexa MUREŞ; comuna sec. XIII - XV
113 A- Biserică "La Cetate”
1/40 VĂRĂDIA DE Epoca
00464.01
MUREŞ medievală
sat VĂRĂDIA DE
AR-I-m-
Anexa MUREŞ; comuna Epoca
114 A- Cetate "La Cetate”
1/40 VĂRĂDIA DE medievală
00464.02
MUREŞ
sat VĂRĂDIA DE
AR-I-m-
Anexa MUREŞ; comuna
115 A- Aşezare fortificată "La Cetate” Laténe
1/40 VĂRĂDIA DE
00464.03
MUREŞ
AR-I-s-A- Anexa sat VĂRŞAND;
116 Tell neolitic
00465 1/41 comuna PILU "Movila Viezuriste” Neolitic
AR-I-s-A- Anexa Situl arheologic de la sat VĂRŞAND;
117 "Între vii”
00466 1/42 Vărşand comuna PILU
"Între vii”, a 300 m V sec.VIII - XI
AR-I-m-
Anexa de marginea localităţii Epoca
118 A- Necropolă
1/42 sat VĂRŞAND; şi la 150 m de drumul medieval
00466.01
comuna PILU de ţară timpurie
AR-I-m- sec. VI - VII
Anexa
119 A- Necropolă sat VĂRŞAND; "Între vii” Epoca
1/42
00466.02 comuna PILU migraţiilor
AR-I-m-
Anexa
120 A- Aşezare sat VĂRŞAND; "Între vii” Epoca
1/42
00466.03 comuna PILU bronzului
sat sec. IX - XI
AR-I-s-B- Anexa Situl arheologic de la VLADIMIRESCU; "La Movile” (Ot Epoca
121
00467 1/43 Vladimirescu, punct "La comuna Holom”) medieval
Movile” ("Ot Holom”) VLADIMIRESCU timpurie
sat sec. XI - XII
AR-I-m-
Anexa VLADIMIRESCU; "La Movile” ("Ot Epoca
122 B- Aşezare
1/43 comuna Holom”) medieval
00467.01
VLADIMIRESCU timpurie
sat sec. IX - XI
AR-I-m-
Anexa VLADIMIRESCU; "La Movile” ("Ot Epoca
123 B- Morminte tumulare
1/43 comuna Holom”) medieval
00467.02
VLADIMIRESCU timpurie
sat
AR-I-m-
Anexa VLADIMIRESCU; "La Movile” (Ot sec. V - VI
124 B- Aşezare
1/43 comuna Holom”) Epoca
00467.03
VLADIMIRESCU migraţiilor
Situl arheologic de la sat
AR-I-s-A- Anexa Vladimirescu, punct "La VLADIMIRESCU;
125
00468 1/44 Cetate” ("Die comuna "La Cetate” (Die
Schantzen”) VLADIMIRESCU Schantzen”)
 sat sec. XI - XII
AR-I-m-
Anexa VLADIMIRESCU; Epoca
126 A- Necropolă
1/44 comuna "La Cetate” (Die medieval
00468.01
VLADIMIRESCU Schantzen”) timpurie
sat sec. IX - XI
AR-I-m-
Anexa VLADIMIRESCU; Epoca
127 A- Cetate de pământ
1/44 comuna "La Cetate” (Die medieval
00468.02
VLADIMIRESCU Schantzen”) timpurie
sat sec. VIII - IX
AR-I-m-
Anexa VLADIMIRESCU; Epoca
128 A- Aşezare
1/44 comuna "La Cetate” (Die medieval
00468.03
VLADIMIRESCU Schantzen”) timpurie
sat
AR-I-s-A- Anexa Situl arheologic de la VLADIMIRESCU; Epoca
129 La Bisericuţă”
00469 1/45 Vladimirescu, punct "La comuna medievală
Bisericuţă” VLADIMIRESCU
Anexa sat Ruinele bazilicii
AR-I-m- sec. XIII - XV
1/45 si VLADIMIRESCU; au fost recent
130 A- La Bisericuţă” Epoca
Anexa Ruine de bazilică comuna amenajate pt.
00469.01 medievală
2/161 romanică VLADIMIRESCU vizitare
sat
AR-I-m-
Anexa VLADIMIRESCU; Epoca
131 A- Incintă medievală La Bisericuţă”
1/45 comuna medievală Bazilica a fost
00469.02
VLADIMIRESCU recent amenajată
sat ZĂBRANI; "Dealul Viilor”, La 300
AR-I-s-B- Anexa
132 Situl arheologic de la comuna m NV de
00470 1/46
Zăbrani ZĂBRANI localitate
AR-I-m- sat ZĂBRANI;
Anexa
133 B- comuna Laténe
1/46
00470.01 Aşezare ZĂBRANI "Dealul Viilor”
AR-I-m- sat ZĂBRANI;
Anexa
134 B- comuna Paleolitic
1/46
00470.02 Aşezare ZĂBRANI "Dealul Viilor”
sat ZĂDĂRENI;
AR-I-s-B- Anexa
135 Situl arheologic de la comuna sec. II - III
00471 1/47
Zădăreni ZĂDĂRENI "Cartierul Nou”
AR-I-m- sat ZĂDĂRENI; sec. II - III
Anexa
136 B- comuna Epoca
1/47
00471.01 Necropolă ZĂDĂRENI "Cartierul Nou” romană
AR-I-m- sat ZĂDĂRENI;
Anexa
137 B- Aşezare comuna Hallstatt
1/47
00471.02 ZĂDĂRENI "Cartierul Nou”
La cca. 200m V de sat,
la N de şoseaua
AR-I-s-B- Anexa
138 sat ZĂDĂRENI; Zădăreni - Bodrog, în sec. II - III
00472 1/48
Necropola romană de la comuna vecinătatea unor noi Epoca
Zădăreni ZĂDĂRENI construcţii romană
sat ZERINDU
AR-I-s-B- Anexa
139 Situl arheologic de la MIC; comuna La 500 m V de sat
00473 1/49
Zerindu Mic MIŞCA
AR-I-m- sat ZERINDU
Anexa
140 B- MIC; comuna La 500 m V de sat Hallstatt
1/49
00473.01 Aşezare MIŞCA
AR-I-m- sat ZERINDU
Anexa
141 B- MIC; comuna La 500 m V de sat
1/49
00473.02 Morminte tumulare MIŞCA
sec. X - XII
AR-I-s-B- Anexa sat ZIMANDU Epoca
142 "Cariera de nisip”
00474 1/50 Necropola medievală de NOU; comuna medieval Nelocalizată în
la Zimandu Nou ZIMANDU NOU timpurie teren
AR-II-a- Ansamblul cetăţii
143 Cartier Subcetate 1763 - 1783
A-00475 Aradului municipiul ARAD
AR-II-m-
144 A- Cetatea Aradului Cartier Subcetate 1764 - 1783
00475.01 municipiul ARAD
AR-II-m-
145 A- Şant de apărare, cu val Cartier Subcetate 1765 - 1783
00475.02 de pământ în exterior municipiul ARAD
 AR-II-m- În interiorul Cetăţii
146 A- Aradului; Cartier 1750 - 1800
00475.03 Biserica franciscană municipiul ARAD Subcetate

AR-II-m- Anexa Peste râul Mureş,

147 Podul Traian leagă oraşul de Aradul 1906
B-00476 2/51
municipiul ARAD Nou
La S: malul N al buclei
râului Mureş (care
înconjoară Cetatea
Aradului); la E: cursul
râului (digul) (până la
intersecţia dintre
Str. Remus şi Alexici
Nicola); la V: de-a
lungul Str. Gojdu
Emanoil, Piaţa
Catedralei, traversează
Str. Eminescu Mihai,
Str. Caragiale I. L.,
Str.
AR-II-a-
148 Ansamblul urban Arad municipiul ARAD Mărăşeşti (până la
B-00477
intersecţia cu Calea
Victoriei); la N: de-a
lungul străzilor Ghiba
Birta Elena, Doinaş Şt.
Augustin şi Piaţa
Drapelului, de-a lungul
Bulevardului Revoluţiei
(până la
intersecţia cu Str.
Brătianu I. C.), capătul
dinspre N al Str.
Brătianu I. C.,
respectiv cursul râului
Mureş
Fosta Academie Str. Academia
Teologică (Noua Teologică 19
Preparandie Română),
AR-II-m- Anexa azi Academia Teologică
149 municipiul ARAD 1885
B-00478 2/48 a
Universităţii "Aurel
Vlaicu" şi Seminarul
Teologic Liceal
AR-II-m- Anexa Str. Alecsandri Vasile
150 Casă
B-00479 2/100 municipiul ARAD 13 1910 - 1920
sf. sec. XVIII
AR-II-m-
151 Hotelul "Stadt Wien”, azi Str. Alexandrescu - înc.
B-00480
locuinţe municipiul ARAD Grigore 6 sec. XIX
AR-II-m- Anexa Str. Alexandrescu
152 Casă sf. sec. XVIII
B-00481 2/22 municipiul ARAD Grigore 16
AR-II-m- Biserica de lemn Str. Andrenyi Karoly 1-
153 1725
B-00482 "Cuvioasa Paraschiva" municipiul ARAD 3
AR-II-m- Anexa
154 Casă
B-00483 2/44 municipiul ARAD Str. Bălcescu Nicolae 1 1800 - 1850
AR-II-m- Anexa
155 "Casa gotică"
B-00484 2/45 municipiul ARAD Str. Bălcescu Nicolae 6 1800 - 1850
AR-II-m- Colegiul Naţional "Moise Piaţa Bibici Margareta
156
B-00485 Nicoară” municipiul ARAD 1 1869 - 1873
AR-II-m- Anexa
157 Casă 1907
B-00486 2/30 municipiul ARAD Str. Blaga Lucian 7

AR-II-m- Anexa Şcoala normală de fete,

158 azi Liceul Pedagogic Str. Blaga Lucian 9-11 1909
B-00487 2/31
"Dimitrie Ţichindeal" municipiul ARAD
Gimnaziul de băieţi
AR-II-m- Anexa "Iosif Vulcan”, azi
159 Str. Blaga Lucian 15 1887
B-00488 2/32 Grupul şcolar de
industrie alimentară municipiul ARAD
 Palatul Suciu, azi
AR-II-m-
160 Anexa 2/3 parohie evanghelică şi Str. Blajului 2 cca. 1900
B-00489
locuinţă municipiul ARAD
AR-II-m-
161 Anexa 2/3 Casă Str. Blajului 3 cca. 1900
B-00490 municipiul ARAD
AR-II-m- Catedrala "Sf. Ioan
162 Anexa 2/9 Piaţa Catedralei 1 1862 - 1865
B-00491 Botezatorul" municipiul ARAD
Turnul de apă, azi
AR-II-m- Anexa
163 restaurant şi galerie de Str. Ceaikovski P. I. 9A 1896
B-00492 2/47
artă municipiul ARAD
AR-II-m-
164 Anexa 2/9 Str. Chendi Ilarie 1-3 1897
B-00493 Casă municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa Str. Ciceo-Pop Ştefan
165 cca. 1908
B-00494 2/78 Casă (cu farmacie) municipiul ARAD 16
AR-II-m- Şcoală, azi Şcoala
166 Anexa 2/8 Str. Ciocârliei 27 1906
B-00495 generală nr. 2 municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa
167 Bd. Decebal 14 1912
B-00496 2/10 Casă municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa
168 Bd. Decebal 37 1910
B-00497 2/11 Casă municipiul ARAD
Bd. Dragalina Ion,
AR-II-m- Anexa general 27 Între Parcul
169 Vechiul Cazinou 1872
B-00498 2/12 Copiilor şi Hotel
municipiul ARAD "Parc"
Sala de festivităţi a
AR-II-m- Anexa Şcolii de Arte şi Meserii,
170 azi în cadrul Grupului 1911
B-00499 2/13
Şcolar Industrial "Aurel Bd. Dragalina Ion,
Vlaicu" municipiul ARAD general 30
AR-II-a- Mănăstirea "Sf. Simeon 1745-1765-
171 Str. Dunării 170
A-00500 Stâlpnicul"-Gai municipiul ARAD sec.XX
AR-II-m-
172 A- Str. Dunării 171 1760 - 1762
00500.01 Biserica municipiul ARAD
AR-II-m- Fosta reşedinţă de vară
173 A- episcopală, azi Colecţia Str. Dunării 172 1765
00500.02 de icoane şi carte veche municipiul ARAD
AR-II-m-
174 A- Str. Dunării 173 1765
00500.03 Corpul vechi al chiliilor municipiul ARAD
AR-II-m-
175 B- Corpul nou al chiliilor şi Str. Dunării 170 sec. XX
00500.04 anexele gospodăreşti municipiul ARAD
Str. Dunării 170 În
AR-II-m-
Anexa incinta
176 B- 1745 - 1754
2/14 Biserica de lemn "Sf. Mănăstirii "Sf. Simeon
00500.05
Apostoli Petru şi Pavel" municipiul ARAD Stâlpnicul"-Gai
AR-II-m- Anexa
177 Str. Eminescu Mihai 6 1897
B-00501 2/33 Casă municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa
178 Str. Eminescu Mihai 10 cca. 1900
B-00502 2/34 Casă municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa
179 Str. Eminescu Mihai 18 cca. 1908
B-00503 2/35 Clădirea Diecezanei municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa
180 Str. Eminescu Mihai 36 1906
B-00504 2/36 Casă municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa Palatul "Tribunei", azi
181 Str. Eminescu Mihai 37 1909
B-00505 2/37 locuinţe municipiul ARAD
Gimnaziul Român de
AR-II-m- Anexa Fete, azi secţie a Str. Eminescu Mihai
182 municipiul ARAD 1912
B-00506 2/38 Spitalului Clinic 44-46
Municipal

AR-II-m- Anexa Palatul Cultural Arad, azi

183 Filarmonica de Stat şi municipiul ARAD Str. Enescu George 1 1911 - 1913
B-00507 2/23
Muzeul Judeţean
AR-II-m- Anexa
184 Str. Episcopiei 3 înc. sec. XX
B-00508 2/15 Casă municipiul ARAD
 AR-II-m-
185 Anexa 2/6 Str. Episcopiei 9 1906
B-00509 Casă municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa
186 Str. Episcopiei 18 1908
B-00510 2/17 Casă municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa
187 Str. Episcopiei 46 1910
B-00511 2/18 Casă municipiul ARAD
Str. Episcopiei 60-62
AR-II-m-
188 Biserica de lemn "Sf. În parcul reşedinţei 1848
B-00512
Gheorghe" municipiul ARAD Episcopiei Ortodoxe
AR-II-m- Anexa
189 Casă Str. Gavra Alexandru 6 cca. 1900
B-00513 2/52 municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa
190 sf. sec. XIX
B-00514 2/79 Casă, azi grădiniţă municipiul ARAD Str. Georgescu Ion 7
AR-II-m- Str. Georgescu,
191 1883
B-00515 Casă municipiul ARAD Aviator 11
AR-II-m- Str. Georgescu,
192 1913
B-00516 Casă municipiul ARAD Aviator 11A-13
AR-II-m- Str. Ghiba Birta Elena
193 Anexa 2/5 1907
B-00517 Casă municipiul ARAD 16
AR-II-m- Str. Ghiba Birta Elena
194 Anexa 2/6 1910
B-00518 Casă municipiul ARAD 18
AR-II-m- Str. Ghiba Birta Elena
195 Anexa 2/7 1910
B-00519 Casă municipiul ARAD 20
AR-II-m- Anexa
196 1912
B-00520 2/19 Casă municipiul ARAD Str. Goga Octavian 2
AR-II-m- Anexa
197 1897
B-00521 2/20 Casă municipiul ARAD Str. Goga Octavian 3
Palatul Bohuş, azi
AR-II-m- Anexa
198 locuinţe şi spaţii 1910
B-00522 2/103
comerciale municipiul ARAD Str. Goldiş Vasile 1-3
AR-II-m- Anexa Str. Grigorescu Nicolae
199 1925 - 1930
B-00523 2/46 Casă municipiul ARAD 7

AR-II-m- Anexa Sediul fostei Societăţi

200 bancare "Victoria", azi Str. Horia 2 1850 - 1900
B-00524 2/64
locuinţe şi birouri municipiul ARAD
Palatul Szantay, azi
AR-II-m-
201 Anexa 2/2 locuinţe şi spaţii Str. Horia 3 cca.1911
B-00525
comerciale municipiul ARAD
Casa Iacob Hirschl, azi
AR-II-m- Anexa
202 Casa de Cultură a Str. Lazăr Gheorghe 1 1817
B-00526 2/24
municipiului municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa
203 Str. Lazăr Gheorghe 3 1817
B-00527 2/25 Teatrul Vechi municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa
204 Str. Meţianu 2 1912
B-00528 2/39 Casă municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa Spitalul Municipal Arad, Piaţa Mihai Viteazul 7- 1815; turn
205
B-00529 2/40 cu turn municipiul ARAD 8 1833
AR-II-m- Anexa
206 cca. 1905
B-00530 2/41 Casă municipiul ARAD Piaţa Mihai Viteazul 10
AR-II-m- Anexa
207 cca. 1902
B-00531 2/43 Casă municipiul ARAD Piaţa Mihai Viteazul 15
AR-II-m- Anexa Str. Milea Vasile,
208 1892
B-00532 2/101 Palatul Justiţiei municipiul ARAD General 2
AR-II-m- Anexa Palatul Kovács, azi Str. Milea Vasile,
209 cca. 1900
B-00533 2/102 locuinţe municipiul ARAD General 19
AR-II-m- Anexa
210 Str. Popa Gheorghe 8 1911
B-00534 2/26 Casă municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa
211 Str. Popa Gheorghe 9 cca. 1902
B-00535 2/27 Casă municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa
212 Str. Preparandiei 27 sf. sec. XVIII
B-00536 2/49 Casă municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa Preparandia Română,
213 Str. Preparandiei 13 1812
B-00537 2/50 azi locuinţe municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa Casă (cu farmacie la
214 Bd. Revoluţiei 23
B-00538 2/53 parter) municipiul ARAD 1850 - 1900
AR-II-m- Anexa
215 Bd. Revoluţiei 29
B-00539 2/54 Casă municipiul ARAD cca. 1913
 AR-II-m- Anexa
216 Bd. Revoluţiei 33
B-00540 2/55 Casă municipiul ARAD cca. 1913
AR-II-m- Anexa
217 Bd. Revoluţiei 40
B-00541 2/56 Casă municipiul ARAD cca. 1909
AR-II-m- Anexa
218 Bd. Revoluţiei 42
B-00542 2/57 Casă municipiul ARAD cca. 1912
AR-II-m- Anexa Biserica evanghelică
219 Bd. Revoluţiei 61 1906
B-00543 2/58 luterană municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa Palatul Andrenyi, azi cca. 1880 -
220 Bd. Revoluţiei 69
B-00544 2/59 Palatul Copiilor municipiul ARAD 1890
AR-II-m- Anexa
221 Bd. Revoluţiei 72 1905 - 1906
B-00545 2/60 Palatul Băncii Naţionale municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa Palatul Cenad, azi
222 Bd. Revoluţiei 73 sf. sec. XIX
B-00546 2/61 locuinţe şi birouri municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa
223 Bd. Revoluţiei 74 sec. XIX
B-00546 2/62 Casă municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa Palatul Administrativ
224 municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 75 1874 - 1876
B-00548 2/63 (Primăria)
AR-II-m- Anexa Palatul Administraţiei
225 municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 77 1850 - 1900
B-00549 2/65 Financiare (Trezoreria)
Palatul Neumann, azi
AR-II-m- Anexa
226 locuinţe şi spaţii municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 78 sf. sec. XIX
B-00550 2/66
comerciale
Fosta Prefectură, azi
AR-II-m- Anexa Direcţia Generală a
227 municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 79 sec. XIX
B-00551 2/67 Finanţelor Publice a
Judeţului Arad
Fosta Prefectură, azi
redacţia publicaţiilor
"Adevărul" şi
AR-II-m- Anexa
228 "Observator" şi municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 81 sec. XIX
B-00552 2/68
Rectoratul
Universităţii "Aurel
Vlaicu"
AR-II-m- Anexa
229 cca. 1900
B-00553 2/69 Casă municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 90
AR-II-m- Anexa
230 cca. 1900
B-00554 2/70 Casă municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 92
Casă, azi sediu al
AR-II-m- Anexa
231 Universităţii "Vasile municipiul ARAD sf. sec. XIX
B-00555 2/71
Goldiş" Bd. Revoluţiei 94
Palatul Herman Gyula,
AR-II-m- Anexa
232 azi locuinţe şi spaţii municipiul ARAD 1850 - 1900
B-00556 2/72
comerciale Bd. Revoluţiei 96
AR-II-m- Anexa
233 1902 - 1904
B-00557 2/73 Biserica romano-catolică municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 96A
AR-II-m- Anexa
234 1841
B-00558 2/74 Hotelul "Ardealul" municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 98
AR-II-m- Anexa
235 cca. 1900
B-00559 2/75 Casă municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 99
Fosta Bancă de Credit,
AR-II-m- Anexa
236 azi locuinţe şi spaţii înc. sec. XIX
B-00560 2/76
comerciale municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 100
AR-II-m- Anexa Teatrul de Stat "Ioan
237 1874
B-00561 2/77 Slavici" municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 103
1698 - 1702,
AR-II-m- Anexa
238 Biserica sârbească "Sf. rest. cu
B-00562 2/81
Petru şi Pavel" municipiul ARAD Piaţa Sârbească 1 modif. 1790
AR-II-m- Anexa Palatul sârbesc, azi
239 cca. 1900
B-00563 2/82 locuinţe municipiul ARAD Piaţa Sârbească 7-8
AR-II-m- Anexa Hanul "A. B. C. - ul de
240 Str. Sinagogei 2 1820
B-00564 2/80 Aur”, azi locuinţe municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa Str. Teodoroiu
241 1850 - 1875
B-00565 2/21 Casă municipiul ARAD Ecaterina 1
AR-II-m- Anexa Casa fostei vămi, azi Calea Timişorii La
242 înc. sec. XX
B-00566 2/88 spaţii comerciale municipiul ARAD capătul podului Traian
 AR-II-m- Anexa
243 Calea Timişorii 18 1800 - 1850
B-00567 2/83 Casa Beller municipiul ARAD
Castelul Nopcea, azi
AR-II-m- Anexa
244 Grupul Şcolar Forestier municipiul ARAD Calea Timişorii 29-31 1800 - 1850
B-00568 2/84
Arad
1782;
AR-II-m- Anexa Fosta fabrică de bere, instalaţii
245 municipiul ARAD Calea Timişorii 30-32
B-00569 2/85 azi spaţii comerciale şi (parţial) din
birouri 1827
Casa parohială a bisericii
AR-II-m- Anexa
246 romano-catolice Aradul municipiul ARAD Calea Timişorii 35 înc. sec. XVIII
B-00570 2/85
Nou
AR-II-m- Anexa Biserica romano-catolică
247 municipiul ARAD Calea Timişorii 33 1812 - 1821
B-00571 2/87 Aradul Nou
AR-II-m- Anexa Casa "Cu Lacăt şi
248 Str. Tribunul Dobra 7 1815
B-00572 2/89 Trunchi” municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa Sinagoga neologă (de rit
249 Str. Tribunul Dobra 10 1827 - 1834
A-00573 2/90 mozaic) municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa Hanul "Boul Roşu”, azi
250 Str. Tribunul Dobra 22 sec. XIX
B-00574 2/91 locuinţe municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa
251 Str. Unirii 5 sf. sec. XIX
B-00575 2/94 Antrepozit municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa
252 Str. Unirii 7 sf. sec. XIX
B-00576 2/94 Antrepozit municipiul ARAD
AR-II-m- Anexa
253
B-00577 2/95 Casă municipiul ARAD Str. Unirii 11 cca. 1900
AR-II-m- Anexa
254
B-00578 2/96 Casă municipiul ARAD Str. Unirii 12 cca. 1900
AR-II-m- Anexa
255
B-00579 2/97 Casă municipiul ARAD Str. Unirii 13 cca. 1900
AR-II-m- Anexa
256
B-00580 2/98 Casă municipiul ARAD Str. Unirii 14 cca. 1900
AR-II-m- Anexa
257
B-00581 2/99 Casă municipiul ARAD Str. Unirii 17 1890
AR-II-m- Anexa
258 cca. 1905
B-00582 2/104 Clinica de pediatrie municipiul ARAD Str. Victoriei 1
AR-II-m- Anexa Str. Vladimirescu
259 cca. 1910
B-00583 2/92 Casă municipiul ARAD Tudor 3
AR-II-m- Anexa Str. Vladimirescu
260 1913
B-00584 2/93 Casă municipiul ARAD Tudor 17-19
Fostă clădire
AR-II-m-
261 Anexa 2/1 administrativă a Fabricii 1900 - 1910
B-00585
"Astra" municipiul ARAD Calea Vlaicu Aurel 43
Fosta Fabrică de spirt şi
AR-II-m-
262 Anexa 2/2 drojdie "Fraţii Calea Vlaicu Aurel 1880 - 1890
B-00586
Neumann” municipiul ARAD 274-276
La S de cetate se
AR-II-m- sat AGRIŞU află cariera de
263 sec. XV
B-00587 Cetatea Agrişu Mare MARE; comuna Dealul Cioaca, la 500 piatră în
(ruine) TÂRNOVA m V de sat exploatare
AR-II-m- sat AGRIŞU MIC; Monumentul nu
264 La 1,5 km de sat sec. XVIII
B-00588 Biserică de lemn comuna HĂŞMAŞ mai există
Biserica de lemn sat BODEŞTI;
AR-II-m-
265 "Pogorârea Duhului comuna La 1,5 km de sat 1750 - 1760
B-00589
Sfânt" HĂLMAGIU 48
Mănăstirea "Adormirea sat BODROGU
AR-II-a-
266 Maicii Domnului" Hodoş- NOU; comuna La 1,5 km de sat înc. sec. XV - Lucrări fără
A-00590
Bodrog ZĂDĂRENI înc. sec. XIX autorizaţie
AR-II-m- sat BODROGU înc. sec. XV,
267 A- Biserica "Intrarea în NOU; comuna La 1,5 km de sat renovată Lucrări fără
00590.01 Biserică a Maicii ZĂDĂRENI 1766 autorizaţie
AR-II-m- sat BODROGU
268 B- NOU; comuna La 1,5 km de sat Lucrări fără
00590.02 Chilii vechi ZĂDĂRENI sec. XVIII-XIX autorizaţie
AR-II-m- sat BODROGU
269 B- NOU; comuna La 1,5 km de sat 1905 Lucrări fără
00590.03 Chilii noi ZĂDĂRENI autorizaţie
 AR-II-m- sat BODROGU
270 A- NOU; comuna La 1,5 km de sat sec. XVI Lucrări fără
00590.04 Turn-clopotniţă ZĂDĂRENI autorizaţie
sat BUCEAVA-
AR-II-m-
271 Biserica de lemn "Sf. ŞOIMUŞ; comuna În cimitirul de la sec. XVIII
A-00591
Mucenic Dimitrie" BRAZII intrarea în sat
sat BUDEŞTI;
AR-II-m- 1772; pictură
272 Biserica de lemn comuna 17
A-00592 1860
"Înălţarea Domnului" PLEŞCUŢA
La marginea localităţii,
AR-II-a- Anexa
273 Ansamblul castelului sat BULCI; la 1850 - 1900 În curs de
B-00593 2/105
Mocioni comuna BATA 400 m de râul Mureş retrocedare
AR-II-m- La marginea localităţii,
Anexa
274 B- Castelul Mocioni, azi sat BULCI; la 1851 - 1900 În curs de
2/105
00593.01 sanatoriu TBC comuna BATA 400 m de râul Mureş retrocedare
AR-II-m- La marginea localităţii,
Anexa
275 B- sat BULCI; la 1852 - 1900 În curs de
2/105
00593.02 Parc comuna BATA 400 m de râul Mureş retrocedare

AR-II-a- Anexa
276 245 1853 - 1900
A-00594 2/106
Ansamblul castelului sat CĂPÂLNAŞ; În curs de
Teleki comuna BIRCHIŞ retrocedare

AR-II-m-
Anexa
277 A- 245 1854 - 1900
2/106 sat CĂPÂLNAŞ; În curs de
00594.01
Castelul Teleki comuna BIRCHIŞ retrocedare

AR-II-m-
Anexa
278 A- 245 1855 - 1900
2/106
00594.02 sat CĂPÂLNAŞ; În curs de
Parc comuna BIRCHIŞ retrocedare
AR-II-m- Anexa Biserica de lemn "Buna sat CIUNTEŞTI; În curs de
279 65 1725
B-00595 2/110 Vestire" comuna Craiva retrocedare
AR-II-m- Anexa Conacul Ştefan Cicio- sat CONOP; 1 La marginea satului, În curs de
280 sf. sec. XVIII
B-00596 2/107 Pop, azi şcoală comuna CONOP spre E retrocedare
Biserica de lemn
AR-II-m- Anexa
281 "Naşterea Maicii sat CORBEŞTI; În cimitir cca. 1800
A-00597 2/108
Domnului" comuna PIETRIŞ
sat COVĂSÂNŢ;
AR-II-m- Anexa
282 comuna Pe dealul de la sec. XIV
A-00598 2/109
Turn de biserică COVĂSÂNŢ marginea satului
Biserica de lemn "Sf. sat CRISTEŞTI;
AR-II-m- Anexa
283 Arhangheli Mihail şi comuna 18 1860
B-00599 2/111
Gavril" HĂLMAGIU
Pe dealul aflat pe
malul drept al râului
AR-II-m- Anexa sec. XIII -
284 Moneasa, la
A-00600 2/113 XVII
sat DEZNA; extremitatea
Cetatea Dezna (ruine) comuna DEZNA de NE a satului
Ansamblul bisericii
AR-II-a-
285 "Pogorârea Duhului sat DEZNA; Str. Iancu Avram 62 sec. XVII-XIX
B-00601
Sfânt" comuna DEZNA
AR-II-m-
Anexa
286 B- Biserica "Pogorârea sat DEZNA; Str. Iancu Avram 63 sec. XVII
2/112
00601.01 Duhului Sfânt" comuna DEZNA
AR-II-m-
287 B- sat DEZNA; Str. Iancu Avram 64 1827
00601.02 Troiţă comuna DEZNA
AR-II-m-
288 B- sat DEZNA; Str. Iancu Avram 65 1841
00601.03 Troiţă comuna DEZNA
sat FÂNTÂNELE;
AR-II-a-
289 Ansamblul castelului comuna 116 1800 - 1850
B-00602
Kövér-Appel FÂNTÂNELE
AR-II-m- Anexa sat FÂNTÂNELE;
290 116 1800 - 1850
B- 2/114 Castelul Kövér-Appel comuna
 00602.01 FÂNTÂNELE

AR-II-m- sat FÂNTÂNELE;

291 B- comuna 116 1800 - 1850
00602.02 Parc FÂNTÂNELE
sat FÂNTÂNELE;
AR-II-m- Anexa
292 Biserica romano-catolică comuna 128 -129 1780
B-00603 2/115
"Îngerul Păzitor" FRUMUŞENI
1746-1749,
AR-II-m- Anexa
293 Biserica "Adormirea sat GALŞA; 116 adăugiri
B-00604 2/116
Maicii Domnului" comuna ŞIRIA 1894
AR-II-m- Anexa Biserica "Sf. Mucenic sat GHIOROC;
294 Str. 6 Martie 20 1793
B-00605 2/117 Dimitrie" comuna
sat GROŞI;
AR-II-m- Anexa
295 Biserica de lemn comuna 48 1907
B-00606 2/119
"Înălţarea Domnului" VÂRFURILE
Biserica de lemn sat GROŞII NOI;
AR-II-m- Anexa
296 "Întâmpinarea comuna 150 1807
A-00607 2/118
Domnului" BÂRZAVA
Biserica Voievodală sat HĂLMAGIU; cca. 1440,
AR-II-m-
297 "Adormirea Maicii comuna Str. Iancu Avram 31 transf. sec.
A-00608
Domnului" HĂLMAGIU XVIII
Biserica "Naşterea sat HĂLMAGIU;
AR-II-m- Anexa
298 Născătoarei de comuna Str. Iancu Avram 33A 1760
B-00609 2/121
Dumnezeu" HĂLMAGIU

AR-II-m- Anexa Hanul "Birtul Mare” sat HĂLMAGIU;

299 Str. Iancu Avram 36 sf. sec. XVIII
B-00610 2/122 (fostă staţie de comuna
poştalion) HĂLMAGIU

1799 -
AR-II-m- Anexa 1801(pe locul
300 37
B-00611 2/120 sat IERMATA celei inţiale,
Biserica reformată NEAGRĂ; sec. XV)
(calvină) comuna ZERIND
Zona centrului, inclusiv
cetatea: la N, Str.
Slavici Ioan (de la
intersescţia cu Calea
Traian până la cetate
inclusiv); la S, Calea
Republicii, între nr. 56
şi 68; la E, pe malul
opus al Crişului Alb,
zona delimitată de cele
două
AR-II-a- biserici şi cele două
301 oraş INEU
B-00612 clădiri (P+1) de sec.
XIX (aflate de o parte
şide alta a Căii
Republicii, la
intersecţia cu DN
dinspre Arad)

Ansamblul urban Ineu

AR-II-a- Anexa
302 mijl. sec. XVII
A-00613 2/123 Cetatea Ineului oraş INEU Str. Traian 2

AR-II-m- Anexa
303 59 1730
B-00614 2/124 sat IONEŞTI;
Biserica de lemn "Sf. comuna
Mucenic Gheorghe” Hălmagiu
 sat JULIŢA; În extremitatea de N a
AR-II-m- Anexa Biserica de lemn comuna satului, în imediata
304 1787
A-00615 2/125 "Intrarea Maicii VĂRĂDIA DE vecinătate a noii
Domnului în Biserică” MUREŞ biserici
constr. în
AR-II-a- etape între
305
A-00616 Mănăstirea "Sf. Maria- Cartier Radna, pe 1722 - 1828,
Radna” oraş LIPOVA "Dealul Popilor” 1911
AR-II-m-
306 A- Biserica romano-catolică Cartier Radna, pe 1756 - 1782
00616.01 "Sf. Maria" oraş LIPOVA "Dealul Popilor”
AR-II-m-
307 B- Cartier Radna, pe 1823 - 1828
00616.02 Corpul de SE oraş LIPOVA "Dealul Popilor”
AR-II-m-
308 A- Cartier Radna, pe 1722 - 1747
00616.03 Corpul de SV oraş LIPOVA "Dealul Popilor”
AR-II-m-
309 A- Cartier Radna, pe 1723 - 1747
00616.04 Corpul de NV oraş LIPOVA "Dealul Popilor”
Cartier Şoimoş; la
ieşire din
AR-II-m- Anexa
310 localitate, pe partea 1792
B-00617 2/154
stângă a DN
Biserica "Bunavestire" oraş LIPOVA Arad-Deva
Cartier Şoimoş; dealul
AR-II-a- "Cioaca
311 sec. XIII - XV
A-00618 Tăutului”, la 2 km NE
Cetatea Şoimoş (ruine) oraş LIPOVA de Lipova
Zona cuprinsă de-a
lungul Str. Bălcescu Stare deplorabilă,
sec. XVII
AR-II-a- Nicolae, între nr. 1-31 executarea
312 (bazarul) -
B-00619 şi 2-28 (cu Primăria, lucrărilor în
înc. sec. XX
Bazarul incinta medievală
Ansamblul urban Lipova oraş LIPOVA "Sub Dughene" fără expertiză
Stare deplorabilă,
executarea
AR-II-a- sec. XIV - înc.
313 Ansamblul bisericii oraş LIPOVA Str. 9 Mai 1 lucrărilor în
A-00620 sec. XIX
"Adormirea Maicii incinta medievală
Domnului” fără expertiză
1388, 1797, Stare deplorabilă,
AR-II-m- 1928; executarea
314 A- oraş LIPOVA Str. 9 Mai 1 pictura cca. lucrărilor în
00620.01 Biserica "Adormirea 1500 şi incinta medievală
Maicii Domnului” sec. XVIII fără expertiză
Stare deplorabilă,
AR-II-m- executarea
315 B- oraş LIPOVA Str. 9 Mai 2 înc. sec. XIX lucrărilor în
00620.02 Şcoala românească, azi incinta medievală
şcoală generală fără expertiză
Stare deplorabilă,
1800 - 1850, executarea
AR-II-m- Anexa Str. Bălcescu Nicolae
316 oraş LIPOVA transf. lucrărilor în
B-00621 2/127 21
Casa Mişici-Bocu, azi 1930 incinta medievală
Muzeul orăşenesc fără expertiză
Stare deplorabilă,
executarea
AR-II-m-
317 oraş LIPOVA Str. Matei Corvin 30 sec. XVI lucrărilor în
B-00622
Pivniţele fostei mănăstiri incinta medievală
minorite fără expertiză
Stare deplorabilă,
Bazarul "Sub dughene” executarea
AR-II-m- Anexa
318 (Bazarul Turcesc), azi oraş LIPOVA Piaţa Republicii 6 sec. XVII lucrărilor în
A-00623 2/128
locuinţe şi spaţii incinta medievală
comerciale fără expertiză
 1740; mutată
AR-II-m- Anexa pe actualul
319
A-00624 2/129 sat LUNCŞOARA; La marginea satului, amplasament
Biserica de lemn "Sf. comuna pe un dâmb deasupra în 1835
Mucenic Gheorghe” HĂLMĂGEL cimitirului

AR-II-m-
320 147 Lângă cimitir sec. XVIII
B-00625
sat LUNCŞOARA;
Biserica de lemn "Sf. comuna
Arhangheli”-Vişdoci HĂLMĂGEL
Ansamblul castelului
AR-II-a- Cernovici-Macea, azi
321 În centrul localităţii sec. XIX
A-00626 sediu al Universităţii de sat MACEA; În curs de
Vest "Vasile Goldiş" comuna MACEA renovare
1800 - 1850 -
aripa
AR-II-m- stângă, cu
322 A- Castelul Cernovici În centrul localităţii două
00626.01 turnuri; 1850-
sat MACEA; 1900 - În curs de
comuna MACEA aripa dreaptă renovare
AR-II-m-
323 B- sat MACEA; În centrul localităţii 1850 - 1900 În curs de
00626.02 Clădiri anexe comuna MACEA renovare
AR-II-m-
324 A- sat MACEA; În centrul localităţii 1851 - 1900 În curs de
00626.03 Grădină cu sere comuna MACEA renovare
AR-II-m-
325 A- sat MACEA; În centrul localităţii 1852 - 1900 În curs de
00626.04 Bazin de înot comuna MACEA renovare
AR-II-m-
326 A- Parc (rezervaţie sat MACEA; În centrul localităţii 1850 - 1900 În curs de
00626.05 dendrologică) comuna MACEA renovare

AR-II-m- Anexa f.n. În centrul

327 1804
B-00627 2/135 localităţii
Biserica de lemn "Sf.
Mucenic Gheorghe” sat MĂDRIGEŞTI
În intravilan, pe 1723; modif.
AR-II-m-
328 Biserica "Adormirea sat MÂSCA; drumul comunal 1879, 1906,
B-00628
Maicii Domnului” comuna ŞIRIA Mâsca-Măderat 1932
AR-II-m- Anexa Exploatarea minieră sat MILOVA; La N de localitate, pe
329 1800
B-00629 2/131 "Zidurile de le Tău” comuna CONOP malul râului Miloviţa

AR-II-a- Ansamblul castelului sat aparţinător 1 În apropierea

330 Solymosy, azi spital de MOCREA; oraş satului, pe drumul sec. XIX Renovări recente
B-00630
psihiatrie INEU spre Ineu
AR-II-m- sat aparţinător 1 În apropierea
Anexa
331 B- MOCREA; oraş satului, pe drumul 1834 Renovări recente
2/132
00630.01 Castelul Solymosy INEU spre Ineu
AR-II-m- sat aparţinător 1 În apropierea
332 B- MOCREA; oraş satului, pe drumul mijl. sec. XIX Renovări recente
00630.02 Parc INEU spre Ineu
Nu se respectă
legea privind
AR-II-m- Anexa
333 sat MONEASA; mijl. sec. XIX limita de
B-00631 2/133
Cuptorul de topit fier comuna La 500 m E de podul protecţie a
(ruine) MONEASA peste pârâul Moneasa monumentului
sec. XVIII -
AR-II-a- Anexa
334 Mănăstirea sârbească sat MUNAR; La 4 km NE de sat înc. sec.
A-00632 2/134
Bezdin comuna XIX
AR-II-m- Biserica "Adormirea sat MUNAR;
335 La 4 km NE de sat sec. XVIII
A- Maicii Domnului" comuna
 00632.01

AR-II-m-
336 A- Incintă cu chilii sat MUNAR; La 4 km NE de sat 1750 - 1800
00632.02 comuna
Zona din jurul Bisericii
evanghelice slovace,
inclusiv fronturile
adiacente, şi anume -
AR-II-a- la S: şcoala slovacă; la
337 oraş NĂDLAC
B-00633 V:Biserica romano-
catolică până la
clădirea liceului; la
E:construcţiile situate
Ansamblul urban Nădlac la intersecţie
AR-II-a- Ansamblul bisericii "Sf.
338 Str. Slavici Ioan 68 sec. XIX
B-00634 Ierarh Nicolae” oraş NĂDLAC
AR-II-m-
Anexa
339 B- Biserica "Sf. Ierarh Str. Slavici Ioan 69 1822 - 1829
2/138
00634.01 Nicolae” oraş NĂDLAC
AR-II-m-
340 B- Incintă cu gard de fier Str. Slavici Ioan 70 1882
00634.02 forjat oraş NĂDLAC
1812 - 1822;
AR-II-m- Anexa
341 Biserica slovacă Piaţa Unirii 1 turnul
B-00635 2/139
evanghelică oraş NĂDLAC 1895

AR-II-a-
342 În centrul localităţii 1771 - 1841
A-00636
Ansamblul bisericii sat NEUDORF;
romano-catolice comuna Zabrani

AR-II-m-
Anexa 1771; cavou
343 A- În centrul localităţii
2/136 din 1809
00636.01 sat NEUDORF;
Biserica romano-catolică comuna Zabrani
AR-II-a- Ansamblul castelului sat ODVOŞ; La marginea localităţii, 1650 - 1700 -
344 Stare deplorabilă
B-00637 Konopi comuna CONOP spre Arad sec. XIX
AR-II-m- 1650 - 1700,
Anexa
345 B- sat ODVOŞ; La marginea localităţii, transf. Stare deplorabilă
2/137
00637.01 Castelul Konopi comuna CONOP spre Arad după 1800
AR-II-m-
346 B- sat ODVOŞ; La marginea localităţii, sec. XIX Stare deplorabilă
00637.02 Parc comuna CONOP spre Arad
Zona cuprinsă între
Hanul (vechi) de poştă
sec. XVIII
AR-II-a- şi castelul
347 oraş PÂNCOTA (hanul) - înc.
B-00638 Schulkovschy, de-a
sec. XX
Ansamblul urban lungul Str.
Pâncota Vladimirescu Tudor

AR-II-m- Anexa Palatul Schulkovschy,

348 azi sediul Consiliului oraş PÂNCOTA Str. Vladimirescu 1825 - 1850
A-00639 2/141
Local al oraşului Tudor 62-68
Hanul de poştă, azi
AR-II-m- Anexa
349 birouri şi spaţii oraş PÂNCOTA Str. Vladimirescu sec. XVIII
B-00640 2/142
comerciale Tudor 69
Zona din jurul Bisericii
AR-II-a- romano-catolice şi
350 oraş PECICA 1850 - 1900
B-00641 fronturile
Ansamblul urban Pecica înconjurătoare
AR-II-a- Ansamblul castelului sat PETRIŞ; La marginea localităţii,
351 1800 - 1850
A-00642 Salbek comuna PETRIŞ în partea de N
AR-II-m-
Anexa
352 A- sat PETRIŞ; La marginea localităţii, 1801 - 1850
2/140
00642.01 Castelul Salbek comuna PETRIŞ în partea de N
 AR-II-m-
Anexa
353 A- sat PETRIŞ; La marginea localităţii, 1802 - 1850
2/140
00642.02 Parc comuna PETRIŞ în partea de N
Biserica de lemn sat POIANA;
AR-II-m- Anexa
354 "Naşterea Maicii comuna În cimitir 1751
A-00643 2/143
Domnului” VÂRFURILE
AR-II-m- Anexa Biserica de lemn "Sf. sat ROŞIA NOUĂ; La N de sat, pe drumul
355 1809 Renovări recente
B-00644 2/144 Mucenic Dimitrie” comuna PETRIŞ spre Gurahonţ
sat SÂNPETRU
AR-II-m- Anexa GERMAN;
356 13 1774
B-00645 2/146 Biserica romano-catolică comuna
"Sf. Petru şi Pavel” SECUSIGIU Renovată 2007
AR-II-m- Anexa Clădirea "Convict"-ului,
357 oraş SÂNTANA Str. Muncii 58 1750
B-00646 2/148 azi azil

AR-II-m- Anexa
358 oraş SÂNTANA Str. Muncii 62 1749
B-00647 2/147
Urbarialhaus (Casa
urbarială)
AR-II-m- Anexa Casa Waldstein, azi
359 oraş SEBIŞ Piaţa Libertăţii 4 1814
B-00648 2/162 Biblioteca Orăşenească
Peste râul Cigherului,
AR-II-m- Anexa
360 sat SELEUŞ; spre N, pe DN Arad- sec. XVII Stare deplorabilă
A-00649 2/145
Podul Turcesc comuna SELEUŞ Brad
sat SOCODOR;
AR-II-m- Anexa
361 comuna 332 1768
B-20178 2/149
Biserica "Buna Vestire” SOCODOR
La 2 km E de
AR-II-a- Anexa sec. XIII -
362 sat ŞIRIA; localitate, pe dealul ce
A-00650 2/152 XVIII
Cetatea Şiria (ruine) comuna ŞIRIA domină drumul spre
Castelul Bohuş, azi
AR-II-m- Anexa
363 Muzeul memorial Ioan sat ŞIRIA; Str. Regimentul 85 1838
A-00651 2/151
Slavici comuna ŞIRIA Infanterie
1700 - 1750,
AR-II-m- Anexa Str. Rusu-Şirianu Ion
364 Biserica "Sf. Arhangheli sat ŞIRIA; turn
B-00652 2/150 167
Mihail si Gavril” comuna ŞIRIA 1769
sat ŞOFRONEA;
AR-II-a-
365 Ansamblul castelului comuna La 2 km V de localitate sf. sec. XIX În curs de
B-00653
Purgly ŞOFRONEA renovare
AR-II-m- sat ŞOFRONEA;
Anexa
366 B- comuna La 2 km V de localitate 1889 În curs de
2/153
00653.01 Castelul Purgly ŞOFRONEA renovare
AR-II-m- sat ŞOFRONEA;
367 B- comuna La 2 km V de localitate 1889 În curs de
00653.02 Parc ŞOFRONEA renovare
AR-II-m- sat ŞOFRONEA;
368 B- comuna La 2 km V de localitate sf. sec. XIX În curs de
00653.03 Anexe gospodăreşti ŞOFRONEA renovare
sat TISA;
AR-II-m- Anexa
369 Biserica de lemn "Sf. comuna În cimitirul vechi 1770
A-00654 2/155
Apostoli Petru şi Pavel” HĂLMAGIU
sat TROAŞ;
AR-II-m- Anexa
370 Biserica de lemn "Sf. comuna f.n. În centrul satului 1782
A-00655 2/156
Trei Ierarhi” SĂVÂRŞIN
Biserica de lemn "Sf. sat ŢĂRMURE;
AR-II-m- Anexa
371 Arhangheli Mihail şi comuna Pe colina Pleşa, în 1780
A-00656 2/157
Gavril" HĂLMAGIU sudul localităţii
sec. XIII,
AR-II-m- Anexa modif.
372 f.n. În centrul satului
B-00657 2/160 Biserica reformată sat VÂNĂTORI; ulterioare,
(presbiteriană) comuna MIŞCA turn 1768
sat VIDRA;
AR-II-m- Anexa
373 Biserica de lemn "Sf. comuna 110 1784
B-00658 2/158
Cosma şi Damian” VÂRFURILE
 AR-II-m- Anexa În curs de
374 87 1892
B-00659 2/159 sat VINGA; renovare interior
Biserica romano-catolică comuna VINGA şi acoperiş
Fronturile de o parte şi
AR-II-a- sat ZĂBRANI; de alta ale DN 62,
375 sec. XIX
A-00660 comuna porţiunea dintre cele
Ansamblul rural Zăbrani ZĂBRANI două biserici
Pe valea Răului, la 3
AR-II-m-
376 Cuptorul de topit fier sat ZIMBRU; km de sat, lângă mijl. sec. XIX
B-00661
"Jumelt" (ruine) comuna cabana forestieră
Crucea martirilor
(închinată preoţilor
AR-III-m- Anexa
377 martiri din perioada municipiul ARAD Parcul Mihai Eminescu 1936
B-00662 4/19
noiembrie 1918 -
primăvara 1919)
Monumentul celor 13
AR-III-m- Anexa
378 generali, executaţi în Piaţa 13 Martiri Cartier 1881
B-00663 4/20
anul 1849 municipiul ARAD Subcetate
AR-III-m- Anexa Bustul profesorului Str. Academia
379 1912
B-00664 4/17 Theodor Ceontea municipiul ARAD Teologică 9
Piaţa Enescu George
AR-III-m-
380 Anexa 4/1 Bustul lui George În faţa Palatului 1929
B-00665
Enescu municipiul ARAD Cultural
AR-III-m-
381 Anexa 4/2 Piaţa Enescu George 1937
B-00666 Bustul lui Petru Pipoş municipiul ARAD
AR-III-m- Bustul lui Gh. Popa de
382 Anexa 4/3 Piaţa Enescu George 1938
B-00667 Teiuş municipiul ARAD
AR-III-m- Bustul lui Ioan Rusu-
383 Anexa 4/4 Piaţa Enescu George 1938
B-00668 Şirianu municipiul ARAD
AR-III-m- Bustul lui Mircea V.
384 Anexa 4/5 Piaţa Enescu George 1938
B-00669 Stănescu municipiul ARAD
AR-III-m-
385 Anexa 4/6 Piaţa Enescu George 1929
B-00670 Bustul lui A. D. Xenopol municipiul ARAD
1729 (din
AR-III-m-
386 Anexa 4/7 Statuia Sfântului Ioan Str. Episcopiei 1870, pe
A-00671
Nepomuk municipiul ARAD actualul

AR-III-m-
387 Anexa 4/9 1869
B-00672
Str. Guttenbrunn
Statuia Sfântului Florian municipiul ARAD Adam 135
sat HĂLMAGIU;
AR-III-m-
388 Monumentul lui Avram comuna În parcul din centrul 1974
B-00673
Iancu HĂLMAGIU localităţii
sat HĂLMAGIU;
AR-III-m-
389 Monumentul Eroilor comuna În centrul localităţii 1933
B-00674
neamului HĂLMAGIU
Pe câmpia din faţa
AR-III-m-
390 Monumentul Eroilor de sat PĂULIŞ; localităţii, 1974
A-00675
la Păuliş comuna PĂULIŞ lângă DN Arad-Deva
sat SÂNPETRU
AR-III-m- Anexa GERMAN;
391 1816
B-00676 4/75 comuna În piaţa centrală, de
Statuia Sfântului Petru SECUSIGIU lângă biserica catolică

AR-III-m- Anexa
392 cca. 1960
B-00677 4/66
Bustul lui Mihai sat ŞIRIA; În faţa Muzeului
Eminescu comuna ŞIRIA memorial Ioan Slavici
AR-III-m- Anexa sat ŞIRIA; În faţa Muzeului
393 1967
B-00678 4/67 Bustul lui Ioan Slavici comuna ŞIRIA memorial Ioan Slavici
AR-III-m- Anexa Statuia baronesei sat ŞIRIA; În faţa Muzeului
394 1910
B-00679 4/68 Antonia Bohuş comuna ŞIRIA memorial Ioan Slavici
AR-III-m- Anexa Bustul lui Ioan Rusu- sat ŞIRIA; În faţa Muzeului
395 1912
B-00680 4/69 Şirianu comuna ŞIRIA memorial Ioan Slavici
 AR-IV-m- Anexa Mormântul Elenei Ghiba
396 Cimitirul Eternitatea 1904
B-00681 4/33 Birta municipiul ARAD
AR-IV-m- Anexa Mormântul lui Vasile al doilea sfert
397 Cimitirul Eternitatea
B-00682 4/34 Goldiş şi Elenei Goldiş municipiul ARAD al sec. XX
AR-IV-m- Anexa Mormântul lui Ioan şi a doua jum. a
398 Cimitirul Eternitatea
B-00683 4/35 Coriolan Petranu municipiul ARAD sec. XX
AR-IV-m- Anexa Mormântul lui Ioan
399 Cimitirul Eternitatea înc. sec. XX
B-00684 4/36 Popovici Desseanu municipiul ARAD
1846;
AR-IV-m- Anexa
400 Bustul rabinului Chorin Cartier Grădişte, amplasat în
B-00685 4/37
Aron municipiul ARAD Cimitirul Evreiesc 1851
Fostul sediu al Asociaţiei
AR-IV-m- Generale a Muncitorilor,
401 municipiul ARAD Piaţa Catedralei 1 1850 - 1900
B-00686 azi locuinţe şi sedii
comerciale
Casa Ştefan Cicio-Pop
AR-IV-m- (sediul Consiliului
402 Anexa 3/2 municipiul ARAD Str. Cicio-Pop Ştefan 3 înc. sec. XX
B-00687 Naţional Român
Central), azi locuinţă
Casa Vasile Goldiş
AR-IV-m-
403 Anexa 3/1 (ulterior sediul ziarului municipiul ARAD Str. Goldiş Vasile 6 1910
B-00688
"Românul")
Fostul sediu al
"Căminului
AR-IV-m-
404 Muncitorului", azi municipiul ARAD Str. Paris 2 1913
B-00689
cabinete şi laboratoare
medicale
mijl. sec. XIX,
AR-IV-m-
405 Anexa 3/4 modif.
B-00690
Casa Toth Arpad municipiul ARAD Str. Raţiu Ioan 23 înc. sec. XX
Fostul sediu al
Comandamentului
AR-IV-m- Gărzilor Naţionale
406 municipiul ARAD înc. sec. XX
B-00691 Române (noiembrie- Str. Vladimirescu
decembrie 1918), azi Tudor 1 Colţ cu Piaţa
spital Mihai Viteazul
sat CUVIN;
AR-IV-m-
407 Anexa 3/5 comuna Str. Principală 14 1810
B-00692
Casa Sava Tekelya GHIOROC
sat HĂLMAGIU;
AR-IV-m-
408 comuna Valea Băneştilor” 1934
B-00693
Troiţa Eroilor HĂLMAGIU
sat IOSAŞ; La intrare în sat, după
AR-IV-m-
409 comuna trecerea podului peste 1934
B-00694
Troiţa lui Ioan Buteanu GURAHONŢ râul Crişul Alb
"La Cetate", în
AR-IV-m- apropierea Mănăstirii
410 1741
B-00695 sat MUNAR; sârbeşti Bezdin, peste
Piatră de hotar comuna râul Mureş
AR-IV-m- sat MUNAR;
411 Cetate 1746
B-00696 Piatră de hotar comuna
În centrul localităţii;
AR-IV-m-
lângă
412 B- 1841
sat NEUDORF; biserica romano-
00636.02
Troiţă comuna catolică,
Mormântul
AR-IV-m- Anexa Cimitirul Bisericii
413 compozitorului Emil sat ŞIRIA; cca. 1965
B-00698 4/70 ortodoxe
Monţia comuna ŞIRIA
 ANEXA

TABEL CENTRALIZATOR CU PODURILE, PASAJELE INFERIOARE ŞI SUPERIOARE

AFLATE PE RAZA REGIONALEI CF TIMIŞOARA ÎN JUDEŢULUI ARAD

Conform act. Nr. 5/2/618/2009 al CTE SUCURSALA RCF TIMIŞOARA,

pentru actualizarea planului de amenajare a teritoriului judeţean Arad

Materialul
din care
Nr. Poziţia Lungime
SECŢIA Râul Deschidere (m) este Fir Observaţii
crt. Km (m)
construit
podul
LINIA 200 ŞIBOT – SIMERIA – DEVA – ARAD - CURTICI
1 L.5 Deva 532+515 Petriş 1x19,80 23,05 metal 1
2 L.5 Deva 532+515 Petriş 1x21,00 27,00 metal 2
3 L.5 Deva 538+370 Crăciuneasa 1x10,10 12,70 metal 1
4 L.5 Deva 538+373 Crăciuneasa 1x11,80 16,20 metal 2
5 L.5 Deva 545+256 Troaş 1x19,80 21,85 metal 2
6 L.5 Deva 545+256 Troaş 1x21,00 21,85 metal 3
7 L.5 Deva 545+256 Troaş 1x21,00 21,85 metal 4
8 L.5 Deva 546+286 Somoniţa 1x6,65 8,05 metal 1
9 L.5 Deva 546+286 Somoniţa 1x7,80 8,05 metal 2
10 L.5 Deva 546+496 Vineşti 1x21,00 28,60 metal 1
11 L.5 Deva 546+496 Vineşti 1x21,00 28,60 metal 2
12 L.5 Deva 547+714 Hălăliş 1x10,00 11,15 metal 1
13 L.5 Deva 547+714 Hălăliş 1x10,00 17,05 beton 2
14 L.5 Deva 553+352 Stejarul 1x8,00 9,45 metal 1
15 L.5 Deva 553+352 Stejarul 1x8,00 12,70 metal 2
16 L.5 Deva 554+480 Juliţa 1x7,00 9,65 metal 1
17 L.5 Deva 554+479 Juliţa 1x6,70 8,45 metal 2
18 L.5 Deva 559+847 Valea Mare 1x8,05 9,35 metal 1
19 L.5 Deva 559+847 Valea Mare 1x8,00 10,10 beton 2
20 L.8 Arad 567+065 Căpruţa 1x16,00 26,10 metal 1
21 L.8 Arad 567+065 Căpruţa 1x15,85 17,60 metal 2
22 L.8 Arad 568+520 Bârzava 1x16,25 18,25 metal 1
23 L.8 Arad 568+519 Bârzava 1x16,50 20,00 metal 2
24 L.8 Arad 570+366 Bârzava 1x16,00 17,50 metal 1
25 L.8 Arad 570+366 Bârzava 1x15,85 17,50 metal 2
26 L.8 Arad 574+960 Nadăş 1x12,50 14,10 metal 1
27 L.8 Arad 574+960 Nadăş 1x12,95 14,10 metal 2
28 L.8 Arad 579+014 Conop 1x12,10 14,20 metal 1
29 L.8 Arad 579+014 Conop 1x12,05 14,20 metal 2
30 L.8 Arad 581+144 Cornic 1x11,00 13,30 metal 1
31 L.8 Arad 581+144 Cornic 1x11,00 13,30 metal 2
Nr. SECŢIA Poziţia Râul Deschidere (m) Lungime Materialul Fir Observaţii
crt. Km (m) din care
este
construit
podul
32 L.8 Arad 584+342 1x12,20 11,80 metal 2
33 L.8 Arad 586+148 Milova 1x20,05 21,80 metal 1
34 L.8 Arad 586+148 Milova 1x19,30 21,80 metal 2
35 L.8 Arad 589+620 Iernova 1x19,80 21,67 beton 1
36 L.8 Arad 589+630 Iernova 1x19,80 21,67 beton 2
37 L.8 Arad 591+612 Tripei 1x11,00 14,40 metal 1
38 L.8 Arad 591+612 Tripei 1x11,00 16,80 beton 2
39 L.8 Arad 592+788 Şoimoş 1x19,80 22,65 metal 1
40 L.8 Arad 592+788 Şoimoş 1x20,60 28,60 metal 2
41 L.8 Arad 595+563 PASAJ SUPERIOR DRUM ACCES LIPOVA

42 L.8 Arad 595+715 Radna 2x10,00 21,30 metal Str. Radna – 4 tabliere

43 L.8 Arad 599+628 Cladova 1x11,00 13,60 beton 1

44 L.8 Arad 599+628 Cladova 1x11,00 13,60 beton 2
45 L.8 Arad 605+228 PASAJ SUPERIOR DN 7

46 L.8 Arad 608+957 PASAJ SUPERIOR DJ 708

47 L.8 Arad 629+430 PASAJ SUPERIOR DN 7

LINIA 218 TIMIŞOARA NORD - ARAD

48 L.4 Timişoara 31+276 Mănăştur 1x11,05 14,06 metal 1
49 L.4 Timişoara 41+727 PASAJ INFERIOR DN 69

50 L.4 Timişoara 51+639 PASAJ INFERIOR DJ spre Sannicolau Mic

51 L.8 Arad 53+543 Mureş 2x76,80+3x51,40 313,22 metal+cuva 1

52 L.8 Arad 54+525 PASAJ INFERIOR STRADA (VOINICILOR)

53 L.8 Arad 55+808 PASAJ SUPERIOR STRADA PETRU

RAREŞ

LINIA 223 ARAD - NĂDLAC

54 L.8 Arad 19+413 Mureş Mort 1x10,00 11,80 metal 1
LINIA 228 ARAD - ORADEA
55 L.7 Arad 45+794 Crişul Alb 2x60,00 124,60 metal 1
56 L.7 Arad 46+624 1x5,70 13,81 metal 1
LINIA 330 SÂNTANA - BRAD
57 L.7 Arad 13+808 1x12,00 13,20 metal 1
58 L.7 Arad 22+662 Sodom 1x6,50 9,58 metal 1
59 L.7 Arad 24+456 Felhaz 1x8,45 12,35 metal 1
60 L.7 Arad 30+423 Cigher 1x31,00 34,00 metal 1
61 L.7 Arad 34+924 Morilor 1x8,40 11,34 metal 1
62 L.7 Arad 37+907 Guţ 2x4,00 12,00 beton 1
63 L.7 Arad 39+920 Crişul Alb 1x55,00 58,00 metal 1
64 L.7 Arad 66+020 Dezna 1x31,00 34,00 metal 1
65 L.7 Arad 74+941 Revărsare Criş 2x21,00 44,60 metal 1
66 L.7 Arad 75+988 Crişul Alb 1x55,00 58,00 metal 1
Nr. Poziţia Lungime Materialul
SECŢIA Râul Deschidere (m) Fir Observaţii
crt. Km (m) din care
 este
construit
podul
67 L.7 Arad 79+920 Almaş 1x11,00 15,34 metal 1
68 L.7 Arad 89+460 Crişul Alb 2x31,20 66,60 metal 1
69 L.7 Arad 98+030 Tăcăşele 1x12,50 14,50 metal 1
70 L.7 Arad 106+734 Leuca 2x15,00 33,50 metal 1
71 L.7 Arad 108+130 Crişul Alb 2x25,90 56,19 metal 1
72 L.7 Arad 112+024 Crişul Alb 2x25,80 54,95 metal 1
73 L.7 Arad 114+466 Hălmagiu 1x16,00 18,40 metal 1
74 L.7 Arad 116+169 Crişul Alb 1x41,00 43,20 metal 1
LINIA 331 INEU - CERMEI
75 L.7 Arad 8+979 Teuz 1x26,00 27,20 metal 1

Obs. În tabel au fost trecute toate podurile peste cursuri importante de apă şi podurile cu
deschiderea mai mare de 10 m

INTERSECŢII DINTRE DRUMURI ŞI LINII DE CALE FERATĂ PE RAZA JUDEŢULUI ARAD

Nr. LINIA INTERSECŢIA POZ.KM TIP DRUM CL. LUNG. REALIZ. LOCALITATE TIP
crt. TH. TH SEMNALI
-ZARE
1. 200 SIBOT-CURTICI ZAM-ILTEU 531+045 AGRICOL V 4 DALE IR
2. 200 SIBOT-CURTICI ZAM-ILTEU 532+137 AGRICOL V 4 DALE IR
3. 200 SIBOT-CURTICI ZAM-ILTEU 532+924 AGRICOL V 4 DALE IR
4. 200 SIBOT-CURTICI STATIA ILTEU CAP 3 534+902 AGRICOL V 4 DALE SAT
5. 200 SIBOT-CURTICI ILTEU-SAVIRSIN 536+667 AGRICOL V 4 DALE IR
6. 200 SIBOT-CURTICI ILTEU-SAVIRSIN 538+213 AGRICOL V 4 DALE IR
7. 200 SIBOT-CURTICI ILTEU-SAVIRSIN 540+889 AGRICOL V 4 DALE SAT
8. 200 SIBOT-CURTICI STATIA SAVIRSIN X 545+100 DJ 707 A IV 7,5 DALE SAVARSIN SAT
9. 200 SIBOT-CURTICI STATIA SAVIRSIN Y 546+239 AGRICOL V 4 DALE SAVARSIN SAT
10. 200 SIBOT-CURTICI SAVIRSIN-VARADIA 547+725 AGRICOL V 4 DALE SAT
11. 200 SIBOT-CURTICI SAVIRSIN-VARADIA 551+663 AGRICOL V 4 DALE SAT
12. 200 SIBOT-CURTICI STATIA VARADIA C 553+371 AGRICOL V 4 DALE SAT
13. 200 SIBOT-CURTICI VARADIA-BATUTA 555+315 AGRICOL V 4 DALE IR
14. 200 SIBOT-CURTICI VARADIA-BATUTA 557+971 AGRICOL V 4 DALE SAT
15. 200 SIBOT-CURTICI STATIA BATUTA CA 562+505 AGRICOL V 4 DALE SAT
16. 200 SIBOT-CURTICI BATUTA-BIRZAVA 566+710 COMUNAL V 6 DALE CAPRUTA SAT
17. 200 SIBOT-CURTICI BATUTA-BIRZAVA 567+380 AGRICOL V 6 DALE IR
18. 200 SIBOT-CURTICI BATUTA-BIRZAVA 568+605 AGRICOL V 6 DALE IR
19. 200 SIBOT-CURTICI STAŢIA-BIRZAVA 569+995 COMUNAL V 6 DALE BARZAVA SAT
20. 200 SIBOT-CURTICI BIRZAVA-CONOP 571+130 AGRICOL V 6 DALE IR
21. 200 SIBOT-CURTICI BIRZAVA-CONOP 574+016 AGRICOL V 6 DALE IR
22. 200 SIBOT-CURTICI BIRZAVA-CONOP 577+596 AGRICOL V 6 DALE IR
23. 200 SIBOT-CURTICI CONOP-MILOVA 581+130 AGRICOL V 6 DALE IR
24. 200 SIBOT-CURTICI CONOP-MILOVA 583+610 AGRICOL V 6 DALE IR
25. 200 SIBOT-CURTICI CONOP-MILOVA 585+066 COMUNAL V 6 DALE SAT
26. 200 SIBOT-CURTICI MILOVA-RADNA 588+672 AGRICOL V 6 DALE IR
27. 200 SIBOT-CURTICI MILOVA-RADNA 591+490 AGRICOL V 6 DALE SAT
28. 200 SIBOT-CURTICI MILOVA-RADNA 594+242 INDUSTRIAL+A V 6 DALE RADNA SAT
29. 200 SIBOT-CURTICI RADNA-PAULIS 596+420 AGRICOL V 6 DALE SAT
30. 200 SIBOT-CURTICI RADNA-PAULIS 598+110 AGRICOL V 6 DALE IR
31. 200 SIBOT-CURTICI RADNA-PAULIS 600+805 EXPLOATARE V 6 DALE BARATCA IR
32. 200 SIBOT-CURTICI PAUSI-GHIOROC 603+680 AGRICOL V 6 DALE IR
33. 200 SIBOT-CURTICI PAUSI-GHIOROC 605+085 DN 7 III 12 DALE SAT
34. 200 SIBOT-CURTICI GHIOROC-CICIR 614+610 AGRICOL V 6 DALE IR
35. 200 SIBOT-CURTICI CICIR-GLOGOVAT 619+100 AGRICOL V 6 DALE IR
36. 200 SIBOT-CURTICI STAŢIA GLOGOVAT 622+655 DJ 682 C V 6 DALE GLOGOVAT SAT
37. 200 SIBOT-CURTICI GLOGOVAŢ-ARAD 625+778 DN 7 IV 9,6 DALE EL. CENTURA SAT
38. 200 SIBOT-CURTICI GLOGOVAŢ-ARAD 627+230 INDUSTRIAL IV 10 DALE ARAD SAT
39. 200 SIBOT-CURTICI STAŢIA ARAD 628+780 STRADA VOIEV IV 10 DALE ARAD PBAT
40. 200 SIBOT-CURTICI ARAD-SOFRONEA 632+660 DN 7 IV 10 DALE EL. ARAD SAT
41. 200 SIBOT-CURTICI ARAD-SOFRONEA 635+330 AGRICOL V 6 DALE SAT
Nr. LINIA INTERSECŢIA POZ.KM TIP DRUM CL. LUNG. REALIZ. LOCALITATE TIP
crt. TH. TH SEMNALI
-ZARE
42. 200 SIBOT-CURTICI ARAD-SOFRONEA 637+840 EXPLOATARE V 6 DALE IR
43. 200 SIBOT-CURTICI STATIA SOFRONEA 639+134 DC 108 V 6 DALE SOFRONEA SAT
44. 200 SIBOT-CURTICI STATIA SOFRONEA 640+375 AGRICOL V 6 DALE SOFRONEA SAT
45. 200 SIBOT-CURTICI SOFRONEA-CURTICI 642+830 AGRICOL V 6 DALE IR
46. 200 SIBOT-CURTICI SOFRONEA-CURTICI 645+495 DJ 709 B IV 6 DALE CURTICI SAT
47. 200 SIBOT-CURTICI CURTICI-FRONTIERA 650+828 DJ 709 B IV 6 DALE IR
48. 200 SIBOT-CURTICI CURTICI-FRONTIERA 654+364 AGRICOL V 6 DALE IR
49. 217 TIMIŞOARA E - ARAD ZABRANI-RADNA 62+580 AGRICOL V 6 DALE IR
50. 218 TIMIŞOARA N - ARAD STATIA VINGA X 32+196 DC 98 VINGA - F IV 10 DALE VINGA SAT
51. 218 TIMIŞOARA N - ARAD STATIA VINGA Y 33+163 AGRICOL V 5 DALE VINGA SAT
52. 218 TIMIŞOARA N - ARAD VINGA-SAG 35+472 AGRICOL V 5 DALE SAT
53. 218 TIMIŞOARA N - ARAD SAG-VALEA VIILOR 40+440 AGRICOL V 5 DALE SAG SAT
54. 218 TIMIŞOARA N - ARAD V.VIILOR-ARADUL N 46+620 STRADA V 7 DALE IR
55. 218 TIMIŞOARA N - ARAD ARADUL NOU - ARAD 56+310 STRADA INEUL IV 8 DALE ARAD SAT
56. 219 ARADU NOU - SATU ARADUL NOU – ZADA 1+547 DN 69 TMS-AR III 15 DALE PBAT
57. 219 ARADU NOU - SATU ARADUL NOU - ZADA 4+490 COMUNAL V 7 DALE IR
58. 219 ARADU NOU - SATU ARADUL NOU – ZADA 7+440 AGRICOL V 5 DALE IR
59. 219 ARADU NOU - SATU STATIA ZADARENI Y 9+750 COMUNAL V 7 DALE ZADARENI IR
60. 219 ARADU NOU - SATU ZADARENI–SINPETRU 11+570 COMUNAL V 7 DALE IR
61. 219 ARADU NOU - SATU ZADARENI-SINPETRU 13+550 COMUNAL V 5 DALE IR
62. 219 ARADU NOU - SATU ZADARENI-SINPETRU 15+410 AGRICOL V 5 DALE IR
63. 219 ARADU NOU - SATU ZADARENI-SINPETRU 17+823 DC98 VINGA-F V 5 DALE IR
64. 219 ARADU NOU - SATU ZADARENI-SINPETRU 22+270 AGRICOL V 5 DALE IR
65. 219 ARADU NOU - SATU SINPETRU-G.CAP Y 23+570 COMUNAL V 7 DALE SAMPETRU G. IR
66. 219 ARADU NOU - SATU SINPETRU-SECUSIGIU 25+510 AGRICOL V 5 DALE IR
67. 219 ARADU NOU - SATU SINPETRU-SECUSIGIU 27+395 AGRICOL V 5 DALE IR
68. 219 ARADU NOU - SATU SECUSIGIU-PERIAM 29+340 AGRICOL V 5 DALE SECUSIGIU P
69. 219 ARADU NOU - SATU SECUSIGIU-PERIAM 30+855 DJ682 PERIAM IV 12 DALE IR
70. 220 GLOGOVAT-ARADU GLOGOVAT-ARADU 2+555 DN 7 III 12 DALE EL. SAT
71. 220 GLOGOVAT-ARADU GLOGOVAT-ARADU 4+345 AGRICOL V 6 DALE IR
72. 220 GLOGOVAT-ARADU GLOGOVAT-ARADU 5+360 STRADA RENA V 6 DALE ARAD SAT
73. 223 ARAD-NADLAC ARAD-ARAD VEST 1+313 DJ 709 IV 6 DALE ARAD SAT
74. 223 ARAD-NADLAC ARAD-ARAD VEST 2+242 STRADA CIMPU IV 6 DALE ARAD SAT
75. 223 ARAD-NADLAC ARAD-ARAD VEST 3+515 STRADA POETUL IV 8 DALE ARAD SAT
76. 223 ARAD-NADLAC ARAD-ARAD VEST 3+958 DN 7 IV 16 DALE ARAD P
77. 223 ARAD-NADLAC STATIA ARAD VEST 4+386 STRADA MAGU IV 6 DALE ARAD SAT
78. 223 ARAD-NADLAC ARAD V - PECICA 8+365 AGRICOL V 6 DALE IR
79. 223 ARAD-NADLAC ARAD V - PECICA 10+680 AGRICOL V 6 DALE IR
80. 223 ARAD-NADLAC SINTOMA-PECICA 12+885 AGRICOL V 6 DALE IR
81. 223 ARAD-NADLAC ARAD V - PECICA 16+460 AGRICOL V 6 DALE IR
82. 223 ARAD-NADLAC ARAD V - PECICA 18+721 AGRICOL V 6 DALE IR
83. 223 ARAD-NADLAC ARAD V - PECICA 19+990 DC V 6 DALE IR
84. 223 ARAD-NADLAC STATIA PECICA 20+387 DN 7 III 12 DALE PECICA P

Nr. LINIA INTERSECŢIA POZ.KM TIP DRUM CL. LUNG. REALIZ. LOCALITATE TIP
crt. TH. TH SEMNALI
-ZARE
85. 223 ARAD-NADLAC PECICA-NADLAC 3+940 AGRICOL V 6 DALE IR
86. 223 ARAD-NADLAC PECICA-NADLAC 5+965 DJ709J V 6 DALE IR
87. 223 ARAD-NADLAC PECICA-NADLAC 9+573 DN 7 III 12 DALE P
88. 223 ARAD-NADLAC PECICA-NADLAC 13+982 AGRICOL V 6 DALE P
89. 223 ARAD-NADLAC PECICA-NADLAC 16+970 DC 103 V 6 DALE SEMLAC IR
90. 223 ARAD-NADLAC PECICA-NADLAC 17+710 AGRICOL V 6 DALE SEMLAC IR
91. 223 ARAD-NADLAC PECICA-NADLAC 19+380 AGRICOL V 6 DALE IR
92. 223 ARAD-NADLAC PECICA-NADLAC 23+220 AGRICOL V 6 DALE IR
93. 223 ARAD-NADLAC PECICA-NADLAC 24+505 AGRICOL V 6 DALE IR
94. 223 ARAD-NADLAC PECICA-NADLAC 27+700 AGRICOL V 6 DALE IR
95. 223 ARAD-NADLAC PECICA-NADLAC 31+100 DJ 709 V 6 DALE IR
96. 328 ARAD-CIUMEGHIU ARAD-UTVINIS 2+930 DN 7 CENTURA III 10 DALE ARAD SAT
97. 328 ARAD-CIUMEGHIU ARAD-UTVINIS 6+147 AGRICOL V 5 DALE SAT
98. 328 ARAD-CIUMEGHIU UTVINIS-ZIMAND 9+810 DC 108 SOFROM V 6 DALE IR
99. 328 ARAD-CIUMEGHIU UTVINIS-ZIMAND 12+550 DN 79 ARAD-O II 7 DALE ZIMANDUL NOU P
100. 328 ARAD-CIUMEGHIU ZIMAND-SINTANA 14+197 DJ 791 ZI.NOU IV 6 DALE ZIMANDUL NOU IR
101. 328 ARAD-CIUMEGHIU ZIMAND-SINTANA 18+560 AGRICOL V 5 DALE IR
102. 328 ARAD-CIUMEGHIU ZIMAND-SINTANA 20+570 AGRICOL V 5 DALE IR
103. 328 ARAD-CIUMEGHIU ZIMAND-SINTANA 23+119 STRADA V 6 PIATRA SAT
104. 328 ARAD-CIUMEGHIU SINTANA-SIMAND 25+025 DJ 792C SANTA IV 7 DALE P
105. 328 ARAD-CIUMEGHIU SINTANA-SIMAND 27+130 DJ 791 SANTAN IV 6 DALE IR
106. 328 ARAD-CIUMEGHIU SINTANA-SIMAND 34+020 DC 111 SIMANI V 6 PIATRA IR
107. 328 ARAD-CIUMEGHIU SIMAND-NADAB 36+460 DC 113 SIMANI V 6 PIATRA IR
108. 328 ARAD-CIUMEGHIU SIMAND-NADAB 39+220 DN 79 ARAD-O II 8 DALE P
109. 328 ARAD-CIUMEGHIU NADAB-CHISINAU CRIS 42+866 DN 79 ARAD-O II 8 ASFALT NADAB P
110. 328 ARAD-CIUMEGHIU NADAB-CHISINAU CRIS 43+308 AGRICOL V 6 PIATRA IR
111. 328 ARAD-CIUMEGHIU NADAB-CHISINAU CRIS 47+025 DN 79A CH.CRIS IV 7 DALE CHISINAU CRIS P
112. 328 ARAD-CIUMEGHIU CHISINAU CRIS-ZER 49+825 DN 130 CH.CRIS V 6 DALE IR
113. 328 ARAD-CIUMEGHIU CHISINAU CRIS-ZER 53+920 DJ 794 ZERIND IV 6 DALE IR
114. 328 ARAD-CIUMEGHIU CHISINAU CRIS-ZER 54+880 DC 121 ZERIND IV 6 DALE P
115. 330 SINTANA-BRAD SINTANA-SIRIA 1+990 AGRICOL V 5 PIATRA IR
116. 330 SINTANA-BRAD SINTANA-SIRIA 5+026 AGRICOL V 5 PIATRA IR
117. 330 SINTANA-BRAD SINTANA-SIRIA 8+494 AGRICOL V 5 PIATRA IR
118. 330 SINTANA-BRAD SIRIA-TIRNOVA 12+866 AGRICOL V 5 PIATRA IR
119. 330 SINTANA-BRAD SIRIA-TIRNOVA 14+375 AGRICOL V 5 PIATRA IR
120. 330 SINTANA-BRAD SIRIA-TIRNOVA 15+725 AGRICOL V 5 PIATRA IR
121. 330 SINTANA-BRAD SIRIA-TIRNOVA 18+010 AGRICOL V 6 DALE IR
122. 330 SINTANA-BRAD SIRIA-TIRNOVA 19+130 DJ 792C SANTA IV 6 ASFALT PANCOTA IR
123. 330 SINTANA-BRAD SIRIA-TIRNOVA 21+150 DJ 709 PANCOT IV 6 DALE IR
124. 330 SINTANA-BRAD SIRIA-TIRNOVA 22+250 DC 23 PANCOT V 5 PIATRA IR
125. 330 SINTANA-BRAD SIRIA-TIRNOVA 26+640 AGRICOL V 5 PIATRA IR
126. 330 SINTANA-BRAD TIRNOVA Z-INEU 29+402 AGRICOL V 5 DALE IR
127. 330 SINTANA-BRAD TIRNOVA Z-INEU 30+847 AGRICOL V 5 DALE IR
128. 330 SINTANA-BRAD TIRNOVA Z-INEU 33+394 AGRICOL V 5 DALE IR
Nr. LINIA INTERSECŢIA POZ.KM TIP DRUM CL. LUNG. REALIZ. LOCALITATE TIP
crt. TH. TH SEMNALI
-ZARE
129. 330 SINTANA-BRAD TIRNOVA Z-INEU 34+315 AGRICOL V 5 DALE IR
130. 330 SINTANA-BRAD TIRNOVA Z-INEU 36+245 DJ 792 NADAB- IV 6 DALE EL. IR
131. 330 SINTANA-BRAD TIRNOVA Z-INEU 38+528 AGRICOL V 5 DALE INEU P
132. 330 SINTANA-BRAD STAŢIA INEU 39+539 ACCES ZONA V 6 PIATRA INEU P
133. 330 SINTANA-BRAD INEU-BOCSIG 40+245 DN 79A CH.CRIS IV 7 DALE EL. INEU P
134. 330 SINTANA-BRAD INEU-BOCSIG 41+550 STRADA V 6 DALE INEU IR
135. 330 SINTANA-BRAD INEU-BOCSIG 44+642 AGRICOL V 5 DALE IR
136. 330 SINTANA-BRAD INEU-BOCSIG 48+332 AGRICOL V 5 DALE IR
137. 330 SINTANA-BRAD STAŢIA BOCSIG 51+490 DJ 792A BOCSIG IV 6 DALE BOCSIG P
138. 330 SINTANA-BRAD BOCSIG-SEBIS 54+173 AGRICOL V 5 PIATRA IR
139. 330 SINTANA-BRAD BOCSIG-SEBIS 56+120 DC 16 RAPSIG V 5 PIATRA RAPSIG IR
140. 330 SINTANA-BRAD BOCSIG-SEBIS 60+750 DC 17 RAPSIG V 5 PIATRA IR
141. 330 SINTANA-BRAD BOCSIG-SEBIS 64+706 DJ 792 B.BARSA IV 6 DALE IR
142. 330 SINTANA-BRAD BOCSIG-SEBIS 65+872 AGRICOL V 5 DALE IR
143. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 66+985 DJ 793 BUTENI IV 6 DALE SEBIS P
144. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 69+300 DJ 708 SEBIS-C IV 5 DALE IR
145. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 71+950 AGRICOL V 5 DALE IR
146. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 73+160 AGRICOL V 5 DALE IR
147. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 75+480 AGRICOL V 5 DALE IR
148. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 76+490 AGRICOL V 5 DALE IR
149. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 79+480 AGRICOL V 5 DALE IR
150. 330 SINTANA-BRAD H.ALMAS 80+663 DJ 792 E ALMA IV 6 DALE IR
151. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 83+175 AGRICOL V 5 DALE IR
152. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 85+728 AGRICOL V 5 DALE IR
153. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 86+985 AGRICOL V 5 DALE IR
154. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 87+725 AGRICOL V 5 DALE IR
155. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT DN 79 A INEU IV 7 DALE EL. GURAHONT P
156. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 89+325 ACCES STAŢIE V 5 TRAVERSE GURAHONT P
157. 330 SINTANA-BRAD STAŢIA GURAHONT 89+998 AGRICOL V 5 DALE IR
158. 330 SINTANA-BRAD GURAHONT-ACIUTA 91+563 AGRICOL V 5 DALE IR
159. 330 SINTANA-BRAD GURAHONT-ACIUTA 92+150 AGRICOL V 5 DALE IR
160. 330 SINTANA-BRAD GURAHONT-ACIUTA 94+210 AGRICOL V 5 DALE IR
161. 330 SINTANA-BRAD GURAHONT-ACIUTA 95+053 DC 53 GURA VAII V 6 DALE GURA VĂII IR
162. 330 SINTANA-BRAD GURAHONT-ACIUTA 95+949 AGRICOL V 5 DALE IR
163. 330 SINTANA-BRAD GURAHONT-ACIUTA 96+860 DC 52 PLESCUTA V 6 DALE PLEŞCUŢA IR
164. 330 SINTANA-BRAD ACIUTA-VIRFURI 97+950 AGRICOL V 5 DALE ACIUTA IR
165. 330 SINTANA-BRAD ACIUTA-VIRFURI 98+204 AGRICOL V 5 DALE IR
166. 330 SINTANA-BRAD ACIUTA-VIRFURI 99+055 AGRICOL V 5 DALE IR
167. 330 SINTANA-BRAD ACIUTA-VIRFURI 101+018 AGRICOL V 5 DALE IR
168. 330 SINTANA-BRAD ACIUTA-VIRFURI 102+464 AGRICOL V 5 DALE TALAGIU IR
169. 330 SINTANA-BRAD ACIUTA-VIRFURI 103+422 DC 52 TALAGIU V 6 PIATRA TALAGIU IR
170. 330 SINTANA-BRAD ACIUTA-VIRFURI 104+308 AGRICOL V 5 DALE IR
171. 330 SINTANA-BRAD ACIUTA-VIRFURI 107+105 AGRICOL V 5 PIATRA IR
172. 330 SINTANA-BRAD VIRFURI-HALMAGIU 111+140 ACCES CAR.LE V 5 DALE IR
Nr. LINIA INTERSECŢIA POZ.KM TIP DRUM CL. LUNG. REALIZ. LOCALITATE TIP
crt. TH. TH SEMNALI
-ZARE
173. 330 SINTANA-BRAD VIRFURI-HALMAGIU 112+060 AGRICOL V 5 PAVELE IR
174. 330 SINTANA-BRAD VIRFURI-HALMAGIU 112+666 AGRICOL V 5 PIATRA IR
175. 330 SINTANA-BRAD VIRFURI-HALMAGIU 114+120 DC V 5 DALE IR
176. 330 SINTANA-BRAD VIRFURI-HALMAGIU 114+528 AGRICOL V 5 PIATRA IR
177. 330 SINTANA-BRAD HALMAGIU-VATA 115+680 DC 50 HALMAC V 6 PIATRA P
178. 330 SINTANA-BRAD HALMAGIU-VATA 116+892 AGRICOL V 5 PIATRA IR
179. 330 SINTANA-BRAD HALMAGIU-VATA 118+026 AGRICOL V 5 PIATRA IR
180. 331 INEU-CERMEI INEU-CERMEI 1+257 AGRICOL V 5 DALE INEU IR
181. 331 INEU-CERMEI INEU-CERMEI 6+676 AGRICOL V 5 DALE IR
182. 331 INEU-CERMEI INEU-CERMEI 10+105 AGRICOL V 5 DALE IR
183. 331 INEU-CERMEI INEU-CERMEI 12+903 AGRICOL V 5 DALE CERMEI IR
184. 332 NADAB-GRANICER NADAB-PADURENI 1+052 AGRICOL V 5 PIATRA IR
185. 332 NADAB-GRANICER NADAB-PADURENI 3+389 DN 79 ARAD - OI II 8 DALE CHISINEU CRIS P
186. 332 NADAB-GRANICER PADURENI-GRANICERI 6+770 AGRICOL V 5 PIATRA IR
187. 332 NADAB-GRANICER PADURENI-GRANICERI 8+300 DJ 792 SOCODOR IV 5 PIATRA SOCODOR IR
188. 332 NADAB-GRANICER PADURENI-GRANICERI 8+990 DC 113 SOCODOR V 5 PIATRA IR
189. 332 NADAB-GRANICER PADURENI-GRANICERI 10+120 DJ 709 SOCODOR IV 6 PIATRA IR
190. 332 NADAB-GRANICER PADURENI-GRANICERI 12+450 DJ 709B IV 6 ASFALT IR
SOCODOR
191. 332 NADAB-GRANICER PADURENI-GRANICERI 15+730 AGRICOL V 5 PIATRA IR
192. 332 NADAB-GRANICER PADURENI-GRANICERI 18+800 DJ 709B IV 7 ASFALT IR
SOCODOR
193. 332 NADAB-GRANICER PADURENI-GRANICERI 19+560 DC 116 GRANIC V 6 PIATRA IR

STAŢII DE CALE FERATĂ AFLATE PE TERITORIUL JUDEŢULUI ARAD

Poziţie Lungime Din care Infrastructura Infrastructură

Linia Judeţul Staţia
km ax constructivă lungime publică privată
 staţie linie de staţie electrificată
217 Timişoara Est – Radna Arad Zabrani 51+930 0.758 0.441 0.317
218 Timişoara - Arad Arad Vinga 32+559 3.075 2.091 2.191 0.884
218 Timişoara - Arad Arad Sag 40+100 3.270 1.967 2.209 1.061
218 Timişoara - Arad Arad Valea Viilor 45+590 1.998 1.889 1.998
218 Timişoara - Arad Arad Aradul Nou 51+093 4.773 4.129 4.207 0.566
219 Arad – Satu Nou Arad Zadăreni 9+634 0.272 0.272
219 Arad – Satu Nou Arad Secusigiu 28+865 1.566 0.824 0.742
200 Sibot - Curtici Arad Ilteu 535+501 2.783 2.375 2.375 0.408
200 Sibot - Curtici Arad Savirsin 545+624 4.622 3.007 3.107 1.515
200 Sibot - Curtici Arad Varadia 554+182 2.239 1.136 1.136 1.103
200 Sibot - Curtici Arad Batuta 562+879 2.488 2.114 2.114 0.374
200 Sibot - Curtici Arad Birzava 569+626 3.107 2.038 2.113 0.994
200 Sibot - Curtici Arad Conop 579+461 2.614 2.062 2.276 0.338
200 Sibot - Curtici Arad Milova 586+665 3.592 3.023 2.274 1.318
200 Sibot - Curtici Arad Radna 595+320 5.468 3.863 4.192 1.276
200 Sibot - Curtici Arad Paulis 602+185 4.426 2.304 2.420 2.006
200 Sibot - Curtici Arad Ghioroc 608+656 3.627 3.193 3.400 0.227
200 Sibot - Curtici Arad Cicir 616+303 2.690 2.324 2.244 0.446
200 Sibot - Curtici Arad Glogovăţ 622+925 8.184 7.022 5.952 2.232
200 Sibot - Curtici Arad Arad 629+790 57.087 27.243 40.996 16.091
200 Sibot - Curtici Arad Sofronea 639+543 1.736 1.106 1.106 0.63
200 Sibot - Curtici Arad Curtici 646+810 51.649 25.566 18.651 32.998
328 Arad - Oradea Arad Utvinisul Nou 6+519 5.542 5.086 5.202 0.34
328 Arad - Oradea Arad Sintana 23+438 7.920 6.603 1.317
328 Arad - Oradea Arad Simand 35+103 2.335 1.829 0.506
328 Arad - Oradea Arad Nădab 42+503 2.631 1.891 0.74
328 Arad - Oradea Arad Chişineu Criş 47+419 2.383 1.717 0.666
328 Arad - Oradea Arad Zerind 55+453 1.602 0.834 0.768
330 Sintana - Brad Arad Siria 11+922 1.748 1.135 0.613
330 Sintana - Brad Arad Tirnova 28+419 1.786 1.169 0.617
330 Sintana - Brad Arad Ineu 39+214 3.150 2.197 0.953
330 Sintana - Brad Arad Bocsig 51+229 2.516 1.694 0.822
330 Sintana - Brad Arad Sebiş 66+413 3.154 1.161 1.993
330 Sintana - Brad Arad Gurahont 89+012 5.286 2.747 2.812
330 Sintana - Brad Arad Aciuta 97+653 1.655 0.784 0.871
330 Sintana - Brad Arad Virfuri 107+511 2.472 1.897 0.575
330 Sintana - Brad Arad Halmagiu 114+946 0.949 0.458 0.491
330 Ineu-Cermei Arad Cermei 13+341 1.144 0.778 0.366
332 Nadab-Graniceri Arad Pădureni Arad 3+787 1.233 0.475 0.758
332 Nadab-Graniceri Arad Graniceri 19+713 0.730 0.316 0.414
223 Arad-Nadlac Arad Arad Vest 5+133 5.632 2.799 2.833
223 Arad-Nadlac Arad Pecica 20+633 3.092 1.689 1.403
223 Arad-Nadlac Arad Nădlac 31+799 1.147 0.538 0.609

ARAD 230.131 103.538 143.866 86.265

 ANEXA nr 4

Table cu suprafeţele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare la 31.12.2008

Denumire amenajare IRIGAŢII - Ha DESECARE – Ha CES - Ha

Brută Agricolă Brută Agricolă Brută Agricolă
Semnac Pereg 8622 8394
Fântânele Şag 7144 6914
Păuliş Matca 4138 3907
Mureşel Ier 3095 3033
Neudorf 962 910
Cermei-Sicula 242 240
Canalul Morilor 156 156 16836 15944
Chişindia-Buteni 131 131
Ţiganca 64 61
Vinga 163 161
Nădlac-Seitin 820 1481
Mureşel Mal Drept 13610 12946
Ier Arad Frontieră 32918 31166
Crac Nădlac 13104 11450
Teuz 55780 52906
Aranga Secusigiu 5817 5506
Chiser-Poganier 17008 16100
Cigher 9902 9375
Budier 20316 19242
Hanios-Vârsand 24374 22960
Pil Vârsand 3402 3220
Cermei-Tăut 4624 4665 1097 1097
Colector-Oradea 417 395
Gut 3809 3638
Ineu-Bocsig 950 654
Chişindia 703 703
Chizdia 324 324
Bodeşti 900 900
Almaş 121 121
Crişul Alb 4420 4420
Mureş 1987 1987
Musteşti 732 732
TOTAL U.A. ARAD 25545 23740 224214 212125 10284 10284

Sursa datelor: ANIF Sucursala Teritorială Timiş- Mureş Inferior- UNITATE DE

ADMINISTRARE ARAD
 ANEXA nr. 5
Populaţia pe nationalităţi la
Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 18 martie 2002

Număr % din total

Total judeţ 461791 100.0
din care:
Români 379451 82.2
Maghiari 49268 10.7
Romi 17664 3.8
Germani 4809 1.0
Ucrainieni 1741 *
Ruşi-Lipoveni 59 *
Turci 60 *
Sârbi 1217 *
Tătari 13 *
Slovaci 5695 1.2
Bulgari 819 *
Evrei 178 *
Croaţi 17 *
Cehi 152 *
Polonezi 48 *
Greci 25 *
Italieni 240 *
Armeni 6 *
Chinezi 14 *
Alte naţionalităţi 315 *
Nedeclarată 22 *
* sub 1,0 %
Sursa datelor: ANUAR STATISTIC – JUDEŢUL ARAD 2006
 Populatia dupa religie
Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 18 martie 2002
Număr % din total
Total judeţ 461791 100.0
Ortodoxă 337747 73.1
Romano-catolică 46651 10.1
Reformată 12359 2.7
Greco-catolică 4973 1.1
Penticostală 28508 6.2
Baptistă 18240 3.9
Adventistă 4720 1.0
Unitariană 146 *
Musulmană 115 *
Creştină dupa evanghelie 225 *
Evangh.de confesiune augustană 376 *
Crestină de rit.vechi 187 *
Evanghelica lutherana si indo-presbiteriana 4277 *
Evanghelica 195 *
Evanghelica de confesiune augustana 376 *
Mozaică 224 *
Altă religie 1752 *
Fără religie 524 *
Atei 223 *
Religie nedeclarată 349 *
* sub 1,0 %

Sursa datelor: ANUAR STATISTIC – JUDEŢUL ARAD 2006