PREZENTAREA

DISCIPLINEI ȘI CURSULUI
DE FIZIOPATOLOGIE

Curs 1 |
2016 - 2017
 PERSONALUL DISCIPLINEI

Prof. Ioan Marcus, PhD

Cur s + 3 Grupe - Lucrari practice
Conf. Bogdan Sevastre, PhD
2 Grupe - Lucrari practice
CDA , Orsolya Sarpataki, PhD
5 Grupe - Lucrari practice
Ing. Dana Bochiş – Tehnician laborator
DOCTORAZI
Drd. Adrian Potârniche – Anul 1
Drd. Andrei Bodnariuc – Anul 1
Drd. Ion Tașcă – Anul 1 (Republica Moldova)
Drd. Amalia Neagu, Anul 2
Drd. Alexia Dreanca – Anul 3
Drd. Vasile Muntean – Anul 4
Drd. Layos Raduly – Anul 4
 STRUCTURA DISCIPLINEI=CURSURI

CURS - Fiziopatologie, FMV, Anul III

Semestrul 1 - Cur s=2 ore + LP 2/Săptămână=5 credite
Semestrul 2 - Cur s=2 ore + LP 2/Săptămână=2 credite

CURS - Biologia şi Patologia Animalelor de Laborator, Anul II,

Opțional | Semestrul 2 = 2 credite

CURS - Hematologie Veterinară, Anul III = 2 credite

Opțional | Semestrul 2

CURS - Bioetica Experimentelor pe Animale,

Facultativ | Anul IV,
Semestrul 2 – Curs=1 oră/Săptămână (14 ore )= 2 credite
 PROGRAMUL DE LUCRU

CURSUL DE FIZIOPATO LOG IE

Vineri de la 8 - 10, Sala A3
PROGRAM – LABORATORUL DE F IZIOPATOLOGIE
Luni de la ora 14 la 20 = Grupele 6,7,1 .
Marţi de la ora 8-10 și 14-20 = Grupele 8, 5, 13, 11 .
Mar ti de la 10 la 14 – Limba engleză (Gr. 1 ,2)
Miercuri de la ora 8 la 20 = Grupele 9, 1 2, 10, 4, 2, 3.
Joi de la 14-16 și 1 8-20 – Linia franceză, Grupele 1 , 2.
Vineri de la 10 -1 2 – Linia franceză – Grupa 3

CONSULTAŢII :
Prof. Ioan Marcus, DVM, PhD
LUNI de la 10 la 12

LABORATORUL ESTE DESCHIS ZILNIC

Luni - Vineri - între orele 8 – 20
Sambată - Duminică : Cercul de Fiziopatologie
 EVALUAREA ACTIVITĂȚII
( ACORDUL DE COLABORARE)
 Prezenţă + participare/implicare Curs = 1,5 credite
50%+1 absente – repeta semestrul/anul

 Prezenta + participare/implicare laborator – 1.5 credite

50%+1 absente – repeta semestrul/anul

 Referat bibliografic – 1,5 credite – Opțional – (Termen - Saptamana 13)

 Activități extracurriculare (Cerc științific , Simpozioane) – 0,5 credite.
 EXAM EN PARTIAL – Opțional - (Saptamana 7)
 EXAMEN PRACTIC FINAL – Obligatoriu - (Saptamana 14)

Acumularea unui număr de 5 credite/Semestru = nota 10

MODUL DE STABILIRE A NOTEI FINALE

Referatul bibliografic (15%) + Examen parțial (15 %) + Examenul practic
(10%) + Examenul teoretic ( oral) (60-90 %) = 100% (NOTA F INALĂ)

ESTE OBLIGATORIE ACUMULAREA A MINIMUM 2,5 CREDITE/AN PENTRU

PARTICIPAREA ȘI ABSOLVIREA EXAMENULUI DE FIZIOPATOLOGIE
 REFERAT BIBLIOGRAFIC

 Scop - documentare bibliografică pe teme medicale.

- Tema trebuie să actualizeze un aspect de interes
pentru medicina veterinară (umană!) dpdv fiziopatologic.

 Structura referatului:
Pagina 1 – titlul referatului + numele şi data predării.
Pagina 2 – Cuprins (capitolul I, II, II)
Paginile 3 – 7 - Dezvoltarea capitole din cuprins.
Pagina 8 – Concluzii.
Pagina 9 – Anexă pentru foto, grafice, tabele, etc.
Pagina 10 – Bibliografie (5 – 10 titluri bibliografice).

 Termen de predare : prima săptămână din Ianuarie 2017

BIBLIOGRAFIE : ROMÂNĂ
BIBLIOGRAFIE : ENGLEZĂ
BIBLIOGRAFIE : ENGLEZĂ
MEDICINA OMULUI
BIBLIOGRAFIE : FRANCEZĂ
 CERCUL STIINTIFIC STUDENȚESC

Domenii de cercetare principale:

 Terapii neconventionale in cancer
 Fitoterapia in patologia animala
 Cancerul experimental de transplant
 Senescenţa şi bolile asociate senescenţei
 Genomica si proteomica tumorilor la animale
 Patologia sistemica la animalele de ferma

Oportunităţi pentru studenţi:

 realizarea şi publicarea unor lucrări ştiinţifice.
 participarea la simpozioane și congrese.
 realizarea unor lucrări de licenţă.
 CAFENEAUA CULTURALĂ - FEEDBACK

Adresa de e-mail: cafeneaua.feedback@gmail.com

Facebook: https://www.facebook.com/pages/Cafeneaua-culturala-Feedback/
Sediul: Laboratorul de Fiziopatologie \ Intalniri de lucru: Vineri de la 16 la 17.30
REVISTA FEEDBACK
WEBPAGE - FIZIOPATOLOGIE

E-mail:
fiziopatologie.fmvcluj@gmail.com
CURSUL DE FIZIOPATOLOGIE
 STRUCTURA CURSULUI – SEMESTRUL I

 Capitolul 2 - CELULA ŞI MECANISM E LE DISFUNCŢIILOR CELULARE

 Capitolul 3 - EREDITATE A ŞI MECANISM ELE BOLILOR EREDITARE

 Capitolul 4 - METABOLISM UL ŞI MECANISM EL E TULBULRĂRILOR METABOLICE

 Capitolul 5 - STRESUL ŞI MECANISM ELE IMPLICATE ÎN ADAPTARE ŞI BOALĂ

 Capitolul 6 - ETIOPATOGENIA: FACTORI PATOGENI ŞI MECANISM E DE ACŢIUNE

 Capitolul 7 - IMUNITATEA ŞI MECANISM E LE TULBURĂRILOR IMUNE

 Capitolul 8 - INFLAMAŢIA ŞI MECANISM E LE REPARATORII TISULARE

 Capitolul 9 - FEBRA ŞI MECANISM E LE TULBURĂRILOR DE TERMORE GLARE

 Capitolul 10 - CANCERUL ŞI MECANISM EL E CREŞTERII TUMORALE MALIGNE

 Capitolul 11 - ŞOCUL ŞI MECANISM ELE TULBURĂRILOR DE HEMODINAM ICĂ .

Cu ce se ocupă
Fiziopatologia?
 OBIECTIVELE MAJORE ALE CURSULUI
 Studiul mecanismelor biologice/fiziopatologice de trecere
de la funcţia normală, fiziologica la cea patologică şi
consecinţele acestora pentru organismul animal.

 Explică şi interpretează modificările funcţionale la nivel

infracelular – celular si sistemic, stabilind legile generale de
apariţie, evoluţie şi terminare ale bolilor + mecanismele
patogenetice de dezvoltare a bolilor.

 Contribuie la formarea şi consolidarea unei gândiri

medicale complexe, necesară înţelegerii corecte a
tulburărilor funcţionale clinice, coroborate cu
interpretarea rezultatelor de laborator.

- Discipline PRECLINICE -
- FIZIOPATOLOGIE -
- Discipline CLINICE.
 MEDICINA ÎN ANTICHITATEA GREACĂ
HIPPOCRATE DIN KOS (468 -377 Î.E.N.)

 Starea de sănătate sau “ eucrasis”

(gr.eu = bun; krasis = constituţie)

 Starea de boală sau “ dyscrasis”

(lat: dis = greu, neplăcut)

 perturbare a echilibrului labil dintre

aceste forţe şi cele 4 umori care
alcătuiesc organismul animal viu:
- sânge, mucus, bilă galbenă,
neagră sau sângele venos.

 Localizarea şi intensitatea bolilor

apărute sub influenţa unor factori externi
(soarele, aerul, apa, hrana) depind de
tipul constituţia - termen prin care
HIPPOCRATE definea anumite proprietăţi
generale ale organismului.
GALEN CLAUDIUS (~129 / ~199)

(Pathos + Logos)
Patologia Generală

Fiziopatologia
 MEDICINA ÎN EVUL MEDIU EURO-ASIATIC

The Physician (2013)

In Per sia in the 11th Centur y, a surgeon's
apprentice disguises himself as a Jew to study
at a school that does’t admit Christians.

Noah Gordon (novel)

Director: Philipp Stölzl

Stars: Tom Payne, Olivier Martinez,
MEDICINA ÎN PERIOADA RENASTERII

- primele critici asupra concepţiei

lui Galenus şi ale şcolii arabe,
considerate până atunci
intangibile - redescoperă
învăţătura lui Hippocrate.

- primele studii de Anatomie.

- în 1543 apare opera

monumentală a lui Andreas
Vesalius De Humani Corporis
Fabrica - Cu privire la
construcţia corpului omenesc.

Paracelsus
- Teoria iatrochimiei - iatros=medic.
 RENE DESCARTES (1596 -1650)

 Creatorul teoriei iatrofizice – compară organismul animal cu

o maşină complicată, încât orice defecţiune a unei piese
(organ) duce la dereglarea funcţionalităţii întregului
angrenaj (organismul) rezultând astfel starea de boală.
 ÎNCEPUTURILE MEDICINEI MODERNE

 1628 - William Harvey - Essay on the Motion of the Hearth

and the Blood - în care arată că inima funcţionează ca o
pompă care asigură circulaţia neîntreruptă a sângelui.
 MEDICINA ÎN SECOLUL AL XIX-LEA

 In domeniul fiziologiei
Claude Bernard (1813 -
1878) publica lucrări asupra
funcţonării glandei tiroide,
ficatului şi asupra
sistemului nervos vegetativ.

 Louis Pasteur (1822–1895)a

découvert le procédé de
préparation des aliments
appelé la pasteurisation;
 - il a développé un vaccin
contre l'anthrax et la rage .
 RUDOLF LUDWIG KARL VIRCHOW

Fondatorul patologiei celulare.

Virchow s-a străduit să reunească medicina clinică cu

fiziologia, fiziopatologia şi cu anatomia patologică, fiind
unul din cei mai importanţi creatori ai medicinii moderne.

Omnis cellula e cellula ("Orice celulă provine

din altă celulă") a modificat radical gândirea medicală
în direcţia unui nou concept – explica apariţia bolilor ca
o consecinţă a turburărilor morfofunctionale celulare.
 IVAN PETROVICI PAVLOV (1849 - 1936),
- STUDIUL REFLEXELOR CONDIŢIONATE LA ANIMALE
MEDICINA ÎN SECOLELE XX - XXI
 SANATATEA SI BOALA
ÎN MEDICINA VETERINARĂ
 Sănătatea - reflectă armonia functionala dintre sistemele
organismului pe de o parte, respectiv dintre organism şi mediu.

 Boala - disarmonia dintre organism şi mediu pe de o parte,

respectiv dintre diferitele sisteme ale organismului animal.

Criterii de apreciere a stării de Sănătate/Boală:

- Sănătatea clinică - constă în menţinerea funcţiilor
investigabile prin examen clinic în limitele valorice caracteristice
speciei, rasei, starii fiziologice;
- Sănătatea metabolică - se apreciază prin examene
paraclinice sau de laborator - valorile parametrilor biochimici/umorali
/celulari situându-se în limitele normale/homeostazice ale speciei;
- Sănătatea de producţie - apreciată prin faptul că animalele
valorifică eficient hrana şi condiţiile de întreţinere, în concordanta
cu performanţele speciei/rasei/individului.
 IMPORTANT DE RETINUT !!!

 Pentru nota 5 – text\slide-uri colorate in Rosu

- nivel de cunoastere minimal al unor aspecte
fundamentale care fac obiectul studiului fiziopatologiei animale.
Ex: semnele patognomonice ale reactiei inflamatorii
(rubor, tumor, dolor, calor, functio laesa) – cum se manifesta?

 Pentru nota 10 – text\slide-uri colorate in albastru

- nivel ridicat de însusire si întelegere al unor fenomene/
mecanisme specifice pentru studiul fiziopatologiei animale.
Ex: mecanismele intrinseci/extrinseci ale apoptozei
celulare. (factori declansatori, cascada enzimatica, gene etc).
LECTURI ... RECOMANDATE!

BOLILE ȘI ISTORIA, Cartwright F & M Biddiss

Lucrare fascinanta care exploreaza impactul maladiilor asupra
marilor evenimente ale istoriei, demonstrand ca pana si cele
mai puternice personalitati si cele mai evoluate societati pot fi si
au fost afectate in mod dramatic de boala. Molimele au
zdruncinat din temelii antica Atena si Roma cezarilor. In
perioada medievala, Moartea Neagra a devastat Europa,
cantand marsul funebru feudalismului si ducand la aparitia a
nenumarate curente eretice in interiorul bisericii crestine. O
maladie venerica l-a impiedicat pe teribilul Henric al VIII-lea al
Angliei sa aiba mostenitorul de stirpe barbateasca pe care atat
si l-a dorit, dupa cum aceeasi “boala rusinoasa” a provocat, cu
siguranta, nebunia tarului Ivan cel Groaznic. In Mexic, variola a
reprezentat cel mai puternic aliat al lui Hernan Cortez impotriva
vitejilor azteci, in vreme ce regina Victoria, transmitand
hemofilia urmasilor sai, a contribuit, involuntar, la prabusirea
monarhiei ruse. Fiecare epoca a cunoscut progrese, mai mult
sau mai putin importante, in lupta contra bolilor fizice si
mentale, doar spre a fi confruntata, ulterior, cu alte provocari, si
mai grave, pe care nimeni nu le-ar fi putut prezice..
 http://www.teatrulnationalcluj.ro

http://www.filacluj.ro
SUCCES!!!