Prezentarea disciplinei

Introducere in Cursul de Fiziopatologie

Personalul disciplinei de Fiziopatologie

Prof. Ioan Marcus, PhD

Curs + 3 grupe Lucrari practice

Conf. Bogdan Sevastre, PhD

Lucrari practice

Ing. Dana Bochi - laborant

Drd. Orsolya Sarpataki Anul IV

Drd. Ioana Bedecean Anul III
Drd. Vasile Muntean Anul II
Drd. Layos Raduly Anul II
Drd. Alexia Dreanca Anul I

Curs - Fiziopatologie, FMV CN, Anul III, SemestrulI (2-2) / Sem.estrul II (2-2)
Curs - Bioetica experimentelor pe animale, FMV CN, Anul IV, Sem. II (1-0)
Curs - Biologia i Patologia Animalelor de Laborator, FMV, Anul II, Sem:II (1-2)

Programul de lucru la disciplina

CURSUL DE FIZIOPATOLOGIE

Luni de la 18 la 20, Sala A4

PROGRAM - LUCRRI PRACTICE

Luni de la ora 10 la 18 - 4 grupe
Mari de la ora 8 la 18 - 5 grupe
Miercuri de la ora 14-16 - 1 grupa
CONSULTAII:
Prof. Ioan Marcus, DVM, PhD
In fiecare zi de Joi de la10 la 13

Laboratorul este deschis zilnic:

De Luni pana Vineri ntre orele 8 20
Sambata - duminica de la ora 12 la 16

Evaluarea activitatii + Contract de colaborare

Prin prezenta, confirm c am luat la cunotin i c sunt de acord cu criteriile de
evaluare a activitii mele n cadrul disciplinei de Fiziopatologie, asumndu-mi n
totalitate responsabilitatea pentru ndeplinirea urmtoarelor activiti:
Prezen + participare/implicare Curs 1,5 credite (max. 50+1 % absente)
50%+1 absente repeta semestrul/anul.
Prezenta + participare/implicare LP 1.5 credit e(max .20 % absente)
50%+1 absente repeta semestrul/anul.
Referat bibliografic 1,5 credite Opional (Termen - Saptamana 13)
Alte activitati (CS, Simpozioane, Agronomiada) 0,5 credite.
Testul grila 1 Opional - (Saptamana 7)

Examen practic final Obligatoriu - (Saptamana 14)

Total credite/Semestru = 5 = Se recunoaste examenul cu nota 10

MODUL DE STABILIRE A NOTEI FINALE:
Referatul bibliografic (15%) + Testul grila (10%)
+ Examenul practic (25%) + Examenul oral (50-75%)

ESTE OBLIGATORIE ACUMULAREA A MINIMUM 2,5 CREDITE PENTRU EXAMEN

Referat bibliografic - Optional

Scop: documentare bibliografic pe teme medicale.

Tema aleas trebuie s actualizeze un aspect de interes
pentru medicina veterinar (uman!) d.p.d.v. fiziopatologic.

Structura referatului:
Pagina 1 titlul referatului + numele i data predrii.
Pagina 2 Cuprins (capitolul I, II, II)
Paginile 3 7 - Dezvoltarea capitole din cuprins.
Pagina 8 Concluzii.
Pagina 9 Anex pentru foto, grafice, tabele, etc.
Pagina 10 Bibliografie (5 10 titluri bibliografice).

Termen de predare: 12 ianuarie 2014

Surse bibliografice recomandate

Bibliografie din literatura internationala

980 pagini pagini pagini

Pret: 98.00 Euro

2350 pagini pagini

Pret: 450 Euro

1488 pagini
Pret: 500 Euro

Carti de Fiziopatologie Medicina umana

Surse bibliografice in Franceza

Cercul stiintific de Fiziopatologie

Responsabili:
Prof. Ioan Marcus
Conf. BogdanSevastre
Drd. Ioana Bedecean
Drd. Vasile Muntean
Drd. Alexia Dreanca

Domenii de cercetare principale:

Terapii neconventionale in cancer
Fitoterapia in patologia animala
Cancerul experimental de transplant
Senescena i bolile asociate senescenei
Genomica si proteomica tumorilor la animale
Patologia sistemica la animalele de ferma

Oportuniti pentru studeni:

- realizarea i publicarea unor lucrri tiinifice.
- participarea la simpozioane, conferine, congrese
- realizarea unor lucrri de licen

Cafeneaua culturala - FEEDBACK

Adresa de e-mail: cafeneaua.feedback@gmail.com

Facebook: https://www.facebook.com/pages/Cafeneaua-culturala-Feedback/
Sediul: Laboratorul de Fiziopatologie \ Intalniri de lucru: Vineri de la 16 la 17.30

Revista FEEDBACK
[Cluj-Napoca]
ISSN: 2066-3137
Revista de creatie si cultura
Apare semestrial:
Nr. Octombrie - Decembrie
Nr. Februarie Iunie/Iulie
Coordonator:
Prof. Ioan Marcus
Adresa de email:

feedback.clujnapoca@gmail.com
Colaboratori:

Sediul: Disciplina de Fiziopatologie

Intalniri de lucru: fiecare Joi: 14 - 16

Cursul de Fiziopatologie

Cu ce se ocupa Fiziopatologia

Probleme fundamentale ale fiziopatologiei:

Celula animala (Functionalitate, Genetica, Metabolism, Stress)
Coninutul noiunii de Boal (Cauzele generale - Etiologia
general - i Mecanismele lor de producere - Patogenia general).

Procesele patologice generale - reacii patologice complexe,

predominant locale i comune diferitelor boli ca: socul,
tulburrile circulaiei periferice, inflamaia, febra, durerea, etc.

Fiziopatologia sistemelor organismului - mecanismele

patogenetice care modific funcionalitatea diferitelor sisteme
(sistem nervos central i periferic, sietem nervos vegetativ,
endocrin etc.) sau aparate (digestiv, respirator, de excreie).

Obiectivele cursului de Fiziopatologie

Studiul mecanismelor de trecere de la funcia normal la
cea patologic i consecinele pentru organismul animal

Explic i interpreteaz modificrile funcionale la nivel

infracelular celular si sistemic, stabilind legile generale de
apariie, evoluie i terminare ale bolilor, i mecanismele
patogenetice de dezvoltare a proceselor patologice (bolilor).

Contribuie la formarea i consolidarea unei gndiri

medicale complexe, necesar nelegerii corecte a
tulburrilor funcionale clinice, coroborate cu interpretarea
rezultatelor de laborator.

Discipline preclinice - Fiziopatologie - Discipline clinice

Continutul cursului de Fiziopatologie Semestrul I

Capitolul 2 - CELULA I MECANISMELE DISFUNCIILOR CELULARE

Capitolul 3 - EREDITATEA I MECANISMELE BOLILOR EREDITARE

Capitolul 4 - METABOLISMUL I MECANISMELE TULBULRRILOR METABOLICE

Capitolul 5 - STRESUL I MECANISMELE IMPLICATE N ADAPTARE I BOAL

Capitolul 6 - ETIOPATOGENIA: FACTORI PATOGENI I MECANISME DE ACIUNE

Capitolul 7 - IMUNITATEA I MECANISMELE TULBURRILOR IMUNE

Capitolul 8 - INFLAMAIA I MECANISMELE REPARATORII TISULARE

Capitolul 9 - FEBRA I MECANISMELE TULBURRILOR DE TERMOREGLARE

Capitolul 10 - CANCERUL I MECANISMELE CRETERII TUMORALE MALIGNE

Capitolul 11 - OCUL I MECANISMELE TULBURRILOR DE HEMODINAMIC

Introducere in studiul Fiziopatologiei

Fat bolnav - Jan Stein (1626-1679)

Caduceul - simbolul Medicinei

Medicina (lat.: ars medicina = arta de
a vindeca) este o ramur a tiinelor
biologice care are ca scop studiul
corpului omenesc/animal i a
funcionrii lui, iar pe de alt parte pe baza acestor cunotine conservarea i restabilirea sntii.

Medicina opereaz cu concepte mai

noi sau mai vechi din majoritatea
tiinelor, de la anatomia
fundamental, fiziologie normal i
patologic, pn la modele matematice complexe i chiar noiuni din
cmpul filisofiei i al artei.

Medicina in antichitatea greaca

HIPPOCRATE din Kos (468-377 .e.n.)
Starea de sntate sau eucrasis
(gr.eu = bun; krasis = constituie)

Starea de boal sau dyscrasis

(lat: dis = greu, neplcut)

perturbare a echilibrului labil dintre

aceste fore i cele 4 umori care
alctuiesc organismul viu (snge, mucus,
bil galben, neagr sau sngele venos).
Localizarea i intensitatea bolilor
aprute sub influena unor factori
externi (soarele, aerul, apa, hrana)
depind de constituie - termen prin
care HIPPOCRATE definea anumite
proprieti generale ale organismului.

Galen Claudius (~129 / ~199)

(Pathos + Logos)
Patologia Generala

Fiziopatologia

Medicina n Evul Mediu

The Physician (2013)

In Persia in the 11th Century, a surgeon's apprentice disguises himself as a
Jew to study at a school that doest admit christians

Director:
Philipp Stlzl
Writers:
Jan Berger (screenplay),
Noah Gordon (novel)
Stars: Tom Payne, Stellan Skarsgrd, Olivier Martinez,

Medicina n perioada Renasterii

Se exprim primele critici asupra
concepiei lui Galenus i ale colii
arabe, considerate pn atunci
intangibile, i se redescoper
nvtura lui Hippocrate.
Preocuprile se ndreapt n
special n direcia studiilor de
Anatomie umana
- n 1543 apare opera monumental
a lui Andreas Vesalius De Humani
Corporis Fabrica - Cu privire la
construcia corpului omenesc.
Teoria iatrochimiei - iatros=medic.
Paracelsus - Portret de Quentin Metsys (1466-1536)

RENE DESCARTES
(1596 -1650)

Cartesius:
Dubito, ergo cogito;
Cogito, ergo sum!
Creatorul teoriei iatrofizice compar organismul animal cu o main
complicat, nct orice defeciune a unei piese (organ) duce la dereglarea
funcionalitii ntregului angrenaj (organismul) rezultnd starea de boal.

nceputurile medicinei moderne

Rembrandt :
Lecia de Anatomie a
doctorului Tulp,
1632 - Mauritshuis, Haga

n 1628 apare lucrarea anatomistului englez William Harvey, Essay on

the Motion of the Hearth and the Blood, n care arat c inima funcioneaz ca o pomp care asigur circulaia nentrerupt a sngelui.

Medicina n secolul al XIX-lea

n jurul anului 1819, n Frana,
Ren Laennec (1781 - 1826)
introduce stetoscopul, pn
astzi cel mai utilizat instrument
n examinarea medical.
In domeniul fiziologiei Claude
Bernard (1813 - 1878) publica
lucrri asupra funconrii glandei
tiroide, ficatului i asupra
sistemului nervos vegetativ.

Louis Pasteur (18221895)a

dcouvert le procd de
prparation des aliments appel
la pasteurisation;
- il a dvelopp un vaccin contre
l'anthrax et la rage.

Claude Bernard n mijlocul elevilor

si (Lon Lhermitte, 1889)

Rudolf Ludwig Karl Virchow

Fondator al patologiei celulare.
Virchow s-a strduit s reuneasc
medicina clinic cu fiziologia,
fiziopatologia i cu anatomia patologic,
fiind unul din cei mai importani creatori
ai medicinii moderne.
Celebrul su dicton Omnis cellula e
cellula ("Orice celul provine din alt
celul") a modificat radical gndirea
medical n direcia unui nou concept, i
anume explicarea apariiei bolilor drept

consecin a turburrilor n structura i

funciunea celulelor organismului.

Alte contribuii eseniale ale lui

Virchow la dezvoltarea medicinii
sunt descoperirea i izolarea
nosologic a leucemiei, precum i
studiile sale asupra naturii
trombozei, inflamaiei venoase i
emboliilor, principiile stabilite de
el fiind i astzi valabile.

Ivan Petrovici Pavlov (1849 - 1936),

- studii cu privire la reflexele condiionate.

Medicina n secolele XX - XXI

Dolly clone

Sanatatea si Boala n medicina veterinara

Sntatea - reflect armonia functionala dintre sistemele organismuluipe de o parte, respectiv dintre organism i mediu pe de alta.
Boala - disarmonia dintre organism i mediu pe de o parte, respectiv
dintre diferitele sisteme ale organismului pe de alta parte.
n medicina veterinar sunt mai multe criterii de apreciere a strii de sntate:

Sntatea clinic - const n meninerea funciilor investigabile prin examen

clinic n limitele valorice caracteristice speciei, rasei, starii fiziologice;

Sntatea metabolic - se apreciaz prin examene paraclinice, valorile

parametrilor umorali situndu-se n limitele normale ale speciei;

Sntatea de producie - apreciat prin faptul c animalele valorific eficient

hrana i condiiile de ntreinere, realiznd producii n concordanta cu
performanele speciei/rasei/individului.

Foarte . important de retinut !!!

Pentru nota 5 text\slide-uri colorate in verde

- nivel de cunoastere minimal al unor aspecte fundamentale
care fac obiectul studiului fiziopatologiei animale.
Ex: semnele patognomonice ale reactiei inflamatorii
(rubor, tumor, dolor, calor, functio laesa) cum se manifesta?

Pentru nota 10 text\slide-uri colorate in albastru

nivel ridicat de insusire si intelegere al unor fenomene/
mecanisme specifice pentru studiul fiziopatologiei animale.
Ex: mecanismele intrinseci/extrinseci ale apoptozei celulare.
(factori declansatori, cascada enzimatica, gene implicate, etc)

Lecturi recomandate
Bolile si Istoria
Cartwright F. & Biddiss M
Aceasta lucrare fascinanta exploreaza impactul
maladiilor asupra marilor evenimente ale istoriei,
demonstrand ca pana si cele mai puternice
personalitati si cele mai evoluate societati pot fi
si au fost afectate in mod dramatic de boala.
Molimele au zdruncinat din temelii antica Atena
si Roma cezarilor. In perioada medievala,
Moartea Neagra a devastat Europa, cantand
marsul funebru feudalismului si ducand la
aparitia a nenumarate curente eretice in
interiorul bisericii crestine. O maladie venerica la impiedicat pe teribilul Henric al VIII-lea al
Angliei sa aiba mostenitorul de stirpe
barbateasca pe care atat si l-a dorit, dupa cum
aceeasi boala rusinoasa a provocat, cu
siguranta, nebunia tarului Ivan cel Groaznic. In
Mexic, variola a reprezentat cel mai puternic
aliat al lui Hernan Cortez impotriva vitejilor
azteci, in vreme ce regina Victoria, transmitand
hemofilia urmasilor sai, a contribuit, involuntar,
la prabusirea monarhiei ruse. Fiecare epoca a
cunoscut progrese, mai mult sau mai putin
importante, in lupta contra bolilor fizice si
mentale, doar spre a fi confruntata, ulterior, cu
alte provocari, si mai grave, pe care nimeni nu
le-ar fi putut prezice. Chiar si contemporanii
nostri, in ciuda progreselor remarcabile facute
de medicina si farmacologie, sunt ivulnerabili la
o sumedenie de maladii.

Nu uitati.sa va uitati !!!!

http://www.teatrulnationalcluj.ro

http://www.filacluj.ro