Vaccinuri moderne
Noua generatie de vaccinuri
Vaccinuri moderne
Dezvoltarea biologiei moleculare i cunoaterea
mecanismelor rspunsului imun, a stimulat
preocuprile privind obinerea unor vaccinuri noi.
Utilizarea anticorpilor monoclonali a fcut posibil
identificarea epitopior cu rol esenial n stimularea
rspunsului imun, iar genele codificatoare ale
antigenelor, au fost clonate prin tehnicile de
inginerie genetica.
Genele codificatoare ale antigenelor protectoare, se
pot izola dup fragmentarea genomului sub aciunea
catalitic a enzimelor de restricie.
Prin tehnologia ADN recombinant, genele se inser
n celula procariot (E. coli,B. subtilis) sau n celulele
eucariote (levuri, celule mamaliene).
Vaccinuri moderne
Fragmentarea genomului cu endonucleaze de
restricie este posibil numai pentru
dezoxiribovirusuri.
Genomul ARN trebuie mai nti transcris n ADNc i
ulterior poate fi utilizat n tehnicile de ADN
recombinant. Genomul ARN de polaritate pozitiv
este adecvat scopului clonrii, dar nu a fost clonat
ADNc al unei catene de ARN de polaritate negativ.
Celulele de mamifere reprezint substratul optim
pentru clonarea genelor i pentru producerea
proteinelor virale, deoarece plierea, transportul
celular i prelucrarea proteinelor sunt asemntoare
celor ce au loc n celula infectat de virusul natural.
Celulele produc cantiti mari de antigen viral,
codificat de gena clonat.
Vaccinurile ribozomale
Ribozomii sunt prezenti n toate celulele vii. Ei sunt alcatuiti din doua subunitati,
una mare si una mica. In 1980, Ada Yonath reuseste sa relizeze primele cristale de
ribosomes, insa de slab calitate. n 1990, ea a crescut semnificativ calitatea acestor
cristale, dar inca avea unele dificultati pentru a obine o bun structur. Thomas
Steitz umrul 1995, si gratie aporturilor complementare ale microscopiei electronice
ei reusesc sa publice o prima structura la rezoluie sczut (9 Angstroms). n august
2000, Steitz si echipa lui reusesc sa obina o noua structura a subunitatii ribozomale
mari (rezoluie de 2,4 angstroms), n timp ce Venkatraman Ramakrishnan si Ada
Yonath publica noilor structuri ale subunitatii ribozomale.
Contributiile lor la studiul ribozomilor sunt esentiale. n elucidarea structurii aceastei
masinarii celulare prin cristalografie cu raze X, ei au contribuit la o mai bun
nelegere a funcionrii sale i deasemenea la punerea in evidenta a situsurilor de
recunoatere a antibioticelor specifice. Aceste lucrari au contribuit la introducerea in
practica de noi molecule impotriva tuberculozei sau impotriva agentului patogen
Staphylococcus aureus.
Thomas Steitz lpaule ds 1995 dans cette tche, et grce aux apports
complmentaires de la microscopie lectronique, ils parviennent publier une
premire structure faible rsolution (9 Angstrms).
http://www.pseudo-sciences.org/spip.php?article1316
Vaccinurile ribozomale
Vaccinurile ribozomale
Izolarea ribozomilor
100 g celule spalate au fost suspendate in 400 ml 0,1 M
TMB;
la suspensia de celule s-a adaugat deoxiribonucleaza in
concentratie de 2 g/ml;
celule bacteriene din suspensie au fost sparte prin
agitare in 2 etape cate 5 minute, in flacoane din otel inox
care contineau 40 g bile de sticla cu un omogenizator
Braun MSK;
celulele au fost racite intr-un omogenizator cu vibratie,
intr-un lichid cu CO2;
extractul de celule a fost filtrat printr-o palnie cu bile de
sticla;
Vaccinurile ribozomale
Izolarea ribozomilor
filtratul rezultat a fost centrifugat la 27000 x g timp de 30
minute pentru a indeparta celulele intacte si resturile de
celule;
supernatantul lichid (SF-1) s-a centrifugat timp de 30
minute la 27000 x g pentru a indeparta toate resturile de
celule ramase;
apoi acest lichid supernatant (SF-2) a fost centrifugat la
125000 x g timp de 1 ora;
lichidul supernatant (SF-3) obtinut dupa ultracentrifugare
a fost filtrat printr-un filtru de unica folosinta Nage steril,
cu o membrana cu pori de 0,45 m;
Vaccinurile ribozomale
Izolarea ribozomilor
filtratul cu ribozomi a fost centrifugat la 125000 x g timp
de 3 ore;
peleta de ribozomi a fost omogenizata in TMB si apoi
verificata pentru sterilitate prin insamantare pe agar cu
sange;
depozitarea pana la conditionare s-a facut la - 80 C.
Vaccinurile sintetice
Strategia de obtinere a acestor vaccinuri se numeste
tehnologia peptidelor sintetice.
Primele observatii in acest sens au pornit de la
constatarea ca macromoleculele proteice sau
lipoproteice din structura virusurilor, bacteriilor sau
parazitilor poarta un numar mare de determinanti
antigenici (epitopi), dar numai o parte din acestia au un
rol semnificativ in imunogeneza si un numar mai mic in
inducerea raspunsului imun specific.
Conditia esentiala pentru obtinerea vaccinurilor sintetice
este legata de cunoasterea riguroasa a structurii chimice
a determinantilor antigenici si de stabilirea regiunilor
eficiente, cu rolin protectie si neutralizare.
Vaccinurile sintetice
Marea majoritate a peptidelor sintetice sunt, in esenta,
scurte portiuni lineare bazate pe o secventa continua de
aminoacizi, produsa dupa un model reprezentat de un
fragment din structura primara a proteinei.
Produsele realizate cu ajutorulsintezei chimice se
caracterizeaza prin structura relativ simpla a
polipeptidelor, in general scurte.
Acestea constituie oligonucleotide similare celor din
structura epitopilor agentilor etiologici si au capacitatea de
a induce raspunsuri imune relevante pentru inducerea
imunitatii specifice.
Produsele de sinteza au o compozitie chimica bine
definita, strict controlata si reproductibila, precum si o
stabilitate de lunga durata, cu posibilitati de
standardizare.
Vaccinurile sintetice
Avantaje:
- pot fi produse in cantitati mari;
- au o structura chimica bine definita;
- sunt lipsite de toxicitate;
- sunt lipsite de riscul contaminarii cu alte
microorganisme;
- ofera posibilitatea introducerii de grupari chimice noi (in
cursul sintezei), care maresc imunogenitatea djuvantilor
intrinseci si care reprezinta substante complet inofensive;
- ofera posibilitatea de a lega, pe aceasi molecula
purtator, mai multe polipeptide, care reprezinta
determinanti imunogeni ai mai multor agenti patogeni
(virusuri,bacterii,protozoare;
Vaccinurile sintetice
Avantaje:
- contribuie la reducerea fenomenelor de variatie
antigenica in cazul unor virusuri sau bacterii;
- inducerea de catre antigenele sintetice a formarii de
anticorpi fata de determinantii antigenici ascunsi, cu
rolimportant in mecanismulpatogenetic;
- utilizarea anticorpilor monoclonali ai antigenului,care au
capacitate specifica de legare cu anticorpii.
Producerea vaccinurilor sintetice ridica o serie de
probleme care trebuiesc rezolvate. Acestea se refera la
dimensiunile peptidului imunogen, care in mod empiric,
au fost stabilite ca obligatoriu mai mari de 6 aminoacizi,
precizandu-se, ca dimensiunea cea mai adecvata ar
corespunde la 15 aminoacizi. In multe cazuri
imunogenitatea peptidelor sintetice este mai scazuta in
comparatie cu cea a celor naturale.
Vaccinurile sintetice
In multe cazuri imunogenitatea peptidelor sintetice este
mai scazuta in comparatie cu cea a celor naturale.
Principala cauza consta in pierderea structurilor
conformationale, secundare sau tertiare,precum si aunor
componente cu valoare imunogena.
Imunogenitatea relativ redusa a substantelor cu aceasta
dimensiune, face necesara gasirea si selectionarea celor
mai potriviti adjuvanti.
In cazul peptonelor mari,desi foarte utile, acestea sunt
greu de sintetizat,luand adesea o conformatie fixa,
deosebita de cea din proteina naturala.
Fragmentele mici sintetice pot fi facute imunogene prin
cuplarea lor cu diferite molecule purtator.
Vaccinurile sintetice
VACCINURI MARCATE
Diagnosticul infeciilor este de o importanta capitala
oricare ar fi masurile luate. Acesta poate fi direct, prin
punerea in evidena a agentului infecios folosind tehnici
imunologice precum testul ELISA; un bun exemplu il
reprezinta detectare bovinelor infectate persistent
imunotolerant mpotriva Pestivirusului BVD/MD [Mignon
si col., 1991, 1992).
Sensibilitatea metodelor directe pot fi adesea
mbuntit prin utilizarea asa numitei reactii in lant a
polimerazei PCR) care permite detectarea secventelor
de nucleotide dup amplificare.
Alte metode sunt numite indirecte, deoarece se bazeaza
pe detectare la animale a anticorpilor specifici agentul
etiologic incriminat.
VACCINURI MARCATE
Aceste metode au un potenial dezavantaj de a nu putea
fi folosite un anumit interval de timp dupa infecie sau
vaccinare.
Aceste metode indirecte, larg utilizate, nu permit totui, n
general distingerea ntre rspunsul imun care urmeaz
dupa o vaccinare i cel care rezult in urma unei infectii
cu un agent salbatic.
Aceast problem poate fi rezolvat prin folosirea
vaccinurilor marcate asociate cu un test de diagnostic.
Sistemele utilizate sunt de doua tipuri: acestea sunt
bazate fie pe detectarea unui rspuns serologic fata de o
proteina a crei gen este deletata in tulpina vaccinala
deletie unica sau vaccinuri subunitare), fie pe detectarea
raspunsului serologic a animalului fata de proteina non(structurala vaccinuri purificate).
VACCINURI MARCATE
n cazul special al deletiei unei singure gene ce codifica
pentru o proteina ne-esentiala, proprietatea de marcar
este ntotdeauna legat de proteina deletata; n cazul
vaccinurilor subunitare (ex: E2 a pestivirusului pestei
porcine clasice) alegerea marcarului se poate concentra
pe numeroase/mai multe alte proteine.
Din motive de armonizare, este necesar totui s se fac
o alegere. n cazul primului tip de vaccinuri marcate,
marcarul trebuie s fie ntotdeauna negativ caci un
marcar pozitiv, cum ar fi introducerea unei gene care
codifica pentru o proteina straina, nu ofer soluia,
deoarece aceasta nu permite detectia decat dac
animalul a fost vaccinat, dar nu i dac animalul a fost
infectat.
VACCINURI MARCATE
Datorit capacitii lor de a detecta animalele infectate,
ca au fost sau nu vaccinate, vaccinurile marcate sunt n
mod necesar asociate cu un test de diagnostic ce poate
fi folosit n contextul unei campanii de profilaxie
efectuate n scopul eliminarii unei infectii.
Din aceasta perspectiva, aceste vaccinuri trebuie de
asemenea s aib un impact epidemiologice. Vaccinurile
de generaie mai veche nu vizeaza cel mai des decat de
a preveni la animal semnele clinice ale bolii n cazul de
infectie fr grija de a se preocupa de impactul
epidemiologic pe care il poate avea asupra excretiei de
virus slbatic dup infecie i de diseminarea sa.
VACCINURI MARCATE
Aceast medalie are reversul sau deoarece dac
multiplicarea virusului salbatic este prea inhibata de
vaccinare anterioara, animalul poate sa nu raspunda
corespunzator la proteina marcar i de aceea nu se
seropozitiveaza.
Atitudinea fermierilor si a opiniei publice fiind din ce in ce
mai ostila fata de masurile profilactice (sacrificarea
sistematica si incinerarea carcaselor), vaccinurile
marcate par a avea un viitor luminos dac acestea
posed calitile necesare, adesea contradictorii.
Majoritatea vaccinurilor marcate disponibile n prezent
nu sunt utilizate decat pentru certificarea de efectiv i nu
de individ.
Le virus sauvage peut sinstaller ltat latent chez un animal pralablement vaccin que ce soit
laide dun vaccin attnu ou inactiv, et un animal demeure porteur latent de la souche de virus
sauvage sil est vaccin aprs infection. De plus, toutes les souches vaccinales attnues
sinstallent ltat latent aprs vaccination, et ce y compris les souches marques dltes en
gE.
En consquence, dans les zones o lon vaccine le btail laide dun vaccin attnu ou inactiv
conventionnel (non marqu), on ne peut faire la distinction entre les animaux vaccins ou infects;
dans celles o la vaccination nest pas autorise, tout animal srologiquement positif vis--vis du
virus de la rhinotrachite infectieuse bovinedoit tre considr comme potentiellement infect et
porteur latent dun virus sauvage. Si un programme dlimination est mis en place dans une zone
o lon vaccine les animaux laide dun vaccin conventionnel, tous les animaux sropositifs
doivent tre retirs du troupeau.
LLIMINATION DE LA RAGE
TERRESTRE EN EUROPE