Coordonatorulcole4tiei~ prof. univ. dr.

Remus Pus
. i . ALEXANDER SCHMEMANN
Coperta: VE~IN & VENIAMIN

POSTUL
CEL

MARE

!.
Tfai:iH€er-e-B~e~-­
Andreea Stroe
SI
Laurentiu 'Constantin
. • I •

ISBN'973-96989-9-9
univers encicJopedic
. Iiucure~ti . 1995
'" Cope rta,eprqdrtce: detaliu din JUDECATA DE APOI , pictud
r! ,
CUPRINS
! din pridvorul miillas tiri! Humor I

Ii
I
1 Cu van t fnainte " " ............ .. .. :" .. " ." .. " .. " ... " .."" ...... .... :.: ... " .. . :...9
;i
1', Introducere
"I POSTUL: CALATORIACATRE PA~TE ... " ..... "." .. .. :. :... ".1)
I
,
Capitolul IPregatireapentru Postul Pa~telui .. " ... " ..... ... "" ..... 17
¥
,1 (I) Dorinta (Duminica lufZal:xeu) .... ". " .... ""." " ......... c.~ . , ,,.,, . 17
(2) Smere nia (Duminica Varne~ului ~i a Farise uJui) .... ... ... .... 19
(3) Intoarcerea din exil (Duminica Fiului Risipitor) . ~ ..... " ." ..21
" (4) Infrico~ atoarea Judecata (Durninica Lasatului sec de carne)24
(5) Iertarea (Duminica L asatului sec de bra mui) ........ . " .... .. ".28

Capitolul II
. ' .~

Alexander Sch!pemann ' SLUJBELE POSTULIn ....•.... " ... " ... ... .. ... " ... .. ............... .. ... .32
Great Lent (I) "Tristetea striilucitoare" .. " ... ...... " ....... •:: ...... "." ......... ...... 32
Sl. Vladimir's $emi.nary Press , 1974 (2) Rugaciunea Sfiintului-Efrern Sirul ....... ; ......~ " .... ~" ............ 35
(3) Sfiinta Scriptura ... ..... . ".:...... ..... ...... . , ... ..... " ."""".,, .... , ... ..40
(4) Triodul " .... .. ... " .... :: ::~ ...~: .~ .... . ".""" .. ;.. .. .•" ..... ;" ..... ..:" .. . ..43
© 'T oate dre pturile pentru traducerea in limba romana sunt rezervate
Editurii UNIVERS ENCICLOPEblC CapitoluIID

LITURGHIA DARURILOR MAl INAINTE SPIN PIE " ...48

.- (,
,
(1) Cele doua sensuri ale Sfintei Imparta~anii ........ " .. " ....... .. .48

5
,
(2) Cele dou~ sensl,ti-r ruy p()~t\iii ...... :.: ..... .. ........ ...... :.............52 I
(3) Sfanta rmpartli~anie de seara ..................... : ...........•......... .56
(4) T,ipieul ............................................................. :....... ..:,.... .59
",

Capitolul IV
'I

CALATORlA POSTULUI ............... ~ ............. .. ... .:....... ~ ....... :67 j

!- .
(1) Inceputul: Canont4 eel Ma,e ............. ....... .................... ... .67
(2) Sambetele Postului Mare .... .. ... ... :......................................71
" ' 1e' P
.( 3) D UlD.J.mel IUl
ostu ' M. are ....... : .......................................
.. ' 78
(4) Ynjumatatirea PostuIui: Stanta Cruce .. ...... ... ...... :..... ........ .82
(5) Pe drurilUl ditre Betania ~i Ierusalim ................................85
Cu bueurie sa primim eredineiosilor vestirea
postului, eea insuflata de Dumnezeu."preeum mai
Capitolul V lnainte ninivitenii $i apoi desfranate1e $i vame~ii
vestirea pocliintei de 1a loan. Prin lnfranare sa ne gatim
POSTUL IN VIATA NOASTRA .... : .............. :............ .. ....... .93
spre lmpiirta$irea stapane§tii sfIntenii celei din Sion;
(1) ..Lulindu-lln serios ..." .......... ............. ~ ........................... ; ..93
i eu laerimi sa ne eDrdpm mai lnaintespre dumnezeiasca
(2) Partieiparea Ia sluj~Ie Pcistului .................................. :.: ..98 , - - -- - - - spa1l:fre;- eea printr-fnsu1;'-sa-nc rugiim. a vedea savar-
(3) .....nwnai eu post ~i eu rugaeiune" ................... ............. .. 100 .
§irea Pa~te1ui edor ee se lnchipuiese aicea, ~i aratarea
(4).. Stilul de viata" al Postului .................................... .. ... : .. 107
ee!or adeviirate; sa ne gatim sprc lnehinarea Crueii ~i
a lnvierii lui Hristos Dumnezcu, strigand eatre DfinsuJ:
Ariexa: SFINTELE SFINTILOR ................ ............ :.............. 114
Nu ne ru$ina pe noi din nadajduirea noastra, jubitoruJe
(1) 0 problema ,urgenta ~ i esentiala.:.... ............................... 114
de oarrieni.
(2) .. Religia lara de religie" .............•.................................... 117
(3) De ceStintele Taine? ...•. : .................................. ,.......... :.118
(Sapdimana Lasatului sec de bral;lza, Vecemia zPei de M~i)
(4) Regula ' . -~ --'~ 121 "
(5) Deeade;~~;·~~~~~i~·;i·~~~i~~tiil~·~t:::: :::::::::::::::::::::::::::123' -'-,--'1- - - - -
(6) Sensul rmparta~aniei ......... ::............,..... ". : .~ . ; .. ............... ~127 .
(7) Semnitieatia pregatirii pentru rmparta~ahie .. ,................. 132
(8) SHinta Spovedanie ~i Sfanta rmpartli~anie ..............• ~ ... ;.. 136 f · --

(9) 0 redeseoperue totalL ........... .... .. ............................ , ..... 141

Note §i referinte .................'......................, ..................... : ....... 145'
I
~

I
I
\:
6
 "
CUVANT "
INAINTE
!

; .

Aceasta sumara t1ilcuire a Postului Pa~telui este scrisa

pentru aceia - ~i sunt mul~i astazi - care doresc 0 mai bun a
Inlelegere a tradi~ei Iiturgice a Bisericii ~i 0 mal con~tienta
--L partidpare la via\il acesteia.
I ~--,c--~Iiupa cum dtim, podHnla este li1ceputur~i condi(:ia pentru
"'

I 0 adevarata viala cre~tina. Primul cuviint al lui Hristos cand a

I lnceput sa propovaduiasca a fost: "Pocai\i-va!"(Matei, IV, 17).
1/ :Oar ce este "pocainta? In graba vie!ii noastre cotidiene nu avem
timp sa ne gandim la aceasta ci, pur ~i simplu, socotim ca tot ce
avem de flicut de-a lungul Postului este sa ne abtinemde la
consurnarea anumitor miindiruri, sa renuntam la "distractii", sa
ne spovedim, sa lull.m dezlegarea de la duhovnic, sa primim (0
. data in tot anul!) Sfiinta tnpart~anit"c, iar apoi sa ne consideram
-.:-" - - in perfecta ;,randuiala" pana anul viitor. Cu toate acestea, trebuie
sa existe un motiv pentru care Biserica a riinduit ~apte saptlimlini
--+-- - ca 0 weme aparte pentru pocliintli ~i pentm care ne cheama la un
lung:;;i sus~nut er~rt duhovnicesc. Fara indoiala ca to ate acestea
rna privesc pe mine, credin!a mea, viata mea, apartenen!a mea Ia
Biserica. Nu este atund prima mea datorie sa Incerc sa in!eleg
inva!litura Bisericii mele despre Post, sa Ince.rc sa fiu un cre:;;tin
ortodox nu numai cn numele ci ~i prin insa~i viata mea?

9
 ALEXANDER SCHMEMANN .
La intrebarue:Ce este pacliiIi(a? De ce avem nevoie de ea?
Cum ne putem pooai? Postul Pa~telui neDfera 'raspunsuri1e 3 ~ .
Acesta esteeu adevarat 0 $coala a podlin\ci I" care fiecare cre~tin
trebuie sa mearga an de an pentru a-~ i aWinci credinta ; ' a~~i
reconsidera~i, dadl ~ste posibil,a-~j sci:imb!l:viata. Este un
millunat pelerinaj catre izvoarele crcdin\ei ortodoxe - 0
redescoperire a fe1ului artodox de a fi.
Biserica ne impart~e~te sensul acestei perioade unice poo
intermediul structurii si atmosferei slujbelor Posiului. De aceea,
aceastil. surhara tiHcuir; a Postnltti se bilzcazamdeosebi - dar nu
exclusiv ~ pe slujbeJe din timpul Postului.
Am nadejdca ell. cititorul poate descoperi faptul eli in
aceasta lume nirllic nu cste atat de frttmos :;;i adanc, atilt de
inspirat ~i inspirator precum acelea pe care Biserica, Maica
noastra, ni ledescopera ~i ni Ie. daruie~te lndatil. ce pa~im In
binecuvantata vreme a: "prim.averii Postului". . . . de orice, Postul este 0 dilatorie duhovniccai;ca, iar destina(ia sa
... I
~- -- . ,-
- ---- - ----=_._-
."-' ,'
. < I
INTRODUqERE
POSTUL:
CALAT'O RiA CATRE .PASTE~
,. l
I
ii
i
,i Ciind un om purcede intr-o calato!"ie trebuie sa cunoasca
mcotro se mdreaptil.. La fel se lnlampla ~i cn PostuJ. Mai presus
este Pa~tele, "Praznical praznicelor". El este pregatirea. pentru
"plirureaP~telui, descoperirea cea adevllrata". De aceea, trebuie
sa lncepem prin a lncerca sa In(elegem legatura dintre Post ~i
Pa~te, pentru ca aceasta descopera cev~ esen(ial, ceva funda-
mentalrefe!"itor la credinta # via(a noastra cre~tina.
Esteom necesar sa expliclirll eli Pa~tele este mUlt mai mult
decat una dintre sllrbatori, mult mai mull dedit 0 comemorare
anuala a unui eveniment trecut? Oriciile a luat parte, chiar ~i 0
singura datil., la acea: noaptecare este ,,mai luminoasa decat ziua" ,
care a gustat din.aceaunica bucurie, cunoa~te acest lucru. Dar ce
este aceasta bucurie? De ce putem dnta a:;;a cum 0 facem in
timpUl Litnrgbiei pasca:le: ."Astil.zi toate s-au umplut de lumina,
cerul~i patniintul ~. i cele de sub piimAnt';? Cu ce m\eles praznuirll,
~a cum 0 afirmam ca 0 facem:"mo artea moqii, zdrobirea
iadului, inceputul unei noi ~i nesfar~ite vieti.. ."? Raspunsulla
toate aceste mtrebati este: nOua viatii, care cu aproape doua mii
de anim urma a rasllrit din. mormant, ne-a fost daruita noua,
tUt~b!, =lor care credem in Htistos. $i ne-a fost data in ziua
- . \ . .
\
 ALEXANDER SCHMEMANN
Botezului nostru, in care a~a cum SJfultul Apostol Pavel spune:
,.ne-am ingropat cu EI, in moarte, prin botez, pentru ca, precum
Hristos a Inviat din morti, prin slava Tatlllui, ~a sa umblam ~i noi
intru innoirea viet!i"(Romani, VI, 4). Asdel; de Pa~te praznuim
Ynvierea lui Hristbs ca pe ceva ce S-a petrecut ~i inca se mai
petrece cu nai. Pentru ea fiecare am capatatdarul acestei vieti noi,
puterea de a 0 primi inauntrul nostru ~i de a trai dupa riinduiclile
ei. Este un dar care schimbll total atitudinea noastra fata de orice
in aceasta lume, incIusiv fatade moarte. Prin acest dar putem sa
afirmam cu bucuri.e: "Moartelinu mai exista!" 0, dar moartea
este inca acolo, sa fim siguri, inca 0 infruntam, iar intr-o zi va
veni sa ne ia. Clici in aceasta sta intreaga noastra credin\a: prin
propria Sa moarte, Hristos a schimbat natura intima a mortii, a
transformat-o intr-o punte ~ 0 "ttecere", un "Pa~te"- dltre
Imparatia lui Dumnezeu, schimbfuld tragedia tragediilor intr-o
biruinta capita\1L "Cu moartea pe moarte ci1lcfuld", ne-a flicut
p~i la Invierea Sa. Acesta este motivul pentru care, lasf1l1:~i.tul _
Utreniei Pa~telui spunem: "Hristos a inviat ~i viatastapane~te!
Hristos a inviat ~i nici un mort nu raroline in morrnant!"
Aceasta este credinta Bisericii mllrturisita ~i vadita de
nenumaratii sai sfinti. Oare nu ni se confIrma zilnic ell aceasta
credinta 0 avem foarte nu, ca tot timpul risipim ,?i in~elaro "viata
ceanoua" pe care am primit-o ca pe un dar, ~i ca de fapt noi traim
cli ,?i cum Hristos n-ar fi inviat din morti, ea ,?i cum acest unic
eveniment nu.3.r avea riici un sens pentru noi? Toate aces tea se
petrec din cauza slabiciunii noa.s tre;dincauza imposibilita\ii
noastre de a trlti statomic in "credinta, nadejde ~i dragoste", la
acel nive! catre care Hristos ne-aridi~t clind a spus: "Cautati maf
intai Ymparatia lui Durnnezeu ~Ldreptatea Sa". Pur ~i simplu
uitam toate acestea ...:. atat de ocupati,atat de adlinciti suntem in
problemele noastre cotidiene - , ~i pentru ca uitam, clidem. lar
din cauza acestei uitan totale, din cauza acestei caderi si a acestui
pacat,viata noastra devine din nou cea "veche" - ncinseIImata,
. mohorata ~i in cele din urma zadarnica - 0 peregrinare lipsita de
sens care este calea catre un sfar~it fara sellS. Reu~im ·sa uitaro
12
POSTUL CEL MA RE
chlar ~i moarti:it, iar .at.unci, pe n<L~~teptate, in mijlocul vietii
nOflStre "fericite" se apropie: infrico~atQare, huplacabila, absurd ...
Putem, . .
- din cfuld in dind, sa recunoastem si sa rnlirturisirn
feluritele noastre "plicate" , neince-tand totu~i sa raportam via!a
noastra la acea via\li noua pe care lliistos a .descoperit-o ~i ne-a
dliruit-o. Cu adevarat, trairn ca ~i c$nd EI nu ar fi venit niciodata ..
Acesta este singurul.pacat adevarat, pacatu! pacate!or, nesfar~ita
tristete ~i tragedie a cre~tinatatii noastre.'·
Dad! pri.cepem aceasta, atunci putem intelege ce este
P~tele, de ce este nevoie de Post ~i ce implica acesta. Pentru ca
abi" atunci intelegem eli tradi!iile liturgice ale Bisericii, to ate
perioadele ~i slujbele sale, exista, intai de toate, cu scopulde a ne
ajuta sa recaplitam vederea # gustul acestei vieti noi pe care noi
atat de u~or 0 risipim ~i 0 in~elam, pentru a face pocainta ~i a ne
intoarce 1a ea. Cum putem iubi ~i dori ceea ce nu cunoa~tem?
Cum putem a~eza rnai presus de orice altceva in viata noastra~
, ceva ce nu am vazut $i de care nu ne-am bucurat? Pe scnrt: cum
.-- - -- putem cauta 0 Ympara\ie despre care nu ~tim nimic? Slujbele
Bisericii au fost de la inceput ~i inca sunt intrarea noastra
inauntru, comuniunea noastra cu viafa naua a Jmpiidipei.
Biserica ne descopera prin viata sa liturgica ceva despre care
"urechea nu a auzit, ochiul nu a vazut $i ceva ce inca nu a intrat
in inima omului, dar Dunmezeu I-a pregatit pentru cei ce-L iubesc
pi: E1" .lar in centrul acestei vieti liturgice, ca inima ~i apogeu al
sau, precum soarele care rasannd patrunde in tot locul, sta
Pa~te1e. Acesta este U$a deschisa in fiecare an catre negraita
frumusete a Ymparatiei lui Hristos, este pregustarea bucuriei
ve$nice care ne a$teapta, slava bIruintei care, de$i nev1izuta,
urnple deja intreaga Creatie: "Moartea nu mai exista!" Slujbele .
Bisericii, in totalitatea lor, graviteaza in juru1 Pa$telui ,?i, prin
urmare, anulliturgic, adica succesiunea tiIDpurilor liturgice $i a
praznicelor, devine 0 ci1latorie, un pelerinaj catre Pa~te, Sfarfjitul
care este in acela~i timp ,?i inceputu1: sfiiqitul tuturor celor
. "vechi", inceputul vietii celei noi, puntea statomica ce leaga
aceastalume'cu Impariitiacdeja.descoperita prin Hristos.
13
 ALEXA NDER SCHMEMANN POSTUL eEL MA RE

, Si totu~i vi,a ta ,;veche" , aceea apacatului ~i a mesch~Mei, " , . ~hia~ ~i, astaz(caracteiv! lor ca~ehetic I;i baptismal . acestea nu
nu este u~or de biroit ~ide schimbat. Evanghelia a~teaptli #'Bere ' ,i rc;prfziii'd riirl1a~ite arheologice ale trecutului, 'ci reprez;:ltii ceva
de laom un efort de care, in starea sa actuala, este practic ' " actual ~ i e~ential: p entru noi. Pentru fiecare an Pos tul ~i Pa~tele
indipabil. Suntem ispititi eu 0 priveli~te"un tel, un fel de viata sunt; 0 d"ta in plUS, redescoperirea ~j refacerea d e catre noi a

care Sunl atiit de mult pesteposibilitatile noastre ! Chiar ~i
apostolii, carid au auzit ,nvataturile Donmului lor, L-au i'ntrebat
eu deznl!:dejde: "Dar eum po~te fi posibila aeeasta?" fntr-adevar, ~ ,
nu este u~or sa respingenl un marunt ideal de viata, construit pe
grijile zilniee, ale cautii rii bumirilor materiale, sig urantei~i
, placerii, pentru un ideal de viatai'n care desaviir~irea este scopul
ultim: "Fiti desavar~iti precum Tatm vostru dinceruri desaviir~it
este". Lumea aceasta: prin toate mijloace1e sale de comunicare ne'
indeanma: Fii [ericit, ia-o domol, urmeaza calea eea mai simpla!
Hri stos spune 'in Evanghelie: "AJege calea cea stramtli, luptli ~i,
patime~te , pentru di aceasta este calea catre singura fericire
adevarata" . Dar fl[ra ajiltorul Bisericii cum putem face aceasta
~ribila alegere, cum putem sa ne pociiim ~i sa ne intoaIcem la
' negf1hta l'lfgadUlu tilalffuitli noua'iilliecare'an de'-Piisti':?Aici ___
m,
starji la " :1:'0 am fost adu~i prin propria noastra moarte $i lnviere,
in Botez ,
o cc\latorie. un peJerinaj! Totu~i, indata ce incepcm aces!
pelerinaj, irtdatace facem primul pas In ",tristetea s tdilucitoare"
a Postului vedem - foarte . foarte departe - destina!ia . Aceasta
este bucuria Pa~telui, este intrarea intru slava tmplira(iei. Si este
aceasti'i vedere pregustarea Pa~telui, care face triste tea Postulul
stri'ilucitoare ~i ostenelile n oastre postitoare 0 "primavar~
duhovniceasca", Noaptea poate fi intunecoasii ~i lunga, dar de-~
lung ul pelerinajului 0 raza tainica ~ i straJucitoarepare eli
lumineaza la orizonL "Nu ne ru~ina pe n oi din ni'idajduirea
noastra, Iubitorule de oameni!"

intervine Postul P~~telui, Acesta este ajutorul pe care'Biserica

ni-lintinde noua; ~coala pocaintei, singuracare va'faceposibila
primi,rea Pa~te1ui nu ca peo simpla dezlegare de a manca, a bea
!li a ne relaxa, ci intr-adevar ca pe sfiir~itul "eelor vechi" din noi.
ca pe intr<U',e a noastra intru "ce1e noi" .,
fn Biserica primara scopul principal al Postului era sa
'_, , p!:~gliteascli "eatehurnenul". adica pecre~tinuI nou convertit
_ pentru BQtez. care. in acea vreme, sesliyilr~ain timpuiLiturghiei
paseale2 . Dar chiar ~i atunci eandBiserica arareori mai boteza
adu1tnar institutia catehumenatului disparuse, scopul funda-
mentalal postului a ramas neschimbat. Cu toate canoi suntem
'botezatCrl~ipim ~i m~ellll:n perffianerit exact ceea ce am primit la
B ,o tez. Deaceea. Paste1e este intoarcereanoastra anuala la'
propiiti:i ~~stru botez', pe cand Postul este pregatii~a n o astra
pentru efortul incet$i su stinut, penirua re31iza.la sf~it,pr6pria
nOaStra ,;trecere" sau ..pascha" (,;p~te") clifrev'ia~ceaiioiia in
Hristos : Daca;~a ' cumvom vedea, siU:jbele'Postillul paJitreaza

14
 .. - -CAPITOL UL I

PREGATlREA PENTRU
POSTULPA$TELUI

1. DOTiilta (Duminlca luiZaheu)

- --- - - -- Cu mult luainte _de iuceputuJ propriu-zis al Postului,

Biserica face cuuoscuta apropierea acestuia ~i ue invita sa pa~im
tn perioada de pregiitire de dinainte de Post.
E ste 0 trasatura caracteristica
-
a traditiei
, liturgice ortDdoxe
aceea ca fiecare sa,batoaresauperioada importanta -P~ te ,
Craciun, Postul Pa~telui etc.- este anuntata ~i"pregatita''1naintc.
De ce? Din c!lIlza unei profunde cunoa~teri p sihologice a firii
omen e~ ti de catre B iserica. Cuuosdind superfic ialitatea ~ i
inspaimantiitoarea laicizare a vietii noastre,Biserica cunoa~te
neputinta noastra de a ne schimba rapid, de a trece brusc de la 0
stare duhovniceasca sau intelectuala la aita. Astfel, cu mult
inaiute ca osteuelile actuale ale Postului sa inceapa, Biserica ne
atrage atentia asupra seriozitiivi acestora ~i ne invita sa reflectam
asupra semnificatiei lor . lnainte d e a putea "practica" Postul, ni _
se da talcul sau . Aceasta p regatire include cinci Durniuici
cousecutive ce preced P ostul,fiecare din acestea - prin
pericopele sale biblice specifice - fiind dedicata unor aspecte
fundanlentale ale -pocaintei . Prima ln~tiintare referitoare la Post
!
17
 ALEXANDER SCHMEMANN
e~.te fiicuta in Duminica i:rJ. care se cite~t~' pericopa evangh~Ueli .
despreZaheu (Ltica, XIX, 1-10). Acea'sta este istoria unul om
care era prea mie de statura pentru a-I ~edea pe Iisus, dar care
dorea atat de mult sa-l vada incat s-a urcat mtr-un copac: Iisus a
raspuns dorintei acestuia ~i a mers in casa.JuLAstfel, tema acestei
prime vestiri este donn{a. Omul urmeaza dorinlei sale .. Se poate
spune chiar ca omul este dorinla, iar acest adevar psihologic
fundamental despre firea . "omeneasca este marturisit de
Evanghelie: "Unde este comoara ta", spune Hristos; "acolo este
, ~iinima ta". 0 dorinta puternica infrange limitllrile lrre~ti ale
omului; dnd cu pasiune dore~te ceva, realizeaza lucruri pe care
"firesc" nu Ie poate savar~i. Fiind'"scund" el se biruie ~i se
transcende pe sine. Singura problema este totu~i daca noi ne
dorim lucrurile bune, daca puterea dorinlei din noi esteorientata
catre scopuri bune sau dadl -in cuvintele unui ateu existen-
tialist, Jean Paul Sartre - omul este 0 "mistuire zadarnica".
Zaheu ~i-a dorit "lucrul bun", el a dorit sa vada !?i sa se
aprcipie-de Hristbs. El este primul simbol al pocaintei, pentru eli
podiin(a incepe ca 0 redescoperire a naturii profunde a tuturor
dOrinlelcir; dorinla dupa DUITUlezeu ~i dupa dreptatea Lui, dupa .
viala adevarata. Zaheu este "scund" - neinseITUlat, pacatos ~i
marginit - totu!?i dorinla lui a bimit peste toate acestea. EI a
"fortat" atenlia lui Hristos; L~a adus pe Hristos in casa lui.
Aceasta·este deci prima vestire, prima invitatie: al nostru este a
dOr! ceea, ce avem cel mai profund ~i adevii.rat in noi, a
c(;m~tientiza setea ~i foamea pentru Abs9lutul din noi, chiar daca
~tim sau nu, ~i care, atunci cand ne abatem de la el ~i parasim
dorinlele noastre, ne transforma, intr-adevar, intr-o "mistuire
zadarnica". ~i daca dorim indeajuns de profund, indeajuns de
puternic; Hristos varaspunde. ' ...
18
POSTUL eEL MARE
, 2. Smeri';iJ.ia . .
(Duminica ' Vamesului . a
si
. '"
'
\' . "
Fariseului) "
r
Urroatoarea Duminica este nutnita "Duminica Vamesului
~i a Fariseului". tn ajunul acestei ~ile, Silmbi:ita, ta Vece~nie,
cartea liturgica folosita de-alunguTP6stuluiVa~telui ~' TrioduJ3
- ; i~ i face prima sa . aparilie ;· jirrj~~.te·2.in ·~ i sillli: adi1ug~t~ Ia:
imnurile ~i rugaciunile de rand ale s :ujb~lo; s'1(ptiiffi1lnale de
fnviere .. Acestea dezvolta unnatorul aspect major al poeain tei:
smerema.
. Pericopa evanghelica (Luca, xvnl, 10 -14) ne inflili~eaza
un om satisfacut intotdeauna de sine ~i care considera ca se
supune tulurar cerin!elor religiei. EI este sigur pe sine ~i mandru
de el. In realitate, totu~i, el a falsificat sensul religiei. EI 0 reduce
astfella obscrvatii exteme ~i I~i masoara cucemieia prin prisma
. zeciuielii pe care 0 dadea la templu. Insa varne~ul se..£mereste pe
sine ~i smerenia s a ilindrepta!e~te pe elin fata lui Dumnez.eu.
Daca exista ocalitate moral a aproape ,desconsiderata ~i chiar
negata astazi, aceea, intr-adevar, este smerenia. Cultura In care
tJiiim ne insuila pennanentsensul mandriei,al romrii de sine, al
Indrepta!irii de sine. Aceasta se bazeaza pe faptul ca omul nu
poate realiza nimieprin el insu~i ~i ehiar ni-l infati$eazii. pe
Dumnezeu ca Unul Care tot timpul ,, ,aeorda credit" pentru
realizllrile ~i faptele buneale omuluLSmerenia -'- fie individuala
sau eClmuna, etnidt sau na!ionala - este privita ca uo'simbol al
sllibiciunii, caeeva degradant pentru un om adevarat.Chiar si
bisericile noastre, nu sunt ele .imbibate eu acela~i spirit ~l '
fariseului? Nu dorirnl!oi caorice eontributie, orice ,;fapta buna",
tot ceea ce facem pentru Biseriea sa fie cunoscut, liiudat, sa fie
mediatizat?
Dar ee este atunei smerenia? Raspunsulla aeeasta intrebare
pare a fi unul paradoxal, pentru ca ·i~i are vadacinile mtr-o
afirmatie aparent neobi~nuita: Dumnezeu insu$i este sment!
19
 ALEXANDER SCHMEMANN
,,
I
Totu~i, pentru acela care-L cer~eteaza pe Dumnezeu ~i-L.
conternpla In Crea\ia Sa ~i in lucfarileSale de miintuire, este
evident ca smereniaeste, intr-adevar, 0 virtute divina, adevaratul
eon\inut ~i strruueirea aeelei slave care, a~a cum cantilm in timpul
Sfintei Liturghii, umpleeerul ~i pamantuJ. In mentalitatea noastra
omeneasea avem tendin(a de a opune "slava" ~i "smerenia" ~
ultima fiind pentru noi unsemn de slabiciune. Pentru noi
ignorant a ~i ineompetenla sunt eei doi faetori ee ne determina sau
ar trebui sa ne determine sa ne simtim smeriti. Aproape ca este
. imposibiJ sa "traduci in fapt" omului modern, hranit din
pUblici tate, din afirmarea de sine ~i dintr-o nesfar~itil. lauda de
sine, ea tot ceea ce este intr-adevar perfect, frumos ~i bun este in
acela~i timp in mod firese smerit, datorita perfec(iunii sale nu
necesita in niei un fel "publicitate", slava exterioara sau
"adnlare". Durnnezeu este smerit pentru ea este perfect; smerenia
Lui este slava Sa ~i sursa adevarateifrumuseli, perfeeliuni ~i
buniitil\i, ~i oricine se apropie de Dumnezeu ~i-L eunoa~te devine
ihiediatparta~ la smerenia divina ~i este infrumuse\at prin ea.
Aceasta este taina Fecioarei Maria, Maica lui Hristos, a carei
smerenie a filcut-o bucuria intregii Crealii ~i eea mai mare
revelatie a frumuse\ii pe pamant, taina tuturor sfin(ilor ~i taina
fiecarei fiin(e umane din timpul pu\inelor momente ale apropierii
sale de Durnnezeu.
Cum poate deveni eineva smerit? RaspunsuI, pentru un
cre~tin, este simplu; contemplandu"L pc Hristos, smerenia divina
intiupata, Cel prin Care Dumnezeu a deseoperit 0 data pentru
totdeauna slava Sa ca smerenie ~i smerenia Sa ea slava. "Astazi"
a spus Hristos in noaptea supremei Sale smerenii, "Fiul Omului
se preaslave~te ~i Dumnezeu se preaslave~te in El". Smerenia se
invala eontemplandu-l pe Hristos, Care a spus: "Invalali de la
Mine, pentru ea sunt bland ~i smerit eu inhna". In eele din urma
smerenia se invala masurand totul prin El, raportand totulla E1.
Fara Hristos, adevarata smerenie este imposibila, pe eand eu
fariseul religia insa~i devine un act de mandrie al realiziirilor
umane, alta forma de marire de sine fariseica.
20
POSTUL CEL MARk
Pt'rioada qe P9st Ineepe astfel printr-o eautare,.o rugaciune
de smerenie, care este Incepiltul adevaratei poeaiNe.Pentru di
poeil.inla, mai presus de oriee, este 0 reintoareere 1a adevifrata
riinduialii a 1uerurilor, refaeerea vederii limpezi asupra lucrarilor
divine. Ea este deci inradaei~ata in smerenie ~i smerenia -
dumnezeiasea ~imillul1ata smerenie - este rodul ~i sfiir~itul
poeain!ei. "Sa fugim ... de yorba eea inalta a fariseul\li", spune
Coodaeul aeestei zile, ".'ji sa invatam fni1llimea graiurilor eeIor
smerite ale vamqului, .." Suntem la u~ile pocainlei ~i la eel mai
solemn moment al ptivegherii de D\lminidi: dupa ee Invierea ~i
aratarea lui Hristos au fost vestite - "Invierea lui Hristos
vazand ..." - , ciintam pentru prima data troparelc ee ne vor Insoli
111 il1trcgul Post:
"U~jJe pocain\ci desehide-mi mie, Datil.torule de via\a; ea milneea
duhul meu 1a Biseriea Ta eea sfanta, purtilnd loea~ a1 trupului eu
totul spurcat. Ci ca un Indurat eura\e~te-I eu mila milostivirii Tale.
In dirarile mantuirii indrepteaza-ma, Naseatoare de.DumnezJ:.U.,~ ____ ~ __ _
( caci ell pacate grozave mi-am spurcat sufletul ~j ell lenevire mi-am
cheltuit toata via\a mea; ci eu rugaeiunile Tale spaJa-ma de toata
necuratia.
La nlu1litnca pacatelor mele celor rele, cugetand eu, ticaIosul, rna
cutremur de Infrico~ata 'zi a judeca1ii, ci Inddiznind spre· mila
rnilostivirii Tale, ca David strig Tie: MjJuie~te-ma Dumnezeule
dupa mare mila Ta".
3. intoarcerea din exil (Durrlinica Fiulul
Risipitor)
In a treia Duminica din perioada pregatirii pentru Post,
auzim parabola Fiului Risipitor (Luea, XV, 11-32). Impreuna ell
imnurile cilntate in aeeasta zi, parabola ne dezvalilie timpul
21

ALEXANDER ' SCHMEMANN
podiii~tei ca fii'iidfntoarcerea omuluidip exiLFilll qsipitot ,.!ii se .
..' spimcf, a plecat II1tr: o tara indeplU-tata,che)tuind to\:i b@.~i:~iit;.U:e . , I. persorfaJe,:¢i plin pacatul pacateIor: indeplfrtarea dragostei nielc
ii aVeil .. O taxa indepartata! Aceasta definitie a conditiei noastre
ul11ane ,pe care trebuie sa l1e-o asumam ~i sa ne-o imptopriem
. atunci cand Incepem sa ne apropiemdeDumnezeu, e ste ,unidi.
Un om care nu a trecut niciodata priIi aCeasta experien(a, fie ea
chiar si
,. fdarte. scurta,care nu a simtit
, hieiodata eli cste instrainat .
de Dunrnezeu ~i de adevarata viata, nu valIiteiege niciodata care
este esenta cre~tinismului. $iaedacare sesimtcperfcct "acasa"
In aceasta lume ~i In viataei , Care nicioditta nu a fos! atins de
d6rin(a dupa aWi Realitate , nu va intelege ce este pocillnta.
Pocainta este ade sea identificata · cn 0 in~iruire rece ~i
"obiectiva" a pacateior ~i a gte~elilor,ca un act de pledoarie
pentn.l vinovatie In fata unei acuzatii juridice. Spovedania ~i .
dezIegarea de pacate simt privite Ca fiind de natura juridica, dar
ceva esential este ornis , ceva f"ara de care nici spovedania ~i nici
dezlegarea de pacate nu au nici 6 semnificatie sau putere reallL
Acest "ceva" este chiar sentimentul de fnstrafnare de Dumnezeu,
de bucuria comuniunii harice cu EI, de la adevarata viata cream ~i
data de Dunrnezeu. Este u~or, intr-adevar, sa rna spovedesc ca nu
'. am postit in zilele riinduite, ca nu mi-am,Iacut rugaciunile sau eli .
m cam miiniat. Este un lucru diferit, totu~i, acela de a realiza dintr-o
data caam pangarit ~i ea mi-am pterdut frumusetea sufleteasca,
. . ca sunt deparle de adevarata mea easa, de adevarata·mea viata, ~i
ca' ce".a ·pretios,cutat ~i frumos ' a fost · ruptfiira sperantain -
, structura. intima a existentei mele, Aceasta~i n~ai ' aceasta este ._...... .
pocillnta. dorintaadandi de ate reintoarce,de a tcinapoia, de a
redipatacilrninulpierdut. Eu am primit'de la DUrimezeu bogiltii
minunate: iriill.ide toate viata ~i posibilitatea deca.· mil bucura de
'. ea, de a 0 rimple de sellS, dedrag6ste~i cunoa~tere; apoi- in
\ Botez .,- noua viata a lui Hristos insu~i; daruJ Sfiintului Duh.
paf~a ~ibucurlatmpllratiei ve~nice.Arn Primit cunoa~tyrealui .
Dumnez~u ~iprinElcimoa~texea intregu Creat.H ~i Pl!tereade a
fi PiuliuibUrrinezeu. ~i toate acesteit le-ampierdUt, foate a~~tea
,
\
22
I
POSTUL eEL MARE
I
Ie risipesc .! n tot timpul, nu numai prin "pacatele" ~i "ire~elile"
i de laDumnezeu, p referll.nd "tara indepartita" in locul minuriatei
C,a se a l'atalui,
\ Dar Biserica este aici ca sa-mi arninteascade ceea ce am
parasit ~i am picrdut. ~i a~ a cum ea imi rearninte~te, imi arnintesc
~i eu: "De la parinfeasdi sJava Ta departiindu-ma nei:ntelcpte~te",
spune Condacul acestei zile, "intru rauta\:i am risipit bQgatia care
mi-ai dat. Peritru aceasta glasul desfriinatuIui aduc Tie: Gre~it-am
illaintea Ta, Padnte Indurate! Prime~te-ma pe mine, cel ce rna
pocillesc, !?i rna fa ca pe unul din s)ujitorii Till",
$i atunci, cll.nd imi amintesc, gasesc in mine dorinta ~i
puterea de a rna reintoar~e; " ... rna voi intoarce la Tatal Meu
, .\
pliingll.nd eu lacrinii: prime~te-ma ca pc unul din slujitqrii Till",
I
o particularitate liturgica a acestei "DuIIlinici a Fiului
Risipitor" trebu~entionam aid in mod special. La Utrcnia de
Duminica, dupa solemiiuT ~l vese1Ul'Psalm al -P6lieieului;ciintilrn
tristul ~i nostalgicul Psalm 136:
, ,,La raul Babilonului, acolo am ~zut ~i am pl§ns cand ne-am adus
amfnte d~ Sion .. , i
Cull),sa cll.ntam cll.ntarea Domnului in pamiint strliin?
De te voi uita, Ierusalime, uitatli sa fie dreapta mea! .
Sa se Jipeascinimba mea de grumazul meu, de nu-nil voi aduce
~~rurunte de tine',de nu vOi_puDernainte Ierusaliniul,ca ID,ceput al
bucuriei. mele.." .
Acesta este Psalmuliiistrainarii.' El era cantat de evrei in
, captivitatea lor babiloniea, pe ciind se gfutdeau la ora~ul stant al
Ierusalimului. ~l a devenit pentru totdeallna cll.nteculomului
atunci cfutdrealizeazalndepilrtarea sa de Dunrnezeu ~i.tealiziind
aceasta, .<.leviny om din non: ca unu) ce nu poate fi niciodata
depli;; .~a~isIacut de niniic in aceasta lurne decazuta, care prin .
. ,strlid!:P.i-a ~i vocalie este un pclerin al AbsollJtului ..
i
,.
23
 ALEXANDER SCHMEMANN
Acest Psalm va fi cantat fnca de douaori, in ultimele &lUa
Duminici, inainte de inccperea Postului. El ne fIIfli~i~eaza Po.stul
fnsu~i ca pelerinaj ~i pocain~a - ca refntoarcere.
4. infrico$atoarea Judecata (Durninica
Lasatuiui sec de carne)
Urrnatoarea Duminidi este numita "Duminica Iasalul ui sec
de carne" pentru cii de-a lungul saptamanii ce urrneaza es te
riinduitii de ciitre Bisericii 0 postire par~ialii - ab~inerea de la
consumul de carne. Aceasta randuiaIa 'urmeaza a fi Inteleasa in
lumina a ceea ce s-a spus mai Inainte despre sensul pregiitirii
Inainte de Peis t. Biserica incepe acum sa ne "acomodeze" cu
efortul duhovnicesc pe care-I va a~teI?ta de Ii noi ~apte zile mai
tiirziu. Treptat, ea ne poarta In tru acest efort - cunosciind
neputin\a noastra, anticipand slabiciunea noastra.sufleteasca.
inajunul acestei iile (Sa~bata lasatului sec de carne) ,
Biserica ne invita la 0 pomenire generaIa a celor ce "au adormit
Intru niidejdea invierii ~i vie tii ve~nice". Aceasta este, Intr-ade.
var, ziua cea mare de rugaciune a Bisericii pentru cei moqi
Pentrti .a lIl\eiege .sensul legaturii dintre Postul Pa~telui ~i ..,
rugaciunea pentni. cei adormifi, tr7buie sii ne amintimcii
cre~tinismul este religia iubirii. Hristos le-a lasat apostolilor nn
o doctrina a mantuirii individuaIe, ci 0 noua porunca - "sa se
iubeasca unul pe altul", adiiugiind: ,,lntru aceasta vor cunoa~te to~
ca sunteti ucenicii Mei, dacii veti avea diagoste unul catre iUtul" . .
Iubirea este, :deci, fundamentnl,.adevarata via(a a Bisericii, care
este, In cuvintele Sfiintului Ignatie.aI Antiohiei, "unitate de .
credinta si iubire". Pacatul este fntotdeauna lipsa dragostei ~i,
deci, ~~p~ea, izolarea, riizboiul tuturor lmpotriva. tuturor. Noua
viata dliruita prin Hristos ~i transmisa noua de catre Biserica este,
24
,. POSTU L e EL M A RE
I
mai intiii de toate, 0 via~a a fmpacarii, a "adunarii in unitate a
celor care snnt J'mprii~tiati", rcstaurarea iubirii distruse prin pacat.
Dar cum putem fricepe J'ntoarcerea noastrii ditre Dumne zeu,
impacarea'noastra cu Dumne zcu, daca inauntrul nostru noi uu ne
intoarcem la poruuca clla n;l.arc a iubirii? Rugaciuuea pentrn ce i
moqi este expresia fundamental!!. a Bisericii ca iubire. Ne rugam
lui Durnnezeu sa-i porrieneasca pe cei pe care noi ii pomenim $i
,i facem aceasta tocmai pentru ca Ii iubim. Rugandu-ne pentru ei,
ne intii:lnim cu ei in Hristos, Care este dragoste ~i care, pentru sa
este dragoste, infriinge moartea, care este ultima biruinta asupra
'lnstrainarii ~i !ipsei de dragoste. tn Hristos nu este diferen~a intre .
cei vii si . . .
. cei morti. EI este Viata si aceasta Viatii este lumina
omului. Iubindu-L pe Hristos, Ii iubirn pe cei ce sunt In EI; iubind
pe cei ce sunt in EI, 11 iubim pe Hristos: aceasta este legea
Bisericii ~i motivatia pentru care se siiviir~esc rugiiciuni pentru
cei adormiti. Ceea ce Ii tine pe ace~tia vii este dragostea noastra
adevarata pentru Hristos, pentru ca li tine "inHristos", ~i cat de
mul! gre~esc aCe! cre~tml apuseni careoii'-reduc- ni-gaCi unea -
pentru cei moqi la 0 doctrinii juridiea a "meritelor" ~i a
"compensatiilor" ori pur ~i simplu 0 resping, considerand-o
nefolositoare. Marele priveghi aI Duminicii liisatului sec de came
pentru cei ad6tmiti serve~te. ca model pentru toate pomenirilc
celor plecati dintre noi $i se Tepeta a doua, a treja ~i a parra
Sambatii din Postul PlL'/telui.
~'
Dragostea constituie din nou tema evangheliei din
,.DuminiGa-lasatului sec de carne". Pericopa evanghe!ica pentru
aceasta zi ne prezinta parabola lui Hristos des pre tnfrico~iitoarea'
Jndecata ~ateI,XXV, 31-46). Ca:nd Hristos va vern sii ne jndece,
care va fi criteriul judeeiitii Lui? Parabola ne riispunde: iubirea
- nu numai 0 simplii preocupare umanitara pentru 0 justitic
abs tracta #pentru "saracii" anonimi, ci iubirea concreta ,?i
personalii pentrucel de langii mine, oricine ar fi, pe care
Dumnezeti a facut sa-llntii:lnese in viata mea. Aeeasta precizare
este importanta, pentrn ea astazi din ce in ce mai mult cre~tinji
tind sa.identifice iubirea cre~tinii Qj,! grijUepolitice economice ~i
25
 ALEXANDERSGHM E MANN .
. sociale; cu hltecuyinte, eirriuta centrul degre tlta:fe de lapersoana
· ~ievolutia sa unica I~ entiiaWlmoni~eprec~: "cJasa so'<:1[111.o ,
.o Nu
;,rasa etc. spunem caacestepreocup.lli. sunt gre~ite:' Este
Iimpede eli pe elirarile vietii lor, in iesportsabilitatlfef'ior
cetatene,5 ti , profesionale etc.cte~tinii \· sunt chema!i sa se
ingrijeaseli; sa raca ce este cel mai bine dupa posibilitatea ~i
in\eIegerealof; penttllo societate dreapta, egala~i in general maicomun.o. Cre~tinisrrlUl pare sa fie,~i tn anuinjteprivinte de fapt
umana. ,C usiguranta ea toateaeestea izvorasc din cre~tinism ~i
pot fi insuflate prin iubirea cre~tiniL Ca atare, iubire a cre~tina este
ceva diferit ~i ac.e asta diferenta po ate fi inteleasa. ~i mentinuta
daca Biseriea j"~ i va piistra m.isiunea sa unica ~i daca nu va deveni
.o
o simpIa "agentie soCiaJa , fiind limpede ea Biserica nu poate fi
eonsiderata astfel.
Iubirea cre~tina este "imposibilit!itea PosibiHi"'de a-L vedea
pe Hristos in celalalt, oricine ar fi ; ' ~i Be care Dumnezeu, in
ieonomia Sa v~nica ~i tainica, a hotarat sa-L aducliln via!a mea,
fie ehiar ~i numai penlru cateva rnomente, nu ea pe uil. prilej de a
face 0 "faptabuna" sau ea pe un exereitiu de caritate, ciCil1iiec=
putul unei ve~nice insotiri in Dumnezeu Insu~i. Pentru ea, tntr-ade-
var, ce este dragostea daca nu aeea putere tainicit ce transcende
intiimplatorul~i exteriorul din "celalalt" _ prezenta sa fizica,
treapta sociala, originea etnica, capacitatea intelectuala ...!.. ~i
ajunge la sutlet. unica "radacinll" personalaa. fiint ei ilmane.
partea divina din el? Daca Dumnezeu iube~te fiecare .om, aeeasta
· se intampla pentru ca El ~unoa~teeom.oara nepretuita ~i absolut
unica, "sufletul" sau " sinele" pe eareErie~a·diruitt1..6Gihuiain _'_.._
parte. Iubirea cre~tina este atunci participarea la acea cuno~tere
divina $idarul ' aeelei iubiri divine. Nu exista -iubire- '- __ .
"impersonal a" ,pentruca iubireaeste miuunata descoperire a
.."persoauei~' .ln' , ;om~~ ,a unicului ~i personaluIui incomun~i - " - ·C.- " " cre~tina. Nu tori suntem cheniati sa lucram pentru ;,umanitate",
gen~ral.~~t~ 4c;scopetireaaceeacee~te "de iubit"i:n fiec'areom,
a ceeace este de la Dumnezeu. · lui Hristos. ~tirn eli to\i oamenii au nevoieincele din urina de
. Din 'ace~tpunct de vedere, itibirea . cre~tina este 'llifldri
oJ?usul ;,activisniului social" cu care atiit deadesea se identifica
· tre~tirtism.ulas1izi. Pentruun "activist social" obi~tul iubirii nu
26
POSTUL eEL MARE
este ,;per~ oana"ci individuJ,o unitate abstracta a unei la fbi de
abstra~t.e,,~anitati".?ar penfro cre~tin"atate oniul este "demn .
de afl lUblt pe,l1tru ca el este persoana. Acolo p ersoanaleste
rninimali.z ata la nO\lunea de "individ"; aici individul este vazut
numai ca persbana. ,,"Activistul social" nu ate nici un intcres
pentro persoana ~i cu u~urinta 0 sacrificli pentru "inter-esul
este, mai degraba sceptic despre acea "umanitate" abstracta, ~i
comite un pacat de moarte i'mpotriva sa de fieca're data cand
renun\ii Ia grija ~i ladragostea.osa pentru persoana. Activistul social
esteintotdeauna "futuristic in abordarile sale; el iritotdeauna
aqioneaia in numele drepUit ii , al ordinii, al fericirii ~i pentru
realizarea lor. Cre~tinismul se preocupa mai putin de .aceasta
problematica a viitorolui ~i pune totaccentul pe acurn ~ singurul
timp hotarator pentru iubire. Cele doua atitudini nu se exclud
reciptoe, dar nici nu trebuie sa fie cOhfundate.Cre~tinismul, eu
siguran(a, are responsabilitiiti catre aceasta lume ~i trebuie sa Ie
lndeplineasea.Aeesta..estc_domeniul "activisrilUlui social", care
apartine In totalitate "acestei lumi". Iubirea cre~tina tinte~te.
totu~i dineolb de "aceasta lume". Ea insll~i este 0 razll, 0
manifestare a Imparatieilui Dumnezeu;ea transcende ~i invinge
to ate marginirile , toate "conditionarile" acestei lum.i, pentru ea
motivat ia sa, scopul ~i arderea sa, toate .acesteasunt in
DumnezeU. ~i noi ~tim ea totu~i, chiar in aceasta lurne care e
"invechita in c ele rele" , singurelebirointe netr~clitoare ~i
transformatoare sunt cele ale iubirii . Sa rie am.intim de omul
acestei iubiri ~i vocatii personale, sa umplem iumea pacatoasa eu
aeeasta iubire "'7 aici este adevarata misiune a Bisericii.
. . . Parabola Judecatii de Apoi ne vorbe~te despre iubirea
cu toate acestea,. fieeare dintre noi a prirnit danil ~i harnl iubirii
. aeeifs~ iubirepersonaia - reeunoasterea sufletului ume din ea
inc~re frumusetea .intregii Creatii s6 refl~c"ta intr-uri mod uuic:
~tim,,
de asemenea, eli oamenii sunt in temnita
. . ' ca sunt bolnavi
\ . .
si
\
27 \
\
 - ALEX ANDER SCHMEMANN
iilsetati , ~i lnfometali pcntru di acea iubire personal a i-a negat. ~i
in celedin urma ~tim ca totu~i, oridlt d e ingus! ~i de jimitat esle
cadrul existen\ei noastre p ers onale, fie care dintre noi s-a facut
responsabil de 0 mica parte din tmpi1.ra\ia lui DurnnezeU, s-a racut
responsabil de acest dar al iubirii lui: Hristos. A stfel, c hiar daca
am acceplat sau nu aceas ta res ponsa bilitate, chiar dad am iubit
sau am re fuzal sa iubim, yom fi judec ati. Pentru ca "intrucitt
unuia dintrc ac e ~ti prea mici frali ai Mei ati facut , Mie mi-ati
filcu!..."
5. Iertarea (DUJ:ninica Lasatului sec de branza)
lata-ne ajun~i la ullimele zile dinaintca Postului. Dej a din
timpul sapti:imanii li1satului sec de carne, care precede "Duminica
l ertarii", doua zile - Miercurea si Vinerea - au fos t r~zelYate
spre '0 "postire" d e plina: Sfanla 'Liturghie nu se va o ficia , iar - - - - --'licea: Vai -mie ce am-p iHimi( cil tidilosuJ _0 pomnca am calcat a
Intreaga randuiala ~i tipic ul slujbelor poarta caracteristicile
liturgice ale P o stului. Mi e rcurea , la Vecemie , ne bucuram de
venirea Postului prin acest imn minunat:
"Rlisllrit-a primavarapostului ~ i fl oarea poerun\ei. D ec; sa ne
e ura\im pe noi fra\ilor de toate spurcaeiunea ~ i Dat,\loruJui de
lumina s3-1 zicem: Slava Tie, Ul,luJe Iubitoru1e de oameni."
Bise rica pomene~te apo,; in' Sambata la~s~!u.lui sec de
branza, pe to \i barbatii ~i femeile care au fost "I umina\i prin
postire" : sfin \ii, care sunt modelele pe care trebuie -sa-le umlam,
dli1iuzitori in dificila "artil." a postirii ~i a poc1iin\ei. In nevoin\a
la care suiItem gata sa purced em nu suntem singuri:
,;Veni\i to\i credincio~ii sa 11ludl!.m cetele cuvio ~i1or p arin!i: pe eficace, tOtU~l, postul nostru nu trebuie sa fie fari seic, nu trebuie '_
Anlonie eapetenia, pe luminatul Eftimie; pe fiecare deosebi ~i pe top
_impreuna ~i viqile aeestor ea un aIt Rai al desfatarii eu gandul
soeotindu-Ie ..." " _'.
Avem sprijinitori ~i pilde:
28
j POSTUL eEL MARE
,
'J
.•.l\1ulpn1i!c,.calug1hilo r, pe voi indreptato rilo r parjn~j <;u~v !0<,i. va
cinstinl; c;i pri il vai , pe cararea cea dreapta, cu a devarat a ~mbl·:.l a n:}
cun o scut" I
In ce Je din urma vine ultima zi, num.ita de obicei"Dum in; ca
lertarii" dar al carei _ nwnc liturg ic tre buie de a se n iC nca
m entionat: ,,T7.gonirea lui Adam din Rai". Aceasta cicnlllllirc
totalizc az a, lntr-adcvar , -intreaga prega tire penlruPos t. A CUJ .n
~tim ca. OIllul a fa st creat pentru Rai, penlm c llno a~ te.re a l u i
Dumnezeu ~i penlru comuniunea haridi cu E l. Pacatul o mului I -a
lips it p e o m de acea via \a binec uvantata iar existenta lui pe
pamant s-a tra nsforrnat intr-un e x i!. Hri stos , Mantuilorul Illmii ,
deschide u ~a r ai ului celui ce-L urme a Za iar Biseri ca, prin
d ez vilJlIirea frumuse!ii Ympara\iei lui Dumne zeu prin viala
noastra, un pe1e rinaj catre patria- noastra ce reasca . ASlfel, la
Inccp"tul Pos tului suntem ca si Adam:
.. S cosu -s -a Adam ,din Rai pentru m anca rc; p entru a ccasta ~ i
§ez and in prcajma lui plAngea langujndu-se §i eu glas de U1TIl lin~a
Stapanlilui me u ~i de to! bineJe m-am lipsi!. RaiuJe preasfinte, ee l
ee e~ti pe ntru mine sadit ~i pentru Eva fneuiat,roaga pe Cela ce te-a
fik ul pe line ~ i pe nline In-a zidit c a sa rna satur de tlorile ta le . P entru
a ceasta ~ i M a ntuitorul catre dansuI a z is: Z idirca lnea nu VOl sa piara
ci voi sa sc mantuiasca ~i 1a cuno~tin~a adevaru1ni sa vina . Ca pe e e l
ce vine 1 ~ Mine nu it voi goni afara.u '
Postul este eliberarea de sub robia noastra rata de pacat, din
temni\a "acestei lumi". Iar pericopa evanghelica a acestei ultime
Duminic i (Matei, VI, 14-21) stabileste conditiile aeeste i
-eliberari. Prima este postirea - refuz ul d~ a accept~ dorin!el e ~i
indemnurile firii noastre decazute, ca fiind norrnale efortul de a
ne desciitu~a.din stapiinirea carnii asupra duhul~i: P entru a fi i
sa ne " ralim" Intru acesta. Nu trebuie " sa ne aratam oamenilor ca
postim, ci Tatalui nostru Care este in ascuns". Cea de-a d on a
candilie este i ertarea - "ca de veti ierta oamenilor gre~alele lor,
ierta-va ~ivoua Tatar vostru Cel ceresc". Biruinta pacatului ,
29
 POSTUL eEL MARE

CAPITOLUL II sc.h.illJ.~iui· ce ibtervin in via!a liturgiell4 , in aceasta perioada.

t:iiifiidu'-leseparat, a.ceste schimbari pot aparea ca fiind
"iiiiduieli" de ne!nteles,Teguli formale la cru-e sase ccmsimta
fonnal; dar intelese cauniritreg, ele descopenl~i comunicaduhul
Postului, nefac sa vedem,sa siintim ~i sa experimentam acea
SLUJBELE POSTULUI tristete stralucitoarecare repreiinta adtovaratul mesaj ~i i;!ar al
Postului. ~epoate spune, fara'ex-agerare,cii Sfintii Pannti ~i
scriitori biserice~ti, care aucompu.sjITIIll!JjJe Triodului, care incetul
.cu incetul au Cjrganizat structura general a a slujbelor de post, care
au impodobit Liturghia-Darurilor mai-iriainte sfintite cu acea
frumusete speciala, au avut ointelegere unica a slffTiS,fului
omenesc. Cu adevarat ei au cunoscut nevointele pocaintei ~i in
fiecare an; de.a lungulPostului Mare, ei fac accesibile aceste
1. " Tristetea stralucitoare" nevointe tuturor celor care au urechi de auzit ~i ochi de vazut.
lmpresia generala esteaceea 'de "tristete stralucitoare".
Chiaro ~i cel care poseda cuno~tinte limitate despre slujbe, intrand
Pentru multi, daellnu pcntru majoritatea cre~tinilor otto- intr-o biseiica iri. timpulunei slujbe de post, intelege aproape
. 'docsi
.•.. ." Postul Pastelui consta dintr-un numar limitat -
de reguli ~L imediat, sunt sigUT ice semnificatieare aceasta expresie oarecum
prescripti i fonnale predominant negative: abtinerea de la anuIDite contradictorie. Pe de 0 parte, 0 anuniita1i'istete tainica patrunde
mancaruri, dansuri ~i chiar filme. Acesta reprezinta gradul nostru slujbe1e: ve~mintele sunt intunecate; slujbele sunt mai IUngi dedit
de instrainarc fata de adcvaratul duh al Bisericii, carene.este de obice! ~imai"monotone" ,totul este foarte a~ezat. Pericope1e
aproape imposib'il de inteles, ~i anume ell Postul inseamna ~i evanghelice ~i cantarileaIterneaza ~i totu~i pare ca nu se
"altceva" - ceva fara de care toate aceste randuieli i~i pierd in "intitmpla" niIDic. La intervale randuite, peeotul iese din altar ~i
cite~te intotdeaunaaceea~i scurta rugaciune, iar intreaga ob~te
mare partesemnificatia. Acest "altceva" poate fi eel mai bine
raspunde fieellrei cereri aacestei rugaciuni prin inchinaciuni.
descris ca 0 "atmosfera", "un climat" in ~arefiecare din noi intra?
Astfel, popos-im pentruo vreme indelUngata in aceasta ,~mono­
ca fiind
- mai intai 0 stare a mintii,
. , a sufletului, un duh care timp
tonie" - in 'aceasta: tris(cte tainica.
de !?apte saptamani patrunde intreaga noastra existenta. Sa lar apoi incepem sa realizam ca aceasta lungime ~i
,, .
subliniem inca 0 data ell scopul Postului nu este acela de a ne sili "monotonie" a slujbelor sunt necesare daca dorim sa descoperim
sa 'acceptam cilteva obligatii formale, ci acela de a ne "u~ura" tainica ~i la inceput neVazuta h,lcrare a slujbei in rmLincetul cu
inirna, incat aeeasta sa se poata deschide catre realitatile incetul, incepem Sa1ntelegcm, sau mal degraba sa sill\.tim, ca
.
duhovnicesti'sa. cunoasea tainica "sete si '
foame" dupa ace.:istatristeteeste IntrCadevar "Iuminoasa", ca 0 transformarc
cornuniunea ha..rica cu Dumnezeu. ' taihiC"a ce este:gata sase petreaca in noi. Ca ~i cumajungemintr-un
., Aceasta "atmosfera" de post, ace~s~a uuica "stare a mintii", JQS,j~ 9are zgomotele ~iagitatia vietii ,astrazit, a tot ceca ce de
este detenpinata in mare masura de slfJbe, de 0 muItltudme de oOlcei m~-umple zilele chiar noptile,nu au acces·~ unlocin care

32. 33
 ALEXANDER SCHMEMANN .
prin.cipalul semn al stapiiturii sale asupra lumii, este dispersarea,
izolarea, ura. A~adar, prima incercare de a sparge aceastli
fortlireatli a piicatului este iertarea: reintoarcerea Jaunitate, Ja
solidaritate, la iubire. A ierta este a pune intre mine ~i ;,vrlij~ul"
meu iertarea lui Dumnezeu · Insu~i. A ierta este depa~irea
"punctului mort" In relatiile umane ~i raportarea lor la Hristos.
Iertarea este "crapatura" Implirlitiei cere~ti deschisli clitre aceastli
lume pacatoasa ~i declizuta.
Postul Pa~telui incepe, de fapt, de la Vecemia din aceasta
Duminic li . Aceasta slujba unica, atiit de adiincli ~i frumoasa,
Iipse~te din ata! de .multe biserici ale noastre. Totu~i nimic nu
destainuie mai bine " tonalitatea" Postului Marc In Biserica
Ortodoxa; nicaieri nu se manifesta mai bine chemarea sa
profundli clitre om.
Slujba incepe c u 0 vecemie solernna,cu slujitori imbracati
in ve~minte luminoase . Stihurile care urmeazli Psalmului
"Doamne strigat-am catre Tine ...." anun!a venirea Pa~ telui ~i,
diricolo de Post, apropicrea Pa~telui!
"Vremea postuJui sa a incepem luminat, supunandu-ne pe noi
nevolnfeJor eelor duhovnice~ ti. Sa ne llimurirn sufletul, sa ne
curafim trnpul. Sa postirn preeurn de bucate a~a ~i de toata patima,
desfatandu-ne cu bunatafile Duhului. fntrn eare petree and eu
dragoste, sa ne invrednicirn tofi a vedea prea cinstita patima a lui
Hristos, Dumnezeu "i Sfintele Pa~ ti, duhovniee~ te bucurandu-ne".
Urmeaza, apoi, V ohodul Cll cantarea: ,,Lumina !ina Ii Sfintei
slave" . Preotul slujitor Inainteaza catre "locul cel inalt'; din
spatele altarului p entru a vestiProchimenul de seara, care
. intotde auna anunta sfiir~itul unei zile ~i Inceputul alteia.
Prochimenul cd M arc a1 acestei zileveste~te lnceputul Postului;
"Sa nu lnt.orci fafa Ta de la sluga Ta;
. t
Canel rna neeajese degtab rna auzi
Ia ·arninte spre sulfctul meu , ~i-J
mantllie~te pre el" I
30
POSTUL eEL MARE
Asculta melodia unica a acestui stih - aceasti!. strigare care
dintr-o data umple biserica: "ciind rna necajesc elegrab rna allzi"
- ~i vei Ihtelege acest moment de inceput al Postuilli Mare:
I tainica intreplitrundere dintre deznadejde ~ i niidejde, dintre
J intuneric ~i lumina. T oatli pregatirea se ~propie acum de sfiir~i t.
;l Stau in fatalui Dlimnczeu, in fataslavei ~i a frumusetii lrnparatiei
i
Sale. Realizez.ca aPartin aeesteia, cli nuam alt climin, nici 0 alta
:i bucurie, nici un alt tel; realizez, de asemenea, ca sunt exilat din
. aces t camin In Intunericul ~i tri stetea· pacatului, "cand rna
necaj es-:- !". lar in cele din urma imi d au seama ca numai
Dumnezeu rna poate ajuta In aceasta dllrere;canumai El poate
"griji d e sufletul meu". P ocainta este, mai presus de orice, 0 ,'.
chemare disperata catre acel ajutor divin.
Repetarn de cinci ori Prochimenul ~i iata ca Postul a soSit!
Ve ~mintele luminate sunt puse deoj:nAte, luminile sunt stjnse.
Ciind preotul slujitor roste~te cererile pe ntru ectenia de seara,
strana raspunde eu ceea ce se considera a fi "cheia Postului" .Se
ci te~ te pentru prima oara rugaciunea de post a Sfantului Efrem
···- - SiruJ, Insotitii · demetanii~ba-sfiir~i~ei credincio~ii se
apropic de preot, cerand unii altora iertare. in timp ce ei s aviir~es c
acest ritual de ImplicaTe, pentru ca P ostul Mare incepe prin aceste
mi~cari ce exprima dragostea, reunillue a, fratia, strana intoneaza
canlarile pascale.
Yom catki patru zeci de zile prin d e~ertul Postului, dar la
capat s tdi1 uc e~ te dej a lumina Pa~telui, lu'inina Imparatiei lui
Dumnezeu. .
,
!
I
}
•
 "

ALEXA NDER SCHMEMANN POSTUL CEL MARE

. . .. -, . . ' '. . I '. .
toat~ acestea )111 a.Wniei"0·puter(l..Toate aceste~, care!Ji);e:l~l!f· l . " L.. ne n"~';'ptemanedi
extren;;. de importanteindit ne urnplu 'tnintea, acea stare"tie r .~ -~ (
duhul meu dtre. Tine.,
, '. I1urnnezeule, pelltru ea himina sunt pomncile
Tale pe pamant." - , .
'

nelini~te, care a deveJ;Jit , pr:!ctic, a doua noe,:!.ril natura, dispare . . . .

undeva ~i noi incepem sa ne simpm liberi,u~ori ~i fericiti. Nu este
yorba despre oferic ire superficiala~i zgornotoasa, ce vine~i trcce.
de douazeci de ori intr-o zi ~i care este ~a de fragila ~i tredHoare;
este o ' fericire adanca care nu vine dintr-o pricina unica 9i
personala, cl din aceea cli sufletul nostru- citand cuvintele lui
Dostolevski - ' a atins "alta lume". $i ceeace acesta a atills este
plasmuit din lumina,pace ~i bucurie, dintr-o incredin~are
inexprimabillL Intelegem apoi de ce slujbele au trebuit sa fie
lungi~i in aparenta monotone. Realizlimca este pur ~i simplu
irnposibil sa trecern din starea normala a mintiinoastre,
plasmuita aproapeinintregime din agitatie, fuga ~igtiji. in
ac.e asta nouastare flira a ne "lini~ti" rnaiitltru, tara a reface in noi
o masura a. e.chilibrul ui interior. Din aceasta cauzace.i ce percep
slujbele biseri"esti nurnai ca pe ni~te "obligatii" ;cei care
intotdeauna pun" i~trebiifl despreminimul necesar (Decate ori
trebuie sa mergem la biserica? De cate ori trebuie sa ne ruglim?)
niciodata nu pot intelege adevlirata natura a cultuluicare ne
poarta· intr-o alta lume - aceea a prezentei lui Dumnezeu! ~
· care ne poarta incet catre aceasta, peritruca fitea umana cazuta a
pierdut iscusinta de a pa~i in aceastlilume in mod natural.
Astfel, 0 data ce traim aceastlt eliberare taini'ci:i, 0 datlt ce
devenim "u~o6 ~i lini~ti!i launtrie", monotonia ~i tristetea acestor
slujbe dobilndesc 0 noua semnificape,. sunt trans figurate. 0
_._. ,frumusete launtridi Ie umplede lwnina precum razele unui
rlislirit desoare care pe-candlnca mai este Intuneric in vale Incep
sa lumineze peste viirfurile muntilor. Aceasta lumina ~ibucurie ..
tainica Yin dintrco lunga preaslavireS,din.intreaga "tonalitate" a
slujbelor Postu.hti. Ceea ce laincepu't'aparea eli ri1onbtoriid, acum
se dezvahiie ca pace; ceea ce siIliteam ca fiind tristete este trait
acum . ca prirnele mi~cliri ale sufletului spre descoper~fe;a
· adancimii sale piel'dute. latli ceea .ce proclama ' in fie~Aie
· dimineatii primul stili de Ia"Aliluia": '\
\
., ,;Strltlucire trista": tristetca instrainlirii mele de Dumnezeu,
a pustiului devenit vjata mea; stralucirea prczentei ~i icrtarii lui
Dumnezeu, bucuria redobanditei
-, . -
dorinle dupa Dumnezeu,
. ~acea
caminului regasit. Acesta estc duhul slujbelor de Post; aceasta
este prima impresiegenerala In sufletul m eu .
" 2. RugaCitwea Sffintu1ui Ekern Siru1
Dintre toMe cautltrile ~j rugaciunile din timpul Postului, 0
singura . scurta rugaciune po ate fi considerata rugaciunea
specificl'i aacestuia . Traditia oatribuie unui marc invatJitor al
vietii duli,ovnice~ti - sfiiriJui Efrem Siru-r::-
"noamne~i SUipanul vie~i mele, duhul trandaviei, algrijii de
. mUlte, al iubini de ·stltpanire ~i al grain; In de~ert nu mi-l da mie.
lar dllhiIl cnraliei, al gandului sment, al dibdarii ~i al dragostei ,
daruje~te-l mie, robului Tau.
, A~a Doamne, lmparate, da.uie~te-mi ca saCmi vM gre~alele roele
~; sa nu osandesc pe ' fratelemeu, ea binecuvantat e~ti In, veeii"
vecilor. Amine<. ,
Aceastlt rugaciuneeste cititlt de doua ori la sfiir~it;;:r'fiecarei
slujbe din timpul Postului Marc, de Luni paua Vinen (nu ~i
Sfunbetele ~i Duminicile), caci, dupa cum vom vedea rnai t1U:ziu,
slujbele acestor zile nu unn~aza celor saviir~ite de obicei in
, tiIlipul Postului Mare:
-·r
La prima citite 0 metanie urmeazafieclirei cereri. Apoi
·f facem cu tolii douasprezeceinchinaciuni, spuniind: ,,DuIDnezeule,
! cur~~~~te~ma pe mine pacatosul!" rntreaga rugaciune este
repe~ta'cu 0 singura metanie la sf~it. Dece ocupa un loc ~a de
important aceasta scurta.~isiIliplarugaciUIl,e ~n slujbele de Post?

, ,
1\
34 35
\
 ALEXANDER SCHMHMANN
,
Pentru ea reeapituleaza intr-un mod unie toate eleme~tele
pozi(jve ~i negative ale poeaintei ~i eonstituie, sa spunem ~a, 0
"verifieare" pentru ostenelile hoastre personale de-a lungul
Postului. Acestea au ea scop mai intai eliberarea noastra de
dlteva boli duhovniee~ti fundamentale, ee ne modcleaza viata ~i
fae praetie imposibiUi ehiar ineerearea de a ne intoarce noi in~ine
catre Dumnezeu. Boala fundamentala este duhul trfindiiviei . Este
ace a lenevire ~i pasivitate a intregii noastre fiin!e, care
intotdeauna ne impinge mai degraba "in jos" deeat "in sus" - I
e·are tneearea mereu sa ne eonvinga ea niei ·o sehimbare nu este··
posil5ila ~i, deci, nu este niei de dorit. De fapt, este yorba de un
cinism inradlicinat, care la ariee sehimbare duhovnieeasca
raspunde "pentru ee?" ~i face din via\a noastra 0 teribila risipire
sufleteasea. Este eauza 'tuturor paeatelor pentru ea otrave~te
energia duhovnieeasea de la insu~i izvortIl sau.
Rodul trfindiiviei este grija de mllite. Este aeea stare de .
d"'~!ladejde PY_9ar.t<J2 ti Sfjn\ii Parin(iau eonsiderat-o eea mai o
mare primejdie pentru suflet. Deznlidejdea este imposibilitatea
pentru om de a vedea eeva bun sau pozitiv; este reduc.e rea la
negativism ~i pesimism a tot eeea ee exista. Aeeasta este, eu
adevarat,o forta demonica in noi, pentru ea fundamental Satina
este un Ill!jeliitor. El il in~ala pe om asupra lui Dumnezeu ~i a
lumii; el ne umple viata eu intunerie ~i nihilism. Deznlidejdea
este sinuciderea sufletului, pentru eli atunei eand omul este
cuprins de ea devine ineapabil sa vada lumina ~i sa 0 dareasea . .
Iubirea de stlipfinire! De~i f31"Cc bizar, . triindavia . ~i
deznadejdea sunt toemai eele ee ne umplu viata eu illbirea de
stiipfinire.pangarind intreaga no astra atitudine catre via\a,
lipsind-o de sens ~i plinlitate, ele ne silese sa eautlirn compensatie
intr-o atitudine total gre~ ita fata de alte persoane. Daca via\a mea
nu este indreptata catre Dumnezeu, nu aspira la valorile eteme,
inevitabil va deveni egoista ~i egoeentrica, iar aeeasta inseamna
ca toti cei din jurul meu vor deveni mijloacele propriei mele
satisfaceri de sine. Daca Dumnezeu nu este Domnul ~i Stapiinul
vietii mele; atunei eu voi"deveni·propriulmeu domn ~i ~ tapan,
36
POSTUL eEL M A RE
centnil absol1italpropriei meJe vieti',~i lncep sa evaluez totul
,. !inand eont de nevoile mele, de ideile me/e, de dorin!eIe mele ~ i
de judecil\ile m e/e. Iubirea de stapiinire este astfel 0 degenerare
fundamentaI1l a reiatieimele eu ceilalti, 0 ineercare ,de subor-
donarea lor fata de mine. Aceasta pornire nu se exprimti neaparat
prin a co manda sau a domina pe "aitii". Se poate exprima la fel
de bine prin indiferenta, dispre\; !ipsa de interes, de cons ideratie,
de respect. E ste , intr-adevar, lenevire ~i deznadejde indreptate,
de aceasta data, catre ceilalti; sinuciderea duhovniCeasea se
completeaza astfel cu crima duhovnieeasca.
~i, in final, grairea In de$ert. Dintre toate fiintele create de
Dumnezeu,omul singur a fost inzestrat cu darul vorbirii. Toti
Sfin\ii Parin!i vlid in aeeasta adevarata "pecete" aChipului Divin
in om, pentru ea Dumnezeu Insu~i se descopera ca ~i Cuvant
(loan, 1,1). Dar, fiind darul suprem, este prin acela~i simbolism
supre mul pericoJ: Fiind adevarata expresie a omului, mijlocul
realizarii de sine este din acest punetde v.ed.ere ~icauzli a eilderii
sale ~i a distrugerii dct's ine, a tradarii ~i a pacatului. Cuvantul
mantuie ~i cuvantul ucide; euviintul inspira ~i cuviintul otrave~te .
Cuvantul este modul de exprimare al Adevarului, dar ~i al
In~eJarii demoniee. Aviind 0 putere pozitiva fundamentala, el are
astfel, totu~i, ~i 0 imensa putere negativa. Cu adevarat el zide~te
pozitiv sau negativ. Atunci cand este. deviat de Ia originea ~i
scopul sau durnne'z eiesc, cuvantuI devine de$erliicillne. EI
impinge spre trandavie, deznadejde ~i iubirea de ' stapiinire ~i
transforma viata in iad. EI devine adevarata putere a paeatului.
Acestea patru sunt astfel "obiectivele"negative ale
pocaintei. Ele eonstituie obstacolele ce trebuie indeplirtate. Dar
Dumnezeu singur Ie poate indeparta. lata deei prima parte a
rugaciunii Sfiintului Efrem SimI - aceastl!. pliingere din adaneul
neputintei omene~ti. Apoi rugikiunea se indreapta catre (eIurile
pozitive ale pocl1intei care, de asemenea, sunt patru.
Curiitia! Daca nu se-reduce sensul acestui terrnen, a$a cum ·
adesea $i eronat se face, numai la eonotatiile sale sexuale, este
In!eles ea omologul pozitiv al ~randaviei. Traducerea precisl1 ~i
37

ALEXANDpR SCHMEMANN
totalli a lenn«nul';i grecesd sofIosini ~i a termenului qs\<~!,:
tselomudryie trebui e sa fid plinatatea inteJepciunii, dfl#llifll:a"
socotinta. Trandaviaeste, tntai de toate, risipire, dis trug~tea
vederii ~i energiei noastre, ineapaeitatea de a vedea IntreguL
Atunei opusllI sau este toernai plinatatea. Daca de obieei
intelegern prin eura\ievirtutea opusll deprav1lrii sexuale, aeeasta
se intfunpla datorita earaeterului deeazut al existentei noastre, eare
nu se manifesta niciunde mai bine dedit in plaeerea sexuala ~
indepartarea tnipului de Ia viata adevlirata ~i d e la stapanirea
duhului asupra sa. Hcistos a reIaeut plinatatea ill noi. ~i aeeasta
a realizatco prin refaeerea adevliratei scari de valori. prin
c!Hauzirea noastra inapoi eatre Dumnezeu, Primul ~i minunatul
rod al aeestei plinata\i sau euratii este smerenia. Am vorbit deja
despreea. Ea este ina; presus de toate biruinta adeviirului ill noi,
indeplirtarea tuturor mindunilor in care de bbicei traim. Numai
sm erenja poate fi capabila de adevlir. de a vedea ~i de a prirni
.luerurile a~a CUm sunt ~i, astfe1, de a vedeamliretia, bunatatea ~i
iubirea lui Durnnezeu in oric«. D« aceea se spune ea Durnnezeu
revarsa harnl Sau peste eei ' smeri~i iar celor mandri Ie sta
impotriva. " Dupa fiecare cerere a: rugaciunii facem 0 metanie. Metaniile
Curatia ~ismerenia sunt firese urmate de, rabdare. Omul
"natural" sau"eazut" este nerabdlHor, pentru.ea nevazandu-se pe
sine segrabe~te sajudeee ~i sa eondamne pe eeilalti.. Avand,
a~ada:r,ci euno a~tere eronata, ineompleta ~i pervertita a .tot ceea
ee il tnconjoara, masoaratoate aeestea prin prisma gusturilor ~i'
coneeptii1or sale. Fiind indiferent eu oricine in afarll de sine,
dore~te ea viata' sa fie ineununata eu sucees aici ~i aeum.
Rabdarea, totu~i, ~,ste eu adevlirat ovirtute divinlL bumnezell
este rabdatOl; nu pen'tru ca este "iertator" cipentru ca EI sesizeaza
adiincim«il celor eeeiista, peIltrucarealitateaintim.li a luerurilor,
, pe care noi in orbin:a noastra nll 0 inai vedem', este deschisll cllti'e
El.
.
Cu
_
cat
_
ne apropiem-p:{ai
, , "',,
mu1t d«"-Durinl.«zeu,
" .... ,
cu
"
cat dey«Jlii:n
,"d::~ '~,~. ,'
. mai·rllbdatori. Cll atatrefleetllmmai mulfaeel irulilit respec!'fii.ta
de toate fiintde care 'reprezintli' insu$itea sJ;iecifica .,a lui
.!
Dumnezeb.. '
38
,
, '
". ,,)'.
POSTUL eEL MAKC
., ' In c {!ledin urm1l, ,cununa, ~i rodul tuturor ,v~tilor- ale
(
tuturo'r'-cre~terilor~i ostenelilor duhovniee~ti este dragoste~­
acea dragoste care, a~a CUID. am spus. poate fi daruita numai de
Durnne.zeu ~ ; darul c~ este finalitatea fUturor prcg1itirilor ~i
ostenehlor duhovmce~ti \ '. , '.'" . .
Toate· acestea sunt rezumate ~i adunate laol alta in ultima
eer ere a' rugaciunii Srantului Efrem SiruI, in care eerem:
"daruie~te-mi ca sa-mi vad gre~alele m ele ~i sanU osandesc pe
fratele meu" . Dar, in final, mai este ,0 primejdie: mandria.
Mandriil este izvorul raului ~i toata rautatea este mandrie. lata ea
nu-rni este suficient sll-mi vad pro prii1e m ele gre~eli, intrucat
chiar ~i aceasta virtute aparenta se poate transform a in mandrie.
ScrieriIesfinte abunda ill sfaturi impotriva subtilelor forme ale
pseudo-p~~tatii- eare, in , reaIitate, sub vaIul smereniei ~ i aI
autoentIcn pot conduce 'fatre 0 mandrie cu adevlirat demonicll.
Dar atunci cand "vedem gre~alele noastre~' ~j cand "nU osandim
pe fra\iino§tri", cand, altfel spus, curatia, smerenia, rlibdarea si
' dragostea sunt doar una in noi, atunci ~I numai-iilunCiliITim~r'--
du~man ~ mandria ~ va fi nimicit in noi. '
nu sunt limitate la rugaciunea Srantului Efrem Sirul dar consti-
tuie una din ,caracteristicile distinctive aIe'intregului cult din
tirilpuI Postului . Totu~i, aici, semnifica(ia loreste reVelata mai
bine ca niciodata. In Iungul ~i dificilulefort al insllnatosirii
?u~ovnice~ti, Bi~~rie_~_!1u apus bariere intre suflet ~i trup. O~ul,
m mtreaga"sa fnnta, s-a indepitctat- de Dumnezeu; omul, In
intreaga sa fiinta,trebuierestaurat; trebuie 'sase intoarca(la
~umnezeu ~ n.tr.},Catastrofa creataae pacat constli, eu
slguran!a, tocmai in biruinta camii ~ animaIul; irationalul
pllicereadin noi ~ asupra duhovnieescuJui ~T diirTInezeiescului:
Dar trupul ,este sHivit, trupul este sfant, a~a de sfiint ineat
Du~~:;~u Insu~i"a luat trup" . Atunci, mantuirea \>i pocrunta ou
dlspretl}f\:sc trupul, .nu il neglijeaza" ci au .tn iconomia lor
restatfF!liea trupului,readucerea lui la funqiile.sale reale, ea
expresie a vietii duhovnice~ti, ca templu aI nepre~itului suflet
39
 ALEXANDER' SCHMEMANN
omenesc. Ascetismulcr.e~tin este o)upta nu impotriva, ci pentru
- trup. Din acest motiv, intreaga fiiu!a umana - sufle! ~i trup -
face poeain~a. Tmpul partieipa la mgaeiunea sufletului Intoemai
cum suiIetul se roaga prin . ~ i In trup. Metaniile, semne
"psiho-somatice" ale pocliintei ~i ale smereniei,ale adorarii ~i ale
ascultarii, reprezintii astfel priri excelenta ritualulde Post.
3. Sffinta Scriptudi
R1!gaciunea Bisericii este intotdeauna bibIica- adica
exprimata in limbajul, imaginile ~i simbolurile Sfintelor
Scripturi. Daca Biblia contine Revela!ia Divina catre om, eaeste
de asemenea ~i raspunsul inspirat alomului la aeeasta Revelatie
~ i , astfel, modelul ~i continutul rugaciunii,laudei ~i adoratiei
-- .- omului. De exemplu, au trecut mii de ani de cand au fostcompu,~i '
Psalmii; eu toate acestea atunci cand omu!. are nevoie sa-~i
exprime pocliinta, sehimbarea profunda a intregiisale fiipturi la
revarsarea milei divine, inca mai ga s"~te singura expresie
potrivita tn inceputul Psahimlui de pocainta: "Miluie~te·ma
Dumnezeule!" Fiecare situatie imaginabila a omuluiin fala lui
Dumn-ezeu, a lumii ~i a celod!alti oarneni, de la cople~itoarea
bucurie a p rezentei lurDumnezeu la deznadejdea profunda a
Indepartariiomului (de Dumnezeu . ~ n.tr.), a pi'icatului, a
instri'iinarii, i~i gase~te expresia sa perfecta in aceasta Carte uniea,
care din acest considerent a eonstituit intotdeauna mana zilnica
a Bisericii, baza desfii~urlirii cliitului ~i a zidirii de sine.
De-a lungul Postului Pa~telui, dirnensiunii biblice a
slujbeIori se da 0 aten{ie sporita. Se poate spune ca cele patruzeci
de zile ale Postului reprezinta, Yutr-un fel, intoarcerea Bisericii
intr-o stare spiritual a a Vechiului T es tament. - timpul de
dinainte deHristos, timpul pocaintei ~i al a~tepti'irii (lui Mesia -
n.tr.), timpul "istoriei miintuirii", c.urgand catrt:( iQ:lplinireasa,ilJ
40
POSTUL CEL MARE
fIristos'1ceast~ reInt0:u-cere este necesara pentru ca, chiar ~i a~a,
nOI apartllle,? ttmpulUl de dupa IIris (os, pentru ca II cuno~tem
pe Hn stos 1/1 am fost "bo teza!i Intru El", pentru ca permanent
cadem de la viata cea noua prirnita de la El, iar aceasta presupune
GiidCl-ea din nou in\timpul "vechi". Biserica, pe de 0 parte, este
deja "acasa", pentru ca ea estc "harul Domnului nostru Iisus
Hristos ~i dragostea lui Dumnezeu Tatiil~i. impilrtaii irea Sfilntului
Duh"; insa, pe de alta parte, este d e asemenea pe "cal ea sa" ca
pelerinajuI - lung ~i dificiI - ca tre implinirca a toate In
DlImnezcu, catre ven irea lui Hristos ~ i sfiir~ itul vremuriloL .
Pos tul Mare este perioada cand aces t al doilca aspect al
Bisericii, al vierii sale ca a~teptare iii peregrinare, este actualizat.
lata, deci , ca VechiuI Testament i~i d obiindeste intreaoa sa
semnificarie ca fiind C artea nu numai a profetiilor careo s-au
lmplinit, dar ~ i a omului ?i a intregii Creatii "in drumul ei" catre
Impararia lui Durnnezeu . . ,
Doua principii fund amentale stau la baza intrebllinUirii
Vechiului Testament in slujbele PostUIUl": "au61a citir~" ' -a '-'­
Psaitirii iii iec(io continua, adica, practic, citirea in totalitatea lor
a celor tTei Carri: Facerea, Proorocia lui i saia si Pildelc lui
S olomon . .
Psalmii au ocupat intotdeauna un floc central si intr-adevar
unic In slujbele cre~tine7 . Biserica v e de in ei nil n~mai cea rnai
bun a, a~e~vata ~.i perfecta expresi e a rugaciunii , p ocruntei,
adoratlel ~l lau~e.l (catre Dumnezeu - n.tr.), ci ~i 0 ad evarata
icoana verbala a lui Hristos ~i a Risericii, 0 revelatie in Revelatie.
Pentru Sfinrii Piirinti, spune un exeget al scrieTilor acesta'ra,
"numai fIristos ~i Biserica Sa se roaga~ ·plange ~i vorb~iite in
aceasta Carte". De la inceputuri, Psalrnii au constituit adevarata
bazii a rugiiciunii Bisericii, "limbajulsiunatural". Ei sunt folositi
In cult mai intili ca " Psalrni permanenti" , adicaca material
permane nt in . toate slujbele zilei:"Psalmul de seara"
(psalmu] 104) la Vecernie; Cei ~ase Psalrni (Psalrnii 3,38,63,88,
103,143), Laudele (psalrnii 148,149,150) la Utrenie; grupuri de
cale trei I"salrniJa Ceasurietc.Din Psaltiresecalegeprokeimen ul,
41
 •
ALEXANDERSCHMEMANN
stihurile pentru Alilnia etc., peFltru toate praznicele ~i pomenirile
de peste an.~i, in final, intreaga Psaitire, impartita Inodoll4z~ei
de parti sau Catisme, este cantata In totalitate in fie9are
saptamana, la V eeernii ~i Utrenii. Citirea Psaltirii de doua ori In
timpuI Postului Mare constituie a treia folosire a acesteia;\
Psaltirea este cantata nuo data, ei de douaori in fiecare
saptamana a Postului Mare, iar fragmente din ea sunt incluse In
ceasurile trei ~i ~ase.
"Citirea neincetata"a Cartilor:
" .
Facerea,Isaia si Pildeleisi . are
izvorul din timpul in care Postul eta inca principala perioada
pre-baptismal a a Bisericii iar slujbele din Postul Mare aveau in
mare masura un earacter catehetic, adica erau destinate edncarii
catehumenilor. Fiecare din cele 1:rei Carti corespunde cn unul din
cele trei aspecte de baza ale Vechiului Testament: istorialucrarii
lui Dumnezeu in Creatie, profetia ~i invataturile etice:: ~i morale.
Cartea Facerii ofera , ca sa zicem a~a, "cadrul" credintei Bisericii.
Ea contine istoria Creatiei, a Cad"rii ~i, in cele lliIHlfllla, pe aceea
a fagaduintei ~i a inceputului ,fuantuirii prin Legamantul lui
Durnne::zeu en popoml ales al Sau. Ea asigura cele trci dimensiuni
fnndamentale ale credintci Bisericii in Dumnezeu ea ~i Creator,
Judecator ~i Mantuitor. Facerea deseopera originile eonceptiei
cre~tine asupra omului, ea unul ce este creat "dupa chipul ~i
asemanarea lui. Dumnezeu", ea unul ce oeste instrainatde
Dumnezeu ~i ea unnl ee:: dimane obieetul iubirii, grijii ~i in fele
din urma al mantuirii divine. Ea ne dezvaIuie semnificatia ist()riei~
ca istorie a mantuirii,conduciind catre ~1 irnplinindu-se in Hristos.
Ne face cunoscuta taina Bisericii prinimaginile ~i realitatile
poporului lui Dumnezeu, Legamantul, Area lui Noe etc. Isaia
este eel mai mare dintre toti profetii ~i citirea cartii lui in timpul
PostuluiMare dore~tesa dezvaIuieo data In plusmarea taina a
mantuini prin patimile ~i jertfa lui Hristos. In cele din urma,
Cartea PildeIor reprezinta rezurnatul inva{aturilor eti6eale
Vechiulni Testament, allegii morale l1i alintelepeiunii - flira de
0
care omul nu poate intelegeindeplirtarea sa de Dumnezeu ~i este
42
POSTUL eEL MARE
inapt astfel chiar sa pen;eapa ve~tile bune ale iertani prin
dragoste ~i har" .
Pericope din aceste trei carti sunt citite zilnic de-a lungul
Postnlui Mare, de Luni pana Vineri: Facerea ~i PildeIe la
Vecemie ~i Isaia la Ceasul ~ase. $i ehiar daea Postul Marc a ineetat
de mult sa fie perioada de eatehizare a Bisericii, scopul initial al
aeestor citiri i~i pastreaza intreaga lor semnificatie. Credinta
noastra cre~tina are nevoie de aceasta reintoarc~re anuala ia
radaeinile ~i temelia sa biblica, pentru ea aeolo nu pot exista limite
in eeea ce prive~te sporirea noastra in intelegerea Revelatiei
Divine. Biblia nu este 0 colectie de "afirmatii" dogmatice pen:tru
a fi primite ~i retinute 0 data pentru totdeauna, ei este glasul viu
al vorbirii lui Dumnezeu catre noi in mpetate riinduri, purtandu-ne
intotdcauna mai adanc in bogatiile inepuizabile ale Intelepciunii
~i Iubirii Sale. Practic nu exista tragedie mai mare in Biserica
noastra decat ignorarea aproape totala din partca membrilor sai
a Sfintelor Scripturi ~i, ceea ee este mai rau, indiferenta noastra
totaH! fata de acestea-oC-eea-ee-pentru Sfintii Pannti a e~nstituit 0
,< bucutie ~i un interes flira sfiir~it, 0 spo~ire duhovnieeasca si
intelectuala, este pentru atat de multi ortodoesi astazi un te~t
Inveehit, neavand nici 0 semnifieatie' pentm vi~tile lor.
Sa sperlirn, deci, ca asa cum duhul si semnificatia Postului
sunt regasite, aceasta va in;emna, de ase~cnea, ~i red~scoperirea
Sfintelor Scripturi ca adevarata hrana duhovnieeasca si eo=u c
niune harica cu Dumnezeu. .
i
4. Triodul
Postul Mare are propria saearte liturgica - Triodul. Acesta
eon~ihecitntliri ~iperieope biblice pentru fieeare zi a perioadei
Postului, incepiind cu Duminica Vamesului si a Fariseului si sfar-
~ind cu Vecernia din Sfiinta~i M~ea ·Sambata. Ca~tilrile
43
 ALEXANDER SCHMEMANN
. Triodului au fost compuse, in cea mai mare parte, dupa disparilia
practica a inst itu~iei catehumenatului, adica botezul adullilor ~i
neccsitatea pregatirii pentru accsta. Accentul dintarilor se
conccntleaza deci nu asupra Botezului ci asupra Pocain\ei. Din
pacate, foartc pu\ini oameni cUnosc ~i inte 1eg a s tazi frl1musel'1~
si adancimea unica a . acestei imnografii a PostulUl.
:Necunoa~terea Triodului esl'e cauza principala a de zvoWirii !ente
catre 0 adevarata in\e le gere a Postului, a scopurilor ~i
inte!eswilor s ale - 0 dezvoltare care are loc incetul cu incetul in
m~ntalitatea crcstina si care reduce Postulla 0 "obligatie" juridicii
si
,
la un set d~ re';'uli
<>
diet~tice. Adevarata dcscoperire ~i
preocupare a Postului este aproape pierdutli astazi ~i nu exista alta
cale mai apropiata de redescoperire a sa decat printr-o ascultare
ate nta a ciintarilor Triodului.
Este sem nificativ, de exemplu, cat d e adesea aceste dintari
avertizeaza tocmai impotriva unci in~elegeri "formale" ~i, d eci,
fa1,amic e a postirii. Inca devrelIle, din Miercu~a lasatului sec de
branza, auzim: ,1
"Dc bucatc postindu-tc, sullete al meu, ~i de pofte necudi\indu-te
in de ~el1: te lau zi e ll nemancarea ; ca de nu \1 se va face tie pridna
spre lndreptare ca un mincinos vei fi ural de Dumnezeu, ~.i failor
y
draci te ve i asem:ina, care nici odinioadi nu mananc_ a. Deci cauta sa
nu faci netrebnic postul, padituind; ci nemi~cat sa ramai spre
pomirile celefara cale, parandu-\i castai lnaintea Mantu~torului ,
Celui Ce S-a distignit, ~i mai ales ca te ras tigne~ti Impreuna~ c_u eel
ce S-a rastignit pentm tine."
-stlipifiie$teastazi ~i care ll arata exclusiv in culori lntunecate, ca
~i din nou i n Miercurea celei de-a patra saptamlini a
Postului auzim:
"Cei ce savaqesc faptele bune in tainli a~teptand rasplatiriIe .
duhovnicesti, nu Ie vestesc inmijlocul uli\elor, ci mai vartos Ie
poartii ]nau~trul lnimilor lor . $i eel ce vede toatc,cate se fac in tainll
nc dli plata infraniilli. Sa savar~im dara postul, nemil.hnindu- ne la
fete, ci 10 camarile sufletelor noastre rugandu-ne nelncetat, sa
st;igam; Tatal nostru, Carele este 10 ceruri, nu ne duce pe ooi In
ispitil, rugamu-ne;ci ne izblive~te de cel rau" .
44
'.
POSTUL C EL MARE
De-a.luhgul intrcgului Post, opozitia smereniei vame~ului
cu mandria .~i laud a de sioe:l fariseului este accentuat!\: in cantliri,
pe dind fat!lmicia este denuG.\a ta. Dar 'atunci care este adevaratul
Post? Triodul raspundc: este, lntai de toate, 0 curalie interioara:
" ... Pentru acea~ ta sa postim , credincio~ilor, de mancarurile cele
cc strica ~i dc patimile cdc picrzatoare , ca sa cUlegem via\a din
dumnezeias ca cnlce . .$i lIllpreuna e ll talharul eel ell minte sa ne
lntoarcem la pallia cea dintai .....
E ste, d e asernenea, 0 intoarcere la iubire, 0 lupta impotriva
"vietii distruse, impotriva- urii , nedreptatii, invidici:
"Postindu-ne, [ratilor, trupe~ te, sa nc postim ~i dubovnice~te. Sa
dezJ egam toata legi\tura nedreptatii. Sa rupem fncurdHurile tocmc-
lilor celor silnice. Tot inseri sul nedrept 5a-1 spargem. Sa dam
llamanzilor paine ~i pe saracii cei fara case sa-i aducem in case Ie
noas tre~ ca sa luam de la Hri s los Dumnezeu mare mjHL Ve nip
crcdincio~i1or s a lucram ]a IUlnin a lucrurile ]uj Dumnezeu~ sa
umbH'i.nl en c hip smerit ca ziua. To-ata scn soarea ne(freapta a>celui
de aproape sa 0 lepadam de la noi, nepuindu-i lmpiedicare spre
sminte ala. Sa Jasam desfatarea trupeasd(, sa crc"tem darurile
sUfletului, ~i sa dam celor lipsi[i paine, ~i sa ne apropiem catre
Hri stos eu pocain[a strigand: Dumnezeul nostru milui e~ te-n e pe
noi
u
•
In timp ce ascultam aceasta, ne lntrebam cat de d eparte
suntem de slirrnana ~i fatarnica intelegere a Postului care
pe-ull -soi de "disconfort", p e care, daca ni-l asumam liber ~i
" s uferim prin . el", ne impodobe~te automat cu "merite" ~i
"arahjeaza bunele noastre relatii" eu Dumnezeu. Cli? oarneni au
acceptat ideea eli Postul este perioada caud ceva ce pare a fi bun
in sine es te interzis , ca ~i cum Binelui i-ar face pUicere s a ne
tortureze. Totu~i, p e ntru autorii acestor cautari, Postul reprezinta
tbcmai contrariul; este intoarcerea la via\a "norrnalll", la acea
"postire " pe care Adam ~i Rvaau intrerupt-o. introducand astfel
45
 ' ALEXANDER SCHMEMANN
POSTUL C EL MARE
in lume suferinta si moartea. P'6stul b~teintainpiriat decj ca 0 du-va cununilor v-ali 111vrednicit. Ruga!-i-va lui Hrlstos pentru nOi ,
primavarll duho~niceaScli,ca ? perioada ,a bucuriei ~i luIniniiJf~\;: ca sa mantuiasca sufletele ndastreL< . . !
. . . : ':".:~ ,-. ~, -
De~a lung ul a patru;eci de zile, Cnicea lui HLstos, In vierea
, -
. "Rlisllrit-a piimavara postului ~i
' f16area poca;n!eL.
.
i
I
Sa 5i. ' bucuria strlllucitoare 'a Pastelui
" sunt cele ce constituie
"sistemul de rcferinta" a bsolut p entru fntreaga imnografie a
, Vestirea postului SaO primimcu
Postului; 0 pemlancnta aducete aminte a faptuluica oricat de
bucurie, di de I-ar fi piizit stiamo~til
Adam n-am fi sufelit clidereacea din Eden ... ingustll ~i dificila este calea, in cele din unna, aceasta conduce l a
mas a lui Hristos In Impariitia Sa. Dupa cum am <pus deja ,
Vremea postulUi este veseli:l. Pentru nadejdea ~ j pregus tarea bucuriei pascale patrunde In lntreg Postul
aceas~ saturandu-ne din desful de ~i reprezinta adevarata m otivatie pentm ostenelile din timpul
, curatia cea lumihatli, de dragostea cea CUIata, Postului.
de ~gliciunea cea luminoasa ~i de alte toate bunlitap "Dorind sa ne imparta~hn cu dumnezeiescul Pa~le sil
sa strigam luminat..." ' caut~rnbiruin!a asupra ctiavoJului prin postire ...
Numai aceia cafe "se bUcura in Domnul" ~ i pentru care
Hri s tos ~i Imparatia S;;t feprezinta cea mai de .seama ,dorint~ ~i Ne Yom fmparl~i cu dumnezeiescuI Pa~ te aJ lui
Hristos!"
, bucurie a vi$iri.i lor pot sa accepte bUCUro~l lupta lmpo tnva
Ji-aului ~i a pacatului ~i pot fi p~i la biruinl~in-U.:~a..J),«e___----'TTiodul-~_eartea ' ne~tiuta ~i uitata! Daca ~l:im doar' ca.
aceea dintre toate categoriile de sfinti, nurruumartInl sunt exista, prin el putem regasi _ impropriindu-ni-llncao data _
invoc; ti ~i laudati pri'u cantm aparte in fiecare zi a Postului. nu numai duhul Postului ci ~i
duhu! Onodoxiei duhul lnsa~i ,
Aceasta pentru ca martirii sunt in mod deosebit aceia care L-a~ viziunij sale pascale asupra vie tii, mortii ~i ve~niciei. '
iubit pe Hristcis mai mult decat orice altceva in aceastl( lume, mal
mult decat viata lor insa~ile, care s-au bucurat atat de mulr in
Hristos indit au putut spune precum Sfiintul Ignatie al Antiohiei,
care , pe patul de moarte fi~~ a spus: "Acul11 1Dcep sa trlliesc ..."
Ei sunt martirii ImparapeiJui Du$ezeppentruca. aceia care au
vi'izut-o ~i au pregustat-o sunt capabili de aceasta ultima ofr~~a.
Ei sunt insotitorii fio~tri, modelu! riostru de-a !ungulPostu!U1,lar \
acesta - Postul - este lupta noastra pentm birUinta dumne-
zeiescului, cerescului ~i etemului in noi.
Vietuind intr-aceasta nadejde, caUtandla aceastli: vedere,
voi, parti~itorilor mucenici, ati gas it in moarte calea viepi .. .
, "eu z~ua credin\ei:fmbracandu-va bine ~i cu insemnarea crucH
intr-armiindu-va,osta~iviteji v-ap aratat; tiranilor barbate~te:,W,~~t
impotrlva ~i in~e1aciunea diavolului ali surpat; ,~i biruiiorii flIcanc ....' ':~.. ~ "
46
\

CAPITOLUL III '
; Iiturgica a Ortodoxiei.
LITURGHIA DARURILOR
MAl INAINTE SFINTITE8
1. Cele doua sensuri ale Sflntei imparta$anii
DI'ntr~,........"
.~ate randuieliJe Iiturgiee apartinand Postului, una
- i_ _."arderea" inirnilor traita de apostoli ciind, in drum spre Emaus,
este de 0 importan\a eruciala pentru InteJegerea a~es LOta-;-illI- "
aceas!a, fiind specifica Ortodoxiei, este in multe felun 0 eale spre
intelegerea tradi\iei sale liturgice. Aeeastli riinduiaHi este a~eea
ea~e interziee ofieierea Sfintei Liturghii tn zilele d~ ran~.
Indicatiile sunt clare: nu se saviir~e~te rueideeum S~anta Llt~rghi~
in ziJele de Luui pana Vineri din timpul PostuIUI, cu 0 smgura
exceptie ,_ Ia sarbatqarea Bunei .Vestiri, daca ace~sr: ca~~
intr-una din aceste zile'. Miercurea ~l Vmerea este totu~1 randUlta
o sIujba de se.ha:speciala a Srmtei Eul1anstii;aceasta se nume~te
Liturghia Darurilor mm fnmnte sfinrit&: ,~_.~._ "
Atilt de mult s-a uitat sensul acestel randUleh, incat m ~ult~
parohii, 'in special 'in acelea care au fost expuse pentru 0 ~e~oadii
, ,i ndelungata influentelor apusene ~i latine, aceasta pur ~I sl.m~lu
uu s-a respectat, iar practica specific latina a lit.urghlllor zIlmce t
~
__ particulare" sau "de pomenire" ,- se contmua _e-a . ungud I I
" a - d 1-
'intregului Post. Dar chiar ~i acolo unde aceast ra.n , U1a a se
- d dId 0
respectli, nu se face ruci un efort pentru a patrun e lUCO 0 e
48
, POSTUL eEL MARE '
ascultare fonllali1 ~i de a Intelege semnificatia e~ duhovniceaseil ,
"logic a" profunda a Postului. p'rin urmare, e~te important sit
expliciim aid amanunfit sernnificatia aceste; randuieli care
transcende cadrul.Postului ~i pune in lumina intl'eaga traditie
In terrneni gener~li vorbind, avem aici expres ia :;; i aplicar'ea
unui principiu liturgic fundamental: incompatibilitatea Sfin!ei
Euharistil cu,postirea. Dar, totu,?i, pentru ,a in\elege semnificatia
acestui principiu, trebuie sa incepem nu cu postirea ci cu Smnta
Euharistie. in traditia ortodoxa, care este profund diferita in
aceasta privinta de teologia ~i practicaeuharistica a CatoIi-
cis mului apus ean , Sfiinta Euhari s tie ~i-a pastrat intotdeauna
caracterul sau silrbatoresc ~i luminos, Eaeste, intai de toate, taina
venirii ,?i prezen\e i lui Hristos printre apostolii Sai ~i, prin unnare,
, ea este ~ intr-W1 sens foarte real - ' sarbatoarea lnvierii Sale. Cu
adevarat venirea ~i prezen\a lui Hristos In Sfiinta Euharistie
eonstituie pentru Biseriea dovada Invierii Sale. Bucuria ~i
Hristos insu~i Ii S-a descoperit la "frangerea piiinii" (Luea, XXIV,
13-35) eonstituie pentru Bisericii izvorul ve~nic al cunoa'?terii
sale "experimentale" ~i "existen\iale" a Invierii. Nimeni nn a
yawt eu adevarat Invierea lui Hristos, totu~i apostoIU au erezut
in ea, nu pentru cli cineva Ii inva\ase a~a, ci pentru cli ei au vazut
pe Domnul Cel ,Inviat cand "u~iIe fiind incuiate" EI a aparut
printre ei~i a luat parte la masa lor. ,
i Totu~i, ,Sfanta Euharistie ,este' aceea~i venire ,?i prezen\a,
" ,
aceea~i bucurie ~i ardere a inimii, aceeU'?i supranaturala ~i Iii plus
J., absoluta cunoa~tere a faptului eli Domnul Cel inviat S-a facut
cunoscut pe Sine la "franger ea painii". ~i atat , de mare este
j aceasta bucurie incat Biserica primara consideraziua Sfintei
j Euharistii nu ea pe 0 zi obi~nuita ci ca Ziua Domnuiui - 0 zi
plasata deja dincolo de timp pentru ca in Sfanta Euharistie
"
.. Imparatia lui Dumnezeu "s-aaratat". LaCina cea de Taina,
~t. Hris tos rnsu~i a marturisit apostolilor cii Ie-adamit imparatia lui
1, DUl1l1lezeu, 'ineat ei sa poata "manea ~I bea la masa Lni in
t
r.:;
!
'\
<t,
, 5- Postul eel. mar...
49

ALEXAN DER SCHMEMANN ·
1~plira~ia Lui". Fiind prezen~a hli ;Hris:QS C:e1 ~nviat, .C~·e ~:~ .
inaI~at la ceruri ~ i sta de-a dreapta T a taIw, SfantaEuhanstle q~ ,_-
.deci, participarea la Impari"i~ia lui Dumnezeu, care este "bucune
si pace in Duhul Sfiiut". Sfiinta implirta~ anie este ,;hrana
~emuririi", "paine a ee~easca", iar apropiindu-o de Sfiinta Masa
e a s e inalta Cli adevarat la cer:SJantil. Elihar.isti~ es;e ~s tfel'
s lirbatoarea Bisericii, sau rnai bine spus este Blsenca mS <t~l ca
slirbatoare, ca Implirta~ire din prezenta lui Hristos, ca anticipare
a bucuriei vel/nice a Impliratiei lui Dumnezeu. De fieeare datil.
dind Biserica savarseste Sfanta E uharistie ea este "aeasa" - in
eer e a se lnalta ae dlo' unde Hri stos S-a inaItat pentru ea noi sa
put~m "rnanc~ ,?i b ea la masa Lui In impl'iratia Ceru:ilor. . ."
'tnte le gem apoi d e e e Sf1i.nta Euharistie este iIi.eompatlblla ~u
postirea , pentru ea pos tirea (dupa cum yo m vedea) constltUle
expre sia fundamentala a Biserieii ea fiind Intr-o stare d~
pe\erinaj, ea fUnd In drumul sau eatre Impliratia cereasca. lar."fin
Iinpliratiei", a spus Hristos , "nu po t posti atata timp eat Mlrele
e ste eu ei" (Matei , IX, 15). .. -- ---- -- - -- 1
Dar ne putem pune Intrebarea atunci de ce se administreaza
Sfiinta Implirtasanie In zilele de post la Liturghia Daruri10r rnai
Inainte sfintite. NU contrazice oare aceasta principiul enuntat m ai
devreme? P entru a dezlega aceasta Intrebare, trebuie sa lulirn in
considerare acum cel decal d o ile a aspect allntelegerii ortodoxe
asupra Sfintei implirtii9anii, semnificatia sa ca izvorul ~i puterea
de sprijin a ostenelilor noastre duhovniee9ti . .Da~a, a9a eum
tocmai --am Vdzut, Sfiinta Impartii9anie este plinrrea tuturor
ostenelilor no astre, tinta spre care nazuim, bucuria fundamental.a
a vietii noastre crestine, ea e ste -de asemenea 9i inrood necesar
1 ald ituirea madulru:elor mele . .';>i in to ate fncheie turilc , in riU " irchi -si
izvo~l sLfnceputuj ostenelilor noastre duhovniee'?ti, darnl divin
care. nli<'ajuta s a cUf1o;l~tem, sa ~,:,rim9~ ,sa aspir~ c~~e(~
coinuniune desavarsita In ziua cea nemse rata a Unparatlelllll .. ~.
f d~ mine , tot lucrul rau, toata patima ..."
i
·I·
Dumnezeu. Pentru eit Impl'iratia lui Dumnezeude9i a venit, de9i
vine In Bis6rica, se va plini la sfar9itul veacurilor, cand Du:mt:t.ezeu
va umpletoata Creatia eu Duhul Sau. Cunoa~tem aceasta l/i
devenim plirta~i la ea, pregustandu_o; suntem parta~i acum la
50
\ \
...\
POSTU L C: EJ~ M A RE
Imparatia IAI D urnnezeu eare va s a vina. Vedem ~ i preg us tam
' slava ~i binf: u vantarea ei, dar suntem Inca p e pa mant l/i fntreaga
noastra e xiste nta plirnanteasdl este astfel 0 lung a s i adesca
dureroasa cruatori e ca tre Z iua D o mnului. In aceas ta 'clUiitorie
avem ne vo je de ajutor ~i sprijin , pute re 9i mangaiere , p e ntru e a
"S tapanitorul ace stei lumi" nu a renuntat fllc a la lupta; c i ,
d impotriva, l/tiind ell. a fost biruit de Hristos pllne la cale 0 ultima
~i lnver~unata lupta impotriva lui Dumnezcu p e n,tru a indeparta
de la EI p e cat mai muni posibil. Atat de difieil a e ste accas tii
lupta , atat de puternice sunt " p ortile iadului" , incai Hristos j'nsu~i
ne vorbe~te despre "calea eea stramta" 9i despre faptul ca put i ni
sun t aeeia care sunt cap ab ili sa 0 urme ze . rar 1n ac easta luptii
princ ip alul nostru ajutor e ste tocmai Trupul ~i _Sangele lui
. a" car e ne tine
Hristo s, acea " hran a es ential . .
vii , duho vnieeste
.
vor bind, ~ i care ; in ciuda ispitelor ~i a primejdiil o r , ne f ac e
, urmaritori ai lui Hristos . Astfel , Implirta~indu-n e , ne rugam:
- .
".';>i sa-mi fie mie Sfintele Tale Taine spre tam aduire ~i cura!i c,
spre luminare ~i pazil, spre mantuirea si sfintirea S'uf1ernlui si a
tru pului ; spre izgonirea a toata nlilucir~a , a f~ptei celei reJe ~i a
lucriirii diavolq ti , eare se lucreaza eu gandul In -madularele m~l e ;
s pre indraz ni rea !?i dragos teit'~ea catre Tine , spee Indreptarea ~j
Inlilrirea vi e!ii , spre inmul!irea fai>lei eelei bune ~i a d esavar~irii ,
spre plinirea poruneil or ~i spre Impilrta$irea eu S fantul Duh , ca
m erinde pentn l v ia!a de vee i. ..
-.. sa nu llla arzi pe mine, Faclitorul m e u , ci m ai vartos intra in
In inima ... arata-ma laca~ numai al DUhului T au ~i Sa nu mai fiu sal;s
pacatuJui, ci Tie casa, plin prirnirea lmpilrta$irii. Ca de foc sa fug~
S i dacii Pos tul ~i p ostirea c6nstituie inte nsificarea aeestei
lupte , aceasta se Intampla deoareee - confo rm S fintei Scripturi
- ne afl am atunci fata In fata cu raul ~i Intreaga sa pute re . Atunci
,
avem nevoie in mod deosebit de ajutorul l/i d e puterea acelui Foe
,
dumne ze iesc;
' de . Impl'irta~ania
. cu Darurile mai inainte sfintite
. .
\ 51
 A LEX ANDER SCI-IM EMANN
spccifice Postului Mure , adica Darurile sfin(ite la Euharistia ~in
. Df]miniea trecuta ~ i pa strate pe masa altarului pentru adrmms-
trare in serile de Mierc uri 'Ii Vineri.
Sfiinta Euhari s tie s e saviir~qte III zilele dc pos t d eoareee
aceas ta este 0 miscare continua de bucurie; iar in Biseriea avem
prczen\a neincet~tll a rciadelor Sfinte i E uharistii. Into emai cu~
H ris tos "Cel vaz ut" S -a tnalial la c e f, to t a~a EI e s te prezent m
m od nevazut in lume ; intocmai CW~l Pa$tele estc praznuit 0 data
pe an tot a'1 a lumina s a se revarsa pes te intreaga viat a a Bisericii;
intocmai cum lmpara\iabi Dunmezcu va sa vina ~i totu~i se afla
deja in mijlocul nostru , a~a se intiimpla '1i cu Sfiinta Euharistie.
Ca taina si sarbatoare a lmparaliei , e a praznie al Biserieii, Sfanta
Euhari s tie este incompatibila cu postirea ~i nu se s. avar$e~te in
timpul Postului; ca h a r ~i putere a tmparatiei care e ste lucratoare
in-lume, ca izvor al ,;hranei esenliale" ~i arma a lupte i noastre
duhovnicesti, Sfiinta Euharistie s e gase~te chiaI' in eentml
postiriL"~ este....
f:u....a,de,,-arat _l~ariaeereasea ce ne tine vii ~in
ealatoria noastra prin de~ertul Po stu lui. - .... ... ..
2. Cde doua sensuri ale postirii
Abordiind aeeasta problema, se ridica urmatoare a intrebare:
.,.~daca Sfiinta Euhari stie este inco mpatibila cu pos tirea, de ce
atunei se randuieste saviir~irea ei in Siimbetele $i Durninicile din
ti~p~l -Po-stului Mare $1 aceasta fara a se "intrerupe" postul?
Canoanele Bisericii par a se contrazice aiei unele cu altele in
aeeasta privinta to. In timp ee unele eanoane opresc postirea in
znde de Duminiea , altele interzie intreruperea postului in orieare
din cele patruzeci de zile. Totu~i, ae eas ta contradic\ie este nwnai
aparenta, pentru ea c e le doua randuieli, ee par a se exclud~
reciproc, se referll de fapt la doua sensuri diferite ale cuvantulm
postire. Este important sa se inieleaga aceasta, pentruca
52
POSTUL e EL M ARE
descQperim "filosofia ortodox a asupra postirii", e sentiala d e
altfel jpentru intreaga noastra nevointa duhovniceas ca. '
Exist1i,lntr~adevar, doua em sau feluri ge postire ,
inriidaeinate deopotriva in Sfilnta Scriptura ~i in Sfanta Traditie
~i care corespund ell doua nevoi sau stari distinctive ale omniai:
Prima modalitate poate fi aceea a unui post deplin, pentm ell.
acesta cons ta intr-o ab\inere totala de la mancare ~i bautura. C e a
de-a doua modalita te poate fi definitli ca un post de'as cczif, pentr u
ca rezida in p rincipal in abtinerea de la anumite miinc8Iuri ~i 111
reducerea subs tan(iala a regimului alimentar. Postul deplin, prill
lnsa~i struetura' s a. este de seurtli durata ~i este de obieei limita t.
la 0 zi sau ehiar la 0 anumitli parte a zilei. De la ineeputurile
cre~tini s mului, acest post deplin a fost 'inteles ea 0 stare de
pregiftire ~i a~teptare - starea de meditalie duhovniceas ca
as upra a ceea ce va sa viniL Foamea fizid( cocespunde aiei
a~teptarii duhovnicqti a plinieii, "desehiderea" intregii fiinte
umane catre bucuria ce va sa viniL Astfel, 'intradilia liturgiea' a
Bisericii, g1isim acest post deplin' ca ultima ~~'cea mai de seama
pregatire pentru un . mare praznic, pent~ un eveniment
duhovnicesc major. De exemplu, 11 descoperim In ajunul
Craciunului ~i. Bobotezei, <;lar mai pres us de orice e l este Postul
Euharistie, modul esenlial al pregatirii noastre p e ntru ospatul
mesianic la mas a lui Hristos, in Imparalia Sa. Sfiinta Euharistie
este preeedata intotdeauna de acest post deplin, care poate varia
ca durata, dar care, in Biserica, constituie 0 conditie necesara
pentru Sfanta lmpartii.;;anie. Multi in(eleg gre~it aceasta randuiala,
nevazand in ea alteeva decal 0 randuiahi athaica, ~i se intreaba
cum un stomae gol ar putea constitui 0 conditie obligatorie pentru
primirea Tainei. Redusa rudimentar la 0 asemenea intelegere
fizicil ~i "fiziologiea", vazuta ca simpla diseiplina, ,aceasta
riinduiala t~i pierde desigur semnifieal'ia. Atunei nu ne mai miriim
?e ce.J3.9.ma90?::..C;~tolicisJ1lul, care eu mult timp tn urma a 'inlocui t
m\elegerea d~hp."niceasca a postirii cu una juridica si
disc~plinara (de exemplu,puterea de a "da dispensa " pentru po~t
ca ~l cumnumnezeu~i nu omul ar avea nevoie-,;l~..Q.ssil.e;!),
53
 ALEXANDER SCHMEMANN
astazi, praetic a aboJit postul "eLiharisti~". Totu~i, in ,ad.ev.ar~lul
sau sens , postul de plin este principal a expresle a ac<;lm .n tn:l9-e .
pregatire ~ iplinire prin care B i~eri~a tra!e~te, pe~truc~,e~
reprezinta deopotriva a~teptarea 1m Hnstos 1T1 " acea sta lume . ~~
venirea acestei lumi in"lumea cevasa vini\," , Putem 'adauga a!~l
dl in Biserica primara acest p·o st deplin avea un nume luat dm
vocabularul mil1tar; se numea statio, ceea · ce inseamna 0
gamizoana in sta rea de a!arma ~ i mobilizare . Bis:rica este treaza
_ ea a~teapta Mire1e, iar pe Acesta II a~teapta mtru bucun~ ~l
lumina, Astfe1, postul deplin n u este numai un post a! membnlor
Bisericii' el este Biserica insa~i ca stare de pos tite, ca ·~teptare a
lui Hrist~s, Care se apropie de ea in Sfanta Euharistie , Care va
veni c u slava la sfiir~itul veacurilor. · ' ., .
Foarte diferite sunt insa conotatiile duhovnice~ti ale celm
d e- a! doilea mod de postire, p e care I-arn definit ca ascetic. Aici,
scopul p ostirii este acela de a eJibera omul de s~b stapanire~
_ _ n efireasca.a camii ,_de aceasta .supunere ·a duhulm ditre trup ~~
p ofte1e sale,ceea ce reprezinta rezulta:ul tragic ,a! r:acatulUl ~~
caderii primordiale a omului. Numal pnntr-un eto.rt md~!u~~ ~l
stamitor, omul descope ra ca "nu se hranqte numa! cu pame -
ca po ate reface intaietatea duhului, Aceastll intaietate presupune
pr in structura sa intima un lung ~i sustmu1 efort. Tl~PU~ est~
e sentia! intrucat este nevoie d e acesta pentru a dezradacma ~l
vind~ca boa!a generali zata pe care oamenii au ajuns s a 0
considere ca pe stare a l or "nonnala". Iscusintap?stiri~ .ascetlc~
. a fost cultivata ~i desavar'1ita in traditia mOI,--,-~Uca, fnnd apm
-:::. _ acceptata de i ntreaga Biserica. Este ~xpe,nmen~ea de cli~e Om
a cuvintelor lui Hristos c um ca putenle dlavole~tl care au mroblt
omul nu pot fi biruite decat prin "post ~i tugaciune" . Ea i~i are
originea in exemplul lui Hristos insu~i car~f' postit pat~ze~i de
zil e, apo i.l_a: in talnitpe Satana fata in fata ~i.aceas ta Clocmre a
schitnbat incJinatia omului " nu numai catre paine", inaugu~and
astfel eliberarea, ~cestuia. Biserica a stabilit patm perioade peiitru
acest post ascetic: p e,ioade le dinainte de · Pf~te . ~i Cdici~n~
sarbatoarea Sfintilor Petru ~i Pavel ~i ' Adbrmitea ' Malcll · "
54
\\
POS TUL eEL M ARE
D orrtnului. De p atru oripe an ea ne invita sa ne curatim ~i sa ne
eliberam d e. sub stapanirea carnii prin terapi a sfiinta a postiri i ~i,
de fiecare 'data, succes ul terapiei depinde, cu s ig uranta, d e
aplicarea anumitor reguli de baza, dintre carei "neintreruperea"
pos tirii, c o ntinuitatea acesteia in timp , e ste Ulla dintrc cele m ai
importante.
Aceasdi diferen\a dintre cele doua m oduri de postire ne
ajuta saintelegem aparenta co ntradiqie din tre canoaneJe care
reglemente aza p os tuL Canonul care interzice postirea in zi de
~. Duminica ins eamna din punct de vedere literal ca in a cea zi
. pos titca este ,;i'ntre rupta" inprimul rand de Sfanta Euh aris tie
insa~ i, care pline~te a~tep tarea, nadej dea ~i care, fii nd scopul
intregii p osti ri ;esle de a semenea ~i sfiir~ itul ei. Cu alte cuvinte
aceas la iriseamnii cii Duminica, Ziua Impa raliei, nu apa qine
acelui timpa.carui semnificatie ca p elerinaj ~ au calatorie este
exprimata specific in Postul M are. DurniIiica ramane astfel nu
ziua postitii ci ": bllcllriei duhovnice~ti.
Dar in limp ce intrempe postul deplin, Sfiinta EUl:laristi e nu
intrerupe postul "ascetic" care, a~ a cum am explicat, are ncvoie
de continuitale a efortului duho vnicesc , prin ins a~ i natura sa.
i Aceasta insearnn a ca randuielile alimentare c are guvern e aza
pos tirea ascetica raman valabile in Duminicile P ostului . Mai
concret, carnurile ~i grasitnile sunt interzise, dar numai din cauza
caracterului "psiho-somatic" al p ostitii ascetice , pentrli ca
Biserica ~tieca trupul, daca va fi"supus"., 'trebuie sa suporte 0
disciplina indelullgata ~i stliruilo are a abstillentei. De exernplu,
In Rusia, calugarii nu au mancat nicio data carne, dar asta nu
I
inse amna ca ei a u pos til de Pa~te sau cu o cazia altei mirri 1
sarbatori. Se poate,spune ca o oarecare masura a' postirii asce tice I
apartine v ietii cre~ tiile ca atare ~i ca ar tre bui (innta de catre
cie~tini. Dar semnificatiaPa~telui, atat decomuna din plica te, ca II
o o~li g alie de ·a bea ~i d e, a manca p este masura este 0 trista ~i i
ural a carica tura a adeviiratului duh al Pa~telui! Este intr-adeviir
tra gic ca In unele biserici oarnenii sunt descurajati de la I
,
Impart~itea cu Smnta Euharistie de Pa~te iar frumoasele cuvmte i
55

ALEXAND ER SCHMEMANN I
.. ale Predicii de Pa~te a Sfiintului ' :",n HrisostoJ -'-' "Masa este
plinii, ospatati-va toti , Vitelul este d in bel~ug, nlmeni sa nu iasa
flamand" - sunt probabil intelc, c ea refeliridu-se exclusiv la
continutul bogat al co~urilor cu prilloasele de Pa~te. PraZniClll
este 0 realitate duhovniceasca, iar pelltru a ti pii.strat a~a cum 5e
cuvine are nevoie de tot atat de multa sobrietate ~i rnedita\ie
duhovniceasdi ca ~i po stu!.
Deci, trebuie sa se inteleaga dar dinu exista contradiC(ie
intre insisten(a Biserieii ca sa m en(inem abstinenta de la anurnite .
mancaruri in tirnpul Duminicilor din Post ~i interzicerea pJstirii
in ziua Sfintei Euharistii. De asemenea, este !impede di numai
urmiind cele doua riinduieli ale Bisericii,pastriind simultan ritmul
euharistic al nevoil1\ei ~i desavar~irii ~i ostenelile neincetate ale
celor "patruzeci de zile spre mantuirea sufletului" putern eu
adevarat sa implinim scopurile duhovnice~ti ale Postului Mare.
Toate aces tea ne conduc acum catre locul deosebit pe care 11
- -ocupa in randul slujbelor Postului Liturghia Darnrilor mai inainte
sfin\ite.
3. Sfanta imparta$anie de seara
eea dintai ~i cea mai irnportantacaracteristica a Liturghiei
Darurilor rnai inainte sfinlit<:: J re prezinta faptul ca ea este 0
sJujba de seanill . Dintr-un punct de vedere formal , aceasta este 0
slujba a Sfintei Ymp~anii ce urmeaza Vecemiei. La inceputul
dezvoltarii sale era lipsita de solemnitatea pe care 0 are astllzi, a~a
incal legatura sa cu slujba zilnica de seara era mai mult decat
evidenta. Prima problema se refera, deci, la caracterul vesperal
al Liturghiei. ~tim deja ca in tradilia ortodoxa Sfiinta Euharistie
este Intotdeauna precedatii de 0 perioada de postiTe deplina. Acest
. . principiu general explica faptul ca pentru Smnta Euharistie,
dife ri!? ca forma de toate celelalte slujbe; nu s-a fixat 0 ora
56 ·
t
POSTUL eEL MARE
anume, pentru cil timpul saviir~irii sale depinde In primul rand de
I
caracterul zilei 111 Care ea urmeazil a fi savar.~itlL Astfel, la l l i l
I praznic mare , Tipicul randuie~ te 0 Implh,a~ ire [oarte matinal il,
.1
I
deoarece privegherea indepline~te ralul postul ui sau a prega ti r ii.
Pentru unpraznic mic, fara priveghere, iSfiinta E uharistie este
mutata la 0 ora rnai tarzie, astfel incat - eel putin teoTe tic - - In
I!
olicare din zilele sapliirnanii ea trebuie sa aiba lo c la pranz. In
cde din urma, in zilele in care se randuie,>te un post a spru sau
deplin de-a lungul, zilei, Sfiinta Euharistie - " intreruperea"
postuJui - se prime~te seara. fntelesul acestor randuieli, care din
ncfcricire sunt complet uitate ~i neglijate astazi, este foarte
simplu. Sfanta Euharistie fiind intotdeauna sfar~ itul prega tidi,
plinirea nlidejdii, I~ i are timpul sau de s aviir~ire sau kairos, corel at
cu durata postului deplin. Ace sta din urma fie ia forma unui
Priveghi de toata noaptea, fie se (ine individual. In timp ce ziJele
de Miercuri ~i Vineri ale Postului Mare sunt zile de abstinenta
totala, slujba Sfintei fmparta~anij, care este plinirea postulu'i,
devine 0 J!lraznuire de seara. Aceea~i logica se aplica ~i pe ntru = ---+
ajunul Craciunului ~ i cel al Bobotezei, care sunt de asemenea zile
de postire deplina, ~i in care, deci, Sfiinta Euharistie se savarseste
dupa slujba vecemiei. Daca, tOlu~i, ajunul acestor praznice ~ade
Sambata sau Duminica, care In tradi(ia ortodoxa sunt iile
euharistice, abstinenta "totala" se randuie~ te Vinerea. All
exemplu: daca Buna Vestire cade intr-una din zilele Postului
Mare, saviir~irea Sfintei Euharistii este randuitadupa sJujba
vecerniei. Aceste randuieJi, care pentru ri1Ulti par a fi"arhaice ~i
nesrrruificative astazi, descopera, de fapt, principiul fundamental
al spiritualitatii lilurgice ortodoxe: Sfiinta Euharistiees te
.' intotdeauna sJiir~itul pregatirii .~i plinirea nadejdii; iar zilele d e
{ abstinen(a ~i post, :fund cele mai puternice expresii ale Bisericii
1 ca pregatire, sunt "incununate" cu j'mparta~ania cea de seara. .
I Miercurea ~i Vinerea in timpuJ Postului, Bisericariinduieste
o abstinenta totala de la miincare pana la apusul soarelui. Ace~te
zile sunt alese, deci, fiind potrivite pentru tmparta~ania din
timpul Postuluicare;cdupa cum arn'spus mai devreme, reprezintii
I 57
 ALEXANDER SCHMEMAN U
---~----
unul, din ede mal importante mijloaee sa u "acme" .in lupta
duhovnieeasca d~-a lungul · postului. Z ilG pline de osteri§ii
duhoyniCe~ti~i fiziee, elesunt luminate de a~teptarea primitii
viitoarei implirta~iri eu Trupul ~i Sangele l ui Hristos, iar aeeastii
a~teptare ne lntare~te in eIortul nostru M ol l duhovnieese cat ~i
ilziC; il transfocma in ostcncli ee eauta Sp f"C bueuria l'mplirta~aniei
de seara. "Ridiea-voi oehii mei Ja mnnti , de unde vine ajutorul
meu".
lar apoi, in lnmina apropiatei lntalniri eulliistos, cat de
serioasa ~i cat de importanta devine ziua pe care trebnie sa 0
petree in oeupatii obi ~ nui Ie; cat de multe lueruri triviale ~i
insigillfiante,care nmplu ex isten(a mea zilnica ",ieu care sunt atat
de obisnuit
. incat nu Ie mai acord . atentie,
' eapata 6 . noua
semnifica\ie. Fiecare cuvant pe care-l rostesc, fiecare fapt pe
care-l saviir~esc, [iecare gand ce-mi trece prin rninte ' devin
importante, unice , irev ersibile' 9i fie se afla in "acord" cu'
nadejdea mea in lliistos, fie in opozi\ie eu aeeasta. Insu9i timpul,
pe care de obieei 11 "risipim" atat de U90 r, se deseogel'a in- -
--
adevaratul sau sens, fie c a timp al manluirii fie alosandei.
Intreaga noastra via\a devine eev a ce a fo st cladit prin venirea lui
Hristos in aeeasta lume - inii! tarea la .E I sau deplirtarea de El, in .
intuneric ",i nimieire.
Nicaieri nu g asim mai bine 9i mai deplin descoperit adeva-
ratul sellS al postirii 9i al Postului Mare deeat in z ilele
tmparta~aniei de seara - nu numai sensul Postului ei ~i al
Biserieii 9i al vietii ere~tine in totalitatea ei. tn Hristos, toata via(a,
. tot timpul , istoria, Cosmosul insu 9i s-autransformat ina~teptare,
pregatire, niidejde, iniiltare. Hristos a venit; Imparatia va veni! in
. "lumea aceasta" putem numai sa anticipam slava ~i bucllria ·
Impara\iei: Ca ~i Biseriea, noi piirasim lume aeeasta in duh 9i ne
intalnim la masa Domnului ,unde in· taina iniinii noastrecontem-
plam lumina '9i strlHucirea Sa neereatii. Aeeastiipregustare ne .~s\e
diiruita totu~i p entru ca sa dorim 9i sa iubim. Imparatia 9i, rnai
mult, pentru ocomuniune harica desavar~itaeu Dumnezeu In
"ziua cea farli de seara" ce va sa vina. lar defiecaredatii ciind,
\ 58
\
POSTUL CEL MARE .
anticipal, fungustat "pacea ~i bucuria.Imparat~ei" ne intoarcem
in aceastii lume ~i ne regllsim din nou pe un drum iung , lngust ~i
dificil. D e ia praznic ne intoarcem la viata p ostului - la prcgatire
~i ~tepta rc.. A~teptam seara acestei lurni care ne v a face parta~i
la "buc uri a ~tralucirii sfintei slave a lui Dumnezeu", la liJcep ulu1
.care n u v;;. "vca sfiir~it.
4. Tipicul . ·
in Biserica primara, eiind cre~ tinii erau foarte pu\in! ~i foarte
bine "testa\i", exista p ractiea administrlirii Silntelor Daruri
credincjo~ilor la sfiir~ itul Sfintei j'mpar(~~anii de D uminica
pentru j'mpiirta~irea lor zilnica particulara acasa. Euhari stia
~
ob~teasea ~i pJ.ina..de bucurie a zilei Domnului a fost "extinsa" in
, totalitatea timpului ~i vietii omului. TOtu~l, aceastapracticii 'il fost
intrerupta cand ere~terea membrilor Bisericii, Jransformarea
ere~tinismului intr-o religie de masa au scazut inevitabil inten-
sitatea duhovnieeasca caracter,i stica prime Jor genera\ii crqtine
~i a foctal autoritatile biserice~(i sa ia masuri impotriva
intrebuin tarii gre~He a Sfintelor Daruri. In Apus, acest lucru a
condus la aparitia Euharistiei zilnice - una din trlisaturile
caracte.ristice traditiei liturgice I$i pieta!ii apusene dar care; de
asev.enea, este izvorulunei ·transformliri importante a intelegerii
intime asupra Euharistiei . 0 data ce Sfiinta Euharistie a fost
lipsitii de caracterul sau "festiv" ~r aincetat sa mai fie praznjc al
Bisericii, devenind parte iu.teg~anta a eiclului zilnic, u~a a fost
., d.e schisa caire ~a-nurnitele mise (liturghii) "particulare" care, la
. randullor, au alterat din ee in ce mai mult toate celelalte eleme nte
al~Sy'ltului. In Raslirit, iotu~i, intelegerea, initial eshatologica,
centi'atli pe lmpara\ia lui Dumnezeu ~i plina de bucurie a Sf"mtei
Euharistii, nu a fost niciodatii inlaturata ~i , eel putin teoretic,
Sfanta Liturghie, chiar ~i astazinu este 0 simpla parte a ciclului
59

ALEXANDER S(:HMEMANN
------------------
zilnic. Savar~irea ei este intotdeauna 0 sarbatoare, iar ziua
saviir~irii ei iniotdeauna a dobJndit 0 conotatie duhovniceasca a
Zilei Domnului. Dupa cum am subliniat, Sfiinta Euharistieeste
incompatibiHl eu postul ~i nu se savar~e~te in zilele de rand ale
Postului Mare. Astfel, 0 data ce imparta~ania zilnica de acasa a
incetat, aceasta nu a fost inlocuita in Rasarit cu saviir~irea zilnica
a Sfintei Euharistii, ci a dat na~tere la 0 noua forma de
Imparta~anie cu Darurile pastrate de Duminica sau de la
praznuirea "fcstiva". Este foarte po sibil ca la inceput aceasta
slujba "mai inainte sfintita" sa nu fi fost limitata doar la Postul
Mare, ci sa fi fost comuna tuturor perioadelor de post din Biserica.
Iar apoi, deoarece numarul praznicelor -:- mari sau mici -
crescusc ~i dcterminase saviir~irea Sfintei Euharistii mai des,
Liturghia Darurilor mai inaintc sfintite a devenit 0 trasatura
liturgica caracteristica Postului Mare ~i, incetul cu incetul, sub
inflnent a duhului liturgic al Postului, a acelei "tristeti stralu-
citoare" de care am vorbit capata acea frumuscte ~i sglemnitate'
unica care 0 fac sa fie cuI mea duhovniceasca a slujbelor Postului.
Slujba incepe cu Vecernia cea Mare, de~i doxologia de la
inceput este "euharistica" - "Binecuvantata este Imparalia
Tatalui ~i a Fiului ~i a Sfantului Duh.:." - ~i plaseaza intreaga
prazmuire in perspectiva Imparatiei, care cste perspectiva'
duhovniceasca a Postului ~i a postirii. Psalmul de seara (Psalmul
104) - "Binecuvanteaza suflete al meu pe Domnul..." - este
cantat ca de obice;, urmat apoi dc Litia M.are ~i de a optsprezecea ,.
parte sau catisma a Psaltirii. Aceasta catisma este randuitil pentru
fiecare zi de rand a Postului. Ea consta'din Psalmii 120-134, '
numiti "Cantilrile Treptelor". Ele erau cantate pe trepte1e
templului de la Ierusalim - ca imnuri ale poporului adunat
pentru slujba, pregatindu-se pentru a-L intiilni pe Dumnezeullor:
"Veselitu-m-am de cei ce mi-au zis mie: "In casaDomnului Yom
merge!»" (Psalmul121, 1). "lata, acum binecuvantati peDomnul
toate slugile Domnului, care stati in casa Domnului; in curtile
casei Dumnezeului nostru. Noaptea ridica(i mainile voastre spre
)
,
-~
60
i
1
POSTUL eEL MARE
f
cele sfinte' ~i binecuvanta(ipe Domnul. Te va binecuvania
Domnul din Sion, eel ce a filcu( eerul ~i pilmanlul" (PsalmullC:
c
In (imp ce aeqti psalmi suntcantati, slujitorul ia PiEnca
,).
I
stintita pastrata din Duminicade dinainte 'ji 0 pune pc SIan",],
Disc. Apoi, dupa cea a~ezat Sfantul Disc de pe masa SJantlllui
Altar pe Proseomidiar, toarna Yin in potir ~i acopera Sfintcic
I
Darup, a~a cum face de obicei Inaintea Sfintei Liturghii. Trebui e
sa mcntionilm ca to ate acestease savar~ese de catre preot "fara
sa zidl ceva". Aceasta rauduiala subliniazil caracterul pragmatic
al acestor acte, pentru toate rugaciunile rostite la Euharistia
duminieala.
Dupa ie~irea eu Sfiinta Evanghelie ~i dupa imnul de seara
"Lumina lina ..." se citesc cele doua perieope vcchi-testamentare
randuite din Cartea Facelji ~i Pildele lui Solomon. Un ritual
aparte insotqte citirea acestora, purtandu-ne luapoi la tirnpul In
care Po~tul era inca axat pe pregatirea catchumenilor pcntru
Botez. In timp-Ge pericopa difl~CMJ~a.Eac<,riLestecitita, 0 ____ .,
lumanare aprinsif se a~aza pe Sfanta Evanghelie de pe altar, iar
dupa citirea perieopei, preotul ia lumanarea si cadelnita si
binecuvanteaza eu eIe credincio~ii rostind: "Lu~ina lui Hr:1st;s
lumineaza tuturor". Lumanarea este simbolul liturgic al lui
Hristos - Lumina lumii. A~ezarea sa pe Sfanta Evanghelie 111
timpul citirii perieopei din Vechiul Testament scmnifica. faptul
ca to ate profetiile sunt impliriite in Hristos, Care a deschis mintea
apost-Olilor Sai, "ca ei sa poata intelcge Scripturile". Vcchiul
Testament ne conduce eatre Hristos, asa cum Postul ne conduce
catre lurninarea Botezului. Lumina Botezului unind pe catehu-
meni eu Hristos va deschide mintile acestora spre intelegerea
Invataturii Sale.
Dupa citirea eelei ,de-a doua pericope din Veehiul
Testament, tradi(ia ' randuie~te eantarea a cinei versete din
Psalmul de sead (Psalmull.40) - incepiiud cu versetul doi: "Sa
se indrepteze rugaeiunea mea ca tamilia Inaintea Ta ..." Deoarece
Psalmul 140 era deja cantat la locul sau obi~nuit - inainte de
Vohod - ne putem intreba care este sensul ceki de"adoua
61
 . .. .. . _. : . ~.
ALEXANDER·SCHMEMANN
ciintan a acesto~. versete, Se poate presupuriepe baza anunri,t9r
indicalii dlaceasta practicatrirriitein urmli la primelefitzerale
dezvoltarii LiturghieiDarurilormai inaintesfin\ite, ProQagira
in vremea cfuld aceasta iitllrghie nu clipatase inca solet;nnitatea ~i
comple;'it~teade astazi,ci consta daar in admiriistratea $fintei
impiirta~anii la veccrnie, aceste versete erau c1lntate ca imn al
Sfintei rmpiirt~anii. A stlizi ,eie fonneaza, totu~i, 0 minunaili
introducere de poeainta pentru a doua parte a slujbei - Liturghia
· propriu-zisa a DaruriJ or mai inainte sfin$ite,
Aceasta a doua parte inccpe cu liturghia catehumenilor -
adicli un set de mgaciuni ~i cereri speciale pentrll. aceia ce se
pregatesc pentru Botez_ La "Injumata\irea Postului" - in
Miereurea celei de-a patra sliptamani ~ rugliciuni ~i cereri
· speciale sunt adaugate pentm photizomenoi :-- "cei pregati\i
pentru luminare", Sunt subliniate, 0 data in plus, originea ~i
· caracterul initial al Postului ca pregatire pentru Botez ~~e,
Dupa ce catehUibenii sunt Hisati sa plece, se citesc doua
I11gaciuni ce introduc "Liturghia credincio~ilor" , Mai Intiii, cerem
,cura\irea sufletului nostru, a trupului ~i a mint ii :
. " ... ~i ochiul sa fie ferit de toata vederea eea vicleanli, ~i auzul
neslrllbatut de cuvinte de~arte , iar Iimba curata de vorbe
neeuviincioase,Cura\e~te
, ,. . buzele noastre,
" . eu ' care Te lliudam' pe
Tme , Doamne·.' ra ca mrumle' noastre sa fIe fente
. de faptele
, ,~~ _ . rele SI
' sa , .._... _'.
lucreze cele bme pllicute Tie, toat", madularele ~I ganounle noastre
~ .x," d -I h ITX " ' .
m"'Hn u e eu aru "u, -.._-.. .
Cea de-a doua rugaciune ne preglite~te pentru Ie~irea cu
Sfintele Daruri:
"Caci iata, Preaeuraiul Lui Trup~Lde via!li raciitoru1 Sange, in · i.
acest eeas intrand, vasa .se punl\ inainte pe aceasta mas!!. de tainli, . if'
fiind Inconjurat in chip nevazut de mu1!imeao~tirilor Ing'Yr~Jj;~;+$i ..!
ne d1iruie~te noua i~p~irea eu acestea; ea printr-ll1~.;ie, · i. 1
luminandu-riecu ochiul giindului nostril, fii ai luminii ~i ai zilei sa . ,1]
ne faeein",
62
.,"~ .'~l
POSTUL eEL MARE
.. Apoi ::umeaza eel mai solemn moment al intlegii sl,ujbe:
purtar:eaS fmtelor Daruri la altar, Din punet de v ed e re exterior
,. aee~~~~ je~ire este similara cu Vohodul Mare a Stlntei Euharistii:
d~·liite] esul sau liturgic ~i duhovnieese este, desigur, to Lal diferit.
Dm toata slujba Sfintei Euharistii, aici avem p rocGs innea d e i
d,i1rni,rc: Biserica se aduce pe sine, viara sa, viata m e mbrilor siii
I
!
., ~1 chlar pe aceea a intregii Crealii ca ofrand a Ini Dumnezeu ca
. restatoruicire a je rtfei depline a lui Hris tos, Amintindu-L' pe
Hnstos , ea arrunte~te pe to ti aceia a caror viatii Hri stos a luat-o
asupra-~ i, pentm rascumpararea ~i mantuire~ lor. La Liturghi ~
Darun]or mai Inainte sfinlite, nu este punere inaintc , nu exista
Jer.tfa, ~u eS,te ~~aristie, nu este sfintire , ci taina prezenlei lui
Hnstos m BIsenca este descoperiili ~i lucratoare.
Este necesar sa notam aici faptul ca in traditia liturgica
ortodoxa, diferitl1 in aceasta privinla de practica latina nu se
~ntalne~te venerarea Darurilor euharistice in afara Sfintei
.____ . _ __lm.!' ~~~~nii, <:,~ci p~~tra:~a D~lor ca taina pastrata, folosite
pentru ~nj5lirta$lfeaoolnavjlor sau in alIe-sitiia(ii de urgenla, este
o tradt(Je relevanta, care nu a fost niciodata pusa la indoiaHi in
Bi~erica ?rtodoxiL Am menlionat deja ca In Biseriea primara
eXIsta ehIar 0 practica, a "auto-impartas, irii"partieulare aeasa ,
C A vern astfel prezenta permanenta a Sfintelor Daruri si absenta
veneriirii lor. Menliniind simultan aceste doua atitudini,' Biseri~a
0 rtodoxa a evitat periculo suI rationalism sacr .t I I
ApusulUl. ~
' Impinsi ,
de dorinta de a afirma , 1m ot·
-'-'- amc.n a t .a
I , .. _ ' . . ' , p nva pro es-
- - I l --tan\ilor - oblectIvltatea " prezentqJeale" a lui Hrislos In
._--. ; __Darurile euharis!ice, latinii, de fapt, au separat ~enerarea de
-1-· Sfiiilfa jmpiirta~anie; Facand aeeasta, ei au deschis usa unei
. , ~",-pericu,lo~_se. de~iatii d~hovnice~ti de la adeviiratul scop al'Sfintei ,
. Euh~lstl1 ~l chlar al Blsericii ins~i. beoarece scopul Bisericii ~i '"
;tl tamelor sale nu este aeela de a "sfinli" bud!i sau elemente de .
mat!;)~t~Ji fac~ndu-Ie astfel sacre sau sfinte sa Ie opuna celor
profan\)dn schlmb, scopul ei este de a realizacomuniunea vietii
omul~i cn Dumnezeu, cu "cuno~terea lui Dumnezeu, inaltar~a
I .. la jmparlitia lui Dumnezeu; Sfintele Daruri sunt mijloac~ ale ·
,
63
 ALEXANDER SCHMEMANN
acestei comu niuni, hranaacestei noi vieti, dar ele nu sunt scop in ,
s ine, Pentrh eli Ympara tia lui Dumnezeu nu este " mancare ~i
bautudi ci pace ~i bucuric in Duhul Sflint"~ Intocmaicum I~
aceasta [ume mancarea I~i indeplin e~te funqiile, sale DUmal
atunci cand esle cons umata ~i astfel transforrnata IIi vialli, a~a ~i
noua viata a lumii ee va sa vina ne este dllruita prin imp arta~irea
eu "hran~ 'nemuririi", Biserica Ortodoxa evita In mod consccvent
venerarea Sfintelor Taine In afara Sfintei Imparta~anii , pcalm ca
singyra venerare r eala este aceea cand ne facern part~i Tmpului
, ~i Sangclui lui Hristos , cand "lueram in aceasta lume a~a cumEI
a facut-o". Cat des pre protestanti, ace~tia, In frica lo r de once
cono tatie "mag ica", tilld sa "spiritualizeze" Taina alat de mui!
, incat aJung sa nege prezenia Trupului ~i a Sangelui lui Hr'i ~tos ~n
afara Sfintei Impart~anii. Din nou, aici, Biserica Ortodoxa, pnn
practica pastrarii Sfinte10r Daruri, reface adevaratul echilibru.
Darurile sun! date pentru Sflinta i mpartapme, dar realltatea
" ' b x I't
Sfintei Impartl~ an~i se azeaz" pe rea J a ea, J t Sf'nte-~r anlri
lVl LJ
Biseriea nuspeeuleaza asupra m o dului in care avem prezent lUI a Urmeaza apoi Rugaeiunea Dornneasca, care este into tdca-
Hristos In Sfi~te1e Daruri, Ea interLice folosirea lor pentru oricare
alt act decal acela al Sfintei Imparta~anii, Ea nu dezviUuie, ca sa
'spimem a~a , prezenla lor in afara Sfintei impart~anii ~ci cr,ede cu
tarie ca a~a cum 1mparatia ce va Sa vina este "deJa III mlJlocul
nostru"; asa cum Hristos S-a inaJ\at la cer 9i sta de-a dreapta
Tatalui si ~a fi d e asemenea eu noi pana la sf~9itullumii, a9 9 ..
calea de' impllita9ire eu Hristos 9i irnpi4 a t ia Sa, hrana nemuririi, _" -1'-" -'" "Gustati 9i vedeti cabun este D omnul!"
este intotdeauna prezenta In Biserica,
Aceasta conotatie teologica ne duce Inapoi la Liturghia . '
Darurilor mai inaint; sfintite ~i la "epifania" Darurilor sfintite ,
apogeul solemn al acesteia. Aceastl1 "mare ie,?ire" s-adezvo~tat
din necesitatea de .a aduce (la altar - n.tL) Darurlle sfint ,
intrucat la irreeput aeestea erau tinute nu pe altar ci intr-un loc
special , uneori chiar ill afara Bisericii, Acest ,.'tr~~fer" :va capata,
firesc 0 mare solemnitate, deoarece el expnma hturglc verurea
hii Hrlstos 9i sfil.r9itulunei zile langide pbstife , rugaciune ~i
64
-' POSTU L CEL MARE
a9teptare, venirea acelui ajutor, a ace! ci m angaieri 9i bUCUlii pe
care am a9teptat-o:
"Acum Puteri]ecere~ti l lTlpreUna ell noi nevitzut slujesc, ca iata
intra fmp aratul slavei. lata Jertfa tainica savar~ita de dansele este
ineonjuratli. Cu credinta ~i ell dragoste sa ne apropiem, ea parta ~i ai
vie{ii ve~nice sa ne facem. Aliluia, aliluia , alilllia,"
Sfintele Daruri sunt 0geza te pe altar, apo i, pregatindu-n e
pentru Sfanta 1mparta9anie, ce rem:
"",sfinte~te sufletele ,?i lrllpurile noastre aiy_,tuturor, cu sfintire
ne~tears~;ca .in cuget curat, eu fata neinfruntaUi, ~i eu inima
luminatli, imparti'i~i ndu-ne ell aceste Dumnezeie~ ti ~i Sfinte Taine
~i printr-insele vii fikandu-ne sa ne unim eu Insu~i Hristosul Tau,,,
Caie a zis: Cel ce man anca Trupul Meu ~ i bea Sangele Meu 1nlm
Mine ram fine ~i Eu intru e l; ... sa ne fa~em Bis eric~ a Preasfantului
~i inchinatuiui Tau Duh , izbavindu-ne de loata unelti rea
diavoleasdL .. ~i sa dob iindim bunatatile cele fagaduil0 nou a ,
,: - -- '"
J-mpret1n~ ·cu · toli · sfintii T~ij :· : ." ·"-'··--·-'"
, '
una actul nostru ultim de pregatire penlru Sfanta Imparta~anie,
,I pentru ca fiind rugaeiunea lui Hri stos Insu;;i inseamna ca primim
in(elepciunea lui Hristos ca in(elepciune a mintii noas tre ,
rugaciunea Sa catre Tatal Sau ca rugaciune a noastra, voia Sa,
dorinta Sa, vi a~a Sa - ca a noastra, lar apoi, Sfan ta 1mpllrta9anie
a i I lncepe in timp ce eredincio 9ii canta imnul Sfintei Euharistii:
. In celt< din urma, dupa ce am savar;;it slujba, suntem invitati
sa "mergem ill pace". Ultima rugaeiune rezurna sensul acestei
... ,slujbe, a aeestei Sfinte irriparta~anii de seara, a legaturii aeesteia
cu nevointa noastra din timpul Postului.
1te
"Stapane, Atot\iitorule , Cel ce cu intelepciune ai zidit toalll
faptura ~i pentru nespusa T a purtare de grijli ~i mullll bunatate a Ta,
ne-ai adus pe no; Intru aceste preacinstite zile, spre curatirea
sufletelor ~i a trupurilor, <pre infranarea pofteJor ~i spre nadejdca
invierii;' eare in patruzeci de zileai dat tn mana slujitorului Tau
",t, .'
65
 ALEXAND ER SCHMEM ANN ,
Moise ta blele eele eu dumnezeie~ti slove; d!1 - neY~J'R\!li",}3_u t}~1':, CAPITOL~L IV
lupta eea bun!1 sa luptam, calea postului sa () s avfu-~i _in, ere cljhp,
nedespi'lI1ita sa 0 pilz:im , capetele nevazu!ilor balauri sa Ie sfiiriin'1fun,
biruitori " supra, paeatului sa ne aratam ~i rara de osauda Sa aju ngem
a ne fneh ina ~i Mintei fn vie rL"
Panl( atunei poate fi Intuneric afara, iar noaptea prin care noi , CALATORIA PQSTULUI
trebuie sll umbll(m si in care trebuie sa tra im, sll luptam ~ i sa
rilbdl(m , po ate fi lu~gl( . tns a lumina pc ca re am vazut-o acum iI -
lumirteazll i ntunericul. tmpara~ia a carci pre zcnta in aceata lume
- nupare sll fi c descoperitl( de nimic ne-a fost daruitll "in taina";
bu c uria ~i pace a ei -n e Inso\esc cand s untem gata sa urmam
cilHitoria P o stului.

1. i nccp utu1: Can anu1 e el Marc 12

E ste important faptuJ ca nc Intoarcem acum 1a idcc a ~i

expericnta Postului ca 0 ciillitorie dUhovniccascil al carci sc op -
cste sa n e tre aca dintr-o stare sp iritua l a In alta. A~ a c um am
spus-o deja , marea maj oritate a cre~ tinilor de astazi ncglij e a za
/' acest scop al Postului ~ i 11 privesc doar ca pc 0 perioada in timpul
care ia " trebuie" s a- ~ i iIDpline asca o bliga\ia r eligioasa -
j'mp arta~ ani a ,,0 data pe an" - ~ is a se supuna unor restrictii
! alime ntare ce urm eaza a f i inlocuite cm-and cu d ezlegarc a d e
I dupa Pa~te . lar d nd nu numai laicatul dar ~ i multi prco!i, in
-- .- - --~~- --

acel ~ i timp , au aCLc;ptat aceasta idee simp ji sta ~ i formala des pre
----c- - -- -- -- - -.-
II
_J
Post , adevaratul dub al Postului aproape ca a disp arut din via\a .
R econsidera'rea Jiturgica ~i dubovniceasca a Postului este una din
cele 'mai urgente cerin\e , care nu poate fi realizaili decat dadi se
intemeiaza p e b Intelegere reala a ritmului ~ i stru.cturii liturgice a
P ostului.

.'
. -, ",'t">". I .. _La inceputul Postti lui , ca un "debut" a1 acestuia , ca un
"ad;t~aj" inainte de "armonia" deplina, gasim MareJe Canon de
J
il p ocJinta al S ffintuluiAndrei Ci-iteanuJ. Impar\it tn patru p arfi ,
"'f;
 ALEXANDER SCHMEMA NN
e ste citit la Vecernia cea Mare,in serileprimelm: patru zile ale
Poslului. Canonul poate fi descris cel mai bine ca 0 plangere de
pocliinta care ne vorbe~te d espre proportiilc ~i adancimea
paeatului, tu~burand sufletul cu jale, cainta ~i nadejde. Cu 0
maiestrie unita, Sfil.ntul Andrei lmplete~te marile teme biblice ....:. .
Adam ~i Eva, Raiul ~ i caderea in piicat, Noe ~ i Potopul, David,
Pamantul fagaduintei ~i,in cele din urma, Hristos ~i Biselica -
eu rnarturisirea paeatului ~i eu pocainta. Evenimentele istoriei
sfinte sunt dezavluite ea evenimente ale vietii me1e, faptele lui
. Durnnezeu din trecut ca fapte Indreptate spre mine ~i mantuirea
mea, tragedia pacatului ~ i a tradih'ii ca drama mea personala.
Via\a mea 1mi este prezentata ea 0 parte a luptei mare\e ~i
atotcuprinzlitoare dintre Dumnezeu ~i puterile intunericului care
s-au razvra tit impotriva Lui.
Canonul Incepe In aceasta nola foarte personala:
..De unde voi ,neepe a plange faptele vielii mele tidi.loasc? Ce
incepere VOl pune , Hristoase-;t5ngtlifii=aee-stei de acuffi?"'-"- -
Unul dupa altul pac:ate1e me1e sunt dezvaJuite in legatura lor
profunda cu drama continua a relatiei omului cu Dumnezeu;.
isto ria caderii omuluifn pacat e~te istoria mea:
"Riivnind neaseultarii lui Adam, eelui intfu zidit , m-am eunoseut
pemine dezbr~eat de Dumnezeu, ~i de lmparalia eea veacuitoare, ~i
de desHitare,
, pentru paeatele me1e ,"
Am pierdut roate daruril~ dll.mnt:zeie~ti;
"fntinatu-mi-am haina trupului meu: ~i mi-am spureat podoaba
eea dupa ehipul ~j dupa asel'!Lfuarea Ta, Mantu.itorule ... _
Intuneeatu-mi-am frumu selea sufletului eu dulce\ilepoftelor, ~ i
eu totul , toata mintea, \arana mi-ariJ. Hicut."
Astfel, patru seri, ede doua cantllriale Canonului Imi
.
amintesc iara si iara istoria duhovniceasca a lumii, care """..
e ste si
'
isto ria mea. Ma ispite~te eu intfunpillrile ~i faptele hotariitoare ale
trecutului a caror sernnificatie ~i putere sunt orieum ve~nic e,
pentru ell fiecare suflet omenesc - unie ~i de neinJocuit -,- se
68
POSTUL CEL MAKe
• 0 0 !
ffi1~ca, ca sa s~unem a~a, ~atre a'1eea~i drama, sc afla [ala In fala
. eu acelea~l dlleme fundament,}le, descope ra aceea~i ultima
. . realltate. Exemp1elc scripturistice sunt mai mult decat simple
"parabole" - a~ a c.u m mulli oameni cred - ~ i "care gas esc deci
aces t Canon prea·.. istovitor", prea Incarcat cu nume ~ i intampillri
nesernnificative! D e ce sa vorbim, se intreaba ei, de Cain si Abel.
de David ~i Solo mon, cand ar pute,;, fi eu mult mai Si~plu sa il
spun: ..Am pacatuit"? Ceea ce ei nu in(eJeg, totu~i, este ca simplul ii
cuvant pacat in traditia biblica ~i cre~tina are 0 inearcatura pe care
omul "modern" este , pur ~i simplu, incapabil sa 0 cupnnda ~i eare
face ca marturisirea pacatelor sale sa fie ceva [oarte diferit de
ade varata pocain(a cre~tina. Mediul cultural in care traim si care .,,,
m odeleazi\concep\ia noastra asupra lumii , exclude i~ fapt
nO!lUnea de pacat. Caci daca pacatul este intai de toate ellderea
omului de la 0 foarte mare iniUtime s'p iritualif, respingerea de
catre o m a "chemarii sale inalte", ce pot insemna toate aces tea
inauntrul un,ei culturi care ignora ~i neaga aeeasta "marc
--'- inal\ime" ~i aceasta "chemare" ~i care define~te omul nu ea pe cel
"de deasupra" ei ca pe eel de "dedesubt" - 0 cUltud[ care chiar
~ i a tunei cand nu 11 neaga ta\i~ p e Durnnezeu cste, in realitate,
materiali sta pana In cele mai adanci structuri ale sale, care se
gandqte la viata o mului numai In termenii bunurilor materiale si
ignora vocatia sa transcedentala? Aici, pacatul es te gandit intii
de toate ca 0 " slabieiune" fireas ea. datorata de obicei unei
" neadaptari" care are la randul ei radaeini soci ale ~ i care, prin
urmare, poate fi climinata printr-o mai buna organizare sociala si
ecolfOmicii. Din aoest motiv, cbiar ~i atunei dnd lsi marturiseste
pacatele, omul "modern" nu mai face pocainta; 'fiind sigur "de
justetea felului In care \nte1ege religia,el ori ln~iruie formal
incalcari fonnale ak. unor reguli formale ori imparta~ e~te
"problemele" sale cu duhovnicul - asteptand de la religie un
. tratame nt terapeutic care 11 va face din n ou feridt si in randu-
iali\". In nici un eaz nu putem vorbi aici despre poca~t~' ca despre
cutremurarea omului, eare, vazand ill sine "irnaginea" slavei celei
de_negrait", realizeaza ca a pangllrit-o, a tradat-o ~i a alungat-o
I 69

_____ -L~~~A_l_.E_-X_A_,_N_D_E_R_S_CH~M_E_M_A_N_N
_ _- - - - - _'c' .,_
din viata s a;po<:<ai4ta"ca parere de ~'au, vine.din adanci!TIea,~ea
.-,
I'"
mal profunda a con~tiintei ometle~ ti;··C'!!d{)rl nta de rdntoar2ere ,
ca incredintare in iubirea si milostivirea lui Dumllezeu. Din iid:st
m o tiv, n u ' este indeaju~ s sa sp ui ,.A m pacatuit". A~i?J~fa , ,'
marturisire capiitii sens ~ i devine lucrGtoare numai dad! pacatul
.
este inteJes si. trait in toata adancimea si. tristetea sa..
Rolul ~ i scopul Canolluiui eel. Mare este sa ne descop ere
p acatul ~ i , astfel , sa ne conduea spre pocainta; sa d escopere r sa intram inti-o iume ca aceea descoperi la de BibJic ~ i c um sa
pacatul nu prin defin i n i ' ~ i in ~iruiri d printr- o adanca meditatie i
asupra m aretei istorii bibliee, care c.ste, cuadevarat, 0 istorie a
pacatu] ui . a pocaintei ~ i a ie rtariL A ceasta m editati e ne duce
intr-o cultura duhovniceasea di ferita , ne pro voaca cu 0 viziune
total diferita asupra omului, asupra vietii sale , asupra telurilor ~i
motivatiilor sale. E a refaee in noi spatiul spirirual fundam ental in
cadrul caru ia poeain \a devine din nou posibilli . Cand au zim de
exem pJu:
- , --;:-Nu-ITl-am aseman at ,Iisn se".drepta\iiJniAbel . Damri primite nn "
!i-am adus Tie nic i odinioara , ni ci fapte. dumnezeie~ti. nici jertfa
curati;(. ni ci viala far~ prihana".
' rn\elegem eli istoria primeijertfe (eea a lui Cain ~i Abel - n .tr .) ,
atat de lap idar amin tita in BibJie, ne d escop era ceva esen\ial
despre pro pria n oastra viata, despre in sa~ i fiinta umana.
l ntelegem cil inainte de to ate pacatul e ste re'spingerea vietii ea
ofrandli sau j ertIa adusa lui Durnnezeu sau , cu alte c'u vinte,
---'- pacatu] e ;'lc respingerea orien tiirii divine a vietii, deci, acel pacat
:........este, la originile sale, deviatia iubirii noastre de la telu1 sau final. '.
A ceasta este deseoperiiea care face posibil li miirturisirea a ceva \
"- ce este at at de profund indepartat de exp erienta "mod ema" a \ :
v ietii si care acum devine atat de adevarat din punctde vedere
"ex'ist~ntial": ' '
, ,,Ziclilorule, taciindu-ma lut vin, ai pus 1nlm m.ine trup ~i oaie'i ,?i
suflare de viata! Ci , 0 , Facatorul meu, Mantuilorule ~i Judecatornle ,
prime~ te-rna pe mine , cel ce mll pocaiesc." ,
70
l
,.' l I
POSTU L CEL MARE
Pentru a fi a scuJtat cum se cuvi ne , Canon ul eel Mare
p~esup u nc, desigu!', c unoa~terea Sfintei 'Scripturi ~i priccl'erea de
a ne Imp :i.rta~i diu m editatiile asupta intelcsurilor C ,:no nului
penttunb i. D ad astlizi atat de multi oameniil-con sidcra plicticos
. .
si fara se ns, aceas ta e din c auza credintei lor, care 11 U se m a i
hran q te din izvorul Sfitlteior Scripturi c are, p en tru P arintii
Bisericii , era izvorul credintei . Trebuie sa invli\am d in IlO U cum
traim t il ca; ~i nU exist a 0 cale mai buna d[tre aceasta lume dec at,
Liturghia Biseridi, care nu reprezintii nUmai transmiterea unor
invli\atu,; biblice ci to cmai descoperirea felului bibli c de viata .
Caliitoria Postului incepe astfel 'cu 0 reintoarcere la "punc tul
de plecarc" - lumea Crea tiei , Cliderii ~ i R ascumparlirii, 0 lume
In care to ate lucrurile vorbesc de Dunme zeu ~i reflecta slava S a ,
in care to ate intftmpiarile sunt indreptate spre Durnnezeu, ill care
ornul gase~ te adevarata dime nsiune a vietii sale ~i . a va nd Ie rne] ia
in aceasta, face p ocliinta. '.'.
i
2_ Smnbetele PostulUi Mare
S fintii, P arin\i compara adesea Postul eu calatoria d e
patruzeci de ani a poporului ales in pustiu. ~tim din Biblie ca
pentru a salva poporul S au de la dezn adejde ~i ;:- ~ntru a Ie
descoperi, de asemenea, planul Sau (de mantuire a lumii - n .Ii.)
Dumnezeu a savar~it muIte minuni de-a lungul aeeste i ,c illatorii;
prin analogie , aeela~i m o del de explieatieeste dat de Sfintii
,) Plirinti ~i eelor p'a truzeci d e z ile ale PostuJui .
\\
De~i finalitatea sa este Pa~teIe, tara Iagaduita a fmpara\iei
II
lui Durtmezeu, P ostul Pastelui
~ . . .
are la sfarsitul fi ecareia din
, saptihnanile sale un "po p as" special .::.. 0 anticipare a acelei
i ..finalitati·: Sunt dona zile "e uharistice" - Sambata ' ~i Duminica
(
II ,\' '"
".-'..:'
.
71
i
 ALEXAND ER SCHMEMANN'
POSTUL C EL MAR E
- care in ciUatoda duhovniceasca ~ Postului au 0 semnificatie
deosebitlL ' ' Intrudit in Hristos nimic nll ramiine la fel pe ntru ca totul este
plinit, se transcende ~i capata un nou sens. Dad!. Sabatlll, in
. Sa Incepem cu SambltJa. StatuWl. sau liturgic special In
reaJitatea sa spirituaJa fundamentala, este prezenta duhovni-
traditia p o astdl ~i dcosebirea sa fata de tipicuI de slujbaal
cescului "buna foarte" (Facerea, r, 31) In structura intima a
Postulm Mare au nevo ie de cateva explica\ii. Din punctul de
aces tei lumi, "aceasta lume se descopera prin Hristos intr-o
vedere alrilnduielilor, pe c are Ie-am expticat mai devreme,
lumina noua ~i este, de asemenea, zidita ca ceva nou de EI.
Sambata nu este 0 zi de pos t ci una desarbataare, pentru ca
Eristos dilruie~te omului Imparatia lui Dumuezeu, care "nu este
Dumnezeu j'n s u~i a instituit-o ca sarblttoare: ,, ~i a binecuvantat
din lumea aceasta". Iar acolo este "odihna"desavilrsita , ,' care
Dumnezeu ziua a ~aptea ~i a . sfintit-o, pel1tru ell intr-insa S-a
pentru un cre~tin "Innoie~te toatc lucrurile". Bunatatea lumii $i a
· odihnit de toate luc.r uril e Sale , pe care Je-a facut ~i le-a pus in
tuturor lucrurilor din ea nu se referaacum la implinirea lor u1tihia
rilnduiala" (Facerea, II, 3 ). N imeni nu poate dezlega sau aboli
In Dumnezeu, la Imparatia "ce va sa vina"~i care se va manifesta
ceeace Dumnezeu a statornicit. Este adevarat ell multi cre~tini
in toata maretia sa numai dupa ce "aceasta lume" a ajuns la
conslderaca instituirea divina a Sabatului a fost pur ~i simplu
sfile~it. Pe deasupra, aceasta lume , respingandu-L pe Hristos, s-a
transferata Duminica, care a de venit astfel ziua crestina de odihna
descoperit pe sine a fi puterca "Stapanitorului lurnii acesteia" si
sau Sabatul. Nirruc din Sfilnta. Scriptud sau din Sfanta Traditie
a "zacca sub puterea celui rau" (I IOlm, V, 19);iar calea milntuirii
· nu poale sprijini aceasta credinta. Pe de alta p~e , "numarare~"
nu este prin dezvoltare, imbunata\ire sau "progres", ci prin Cruce,
· Dllmjnicii.pentru Sfin\iiPlITinti ~i Intreaga Traditie timpurie ca.
Moarte ~i Inviere. "Ceea cc semeni ~il 'nu capata viata dacl( nu
prima sau a apta zi acentueaza diferentierea sa ~i printr-o anumitii
moare" (I Corinteni, XV, 36) . Astfel, un crestin traieste 0 viata
dubla" - nu In sensul suprapnnerii activitiitiior sale ..iumc;ti.. ~u
opozitie cu Silmbata, care ramane pentru totdeauna cea de a
~aptea zi, ziua binecuvantata ~ i sfintita de Dumnezeu. Este ziua
cele "religioase",, ci In sensul de' a transform a viata
.sa ' in
ill care Creatia este recunoscuta drept "buna foarte" ~ i astfel este .

totalitatea ei, Intr-o "pregustarc" ~i pregatire pentru wpara!ia lui

~i Intelesul sau in Vechiul Testament, un Inteles pastrat de Hristos
Dumnezeu, transformilnd fiecare actiune a sa Intr-un semn ' 0
In s u~i ~ide Biserica. Aceasta inseamna ca in ciuda pacatului ~i a ,
marturisire ~i a~teptare a celoe ce "vor sa vie". Astfel este
caderii lumea riirnilne creatia bunaa lui Dumnezen; ea pastreaza
. Intelesul apaeentei contradictii a Evangheliei: Impiira(ia lui ~
acea bunatate esentiala intru care Creatorul S-a bucurat: '" Si a
Dumnezeu este "In mijlocul nostru~i Imparatia lui Dumnezeu
privit Dumnezeu toate cilte a filcut ~i iam erau bune foart~ ..."
este aceea care "va sa vie". in afara de cazul dind cineva
(Facerea, 1,31): A pastra Sabatulinlntelesul sau de la Inceput
descopera Imparatia lui Dumnezeu "in ruijlocul" vie\ii, unii nu
inseamna, deci, eli viata po ate fi plina de sens, fericitii, zidltoare;
pot vedea In ea obiectul acelei iubiri, a~teptiiri si doriri catre care
poate fi a~a acea viata pe care Dumnezeu 0 face sa fie a~ a. rlU
ne cheama Evanghelia. Unii inca mai pot cred~ in pedeapsa sau
Sabatul, ziua odihnei, in care ne ' bucuriim de roadele muncii
rasp lata de dupa moacte, pe cand unii 'uu' pot' niciodata intelege
noastre, riimane de-a pururi binecuvantarea pe care Dumnezeu a
bucuria ~i intensitatea rugaciunii cre~tine: "Vie ;,1mparatia
dilruit-o lurnii ~i vietii acesteia. Aceasta continuitate a lntelegerii
Ta!" - ,,vino Iisuse Doamne!" Hristos a venit ca noi sa-Lputem
cre~tine a Sabatuluicu aceea a Vechiului T estament ~u mi.mai d
a;;tepta pe E1. A inscris viata in timp, astfel incat viata ~i timpul
nu exclude, ba chiar ' include o · discontinuitate. 1ar aceasta
DOt deveni puntea....tr.ecerea catre wparatia lui Dumnezeu.

72.
73
 S,b"'I. "., ;:~,:::~::~:~:A"~".,," ""'no _ ,.!
Hristos - ziua a~teptKrii, ziua dinainte ,de Zida DornnuItii':c'c.
Transfonnarea Sabatului s-a petrecut in Sfanta ~i Marea Sam~t'i!- ·
In
I
in care Hristos; "plinindu-~i toata lucrarea Sa", S-a odihnit in
morrnant. In ziua urmiHoare, "prima dupa Sabat", Viata a rasarit
afara din morrnantul de viata diltator, femeilor mironosite Ii s-a
spus: "Bucurati-va!", apostolii "inca necrezand de tea~a ~i de
bucurie", iar prima zi a Noii Creatii a inceput. De aceasta noua
zi, Biserica. se imparta~e~te ~i, prin ea, intra in Duminica. Ea i~i .
afla vietuirea ~i petrecerea in timpul "Lrtinii acesteia" , timp care
in adancimea sa mistica a devenit Sabat, caei, spunc Sfantul
Apostol Pavel: "voi ati murit si viata voastra este ascunsa cu
Hristos intru Durnneze~. lar cand Hri;tos, Care este viata noastra,
Se va arata, atunei ~i voi, i'mpreuna cu EI,va yeti arata intru
slava" (Coloseni, III, 3-4).
Toate acestea explica locul unic al Sambetei - ziua a
. _~aptea _=-in traditia_Iiturgica: caracterul sau dublu, ea zi de
siirbatoarc ~i ca zi a mor{ii. Estc 0 sarbatoare deoarece lumea
aceasta ~i timpul ei ne spun ca Hristos a invins moartea 5i a
instaurat bnparatia Sa, deoarece Yntruparea, Moartea ~i Ynvi~ea
Sa reprezinta plinirea Creatiei intru care Dillunezeu S -a brtcurat
la inceputuri. Este ozi a mortii deoarece in moartea lui Hristos
lumea a murit iar mantuirea, plinirea ~i transfigurarea ei sunt
dincolci de mormant, in "veacul ce va sa vina". Toate Sambetele
anului liturgic i~i dobandesc intelesulde la doua Sambete
importante: aceea a invierii lui Lazar, care ·:.: ..vut loc in lumea
aceasta ~i cire este vestirea si m6redintarea invierii cea de obste
~i aceea din SflInta ~i Mare~ Sambata'a Pastelui cand inoartea
lnsa~i a fost schimbata ~i a deveni\"punte~" ca~e viata noua a
noii Creatii. . . .
. I?e-~ lungul Postului, acest int~l~s al Sambetelor ~apata 0
mtensltate deosebita intruciit scopul Postului este tocmai acelac
de a regasi sensul cre~tin aItimpului ca pregatire ~i pelerinar~( .
de a .redescqperi starea de "strain" ~i.,c1(jator"pe care 0 are
cre~tinulln aceasta h ome (I Petru, II, 11). Aceste Sambete se
{"
74
1\
I'
., , POSTUL eEL MARE ·
referlt la ostenelile Postului in legatura cuplinirea viitmire $i
astfel dart Postului ritmul sau deosebit. Pc!le 0 !,arte Sambltta, In
. Post, e~ ~e 0 zi "euharistica" marcata prin "avar~irea Liturghiei
SfanhiJui loan Gura dc Aur iar Euharistia insearnna totdeauna
sarblitoare. Totusi, •
caracterul specifidI al acestei sarbatori este
acela ca se refera el insu~i la Post ca la 0 calatorie, riibdare ~i
ostel'leal1l, devenind astfel 0 "escala" al d irei scop estc sa ne fad!
slt mt';ditlim asupra scopului uItim aI acestei clllatorii. Aceasta
este in mod deosebit v3'dita in succesiunea citirii Apostolului din
Sambetele Postului, cand pcricopele sunt alese din Epistola catre
Evrei a Sfiintului Apostol Pavel, in care tipologia istoriei
mantuirii, peregrinarii, rag3'duin(a (unui R3'scumparator .- n.tr.)
~i credin(a in cele ce vor veni ocupa un loe central.
in prima Sambiitli, auzim prologul maret al Epistolei (Evrei,
l, 1-12), care este 0 marturisire solernna a Creatiei RasCUffi-
parani (din pacatul stramo~esc - . n .tr~) ~i bnpar~(iei celei
vesnice
. '-,;',a lui Dumnezeu:
"dupa ce Dumnezcu odinioara, in multe riinduri ~i in multe
chipuri, a vorbit p1irin!ilor no~tri prin prooroci. fn zilele acestea mai
de pe UnTIl!. ne-a grait noua prin Fiul, pe Care L-a pus rno~tenitor a
toate ~i prin Care a filcu! ~i veacurile ... Dar Tu acela~i e~ti si anii Till
nli se "or sffu-~iH. ' .
. Tdiim in aceste "ultime zile" - zilele ultimelor nev~inte.
Trilim inca ziua de "astazi", dar sfiir~itul se apropie. Auzim In c~a.
de-a, doua Samblita (Evrei, III, 12 ~16): . . . . ..... ' -.
.. Lua!i searna,frap.lor. sa nu fie cumva, in vreunuI din voi,o inima
vicJeanl!. a necredin!ei, ca sa va dep1irte7.e de la Dumnezeulcel viu.
Ci indemna\i-va !lnii pe alp.i, in fiecare zi,pfinii ce putem sa zicem:
asclizi!. _-: Caci ne'·am tacut p~i ai lui Hristos, numai -daca-vom
, plistra temeinic, piina la urma, incepullll stlhii·noaslre in El" ...
,L~pta este dificilli >Suferinta ~i ispitele sunt pre\UI pe care II
pIatim' ife"ritni 0 mai buna '$i statornicil avutie. Din acest motiv
Apostol\ll ceJei de a treia ' Siimbete (Evrei.,
indeamria: ..
rc,
32-38) ne
!,
~;:: \:~, l
75
.
 I
ALEXANDER SCHM~MANN
,,I POSTUL eEL MARE

tn ceade-a treia Sambata II vedern pe Hristos spargand

"Nu lepadali dar'increderea voasrrl,,!care are mare rasplatin: . Ca~~
aveti nc.voie de rabdareca, tacand voi~ lui Dumnezeu, sa dobandl~l
nig~duinta. Cad este mai putin limp, prea pupn , ~i eel ce e sa vina
va veni ~i nu va intiirzia; ~, . I
Credinta , nadejdea ~i dragostea sunt arrnele acestei lupte,
dupa cum tie marturise~te Apostolul celei d e a patra Sll.rnbete·
(Evrei, VI, 9-12).
"Caci Dumnezeu nu cste nedrep!, ca sa uile lucrul vostru ~i
dragaslea pc care ali aratat-a penlm numele Lui, vai care ali sluji:
~i sluji!i sfintilor. Dorinl dar ca fiecare dintre voi sa
ar~t~ ace~a~~
ravna spre adeverirea nMcjdii pllna la sfiir~ it. Ca sa nu fIll greOl , CI
urmarilori ai eel ar ce prin eredin\l[ ~i indelunga rabdare roo~tenese
fagMuin\ele (Evrei, VI, 10-12).
Timpul se scurge incet, a~teptarile d e vin rnai staruitoare:
l ncredintarea rnai bucuroasa. Acesta este tonul Apos to lulul
pentru c~a de a cineca Siimbata (Evrei, IX, 24 -28).
·_ _ ··- - ·"Tat a~a 'Ii Hrista" dupa ee a fas t adus a data jerlta, ea sa ridiee
pacatelc multora, a daua aad fiira de pacat se va arata eelar ce eu
stiiruin!a II a~teapta spre mantoire."
Acesta este ultimul Apostol dinainte d e Sambata lui ,Laziir,
dnd d e la timpul a~teptarii iucepem "trecerea" catre timpul
plinirii. . Aceasta pomenire reprezinta nu numai uti act de iubire, 0 fapta
. P cricopele eva nghelice pentru Sambetele PostulUl sunt
·;Uese din Evanghelia Sfilntului Apostol Marcu ~i se constitu ie , de
asemenea Intr-o succes_iune.
Chei~ intelegerii sale este data in prima Sambata: Hristos
nesocote~te tabuuriJ eipocrite ale SabatuJui evreiesc, proclamilnd:
. Siimbata a fost facu!a pentru om iar nu oroul. pentru siimbata.
A~~f~l cli Fiul Omului este Damn ~i alsilmbelei." . .
o edt noua se apropie, restaurarea omului a inceput.ln cea
de a doua Silrnbata, auzim leprosul spunilndu-i lui Hristos :
" ... De voie~ti pop sa rna cura!e~ti ... ~i S"a atins de el ~i i-a zis:
Voiesc, curate~te-te."
.,,;,.
~'.
.toate tabuurile ~i:
no" mancand ell vame~iii ~ i eu pacato~ji."
In cea de a patra Siimbata la;acel "bine foarte" din capitolul
I I
unu al Gcnezei Evanghelia raspunde c u exclamatia plina de
I ., bucur ie :
,, :.. Toate le-a fikut bine: pesurzi Ii face sa auda ~i pe mup sa
vorbeasca."
tn cele din urma in cea de a cincea Sambata, toate aces tea
l~i gasesc aprogeulln marturisirea hotaratoare a lui Petru:
w-' Tu e~ti Hristos."
Este acceptarea tainei lui Hristos de catre om, a tainei N oi i
Crealii.
Silrnbetele Postului, dupa cum am spus-o mai inainte, au ~i
o te ma sau dirriensiune secundarii: aceea a ·morrii. Cu excep!ia
pri;m ei Siimbete, care este prin traditie I'nchinata SFantuJur"'fwdor
Titon, ~i celei d e a cincea - aceea a Acatistului Bunei Vestiri -
cele trei Sambete ce raman sunt ziJe de pomenire ob 9teasca a
tuturor celor care " intru nadejdea mvierii 9i a vietii cel ~i ve~nice"
.ali adormit mtru Domnul. Aceastil. pomenire, dupa cum'am spus-o
deja, pregate~te ~ianunta Sambata din Saptamana Patimilo r.
buna; e a este, d e asemenea, 0 redescoperire esentiala a "lumii
acesteia" ca muribunda 9i mo'arti·.
Yn aceasta-=iume suntem
condamnati la. moarte, a~a c um este intr-adevar ~i lurnea insa9 i.
Dar in Hristos moartea a fost distrusa dinauntru, 9i-il p1erdilt dupa
cum spune Sfilntul Apostol Pavel "boldul", a deve!!i! .~a insa9i 0
intrare intr-o via!a rnai imbel 9ugata. Pentru oricare dintre noi,
aceas ta intrare a inceput in ;,moartea" noastra prin Botez, care
face sa fie moarte acelea din noi care sunt vii ("caci voi ati murit"
- Coloseni,III, 3) ~i vii aceleadin noi care suntmoarte: intrucat
"moartea nu mai exista". 0 deviatie generalizata a pietatii
populare de la in!elesul.adeviirat a1 credin!ei cre!itine a t3.cut din

76 :1
':1
i' 77

~
 .ALEXANDER SCHMEMANN
nou ca Inoartea slLtie ~eagrii. Aceasta este simbolizata In muite
·loctiri ~e . folosirea ve{lmintelor negre la Inmormant~i~!'.
requiem-uri. Oricum, ar trebui sa ~tim ca, pcntru un cre~U.~,
culmirca mortii este aibul. Rugaciunea Pentru moqi nu inseaIfuia
dolin sj nicai~ri nu este aceasta mai bine vadita deeM In relat ia
dintre 'pomenirea ob~teasca a mortilor In Sambete le In general~i
In Sambetele Postului Mare In speciaL pin ,cauza pacatului ~i a
trad arii, iiua luminoasa a Creatiei a devenit ziu a mortii; caci
Crea tia ,. .. .a fost supusa de~ertaciunii" (Ro mani , VITI, 20), a
devenit ea Insa~i moarte. Par moartea lui Hri stos a restaurat cea
de a saptea zi, transfonnand-o intr-o zi a re-deadi, a biruintei ~i
a distrugerii celor ce au facut din lumea aceasta un triumf al
modii. lar ultimul scop aI Postului este de . a restaura in noi
"ner'abdarea descoperirii tiilor lui Pumnezeu", care reprezinta
miezul credinlei, dragostei ~i nadejdii cre~ tine. Prin aceasta
nadejde ,;am fost mantuili. Olci prin nadejde ne-am mantuit; dar
nadcjdea care se vede nu mai e nadejde. Cum ar nadajdui cineva
ceea ce vede? lar daca nlidajduim ceca ce nuvedem, a~teptam
prin rabare" (Romani, VIII, 24-25). Strruudirea Sambetei lui
Lazar ~i pacea luminoasll a Stintei ~i Marii Sambete sunt aceka
. .crestine
care constituie inteIesul mortii
, , .si alrugaciunilor noastre
-;
pentru cei moqi.
3. Durninicile Postului Mart;
Fiecare Duminica din Post are doua teme, doua intelesuri.
Pe de o parte, fiecare apaqine unei succesiuni in care ritmul $i
' "dialectele" duhovniee~ti ale PostuIui sunt descoperite, Pe de alta
parte, in cursul dezvoltillii istoriGe a Bisericii aproape tiecare
Duminicli a Postului Mare a capatat 0 it doua tema. Astf~h1n
pri~a Duminica, Biserica prllznuie~te ·"Biruinta Ortodoxiei"-
porhenirea victoriei asupra iconoclasmului ~i restabilirea cult\Jlui
- \, ,.~ .
. '-'"'"
'
~..,
\ 78 . ' -;~~ '., ;,
"
POSTUL CEL MARE
icoanelorin Constantinopolla ' anul 843. Legatura acestei
pra z~uiri cu Postul Mare este una pur lstorica: prima "biruin!a a
Ortodoxiei" a avut loc In aceasta Duminica. Ace!a~i este lldevi1ru1
des pre praznuirea, in cea de a doua Duminica din Postul Mare, a
S/antului Grigore Pajama. Osandirea detractoril or SID ~i apiirarea
irlvataturil'ar sale de catre Biserica In secolul at XIV -lea a fost
acl amata ca a doua biruintl!. a Ortodoxiei ~i, din acest motiv,
praznuirea sa anuala a fost rllnduita pentru cea de a doua Duminica
a Postului Mare. lmportante ~i pline de inteks - dupa cum sunt
In sine ~,aceste pomenirisunt independente de Postul Pa~telui
Ie
Intr-atat incat putem sa plasam in afara domeniului acestei
lucrari. Mult mai "integrate" in Postul Pa~telui sunt pomenirile
Sffintuiui loan S ciir<lruJ in cea de a patra Duminica ~i ale Sfintei
Maria Egipteanc<l in cea de a cincea Duminica. In amandoua,
Bise rica vede mesagerii ascetismului cre~tin - Sfantul loan
exprim1ind randuielile ascetismulni in scrierile sale iar Sfanta
Maria In viata sa. P~nirea lor in timpul ceIei de-a doua
jumatati a Postulut este in mod eVloenraestinatlisa inCurajeze ~i
. I
sl( inspire straduintele credincio~ilor inostenelile lor duhov-
I
i nic e~ti din timpul Postului. De vreme ce ascetismul trebuie sa fie
practicat ~i nu nu~ai comemorat, ~i de vreme ce pomenirea
acestor doi stinti tinte~te ostenelile noastre personaie din timpul
Postului, ne Yom ocupa cu expunerea intelesului sau in ultimul.
capitol.
..!..,~, Ca ~i cea dint§.i tema a Duminicilor Postului Mare, aceasta
. "'·i:ea de-a doua estetle scoperitl!., intai de toate, in pericope1e
biblice. Pentru a int~lege succesiunea lor trebuie, 0 data in plus,
sa ne amintim legatura originara dintrePost ~i Botez, in!elesul
Postului ca prega,tire pentru Botez. De aceea, aceste peri cope
1 constituie 0 parte integr~nta a catehezei cre~tine timpurii ; ete
explica ~i sintetizeaza pregatirea catehumenului pentru taiIta
I
pascacla a Botezului. BotezuI este. intrarea In viata noua
ina,ug~ata de Hristos. Pentru catehumen aceasta viata DOUa este
numai vestitli ~i tagaduita, iar el 0 accepta prin credinta. EI este
I
:,- 79
I
 ALEXANDER SCHMEMANN
. ase,1enea oamenilor Vechiului Testament, care au trait prin
cred,in(a lor lntr-o fligaduinta a carei rmplinire nu au vawt-o.
Ace asta este tema primei Durninici . Dupa cea rnentionat
oarnenii drep!i ai Vechiului Testament, Epistola (Evrei, XI, 24-
26,32 - 40 ; XII, 2) concluzioneaza:
,,';>i toli ace~tiamarturisip fii nd prin credinlli, n-aiJ primit
Iagat1uin~a. Pentru cit Dumn~zeu. randui~e pentru noi ceva mai
bun .... u
> EV1"ei incep sa ne deseopere sensul j ertfei lui Hri stos , prin care
Dar ce este aceasta? Rlispunsul este dat in pericopa
evanghelica a primei Duminici (l oan, I, 43-51).
" ... Mai mari dedit accstea vep vedea. ';;i iaz is: Adevlirat, adevlirat
zic vou lt, de acum vep vcdea ceru! deschizandu-se ~i pe ingerii lui
DUlnnezcu suindu-s~ ~i coborandu- se peste Fiu} OmuluLc <
Aceasta se tiHmace~te: voi catehumeni, "oi eare eredeti in
Hristos , voi; care dorili sa fili boteza!i , care va pregatiti voi In~iva
pentru Pa~te - veli vedea lnceputul ~acului celui nou,
implinirea tuturor eelor fagllduite, aratarea Impiiraliei lui
Dumnezeu. Dar ove!i vedea numai daea aveti credinta ~idacli va
pociii(i, dacii schimbati pomirea cea rea a minlii,dad purtati
doml (dupil. cele duhov nice~ti - n.tr.) , dad vil. ostenip pentru
aceasta.
Despre aeestea ni se aminte~te In Apostolul celei d e a doua
Duminiei (Evrei, 1,10 - U ,3).
..Pentru aceea se cuvine ca noi s~ Iuam aminte eu alat mai mult la
cele auzite. ca nu c umva sa ne pierdem .... Cum yom scapa noi,
daca yom fi neplisatori la astfel de miintuire ......
In pericopa evanghelicii a eelei de a doua Duminiei (Marc\!, 11,
1-12) ieoana acestei osteneli ~i dorinle este sliiblinogul care a
fost adus la Hristos prin acoperi~ :
,,';;i Ylizand Iisus credinla lor, i-a zis slliblinogului: Fiule, iertate i\i
\ sunt pacatele tale!"
80
POSTUL CEL MARE
In cea de .a treia Duminiea - DU[lliniea Stintei Crucl -
tema Sfintei Cruci l~i face aparitia, iar noua ni sespune (Mareu,
.. VIII, 34-IX, 1).
"Caci ce-i folose ~le omului sa cil~ tige lumea i'ntreaga, dadi-~i
pierde sllfletul? Sau ce ar putea sa dea omul, 'i n schimb, pentru
, sufletul sau?"
Ineepand cu aceas ta Duminica p ericopele din Epistoia · catre
suntem,prirnili "in adancul catapetesmei", adiclllnauntrul Sfintei
Sfintilor a Imparil.liei lui Durnnezeu (conform celei de a treia
Duminici, Evrei, IV, 14- V, 6; a patra Duminicil., Evrei, VI ,
13-20; Duminica a cineea, Evrei, IX, 11-14), in timp ee
pericopele din Evanghelia Sfantului Apostol Marcu vestese
Piitimirea eea 4e buna voie a lui Hri st os:
" ...Fiul Omului se va da in mfuni!e oamenilor ~i-L vor\J"~~~" ..~ _
(Marcu, IX, 17 -3 1)- Duminica a patra
~i Invierea Sa:
. ..... jar dup! ce-l vor ucide~ a treia z i va invia
H
, (Marcu, X, 32-45) _ . Duminica a cineea
!! Catehizarea, pregatirea pentru marea taina, I~i schiteaza sfar~ itul;
"i
~~
ceasulhotarator al intrarii omului In Moartea ?i Invierea lui
.' L~ ~Hristos se apropie_-- .
• Astlizi, PostuCPa~ielui nu mai are rolul ·deprega tire a
~i
catehumenului-pentru Botez, dar, chiar botezali incredintati
1\ fiind, nu suntem, totu~i, intr-un anurnit sens "eatehumeni"? Sau,
mai degraba, nu rie intoareem in aceasta stare ill fi eeare an? Oare
nu ne Indepiirtiirn·mereu ~i mereu de la marea tainil.laeare am fost
fil.cuti parta~i. Oare nu avem nevoie in via\a noastra - care este
o depil.ctare permanenta d e Hristos ~i Impiira!ia Sa - de aceasta
cllliitorie anuaJii, inapoi, catre radacinile adanci ale eredintei
noastre cre~tine?
81
 ALEXANDER SCHMEMANN
4. injumatatir:eaPostu1ui: Sfanta Cruce·
A treia Durninica a P.ostului este nurnita "Inchinarea Sfintei
Cruci". La Privegherea acestei zile, dupa jD.ox.ologia cea Mare,
Sfiinta Cruce este adusa intr-.o pr.ocesiune s.olemna in mijl.ocul
Bisericii ~i ramane ac.oI.o pentru intreaga saptarnana - cu un
ritual special de inchinare de-a lungul fiecarei slujbe. Este de
remarcat faptul ca tema Sfintei Cruci, care d.omina imn.oI.ogia
acestei Durninici, nU este dezv.oltata in termeni de suferint a ci in
termeni de biruinta ~i de bucurie. Mai mult decat atilt, ciintarile-
teina (irmoase) ale Canonului Durninicii sunt luate din slujba
pascala _ "Ziua Invierii" _ iar Can.onul este .0 parafraza a
Can.onului Pastelui.
. . 9'
Int,elesul tutur.or acest.ora este clar. Sun,tern la ~njumiit1f.tirea
Postului. Pe de .0 parte straduintele psihice ~i duh.ovnice~ti, dad
sunt sincere ~i c.onsecvente, lneep sa se faca. simtite; povara I.or
devine maj .ob.osit.oare, osteneala n.oastra mai vizibila.-A~vne":11rYll'---------I~'munte-steagurile lui ~i-sceJ5trl1l;iarin urma vine ~i el,plin de veselie
nev.oie de sprijin ~i lncurajare. Pe de alta parte, sUP.ortiiud aceasta
.osteneaUi, urcand muntele piina laacest punct, incepemsa vedem
sfiir~itul calatoriei noastre, iar razele Pa~telui cresc in straIucire.
Postul este propria noastra rastignire, trairea n.oastra, a~a cum este
ea, liinitata, a P.oruncii lui Hristos pe care 0 auzim in peric.opa
cvanghelica a acestCi Duminiei: "Dadi vreun om vrea sa-Mi
urmezc Mie, acela sa se lepede de sine,sa-~iill_~ruceasa ~i sa-Mi
urmeze Mie (Matei, VIII, 34). Dar nu pute,m'sa ne luam:crili5ea,_~L - _ )i
sa-L urmarn pe Hrist.oS daca nu avem Crucea Sa, pe care.a luat-o
asupra-~i pentru mantuirea noastriL Crucea Lui este aceea-care - - .j --
ne mantuie~te, nu a n.oastra! Crucea Lui este aceea care da nu
. A . ~~-- -
n~mai sens ci ~i putere celorlaltl. ceasta 0 gaslm explicatam .
Sinaxarul Dt11ninicii Sfintei Cruci:
,,Pentru ca in timpul postului celui de patruzeci de zile ne rastignim
~i noi oarecum, m0rti fiind fa,a de patimi, eu sim!Urile adormit!o ~i
potolite din pricina amaraciunii postului, ni se pune inainte cinstita
~i de viata fiicatoarea Cruce ea sa ne imbarbiiteze, sa ne sprijine, s a ' ,
;t
82
POSTUL CEL MARE
ne aduca aminte de patima Domnului nOstru lisps Hristos ~f sa ne
11l(lp.~ili~. Daca Dvumnez:eu a fost rastignit pentru noi,oare nu yebuie
ca~l nOI sa Iucram mal mull pentru El? Nevoinlele noastre ni se
u(mreaza ciind ni se aduce aminte ~i de nadejdea siavei ce ni s-a dat
prin Cruce. Gici dupa cum Miinluitorulnostru, urcandu-se pe Cruce,
a fost sJavit prin felul necinstit prin care s-au purtatoamenii cu El si
prin amaraciunile ce I-au pricinuit, tot asa trebuie sa facem si noi ~a
sa fim slavi\i lmpreuna cu El, cu toate ca'induram cu greu ne~oin\ele
postului.
Se mai explica praznuirea de azi ~i in alt chip. Dupa cum cei care
calatonSsc pe 0 cale aspra ~i lunga, zdrobi\i de oboseala, daca
lntiilnesc pe cale un copac umbras se odihnesc putin, a~ezandu-se
sub el, ~i oarecum refacu,i termina ~i restul drumului, tot a~a ~i
acum, in timpul postului, a fost sadita de Sfin,H Patin,i la mijIocul
acestei eM obositoare Crucea cea aduditoare de viata. spre a ne
odihni, a rasufla ~i a ne face pe noi cei osteniti sprinteni ~i u,?ori
pentru restuI ostenelii.
Sau altiiexplicatie. Dupa cum Ia venirea unui imparat sunt purtate '
~i de bucurie pentru biruin!a avutii, iar impreuna cu el se bucura si
supu~ii, tot ~a ~i Domnul nostru lisps Hristos, vriind sa arate bimint'"
asupra mortii ~i ca are sa vina cu slava in ziua fnvierii, a trimis
inainte sceptrul Lui; semnul Lui cel imparatesc, crucea cea de viatii
fiicatoare,care ne umpIe de multii bucurie, ne da foarte mare usur"':e
. ~i ne pregate~te sa fim gata sa primim pe fmparat ~i sa sc~atem
r! strigate de bucurie intru intiinlpinarea Biru,itorului.
A fost a~ezata Sfiinta Cruce in saptiimiina de la mijIoc a postului
~' celui de patruzeei de zile pentru urmatoarea pricina: Sfiintul Post de
patruzeci de zile se aseamana cu izvorul cel din Mera, din pricina
asprimii, amaraciunii ~i lipsei de trai bun ce ne face postul. Dupa
'i cum dumnezeiescul Moise cand a bagat lemnul in miJ'locul izvorului
I-a lndulcit, tot ~a ~ibumhezeu, Care netrece prin Marea Rosie cea
spiritual a ~i ne scoate de la nevazutul Faraon, prin lemnul'cel de
viara fiicator al cinstitei ~i de viara facatoarei Cruci, j'ndulceste
am,liI'aciunea postului celui de patruzeci de zile ~i ne miingilie pe ~oi
c.tre',trrum. ca in pustie pana ce ne va duce, prin fnvierea Lui, la
Iell1Salimul eel spiritual..
83
 ALEXANDER SCHMEMANN POSTUL CEL MARE
• .. I

Sau alta expli ca\ie. Deaarece CI1lcea se numqte ~i este pamul adevar~tale noastre? Cat de de parte am ajuns pe cal~a aceste;
vie!ii, iar acel pam a fast sMit In mijlocul raiului, 1n Eden, in chip poeainte? Pe ntru ca toatc celece ne privesc se apropie de sfarsit,
patrivit ~i dtnnnezeie~tii PlIrin!i I-au sadit pe acesta 1n mijlocul de acum inainte Ii uDllam pe ucenici, t:are "erau pe dru'm ,
posl,,!ui celui de palI1lzeci de.zile ca sa ne aminteasca si de lacamia suindu-se la Ierusalim, ~i lisus mergea inaintea lor". rar Iisus le-a
. lui Adam, dar 1n acela~i limp sa rye arate prin pa~ul acesta ~i
spus : "lata, ne suim la Ierusalim ~ i Fiul Omului va fi d at In mana
inUiturarea asi'indei lui. in adevar dad\ mane1lm din el nu rnai murim ,
. ci traim.
arhiereilor ~i clirturarilor; ~ i-L vor osiindi la moarte, ~i-L vor da
pe mana paganilor, ~i-L vor batjocori, ~i-L vo r scuipa, ~i-L vor
Prin puterea Cmeii, Hristoase Dumnezeule, paze~te-ne de ispitele biciui , ~icL VOl' o mori, dar dupli trei zile va invia" (Marcu , X,
celui vic1ean, invredni ce~te-ne sa ne inchinllm durnnezeie~tilor tale
32-,-45). Aceasta este Evanghelia celei de a cineea Duminiei.
Patimi ~i 1nvierii eelei purtatoare de via\a , due and la capllt eu
u ~urin!l\ calea aeestui post de patmzeci de zile ~i ne mi1uie~te pe noi '
Tonul slujbelor Postului se schimba. Dad de-a lungul
ca un singur bun ~ i de oarneni iubitar. Amin." primei piir\i a Postului ostenelile noastre tinteau la pro pria noastra
cura\ire, acum suntemf'licuti sa intelegem ea aceasta curatire nu
Astfel, intari!i ~i lini~ti\i, incepem partea a daua a Postului.
reprezenta 0 finalitate in sine, ci ea trebuie sa ne conduca la
Inca 0 saptamana ~ i, in cea de a patra Duminica, auzim vestirea:
canlemplarea, intelegere'a ~i improprierea tainei Crucii ~i Invierii.
" ...Fiul Omului se va da In mainile oamenilor ~i-L vor ucide. iar
Sensu 1 nevointelor noastre ni se descopcrli acum ca 0 participare
dupa ce-L vor ucide, a treia zi va invia" (Marcu, IX, 31).
la aceasta taina cu care e ram atat de obi ~nuiti , incat 0 acceptam
Acce ntul se muta aeum de la noi, de la pocainta ~ i ostenelile
- - - ,dc-la-sine ~i pe care-acum 0 uitam pur ~i simplu. ~i in limp ec-L
noastre, catre faptel e ee s-au flICDt "pentru noi ~i pentru a noastra
unniim, urciind la Ierusalim impreuna cu ucenieii, suntem "uimiti
mantuire" .
~i tematori'~ . '
"Daamne, Dumnezeule, e el ce ne-ai dat sa pregustllm ast1lzi prin
invierea lui Lazar Sfftnta Sapt1lmiina cea inainte-strlllucitoare,
ajuta-ne sa saviir~im dH1Itarla postului. ·
Ajungand la 'cea de-a daua vreme a postirii sa punem inceput 5. Pe druInul catre Betania $i IerusaliIn
vie\ii dumnezeie~ti, ca atingiind sliviir~ irea ostenelilor noastre sa
primim bucuria cea nepieritoar~ f'-~ ' ,.
La Utrenia din Joia celei de a cincca ~liptiimani auzim inca A ~asea ~i cea din urma saptamfuta a P ostului este numita
. 0 data Canonul eel Mare al Sfiintuluj Andrei Criteanul~ 'ae data
-:.SiIptiimiina Sliilpiirilor". In timpul eelor ~ase zile care premerg
aeeasta in totalitatea sa. Daca la inceputul Postului acest Canon Sambetei lui Lazar ~i Durninicii Stalparilor (Floriilor - n .tr.),
~ fost ca 0 u~a ce ne-a condus catre pocainta, acum, la sfiir~itul
slujbele Bisericii ne indeamna sa flJll urmantorii lui Hristos, dupa
Postului, cl pare ca un ,,rezumat" al pocain(ei ~i ea 0 implinire a cum Intai EI Insu~i ne veste~te moartea prietenului Sau iar apoi
acesteia. Daca la inceput 11 ascultam doar ,-acum, cuvintele sale, incepe cal atoria Sa catre Betania si I erusalim. T ema si tonul
pline de inteles, au devenit cuvintele noastre, pliingerea, nlklejdea saptiimiinii sunt date Duminica se~,la Vecernie: .
~i podiinta noastrli ~i , de asemenea •.o "evaluare" a nevointe1or "Incepand eu dragasle a~asea saptamana a cinstitului post, Sa
noas tre postiitoare;,~ cat de multe din aces tea au devenit cu aducem credineio~ilor eantare inaintea praznuirii stiilpilor
.,I
84 85
 ALEXANDER SCHMEMANN POSTUL eEL MAkt.

Domnului Celui ce vin)" in :;lava eu puterea dumnezeirii in Iernsalim, este: care este Intelesul ac6stei transpuneri; sernnificatia acestui
ca saomoare moartea." astaziliturgic? ;
Ocovilniitoare rnajoritate a credincio~ilor Inteleg, probabil.
- .
CentruI atentiei"
-
este Lazar. boala sa,. moartea sa, miihnir6a
,
di este yorba de 0 metafora retorica, 0 poetidi "figura de stil In
rudeniilor sale ~i raspunsul Jui Hristos Ia toate acestea.
vorbite~'. Modul nostrumodern de abordare a cuItului este fie
Astfel,ILunea auzim:
"Astazi, umbland Hristos pe langa Iordan, I S-a aratat boala lui
. .
rational fie sentimental. Abordarea rationaia consta in reducerea
praznuirii liturgice la idei. Este inrMacinata in aceasta teologie
Lazar ..." occidentalizata" care s-a dezvoltat In Rasaritul ortodox dupa
" . . i

Mattea: sfiir~itul perioadei patristice ~i pentru care cultul este In cel mal
fericit caz 0 zona palpabila pentru definitii ~i afirmatii pur
". "leri ~i astazi a fost boala lui Lazar ..."
intelectuale. Ceea ce in cult nu poate fi rectus la un adevar
Miercurea: intelectual este etichetat drept "poezie" ~ adiea eeva ce nu
"Astazi Lazar murind se ingroapa ~i"ljelesc surorile ..." trebuie luat foarte In serios. $i chiar daca este evident eli
evenimentul praznuit de clitre Biserica apaqine trecutului.
Joi:
liturgicului astazi nu i se da nici un inteles serios. Cat despre
"Doua zile are astazi Lazar eel m o r t ' a b o r d a r e a sentimentaHI, ea este rezultatul unei pietati
in cele din urma, Vinerea: individualiste ~i.egocentriste, care este din mai muIte puncte de
"in ziua de maine'D"o=-m=n:-::u:-;l-:v::OiC:n-:::e-:s::-;a1Cr"'iCjdi~'e::-:eccp=-e=-<fccra"'tCCe>Clecc::-ee=-lrm=o=-=r=-t7(=-al,-----=vedere corespondentul teologiei intelectuale. Pentru acest fel de s
Martei ~i al Mariei)." pietate, eultul reprezinta inainte de orice altceva un cadru util
pentru rugaciunea particulara, un fundal inspirator, al cami scop
Intreaga saptamana este astfel petrecuta in contemplat.ia este de a ne ,Sn.ciilzi" inima ~i de a 0 intoarce catre Durnnezeu.
duhovniceasca asupra viitoarei intiilniri dintre Hristos ~i moarte Continutul ~i intelesul slujbelor, al textelor ,al riinduielilor ~i
- intai in persoana prietenului Sau, apoi in insa~i moartea lui actelor liturgice este aici de 0 importantli secundara; snnt de folos
Hristos. Este apropierea acelui "ceas allui Hristos" despre care ' ~i suficiente atata vreme cat rna indeamna sa ma rog. $i astfel
EI a ,vorbit adesea ~i spre care a fost orientata intreaga sa slujire liturgicul astazi este dizolvat aici, ca dealtfel ~i toate celelalte
pamllliteasca:-Atuncitrebuie sa ne intrebam: Care este locul ~i . J1 texte liturgice, intr-un soi de ,,rugaciune" nediferentiata din punct
intelesul acestei eontemplaiiCin slujbefe Postului? Care este de vedere al devotiunii ~i al inspiratiei.
legatura acesteia eu nevointele noastre din tirnl'.lll Postului? Datorita hlngii polarizari In mentalitatea Bisericii noastre
• Aceste intrebari presupun 0 alta, cu caretrebuie, pe scurt, . dintre aceste doua. modUrl de abordare, este foarte dificil astazi
sa ne ocuparn acum. L1Cpomenirea diferitelor evenimente din sa aratam ell adevaratul cult al Bisericii nu poate fi redus nici la
viata lui Hristos foarte des, daca nu cumva intotdeaurra, Biseriea' "idei", nid la ,,rugaciune". Nu putem praznui idei! cat des pre
transpune trecutulin prezent. Astfel, in ziua N~teriiDomnului rugaciunea particulara, nu sta scris in Evanghelie ca atunci cand
cantam: "Feeioara asUizi pe Cel mai presusde fiinta n~te ...";in vremsa..pe rugam sa Inchidem u~a camliriinoastre ~i sa intram
Vinerea Patimilor: "Astiizi sta inaintea lui PilaL."; in Duminica· acolo intt"o comuniune hariea personal a eu Dumnezeu (Matei,
Floriilor (StillpariIor): ,;Astazi vine la Ierusalirn .. -" fntrebarea . VI, 6)?'Adevarata praz-nuire implieaatat un eveniment cat ~i

86 87
 · ALEX ANDER SCHM EMANN
reae~ia soeialii sau ob~teasea Ia aeesta. 0 priiz.nuire este posibila '
numai dind oamenii seadunl! laolaltll ~ i, dep a~ind separarea ~i
izolarea lor obl~ nuitl! unul f ata de altul, reaqioneaza Impreuna
cu un trup, lntoem ai ea 0 persoana in fata unui eveniment (de
bxemplu: venirea. primaverii, 0 elisatorie, 0 irrmorrnilntare, 0
biruin(a etc.). lar miracolul n atural al intregii pdlznuiri este exact
aeela eli ?epa~e~ te "ch iar dad! numa! pentm 0 vreme , nivelul
ideilor ~l pe ace1a al individualismului. U nul se pierde eu
adevara( in praznuire, iar altul ii g ase~ te pe eeil alti l ntr-un f el
unic. Dar c are este atunei astazi. inteleSulliturgicului prin care
Biserica i~i In cepe (oate praznuirile sale? Cu ee inteles intilmplari
ale trecutului s unt prazriuite astiizi?
Se poate spune fara ex agerarc cii intreaga viata a Biserieii
este b continua comemorare ~ i aducere aminte . La sfilr9itul
fiecarei slujbe ne referim la sfintii " a caror pomenire osavilr~irn",
dar inainte de [oate pomenirile, Biselica este aducerea amintc de
Iiristos. Dintr-u n punct de vedere cilt se poate de firesc memoria
este 0 facult.ate·alnbfiiia.AstfeI, sa ne aducem "aminte"de' Cineva
pe care il iubim 9i pe care I-am pierdut; aeeasta semnifica doua
lueruri. P e. de 0 parte, memoria este mai mult deeilt simpla
• eunoa~tcre a treeutu) ui. Ciind lmi arnintesc de raposatul m eu tata,
il vad; el este prezent in memoria mea nu ea un rezurnat a tot eeea
ee 9tiu despre el, ci a~a cum I-am eunoseut in intreaga sa realitate
vie. Totu9i, pe de 0 alta p arte, tocrnai aeeasta preze nta rna
..L ...detennina sa simt acut faptul ca el nu m.ai este aici, ca niciodata
in aceasta lume 9i in aceasta viata nu-j voi m ai atinge mana pe
care atat de viu 0 pastrez in amintire. Memoria este astfel cea mai
minunata, dar in aceJa9i timp 9; cea rnai dramatica facuitate
umana, penfro ea nimic nu d eseopera mai bine natura eazuta a
vietii noastre, imposibilitatea omului de a pastra, de a poseda eu
'adevarat eeva In aceasta lume. Memoria ne d escopera faptul ea
" timpul 9i moartea stiipanesc pe pamant". Dar, tocmai din prieina
act:.stei functii umane unice a memoriei, cre~tinismul esteaxat p e
ea, pentru ca e a eonsta mai lnta; in amintirea ·unui Om, a unui
Eveniment , a unei-Nopti, in ad!ineul~i intunericull:iespx:e:careni
88
POSTU L CEL MARE
s-a spus: ".:. face!i ac~asta spre pornenirea Mea". ~i, iata, minunea
S0 Impline~te! iI pomenim 9i El esle aiei - nu ea oieoana
nos talgiea a treeutului, nu ca un tri st "nieiodata mai nlult", ci eu
o a~ a puternica prezen(a incat Biserica poate rcpeta la nesfilr~it
ceea ee aposto!ii a u ras tit dupalntillnirea pe drumul s pre Ema us :
"Oare nu ardea in noi inima noastra? (Luca, XXIV, 32.) .
M emoria natural a este.intiii de toate 0 "prezen\a a absentei",
astfelincat , in mas ura in care eel pe care ni-l arnintim este prezent,
cu atilt este mai acuta durerea absentei sale . Dar in Hris tos,
memoria a devenit din nOli puterea.de a urnple timpullntrerupt
de pacat ~ i rnoarte, de ura ~i uitare. Aceasta memorie, e aputere
peste timp, ~i friingerea lui r epr ezinta toeniai ceca ce se afJ a in
centrul praznuirii liturgice, a liturgiculuias lifzi. S a fim siguri,
Fecioara nu na~te astazi , ca "stare de fapt" nimeni nu sta In fata
lui Pilat, iar ea fapte, aeeste evenimente apartin tree utului. Dar
as tazinu putem aminti aeeste fapte, iar Biseriea este mai lntiii de
toate darnl ' ~i puterea acelei amin tiri care transforma faptele
_. - - -treeutului i n evenimente ve9nic pline de lnleles. ~
Prliznuirea liturgiea este astfel 0 re-intrare a Bisericii in
eveniment, iar aceasta nu inseamna pur ~ i simplu "ideea"
acestuia, ci este b ucuria sau tristetea lui, realitatea vie si eoncreta
a sa. Una este sa ~ tim ca pri; strigar~a "Dumne~eul M e u ,
D unmezeul Meu, pentru ee M-ai parasit!" Hristos eel rastignit i~i
manifesta "chenoza" 9i smerenia Sa. Cu totul altce va este sa
praznuim acest eveniment In fiecare an, In acea Vinere unica ,
cand, fiira sa-I ,,rationallzam", 9tim eu toata convingerea ca
ilceste euvinte, fiind oferite 0 data, raman etem reale; astfe1incat
nici 0 biruinta, nici 0 slava, niei 0 "sinteza" nu pot sa Ie ~tearga
vreodata. Unit este sa explicam f aptul ea Invierea lui Lazar era _
spre "ineredintarea invierii cea de ob~te" (troparuJ zilei), eu totul
altceva este sa praznuim aceasta lntalnire de 1entl! apropiere
dintre via ta ~ i m oarte, sa devenirn parte a acesteia, sl! vedem e u
ochii no~tri 9i sa sim(im cu lntreaga noastra fiin(a eele ce implica
cuvintele Sflintului Apostol loan: " ... a suspinat eu duhul ~i S-a
tulburatintru Sine.:. ~i a lacrimat" (loan,XI, 31-35). Pentru noi
I
!.
89 i" .
\ i
L

ALEXANDER SCHMEMANN
--------~~~~----~--~--~~~
" ,.:,
si cu noi toti ac.estea se saviirsesc astazi. Noi nu amfos~ acolo, In
Betania, l~ mormitntcu .s~rorile lui Lazar. Despre aceasta
cunoa~tem numai. din Sfitnta .Evanghelie. Praznuirea acestu!
astazi al Bisericii este vremea citnd -un faptistoric devine
evenimentpentru noi, pentru mine, 0 putere In viata mea, 0
aducere aminte, 0 bucurie. Teologia nu poate patrunde dincolo
de "idee". lar din punctul de vedere al ideii, avem nevoie de
aceste cinci lungi zile, citnd este ~a de simplu doar sa miirturisim,
"sa Incredintam invierea cea de ob~te"? Dar toata problema este
ca in sine ~i prin sine fraza nu incredinteaza nintic. Adevarata '
Jncredinfare vine din praznuire ~i exact din aceste cinci zile in
care marturisim inceputul acestei lupte decisive dintre viata ~i
moarte ~i Incepem, nu a~a de mull, sa intelegem citt sa-L
marturisim pe Hristos, Cel ce va di1ca cu moartea pe moarte.
invierea lui Lazar, minunata praznuire a acelei Sitmbete
unice, se afla spre sfiir~itul Postului Mare. in Vinerea de dinainte
--~canHim :--;,sav~nd-patruzeci _de zile c~~.~e suilet folositoare ..... ,
iar In termeni liturgici, Sitmbll.ta lui Lazar ~i Duntinica Stitlpll.rilor
(a Floriilor) sunt "inceputul Crucii". Dar ultima saptamitna a
Postului Mare, care este 0 continua inainte-praznuire a acestor .
zile, este revelarea ultima a intelesului Postului. La inceputul
acestei lucrari am spus ca Postul este pregatirea pentru Pa~te;
totu~i, In realitate, In practica uzuala care a devenit Intre timp
traditional a, aceasta pregatire ramitne abstracta ~i individuala;
Postul ~i Pa~tele sunt alaturate, insa -fua 0 intelegere reala a
legaturu $i interdependentei 10r:Chiar'$i atunci dind Postul nu
este inteles ca perioada de saviir~ire a Spovedaniei ~i a
Impiirta$auiei an uale , este de obicei inteles ca un efort individual
$i astfel rarnitne egocentric. Altfel spus, ceea ce In mod practic
este absent din experienta Postului este eli acel efort 'fizic ~i
duhovnicesc tinte~te participarea noastra la acelastazi <tl ~vierii
lui Hristos, ~i nu 0 rnoralitate abstractll, nu un progres mOT1I1, nu
o mai mare paza a patimilor, nici macae 0 imbunatatire personala,
ci implirtli$irea de acel aslazi fundamental al lui Hristos.
Spiritualitatea cre~tina care nu aspira la aceasta este in pericoI de
90
f
POST UL CEL MARE
. ,
!
)1 a deveni pseudo-cre~tina, p entm, ca in ultima instanta, aceasta
, este motivata prin "sine" ~i nu prin Hristos. Pericolui ce exista
. aici este ca 0 data ce camara sufletului estecUratita ~i eliberata de
diavolul care locuia intr-lnsa ea ramane goaIa, iar diavolul se
relntoarce" ~i ia cu el alte ~apte dulmri rnai rele decat el ~i; inlritr).d,
locuie~te aeolo; ~i se fac cele de pe urma rnai reIe dedit ceiIe
dintai." (Luca, XI, 26). In aceasta lome oriee - chiar 's i
"spiritualitatea" - poate' fi demonic. A~adar este foarte
important sa redescoperim intelesul ~i ritmul Postului ca
adevarata pregatire pentru rnarele astiizi al Pa~telui.AIil vazut
pana acum eli Postul are doua patti. Inaintea Duntinicii Sfintei
Cruci, Biserica nelndeamna sa ne concentram asupra noastra, sa
luptam impotriva clirnii ~i a pI aceril or , a rauIui $1 a tuturor
ceIorlalte pacate. Dar ehiar ;;i atunci citnd implinirn acestea,
sun tern permanent tndcmnati sa privim inainte, sa masuram. ~i sa
motivlim efortul nostm prin "ceva mai bun" pregatit pentm noi.
Apoi, din Duminica Sfintei Cruci, taina suferintei lui Hristos, a
Crucii ~i a Mortii Sale, sunt acelea ce devin centruI slujbelor
i
," Postului . Devin "urcu;;ul spre ~erusalirn". ' .
In cele din urma, de-a lungul acestei ultirne saptamitni de
pregatire lncepe praznuirea tainei. Nevointa postului ne-a facut
capabili sa da,rn la 0 parte tot ceea ce de obicei ~i statornic
ascunde obiettul central al credintei, al niidejdli ;;i al bucuriei
I noastre. Timpulinsu$i, ca sa zicem a~a, se apropie de un sfiir~it.
El estemasurat acum nu prin preocupariIe ~i grijilc noastre
uzuale, ci deccea ce are loc in drumul spre Betania, ~~ rnai
departe>, la lemsalirn. lar, 0 data in plus, toate acestea mi"sunt
retorice. Pentruoricine care a gustat din viata litur.;ica adevarata
- fie aceasta numai 0 data ~i fie chiar imperfect - este aproape
de la sine inteles ca din momentul in care auzim: "Bucura-te
Betanie, casa a lui Lazar! ..." iar apoi: ,,'" maine Hristos vine ..-."
lurnea exterioara devine U$01' ireala, iar unii aproape ca sufera
cand intra Jntr-un contact zilnic ~i necesar ell aceasta (cu lumea
exterioara - n.tr.) "Rcalitatea" este aceea care se deslasoara in
Biserieli, in acea praznuire care, zi dupazi, ne face sa realizam ce
..!nseamna sa a;;tepti ~i de ce crqtinismul este, mai presus de orice,
91
 ALEXANDER SCHMEMANN

~teptare ~i p~egiHire. Astfel, atunei dnd a~ea s~arl1 de Vineri ~e CAPITOLUL V

apropie ~i dintam "saviir~ind cele patruzeci de z.ll~, cele d.e sufl,e !
folositoare .. ." nu am implinit doar 0 "obhga\le erqtmeasca
anuall1, sunte m pregati~i sa ne impropriem cuvi nte1e pe care Ie
,
yom canta ziua urmatoare: ~ J
"Prin Lazar te prada Hristos pe tine , moarte , dar unde-ti este POSTUL IN VIATA NOASTRA
biruinta, iadule?"

~.
1 ." L uan d u-1 In
~ .
senDS... .. .

Pana acum am vorbit des pre invll\lItura Biserieii referitoare

la Postul Mare ~a cum ne-a fost transmisll mai Intal de toate prin
slujbele Postului. Aeum trebuie sli ne punem urmatoarele
intreban: Cum putem apJica aceasta invlltatura in via\a noastra?
Care ar putea fi nu numai impaetul sirnbolie dar ~i eel real al
Postului In existenta noastra? Aceastll existentl1 (e necesar sa
amintim) este foarte diferita de a aeelora care au trait in vremea
eand aceste slujbe, imnuri, canoane:;;i randuieli au fost compuse
~i statomicite. Se trllia atunci in cornunitllp relativ mici,.fudeosebi
rurale, intr-o lume din punet de vedere struetural ortodoxa; ritrnul
intirn al vie\ii acestora era modelat de Bisericl1. Totu~i, acum trlIim
intr-o uria~a societate urbana ~i tehnologicl1care este pluralista
din punct de vedere al credintelor sale religioase, secularizatl1 in
viziunea sa asupra lumii:;;i in care noi, ortodoqii, eonstituirn 0
minoritate nesemnifieativiL Postul nu rnai este" vizibil" asa cum
era, sl1 spunem, In Rusia sau Grecia. intrebarea noastra est~ astfel !
una foar1e actuall1: cum putem - dineolo de a introduce una sau
doua schirnban "simbolice" in viata noastrl1 zilnica - tine
Postul?
I
93
_\
 ALEXANDER SCHMEMANN
,
Este limpede, de exemplJ, ea pentro marea majo:it~~~> il
eredind.o~ilor nici nu poate fi ~orba de frecv.ent~~a zlln:~.~~
slujbelor Postului. Ei continua sa ~~a:ga la blse~ca .DuIlll';.lGa
dar dupa cum deja ~tim, in Dummlctle Postulm Mare Sfant~
Li~rghie, cel putin sub aspectele sale exterio~e, nu reflect~
Postul si astfe1 eugreu putem "simti" felul sluJbelor p?stu~m,
princip;Uul rnijloc prin care duhul Pos~u:ui ne es:~ transmlS. ?l ~e
cand Postul nU mai este reflectat sub mClO fonna III cultura carel~
Ii apartinem, nu ne mai intrebam astazi de c~ i~telegerea no astra
despre Post este predominant una negatlva - c.a d::s?r~ 0
perioada in care anumite lucruri precum carnea ~l g~~,~lmIle,
dansul si distractiile sunt interzise. Intrebarea "populara . La c~
renunti 'pentru Post? e~te un rezumat ~~~~it pentru acea ~zuala
abordare negativista. In termeni "POZIt1VI , P~stul. e;;te vazu~ ca
vremea in care trebuie sa implinim "obhgatla . a~u~la a
Spovedaniei ~i Impartapniei (" ... ~i aceasta .n~ mat tarzlU ~e
---Durninica Stalparilor ...", dupa cum am clllt mtr-un b~let1n
arahial). Fiind indeplinita aceasta obligatie, restul postulm pare
~a-~i piarda toate semnificatiile sale pozitive . . _ cre~tine. ~i intr-adevar, este spre indreptatirea ~i slava Ortodoxiei
Astfel, este evident ca aid s-a dezvoltat 0 dlscrepant a destul
de adilnca intre duhul sau "teoria" Postului, pe de oparte, pe .c~e
am incercat sa 0 conturam bazandu-ne pe slujbele Postulm lar,
pe de alta parte, inte1egerea sa comuna ~i po?ular~, car~ ~ste
foarte adesea imparta~ita ~i sustinuta nu numaI de lalcat c~ ~l de
catre clerulinsu~i. Caci este intotdeauna mai u~or sa r~ducl ce;:a
duhovnicesc la ceva formal dec at siLcauti duhovlllcescul m
spate1e formalului. Putem spune fua exagerare ca, de!?i.Postu~
este inca "tinut" , a pieFdut mult din impactul sau asup~a. ~X1stentel
noastre, a incetat sa mai fie baia pocaintei ~i a innOlnl a.~a ~u~
este socotit in invatatura liturgica ~i duhovniceasca a Blsencll.
Dar atunci, putem ~oi 6are sa-l redescoperim, s~-l trans~or:n.:un
din nou intr-o putere duhovnieeasea in reahtatea zl~n~caAa
existentei noastre? Raspunsul la aceasta intrebare depl~aS m
princip.-u, ~i a~ spune aproape exelusiv, de fap~l daea. do~ sau
nu dorim sa IUaJYl fn serios Postul. Oricilt de nOl sau dlfente sunt
94
POSTUL eEL MARE
conditiiIe in care traim astazi, orieat de reale sunt difieultiitile \,i
obstacole1e ridicate de lumea noastrii moderna, nici unul din
aces tea nu reprezintii un obstacolabsolut, nici unul din acestea
nu face Postul "imposibil". Originile pierderii treptate a
influentei Postului asupra vietii noastre sunt adanc inriidiicinate
in noi. Reducerea con~tientii sau incon!?tienta a religiei la un
nominalism ~i simbolism superficial este modul de a ocoli sau
"deslu~i" seriozitatea necesitatilor religiei in viata noastra,
necesitatea religiei pentru implinirea obligatiilor ~i a efortului.
Aceastii reducere, trebuie sa adaugain, este intr-un fel specifica
Ortodoxiei. Cre~tinii apuseni, catolici sau protestanti, cand se
confrunta cu ceea ce ei considera drept "imposibil", mai degraba
schimba religia insa~i, 0 "adapteaza" unei noi conditii ~i astfel 0
fac "practicabila". Foarte recent, de exemplu, run vazut cum
Biserica Romano-Catolica, mai intai reduce postul la un
minimum minimorum ~i apoi practic 11 elirnina cu totul.
. Denuntilm cu indignare indreptatita 0 astfel de "adaplm:<,<",_c-"L12e
: t 0 tradare a ti:aditiei cre~tine ~i ca pe 0 minimalizare a credintei
faptul ca ea nu se "adapteaza" ~i nu se compormite cu standardele
scazute care nU fac cre~tinismul "u~or". Este spre slava Orto-
doxiei ~i cu sigurantii nu spre slava Iwastra, a ortodoqilor. Nu de
azi, sau de ieri, ci cu mult timp in urma run gasit 0 cale de a
reconcilia exigentele de desaviirsire ale Bisericii cu slabiciunile
umane, !?i aceast~ nu nuinai-fui ;,a ne pierde reputatia" ci Cll
pricini in plus pentru automuItumire ~i con~tiinta curata. Metoda
consta in implinirea simbolica a acestor exigente, iar
individualismul sirnbolic penetreaza astilzi intreaga noastra viata
religioasa. AstfeI, de exemplu, nici macar-nu ne gandim la
revizuirea cuItuIui nostru ~i a r1tnduielilor monastice - Dorunne
fere~te! - , yom continua sa nurnirn pur ~i sirnplu "Privegherea
de toata noaptea" 0 slujba de 0 orii ~i yom explica cu milndrie ca
aceasta, este aceea~i slujba ca aceea pe care dilugiirii din Lavra
Sf1tntului Sava 0 saviir~eau in secolul al nouaIea. Referindu-ne la
Post, in 10cuI intrebiirilor futldrunentale - "Ce este postirea'7«
95

ALEX A l'!DER SCHMEMA NN
, 1 • plan, de un efort continuu. Din aceastacauza , dupa cum ~Iim,
sau "Ce este postul"? - n9 muJ(~mim cu ~imbolismul Postulul.
Ynpublica\iile ~i bul,etinele blSenCe$tl apar re(e te p.entr~
mancaruri delicioase de post" ~i 0 parohie ar putea chlar sa
~tranga ceva bani in plus ~u scopul de a populari~a ::gusto~sele
mese de post" . Atat de multe sunt explicate simbohc m bl sencll~
noastre, ca obiceiuri ~i traditii interesante, phne de culoar~ ~1
arnuzante caceva ce nu ne Jeaga prea mult de Durnnezeu ~l de
noua viat~ in EI ci de trecutul ~i obiceiurile stramo~ilor no~tri, '
incat dE~'ine foarte dificil sa vezi in spatele acestui folclor
"relioios imensa importanta a religiei. A~ vrea sa subliniez ca,in
sin:, aceste nenumarate obiceiuri nu contin .nimic rau. Can~
acestea au aparut, simbolizau mijloacele ~l exp~esllie ~nel ,
socieliiti ce lila in serios reJigia; acestea nu erau slmbolun, el
viata in~asi. Ce s-a intamplat, totu~i, a fost faptul ca a~a cum via~a
s-a'schimbat in ansamblul sau ~i a devenit din ce in ce ~ai p.utm
rno delata de religie, tot a~a cateva obiceiuri au supravletUlt ea
simboluri ale unui mod de Viad(a care nu mtai eXlista ·. ~~i~ed~
supravietuit a fost ceea ce, pe e 0 parte, es e ce . n:' a 1 p.
culoare, iar pc de alta parte, cel rnai putin dificil. Al~~, ~encolu~
duhovnicesc esle acela ca incetul e u incetul unll. mcep s~
Inteleaga religia insa~i ca pe un sistem de simbolun ~l O~lc~l~n
m~i degraba, decat sa Ie inteleaga pe cele din unna.ca pe 0 :SPltlT~
catre innoire ~i nevoin(a duhovniceasca. Mal multa truda
cheltuita pentm pregatirea mancamrilor de post sau a co~~l~telo=
, de Pa~te , decal penlm postire ~i particip.are la re~ltate~ sl?m~ual~
a Paslelui. Ace as ta ', nseamna c;a atata limp cat oblCetunle ',~l
tradiiiile nu suntl e gale din nou de viziunea general-religio~sa
asup~a lumii care, de fapt, le-a creat, atata ti~p cat.sim~olunle
nu sunt luate fn serios, Biserica va ramane rupta de vlata ~l nu are
putere asupra acesteia. In loc de a simboliza "boga~a ~oa~tra
mo~tenire", ar trebui sa purcedem la aducera acestela III vla(a
noastra reala, . ~
Apoi, sa luam Postul fn serios inseamn~ ~a-l eo~slderam
mai inlai de toate la cel mai adanc nivel poslbIl ea 0 mtrebare
' duhovniceasca ce are nevoie de un raspuns, de 0 hotlirare, de un
96
, ,
;
POSTUL C EL MARE
I'
I saptamanile destinate pregatirii pentnl Post er im stabilite de
"
Biserica. Accasta este vremea rlispunsului, a hotararii ~i a
~'
.
planului. Iar aici cel mai bun ~i mai u~or drum esteacela de a
unna ciilauzirea Biserif:ii - prin meditatia as upra celor cinci I
teme evanghelice oferite noua in cele cinci Duminici ale
pe rioadei de dinaintea Postului : aceea a dorintei (Zaheu), a t
smereniei (Vamesul si Fariseul), a intoarcerii din exil (Fiul
risipitor), ajudecatii (i~frico~ata Judecata) ~i a iertlirii (lzgonirea
lui Adam din Rai). Aceste pericopenu sunt facute numai pentru
a Ie asculta in biserica; ideea e s te ca ele trebuie sa fie "Iuate
acasa", pentnl a medita asupra lor in lumina vietii meJe, a situatiei
me1e familiale, a obligatiilor rude profesionale, a preocuparilor
mele penlru lucrurile materialc , a relatiei meJe c u semenii langa
care traiesc, Daca la aceasta medita(ie se adauga rugaciunea
acestei perioadc de dinainte de Post "U~ile pocain(ei deschide-mi
mie Datatorule de via(a ... " ~i Psalrnul 137 - "La raul
' I Babilonului ... " ~ incepem sa in(elegern ce',',iiisearnnii" sasiriiti
'
I imprcuna cu Biserica cum 0 perioada liturgiea coloreaza
existenta zilnica. Este de a~emenca timpul potrivit pentru a citi 0
carte religio'\sa. Scopul acestei cHili nu est", numai acela de a ne
imboga(i cuno~tin(ele despre religie; ci, in'primul rand, de a ne
curati rnintea de toate cele de care e plina de obicei. Este pur ~i
simplu ineredibil cat de aglomerata este mintea noastra cu tot
felul de griji ~i inter~~.e, ji-amantliri ~i se!lt.imente, ~i cat de putin
control am aceastli aglomerare. Prin-Gitirea unei elir(i religioase,
prin concentrarea aten(iei as upra a ceva total diferit de cuprinsul
o bi~nuit aI gandirii noastre , se creaza pon slnea alta atmosfera
mental a ~i duhovniceasclL Acestea nu sunt "retete" - aici pot
exista ~i alte moduri de pregatire pentnl Post. Important este ca
in aceasta perioada de pregatire de dinafutea Postului sa-I privim
ca ~i cum am fi departe, ca pe ceva ce se apropie de noi sau ,
;,
probabil ca pe ceva trimis noua de Iisus Domnul , ca pe 0 ~ansa
pentru schimbare, pentru innoire ~i adancire; iar daca luam
aceasta ~ansa "iitoare inserios. astfel, in Duminica Izgonirii lui
97
u ... _.......... __ I ____ _

ALEXANDER 'SCHMEMANN
Adam din Rai (a ' Iertarii), attincicand plecaIIi deacasa .Ill
Vecemie sa fim pregatiti penfru a rie iIIipropia - fie ~i nuniili
partial - cuvintele ProchimehtiIui cel Mare care va deschide;>.
Postul Mare:
"Sa nu "ltorei [ata Ta de 1a sluga Ta;cand rna necajesc degrab roa
auzi ...u
2. Participarea la slujbele Postului
Nimeni, dupa cum am spus deja, nu paate frecventa tot
dcluI slujbelor Postului. Oricine pailte participa insa la 0 parte
din acestea. Pur ~i simplu.nu exista nici 0 scuza pentru a nu face
din Post, inainte de toate, perioada destinata unei frecventliti ~i
participliti crecande la slujbele Bisericii. Din nou, aid, condipile
personale, posibilita~iIe ~i imposif,ilitaple individuale pot varia
~i pot sfiir~i in diferite decizii, I'\lSa trebuie sa existe 0 hotiiriire,
trebuie sa existe un efort ~i trebuie sa existe ,,0 stiiruinta". Din
punet de vedere liturgic, am putea sugera urmatorul "minimum"
destin at nu unui sens duhovnice~te autodistructiv -: acela de.a
implini 0 obligatie - , ci spre acela al perceperii esentialului din
duhulliturgic a1 Postului.
tn primul rand, tn",buie facut uncfort speciar'la niVer::~'
parohial pentru cuvenita pdiznuire a Vecerniei ·Duminicii
izganirii lui Adam din Rai (a Iertatii). Este mtr-adeviir 0 tragedie
ca In atilt de multe biserici aceasta slujba fie nu este savar~ita
deloc, fie nu i se acorda suficienta grija ~i atentie. Aceasta slujba
trebuie sa devina una din cele mai de seama ' "probleme
parohiale" ale anului ~i, ca atare, sa fie bine pregatitlL Pregatirea
trebuie sa cons tea din instruirea corului, din explicarea slujbei1cu '
ajutorulprediciIorsau a buletinelorparohiale, aceasta pregatire
urmiind a fi plfuuita pentru vrernea ciind poateparticipa la ea un
98
l.~-~ .' ,;
.I,
PO~TUL CEL MARE
liumar cat mai mare de enoria~i; pe scurt: prin transforrnarea
acesteia intr~un eveniment duho~nicesc. Pentru ca, din nou,
II
ninric nu descopera mai bine sensul PosttlIui decat aceasta slujba,
ca tensiutle a podlintei, a impaclitii, ca ~i cum ne-am imbarca eu
totii mtr-o clilatorie comuna.
. Urmatoarea "prioritate" trebuie acordata primei saptamani
din Post. Trebuie fllcut un efort deosebit pentru a participa macar
o data sau de doua ori Ia CanonuJ eel Mare iJ SfantuJui Andrei
i
.1 CriteanuJ. Dupa cum am vazut, functia liturgica a acestor prime
zile este aceea de a ne introduce In "starea" duhovniceasdi. a
Postuiui, pe care am descri s-o ca "tristete stralucitoare".
Apoi, de-a lungul intregului Post, este imperativ sa
participam macar 0 seara. la Liturghia DaruriJor mai ina.i nte
I
sfin{ite, cu experien~a duhovniceasca pe care 0 implica - aceea
\
a postirii totale, aceea a transformarii macar a unei zile Intr-o
I adeviirata a~teptare a Judecatii ~i a bucuriei. til aceasta privin~a
nu se mai acceptiLscllZe..referitoar.elaconditiide~-li, Jipsa de
,1
~1 timp etc., pentru ca, dad facem numai ceea ce se ••potri.Y.s:~te"
u~or cu conditiile noastre de viata, adeviirata notiune a nevointei
'I postului devinel6tal lips ita de sens. Nu n~mai In secoiul
'doul'lzeCi, ci, de fapt, de la Adam ~i Eva "aceasta lume" a fost
dintotdeauna un obstacol pentru Implinirea poruncilor lui
Dumnezeu. Nu este, deci, nimic nou sau special referitor la
" ~ __ .. "mqdul nostru modem de viata" . in cele din urma, depinde intru
totul-daca luam sau nu luam in serias religia noastra; iar daca
petree'em opt sau zece sed in plus pe an la Biserica, aceasta :
reprezinta cu adevarat un efart minimal. Privati de aceasta seara,
totu~i.-ne lipsim noi ln~ine nu numai de frtimlisetea ~i profun-
zimea slujbelor PostuIui, nu numai de 0 inspiratie sau de un
ajutor duhovnicescnecesar, ci de ceea ce, dupa cum Yom vedea
In cyly:;ce urrneazll. da sens postirii noastre Ili 0 face lucratoare.
,. . !
,
. '\
 . ALEXANDER SCHMEMANN
·3. ;, ... nunla1 c upost.~i curu.gaciune"
.. Nu exista post lara postire. Se pare, totu~i , ea multi oameni,
astazi, fie nu iau ill serios postirca, iar daca 0 fac, inteleg grp~ it
scopurile sale duh o vni ce~ti . P entru unii, pos tirea consta intr-o
"renun(are" simbolica la teva; pentru altii, ea este 0 respectare
serupuloasa a prescriptiilor alimentare. Dar in ambele cazuri ,
ararcori postirea se refera la intreaga nevoirita a postului. Aid, ca
oriunde, a~adar, trebuie mai intili sa incerdun sa intelegeminva-
tatura Biserieii refe ritoare la postire ~ i apoi sa ne Intrebfun: Cum
putem aplica aceasta invatatura in viata noastra?
Pos tirea sau abstinenta de la mancare nu este exclusiv 0
practica cre~tina. Ea a existat ~ i inca exista in alte religii ~i chiar
in afara vreunci religii, ca, de exemplu, In . anumite terapii
s pecifice. Astazi, oamenii p ostes c pentru to t felul de m o tive,
incluzandu-le uneari (;i pe cele politice. Este important, deei , sa
di scern'em continutul cre~tip. unic al postirii . Mai intai ni se
d ezvaluie in interd epende nta dintre doua evenimcnte pe care Ie
gasim in Biblie: unul se afia la inceputul Veehiului T estame nt, iar
eeJala!t fa "ineeputul Noului Testament. Primul eve niment este
"intreruperea p ostului" de c a tre Adam In Rai . EI a mancat din
fmctul opriL A ~a ni se dezvaluie pllcatul originar al omului.
Hristos , Noul Adam - ~i acesta este cel de-al doilea eveniment
- , incepe cu postirea. Adam a fost ispitit ~i a cedat ispitei~":!:Iris tos
i ..
a fosLispitit, dar EI a bimit acea ispita .. Consecinta caderii lui
Ada~ e s te izgonirea din Rai ~ i moartea. Roadc1e biruintei lui
Hris tos sunt calcare a m ortii ~i reintoarcerea no astra in Rai. Lipsa
de spatiu ne impiedieli sa oferim 0 explieatie detaliata a sensului
acestui paraielis m. Este !impede , totu~ i , ea din aceasta
p erspeetiva postirea ni se d escopera ca eeva hotlirator prin
iinportanta sa. Ea nu este 0 sirnpla "obligatie", un obieei; ea este
legata de taina intima a vietii ~i mortii, a mantuirii ~i a osandirii.
In invatlHura ortodoxa, pacatul nu este numai inclilearea
unei.randuieli ce duee la osanda; estelntotdeauna 0 mutilarea
100
POSTUL CEL MARE
vie tii p e care Iw·· a dat-o Dumnezeu. Din aceas ta cauza, istoria
pacatului origirwf ne este prezent~ta ca un act al manearii. Pen ryu
ca mana re prezinla mijlocul d e pastrare a viqii; ea este aceea care
ne tine p e noi vii. Dar aicista toata problema: ee inseamna sa fii
viu ~i ee este ;, viata"? Azi, pentru noi , aceasta notiune are In
. p_~irnul r and un sens biologic: viata este toernai aceea c are
d epinde total de IU'ana ~i, mai g eneral, de lumea fiziea·. Dar pentm
Sfanta Scriptura ~ i pentru Traditia cre~tina aceasta vi atii c e
subzista "numai cu paine" este identificata cu moartea , pentru e a
este 0 viata m uritoare, pentru ca moartea este un principiu
pururea luc rlito( In ea. Dumnezeu, ni se spnne, "nu a raeut
m oartea" . El c ste Datatorul d e viata. Cum a d evenit atunci viata
muritoare? De ce este m o artea ~i numai moartea singura eondi!ie
absoluta a to t ceea ce e xista? Biserica raspunde : pentm ca o mul
a respins viata , a~a cum i-a fost oferita ~i daruita lui d e c Mre
Dumnezeu, ~i a preferat 0 viata care sa nu depinda numai de
Dumnezeu s ingur, ci " numai de paine" . Nu numai ca nu L-a
ascuItat pc Dlfmnezeu, lucru -periuuc are' aw sCosandit; el a
schirnbat re1atia intima dintre el ~i lume. Putem fi siguri de f aptul
ea lumea i-a fo st data de catre Dumnezeu ca "hrana" - ca mijloc
al vietii; in afara de aceasta, viata era socotita ca mijl oc de
edmu~iune harid eu Dumnezeu; e~ ~i-a avut nu numai plinirea,
dar ~i intregul sau continut in El. Jntru EI era viata ~ i viata era
lumina oamenilor". Lumea ~i hrana au fos t astfel create ca mijloe
li
al comuniunii cu Dumnezeu, ~i numai daca sunt aeceptate pentru
, _._----Dumnezeu vor naste viata. Hra na in sine, nu are viata. Numai
:' Durnnezeu
.-
are Via'ill si e;te Viata . In inslisi mana Du~nezeu·
.. . . -- --- " .
-
9lTIu'caloriile - era'principiul vietii. Astfel, a manca, a fi v iu ,
a-L cunoa~te pe Durnnezeu, a te afla in comuniune haridi cu EI
. era unuf~j acela~ i lueru . Tragedia de nepatruns a lui Adam este
eli el a mancat de dragul sau. Mai mult dec at atar, el a mahcat
"separat" de Dumnezeu, pentru a fi independent fata de EI, ~i daca
e1 a racut aceasta , a racut-o pentru ea a crezut ca hfana are viala
in sine ~i ca el, prin imparta~irea din acea hrana, poate deveni ea
~i Dumnezeu, adica sa alba viata insine. Mai simplu spus: e l a
101
 . ALEXANDER SCHMEMJl.NN,"' .
crezut in hrana, in timp ce singurul obiect al increderii ,,:aJ.
credint ei , al dependentei este Dumnezeu ~i numai Dumnezeu.
Lumea, hrana au devenit Dumnezeii lui, izvoarele ~i princip'iije
vietil sale. El a devenit scla;vul lor. Adam - in ebraica' ~
inseamna "om". El este num~le meu', numele nostru ob~tesc.
Omul est~ inca Adam, fnca sclavul "hranei". EI poate sustine ca
el crede in Duronezeu, dar Dumnezeil nu este viata lui, hrana lui,
continutul atotcuprinzator al existentei sale, EI poate pretinde ca
i~i prime~te viata d~ la Durnnezeu, dar el nu traie~te in Dumnezeu
SilU pentru Durnnezeu. ~tiinta sa, experien\a sa, con~tiinta sa,
toate sunt construite pe acela~i principiu: "numai cu paine". Noi
mancam pentru a fi vii dar nu suntem vii in Durnnezeu. Acesta
este pacatul tuturor pacatelor. Acesta este verdictlll mort ii
pronuntat in viata noastra.
Hristos este Noul Adam. EI vine sa repare stricaciune adusa
in viata de Adam, sa aduca omulla adevarata viala ~i, astfel, EI
.. incep~ tot prin postire. ,,~i dupa ce a postit palruzeci de zile ~i
; patruzeci de nop!i la urma a flamanzit" (Matei,IV, 2). Foamea
este acea stare in care realizam dependen!a noastra de altceva -
cand avem nevoie urgenta ~i esentiala dehrana - , aratand astfel
ca noi nu avem viatli •
in noi insine'
•
: Este, acea limita
I
la capatul
clireia fie mor de foame fie, dupa cc mi-am satisfl1cut trupul, am
din nou impresia di sunt viu. Cu aIte cuvinte, este tirnpul cand ne
lovim deintrebarea fundamental a: De ce anume depinde viat a
mea? ~i pentru ca aceastaihtrebare.nu.este unaacademica, ci este
simtitli cu intregul meu trup, este de asemenea-timpl't. .ispitei.
Sa~na a venit la Adam luRai; el a venit la Hristos in pustie. EI
s-a apropiat de doi oaIlleni infometati ~i Ie-a 's pus: mancati, caci
. foamea voastra este dovada ca depindeti in totalitat~ c!.~. !niincare,
ell. viata, voastra sta in mancare. lar Adam a crezut ~i a mancat;
dar Hristos a respins aceata ispita ~i a zis: "Omul nil, va trlii numai
cu piline, ci ~i cu Durnnezeu". EI a refuzat sa accepte acea
minciuna cosmicli pe care Satana a impus-o lumii, facanddin
acea minciuna un adevlir de la sine lnleles rara a mai fi dezbatut,
un fundament pentru intreaga noastra .viziune asupra lumii,
102
I'OSTUL eEL MARE '
,asupra ~tiintei, a medicin~i ~i, probabil, chiar ~religiei. Flicand
aceasta,. Hristos a reflicut acea relatie •
dintr~I
htal1a,
' .
viata
••
si
Dunmeze u,pe care Adam a rupt-o ~i pe care Inca omai rupem in
fiecare zL
...: Ce este atunci postirea pentru noi, cre~tinii? Estc lntrarea ~i
participarea noastra la acea experienta a lui Hristos Insu~i prin
care EI ne elibereaza de sub totala dependenta fala de hrana ,
materie ~i lume. Sub nici un aspect eliberarea noastra nu este una
completa. Trliind inca in aceasta lume cazuta,lll lumca Vechiului .
. Adam, fiind parte a ei,lnca depindem de 11rana. Dar tocmai cum
moartea no astra. - prin care incatrebuie sa trecem - a devenit .
prin Moartea lui Hristos b punte catre viala, hrana pe care 0
mancam ~i viala pe care 0 sus tine poate fi viata In Durnnezeu !;>i
pentru Dumnezeu. 0 parte din hrana noastra a devenit deja
"hrana a nemuririi" - Trupul ~i Sangele lui Hristos jnsu~i. Dar
chiar ~i painea cea de toate zilele pe care 0 primim de la
Dumnezeupoate fi In aceasta :viala ~i in aceasta lume cea care ne
liillife~te'p-e"n6i'$i coffiuniunea noastra haricii cu Dumnczeu, mai
degrabadcciit cea care ne desparte de Dunmezeu . Numai postirea
poate realiza aceasta transformare , dliruindu-ne dovada
, existentialll cli dependenta no astra de hranli ~i matefie nu este
,I totala, nu este absol uta, cll: unite cu rugaciunea, cu harnl ~i cu
preamlirirea, pot deveni ele insele duhovnice~ti.
Toate acestea spun ca postirea, fiind 1nteleasa adiinc, este
.singura metoda prin care omul redescopera adevarata sa natura
spirituala. ~u estc 0 provOcare teoretica ci cu adevarat practica
catre marele rn~elator Care a izbutit sa ne convingli ca depindem
numai de paine ~i care a cladit intreaga cunoa~tere, ~tiinta ~i
existenta umana pe aceasta minciuna~ Postirea este 0 denuntare
; . a acestei minciuni ~i, de asemenea, dovada ca este 0 minciuna.
'. 1
Este extrem de semnificativ faptul ca Hristos .postea cand I-a
intil1nit pe Satana ~i ceeace a spus mai tiir~iu, ~i anume ca Satana
nu poate fi biroit "decat cu post ,?i cu rugaciune". Postirea este
lupta adevlirata impotriva diavolului; pent~ ca este provocarea
catre acea lege atotcuprinzatoare care-L facd,pe el ,.Stapanitornl
\
103 \
 ALEX ANDEi{ S<;HMEMANN
lumii acesteia" . Caci cineva, dadl este infometat ~i apoi descopera
ca poate fi eu adevarat independent de acea foame, nu In sensul
de a fi biruit de ea ci;.dimpotriva, sa 0 poatlUransforma intr-un
izvor de putere si •
biruinta
I •
duhovniceasdi, atunei nimic nu
ramane din acea mare rhinciuna in care am trait de la Adam
lncoace.
Cat de departe suntem atunci de obi~nuita inte1egere a
postirii; ca 0 simplll schimbarc a dietei alirnentare, ca ceea ce este
permis ~i a ceea ce este o prit, de toata aceasta ipocrizie superfi-
ciala! In cele din urma a posti I'nseamna uumai un lucru: a fi ..
infometat, a merge pana la limita aeelei conditii umane care
depinde in intregime de luana 9i, fiind infometat, sa descoperi ca
aceasta nu reprezinHi Intregul adevar referitor la om, ea foamea
inSa9i este intai de toate 0 stare spirituala ~i ell este in ultima sa
realitate foamea dupa Dumnezeu. In Biserieaprimara, postirea a
insemnat intotdeauna abstinenta totala, 0 stare de foame,
impingand trupul la extrema. Totu~i, descoperim aici, de
asemenea, ea postirea ca efort fizic este totaTlipsita de sens tara
omologul sau duhovnicesc: " .. . cu post 9i rugaciune". Aceasta
Inseamna ca. lara efortul duhovnicesc corespondent, fara a ne
hclni cu R ealitatea Divina, fara a descoperi jdependenta noas tra
totala de Dumnezeu - 9i nu nurnai de Dumnezeu , postirea fizicii
poate fi chiar ~i sinucidere. Dad Hristos insu~i a fost ispitit in
timp ce p ostea, noi nu avem nici 0 singora ~ansa de a evita
aceasta ispitire. Postrrea fizica, esen(iala, a9a cum este, nu este
numai lipsita de sens, este chiar perien-Ioasadacii este rupta de
, nevointa duhovniceasea - de rugaeiune 9i eontemplatie a lui
Durnnezeu. Postjrea este 0 arta deplin stap-a nita de sfinti; ar fi -
inddiznet 9i perieulos pentru noi dad ap:l experimenta aceasta
arta fara discernamant !?i rna precautie. Intregul cult al postului
este 0 rememorare continua agreumtilor, obstaeolelor~i ispitelor
ce-i a~teapta pe aceia ce cred ca ei pot depinde de puterea vointei
10r si nu de Dumnezeu .
. Din aceasta cauza, mai intai de toate, avem nevoie de 0
pregatire dullOvniceasca pentruefortul-·postirii. -Aceasta se
104
POSTUL e EL MARE
!
realizeaza prin cererea noastrli de ajutor ciHre Dumnezeu ~ i ; de
asemenea, facanddin postul nostru unul T~o centric. Ar !rebui sa
postirn pentru Dumnezeu . Trebuie sa redes~opcrim trupul nostru
-
c~ templu aJ prezentei LuC Trebuie sa rcfacem un respect religios
pentnl trup, p entru hrana , pentru adevaratul ritm al vielii. T oate
acestea trcbuic saviir~ite inainte ca pos tul propriu-zis Sa inceapa,
I
astfcl fncal atunci cand incepem sa postim ar trebui sa fim
lnarmati cu annc duhovnice~ti, cu 0 conceplic , cu un duh alluptei
~i aJ biminlei.
Apoi urmcaza postul in sine. Conform cclor spuse mai
I
devremc, postul ar trebui practicat pe do ua niveluri: mai intai ca
po st ascetic, iar mai apoi ca p ost depJin_ Postul ascetic consUl
lntr-o drastica reducere a hranei, astfel incat starea permanenta
de fo ame poa te fi trllitll ca ceva ce arninte ~ te de Dumnezeu ~ i ca
un efort constant de a-L contempla pe El. Oricine I-a experi-
mentat - oricat de putin - ~tie di acest post ascetic, mai degraba
dec;:.;lt saJ2~ 5Jahea'i,ea, ne face u~ori, innobila\i, cumpata(i, plini ,
de bueurie, eorati. AceJa prime~te hrana ca pc un adevarat dar al
lui Dumnezeu. EI este pei:manent aplecat catre acea lumc
interioara carc devine lntr-un mod inexplicabil un fel de hranl! in
adevaratul sens al cuvantului. Cantitatea exacta de hrana care va
fi primita In acest post ascetic, ritmul ~ i calitatea ei, nu trebuic
diseutate aici; acestea'depind de capacitatile noastre individuale
~i de conjuncturile exterioare ale vietii noastre . Dar principiul
".
este clar: este 0 stare de foame pe jumatate a carei natura
; j "negativa" este modulata permanent l:ntr-o putere pozitiva prin
! -. rugaeiune, aducere aminte, trez4e ~i contempJ alie. Ca ~i in cazul
postului deplin, aeesta e s te necesarsl! fie limitat ca doram ,?i
impletit cu Smnta Euharistie.tn starea actuala a vietii noastre,
cea mai buna concretizare a sa (a'postului ascetic - n .tr.) 0
. i
I putem realiza in ziua dinaintea praznuirii de sead a Liturghiei
Darurilor mai inainte sfin(ite. Dacll postim in acea zi incepand
dis-de-dimineata sau de la priinz, important este aici sa traim acea
zi ca pe 0 zi a ~teptllrii, a nadejdii ~i a foamei dupa Dumnezeu ,
105

!nsusL Este meditatia.duhOvniceilScaasupra celor ce 'lor sa yie,
asup~adafului ee v~ sa fie priniit ~i pentru care renuntamla toate _.-
celelalte dai-uri. - _- '-_ .. ,'
Dupl( ee toate aces tea sunt spuse, trebuie totu~i sl( amintlin
cl( orkat de llmitata ar fi postirea noastra, daca~ este 0 postire
adevarata, va conducc -catre ispita, sHibiciune, indoiala ~i
tulburare. Altfel spus, va fi 0 adevarata lllptil ~i probabil cii yom
cadea de multe ori. Dar adevlirata descoperire a vietii crqtine ca
__lupta ~i nevointa reprezinta trasiituia esentiaJii a pastirii. 0
credintil care nu a biruit indaielile ~i ispita este rar 0 credinta
adevarata . Din plicate, in viata cre~ tina nu este posibil nici un
progres fara amara experienta a caderilor. Prea multi incep
postirea c:u entuziasm ~i renunta dupa prima cadere. A~ putea
spune ell adevliratul test Incepe 0 data cu prima cadere. Daca dupa
ce am elIzut :;;i ne-am supus poftelor ~i patirnilor noastre reluam
totul de la capat ~i nu renuntam indiferent de cate ori cad~mai
devreme sau mai tarzlU, postll'ealioa5tTIi va puna rbanete- sale- - - --
duhovnice~ti. intre sfintenie ~i cinismul care ne treze~te din orice
B!JZie se afla marea ~i dumnezeiasca virtute a rlfbdiirii - rabciarea,
mai inta; de toate, cu noi insine. Nu exist a un drum mai scurt
catre ~fintenie~ pentru fiecar~ pas trebuie sa facem un sacrificiu
total. A~adar, este mai bine ~i mai sigur sl( incepem de la un
-minimum - doar eu putin peste posibilitatile noastre fire~ti -
~i sa cre~ tem efortul nostru putin cate putin, apoi sa incercam sa
sarim -foarte susla Inceput ~i sa ne nipem cateva oase cand
revenim pe-pamant. Pe scurt: de -1llun post simbolic ~i nominal
- postul ea obligatie ~i obicei - trebuie sa ne reintoareem la
adeviiratufpost. Sa fii limitat ~i smerit, dar consecvent !ii serios.
Sa cantliriin onest capacitateanoastra duhovniceasca ~i fizica ~i
sa action 11m ca atare -amintindu-ne, totu~i, ca nuexista post
fuastarnirea acestei capacitliti, full a introduce in viata noastra
o dovada durnnezeiaseil cum ca cele ce sunt cu neputinta Iii.
oarneni sunt cu putintil la Durnnezeu.
106
POSTUL eEL lVV.RE
I
4 ... Stiiu]; de viata" a1 Postului
i
Urmand slujbele liturgice, pos tind ~i chiar rugandu-ne
periodic, nu epuizam nevointele Postului. Sau, mai degraba,
pentm ca acestea sa devina lucratoarc ~ i pline de sens ele trebuie
implctite cu intreaganoastril existenta . Cualte cuvinte, au nevoie
de un "stil de viata" care sa nu fie In contradictie ,eu ele, care sa
nu duca la 0 vietuire "scindatli" .Tn trecut, in tlirile ortodoxe, acest
sprijin era dat de societatea insa:;;i: acesta reprezenta acel
complex d~ datini, schimbliri exteri oare, legiuiri, ceremonii
publice ~i particulare pe care il acopera cuvantul ,rusesc "byt"!ii
care este partial redat in cuvantul englezesc "culture". De-a
lungul Postului, intreaga societate primea un anumit ritm de
viata, anumite randuieli, care continuau sa-i tina treji pe membrii
acelei societali In perioada Postului. De exemplu, in Rusia, nu se
_ putea uita de Post chiar ~i numai pentru ca la vrerp.ea acestuia
c10petele bisericii bateau, teatrele erau inchise, iar}n vremurile
mai vechi tribunalele i~i suspendau activitatea. Prin ele insele,
aeeste lucruri exterioare erau in mod evident incapabile sa forteze
omul spre pocl(inta sau catre 0 viata religioasa mal activa. Dar
creau 0 anuniita atmosfera - uri fel de c1imat de post - in care
ostenelile inclividuale erau incurajate. Fiind slabi, avem nevoie
de aduceri aminte exterioare, de simboluri ~i de semne. Bine-
inleles ca existil mereu pericolul ca aceste simboluri exterioare sil
poatli deve:n~scopuri in sine ~i, in loc de a fi simple aduceri
arninte, sa ctevinil, in opinia populara, adevliratul sens al Postului.
Aeest pericol a fost deja mentionat mai inainte, caud am vorbit
despre obiceiuri ~iceremonii exterioare, care inlocuiesc adeva-
ratelc_strliduinte personale. TO!U!ii, intelese in mod adecvat, aeeste
datini ~eprezinta acea "curea" ce leaga nevointele duhovnice~ti
cu viata in totalitatea sa.
, :;,,~loi nti traim intr-o societate ortodoxa ~i - prin urmare -
nu putem~rea un "clirnat" de post 1a nivel social. Cu post sau f"ara
post; lume;a dimprejurul nostru, a carei parte.integranta suntem,
107
\
 ALEXANDER SCHMEMANN
se schirnbiL Prin urmare, aceasta cere di1'l partea noastra un nou
. efort de teconsiderare a rela(iei religioase neeesare intre " cei din
afar a" ~ i "cci dinauntru". Drama religioasa a secularizarii ~ste
aceea care i,e impinge catre 0 adevarata "schizofrenie" religi-
oasa, di vizand viata no astra In doua parti - cea religioasa ~i cea
seculara - care sunt din ce in ce mai putin rela(ionate. Astfel,
este necesar un efort duhovnicesc pentm a transpune In practica
mo ~ teni ril e ~i datinile tradi(io nale care reprezinta tocrnai
mijloace Je nevoin(ei noas tre. Intr-o maniera experimental a ~i
inevitabil sc hematica, aceasta nevoin(a poate fi apreciata in
termenii vietuirii acasa si afara din casa.
In viziunea ortod~xa as upra lumii, caminul ~i familia
constituie prima ~i cea mai irnportanta zona a vie(ii crqtine, de
aplicare a principiilor cre~tine in existenta de zi cu zi. Nu ~coala,
nici chiar Biserica, ci carninul, adevaratul stil ~i spirit al vietii de
fam.ilie, este acela care modeleaza viziunea noastdi fundamentala
asupra lumii, care rnodeleaza in noi 0 orientare esen(iala ~~ care,
niulta vreme, poate ea niei nu- sunfem con~ tien(i'aai care va
deveni in eele din urma un element howator. Stare(ul Zosima al
lui postoievski - in Fratii Karamaz ov - spune: "Un om care
i~i poate lI}llinti lucrurile bune din copilane este mantuit pentru
toata via(ii. sa". Este foarte semnifie ativ faptul ea face aceasta
r e mardi dupa ce a rechernat-o pe mama sa pentru a-I duce la
LiturghiaDarurilor rnai inainte Sflll(ite, la frurnuse(ea slujbei, la
cantarea nepe reche a Postului Pa~telui: "Sa se indrepteze
rugaciunea mea ca ta milia 'inaintea Ta ..." Minunatul dort al
. educa(iei religioase, ce sc face astllzi in ~colile biserice~ti va avea
o semIiificatie . minora daca ' nu va fi inradacinat in viata . nadajduim nici pentru un post "deplin", ci numai pentm unul
dlrninuJui , in via(a famili ei. Deci, ce se poate ~i ce ar trebui sa se
facit acasa in tirnpul Postului? futrucat este irnposibil sa acoperirn
aici toate aspectele vie(ii familiale, ina vo i concentra as upra
unuia dintre acestea.
Ori cine va fi de acord, filra indoiala, ca intregul sti! al vietii
familiale a fost radical schimbat de radio ~i televiziune. Aceste
rnijloace de "comunicare In masa" influen(eazll astazi intreaga
108
POSTUL CEL MARE
noas trll ~ia(iLNu este n evoie "sa i e~jm" pentru a "fi afara".
Lumea *,treaga este pcrmanent aici , la lndemana mea. ~i, putin
cate putin , experien(a clementara a vie(uirii lntr-o lume
interioari"i, a frurnuse(ii acestei "interiorita(i" pur ~i simplu
dispare din cultura noastri1 modema; dad! nu este tele viziunc este
muzica. Muzica a lncetat sa mai fie ceva.pe care sa 0 ascul(i; ea
devine rapid un fel de "fundal sonar" p entru convers a(ie, Jectura, .
scris e tc. D e fapt, aceasta nevoie de muzica permanenta
descopera incapacitate a omului modem de a se bucura de lini~te,
de a 0 lntelege nu ca pe ce va negativ, ca pe 0 simpla absen(a, ci
tocmai ca pe 0 prezen(a ~i ca pe 0 condi(ie pentru orice prezentil.
Teala . Dacit cre~tinul trecutului a trait In mare masurllintr-o lume
Jini~ tita, care-i ofere a larg i posibilitati pentru meditatie ~i via(a
inte rioara, cre~tinul de astazi treb)]ie sa faca un efort deosebit
pentru a regasi acea esentiala dimensiune a lini~tii care ne poate
pune in legatura cu realitatile cele mai fnalte. A stfel, problema
radioului ~i a televiziunii de-a lunguJ Postului nu este una
. marginala, ci in rnulte aspecte este 0 problemal,de via(a sau de
moarte duhovniceasca. Trebuie sa realizam faptul ca nu este
pos ibil sa impartim, pur ~i simplu, viata noastra lntre "triste(ea
striHuc itoare" a Postului ~ i "ultimul show" . A ceste do ua
experien(e sunt incompatiblIe ~i, in cele din urrna, una 0 va
distruge pe cealalta. Totu~i, este foarte probabil ca, fa..ra sa fad!
un efort deosebit, "ultimul show"sa aiba 0 mai mare ~ansa
impotriva "triste(ii striHucitoare" decat invers. D eci, un prim
"obicei" ce se sugereaza este acela al reducerii dras tice a folosirii
teJeviziunii ~i radioului in timpul Postului. Nu lndraznim sa
"ascetic" care, dupa cum ~tim, inseamna, intai de toate, 0
schimbare a alimentaliei ~i 0 reducere a acesteia. De exemplu, nu
es t~ nirnic gre~it In a continua sa unnare~ ti ~tirile sau ill a selecta
programe serioase, interesante ~i de imboga(ire intelectuala sau
duhovniceasca. Ce trebuie oprit In timpul Postului este consumul
programelorT.V. - transformarea omului Intr-o " leguma" In
fotoliti, Jipit de ecran ~i acceptfuId pasiv orice vine dinspre acesta.
109

AL- EXANDER SCHMEMANN ~·V;i· ..• .
Cand " cram -copil (aceasta 'se :intiim.pla - inliintca , tpari~iei.
televiziunii) mama obi~nuia sa iricuie pianul in timpul primei,
celei de a patra ~i celei de a ~aptea saptiimiini din Post. tqIi.:
amiutesc de aceasta mai intens decat de slujbcle lungi ale·
Postului ~i chiar ~i astl1zi un radio in funcpune in timpul Postului
rna ~ocheaza aproape ca 0 blasfemie : Aceastl1 amintire personaJa
este numai o . ilustrare a impactului pe care unele decizii
exterioare lepot avea in sufletulnnlli copil. Nu este yorba aici de
un simplu obicei sau de 0 randuiaJl1 izolata, ci de experienta
Postuhii ca vreme aparte, ca cevacare este permanent prezent ~i .
care nu trebuie pierdut, mutilat sau .distrus. Dar totu~i, aici, ca ~i
in cazul postirii, nu este suficientl1 daar ci simpHl abtinere sau
abstinen(l1; aceasta trebuie sa-~i aibl1 omologul sau pozitiv.
Lini$tea cteata prin absen(a zgomotelor acestei lumi·, oferite
noua prin intermediul mijloacelor de comunicare in masa, va fi
plinita cu conpnut poZitiv. Daca rugaciunea ne hrl1ne~te sufletul,
--intelectuLnostru,are. ~evoie de hrana sa',intrucat intelectul
omului este exact ce se distruge astazi prin "bombar<larea"
riecontenitl1 a televiziunii, a radioului, a ziarelor ~i a revistelor
ilustrate etc. Sugeram atunci pe langa eforml duhovnicesc ~i unul
intelectuaJ. Cate opere, cate roade minunate ale gandirii,
imaginatiei ~i creativitatii omene~ti Ie neglijiim neincetat in via~
n o astra pentru ca, pur ~i simplu, este mult mai u~or ca,
.
intorcandu-ne acasl1, de .la lucru, Intr-o stare de oboseaJa fizica si .
mentala sa deschidem televizorul sau sa ne afundiim in vidul
perfec tal uUlli magazin ilustrat? Se presupune oare ca trebuie sa
~e "planificlUTI."Postul? lar aceasta insearnnl1 ca trebuie sa ne facem
dinainte 0 lista rezonabila a ciirtilor pc care sa Ie citirn de-a lungul
Postului? Nu este necesar ca toate sa fie carti religioase; nu toti
oamenii sunt chemati sa·fie teoibgi. Totu~i, exista atat de multa
"teologie" implicita in anuffiite opere literate .~i orice rod al
adeviiratei . .creativitati 6mene~ti care imbogate~te ' intelectul
nostru este binecuvantat de Biserica, iar acesta, folosit cores-
punzator, capl1ta 0 valoare spirituala. In capitcilulanterior am
ment10nat ca Dw:ninicile a patra $i a cincea aleP\lstului sunt
\
110
.-
POSTUL eEL MARE
in9hlnale pomeuirii a doj mari lnva\atoriai spirituaJitatii cre~tinc :
Sfiiritul Ioan ScaulIul ~i Sfiinta M alia Egipteanca. Sa in(elegcrn
acea~ taea un indrumar general cit ceea ce Biserica dore~te sa
facern In timpul Postului este sa cautl1m imbogatirea duhovni-
ceasca ~i intel ectua la a lumii noas tre interioare I sa citim ~i sa
meditam la acele lucruri ce ne v or ajuta sa redeicoperim acea
.Jume interioara ~i bncuria .ei. Despre acea bucurie, despre
adevarata vocatip it omului, despre cel ce se pline~ te inauntru si
nu In afara, "lumea moderna"nu ne ofeca nimie; fiirl1 aceasta
intelegere a Postului ca ~i caIatorie In ad1lncul umanitatii noastre,
Postul J~i pierde sensu!.
tn aJ doilea rand, care ar pute a fi semnificatia postnlui in
oreIe lungi pe care-Ie petrecem In afara carilinului, fiicand naveta,
stand la birou, ingrijindu-ne de obligatiile noastre profesionale,
lntalnindu-ne cu colegii ~i prietenii no.~tri? De~i nu se poate da
aici o"reteta" corecta, ca de altfel in nici un alt domeniu, sunt
posibilc, totu~i, ciiteva consideratii foarte generale. In prirnul
rand, Pa~tele este ;vremea potrivita pentru a cantiiri caracterul -
incredibil de superficial al relatiilor noastre cu oamenii, eu
lucrurile !?i munca. Lozincile uzambe~te" ~i "ia-o u~or" sunt~
intr-adeviir, marile "porunci" care sunt respectate cu bncnrie si
'care inseamna: nu te implica, nu te problematiza, nu adiin~i
relatiile tale cu ceilaJti; respecta regulile jocului,eare combina 0
atitudine prietenoasa cu total a indiferenta; jndeca totnl prin
prisma ca~tigurilor, profiturilor ~i progresului material; fii, cu alte
cuvinte, parte a lumii ce folose~te permanentexpresii marcte._._
precum: "libertate", "rcsponsabilitate", "grija:' etc., dar care, de
facto, urmiire~teprincipiul materialist ca omul este ceea ce
mananca! Postul este vremea cautarii fntelesului: inteIesul vietii
meIe profesionale in lumina vocatiei, intelesul rel;tiei mele ~u
ceilalt i , intelesu! prieteniei, intelesul responsabilitl1tii meIe. Nu
exis~~}ujba, vocatie, care sa nu poata fi "transformata" - fie
numai-:ln'parte - nu in termenii nnei mai marl eficiente sau ai
unei m.ai bune organizari, ci In termenii valorilor umane. Este
nevoie aici de acela~i efon al "interioriziirii" tuturor relatiilor
\ 111
\

ALEXANDER SCHMEMANN
- I · . .
noastie, pentru di suntem mnte libere , care au dev e~l1t pnzomere
ale sistemului ee, progresiv, a dezuman izat lumea. lar dadi exista
un sens pentm eredinta nOlistra acel a trebnie sa fie inmdit eu
via~a, in toata eomplexitatea e i. Mi i de oameni 'ered ea
schimbarile uecesare Yin numai din afara, din revolutii ~i
modificari ale condiliilor e xterne. Noi, cre~tinii, trebuie sa
d ovedim ca , in realitate , totul vine din interior - din credin~ ~i
din viata conforma cu aceasta. Biscrica, atunci cand a patmns in
lumea 'greco-romana, nu a denunt at sclavia, nu a chemat la
revo!t1L Credinta sa, noua sa viziune asupra omului ~i a vietii au
facut, iucetul ~u incetul, ca sclavia sa devina imposibila. Un
sUnt" ~ si sfant inseamna aici pur ~i simplu un om care-~i ia
~redinta i~ serios to t timpul - va face mai mult pentm
schimbarea lumii dedit 0 rnie de progra me tiparite. Sfiintul este
singunll ~i adevliratul revolutionar in aceasta lume.
in cele din urma, ~i aceasta este ultima noastra remarca
~enerala, PostuL~t,e."Y.remea de a controla cuvintele noastre.
Lumea noastra este incredibil de verbala, iar noi suntem
permanent inunda\i de cuvinte care ~i-au pierdut sensul ~i, deci,
puterea. Cre~tini sm ul d escopera sacralitatea cuvantului - un
adevarat dar durnnezeies e pentru o m. Din aceasta cauzli,
cuvintele noastre sunt inzestrate cu puteri uria~e, fie pozitive, fie
negative. Din aceasta cauza, Yom fi judecati ~i dupa euvintele
noastre: "Va spun ca pentm orice cuvant de~ert pe careel vor
i osti, oamenii vor da socoteala in ziua Judecatii. Caci din
cuvintele tale vei fi gasit drept ~i din cuvintele tale vei fi osandit"
(Matei, XII, 36-37). Paza vorbirii lnseamna sa redeseoperi
seriozitatea ~i sacralitatea sa, sa intelegi eli uneo ri 0 gluma
"inocenta" pe care 0 rostc~ti fara macar sa te gande~ti la ea poate
avea nrman dezastruoase - poate fi "paiul" ce impinge un om
catre deznadejde ~i distrugere talala. Dar cuvantul poate fi, de
asemenea,o miirturi e. 0 conversat-ie intamplatoare peste birou,
cu un coIeg, poate sa faca mai multe pentru comunicarea unei
conceptii de viata, unei atitudini catre aproapele sau despre
' muneli decat predica formala ; Ea poate semana samanta unei
112
..
POSTUL CEL MARE
Intrebari , a posibili tatii unei abordliri diferite a v ietii, a dorintei
de a cun,;.a~ temai mult. Nu ~tim cum, de fap t , in Uuentarn.
perma!' c ;1t'-pe aproapele prin cuvinte1e noastre , pri n ::devarata
"tonalitate" a personalitatii noastre. ~i, in cele din mrna, oarnenii
sunt com ertiti la Dumnezeu nu pelltru ca cine.,}a a putut s a Ie de a
explicatii stralucite, ci pentru ca au vazut In el ca.Jumina, bucuria,
profunzimea, seriozi tatea ~i iubirea sunt singurele c a re dezviiluie
prezen\a ~ i puterea lui Durnnezeu iu lume.
~i astfel, daca Postul este, a~a cum am spus Ia inceput.
redescoperirea de catre om a credintei sale, este ~i reg asirea vietii
sale, a sensului ei ·divin, a profunzirnii ei sfinte. Prin oprirea de la
mancare, red escoperim dulcea(a ei ~i invatarn din nou c um sa 0
primim d e la Durnnezcu eu bucuric Z;i rnultumire . Prin "redu-
. .,
cere a" mu zicii ~ i a distractiilor, eonversatiilor .
sia relaliilor
sociale superficiale redcscoperim valoarea fundamentala a
relatiilor umane, a muncii ~i artei omene~ti. ~i redescoperirn toate
acestea pentru :ca, foarte simplu , J1 redescoperim pe DlJmneze=ll'--~_-i~'
fnslJ!fi - pentni ca ne rcintoarcem la El iar prin E lla toate acelea
pe care ni Le-a daruit in nes far~ita Lui dragoste ~i rnilostovire.
~i astfel in n o aptea de Paz;te cantarn:
,,Acum toate s-au umplut de lumina ~j cerul ~j pamantui ~i cele de
! dedesupt. Deci sa sal'batoreasca toata faptma tnYierea lui Hristos,
I intru care s-a intarit. .. "
Nu ne ru~ina pe noi din. nadajduirea noastra,
.... - lubitorule de
~, ~ ~~
oarneni!
l
\

ANEXA
SFINTELE SFINTILOR
Cilteva observatii referitoare laprimirea Sfintei
Impiirta~anii •
1. 0 problema urgenta $i esentiala
----P-rob1emele ~i controversele referitoare la frecventa Impar-
ta~anie ~i la legatura dintre Taina Sfintei Euharistii ~i aceea a
Poci:iintei (Spovedania), referitoare, de asemenea, la esenta ~i
semnificatia Spovedaniei, nu reprezinta astazi, in Biserica
noastra un semn de slabiciune sau de decadere moraIa, ci unul de
viat a ~i trezvie. lntre credincio~ii ortodoqi, se inregistreaza 0
preocupare crescanda pentru ceea ce este esential, 0 sete ~i 0
foame pentm 0 viata mai duhovniceasca care nu mai poate fi
negata, iar pentru aceasta trebuie sa darn multumire lui
Dumnezeu. Daca exista 0 "criza", cum par a crede unii - iar
toata prob1ematica, toata profunzimea con~tiintei duhovnice~ti
este intotdeauna ~i indiscutabil 0 criza - aceasta este 0 criza
ziditoare ~i actuala. :;>i ar fi gre~it ~i chiar imposibil sa inc~rcarn
rezolvarea ei prin simple masuri administrative, prin sentinte ~i
interdictii. Problema duhovniceasca cmciaIa cu care ne confrun-
* Aceste observatii inc1ud cateva parti din RaportuI meu asupra Miirturisirii $i
impiirtif$aniei. prezentat Sfantului Sinod al Bisericii Ortudoxe din America ~i aprobatde
acesta Jadata. de 17 februarie 1971, Raportul. ca ~i hOtar.ire8 Sinodului au fost tiparite in
Document<; oftheO.C~A.
114
POSTUL eEL MARE
dim astazi, esteuna legata in mod fundamental de toatc aspectelc
victii noastre ~i, a~ adauga, legata de adevaratul destin' aI
Ortodoxiei In profund tulburata noastril lume "modcma".
, Numai cel orb suflete~tc ~i total insensibil poate ncga faptul
ca In ciuda \succesului ~i a realizarijor salc relative, in principal
. materialc, Biserica noastril estc ameuintata dina-
extcrioare si .
untru dc un pericol tcribil si aflat In continua crcstcre: acela al
$ecularizarii. Ce cstc sccularizarea? Intr-un artic~l public at cu
cativa ani in urma i am Incercat sa definesc acest termcn astfel:
,; ... 0 privire generaHi asupra lumii :;;i, III consecintli. un model de
via!a In care aspectclc de baza ale existentei umane - ca de
exemplu familia, educa!ia, ~tiin!a, profesia, arta etc. - nu numai ca
nu sunt inradacinate sau legate de credinla religioasa dar in care
adevarata necesitate sau posibjjitate a unei astfel de legaturi este
negata. Zonele seculare ale vie!ii sunt privite ca fiind autonome,
adica eouduse de propriile lor valori, principii ~i motivalii, diferite
de eele religioase. Secularismul este mai lImit sau mai pulin eomun
civilizaliilor moderne dc pretutindem, darparticlDantatea gehului
Sallamerican. eea eu care ne ocupam aiei. este aeeea ca in America
secularismul nu este deloe anti-religios sau ateu ci, dimpotriva.
implica drept un element al sau aproape necesar 0 viziune clara
asupra religiei, putiind fi, intr-adevar, numit «religios», Exista 0
«filosofie a religiei» nu IDai pUlin decat 0 filosofie a vietii. 0
societate Ce se deelara in mod public anti"religioasa, ca Rusia
Sovie~iea sau China Ro~ie, nu poate fi numi ta niei mikar
«secularistID>. Religia este in aceste cazuri un inamic care trebuie
, ,I Iichidat, iar toate comprollli?urile facute cu ea pot fi in cel mai fericit
caz uneletemporare. D~ trasallira. caracteristic3- a culturii si a
«modului de via!a amelican» este aceea ca ei accepta simuitan
religia ca pe ceva esenlial pentrn.om, dar in acela~i limp 0 neaga ca
pe 0 viziune generala integratoare asupra lumii ce modeleaza in
totalitate existen?> umana. .
Un american «secularist» poate fi un om foarte «religios», legat
de, Biseriea, frecventiind sfintele slujbe in mod regulat, generos in
oftandele sale, scrupulos in rugaeiune. Ell~i va «sfinli» easatoria sa
ln 'Biserica, va avea easa binecuvantata, obligatiile religioase
I ,
\
115
 ALEXANDER SCHMEMANN
Implinitd .,.- acestea Intr-o credin~desavar~i;a. Dar tcate ~cesteanu
schimba batu~i de putin simpl~l fapt di inteIegcrea sa ;.tsupra tururor
aces to r aspecte ale viefii pro prii - cas a toIi ~; _51 fai11~lla. cas a $i
profesia ~j, in cele din unna. insa:;;i obliga~iil e rdi g joasc - nu sunt
d e ri vate din crezu l pc care-l rnarturi sctltc in tl is e ri c:'l , l? 1. nici din
credinta nl~ktuIi s ita in Intruparca. Moartea : ':'1 Invi erea lui Hnstos,
Fiullui D lImnezcll, devenit FiliI Omului, ci din !ilosofii1e vic:\ii, care
repre:zinta idei \,1 convingeri ce nu au nid 0 le gatudi eli (lcel crez.
dad l nu sunt c hi ar diT.c ct cpuse 2l;cestui a . N u I.rebuie dedit s a se
an1inteasca c atcva din «val ori]e>~ cheIe ale cu1turE noas tre -
sueeesul , si guran\a, condilia sociali1, eoncurenla, profi tul , presligiul
~i runbi {i a - - pentru a realiza ea ele sunt 1a po1ul opus fa~a
Inlregul e thos ~i fa~ de 1ntreaga inspira\ie a Evangheliei ., .
Dar fn seamna aceasta ca aces t om religi os sec·u l arizat este
cinie, un ipocrit sau un schizofrenic? Absolul deloc, Aceasta
1nseamna ci1 1n\e legerea sa asupra reJi giei este 1nradllcinali1 1n
propria viziune secularizata asupia IUlnii ~i nu vic!,versa. Ynlr-o
- - .- societate ne-secularizata - singurul gen de socie tatc pe care
Ortodoxia I-a c unoscut in lrecut - re ligia ~ i valorUe ei constituie
criteriul fundamental ·allntregii vie~i a unui .i ndivid, un «si stem de
referin\a» suprem, la care omul, societatea ~i cultura se raporteazi1,
ehiar dad se Indepi1rleaza de la ea adeseori, Ei pot trai prin acele a~i
motivatii lumq ti , dar ei sunt penlla,nenl atra~i prin religie, fie numai
!?i prin prezen~a s a pasiva. Astfel , «calea vie\ii» po ate s~ nu fie
religioasa. chi ar dad i «filosofia vie~ii )} este eu siguran!a religioasa.
In socielatea secularizata se intfunpUi exact reversul: «ca1ea viep.h>
include religia, «filosofia vielii » 0 exclude, . a b_~nil91: . ~ i apararea "drepturilor parohiale" impotriva
Acceptarea seculari zarii in seamn~C desigur, 0 transformare
radicaHi a reJigiei In sine, Ea l~i poate menline toate formele sale
exterioare ~i tradilionale, dar \'n inlerior esle pur ~i simplu 0 alti1
religie. Secularizarea, atunci cand «aproba» religia ~i dind ii confera
. un loe de onoare In viala sociaHi, face aceaSla \'nlr-atiH incat reJigia
ln s a~i aeceptii sa devina 0 parte a viziunii secularizate asupra lumii,
o aprobare a valorilor aces lei lumi ~i un ajuror \'n procesul de
realizare a acestora, ~i, intr-adevi1r, niei un cuvant nu esle folosit
mai des de secularism in raporturile sale eu religia decat euvantul
ajut9r, «Ajutli» sa apartii unui grup religios, Sa fii identificat cu 0
\ 116
POSTU L CEL MA,,'
traclitie religioa.<"i . sa fii .':lCliv In Disencil sa te ro o;' « aiutX ,
• . " . '? • b~':J <1 » ~ pe seu.IT.
sa. «al 0 r e h gle » . lIltr l ,c;.l t reli g ia ay'ula ]'ntruca't ea reprezlnta , _ un
factor
A . . : •
atat de [olosJl:or H: .,,,,,1
• • • •
a personala si sociala rel]·";a t 'e b . I
... ' . . o~ I U le a
randu~ e i Sa fi e aju .U1I~T . Dc aici remarcabilul Sllcces a1 reli g iei 1n
Arne1j1ca. a tes tat de toate statisticile . Secularizarea accepUi reIi oia
. dar 0 ' acce pttt. 111 co n di~iile impuse de en; ea atribu ie religi6 · t~
fUnqillne, iar dad! religia accept/i ~i 1mpline ~ te aceasla [unqiunt
esle rasplatita Cll bogalie, cinstirc ~i prestigiu. «America», scrie W.
H e r ber g , «pnre s ~ fie dintr-o data cea mai relig.i o asa s i ce a In ai
se cularizata dintre n afiunL .. , fjecare aspect al vietii 'reli g ioas e
actuale refleela acest paradox: 0 secularizare llnivcrsal i1 \'n mijloclIl
de unei reIigiozitati cre s c§.nde ...;./'2
lln .
2. "Religia fara d e religie,"
Secularizarea amencana pe care a tat ae m ultio rto d o-cs i 0
identifica naiv~i eronat cu "stilul de via\a american;' este izv~rul
profundei crize s pirituale a Ortodoxiei : lar nieiUcri nu cs te rnai
vi zibila a ceas ta criza d edit In ciuqata "religie fara d e religie",
care pare a se Infiltra In Iviata Bisericii noas tre, R e ducerea
Bisericii la preocupar il e mate riale, organizatorice 9i legislative
cu pretul celor re li g ioase ~i duhovnice~ti; obsesia "proprietatii",
I.
episcopilor ~i a c1eruluivazuti ·ca 0 "amenin{are" exterioara;
indiferenta Cata de nevoile misionare, educationale ~i caritabile
ale Bisericii; rezistenta pas iva~l-uneori chiar activa la toate
e forturile de aprofundare a, yi<:!2:! duhovnice~ti ~i Iiturgice, de a 0
face J+lai putin "formala" 'ii mai muIt autentica; ide ntificarea
religiei cu f o lclorul ~i obiceiurile etnice; egocentri smul ~i
izolarea virtual a a rnultora dintre parohiile n o astre, Jipsa l or de
mteres pentru nevoile vitale ale Bisericii in general, a misiunii ei
in America, toate accstea descopera 0 ~a de. adanca secularizare
a con~tiintei Bisericii incat oricine devine ingrijorat in ceea ce
117

A L EXANDERSCHMEMANN
-,. ..,..1;
prive~te viitorul Bisttricii noastre, a cllrei conduc.ere ~~. ai diror
membri, deopotriv:1, nu par sa realizeze propor~llle ~l profun-
zime.a acestei c r i z e . ' ,
. eu siguranta, aceasta secularizare a Bisericii i:nsa~i
determil;la pe mui(i, 9; in special pe cei tineri, pur ~~ simplu sa
p 1traseasca Biseric a, unde nimeni nu Ie spune care cste de fapt
adev lirata esen\a ~i 'via\a a acesteia, ce lnseamna sa fii membru al
acesteia; In care c u ,g rcu po~i auzi indemnul de a adiincl efortul
duhovnicesc Hiuntdc ; in care, lntr-adevlir, spiritualul este redus
Ia un minimum "for~al" (frecventa la slujbe, imparta~irea 0 data
pe an, ceva postire ,ceva abstinenta de la dist~actii), In timp ce
materialul 5i exte riorul sunt dezvoltate la maxImum.
. Iar t~ate ac esfea se intamplli lntr-o vreme cand noi,
ortodoqii, suntein chemati sli incepem 0 noua viatii, c~nd ill .se
dli posibilitatea ~ negata de atat de multi dintre fratii ~I sur~nle
noastre din "Biser icilor mama" - de a cre9te, de a fi IIben nu
numai teoretic ci si in realitate, de a umple Biserica no astra cu un
sentiment de mUlturrrl're -duhovniceasca, de a realiza tot ceea ce,
din pacate,nu poate fi realizat de OItodoc~ii traitori in
ingrozitoarele conditii ale regimurilor totalitare ~i declarat atee:
Nu este tragic, deci, ca toate aceste daruri, preocupan ~l
posibilitati sunt lnt~-o foarte ~ca mlisuril ::- dad nu c,:m~a
deloc _ apreciate, acceptate ~I cunoscute; ca structura mtIma a
BisericiIOI noastre , duhul ~i preocupilrile care prevaleaza in
acestea fac aproapc iIilposibil ca acestea sli hrlinem.~~ §l\_§.ustina ___ . ___ au avut 9i un soi de funqie ~i un fundament de la sine-inteles
eu adevlirat 0 via\:1 religioasa veritabm[?
3. De ce Srmtele Taine?
. Am inceput aceste observa~ii cu cateva considerat
generale asupra situatiei actuale a Bisericii, datorita convingerii
mele profunde cli noul interes pentru Sfintele Taine, pentro .
118
."
·POSTUL CEL' M A RE
1 practica ~i disciplina sacra~el;ltaHi porne~te d.e I<i.aceastifcriza!?i
, este direct legatll de ea. Sun! convins di problema participlirii
tlaicatului la Tainele dumnezeie~ti este, i'ntr-adevar, problema
cheic a vietii Bisericii noastre. Viitorul Bisericii -'- adcvlirata sa
'\ renq~tere sau inevitabila sa deClldere- depinde in cele din urma
de rezolvarea acestei probleme. .
\ Sunt cOl;lvins eli acolo unde Sfiinta j'mparta~a~ie a deveillt
din nou, dupli cuvintele rliposatului plirinte Sergiu Cetverikov,
"centrul vie~ii cre9tine"J "reducerile" tragice '~i deticientele
mentionate anterior incep sa.fie depa~ite ~i vind~cate. ~i acea~ta,
desigur, nu este 0 aqiune intampiiltoare;'pentru ca daca viata
Bisericii nu este fondata, dincolo de 'orice, pe Hristos - ~i
aceasta inseamnil 0 permanenta 91 vie .comuniune cu El prin
Taina prezentei Lui - atunci negre9it altceva iese Ia iveala 5i
domina ca "punct central" al preocupilrii ~i activitiitilor parohiei.
Aceasta poate fi"proprietatea" sau."etnicismul" cultural super-
ticial sau sirnplu, succesul material ca unic scop ... Daca nu ~
ns os, a unCI a tceva - lurnes c '~i chiar paciltos - in mod
inevitabil va modela, dar in acela~i timp va ~i dezintegra viat a
Bisericii. , .
Pana de curand exista posibilitatea sa nu realizam urgenta ,i
( acestei prdbleme de alegere. l:ntr-adevlir, de-a Iungul acelei lungi
perioade din isto ria Ortodoxiei in America - perioada imi- 1
I
gratiei - parohiile noastre, pe langafunctiile lor strict religioase, !
I
I
- -"secullll'e": etIDce, nationale, lingvistice. Acestea erau form~lesi
I
,-- . mijIoaceIe n ecesare pentru unificarea imigranpJor care avea~'
neVOle de 0 identitate ob~teascil pentro sirnpla supravietuire
inall.ntrul societatii americane, care Ia lnceput Ie era strain a ~i \
.uneori chiar du~manoasa. Totu~i, acum, aceastll perioadil a
irnigratiei se apropie cu pa~i repezi de sfiir~itul silu. Temelia
,,~aturaH"' .- etnicl( 9i Iingvisticil - aBisericii noastre pur ~i
ii slmphl dispare; din ce In ce mai multi credinci<i~ i ortodocsi nu
rnai lnteleg alta limba decat engleza ~i in unele din parohiile .
noastre aproape jurnatate dintre enoria9i sunt convertiti la Orto-
119
 · ALEXANDER SCIIMF;:MANN
d oxie. Dar atunci lntrcbarea este: cc va inloeui aceasta temelie?
N u este destul de dar ea dac a nu estc inlocuita cu credinta
fundamentaLl ~i d eopotriva eu expc rien\a Bisericii ca uni~ate,
viatii si crestere in Hristos, r es pee tiv c u acievaratul cont mut
religio's al Ortodoxiei , atunei, inevitabil , parohia ~i Biserica 'insa~i
vor incepe incet dar sigur decaderca ~i dezintegrarea lor. AtuncI,
o~menii nefiinduniti In ~i p entru ceva , se vor uni fmpo.trlY~ a
ceva. Si in aeeasta consta tragica profunzime ~i urgen\a a Sltua\rel
noastre actual e. . sai au denuntal unanim eoncesiile pe care aeeasta Ie-a facut
Din aceasta cauza problema Sfinte10r Taine este a~a de
importanta. Numai prin ele, ~i desigur din~~I~ de ori ee, in
adevarata Taina a prezentei lui Hnstos ~l a umtatI l noastre cu EI
si in E I, putem redescoperi prineipiile pozitive ~i nu pe cele nega-
rive care lipsesc din Biscriea noastrii astazi. N umai i~ ac,:s tea se
aflii radacinil e adevliratei posibiliiliti de schimbare ~l d e mnorre
a constiintei laicatului care, pentru 0 vreme indelungata, fost
izolatfi de' izvoarele ~i experien\a Bisericii. :;;i daea in ziIcce:-.IeC'·_ -+-__--'I~ipt::s"'i'_'"ta <i."-.s?I1tuzia~ill <!...s_9cielatii =~ti, reducerea j'mparta.~"miei
noastre aceasta problcma a capatat un astfel de earacter presant:
aceasta se 'lntiimplii din cauza faptului ca din ce i n ce mal mul\l
oam eni , con~tient sa u incon~tient, cauta 0 astfel de l?noirc, caut~
acea te m e lie, singura ce poate ajuta Biserica ~ l parohla sa
regaseasea profunzimea lor religioasa ~i sa opreascii secula-
rizarea lor rapid a. . ortodoxe. Unicul criteriu, into tdeauna si oriunde este Traditia
Sunt pc d eplin con~tient eli exista, printre ortod~e~: 0
tendinta de rezolvare a tuturor problemelor ; a tutliror ehestlUmlor
" arziito~re ~i dificile, indusi v cea pe care 0 Yom. dis.c uta ·aici - _. ,.
aceea a participarii Iaicatului Ia Tainele dUIllllezele~tl p~ Slffi~a . _.:~ ..
referire la trecut , la ceea ce s-a saviir~it, sau inca se savar~e~~e m .
Rusia, Greeia , polonia, Serbia etc. Aceasta tendin\a, totu~l,n~ . _. .. 4. Regula
este de mare ajutor, ci poate uneori safaca mai mult rau d~cat
bine, Nu ne este de ajutor pentru eii nu orice din trecut, fie el
rusese, grecese sau ariee altceva, nu a fost ipso f~cto cu ~devarat
ortodox.. Pentru a realiza acest lucru , trebme sii clhm, de
exemplu, observatiiIe Iacute de episcopii ru~i la inceputnI acestul
secol , in timpul preglitirii de catre Biserica rusa a exagercat de
120
PDSTUL CEL MARE
lUl1g ului Sino d National (care a fo st convoeat in anul 1917 dar a
fostin(rcrupt de catre violenta r evolu\ionara ~i suspe ndatill 191 R,
fa ra a-~i 1:ncheia complet lucrilriJe). Practic, flira exccp\ic,
episeopii ru.~i, atu nei probabil cei mai bine instrui\i din IIltreaga
B iserica Ortodoxa ~i lara incioialii conservatori, au fac ut publica
situa(ia Bisericii - duhovniceasca, liturgica, structural a - , accea
de a fi profund deficienta ~i intr-o cumplita nevoie de reforme4 •
Vorbind d espre teologia rusa, cei mai de seama reprezentan(i ai
scolastieii ~i spiritului jnridic apnsean, in mod special, 'in
domeniul esential al teologiei sacramentale. fntr-un raport faimos
ditre Smntul Sinod rus, unul dintre liderii episcopatului rus,
arhiepiscopul Antonie Krapovitski, a s ugerat distrugerea fizica a
~colilor de tcologie ruse~ ti ~i inloeuirea lor c u 0 abordare total
diferita a. invatamantului r eligios . Sfanttil parinte loan d e
Cronstadt a den un tat ~i a condamnat neobosit pietatea formal a ~ i
la 0 "obligatie anuaIa", reducer ea vie\ii Biserici; la nivelul
o bieeiurilor.
Luiind in con siderare toate acestea , s implel e referiri ~i
apduri la trecut nu sunt sufi ciente, pentru ca acest trecut are
nevoie' el Insu~i sa fie evaluat in lumina adeviirat ei Tradi\ii
insa~i ~i preocuparea pastorala despre cu~ sa 0 "apliei" in situaiia
noastra, care este adesea radical diferita de acelea din trecut.
E s te imposihil ~i inutil sa prezentarn aici problema
participaru laicatului la Tainele durnnezeie~ti sub toate aspccteIe
sale dogmatice ~i istorice. E sentialul poate fi rezumal in cele de
urmeaza:
121
 ALEXAN DER SCHMEMANN
Este bine staiJi!it ~i de necontestat faptu! ca in Biserica
primad comuniunc a tuturor credincio~ilor la fiecare dumnc-
zeiasca Liturghie era 0 regula5 . Totu~i, c~a ce trebuie sublil1iat
este faptnl ca ac;easta cbmuniune ob~teasdi p eriodica era
In~eleasa ~ i trllita nll numai ca un act de evlavie personaia ci, rnai
presus de toate, ca un act ce izvora~te din apartenenta la Biserica
sau mai precis,ca implinire ~i actualizare a acestei apartenenfe.
Sfanta Euharistie cra in egala masuril definita ~i trilita ca Taina a
Bisericii, Taina a comunitatii, Taina a unita{:ii. "S-a amestecat cu
noi" , scrie Sfantul loan Hrisostom, ,,~i ne-a imparta~it de trupul
Sau, astfel incat noi sa putem fi deplinatate ~i un tmp unit cu
Capul". De fapt, Biserica primara nu cuno~tea nici un alt semn
sau criteriu pentru participarea mantnitoare a ob~tei la Taina: "era
o regula faptul ca cel ce nu primise Sfanta rmparta~anie timp de
. cateva saptlimani sa se excomunice !?i sa se anatematizeze singur
fafa de Tmpul Bisericii"6. Ymplfrt~irea cu Truplil !?i Sangele lui
Hristos era implinirea limpede a Botezului ~i a 'Mirung~, ri_i~,,,=~i=nc:uc-_-I __-===R=-a::-s..!p=unsul obi~nuit dat aeestor intrebari este ca dad!
existau alte c ond itii pentru primirea jmparta~anieF. Toate
celelalte Taine erau de asemenea "peeetluite" cu imp~irea din
Sfintele Damri". ~i a~a de evidenta era aeeastalegatura dintre
apartenenla la Biserica ~i Ymplfrta~anje, indt intr-un text liturgie
timpuriu gasim alungarea inaintea sfintirii a ,acelora "care nu se
pot imparta~i de aceste Taine dumnezeie~ti"9; E ste limpede ca
oricat de tainica si de complicata a devenit mai tarziu aceastaj"
intelegere ~i trkir~ initial a a implfrta~aniei ea nu 'a fost niciodatli
inlaturata, ramanand pentm t~1:d~auna.- normr . , esentiala a"
Bisericii.
Ar trebui sa ne intreblim, d~i, nu ceca ce-presu'pune aceasta
regula, ci ce s-a intiimplat cu ea. De_ce..au uitat atilt de mult ca 0
simpla pomenire aImpart~aniei mai dese (nu mai vorbim de
aceea regulata) pare multora (!?i in special clerului) 0 noutate lara
/
precedent, zguduind ~i chiar distrugand in cbncep\ia lor temelia
Bisericii? Cum a fost posibi! ca de secole, de cele mai multe ori,
Liturghiile sa fie Liturghii, lara credincio~i care primeau Ympar-
ta~ania? De ce acest lucru incredibil nu provoaca uirnire, nu .~
122
POSTUL CEL MARE
. I
provoaca fiori, in timp ce darinta qeimparta!/ire mai deasa
provoaca team a , opozitie, rezis te n\ 4? Cum a putut sa apara
ciudata doctrina de primire a Imparta!ianiei oJ data pe an !ii cum a
putut fi con siderata " llorma" oriee Indeplfrtare de la ceea ce ar
putea fi nu mai mult deeat 0 excc ptie? Cu alte euvinte, cum a
devenit intelegerea Biserieii atat de profund individualista, atat
de det~ata de invatatura Bisericii ca Trup allui Hirstos, atilt de
adanc contradietorie eu rugaeiunea euharistica insa~i: "iar pe noi
pe toti, care ne imparta~im dintr-o p aine !ii dintr-un potir, sa ne
une~ti un~1 eu altul prin lmparta~ireaAceluia!ii Smnt Duh ..."?
5, Decaderea: cauzele $i rnotivatiile ei
practlca primara a trebuit sa fie intrerupta, s pun adversarii
tmprata~irii frecvente ~i regulate , daca 0 distinctie radicaHi a
trebuit sa fie introdusa intre clerici, a caror primire a Sfintei
I, Imparta~anii constituie in mod eviden t parte a s lujirii lor, ,?i
I laieatul , care poate primi Sfanta Implirta~anie numai iu anurnite
j conditii ne~tiute in Biserica primara, d aca, in general, Sfiinta
tmparta~anie pentru laici a devenit mai degraba exceptie dedit
I,••' regul a. atunci aceasta se intiimpla din cauza unei temeri bune ~i'
sfinte - aceea a profanarii Sfintei Taine prin imparta~irea _
' nevrednica cu aeeasta, primejduind astfel propria mantuire; in
:,~, euvintele Sfantului Apostol Pavel: "Cel ee mananca si bea cu
:1 nevrednicie, osanda i~i mananea ~ i bea, nesocotind trupul
t; Do mnului" (l Corinteni, Xl, 29). '
r li
Acestui raspuns trebuie, la riindul sau, sa i se aduca un
'
~~ raspuns pentru ea, de fapt , aeesta ridid rnai multe probleme
i ,.',' decat cele p e care Ie rezolva. Mai intai , chiar daca a fost adevarat
f ca, de facto, excomunicarea laicilo~ ~i-a avut originea in aceastli
~ . mantuitoare temere ~i in acest sentiment de nevrednicie, aceasta
\l
~­
"1 \
123 \\
\
\
 ALEXANDER SCHMEMANN
nu rnai e~ tc valabila asta zi. Pentru ca, dadl ar Ii a,?a, cei care nu, .
primese Sfanta Imparta~anie ar putea, in cele din urrna, s a se
intristeze 111 timp ee urmaresc Sfiinta Liturghie, ar putea sa Ie para
rau p entru p,ae ato,?enia ,?i nevrednicia eare-i separa de Sfintcle
Daruri, ar potea, pe s eurt, sa se simta "exeornuniea(i" . Dar, 1n
realitate, niei una dintre aeestea nu este adevarata. Generalii peste
genera!ii de crqtini ortodoqi au participat la Sfilnta Liturghie cu
o con'?tiinta perfe ct !impede, fiind total eonvin,?i ca nu e nevoie
de nimie mai mult din partea l or, ea - pnr ,?i simplu - Sfiinta
Euhari s tie nu estepe ntru ei. Apoi, in aeele ocazii fo arte rare ,?i
exeep(ionale cilnd sunt lmparta~i(i, ei primesc Sfiinta Euharistie
ca pe 0 "obliga(ie ce tre buie 1IDplinita", prin care, pcntru un an ·:
Intreg, ei se eon s idera din nou "in bun a randniala". Dar unde
intr-o astfel d e atitudine care, din pacate, a devenit 0 regula in
Biserica, se poate gasi - fie doar ,?i intr-o mica masura -
smerenia ~i p ocain(a, cuvio~enia ~i friea de Durnnezeu?
De fapt, atunci cand..aceasta atitJJdine:J?i7a.f~Lg.p.;uiti~_ .. __'_ _ do~mereme, ca:e constituie cea rnai subtilii ,?i cea rnai periculoasa
prima data in Biserica - ,?i aceasta s-a intamplat imediat dupa
convertirea la crc~tinism a Imperiului Roman $i a rezultat din
cre~tinarea ulterioarii a popula(iei' sale $i din seaderea
eorespunzatoare a vie!ii re ligioase ,?i morale printre ere!:'tini _
Stin!ii Parinti au viizut In a eeas ta nu un rezulta't al smereniei $i al
frie ii de Durnnezeu ei al negiijentei ~i a l d elaslirii duhovnice~tilO .
. ~i,lndatll ee se "denun(au" ea paeato~i, amauarea BotezuIui din
m o tive 'de ,~nepregiHire" ~i"nevrednicie" aparea ea 0 Iips a de
grija fata de Taine. Este pur!;Oi sh,.pIu iinposibil sa gase~ti un text ; 1
patristic pe care sa se s prijine ide ea ea acela care nu se poate "
imparta~i eu vrednieie estemai bine sa se ab!ina d'e la aeeasta. :
Sfantul loan Casian serie: -
. i £mparta,?ame. AstfeI , marele pastor seria:
,i
"Nu trebuie sa nu primim Sfilnta l:mpiirta~a:nie, fiindea ne ~tim
pac3to~i, ci cu torul ma; mult sa ne grabim domici d.tre ea, pentru
' vindecarea sufletului ,?i pentru cura!-ia cea duhovniceasca, eu acea ,.
!
umilire a min!-ii ,?i co auta eredinlii, incatjudecandu-ne nevredniei... ,
sa cautam ~i rnai multe leaeuri pentru ..anile noastFe. N-amfi, de
124
POSTUL C EL MAR E '
, altfeI , vrednici s1\ primim ni cj lbpiiriil~ilnia anualil, daea ne-am Iua
d~pa , unJl car~,~fn ~~a, chip ma~oara vrednicia, sfin!enia ~i mcritul
laJneJ~r.c~re~ll ~ncat Socotesc ca Jlnparta~ania nu trebuie Iuata decat
de eel sfm~ ~I nepata\i ~i nu mai degraba pentru ca aceasUi
paruclpare sa n~ fadl sfin!-i ~i ellra~i. Ace~tia, farll lndoiaHi, cad lntr-o
mare ~:le decat cea de care Ii se pare ca se feresc, fiindca eel putin
~tuncl cand ?primese ei se socotesc vrednicj de a 0 primi. eu m~lt
Insa e ste mm drept ea de vreme ce in aceasta llnlllh~.ta a inimii in car
credem ~i n:iirtmisim ca niciodata nu putem sa ne ~tingem pe meri~
de Aeele Sfmte Taine s-o primim ca pe un leac al tristetilor noaSU'e
In fi.ec 1lre duminica, dedit ea, stllpanil-i de de~arta trufi~ ~i stm:uinta
a lllllDll sa credem ca numai 0 data pe an sun tern vredn;ei de a I~a
parte Ia Sfintele Taine ... " II .
"Stapaniti de de,?arta trufie!" SfiintuI loan Cas ian aec e n-
tueaza. aici abi1it~tea ~iudata de a gasi un "alibi" pentru toate
grqellle ~uhovnlce~tJ. de a se imbraca pe sine inlr-o pse u-
Iforma. a tru~e1. Aceasta, conform parerii unanime a Sfintilor
Parm!J, dupa ce apare ca neglijen!a devine curandjustificata prin
:ugumente pseudo-duhovnice,?ti ,?i a fos t acceptata, lncetul eu
meetul: ea regul a. ,
• AIel ~ apiirut, de exemplu, ideea - absolut neeunoseuta si
mdepartatii. detraditia primara - elf, privitor la Sfiinia
Imparta~~e exi sta diferenfe duhovnice~ti ~i ehiar mistice intre
i c1~r ,?I laleat, incat primii nu numai ea pot dar trebuie sa
pnm~as~a des Sfanta rmpiirta~anie,ln vrerne ce laieilornu Ie e ste
perrrus . I~ca 0 data aici il putem cita pe Sfiintul loan Hrisos tom
i
eru:e , m~I mul.t deeat oriee alteeva, a aparat s fintenia Sfintelor
Tam_e ~l al?slstat asupr~ p r egatirii cu vrednieie p e ntru Sfanta
,..sunt fmpreju~~ cand"'p reotul nu se deosebe~te de eel supu s,
~dlca d~ .eel ~aJ JOS decat .dansuI, de pildli cand trebuie a se
mvredrucl d e taJn~le eele infrieo~ate, fijndeli cu topi ne lnvredniciru
de acel~~1 tame, lara nu ea In Legea Vecbe , eand pe unele Ie manca
preollll,larpe aItele eel ee nu enrpteot, a~a ca poporului nu-i era
i
125
\
 ALEXANDER SCHMEMANN • J<'
slohod de a se imp1irtil~i din cele ce se imparlli~ea preolul. Acestea
insanu roai suntacum"ci tuturorle stain fa~a lln trup ~i?n pahar ..."12
lar cu 0 mie de ani mai tilrziu, Nieolae Cabasila vorbind despre
Sfanta Im parta$anie in lucmrea sa Tfilcuirea D umnez eie;;tei
Liturghii" nu faee niei 0 dis tinqie "ntre cler ~ i laicat referitor la
Sfiinta Impartapnie . El serie:
·" ...dad 1ns1l cineva are putin\a de a se apropia de Sfiinta M asa, dar
,. ·nu se apropie, nu va dobandi· ni cidecum sfinlirca Sfintelor Damri;
si aceasta nu pentru ca nu s -a apropiat ci pcntru ca i -a s tat in
~utint3. .. , $i cum putem sa credem ca iube~te Sfintele Taine eel care,
avand posibilitatea sa Ie prirneasca, nu se OSlene~te sa Ie
primeasdl?,,13
!?i totu~i , in ciuda acestor atat de limpezi miirturii, aeeasta
idee ciudata, $i ehiar eretica, a camas $i raroane in contimlare 0
parte , d aea nu a invataturii, eel putin a evlaviei liturgice in
Biserica noastrlL
---~r6,.\Tidlee"'v<·ar-at-a---l;)iwin\a--.:Lac.
i'i e.s1e.LaJif!:!.dint _~supra S finte.L:- .
Imparta~anii a venit atunci cand, dupa sfiir 9itul perioade i
patri stice 9i dupa caderea spa tiului bizantin, teoJ o gia ortodoxa a
intrat In lung a pe rioadli a "captivita \ii apusene", a influentei
r~dicale a Apu sului 9i , atunei, sub aceasta influenta a scolasticii
apusene ~i a teol o giei legaliste privitoare la S fintele Taine,
acestea , In timp ce au continua t in chip vadit sa ramana in
Biserica , au incetat sa mai fie privite ~i traite ca implinire sau , in
_ _ _ . cuv-intcie pi3.rintelui G eorge Florovsky "sa consticuie Biseriea"1 4;
cand, pe de 0 parte , Sfiinta 'imparta~anie a fost ide ntifie ata ea
-----rTIijlocaJ evlaviei individuale, personale, ~i al srmtirii, excIuzll.nd .
._.... apro ape totalintele sul sau "eclesiologic"; cand, pe de alta parte,
apartenenta l a Biseriea a incetat sa rnai fie inradaeinata ~ i
m <lsurata prin partieiparea la Taina unitatii Bise rieii in eredint a ,
dragos te ~ i viatii.
S-a intamplat apo i ca laicul a fost nu numai "ingaduif' dar
ehiar silit sa se eonfrunte eu imp~ania intr-o perspeetiva total
subieetiva - aeeea a nevoiloT sale, a duhovnieiei sale, a
126
POSTUL CEL MARE
I.
pregatirii sau ncp rcgatirii sale , a posibilitatilor sale etc. EI ins u~i
it devcnit eritcriul ~i judccatorul duhovniciei sale ~i a cclo rlai(i.
i;;i a d evenit as lfcl in contextul unei teolog ii ~i a unei pie ta(i care·
.~ in ciuda m arluriei clare a Traditiei Ortodo xe autentice - a
. ;.girat aeest sta tut dc ne-im pi3.rta~ iti allaicilor, I-au transfonnat
intr-o norma, aproape 1ntr-o "marea. comerciala" a Ortodnx ici.
E ste intr -ade vi3.r un miraeol faptul c3. influen~a combinata a
acestei teolog ii saeramentale venita cl,in Apus ~i a aecstei pietati
extraecIeziai e , individualista si suhi ectiva, nu a reusit eradicarea
comple ta a setci ~ i a foamci p~ntru Sfiinta tmp1irta~~nie, pentru 0
ad evi3.ratli ~ i nu 0 fOlmala partidpare in viata Bisericii . Yn t nate
vremurile, dar eu precadere in· era noastra tulburata 9i eonfuza,
fieeare rena9tere ortodoxa 9i-a avut izvorul1n ,,red eseoperirea"
Sfintelor T a ine ~i a vie tii sacramentale ~i, mai presus de toate, In
rena~te rea euharis tiea. A~a s-a intiimplat In Rusia eand perse-
cu\iile au indepartat atitudini1c moderate, forma1c ~i nominale -
den untate eu pasi une de parintele l oan de Cronstadl. Asa s-a
intfunplat ~i cu Europa ~ i O rientul Mijl o >,iu , cu aparitia mi ~e ari l or
ortodoxe de tineret, e u intelegerea loi innoitoare ~i p rofunda
.asupra Bisericii. Iar daea astazi aceasta rena~tere e uhari s ti dl ~ i
sacramentaJa b ate la u~il e Bisericii noas tre, ar t[ebui sa ne
ineurajeze ca semn ea aceasta fundam ental a criza a "secula-
rizarii" se apropie de sfiir~it.
6. Sensullrnparta$aniei
"Caei eel ce m a nanca si bea e u nevrednicie, osanda isi
m ananca ~i bea, nes o eotind trupul Domnului" (I C orinte ni,
Xl, 29). Acum r evenim l a aceste cuvinte ale Sfiin tului A p osto l
Pavel ~ i n e intrebam eare este intelesul adevarat al acestora.
Pentru ca, dupa e um am vilzut, niei Biseriea primara ~i niei Sfin\ii
Pi3.rinti nu Ie-au talmacit ca fiind 0 alternativa 1a "mancarea ~i
127

ALEXANDER SCHMEMANN
bautura cca cu nevrednicie", alten)ativa ce consta In abtin erea de
la SHinta fmpilrta~anie, nu Ie-au tiHmilcit in sensul ca ~espcetul
pentru Taina ~ i teama a nu 0 pangari sa aiba ca rezultat moral
refuzarea Sfinteior Daruri. Este evident eli nu aceasta a d o rit
Stantul Apostol Pavel sa spuna, pentfu ca intr-adevar gasim in
Epistolele sale, In fndcmnuri1e sale, prima fonnulare a unui
apareut par'adox, dar care In realitate constituie baza "eticii"
ere~ tine ~i izvorul spiritualitatii cre~tine.
"Sau nu ~titi", scrie Smntul Apostol Pavel catre Corinteni,
"ca trupul vostru este templu al Duhului Smnt, care e ste In voi,
pe care-L aveti dc la Dumnezeu ~i ca voi nu sunteti ai vo~tri? Cilci
ati fost cumparati cu pret: slaviti, dar, pe Dumnezeu In trupul
vostrll ~i Induhul vostru, care sun! ale lui Dumnezeu" (I Corin-
teni, VI, 19-20). Aceste cuvinte constituie un veritabil cuprins al
apelurilor neincetate adresate d e Stantul Apostol Pavel cre ~ ti­
nilo r: noi tr,e buie sil traim in confornritate eu ceea ee s-a '
"intamplat" eu noi iiI- fIristos; 'tocmaiae-aceea noi putem trai
astfel numai pentru ca aceasta a avut loc in noi, pentru di.
mantuirea, izbavirea , impacarea ~i "cumpararea eea cu pre t"
ne-au fost deja daruite iar noi nu suntem "ai no~tri". N oi putem
~i trebuie sa lucram la mantuirea noastra numai pentruca am fost
miintuiti. Trebuie Into tdeauna ~i In tot timpul sa dc vcnim ~i sa tim
ceea ce - In Hris tos - suntem deja: "Iar voi sunteti ai lui
Hristos, iar Hristos allui Dumnezeu (I Corinteni, III, 23 y.
Aceasta Invatatura a Stantului Apostol Pavel este de 0
_~importantil cruciala pentru viata cre~tina In general ~i pentru viata
sacramental a in particular. Ea descopera tensiunea esentiala pe
care se bazeaza aeeasta viala, de unde ea l~i trage seva ~i care nu
poate fi indepartata pentru ca aceasta ar Insemna parasirea ~i, in
acela~i timp, mutilarea majora a crcdintei Biserieii inse~i:
incordarea ce se ana In fiecarc din noi intre "omul eel vechi care
este carupt de poftele carnii" ~i "omul cel nou, innoit dupa cbipul
lui Dumnezeu, care I-a creat pe om" prin moartea ~i invierea
Botezului 15 ; intre darnl vie\ii noi ~i efortul de a ne apropia de EI
128
, .
I
...':..
, T" •_ _ _ __ _ _ _-.:..PO STUL eEL MARE
~i de a-L fac e al nostru; i ntre harnJ "ee nu este dat eu rnasura" I
(loan, III, 34) ~i masura nelncetat d efieitarli a vietii meJe
,, duhovniee~ti. ' .
Dar apoi, primul ~i cel mai important rod allntregii vieti si
"'.;;:
spiritualitati crqtine, a~ a cum se intamplii la sfin~i, nu ~ste
sentime ntul ~ i con~tientizarea v:r:eunei "vrednicii", ci a unei
I
nevrednicii. Cu cat te apropii mai mult de Dumnezeu cu atat devii ., :
II
mai con~tient de nevrcdnicia, ontologica a intrcgii rapturi inaintea
,
lui Dumneze u, de darul S au catre noi. 0 astfel de spiritualitate
este absolut incompatibila cn ideea de "merit", cu orice care ne
poate face, in sine ~i prin sine, "vrednici" de acel d ar. Caci, a~a
cum scrie Stantul Apostol Pavel:. "Hristos, inca fiind noi
neputincio~i, la timpul ho wat a mUrit p entru cei necredincio~i.
Caei cu greu va muri cineva pentru un drept... Dar Dumnezeu i~i
arata drgostea Lui fata de noi prin aceea ca, pe ntru noi, Hristos,
a murit cand noi eram inca pad(to~i..."(Romani, V, 6-8). A
"masura" acel dar cu meritele ~ i vredpicia noastra este inceputul
I
ace lei trufii duhovnice~ti care este adevarata esenta a pikatului.
Aceasta tensinne i~ i are eentrul ~i, de aseme nea, izvoruli'n
viata sacramentala. Aici, in timp ce n eapropiem de dumne-
zeie~tile Damri, devenim con~ticnti iara ~i iara de dumnezeieseul
"navod" in care am fost prin~i ~ i din care, duparatiunea ~i logic a
omen cas ca, nu exista scapare . Caei dacil., din eauza "ncvred-
nieiei" meie, nu rna apropii de dumnezeie~ tile Daruri, resping ~i
JI refuz dumne zeiescul dar al iubirii, impaearii ~i vietii, rna '
excomunic pe mine, 'clici "dad( nu yeti manca trupul Fiului
Omului ~i nu Yeti bea sangele Lui, nu yeti avea via~a In voi"
(loan, VI, 53). Totu~i, daca ,,mananc ~~, beau cu nevrednicie"",
maniinc ~i beau osiinda mea. Sunt osiindit daca nu primcsc ~i sunt
osandit dad primesc, dici cine a fost vreodata "vrednic" Sa fie
atins de dumnezeiescul Foe ~i sa nu fie mistuit?
Inca 0 data; din aceasta capcanii nu exista scapare prin
intennediul judecatilor omene~ti atunci dnd folosim pentru
, dumnezeie~tile Taine criteriile, masurile ~i 'rationamentele
,
"
129
 . . . , ..
. ALEXANDER ,SC HMEMANN
I . ",
. noastre omene~tic Este ceva Inspaimilnta~or, din punct de vedere
duhovnicesc, :in con,?liill\a lini ~ tita 9i curata cu care episcopii,
preofii ~i , lajcii debpNriva; ~H'n s pecial aceia care pretind a fi
iscusi~i in "cele ale s ul1 etu lui", accepta 9i aparlt ca pe ~ey'a
tradi~ional 9i vildit situatia sacramentalil actualii: aceea In care un
membru al Bisericii este considerat a fi "lmbun1\t1\tit" dadi pentru
cincizeci 9i una de silptama ni nus-a apropiat de Sfilntul Potir din
.cauza "nevredniciei" sale, iar atunci, in cea de-acincizeci ~i doua
saptlimiina, dupa ce a S1\VM9it cateva randuieli, sl1 treadi printr-o
spovedanic de patru minutc ca ajJoi sl1 se relntoarca imediat dupa
primirea frnpart1\,?aniei la "ncvrednicia" sa. Este inspaimantiltor
pentru eli aceasta situatie respinge atat de evident ceea ce
constituie adevaratul sens ~i,de asemenea; Crucea vietii cre9tine
descoperita noua in Sfanta Euharistie: imposibilitatea de a adapta
cre9tinismul la masurile 9i capacitatile noastre; imposibilitatea
de a,] primi dupa randuielile lui Dumnezeu 9i nu ale noastre .
care su nt aceste randuieli? Niciiieri nu Ie gasim rnai bine
exprimate decat In cuvintele pe care preotulle roste'?te In limp ce
inalta Stantul Disc 9i care in Biserica primarl1 erau cuvinteJe
invitatiei la primirea Sfintei Imparta9anii: "Sfintele Siintilar!' cu
aceste cuvinte 9i de asemenea cu raspunsul credincio 9ilor la
acestea - "Unul Sf/int, Unul Damn Iisus Hristas... - judecatile
omene'?ti In intregime se apropie de sfM9it. Cele sfinte, Trupul ~i
Sange1e lui Hristos, sunt numai pentru cei ce sunt sfinti. Dar
nimeni nu este sfant dec at Unul Sfiint Iisus Hristos. ~i astfel,la
niveluljalnicei "vrednicii" omene'?ti, u~a este Incuiatl1; nu exista
nimic ce putern oferi ~i care ne-ar face "vrednici" de acest Dar
Sfant. :lntr-adevarnimic, cu exc~ptia Sfinte niei lui Hristos insu~i
pe care El In nesta~ita sa dragoste c9i rnilostivire ne-a Impiirtli~it-o
~i noul1, :facandu-ne "semintie aleasa, preotie lmpiirateascl1, neam
smnt" (I Petru, II, 9). Sfin~enia Sa ~i,nu a noastrl1 este aceea care ,
ne face sfinti ~i astfe1 "vrednici" a ne apropia ~i a primi Sfintele
Daruri. Caci a~a cum Nicolae Cabasila spune ill comentariul sau
.' 130 \ ,. . .
asupra aces tor cuvinte: "mmeni n-are de la sine Insusi sfintema,'
POSTUL CEL MARE
'
pentm cli aceasta este rezultat al virtutii omen e~ ti, ci toti 0 avem
de la ~i prin Hristos. Atunci cand pui sub soare rnai rnulte oglinzi,
toate stralucesc ~i riisfrang raze de ai crcde ca se vad rnai JImlti
sori, dar in realitate unul este ;soarele care se rasfrange In
. toat~,\ ..u16. ' !
. Acesta este atunci importantul "paradox" al vietii
sacramentale. AI fi 0 gre~eall1, t()tu~i, sa () limitam numai la
Taine. Pacatul pangaririi de care vorbe~te Sfiintul Apostol Pavel
attinci cand mentioneazl1 faptul de "a manca 9i abea cu
'nevrednicie", cuprinde Intreaga viala, pentru ca intreaga viata,
omul in intregime, trup 9i suflet, au fos t sfintite de Hristos ~i
:facute sfinte, ,?i fiind sfinte .,nu n e apartin". Singura Intrebare
adresata omului este daca dore~te ~i dadi este pregiitit sa
. primeasca, ill srnerenie ,?i acultare, aceastl1 sfintenie datil lui, din
dragoste ~i din nernarginita milostivire, mai mtai ca ~i Crucea pe
care el trebuie sa rl1stigneasca pe omul cel vechi cu patima ~i
stijcaciunea sa, ca ceea ce-I judeca permanent, ~j apoi -ca-na~ii--­
putere de a lupta ne1ncetat pentru crqterea oroului nou In cl, a
acelei vieti noi ,?i sfinte 1<i. care a fost :facut pl1rt~. Participarn la
Sfiinta Imparta~anie numaipentru cl1 am fost :facuti sfinti de cl1tre
Hristos ~i in Hristos; ~i participl1m la aceasta penttu a deveni
sfinti, adica, pentrua plini darul sfinteniei in viata noastrlL Atunci
cand nu realizam aceasta, "mancam si bem cu nevrednicieu -
cand, cu alte cuvinte, primim tm.pl1rtli~a.nja gandindu-ne la noi ca
fiind "vrednici" prin noi ln9ine ~i nu prin sfmtenia lui Hristos; sau
cand primim :lmpiirta9ania lara a 0 raporta la intreaga viata ca
ratiune a ei, ~i, de asemenea, ca putere a transformlfi'llvietii, ca
iertare., ca intrarea inevitabila pe "cararea cea iugustii" a_nevointei
,?i a stradaniei.
A realiza aceasta, nunumai cu min tea noastra ci cu Intreaga
noastrl1 fiintl1, a ne conduce in acea pocainta care singura ne
deschide u~ile Impariitiei, aces tea reprezintii adevaratul sens 9i
cuprins al pregiitirii noastre pent:ni Sfanta impiirtiif?anie.
131
 ALEXANDER SC HjMEMANN
I ~
, 7. SemI).iilcatia pregatirii fentru Imparta:;;anie
in starea noastrii actuaHi, rnodelatii in multe chipuri de
practica impiirta~ irii "oGazional e", pregif.tirea pentru aceas ta
inseamna, i ntai d e toate, implinirea anumitor randuieli ~i reg uli
I'
disciplinare ~i duhovnicqti d e catre cei ee doresc sa s e
imp arta~easc a: abs tinenta de la fapte ~i activitati altfel pcrmise,
citirea anumilor canoane ~i rugaciuni (R anduiala Sfintei
impiIrtif.!jiri, ce se afla In ciirtiIc noastre de rugaciune), abtinere a
dc la rnancare in diminea(a dinaintea impi1rtii~jrji etc ... Dar
inainte de a ajunge la aceastil pregatire trebuie, in sensul stric t al
cuvantului, in lumina a ceea ce s-a spus anterior , sa incer5'am s a
regas im ideea pregatirii in sensu! sau mai larg ~ i adanc.
Ideal, desigur, pentru intreaga viatll a cre~tinului este ~ i ar
trebui sa fi e pregatirea pentru prirnirea Impiirta~ aniei, a~ a cum ea
·--· este· ~ i ar trebui sa fie rodul fmparta~aniei. ,,'fie-Stapanc, Iubi-
torule d e oarneni, Iti incredin(am to atil vi a!a ~i nadejde a
n oas tra ..." citim intr-o rugaciune dinaintea fmpiirta~aniej!
fntreaga noastra via(a este judecata 'Ii masurata prin apartenen(a
noastra la Biseridi 'I i d ec i prin p articiparea noas tra la Trupul 'I i
Sangele lui Hristos . Intreaga noaslra via(a va fi plinita ~i
tran sformata prin harul ace1ei participari. Cea mai rea urrnare a
practicii actuale es te ca "taie" pregiHirea pentru lmpiirta~anie din
via(a insa9i, iar prin aceas ta ea face viata noastra reala chiar mai
profa na, m ai putin legata de credinta pe care 0 martJrisim. Caci
Hri stos nu a ve nit la n oi ca sa putem pune deoparte un mic
segment al vietii noastre pentru " obliga(iile noastre religioase."
El a cerut Intregimea omului ~ i totalitatea vietii sale. El ne-a
incredin(at Taina Impiirta9aniei cu Elindt aceasta ne poate sfinti
~i curati intreaga noastra e xisten(a, poate raporta toate aspectele
vie!ii noastre la El. Astfel, un cre~ tin este acela care trllie~te intre
venirea lui Hristos in trup ~i reintoarcerea Sa in slava ca sa judece
vii si mortii: intre Euharistie si Euharistie - Taina aducerii
ami~te 9i T~ina nadejdii ~i a .p~egustiirii. In Biserica primara,
132 '
POSTU f. CEL MAR E
ritmul acelei parti cipiiri la Sfanla Euh aris ti e·- trairea aducerii
arIlinte a unuia ~i speranta In eel ce urmeazil - era tocmai ceea
ce ·modela c u adevarat sp il'itualitatea cres tin a si c are Ii dade a
continutul sau intim: p art iciparea, in tin~pul v'ietii noastre in
aceas ta Iume , la vlata eea ' n o ua a lumii ce va sa vie ~ J
transforrnarea "vechitiiui" d c d ftre "no u".
Practic, ac easta pregatirc consta inUii de toate , in
COll!i tientiL.area nu numai a " principiilor crq tine" in general , e i
tocmai a impartii5aniei )nsa~i - atat a ceca ce deja am primit ~i
care, fikandu-ma parta.~ la Trupul ~i S a ngele lui Hri stos, jucleca'
via\a mea, mil i spite~ te cu inevitabila c he mare de a fi ceea ee an1
deve nit, cat ~ i ceca ee voi primi', in via(a, sfinte nia $i in lumina ee
se apropie, a .caror vremc In sine impreuna cu toate detaliile victii
mel e capala 0 importanta, 0 semnifica!ie duho vniceasdi ca;,c
dintr-un punct de vedere pur ~i simplu o mcnesc ~i " secular'" flU
Ie-ar fi avut. Un preot venerabil , cand a fo st intrebat cum se poate
'.; du ee 0 viata crqtina in lume a raspuns : "Pur ~i simf'I'H --prin - -
" amintirea neinceta ta ca m aine (sau poimiiine, sau in cateva zi Ie)
voi primi Sfiinta Impiirta~ anie ..." .
Unul din cde .mai simple moduri de a genera i neepu tul
aeelci c on ~ tientizari este d e a in cl ude ru gaeiuni inainfe ~i dUPer
Impiirta~anie In randuiala no astra zilnica de rugaciune. Dc obicc;
citim rugaciunile de pregil.tire chiar inaintea Imparta~ani c i ~ i
rugac iunile de multumire exact dupa primirea Impiirtasaniei ia r
• I • ,
dupa ce Ie eitim, pur ~i si mplu ne .intoarcem la viata noas tra
"profana". Dar ce ne impiedicii sa citim "unas au ~ai multe
rugac iuni de mu1rumire In prime le z ile al e- s aptamiinii dupa
Euharistia de Dumin ica iar rugaciunil e de pregatire in eea d e- a
doua parte a saptamanii , introducand, astfe1 ; con~ tientizarea
Tainei in via(a noastra cotidiana, raportiind intreaga no astra viata
la Sfintele Damri primite sau pe punctul de a fi primite? Desig ur,
aees ta este numai un singur pas. Este nevoie d e mult mai multe
~ i, mai pres us de orice, de 0 reala redescoperire - prin predica,
invataturii ~i indrumare - a Euharistiei ins~i ca Taina a Bisericii
~i, a~ad ar , ca izvor al intregii vie!i cre~tirie.
133

ALEXANDER SCHMEMANN
etel de-al doilea stadiu al pregatirii este ru;;ezat pe ccrcetarea
I deschide ll~i1e pe care Tn Insllfi le"ai zic!it ~i intra ell iubirea T d
de sine de care vorbe~te Sfiintul Apostol Pavel: "Sa se cercete:ze
insa omul pe sine ~i a~a sa manance din piline ~i sa bea din pahar"
(I Corinteni, XI, 28). Scopu! acestei pregatiri care consta in post
~i rogaciunispeciale (Randuiaia Sfintei Impartafjin), starea de
veghe duhovniceasca, pace etc., nu este, dupa cum am vazut, sa
determine omul a se considera "vrednic" ci de a-I face con~tient
tocmai de nevrednicia sa ~i sa-l clilauzeasd( spre adevarata
pocilinti"i. Pocainta lnseamna tbate acestea: omul vede paciito-
~enia iii slabiciunea sa, realizeaza starea sa de indepartare de
Dumnezeu, traie~te durerea ~i regretul eauzate de aeea stare,
dore~te iertarea ~i impacarea, respinge raul ~i opteaza pentro
reintoareerea la Dumnezeu, si, in cele din urrua, doreste Sfiinta
Imparta~anie pentru "tamadU:irea sufletului ~i a trupul~i".
Aceasta pocainta nu incepe, totu~i, eu preoeuparea asupra
sinelui ci ett-~ontemplarea sfinteniei darolui lui Hristos, a
realitatii eere~ti catre care fiecare este chemjit. Numai pentro ca
vedem "camara de nunta impodobita" realizam ea suntem lipsiti'
de haina de nunm necesara pentro a intra rnauntru. Numai pentru
ea Hristos a venit la noi putem face poeaintll eu adevarat, adica
ne putem vedea ea nevredniei de dragostea Sa, de sfintenia Sa ~i
astfel sa dorim a ne reintoarce la El. Fara aeeasta pocainta
adevarata, fad aeeasta "schimbare" launtriea si radieala,
Imparta~ania va fi pentro noi catre "osanda" ~i nu ~atre "tama-
duire". Adevaratul rod al poeaintei este-acela ea ne poarta eatre
- DeCl, pentru ca sa nu raman singur, fara Tine, Datatorule de via;a
Hristos ea uniea mantuire, tamliduire ~i izbavire, prin aeeea ca ne
face sa realizam totala noastra nevrednicie. Deseoperindu-ne
nevrednicia, poeainta ne. umple de acea dorinta, de aeea.
smerenie, de acea aseultare care singura, in fata lui Durnnezeu,
ne face "vrednici". Cititi rogaciunile premergatoare Imparta-
~aniei. Ele toate contin aeea uniea strigare:
"Nu sunt vrednic Stapane Doamne sa intri sub acoperamantul
~ufletului meu, ci de vreme ce Tu, ca un Iubitor de oarneni, vIei sa
locuie~ti intru mIne, indraznind ma apIopii. Porunce~te~mi ~i voi
134
\l
POSTUL eEL MARE
. . I "'1' .
omnen~ ... ntra;;;1 urnineaza cugetul meu eel intunecat. Si ered '-'
a e
a:sta vel face .. :' . ca
i~n ~ele din .urm~ ating.em cel de-al treilea nivel al pregiHirii,
a~U?~l cand don~ sa p~ITm~ Imparta$ania pur ~i simplu pentru
ca II mbim pe Hnstos $1 donm mult sa fim uniti cu El care
. dar a dorit" sa fie unit cu noi. Dincolo de ne~oia ~i
de dO;;~~~
p~ntru lertare, impacare ~i tamaduire este, trebuie sa fic, pur ~i
SlU:Plu aceasta: dragostea pentru Hristos pe care-L iubim
"fimdcli El ne-a iubit cel dintiii" (I Ioan, IV, 19). Si in ccle din
urma iubirea ~i nimic altceva este aeeea care face posibila
treeerea noastra peste abisul ee desparte creatura de Creator
" " tos d. e CIS
ce1 paca e fant, aceasta lume de Imparatia ' lui pe
Dumnezeu. Smgura, aceasta iubire este eea care transcende si
abo1e~te, deci toate divagatiile noastre omene~ti - toate pr;a
omene~tJ ~ asupra." vredniciei" sau "ne,,:,!ednjeiei" Indeparteaza
temenle ~l retmenle noastre, ne fac sa ne deschide~-;1itre-
dumnezeiasca lubire . "In iubire nu este fnca, ' " CI. .lilb'rrea
desa~ar~itil. alunga fuca, pentro ca frica are cu sine pedeapsa, iar
cel ce ~e. te~e nu este desaviir$it in iubire." (I loan, IV, 18).
AC,easta mblre este aeeea care a inspirat frumoasa rogaciune a
Sfantului Simeon Noul Teolog:
~_;:-... ;;~~~lca::e se imparta~e~te eu Darurile cele dumnczeiesti si
Ind~mnezel1ntte__ nu_este_singur, ci ell Tine, Hristoase a1 m~u ....
suflarea mea, viata-mea-;-bucuria mea.lna.ntuirea lumii ... " ' ,
_ Acesta e.ste a~ncis~copul.intregii pregatiri, intregii pocliinte,
mtregu nevomte ~1 rogacmm: ca sa-L iubim pe Hristos si cu
indrazneala .far~de osanda" sa participam la Taina id ~~re
dragostea 1m Hrlstos ne este daruita.
135
 ALEXANDER SC HMEMA NN
8. Stfulta Spovedanie:;;i sta n ta imparta:;;anie
Care este in eadrul aeestei prega!i f i loeul tain e i Sflritei
Spovedanii? Trebuie sa ridieam aeeasta Inl,'~bare ~i sa lllcerd.m
sa-i dam un dlspuns deoareee in m ulte Biseriei Ottodoxe s-a
dezvoltat si s-a aeeeptat unanim astazi inv8.latura prin care Sfil.nta
ImparU[~ ~nie nu este posibila pentru cei laici nua Taina
Spovedaniei ~i a dezlegarii. Chiar dad cineva dorqte sa
primeasca Sfilnta lrnpilrta~anie mai des, el trebuie de fiecare data
sa se spov edeasca sau cel putin sa primeasdl dezlegarea. . . teologiei ortodoxe) .
Timpul a marturisit ca indiferent de motivele varIate ~I
. uneori profunde ce au nascut aceasta invatatura ~i acea:'~a
practica, acestea nu numai ca nu au nici 0 baza 10 Sfilnta Tradltle
ci , de fapt, conduc la distorsiuni alarmate in invatlitura ortodoxa
a Bisericii , a Sfintei Euharistii ~ i a Tainei Pocain\ei insa~1.
Peil'trUa fi convinsi de aceasta ~lrebuie sa reimprospatam
intelegerea initiala a Bi~ericii in ceea: ce prive~te Sfilnta !ai~a.~
P ocaintei. Era si conform invataturii fuodamentale a Blsencll,
inca m~i esteSfilnta Taina a impacarii cu Biserica, Taina a
reintoarcerii la ea', la viata ei a ace10ra excomunica\i , exdu~i din
comuniunea euharistica a Bisericii. Standardul moral ridicat al
vie\ii ce se a~teapta din partea membrilor ei ~i di sciplina edezial~,
foarte stricta, au permis 0 singurli astfel.de Impacare: "Dupa ~ ..
marea si sfanta chemare a Botezului, dad vreunul este ispitit de
diavol ~i de pacate, are numai 0 pocifinta", citim in Pasto~llu~
He nnas (un document cre~tin din al doilea secol), "pentru ca daca
vreunul din voi ar pacatui ~i ar face pocain\lI des; pentru acela
pocilint a lui va fi zadarnieli"l7. Mai tiirziu !Ii in slZecial dupa
masiva increstinare a Imperiului, urmilnd convertirii IroparatulUl
Constantin, 'discipljnaPocaintei era oarecum liberala, dar
intelegerea Tainei in~~i nu a fost in nici un fel defonnata: ea era
d~stinata aeelora care singuri se excomunicau din Biserica pentru
. faptele ~i pilcatele lor dar definite in Tradi\lacanonica a
136
._ - -l'OSTUL
- eEL MARE
Bisericii l R • far faptul cii ace as ta in\e legere a T~inei Poca in~ei
apaqine Bisericii chiar ;;i aslazi, se vede !impede In rugaciunea
de dezlegarc: " .. ,impadi-!(-o) cu Stanta Crucea Ta In Hri stos
Iisus , Domnul nostru ..." cIntilmplJHor aceasta esterugaci unea de
dezlegare foJosita In general In Biserica Ortodoxa. Cat priv e;; te
cea de-a doua rugaciune, aceasta este ·nec,unoscuta· multor
B iseri ci Orotodoxe - " .. . iar e u , iar .eu nevrednicul preot ~i
duhovnic, Cll puterea ce-mi este data, te iert ~ i te dezleg ..." -
aceas(a rugaciune este de origine apuscana ~i a fost introdusa in
carlile noas tle liturgice in vremea accentuatei "latinizari" a
Inseamna oare aceasta cll cei care nu sunt excomunicati, cei
crcndincio$i crau considerati de catre Biserica fiind n epacato;;i?
Desigur ca nu. Existli. 0 inva\aturll a Biseri cii care s pune ell
nimeni, Doamne fere;;te, nu e tara d e p ika!, caci " nu es!e nimeni
care sa traiasdi ;;i sa nu paclltuiasca" . Dar intotdeauna a existat
invll\atura-qnn hmp ce une1e p licate excomunic ii un ·cre;;tin,
altele nu conduc la aceasta depa rtare de ob;;tea credincio;;ilor ;;i
de participarea la Sfinteie Taine. Nico lae Cabasila scrie:
no .. caci ex~s ta ~i un pacat ce nu e spre lnoarte, precum ne spune
Sf§ntul Ioan ·Cevanghelistul). Prin urmare, credinciosii care n-au
sav§r~i t pacate de moarte care i-ar putea despiirli de Hristos nu sunt
,ntm nimic oprili sa se Imparta~easel!' cu Sfintele Taine ~i sa devina
parta~i l~ sfinlire, atat cu numele cat ~i eu fapla , ca un;; care sunt
madulare .vii, pentru eli pastreaza unitatea eu Capul (lIristos)." 19
~ ',-
Nu s",-"poate . spune eli aceste p licate - pacato;;enia,
slabiciunea ;;i nevrednicia intregii n oastre vie?, in general - nu
au nevoie de pocllintli ;;i de iertare; intreaga pregatire pentru
bnpart~anie, dupa cum am vazut, este intr-adevar acea pocainta
;;i pHingere pentru iertare. Ei nu au nevoie de Taina spovedaniei,
de dezlegare sacramentala, cea din unn.a aplicandll-Se numai
celor excomunicati. Pacatele noastre "nu ' cele de moarte";;i
pacato$cnia noastra sunt marturisite de membrii Bisericii de
r fiecare .data caud ne adunam pentru Taina Prezentei lui Hristos,
l 137
 \:,:,;
,-
ALEXANDER SCI-lMEMANN
iar Intreaga viata a Bisericii constituie, intr-adevar, aceasta
per manenta pocain\a . In timpul Dumnezeie~tei Liturghjj nc
marturisim pacateIe ;;i cerem iertare io Rugaciunea Trisaghionului:
"Iarta-ne noua toata gre~eaJa cea de voie ~i ceafllra de voie: sfinf2~te
suflctcle "i trupurile noas tre ~i ne da 110 U1\ sa slujim Tie eu euvio"ie
In tbate zilele vietii noastre ..."
lar cand ne apropiem de Sfiintul Potir, cerem iertarea
"pacatelor cele de voie ~ i lara de voie, lacute cu cuvantul sau cu
lucrul , din ~tiin~!:i sau din ne'ltiin\ll" ~i ctedem ea dupll pocainta
noastra suntem ierta!i prin participarea la Tain a iertarii 'Ii a
tamaduirii.
Trebuie sa ne fie clar apoi ea Inva\lltura ce declara Taina
, Podiin\ei ca 0 conditie sine qua non pentru a pennite membrilor
laici ai Bisericii de a se imparta~i nu este numai 0 indepitrtare d e
la Tradi(ia initiala ;;i universalii a Bisericii ci, de asemenea, 0
tmnchiete a invalaturii ortodoxe a Bisericii, a EuharJ.is",tuis;eJ..i-'l~'-li-,aL_ _ _ _~a~c~c"e.!Op'.':ta~t,:,:a~apwape ca .~i chintesen\a a Bisericii? Trei factori
T ainci Pocain\ei, Deformeaza inva\atura Bisericii deoarece, de
fa c to, imparte membrii acesteia in doua categorii; pentru una din
acestea (laicii) ren a~ terea prin Botez, sfin\irea cu Smntul ~ i
Marele Mil', devc nirea ca "locuitori impre una cu sfintii ~i casnici
ai lui Durnnezeu", nu s unt considerate ca cele ce descopera
apal1enenta d eplina,adicii participarea la Taina in care Biserica
se Impline~te ca Tmp allui Hristos_,.~i TeIP-pltl.al Duhului Stant.
E a deforme"La invaliitura Sfintei Euharistii ca Tai~ii.:.i:Bisericii
prin stabili1'ea unor conditii pentni Inipartii~anie, altele decat celc
ale apartenentei la Bisericii, face practic imposibil sa vedem ~isa-- -
traim Euharistia ca act prin care, in cuvinteJe Liturghiei Sfiintului
Vasile , " ... pe noi toti, care ne impitrta~im dintr-o paine ~i dintr-u-;;'~
potir, sa ne une~ti unul cu altul prin impitrta,?irea Aceluia~i smut
Duh ...". lar in cele din urrna. aceasta invatatura deformeaza Taina
Pocaintei insa;;i pentru ca prin transformarea Tainei Spovedaniei
int1'-o conditie formala ~i, de fapt, unica conditie pentru
'Imparta,?anie, ea fnlocuie~te adevarata prcgatire pentru
1:-,' .
138
POSTUL CEL MARE
imparta~anie , pregiHire ce consUl, dupa CUIll ' am vazuit, In
adevarata pocain\a launtriciL Accentuarea, intreaga' td'i~re a
acestei Taine se schimba de la pociiin \a la dezlegare, ~il e s te
fn\cleasa In IUI,n .ina unor puteri aproape mag ice 20 , Aceasta
I 1
!
d ezlegare formaJil jumatate magid, jumata tc iegalisticll 'Ii nu
impacarea cu Biserica de care prin paeatcle sale' II fo st
excomunieat se cauta astazi In Taina spovedaniei; iar aceasta se
intampJa nu din cauza faptului c1i paci'ito~enia sa 11 dera njeaza (de
obicei 0 gase~te ca pe ceva frresc;;i inevitabil), ci pentru ca "Ii da
dreptul sa se apropie de Sfintele Daruri cu con s tiinta curata" .
Devenind 0 simpla "condi\ie" p entm j'mp5.ria;;a~ie, Taina
P ocai ntei, atat de importanta, atat de respeetata in Biserica
primara, a pierdut, in realitate, adevarata sa funqiune 'Ii pozitie
In Biseridi.
Cum se poate ea 0 astfel de inva\atura sa apara in sanul
Bisericii ~ i sa fie considerata norma, aparata de mul~i,;;i sa fie
I
principali impartK~csc responsiibilitatea acestui caz. Am menti- - - I
onat deja unul dintre ace~tia: este acea simbolica, minirnala '~i
lipsita de dorinta apropiere de cererile Bisericii, acea negJijare a
Tainelor, 'pe care Sfintii Pannti Ie-au denun\at;;i care rnai Intai
au condus la 0 'lmparta~ire din ce In ce mai putin repetata, iar in
cele din unnii la 0 intelegere a sa ca 0 "obligatie anuala". E ste
ev ident, astfe!, ca un cre~tin ce se apropie de dumnezeie;;tiIe
Taine rar, ,?i care in restul timpului este foarte multumit cu
"excomunicarea" sa de facto trebuie sa se impace cu 1?iserica ~i
nu se va putea impitrta~i decat prin Taina Pocain\ei.
Cel de-al doilea factor, total diferit de ,primul, a fo st
influenta marturisirii monastice inauntrul Bisericii - c5.lauzirea '
duhovniceasca a unui c5.lugar eXperimentat catre unul mai pUlin
experimentat - care se baza pe 0 permanenta "deschidere a
gandurilor", a acestora din urma catre primii. Cel "mai ,n viirstii"
incredintat spre 0 astfel de c5.lauzire duhovniceasca ~i mitrturisire
nu era neaparat preot (in forma sa originala, monastidsmul era,
139 \.
,'.

. ALEXANDER SCHM EMAN N
de fapt , socoti! ca incompatibi1 cu preot;a) , iar aceasta marturisire
nu era legata in niei un fel de Taina Pocai n~ei. Ea reprezenta 0
parte integranta a vietii ;;i di scipliile i monasti ce bazata pe 0
a sc ultare tolala, pe renun!area dilugar"l ui la voinfa sa. A stfel,
conform tipiculuimonastic bi zantin l! ,;ecolelorXlI-XIll, unui
'dilugar i se interzicea de a lua s ing Ul" decizia fie de a primi
I~piirta~ania fie de a se abUne de la ea, fad dezlegarea staretului
sau' a duhovnicului sau , pentru ca , ci ta nd una dintre aceste
ra nduieli, " a te exclude s ingur de la Imparta~anie inseamna a '
urma voin!a La proprie" .1n m anastirile de maici aceea~i putere 0
21
are stareta • Astfel, a vem aici 0 spo vedanie de tip ne-
sacrame ntal, comparativ mutatis mutandis cu ceca ce astazi
nurrtim " consiliere" sau "indrumare duhovniceasca". Totu~i , din
punct de vedere istoric aceasta a avut 0 mare ~i, Intr-adevar,
d ecisiva influenta asupra Taine i spovedaniei. In vremea
decade ntei spirituaJe (problema p e care 0 vedem tratata, de
exemplu, in canoane1e Sinodului, a~a-numit, TrulailQUln'l"s"eo;x"t-,- - ! - -- de aJutor ~i tnc!rUmare-=:-de la episcopul sau, de la un alt preot, - - ...
(inut in Constantinopol in anul 691 A.D.) ~i a pierderii autorita\ii
m orale ~ i duhovnicq ti a clerului "secular", manastirile au
d evenit practic singure1e centre de Indrumare duhovniceasca iar
dilugarii singurii Indrumatori duhovnice~ ti ai ortodoc~ilor. :;li
astfel, cele doua genuri de spovedanie - cea " sacramentala" ~i
cea "spirituala" - incetul cu incetul s-au contopit intr-una: cea
" spirituaUi" devenind pregatire p6ntru Sfanta Imparta~anie. iar
-. cea "sacrame ntal a" a ing lobat probleme duhovruce~ti cE erau
excluse din ea (din Sfanta j'mpiirt~anie - n.tr.) . - - - -,.
Aceasta dezvoitare , justificata, totu~i , din punct de vedere
istoric ~i duhovnicesc, oricat de folositoare a fost in condifiile in
care ea a avut loc, a contribuit, totu~i , la 0 confuzie care astazi,
In lffiprejuriirile actuale , aproape ca face mai mull rau decM bine.
Nu incape nici o· indoiala asupra ncyoii fundament ale de
cl(lauzire ~i indrumare p astorala ~i dnhovniceascii In Bisericii.
Dar adevara ta problema este : se mtalne~te aceasta nevoie in
140
.
,'
POST UL CEL MARE
,&.umare]c noastre s povedanii conte mpmane - de lr,(i pana 1a
cinci III ;,",u te - in care un ~ir de pe nitenfi a;;te a!pta sa-:,;;i
"lffipli ncasca obliga(ia" - ,,0 data pe an" - eu evidenta
i
impo s ibiiitate de a ajunge la miezul pioblem ei, spove uanii ce au '
devenit ambigue, au lncetat sa mai fie spovedanii ;;i care nu s e
dezvoIta locmai spre 0 conversa(ie duhovniceasca? $; apoi mai ,I
"
a vem ;; i 0 alta problema: este fiecare preo l, Indeoscbi unliI tanar, '1
,Snarmat" corespunzato r cu s uficic nta experien(a , pentru a !
rezolva toate problemele;;i chiarpentru a Ie Infelege? Ciile grqeli
dramatice, cat de multe sfaturi dauna toare , cate nein(elegeri ar fi
putut fi evita te daca am fi finut Tradi(ia fundamentala a Bisericii" I;
p astrand spovedania sacramentala pentrumarturisirea de catre, ,I
penitent a paeatelor sale ~i gasind 0 alta vreme ~ i un alt context i'
pentru c ele mai necesare lndrumiiri pastorale ~i duhovnice~ti care, :i
' printre alte lucruri, dau preotului posibilitatea de a con~tientiza ,
propriile sale5mperfec(iuni in cazuri concrete ~i propria sa nevoie '
1;
' de la experien\a duhovniceasca a Bisericii. i:
Cel de-al.treilea ~ i. din pacate, e1emenlul hotm-a tor e ra -
odata in plus - influe nta lntelegerii de natura scolastica ~i
juridica apus'e ana a Pocaintei. S-au scris mnlte despre
i
"captivitatea apuseana" a teologiei ortodoxe, dar putini au in!eles
propoI1iile ~ i adancimea defo nnilrii cauzate de aceste influente
apusene In viata Bisericii ~i, Inainte de toate, In intelegerea
Tainelor. Aceasta infIuenta apuseanli "ste aceea care a condus 1a
i!1 de plirtarea (me ntionata inainte) de la pocain(il ~i de 1a
impacarea e u Biserica. ca cele ce reprezinta ese n(a Tainei
Pocaintei, spre oiertare reprezentata aproape exdusiv In termcnii
puterii juridice. Daca in conceppa ortodoxa initiala iertarea vine
de la preotul care este martorul pocaintei, 31 autenticitatii ;;i
realitafii acesteia , ~i, deci, vestitorul ~i "garantul" autorizat al
iertarii divine, aJ "impaciirii penitentilor cu Sfiinta Biserica in
Iisus Hristos" ,inauntrul cadrului legal apu sean,icrtarea devine 0
141
\
J

ALEXANDER SCHMEMANN
" putere in sine" - ,atilt de mult Incat a dezvoltat, aici~i acolp(iil
RiisMit ~i Apus - n.tr.) 0 pradica intr-adevar ciudata de a cere
~i primi "iertacea" fara nici un rel de spovedanie! Distinqia
iniu(iala - aceea m'mt~onata de Cabasila - dintrepacateleee
au drept urmare excomuniearea ~i aeelea care nu llseparii pc om
de Biscricii, a fost eonsiderata in Apus drept diferenta dintre, pc
de 0 parte",pacatele de moarte" -- care lipsese pe om de "starca
de hac" ~i, deci, au nevoie de iertare sacramental a - ~i, pe de alta
p arte, "pacatele ce se pot ierta,,- care nu afecteaza "starea de
har" "i pentcu care un act de cainta este suficient. In Rasaritul
ortodox "i in mod deosebit in Rusia (sub influenta teologiei
Iatinizante a lui Pentru Movila ~i a urma~ilor sai) aceasta doctrina
consU, intr-o legatura obligatorie intre Spov'edanie ~i fiecare
impartil~anie . Este intr-adevM curios faptul eli cea maievidentil
dintre 'toate "infiItrarile" latineeste considerata de multi
ortodoqi a fi adevarata' riinduiala a Ortodoxiei, in timp ee ~ . '
simplli incercare de a 0 reconsldera pnn pnsm-a-·Traditiei-·:---j- - ·dorim unirea in har cu EI.
ortodoxe autcntice este adesea denuntata drept 0 devi;tie
romano-catolid! . faptul eli intreaga viata a Bisericii, de fapt, a fost intotdeauna acca
9_ ,0 redescoperire
.
totaJa
A vern nevoie atunci, intai de " toate, de adevarata
redescoperire a adevaratululs ensal Sfintei-i~piirta~anii. In
Biserica ~i prin credincio~iLei, ca Taina a Bisericii, ca act esential '._ '
in care ea lntotdeauna devine ceea ce este; Trup aI lui Hristos, "
Templu al Dubului Stant, dar al vietii noi, lucrarea Imparatiei lui
Dumnezeu, cunoasterea lui Dumnezeu si comuniunea harica cu
El. Biserica devine' acestea prin "taina sobocnicitlitii" - cei ni.~l~
care se unesc pentru a constitui Biserica, prin dliruirea ca un
singur trup, unitprintc- o singura credintli, osingura iubire, 0
~ ,
142
11
POSTUL eEL MARE
I
&ingura nadejde, Smnta Jertfi!, prin aducerea Sfintei Euharistii "(
"cu 0 gura '~i cu 0 inima" ! ~i prin pecetluirea acestei unitilti - in
Hdstos cu Dumnezeu ~i in Hristos cu aproapeIe nostru - in
irnparta~irea eu SfinteIe DarneL
.. Avem nevoie, ~i mai mult, de redescoperirea Sfintei
tmparta~anii ca hrana esenliaia ce afe: roluI de a ne uni eu Hristos ,
care ne face parta~i la Viata, Moartea ~i Invierea Lui, 'ca
adevarate mijIoace de desavfu"i re proprie, 'c a membrii ai Bisericii
~i de asemenea ca mijloace dc desavfusire a vietii si a cresterii
noastre duhovnice~ti, " ' ..
In cele din urma avem nevoie de redescoperirea adeva-
ratuIui sens al pregiltirii ca centru al vietii noastre duhovnicc~ti,
ca acel efort duhovnicesc ce ne descopera intotdeauna nevre<l.~
nicia noastra ~i ne determina, deci, sa dorim Sfanta Taina a
I' tilmaduirii ~i iertarii ~i care, prin descoperirea catre noi a
. necuprinsei iubiri a lui Hristos catre noi, ne face sa-L iubim ~i sa
,
. ~i daca "redescoperim" toate acestea, Yom descoperi ~i ;i
pregatire: ca toate randuielile ei -liturgice ~ i duhovnice~ti, de
pociiinfli ~i disciplinare - nu aU,lntr-adevar, alt scop deciit acela
de a ne ajuta sa transformam viala noastra proprie intr-o .'
permanentil pregiltire, nu numai pentril Stanta impiirtli~an ie ci, in .
cele din . urma, pentru aceea pcntru care fmparta~ania n e
pregate~te - buc uria ~i plinatatea "ziiei ceIei neinserate" a
imparatiei ve::;nice a lui Dumnezeu.
Vom redes,c operi, astfel, adevarata necesitate a Tainei
~?cliintei, a, Tainei Spovedaniei. Vom cliuta in acestea nu 0
"dezlel;!iare" fOrnlaJli sau in egalamasura 0 "conditie" formalli
pentru Imp~anie , ci 0 adanca innoire duhovniceasca, adeva-
rata iI:npacare cu DU1llilezeu ~i reintoarcere la Bis~rica Lui din
care suntem atiit de des excomunicati de secularismul fara de
nactejde al vietii noastre. Vom redescoPeri sensul duhovnicesc al
vremii
. de pociiin(li a Bisericii
;-
- PostnI P~telui, Postul dinaintea
143
,'-
\
 p, LEXANDER SCHM EMANN
Na~terii Domnului e tc . - care rcprezinta perioade potrivil?
pentru poeliin\iL Vom redescoperi In noi nevoia unei clilliuze
duhovnice~ti adcvru·ate. ~i, mai presus de orice, vomredescoperi
-..,.. cu te amll si bu c uric , cu fricll si credinta duhovniceasca -
T!una Trupul~i ~i Sangelui lui Hri~tos, ca i; vor ~i centro aI vie(ii
noastre cre;;tine! ...
Cu siguran\a, to a te acestea nu vor avea loc p este noapte.
V or lua mult timp, multa ne voiIi(lI, multa rabdare . Totu~i, faptul
cli toate aceste probJeme - Ja un niveJ mai adanc, 0 sete ~i 0
foame dupa 0 mai compJetll. participare Ja viata esen(iala,
duhovniceascli ~i sac ramental a a Bisericii - au aparut In
Biserica noastrli ~ i printre membrii . ei , ne asigura eli In ciuda
Intunecarii ~i descompunerii duhovnice~ti a vremurilor noastre
tulburate Biserica."nu Imbll.trane:;;te ci rein(inere~te" . Ea apaqine
aceJora carora Dumnezeu Le-a Jncredin(at "Cuviintul Adevlirului
Sa u" - episcopilor, ca pazitori ai Adeviirului - pentru a griji ca
aceasta foame GuhBv-ni{;easGa-sa--fie .- satisfacuta.ln acord .CU _
adeviiratele riinduieli ~i cerin(e al Traditiei Bisericii.
" •• j
. " , ., ,
1. Postul Mare, a~a cum 11 ~tim astlizi, este rodul unei lungi
~i extrem de'complexe dezvoltari,istorice, aspecte le sale nefiind
in Intregime studiate adecvat. Mai multe intrebari raman incll flldl
I
_ ,I .. . ._ rll.spuns , ,iar multll muncll - ~i nu numaiin zona detaliilor
secundare - ramiine sa fie Iacutll.. Cele ce urmeazll slInt un SCl)It
rezumat al eelor mai importante miirturiL
Pare bine stabilit faptul ca inmijlocul celui d e-al doilea
seeo l B iserica euno~tca doar un foarte scurt .post inainte de
praznuirea anuaHi a Pa~ telui , dar ehiar ~i a~apostul era (inut
deosebit 1n lo curi diferite. Comentiind controversa paseala;
Sfiintullrineu de Lyon scria ell. dezbaterea "nu se cefera numai la
data ci ~i la caracterul actual al postirii; pentru eli unii giindesc
ca se euvine sa posteasca 0 zi, altii doua, al(ii chiar mai mult; unii
socotesc ziualor ca aviind patruzeci de ore, zi ~i noapte. lar
aceasta varia(ie a tinerii nu a mceput m vremea noastra ci cu mult
mai devreme, in zilele inainta~ilor no~tri." (Conform Eusebiu,
Iscoria bisericeasca, 5, 24, 12; Nippolit al Romei, Tradi{ia
apostolica, 2, 20, 2-9; 21,1-5; Tertulian, De baptismal, 19). Un
secol mai tiirziu mlirturiile aratli cii acest post pre-pascal, cel pu(in
In unele regiuni, S-a extins la intreaga saptamiina ("Saptamiina
Patimilor", in cuvintele noastre). · AstfeI, in Didascalia
Apostolorum (Didahiile Apostolice) citim: " ... a~tfel, trebuie sa
145
\

i - '. '"
ALEXANDER SCHMEMANN :
postiti lin z il elc Pa~telui din ziua a dOUll a saptam anii (respccti~
. Luni) ~i trebuie sa v a 'h raniWcu paine, sare ~i apa numai dup1l
ceasul al. no uaJea "pana ill'ziua a cincea (adica Joi) ... lar Vineri.~i
S arnbata p osti!i deplin ~i nu gustati nirnic (editia R H . Co nn()JJY .
1923 . p . 189). Apoi "este, din nefericire, un gol de aproape trei
sferturi de secol.. . Inainte de primele informati i privitoare la
P ostul de patruzeci de zile (A. Allan McArthur, The Evolution of
tbe Christian Ye ar. Londra, 1953, p. 115). Oricum. de la aceasta
informatie care e sle gasita In Canonul5 aI Sinodului de la Niceea
(1 Ecumenic - n. tr.) "ni se trans mite impresia ca Postul nu este 0
inova\ie recenta ci ceva familiar" (McArthur. p. 125). Cfuld, unde
~i cum postul pre-pascal timpuriu de doua piina 1a ~as e zile s-a
dczvoltat la patruzeci de zile? La aceasta Intrebare se dau de catre
liturgi$tidoua raspurisuri diferite. Conform unora , Postul actual
cste rezultatul '" fuziunii" dintre postul pre~pascal m entionat mai
inainte ~ i alt post. Independent, Intili de toate, de pcrioada pascaIa
--~i . d e .pomenirea ..po stirii lui:Hristos in de~ert dupa Botezul sau.
Acest post nu era In legatura cu Invierea ci cu Epifania (Botezul)
iar tinerea s a incepe pe 7 iimuarie. Fuziunea dintre cele doua.
Intiirnplatii sub ,i nt1uenta institutiei catchw'nenilor ~i practica pre-
gatirii lor pentru Botez Inainte de Pa~te (conform A. Braumstark,
Liturgie Comparee, p. 208 'ji J. Danielmi, "Le Sytnbolisme des
Quarante Jours". in La Maison Dieu, 31.19 32, p. 19). Alti
cercetatori de istorie liturgica sunt de parere cll cele patruzeci de
zile sunt datorate unei extinderi progresive a pOstului pre-pascal,
al cllrui incyput se leaga de institutia catehumenatului (conLnn
Mc Arthur, p . 114 'li urmatoarele, G. Dix. The Shape of the
Liturgy, p . 354). Personal, eu nu gasesc prima ipotezlLa fi una
convinglltoare. cel putin in aplicatia sa universala, d. 0 data ill- . 'f";'-~>~"este atestatii de Sffultul Epifanie aI Ciprului $1 de Sfantulloan
plus, dovada hotaratoare lipse~te .
Chiar ~i a~a.in secolele patru ~i cinci, pOstul pre.~pascaI
nurnit De patruzeci de zile (Quadragesima. Tessaracosti),este in
mod c1ar 0 institutie universal acceptatii. Dar nu rnai tiirziu de
secolnl al cincilea, 0 mare varietate de practici este atestatii de
istoricii biserice~ti Socrates ~i Sozomen . ..Postul dinainte de
\ ' ;:1-;;': .
146
POSTUL eEL MARE
,
Pa~te". scrie Socrates; "este respectat diferit intr-un loc sau aItul.
~n R oma , unii p os tesc trei saptamalll rara intrerupere . cu exceptia
Siirnbetelor 'li a Z ilei D omnului .pe cand in Ilyricum, Grecia ~i
Alex a ndria unii tin postul ~ ase saptamani inainte de Pa~te ~i 11
numesc de Patruzeci de zile; unii chiar incep s a posteasca cu
I ~apte siiptlimani inainte de praznic" (Socrates . Rist. EccJe~ .• 5,
i, . 22). Mai tfularul contemporanaI lui Socrates , S ozomen, repeta
"~,.1·-,~,···
ac'e ea$i infonna~ie: "A$a~nurnitele Patruzeci de zile dinainte de
Pa$te cand oamenii postesc - unii i ncep de la $ase saptarnfuli, ~i i
!,
anume Ilyricul $i cre:;;tinii traitori In Apus, Libia, Egipt ~i
Palestina. daraltii de la ~apte saptamiini. precum Iocuitorii din
C on stantinopol ~i Imprejurimi .:. De-a !ungul acestor $ase
sKptamiini sau $i mai multo unii postesc trei saptamani cu
intreruperi, unii trei saptam1lni intregi inainte de prazniciar unii
- adica montani~tii- numai doua saptlirnfuli" (Sozomen. Ris t. ,
Eccles .; 7, 19) . E limpede ca accs le diferente era.u datorate j,
diferitelor feluri in care unii intelegeau sensu! intim al expresiei
- -" patruzeci de zile" . Aveau ei.sK includa, pc de 0 parte. Saptiimiina
Patimilor, despre care ~tim ta exista inainte sa apara ideea unei
perioade pre-pascale de patruzeci de z il e ~i independent de I'
aceasta (de cele patruzeci de· zile -, n .tr .) $i pe de alta parte
Siimbe tele $i Durninicile pe care traditia Ie prezenta in mod
unanim drept zile in care nu se p os te$te? Dupa celebra
Peregrinatio Etherial (27, 1), in Ierusalim Po stu! Pa$telui
inc1udea S aptamiina PatirniIor, dar excludea Sambetele $i
Duminic ile. Astfel. Postul Pa'ltelui consta din opt saptamilni, I
fi ecare incluziind cinci zile de pOst, ceea ce da exact patruzeci de
zile de po st deplin. Cu alte cuvinte, aici termenul .,patruzeci de i
f'
zile" a fost illteles ca patruzeci de zi!e de pOstire. Aceea'li practica ,.
:!I
Hrisosto m in 387 • pentru Antiohia . T o tu$i. in ConstantinopOl, ca
$i in E gipt $i Apus, ..patruzeci de zile" illsemnau illtili de toate 0
perioad~ de pregatire de-a lungul carcia unii vesteau de fapt cinci
. ziJe pe saptlimiina dar care, ca $i perio ada liturgica. inc1udea cele
douK z ile euharistice saptamanille. in una din Epistoiele sale
147
 ALEXANDER SCHMEMANN
Festive, Sfantul Ata nas ie al Alexandriei vorbe~te despre timpuJ
Pos tului Pa~telui ~ i. Postu} Saptamfinii Sfintelor Patik (a se
vedea In mod deoscbj( Epistoia sa Festivapentru anuI33b). Deci ,
in Constantinopol, cele patruzeci de zile includeau Sambetele ~i
Durninic iJe dar exduutau nu numai Saptamana Sfinte lor Patimi
ci ~ i Sambata lui L azih ~i Duminica Stalpilor. tn s fir~ it ; in Apus
~i in Egipt, Postell Pa~telui includea deopotriva Saptamana
Sfintelor Patimi ~i zil ele euhari stice saptamanale rezultate care
au dus chiar la un po st mai scurt (vezi A .Chareasse, " La s tructure
de Careme e t les l ectures d es messes quadragesimal es dans la
liturgie romaine", in Maison Dieu, 31 1952,p. 76 - 119). Aceste
diferen(e au provocat, flira indoiaHl, controverse violente. Astfel,
de exemplu, Saptamana lasatului sec de branza , care in Tipikon-ul
bizantin precede cele patruzeci de zile ~i formeaza }lll soi de 0 a
opta saptamii.na cu postire partial a, ~i unele trasiituri liturgice de
pos t par sa l~i traga originea dintr-un compromis cu cil.iuglirii
palestinieni, legati de postullor de opt saptamfuli ~i opus practicii
_ _ ->.b!.LiLzantine .._Uniformi zarea J inala a p e rioadd de post a fost
reali zatii inainte de cucerirea de catre arabi a Egiptului ~ i Siriei $i
pierde rea de catre aces te provincii a inde pendentei lor bi serice~ti
fatll d e Constantinopol. Aceasta a fo st facutll de Constantinopol,
unde, in cuvintele lui G. Dix, "trebuie sll diutllm izvorul adevlirat
al unui calendar univer sal".
Totu~i, in cadr ul acestei sinteze bizantine, dezvoltarea
Pos tultii Pa~telui a contiuuat timp indelungat deopo triva in
materie de organizare a sa in timp cat ~ i de cult. tn timp, alte dOUll
saptamani au fost adllugate Saptamanii ILatului sec d e branza.
SlIptamana Fiului risipitor s-a dezvoltat din Durninica Illsatului
sec de came ~i este mentionata in secolul noull de Sfiintul Teodor
Studitul (Sermo, 50, Patr. Gr.; 99,577). Saptarnana Vame~uJui
~i a Fariseului s-a d e zvoltat din polemicile impotriva armenilor;
este mentionata pen(ru prima data in secolul opt. Cat despre
con(inutul liturgic al Postului, un factor decisiv I-a constituit
reforma liturgicll realizata in secolul noull de Manastirea Studiou,
in mod deosebit de Sfiintul Teodor Studitul, in Constantinopol.
148
\
POSTUL eEL MARE
- -------
tn acea vreme botezul la virs ta ad llltll ~i institu(ia catehu-
menatului aproape displirtlsera din via(a Bisericii iar caracterul
pre-baptis mal ~i catehetic al Pos tului Pa ~ telui a fost inlocuit de
unul totalmente ,.penitential". A c easta noull accentuare patrunde
in marea opera studiata - Triodlll , eel care devine \tenninus ad
quem in dezvoltarea istorica a perioadei Postului Pa~telui. Astfel,
se po ate spune ca pana In seeolul nouasprezeee ~ i eu excep t ia
unor d e talii min or~ Pos lul eel Mare a atins forma actuala.
Bibiiografie: I erom. Al exis Soloviov, I s torichesk oye
razzuz hdcnie 0 postalek CravosIovnoi Tserkrvi,Moskova 18 37;
1. Maus ... , 0 p ostakh Pravoslavlloi Iserkvi, 1887 ;
M. Skaballavovieh , Tolkovyi Tipikon, Kiev, 1910;
1. Mau svetore , Tscrko vnyi Ustare, 18 85; E. Vaueadard,
"Caremc", in Diet. de Archeoiogie Chretienne et de Liturgie, II,
2 ed. 2139-2 158 (trecere in revistll a bibliografiei apusene) $i in
Dict. de Theologie Cath o1igue, II; Thomassin, Traite des Jeunes
de l'Eglise (Paris,. 1963 ); Funk, "Die Entwickelung des
Osterfaste us" , int' Kircheugesch Alehaudlungen und
. Untersuchungen (Paderboi'du, 1897 ), I, p. 241-278 ; H. K ellner,
Heorto logie, ed. II (Freiburg in Breigau, 1906), p. 69-80;
C. C aJleweae rt, La Duree et Ie caractere du careme aucien dans
l'EgJise Latine (Bruges, 19 13); L. Duchesue, Origin es du Culte
Chretien, ed. V (Paris, 1925); A. B aumstark, Liturgie Comparee
(Chevo togue: [lira data), p. 203-213; A. Allan ,M cArthur, The
Evolution of the Christian Year,(Loncira, 1953), p. 76- 139 , ~i
editia s p eciala din La Maison Dieu, "Careme, preparatio n a Ili
nuit pas cale", 31 (Paris, 1962).
2 . Postui Pa!iteJui $i Catehumenatul - Bibliografie: P. de
Puni et, "Catechumena!", Diet. Arch. Lit. Chret.II, 2, col. 2579-
2621; Y. Danieloy, Th e BileJe and the Liturgy (Univ. of Notre
Dam Press, 1956); L. Bouyer, "Le Careine, initiation pascale",
in Maison Dieu, 31 (Paris , 1952) .
3. Triodul- vezi 1. Karabinore,Postuaia Triod, inlb. rosa
(St. P e tersburg, 1910). Pentru continuarea studiului:-'
149
 ALEXANDER SCHMBMANN
K." Krumbacher, Geschichte
(r ": m!ch,1997). .
rer
.I
13yzantinisheTi -Litteratur, II
..
4. Pentru 0 descriere amanun\.ita a aCestor schimbari, vezi
C. N ikolsky, Posolei~ K. Isuchenin Ustava Bogosluzhenia (ed.
7, SL Petersburg: 1907), ~i S.v. Bulgakov, NastolIlaia Kniga dlia
Sviash enno - Tzerkovnych Slusbitely(Harkov, 1900), p. 487-
530.
5 .in cllr(ile noastre liturgice, Postul Pa~tel tii este prezentat
adesea ca .un AJiluia cata vreme in Apus; la 0 data relativ
timpllrie, "Aliluia" a fost interzis in sllljbele de post ~i pastrat
pentru perioada ·p ascala. Aceasta deosebire este interesanta
deoarece nu este nici 0 indoiaEi ca acest foarte important cuviint
liturgic, mo~tenit de Biserica din cultul iudaic, are conotatii de
bllCUl;e, este intotdeauna 0 exprcsic·a bucuriei. Dintr- un punet de
vedere pur formal, cuvantul "Aliluia" a devenit sinonim cu
·Postul deoatece d e-a lungul accstuia este cantat la Utrenie in
locul obi ~ nuitului " Dumnezeu este Dornnul ~i S-a aratat noua"
-(Ps ," 117 .. 27). Dar acest ultim verserintr-un an umit timp a
constituit 0 inovatie. A fost luat din Utrenia sarbatorilor a
"tipic1l11li catedraielor" (vezi lucrarea mea Introducere irr--
Teologia Liturgica, p. 125) ~i, incctul c1l1ncdul, a patruns in uzul
comun (conform J. Mateas, S.J., Some problems ,of Byzantine
Outbros, traducere mimeografiata (mod de copiere - n. tr.) de A.
Lervi~, II, 2). La .nceputul sccolului al ~aptelea, necantarea lui
"Dunmezeu este Domnul" inca era un semn distinCtiv al slujbe10r ._
manastire~ti, fiind atestat de faimoasa descriere a Privegherii""
sinaite (J .B. Pitra, Juris Ec1esiae graecorum historia et
monumenta, I, p. 220). Avva Nil se referea la "Dumnezeu este
Domnul" ca la un adaos praznical ce trebuia ciintat "Ia inceputuJ
Canonului" cat despr~ Psalmul 117, din care sunt luate cele cinci
versete de la "Dumnezeu este Domnul", este un "Hallel" sau un-"
Psalm Aliluia - in care\ ,Aliluia" este folosit ca un refren dupa
fiecare strofii (vezi S. Movinckel, Psalmii in cultul evreiesc,
traducere engleza, Oxford 1962, I, p. 120). in sfiir~it, este
cunoscut faptul ca Sfiintul Teodor StudituJ, "organizatorul"
\ 150
POSTUL eEL MARE ·
TrioduJui, a compus 0 "Aleluia" special a (Skaballanovich,
p. 404) ~i poate cii accstea sunt la originea AleJuilor noastre din
Pos t. Asupra cvolu\.ici terrnenului "Aleluia" in Apus, Vezi J .A.
Jungma n, Missorimn Sa/emnia III, p. 92 ::;i urmatoareIe.
6. L ecturi as upra slujbelor Poscului Palice]ui: vezi
importantul s tudiu al lui Alexis Kniazeff, "La Lecture de
..c' . . l'Ancient et du N o uveau Testament dans La Rite Byzantin", In
MgT. Cassien ~i Dom Bernard Botte, La Pricre des Heures,
Collection Lex Orandi 35lParis, 1963, p. 202 - 251.
7. Asupra Psalmilorin cult, vezi Balthazar Fisher, "Le
Christ dans les psaumes" ,in La Mais on Dieu, 27 (l951),p. 86-
109 ~i editia special a a aceluia::;i periodic, "Les Psaumes, priere
de l'assemblee chretiene", in La Maison Dieu, 33 (1953). Asupra
izvoarelor monastice ale sistemului nostru actual, vezi
Skaballanovich, p. 208 ~i in continuare.
8. Liturghia Darurilor mai inaintesfintite - Bibliografie:
D.N. Moraitis, Licurghia Darurilor mai fnainte sfin{ite, Tcsalonic,
'c - 1955; P.N. Trempela, A.Cele trei LiRlTghii-;-Atena,-1935;~ ~
-
! V. J a meras, "La partie resperale de la liturgie byzantine des
presanetifies", in Orienta/ia Christiano Periodica, 30 (1964),
p. 193-222; H. Enghergoling, "Zur Geschjchte der Iiturgie der
vorgeveeihten Galeen", in Ostkirchlicbe Studien, 13 (1564), c
p. 310-314. De asemenea, conform H.W. Codrington, "The
Syrian Liturgy of the Presanctified", in Journal of Theological
Studies, rv (1903), p. 69-81,::;i V (1904), p. 369 '- 377,535-
545; J. Ziade in Diction": Bela Theologte Ci!19jique, 13,77 -1l1;
H. Leclerg, in Dict. ii'Arch. Chr6t. et Liturgie, Xl, 770-77L
LM. Haussens, Institutiones LiturgicaldeRitiJeus Orienta/ibus
(Roma, 1930),p. 86-121.
9. Miercurea ::;i Joia - in !recut, Liturghia Darurilor inai
lnainte sfin\ite era saviir::;ita in fiecare zi a Postului Pa::;telui (vezi
Moraitis, p. 29-33).
10. Canonul apostolic 66:
"Daca vreun cleric sau laic s-ar afla postind in ziua
Duminicii, sau S1imbata (afara numai de una) clericul sa se
151
- ----"",.,"
. -.
ALEXANDER SCHMEMANN
?OSTUL eEL MARE

Canoaneie Biserici i Orlodoxe eu eomenlariu' (iIi rusa) , St.

.,
f
,

catcriseasdi"iar laicul s~ se afuriseasdi". (Confonn T!"Ulan, 53, Petersburg, 1911 , yoU , p. 69 . . . ,

'56; Gangra, 18; Petru al Alexandriei, 15) . Dar atun ci Trolan, 56:
"Asemcnea am aflat di In tara armenilor ~i in alte lacuri unii
manandi oua ~j branza ,n Sitmbetele ~i Dumillic:le Sfintei
Patruzee imi. D eci ·s·· a socotit ~i aceasta, ca B iseriea lui
Dumnezeu din' toata lumea ,. urmand aceea~i dnd uiala, sa
pastreze ajunarea .. ." . . ' 8. Vezi, de e xemplu , 1. Pokrovsky, " Rugaciunile si
11. Vezi articalul meu ;,Past · ~i Liturghie", In St.
Vladimir's Quarterly (1959 , 1) ,p . 2--"- 10.
12. Asupra Sfantului Andrei Cr.i teanul vezi: Krumbacher,
I, p. 165 , II, p. 673; E . \Velleez, A. History of Byzantine Music
and Hymnography (Oxford, 1949), p. 174 ~i urmatoarele , 202 ~i
unnatoarele.
. ._...... Natele APENDIX -ului
1. Alexander Schmemann: "problems of Orthodoxy in
America" : III The Spiritual problem, in S( Vladimir Seminary
Quarterly, 9,4 (1965).
2.Schmemann , p.173 - 174 .
3 . " Euhari stia ea centru al vietii
. ere stine"
. (in rusa),in Put,
22 (1930), p. 3 -23.
4. Vezi Rapo81tele Episcopi}or eparhioti asupra chestiunij
rdormei Bisericii, vol. l, 548 p., vol.lI, 562 p. (St. Petersburg ,
Editura Sinodala, 1906).
5. VeziB oris Soree, "Euharistia in biserica primara ~i -
praetica actuala\' (in rusa), in LiYing Tradition (Paris, 1936),
p.17.1-195. . 20.. .:: e::i articolul meu "Ciitevareflectii asupra
. 6. Arhimandritul Kiprian,Euharistia (in rosa) ,Paris,1947,
. p. 304. Vezi Canoanele: 2 al Sinodului local din Antiohia (341);
Apostolic 2; Trulan 80. Vezi de asemenea Nicodim Mila~,
152
" \ ";'4~·
\
" _ 7. Vezi rugacj~lllea dinaintea Mirungerii: " ... Insu ti
Stapane, prealnduf:,te Implirate al tuturar, da.ruie~te-i lui (adicK,
noulUl botezat) ~~ pecetea darului Sfiintului si Intru ta t
puternicului ~i Inchlnatului T a u Duh ~i cuminecar~a Sfiintului
Trup ,?i a scumpului Siinge al H r istosului Tau ... "
~mecuvantlirile matrimaniale ale Bisericii prim are (sec. I-IX)"
(m lb. rusa),ln Eseuri la JubiJeuJ de 0 suta de ani aJ Academiei
Duhoynice'iti din Moscoya (Moscova, 1913) , v o l. II, In mod
deas ebit p. 577-592 .
9. Vezi Sove, p.176 , nota2.
10. V:zi 'Sfiintul l oan Hrisosto m, in Ephes. Hom., III, 4,
P.G. 62, 29; 111 I Tlill . Nom. , V , 3,P.G. 62, 529 si unnatoarele' in
Heb. N~m., XVII, '4, P.G. 6 3, 131 ~i unnitoarele; Smr:tul
. Ambrozle al M ediolanului , in D e Sa cram en tis , vo l. 4, 25; Save,
p. 178; Klpnan, p. 323-324. ....-~ .-- ... - - ...
1l. Trei cuvantliri ale Avvei Teonas asupra' c uratiei ,
cap.21.
12. In IICorinlh. Hom. , 18 ,3 . /
13.42, P.O. 150,460 G.
. 14. "Euharistie ~i Sobornicitate" (in lb. rusa) , in Put 19
(1929),p.3-23. ' .
15. Rugacilmi de la Liturghia catehumenilor.
. 16.36, P.O. 150, 449 C . ----- - -
17.4, 3. Vezi P. Palmer , ~,Ta~~Uertare", in Sources of
Christian Theology, vol. II (Westminster: Newman Press 1959)
p. 13 ~i in continuare. ' ,
18. Vezi Palmer, p. 71 ~i in continuare.
19.449B .
Spovedaruel ,m St. Vladimir's Seminary Quarterly 5 3 ( 1961)
p.38-44. ' , ,
153
\
\
 ALEXANDER SCHMEIvIANN

. 21. S. Salville, "Messe et COmllluniond'apres les ~j~ika

mo~astique byzantihs du X au XIVs." ,In Ol"ientalia ChrIstiana
Pel"iodica, 13, 1-2,p. 282-298.

1n curs de aparipe In colecpa ffiSTDRIA

.J
REUGIONUM:
,-~t' : •.-.:., :

,
"

J . MEYENDORFF - MO!jtenil"ea bizantinii ih Biserica

ol"todoxi[

HERMES MERCURIUS TRlSMEGISTUS - Filosofia

hennetici[

H. LEISEGANG - Gnoza

J. MAXWELL - Magia

I V. MAGNIEN - Mis tel"eie eJeusine

V . KERNBACH - MituriJe esentiale