Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ED Laborator1 2017
ED Laborator1 2017
1. Scopul lucrării:
2. Noțiuni teoretice
Pentru a înțelege cum sunt determinate formele de undă la ieșirea diferitelor circuite
prezentate în îndrumar, trebuie să analizăm variația căderii de tensiune pe diferite componente
(condensator și rezistență) în timp. Cu alte cuvinte, ne interesează răspunsul circuitului la un semnal
de tip impuls sau treaptă (adică răspunsul tranzitoriu).
Considerând circuitul din Figura 14, vom determina răspunsul tranzitoriu la un impuls treaptă
utilizând transformatele Laplace ale expresiilor V R și VC (unde VR este căderea de tensiune pe
rezistentă și VC este căderea de tensiune pe condensator). Adică putem folosi substituția jω → s și
obținem:
1
V i ( s )=E (0)
s
1 1
V C ( s )=E (0)
1+ sRC s
sRC 1
V R ( s )=E (0)
1+ sRC s
−t
V C ( t ) =E(1−e RC ) (0)
−t
V R ( t )=E e RC (0)
V Omax =E (0)
Dacă τ >> T1, T2, în regim staționar, se obține, la ieșire, forma de undă din Figura 5, în care:
T2
E 1= E (0)
T 1+T 2
T1
E 2= E (0)
T 1+T 2
Lucrarea 1 Pagina | 4
T1 T2 E T1 T2
∆ V 1 =∆ V 2=∆V =E1 =E2 = (0)
τ τ τ ( T 1+ T 2 )
−T 2
τ
1−e
V 1=E −(T 1+T 2) (0)
τ
1−e
−T 1
V 2=V 1 e τ (0)
−T 1
τ
1−e
V 3=E −(T 1+T 2) (0)
τ
1−e
−T 2
V 4 =V 3 e τ (0)
Micșorarea valorilor elementelor circuitului RC, are ca efect creșterea ponderii elementelor
parazite (capacitatea de intrare, Cp, care apare în paralel cu rezistența R și rezistența internă a
generatorului de semnal, R g, care apare în serie cu capacitatea C).
În acest caz, pentru circuitul de derivare real, reprezentat în Figura 7, se va constata atât o
micșorare a amplitudinii impulsurilor cât și a duratei lor. De asemenea, așa cum se observă în
Figura 8, impulsurile derivate vor avea un front diferit de zero, determinat, practic, de constanta de
timp C p R g.
Lucrarea 1 Pagina | 5
R ≫ R g →0 șiC ≫ C p → 0 (0)
(adică elementele adăugate în circuit să fie mult mai mari decât elementele parazite, deja
prezente), condiții cu un grad de generalitate mare pentru circuite electronice de impulsuri.
În electronica digitală circuitul RC cu ieșire pe rezistență are mai multe aplicații practice:
Transmiterea impulsurilor de declanșare de la diferite tipuri de senzori;
Cuplajul parazit capacitiv între mai multe linii de semnal (efect nedorit dar întâlnit în transmiterea
semnalelor) - Figura 11;
Lucrarea 1 Pagina | 6
T1
V 0= E (0)
T 1+T 2
E T1 T2
∆V = (0)
τ (T 1+T 2)
În cazul în care constanta de timp τ = RC este foarte mică în comparație cu T1 și T2 (τ <<T1, T2),
impulsurile de la ieșire, asemănătoare cu cele de la intrare, vor fi deformate prin apariția fronturilor
finite, ca în Figura 17.
t +¿=t ¿
f
f
(0)
Divizorul compensat
R2 C 1 R 1−C2 R2 −t
v 0 ( t )= E+ E∙e τ (0)
R 1+ R 2 ( C1 +C 2 )( R 1+ R 2 )
cu τ =( C 1+C 2 ) R 1∨¿ R2
C1 R2
În funcție de raportul (care dă saltul inițial al tensiunii de ieșire) și de raportul
C1 +C 2 R 1+ R 2
(care dă valoarea finală a tensiunii de ieșire), se obțin următoarele cazuri, reprezentate în Figura 20:
C 1=0: divizor necompensat (Figura 20 a);
C1 R1
< : divizor subcompensat (Figura 20 b);
(C 1+C 2 ) ( R1 + R2 )
C1 R2
> : divizor supracompensat (Figura 20 c);
C1 +C 2 R 1+ R 2
C 1 R1=C 2 R 2: divizor compensat (Figura 20 d).
Circuitul de axare
a b
Figura 22. Parametrii semnalului de comandă (a) și semnalul axat (b)
Lucrarea 1 Pagina | 12
Circuitele de limitare cu diode pot realiza limitare superioară (a), inferioară (b) sau bilaterală
(c), așa cum reiese din caracteristicile de transfer, v0(vi), reprezentate în Figura 23, a, b şi c.
a b c
Figura 23. Caracteristicile de transfer pentru cele 3 tipuri de circuite de limitare
Din punct de vedere practic, circuitele de limitare cu diode se pot realiza în variante serie sau
în variante paralel (fiind posibile, pentru limitatoarele bilaterale, şi variante combinate), așa cum se
observă în Figura 24.
Parametrii cei mai importanți ai unui limitator cu diode sunt: tensiunea (sau tensiunile) de
prag, panta caracteristicii de transfer în zona de limitare (care trebuie să fie cât mai aproape de
zero), panta caracteristicii de transfer în zona liniară (care trebuie să fie cât mai aproape de 1)
precum şi viteza de comutare în cazul aplicării unor semnale rapid variabile.
Circuitele de limitare care se testează în cadrul lucrării sunt desenate în Figura 24.
Lucrarea 1 Pagina | 13
3. DESFĂŞURAREA LUCRĂRII
Figura 25 Breadboard
3. Divizorul compensat
EC 1
Experimentați divizorul de impulsuri din Figura 20. Calculați, acasă, valoarea iniţială ( C1 +C 2 )
ER2
și cea finală ( R1 + R2)a tensiunii de ieşire pentru E = 5 V, R1= 10 kΩ, R2= 1 kΩ, C2 = 1 nF; C1min = 47 pF;
Vizualizați formele de undă obţinute la ieşire atunci când la intrare se aplică impulsuri de
amplitudine E = 5 V, cu durata şi perioada suficient de mari; se vor realiza cele patru situaţii din
Figura 20 şi se vor compara rezultatele cu cele teoretice.
4. Circuitul de axare
5. Circuitul de limitare
Folosiți osciloscopul pentru a trasa caracteristicile de transfer ale circuitelor de limitare din
Figura 24. Pentru aceasta, conectați la intrare un generator de semnal sinusoidal de frecvență 1 kHz
și cu amplitudine mai mare decât E = 3 V; semnalul de la intrare se măsoară pe intrarea A a
osciloscopului iar semnalul de la ieșire pe intrarea B a osciloscopului. Se va considera R = 10 kΩ.
Unuia dintre limitatoarele bilaterale i se aplică semnal sinusoidal de frecvență 1 kHz și se
vizualizează forma de undă de la ieșirea circuitului; se măsoară fronturile impulsurilor obținute și se
studiază influenta amplitudinii semnalului de la intrare asupra acestora.
Măriți frecvența semnalelor de comandă și observați influența acesteia asupra formelor de
undă de la ieșire.
Aplicați circuitului de limitare superioară cu diodă serie impulsuri caracterizate prin E = 5V,
T1 = T2 = 5 μsec. Ce se modifică față de frecvența joasă? Ce observați?
Simulați acasă comportamentul schemelor utilizate în exercițiul de laborator și comparați
parametrii obținuți din simulări cu cei din experimentele de laborator. Utilizați mai multe modele de
diode pentru diferite frecvențe (ex: 10 KHz, 1MHz, 10MHz, 100MHz). Sunt asemănătoare rezultatele?
Motivați inginerește răspunsul.
Cerințe
Referatul va conține:
- Scurt rezumat al teoriei lucrării
- Schema circuitului pus la dispoziție în laborator
- Schema electronică aferentă fiecărui punct, cu menționarea conexiunilor făcute pentru a face
funcțională fiecare schemă
- Rezultatele măsurătorilor aferente fiecărui punct
- Rezultatele calculelor teoretice aferente fiecărui punct
- Simulările – scheme și rezultatele simulărilor aferente fiecărui punct
- Comparații între cele trei tipuri de rezultate(calculat, măsurat, simulat); observații.