La Medeleni

după Ionel Teodoreanu

1. Transcrie din text semnele anotimpului prezentat.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

2. Scrie cuvinte cu înţeles opus:

a coborî - ______________ grele - ___________________
încet - _________________ a pleca - __________________
a plânge - ______________ măriţi - ___________________

3. Găseşte în text cuvinte cu acelaşi înţeles pentru cuvintele îngroşate:

Dănuţ coborî treptele cerdacului. Porni alene spre livadă. Monica i-a mărturisit că
regretă plecarea. Toamna risipea miresme dulci şi amărui, parfumuri stinse. Soarele este
lipsit de strălucire. Vântul adia pe ogorul cules şi în grădini. Monica se pitise după trunchiul
unui măr, care îşi apleca crengile încărcate de mere.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

4. De ce crezi că Dănuţ a refuzat să-i ţină tovărăşie Monicăi?

 era trist;  nu putea vorbi cu altcineva;  ar fi izbucnit şi el în lacrimi;
 a văzut tristeţea Monicăi;  voia să admire o dată livada;
 voia să fie singur în natură;  nu dorea să fie urmărit de fată.

5. Alege forma corectă:

Vecinii i-au/iau certat pe copiii care făceau gălăgie.
Dănuţ nu i-a/ia dat atenţie Monicăi.
Bunicul ne-a/nea spus o poveste frumoasă.
Băiatul sa/s-a dus la şcoală.
Elevii s-au/sau bucurat de premiile primite.
 Culesul porumbului
după Ion Agârbiceanu

1. Bifează explicaţiile potrivite:

„Se descuie cerul” sugerează că:
 s-a înnorat;  a căzut grindina;  a plouat din belşug.
„Ce porumb s-a făcut! Pădure!” exprimă:
 uimirea autorului;  admiraţia faţă de porumbul înalt şi des ca o pădure;
 aspectul verde al porumbului.
„Le râdea oamenilor inima” sugerează:
 bucuria plugarilor faţă de recolta bogată;  veselia datorată sărbătorii
recoltei;  mulţumirea oamenilor faţă de munca depusă.

2. Uneşte cuvintele cu acelaşi înţeles:

boare aer
se risipea strigăt
văzduh timp
larmă adiere
chiot greutate
vreme se împrăştia
povară gălăgie

3. Leagă cuvintele cu înţeles opus:

secetos gros
târziu a se răci
subţire a se coborî
a se încălzi tăcere
a se ridica devreme
larmă ploios

4. Despate în silabe cuvintele:

secetoasă - ________________________ îndată - _________________________
septembrie - ________________________ începea - ________________________
îmbătătoare - ________________________ ştiuleţi - ________________________

5. Precizează sensul fiecărui cuvânt: mireasmă – mireasă. Alcătuieşte cu fiecare

propoziţii.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
6. Descoperă sensurile cuvântului fire.
Întreaga fire fremăta de viaţă. Vântul puternic a rupt câteva fire.
Bluza are fire de argint. Ionuţ are o fire plăcută.
Bunica împleteşte fire de lână. Am smuls câteva fire de iarbă.

7. Alcătuieşte enunţuri în care cuvântul seamănă să aibă sensuri diferite.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
 Ţara de dincolo de negură
de Mihail Sadoveanu
1. Alege explicaţiile potrivite:
„iarna-i aproape” deoarece:
 venise frigul;  îngheţase apa;  se lăsase o ceaţă deasă peste pădure.
„uitându-mă numa-ntr-un ochi, ca raţa la uliu” exprimă:
 raţa îşi studiază duşmanul;
 momentul de aşteptare, când pasărea nu-ndrăzneşte să se mişte;
 pasărea temătoare este pregătită să o ia la fugă la cea mai mică mişcare a atacatorului.
„cuprins de-o înfiorare „ arată:
 teama băiatului;  senzaţia de frig de afară;  emoţia copilului de a asculta o poveste.

2. Alcătuieşte enunţuri cu ajutorul cuvintelor: meleaguri, târg, ogradă, pâclă,

negură, cerdac. Rescrie propoziţiile, înlocuind cuvintele date cu altele cu înţeles asemănător.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

3. Uneşte cuvintele cu acelaşi înţeles:

a scânteia peripeţie
ogradă ceaţă
pâclă a presupune
a bănui a luci
meleaguri locuri
întâmplare curte

4. Scrie cuvinte cu înţeles opus:

a îngheţa  _________________ greu  _____________ aproape  _____________
încetineală  __________________ frig  _____________ a înălţa  _____________

5. Descoperă sensurile cuvântului ochi din imaginile următoare. Alcătuieşte cu fie-

care câte o propoziţie.
 Ţara de dincolo de negură
de Mihail Sadoveanu

1. Demonstraţi cu citate din povestire că era frig afară (patru

argumente).

2. Găsiţi perechile de cuvinte cu acelaşi sens:

◦ a scânteia, ogradă, pâclă, fantastică, a bănui, meleaguri, întâmplare;
◦ peripeţie, ceată, fabuloasă, a presupune, a luci, locuri, curte.

3. Un cuvânt poate avea mai multe înţelesuri. Completaţi cu alte

enunţuri.
Mă durea un ochi.
ochi Era un ochi de apă în mijlocul pădurii.
Bunica scăpase un ochi de pe andrea.
Nu se aprindea un ochi de la aragaz.

4. Scrie cuvinte cu sens opus pentru următoarele: groasă, a îngheţa,

aproape, a înălţa, încetineală, greu, a se risipi, frig, a intra, cea dintâi.

5. Formulaţi planul simplu de idei sub forma unor propoziţii:

1)Apropierea iernii.
2)Lumea de dincolo de negură.
3)Discuţia cu moş Ilie
 Scrierea corectă a cuvintelor va, v-a

1. Completaţi spaţiile punctate cu va sau v-a:

- Spuneţi, …….. plăcut îngheţata?
- Foarte mult, mai ales cea de zmeură şi vanilie, care ………. Fost adusă mai întâi
vouă. Fusese o greşeală.
- Ionela ……. fi foarte supărată că a ratat această ocazie.
- Nu-i nimic, ……… veni cu noi mâine şi ……. alege ceea ce …… dori. Iar pentru noi
……. fi o altă ocazie să mai experimentăm şi alte sortimente.
- Într-adevăr, vara este lungă!

2. Tăiaţi varianta incorectă.

V-a/va distrat filmul, nu-i aşa?
Când v-a/va veni vărul meu, v-a/va viziona şi el caseta.
V-a/va fi încântat, o să vezi!
V-a/va spus adevărul când v-a/va dat vestea.
Când v-a/va pleca, îşi v-a/va lua rămas bun.

3. Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti ortogramele va, v-a

Scrierea corectă a cuvintelor va, v-a

11. Completaţi spaţiile punctate cu va sau v-a:

- Spuneţi, …….. plăcut îngheţata?
- Foarte mult, mai ales cea de zmeură şi vanilie, care ………. Fost adusă mai întâi
vouă. Fusese o greşeală.
- Ionela ……. fi foarte supărată că a ratat această ocazie.
- Nu-i nimic, ……… veni cu noi mâine şi ……. alege ceea ce …… dori. Iar pentru noi
……. fi o altă ocazie să mai experimentăm şi alte sortimente.
- Într-adevăr, vara este lungă!

2. Tăiaţi varianta incorectă.

V-a/va distrat filmul, nu-i aşa?
Când v-a/va veni vărul meu, v-a/va viziona şi el caseta.
V-a/va fi încântat, o să vezi!
V-a/va spus adevărul când v-a/va dat vestea.
Când v-a/va pleca, îşi v-a/va lua rămas bun.

3. Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti ortogramele va, v-a

 Sfârşit de toamnă
de Vasile Alecsandri
1. Bifează schimbările din natură la venirea toamnei:
 cad frunzele;  se răceşte vremea;  înfloresc pomii;  ziua scade;
 cade bruma;  se îngălbenesc plantele;  bate vântul rece;  pleacă păsările
călătoare.

2. Cum pot fi oaspeţii, zilele? Cum poate fi vântul, omul?

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
3. Caută perechea!

oaspeţi creşte
rele scurt
lung tristă
veselă urâte
scade gazde
frumoase bune

4. Scrie cuvinte cu acelaşi înţeles:

a părăsi  _____________________ oaspete  _________________________
veştejite  _____________________ a pribegi  ________________________
iluzie  _______________________ a se desprinde  ___________________

5. Scrie un text despre toamnă.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
 Pălăria Omului de Zăpadă
după Iuliu Raţiu

1. Completează enunţurile:
Omul de Zăpadă voia să discute cu băiatul pentru
că .................................................... ............. ...............................................................................
..........................................................
Băiatul dorea de mult să-i adreseze o întrebare ................................................................
.......................................................................................................................................................
Omul de Zăpadă îşi scotea pălăria în faţa băiatului fiindcă .............................................
.......................................................................................................................................................

2. Uneşte cuvintele cu acelaşi înţeles:

a pândi nasture
bumb a suporta
firesc a urmări
a arunca a aduna
a strânge normal
a îndura a azvârli

3. Găseşte sensul următoarelor grupuri de cuvinte:

a intra în vorbă a hohoti
a lăsa în pace a întreba
a pune o întrebare a ţinti
a râde cu gura până la urechi a vorbi
a trage la ţintă a menaja

4. Scrie cuvinte cu înţeles opus:

frig  ___________ a se apropia  __________________
prieten  _______________ în faţa  ___________________
sincer  __________________ a strânge  ___________________

5. Ordonează ideile:
 Promisiunea băiatului
 Discuţia băiatului cu Omul de Zăpadă
 Propunerea Omului de Zăpadă
6. Alege motivele pentru care se plânge Omul de Zăpadă de comportarea copiilor:
 sunt lipsiţi de respect;
 trag la ţintă în cineva mai slab, lipsit de apărare;
 se distrează pe seama celorlalţi;
 fac glume proaste;
 distrug ce au construit alţii;
 le place să fie răutăcioşi.

7. Descoperă câteva trăsături omeneşti ale Omului de zăpadă. Enumeră trei dintre
acestea.
 Prepeliţa şi puii ei
după Lev N. Tolstoi

1. Desparte în silabe cuvintele:

prepeliţa - ........................................... puişorii - .......................................
stăpânul - ........................................... vecini - .....................................
feciorul - .............................................. cumnaţi - ....................................

2. Înlocuieşte cuvintele înclinate cu altele cu acelaşi înţeles din text:

Prepeliţa revenea seara cu mâncare pentru puişori. Ea află că stăpânul şi-a trimis fiul
să-i cheme pe vecini şi prieteni la cosit. Prepeliţa îl asigură pe puişor că n-are de ce să-i fie
frică, deoarece ovăzul nu va fi secerat atât de iute. A doua seară, un alt puişor se repezi să-i
dea vestea că au fost chemate rudele să vină obligatoriu la coasă. Prepeliţa l-a liniştit pe
puişor spunându-i să nu se teamă.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

3. Notează cuvinte cu sens opus:

a veni - ........................................ pretutindeni- ........................................
rău - ............................... repede - ..........................................
rânduială- .................................... bătrână - ..........................................

4. Găseşte perechea!
odată fecior teamă cândva ordine
rude frică rânduială neamuri fiu
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
5. Precizează sensul cuvântului coasă.
Tata a fost la coasă. Bunicul a cumpărat o coasă.
6. Spune-ţi părerea!
De ce crezi că prietenii şi rudele nu au venit la cosit când au fost chemate?
 DUPĂ ASEMĂNAREA LOR
după Emil Gîrleanu

1. Completează cu răspunsurile potrivite:

 Dumnezeu a dorit să creeze ultimele vieţuitoare după sfatul celorlalte
fiindcă ..................... .....................................................................................................................
..................................
 După sfatul leului făcu ......................
 Broasca, fluturele, albina, păianjenul şi şopârla au vrut ca Dumnezeu să plăsmuiască
o ...... .....................
fiindcă ....................................................................................................................

2. Baraţi explicaţiile greşite:

Mesajul povestirii exprimă ideea:
 bunătatea este cel mai frumos dintresentimente;
 invidia şi răutatea au fost apreciate;
 Dumnezeu este bun şi drept, cunoscând inima şi mintea celorlalte vieţuitoare.

3. Desparte în silabe cuvintele:

lighioanele - ______________________ sfatul - ___________________
atotputernicul - __________________________ fluture - __________________
broasca - ___________________________ dihanie - _________________

4. Înlocuieşte cuvintele subliniate cu altele cu acelaşi înţeles întâlnite în text:

Dumnezeu a făcut aproape toate animalele sălbatice. Pe ultimele le-a creat după
îndemnul celorlalte. După sfatul leului făcu pisica. Numai rândunica fusese generoasă.
Ea ceruse o pasăre mai frumoasă.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
5. Scrie cuvinte cu sens opus pentru:
toate - _____________________ ultimele - ______________________
ura - ______________________ ziua - _____________________
răutate - _____________________ frumoasă - ___________________

6. Cu ce însuşiri a înzestrat Dumnezeu noua fiinţă?

 Cumătra vulpe
de Otilia Cazimir

1. Bifează răspunsurile corecte:

Locul unde se desfăşoară acţiunea este:  în dumbravă;  în poiană;  lângă casă.
Personajele sunt:  vulpea;  Catincuţa;  Ilenuţa;  gâştele;  vânătorul.
Învăţătura poeziei este că:
 vulpea dorea să verifice atenţia fetiţelor;
 fetiţele împreună cu căţeluşii au reuşit să alunge vulpea cea vicleană;
 cei slabi pot izbândi dacă sunt uniţi.
2. Alege explicaţiile potrivite:
„o vulpe răutăcioasă” semnifică: vicleană; curajoasă;  poznaşă.
„Să poftească-aici – urâta!...” exprimă: hotărârea fetelor de a-şi apăra avutul;
 neîncrederea copiilor; faptul că vulpea e nesuferită.
„Asta zic şi eu ispravă!” sugerează:  mulţumirea poetei că vulpea a fost alungată;
 admiraţia faţă de curajul fetelor;  concluzia glumeaţă
3. Scrie cuvinte care arată obiecte mai mici:
dumbravă  dumbrăvioară masă  ......................................
vulpe  ................................. poiană  ...................................
4. Găseşte adjective potrivite pentru substantivele:
poiană - ........................................................................................................................................
vulpe
- ...........................................................................................................................................
căţeluşi - .......................................................................................................................................
soare - ..........................................................................................................................................
5. Transcrie versurile care exprimă: a) agitaţie, spaimă b) linişte.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
6. Găseşte în poezie cuvinte cu sens opus celor de mai jos:
a tăcea - ............................ grasă - .............................. sătulă - ....................
deşteaptă - ............................. simpatică - ................................. zgomot - .................
 Prinţul fericit
după Oscar Wilde

1. Răspunde la următoarele întrebări:

Cine era Prinţul Fericit? ...............................................................................................................
Ce a dat femeii? De ce? ...............................................................................................................
Care este învăţătura povestirii? ....................................................................................................
2. Desparte în silabe cuvintele:
columnă - ........................................... foiţe - ............................ cetate - ....................
statuia - ................................ mansarda - ................................. chinuit - ..................
3. Uneşte cuvintele cu acelaşi înţeles:
odihnă urâţenie
culcuş a decide
vreme repaus
hidoşenie a cădea
amărăciune sărman
biet adăpost
a se prăbuşi suferinţă
a dărâma a distruge
a hotărî timp
4. Alege perechile de cuvinte cu înţele opus:
înalt –
a acoperi –
luminos – sănătos dezgheţ
hidoşenie – bucurie
scund viu
amărăciune – bogat
bolnav – frumuseţe
întunecos
sărac – a descoperi
îngheţ –
mort –
5. Spune-ţi părerea!
Când a fost prinţul cu adevărat fericit, cât a fost în viaţă sau după aceea? Motivează.
 Darurile
după E. T. A. Hoffman
1. Desparte în silabe cuvintele:
cuvânt- ............................; copilaşii - .....................................; migdale - ..........................
piciorul - ..........................; îmbrăcaţi - ....................................; strălucitori - ......................
2. Completează:
Maria a zărit sub brad ........................................................................... .
Ea a fost atrasă de o ............................... de mătase, împodobită cu ............................. colorate.
Fritz încercase noul .............., pe care îl găsise gata ................................................................. .
3. Alcătuieşte enunţuri folosind cuvintele: migdale, roib, husar.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
4. Completează
rebusul cu 6 cuvinte cu acelaşi
3 5 7
înţeles 1 2 8 pentru: a îmbia,
odaie, uimire, sclipeau,
cuvânt, încremeniţi, soi,
izbuti.
4
 5. Ordonează ideile:
 Copiii descoperă cu uimire bradul frumos împodobit.
 Ei adoptă omuleţul şi-l botează Spărgătorul-de-Nuci.
 Copiii aşteaptă să intre în odaia cea mare.
 Fritz şi Maria descoperă jucăriile.
6. Spune ce ai face pentru copiii sărmani cu ocazia sărbătorilor şi în restul anului.

Colindătorii
după Mihail Sadoveanu

1. Completează:
De sărbătoarea ..................................., doi fraţi au plecat cu ..........................
spre ............................ . tăcerea înserării şi drumul greu au
strecurat ................................................. în sufletele copiilor. Colindătorii au
zărit ............................................................................... ale satului. Stăpânul casei s-a uitat la
ei ca la ........................................ .
2. Caută în text cuvintele cu acelaşi înţeles pentru cele scrise îngroşat în enunţurile
următoare:
Tăcerea misterioasă a asfinţitului strecura picături de nelinişte.
Băiatul cel mic suspina vizibil.
Stăpânul casei era om voinic.
Proprietarul se aplecă impresionat spre ei.
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
....
3. Un cuvânt poate avea mai multe sensuri.
Fetiţa avea o bluză curată. ..............................................
Mama pusese un aşternut curat. ..........................................
Era un vin curat. .........................................
Acolo curgea un râu curat. .........................................
Sufletul unui copil este curat. ................................................
Cerul este curat. ................................
Alege dintre: inocent, nepătat, limpede, spălat, natural, senin.
4. Scrie opusul cuvintelor:
nelinişte - .............................; frigul - ..................................; întuneric - ...........................
târziu - .................................; slab - .....................................; înainte - ..............................
5. Scrie un text cu titlul De Crăciun.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
George Enescu
după Pavel Câmpeanu
1. Desparte în silabe cuvintele:
trandafirie - ................................................... vrăjiţi - ...................................................
povârnişul - ...................................................... scripcar - ................................................
simţământ - ...................................................... orchestră - ..............................................
2. Scrie cuvinte cu înţeles opus:
neostenită - ............................................ a se opri - ................................................
puternic - ............................................... început - ...................................................
blând - ................................................... prima - ....................................................
3. Citeşte textul George Enescu, după Pavel Câmpeanu, înlocuind cu alte cuvinte cu
acelaşi înţeles termenii: coastă, înserare, vrăjiţi, domoală, chipurile, tainic, simţământ, inun-
dă, stăruie.
4. Uneşte cuvintele cu acelaşi înţeles:
simţământ vrajă
răscolitor demult
farmec ilustru
celebru pătrunzător
odinioară mişcător
fremătător sentiment
5. Precizează sensul cuvântului frământă în enunţul:
Se frământă cercul de oameni într-o mişcare neostenită.
Găseşte alte sensuri ale cuvântului.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
6. Găseşte în text cuvinte care pot avea mai multe înţelesuri. Alcătuieşte cu ele
propoziţii.
 O vizită în atelierul lui Brâncuşi
după Cella Delavrancea

Explozia stelară (timp de lucru 5 minute)

CINE?

O vizită în
atelierul lui
Brâncuşi

CE? UNDE?

CÂND?
CÂND?
 O vizită în atelierul lui Brâncuşi
după Cella Delavrancea

1. Completează careul cu însuşirile găsite în text pentru substantivele: ochi, odaie,

primăvară, vatră, ochi, barbă, glas, pereţi şi vei descoperi, pe coloana AB, numele marelui
sculptor român.
A

1
2
3
4
5
6
7
8
B

2. Cvintetul:
Cvintetul este o poezioară de cinci versuri prin care se rezumă un conţinut de idei.
Activitatea se poate desfăşura individual, în perechi, în echipă.
Structura: - are un titlu
1. Primul vers este un singur cuvânt- cheie (substantiv);
2. Al doilea vers este format din două adjective care descriu ceva;
3. Al treilea vers este format din trei verbe ( de obicei la gerunziu);
4. Al patrulea vers este format din patru cuvinte şi exprimă păreri, sentimente faţă de subiectul
în cauză;
5. Al cincilea vers este un cuvânt care exprimă esenţa problemei.

BRÂNCUŞI

Cvintetul:
 Cvintetul este o poezioară de cinci versuri prin care se rezumă un conţinut
de idei. Activitatea se poate desfăşura individual, în perechi, în echipă.
Structura: - are un titlu
1. Primul vers este un singur cuvânt- cheie (substantiv);
2. Al doilea vers este format din două adjective care descriu ceva;
3. Al treilea vers este format din trei verbe ( de obicei la gerunziu);
4. Al patrulea vers este format din patru cuvinte şi exprimă păreri, sentimente
faţă de subiectul în cauză;
5. Al cincilea vers este un cuvânt care exprimă esenţa problemei.

EXEMPLE:
DACII

viteji harnici

luptând apărând muncind

Apărau pământul frumos, bogat.

STRĂMOŞII NOŞTRI

CARTEA

frumoasă înţeleaptă

venind aducând jucând

Este model de comunicare.

PRIETENĂ BUNĂ

FURTUNA
 de Şt. Octavian Iosif

1. Bifează răspunsurile corecte:

Luna mai este numită în poezie luna:
 cireşelor; furtunilor; florilor.
Locul unde se desfăşoară acţiunea:
 acasă, la ţară;  în pădure;  în câmp deschis; în livadă.
Poezia înfăţişează:
 plecarea băiatului împreună cu căţelul la hoinărit;
 furtuna care i-a speriat în pădure;
 mustrarea băiatului de către mama sa.

2. Găseşte explicaţia potrivită:

„albastrul mai” sugerează: „timp bun de ştrengărie” sugerează:
- o lună senină de primăvară; -de joacă;
-o poieniţă plină de albăstrele; -de năzdrăvenii;
-o atmosferă care îndeamnă la joacă. -de învăţătură.

„Şi satu-n colb se-neacă” sugerează: „latră-n vânt” arată:

-arşiţa verii şi seceta care au uscat pământul; - Grivei latră spre vrăbii;
-praful acoperă uliţele satului; -căţelul simte aerul răcoros al pădurii;
-satul este aşezat la câmpie -el latră în joacă

„trec leneş nouri grei” sugerează: „un roi de frunze” exprimă:

-alunecă greoi norii ameninţători; -vârtejul frunzelor anunţând furtuna;
- trec încet nori negri; - mulţimea frunzelor spulberate de vânt;
- trec nepăsători nouri mari -apropierea toamnei

3. Foloseşte expresiile următoare în propoziţii:

a se face foc şi pară – a se înfuria;
a trece prin foc şi sabie – a distruge;
a băga mâna-n foc pentru ... – a garanta pentru ...
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
4. Formează cuvinte noi, apoi scrie propoziţii cu ele.
nebun – a înnebuni negru –
nămol – nor -
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
5. Completează cu cei sau ce-i.
Nu ştiu ............ în sat. Crede că ........... de acolo sunt colegii lui.
.......... pasă lui? Ei sunt ............. mai puternici din echipă.