Sunteți pe pagina 1din 3

Caraterizarea planului de conturi utilizat în sistemului bancar.

Instrumentul cu ajutorul căruia se ţine evidenţa separată a elementelor din activul şi


pasivul bilanţului este contul. Totalitatea conturilor deschise în contabilitate pentru realizarea
integrală a obiectului ei formează sistemul conturilor.
Deoarece elementele patrimoniale reflectate în bilanţ sunt de două feluri: de activ şi de
pasiv, şi conturile sunt de activ sau de pasiv, după natura posturilor cărora le corespund
conturile se folosesc nu numai pentru elementele patrimoniale, ci şi pentru conturile de
rezultate (cheltuieli şi venituri), pentru elementele extrapatrimoniale, cât şi pentru
contabilitatea managerială (de gestiune).
Într-o societate bancară principalul instrument de organizare în reprezintă planul de
conturi. Acesta cuprinde opt clase de conturi simbolizate cu o cifră:
Clasa 1 – Operaţiuni de trezorerie şi operaţiuni interbancare
Clasa 2 – Operaţiuni cu clientele
Clasa 3 – Operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverse
Clasa 4 – Valori imobilizate
Clasa 5 – Capitaluri proprii, prime şi provizioane
Clasa 6 – Cheltuieli
Clasa 7 – Venituri
Clasa 9 – Operaţiuni în afara bilanţului
Fiecare clasă cuprinde mai multe grupe de conturi, simbolizate cu două cifre, concetrând
conturile care se referă la un anumit tip de operaţiune.
În planul de conturi nu există clasa 8, totuşi aceste conturi sunt utilizate pentru
contabilizarea operaţiunilor în contul trezoreriei statului. De asemenea, pentru operaţiunile
aferente contabilităţii de gestiune băncile pot fi conturi distincte dar şi deschise în cadrul altor
clase decât cele care figurează în planul de conturi, cum ar fi Clasa 0. Trebuie reţinut faptul că
Clasa 8 şi Clasa 0 nu se includ în balanţele de verificare a conturilor de bilanţ şi în afara
bilanţului.
Clasa 1.Operaţiuni de trezorerie şi operaţiuni interbancare
Sunt cuprinse aici toate conturile cu ajutorul cărora se înregistrează valorile în Casă,
operaţiunile de trezorerie şi operaţiunile interbancare cu Banca Naţională a României şi cu
celelalte bânci comerciale.
Nu sunt cuprinse aici conturile care reflectă operaţiuni cu titluri, cine sunt emitenţii
gestionarii acestora (aceste operaţiuni se reflectă prin conturile din clasa 3).
În această clasă, în grupele de conturi ale acesteia, există atât conturi de activ cât şi de
pasiv. Prin conturile din această clasă se evidenţiază: operaţiunile de casă; operaţiunile cu
Banca Naţională a României privind: rezervele obligatorii ale băncilor; conturile curente;
compensarea multilaterală a plăţilor interbacare; împrumuturile de refinanţare; operaţiunile cu
celelalte bănci comerciale privind: conturile de activ (Nostro, Loro); depozitele (atrase,
plasate); creditele şi împrumuturile; pensiunea interbancară.
Operaţiunile de pensiune interbancară se referă la creditele acordate sau împrumuturile
acordate, garantate temporar de proprietate asupra elementelor de activ cedate. Dobânzile de
primit sau de plătit, care la sfârşitul lunii nu au ajuns la scadenţă sunt reflectate în conturi
distincte denumite “Creanţe ataşate” şi “Datorii ataşate”.
Clasa 2. Operaţiuni cu clientela
În această clasă sunt cuprinse toate conturile cu ajutorul cărora se înregistrează
operaţiunile cu clientele, alta decât băncile (denumită clientelă şi clientelă financiară), a
agenţii economici, sub formă de credite acordate şi împrumuturi primite, depozite atrase. În
grupele din această clasă există atât conturi de activ cât şi de pasiv.
Prin conturile din această clasă se evidenţiază:
- operaţiunile de creditare ale clientelei;
- operaţiunile de luare de împrumuturi de la clientele financiară (de exemplu: societăţi de
leasing);
- operaţiunile de pensiune;
- operaţiunile în contul curent al clientelei;
- operaţiunile de constituire (atragere) de depozite de la clientelă.
Şi în această clasă există conturile: “Creanţe ataşate”, rimate ia “Datorii ataşate”
pentru reflectarea dobânzilor de primit, dobanzile de plătit, neajunse la scadenţă la sfârşitul
lunii, aferente fiecărui tip de operaţiune.
Clasa 3. Operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverse
Sunt cuprinse două principale categorii de conturi, o categorie care se ocupă cu
înregistrările de titluri şi o altă categorie (operaţiuni diverse) care cuprinde toate conturile care
nu au o clasă personalizată cu referire la: debitori, creditori, stocuri (materiale, valori din aur,
obiecte de inventar etc.), decontări intrabancare, conturi de regularizare, etc.
Categoria de conturi care se ocupă cu înregistrările de titluri este evidenţiată astfel:
- operaţiunile cu titlurile primite sau date în pensiune;
- operaţiunile cu titlurile de tranzacţie;
- operaţiunile cu titlurile de plasament;
- operaţiunile cu titlurile de investiţii;
- operaţiunile societăţilor care operează pe piaţa de capital.
Clasa 4. Valori imobilizate
Sunt cuprinse aici conturile cu ajutorul cărora se evidenţiază bunurile şi alte active
utilizate în activitatea băncii o perioadă îndelungată de timp (în general peste 1 an).
Toate conturile de aici sunt conturi de activ cu excepţia contului “Vărsăminte de
efectuat pentru părţi în societăţi comerciale legate, pentru titluri de participare şi pentru titluri
ale activităţii de portofoliu” şi conturilor ce înregistrează amortizarea şi provizioanele.
Activele cuprinse în această clasă pot fi grupate astfel: imobilizări financiare;
imobilizări necorporale; imobilizări corporale; imobilizări în curs; leasing şi locaţia simplă.
Clasa 5. Capitaluri proprii, prime şi provizioane
Cuprinde conturile care înregistrează fondurile aflate la dispoziţia băncii, cu rimate i
permanent sau durabil precum şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli şi provizioanele
reglementate.
Sunt conturi de pasiv, cu excepţia conturilor: 508 – “Acţionari şi asociaţi”, 591 –
“Repartizarea profitului” care sunt conturi de pasiv precum şi conturile: 581 – “Rezultatul
reportat”, 591 – “Profit sau pierdere” care sunt conturi bifuncţionale.
Conturile din această clasă pot fi grupate astfel: capital social; rimate şi prime legate de
capital; fonduri; diferenţe din reevaluare; subvenţii şi fonduri publice rimate ; profit sau
pierdere din anii precedenţi (nerepartizat sau neacoperită); datorii rimate ial; provizioane.
Clasa 6. Cheltuieli
Această clasă cuprinde conturile prin care se înregistrează toate cheltuielile rimate ia
de bancă (plătite sau neplătite încă).
Clasa 7. Venituri
Cuprinde toate conturile prin care se înregistrează toate veniturile băncii ( încasate sau
neîncasate încă).
Clasa 9. Operaţiuni în afara bilanţului
În această clasă intră toate conturile prin care se înregistrează operaţiunile ce vor
influenţa activitatea băncii în perioada următoare (cumpărările/vânzările de valută a căror dată
de tranzacţie nu coincide cu data zilei, acreditivele etc.) sau poate influenţa activitatea băncii
în perioada următoare, dacă anumite riscuri au loc (o scisoare de garanţie acordată se poate
transforma în credit acordat). În mod normal, aceste operaţiuni nu se supun regulilor contabile
ale conturilor de bilanţ (clasele 1-7), adică înregistrarea în partidă dublă. Totuşi, actualul plan
de conturi aplicabil în băncile comerciale împarte conturile din clasa 9 după funcţia contabilă
în conturi de activ, pasiv şi bifuncţionale.
Pentru operaţiunile în devize sunt create conturi în afara bilanţului care asigură
corespondenţa între ele, iar pentru celelalte operaţiuni, corespondenţa se asigură printr-un
singur cont bifuncţional denumit convenţional “Contrapartidă” simbolizat 999.
Conturile din clasa 9 sunt grupate astfel: angajamente de finanţare; angajamente de garanţie;
angajamente privind titlurile; operaţiuni în devize; angajamente diverse; angajamente
îndoielnice; conturi de evidenţă.

S-ar putea să vă placă și