Sa ucizi o pas ă re cantă toare

Harper Lee
Să ucizi o pasă re cantă toare este un roman scris de Harper Lee in 1960. Este singurul ei roman şi a
fost distins cu Premiul Pulitzer în 1961 şi ecranizat in 1962.
Romanul abordează problematica rasismului încrancenat al societaţii interbelice americane,
conflictele sociale şi educaţia, totul filtrat prin ochii unei fetiţe narator, Scout Finch.

Acţiunea se desfasoară într-un mic oraşel din Alabama, Maycomb, pe parcursul a trei ani (perioada
marii crize economice). Scout si Jem, fratele ei mai mare, se jucau cat era ziua de lungă împreuna cu
Dill, prietenul lor bun care venea în oraş în fiecare vara la mă tuşa lui.
Obiectul curiozită tii lor era Bau Radley, un vecin care nu iesişe niciodată din casă , un "monstru" local
pe care copii încercau să -l faca să iasă din casa punand la cale tot felul de nazbatii: îi lasau biletele în
geam cu ajutorul unei undite foarte lungi, bateau la usă apoi fugeau, faceau piese de teatru jucandu-l
pe Bau şi familia lui. Calpurnia era femeia care avea grija de casa familiei Finch şi totodata dadaca
celor doi copii.

Copii sunt încercati atunci cand tatal lor, Atticus Finch, este desemnat avocatul apararii lui Tom
Robinson, un negru care fusese acuzat ca violase o femeie alba.
La scoala ceilalti copii ii provocau, nu se jucau cu ei si le spuneau ca tatal lor este un ciorlangau, pentru
ca tine cu un negru. Micuta Scout, o fire bataioasa si baietoasa mai ales in numele dreptatii, se
stapanea sa nu puna la suflet vorbele copiilor de dragul tatalui ei, Atticus.

Scout si Jem sunt speriati cand la usa tatalui lor isi face aparitia un grup de barbati din oras care
cereau socoteala deoarece Atticus era aparatorul negrului,dar si atunci cand Atticus se dusese la
miezul noptii la usa inchisorii pentru a-l apara pe negru de oamenii care vroiau sa-i faca rau.
Atunci Scout a fost o eroina si a fugit inspre tatal lui ingrozita de ce ar putea sa i se intample acestuia.
Cand a ajuns in fata barbatilor si a tatalui ei, l-a recunoscut pe conducatorul grupului, un cunoscut al
familiei Finch, si desi toata lumea tacea fiind tensionata, ea, inocenta, vorbea, asa cum a invatat-o tatal
ei, despre ce ii intereseaza pe oameni, pentru ca asa este politicos.

Atticus era un parinte nonconformist care incuraja dezvoltarea independenta a copiilor sai, fara a le
insufla prejudecati de ordin social sau a le impune bariere.
Atticus obisnuia sa le citeasca in fiecare seara copiilor, dupa masa, din ziare, in principal din Maycomb
Tribune si sa le explice toate nelamuririle si intrebarile cu calm si rabdare. In ziua procesului tot
orasul s-a dus la tribunal pentru a vedea procesul si cum negrul este omorat.

Cu toate ca nu existau dovezi concludente impotriva lui, cu toate ca familia Ewell, cei care il acuzau, se
incurcau in minciuni si in declaratii false, in aceea perioada cuvantul unui alb era mai presus decat
cuvantul unui negru. Familia Ewell, care traia la marginea orasului langa groapa de gunoi, sustinea ca
cioroiul a intrat in casa, (invitat de fata cea mare a familiei pentru a repara o usa) si a saritpe aceasta,
violand-o. Tatal fetei a auzit tipetele fetei de la distanta, cand se intorcea inspre casa si a vazut prin
fereastra ce se intampla in casa. Atunci a sarit s-o salveze iar Robinson a fugit.
Dar fata avea vanatai pe partea stanga a fetei, ceea ce inseamna ca cine o batuse si o violase era
stangaci, exact cum era tatal ei.
 Tom Robinson, acuzatul, a povestit ca in fiecare seara cand trece prin fata casei Ewell, o ajuta pe fata
cea mare a familiei la diverse treburi, ii repara o usa, taia lemne de foc, etc. In aceea seara, a intrat in
casa pentru a repara un dulap, dar cand a ajuns langa acesta fata a sarit pe el spunandu-i ca il doreste
de mult timp si ca un an de zile a trebuit sa stranga bani pentru a-si trimite fratiorii in oras, la o
inghetata, ca sa fie singuri. El se tot ferea, iar atunci tatal fetei i-a vazut de la geam si a alergat inspre
casa, moment in care el a fugit.
Din pacate insa Tom a fost acuzat de viol si condamnat, insa o samanta de indoiala incoltise in
sufletul locuitorilor din Maycomb. Capul familiei Ewell observase acest lucru, nu era multumit si vroia
sa se razbune pentru umilirea pe care o suferise in sala de judecata.
Prin urmare, i-a spart un geam judecatorului Taylor, o urmarea pretutindeni pe sotia acuzatului, Tom
Robinson, si intr-o seara de Halloween, pe drumul dintre scoala si casa i-a atacat pe Scout si Jem cu un
cutit, vrand sa-i omoare.
Cu toate ca era intuneric bezna iar copii nu vedeau nimic, s-au luptat cu Ewell, pana cand le-a venit in
ajutor tocmai Bau Radley. Jem s-a ales cubratul rupt iar micuta Scout cu o sperietura pe cinste.

Titlul romanului vine de la articolul semnat de gazetarul orasului dupa ziua procesului, care spunea ca
este pacat sa ucizi o pasare cantatoare, o metafora pentru uciderea inocentei, pacatul de neiertat de a
omori ceea ce este mai frumos in noi, mocking birds fiind acele pasari micute care imita cantecul
celorlalte pasari si care nu fac nimic rau decat incanta ureche oamenilor, cu toate astea fiind
impuscate.

- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -

Publicat în anul 1960, romanul „Să ucizi o pasă re câ ntă toare” a devenit faimos foarte repede şi în cele
din urmă a câ ştigat Premiul Pultizer. Povestea este spusă din perspectiva unei fetițe de nouă ani: într-
un oră șel din Alabama, în anii '30 ai secolului trecut, un negru este acuzat că a violat o femeie albă .
Procesul stâ rnește mare senzație, mai ales câ nd avocatul apă ră rii, tată l naratoarei, refuză să își
îndeplinească rolul doar formal, ci o face cu toată seriozitatea și responsabilitatea conștiinței și
meseriei sale.
Romanul atinge multe teme precum binele și raul, inegalitatea socială și a fost considerat de
unii critici ca fiind excesiv de moralist. Încadrat ca ' roman gotic sudist' ( casa și personajul Boo
Radley), dar și ca Bildungsroman( maturizarea lui Jem și Scout) cartea a stârnit numeroase
controverse și a riscat să fie interzisă în unele școli.