Pulsmedia.ro - Pediatru - Alergia alimentara: tratament dietetic http://pediatru.pulsmedia.ro/article--x-Referat-Alergia_alimentara:_trata...

DeLonghi Fier de Panasonic Asus Samsung F490

calcat DeLong RP-DJ600E-K EAH3870/G/HTDI/512M de la 1,299.00
de la 124.49 RON de la 147.54 RON de la 492.78 RON RON

Home Evenimente Publicatii Advertising Almanah Medical Forum Inregistrare

PulsMedia.ro / Pediatru.ro / Revista Pediatru.ro, An III, Nr. 8, XII 2007 / Referat

Login: adresa email ******

Cautare in site
Alergia alimentara: tratament dietetic
Introduceti in campul de mai jos
Reactiile adverse la alimente sunt reprezentate de intoleranta alimentara si alergia
cuvintele asociate cautarii
alimentara. In timp ce intoleranta alimentara se refera la un raspuns fiziologic anormal
dumneavoastra.
la un aliment, alergia alimentara presupune intotdeauna un mecanism mediat imun.
Incidenta alergiei alimentare a crescut actualmente, aproximativ 6% dintre sugari si
copiii pana in 3 ani prezentand manifestari alergice la diferite alergene din alimentatie:
proteine din laptele de vaca, soia, arahide, oua, peste, fructe exotice. Scaderea
frecventei alimentatiei la san, poluarea, ameliorarea igienei sau modificarea florei
intestinale sunt cateva explicatii posibile pentru aceasta crestere a frecventei.
Manifestarile clinice sunt diferite de la un pacient la altul, de la eczema la soc anafilactic
amenintator pentru viata. Tratamentul de electie al alergiei alimentare dovedite este
reprezentat de eliminarea alergenului incriminat din alimentatie, o sarcina deloc usoara.
Pentru pacientul alergic, alimentatia pune o permanenta problema, deoarece alimentele
din comert contin multe ingrediente “ascunse”. Parintii unui copil alergic trebuie sa fie
invatati sa citeasca cu grija lista ingredientelor pentru a reduce riscurile.
Abstract
Adverse reactions to food are represented by food intolerance and food allergy, terms which are
often confused. While food intolerance refers to an abnormal physiologic response to a nutrient,
food allergy implies always an immune mechanism. Food allergy is becoming more and more
frequent nowadays, about 6% of infants and toddlers showing signs of allergy to various allergens
from food: cow’s milk proteins, soy proteins, peanuts, eggs, fish, exotic fruits. The reduced
frequency of breastfeeding, environmental pollution, better hygiene practices (the “hygiene
theory”) and changes in the gut flora induced by antibiotics are a few explanations for this rise.
Publicatii Puls Media:
Various clinical signs may be exhibited by different persons, ranging from eczema to severe life
threatening generalized anaphylaxis. The therapy of choice in a documented food allergy is Medic
represented by the avoidance of the offending allergen, a task which is not always easy to
accomplish. For the atopic patient, feeding poses a constant problem, as commercial foods contain Farmacist
many hidden ingredients which may trigger an allergic event. The parents of an allergic child must
be taught how to carefully read the list of ingredients in order to minimize the risks. Keywords: food Gineco
allergy, food intolerance, atopy, allergens, diet, food labelling
Cuvinte-cheie: alergie alimentara, intoleranta alimentara, atopie, alergeni, regim alimentar, Psihiatru
etichetarea alimentelor
Introducere.
Pediatru
Date generale. Definitie Calendar
Reactiile adverse la alimente sunt implicate drept cauze ale multor tulburari clinice, spectrul Editorial
acestora incluzand atat manifestari cronice (sindromul de tensiune- oboseala), cat si acute, Referat
potential amenintatoare pentru viata (anafilaxia). Privitor la diferitele tipuri de reactii clinice la Actualitate
alimente, inca persista confuzia referitoare la terminologie. Astfel, prin definitie, reactia adversa la Dosar
alimente este reprezentata de orice raspuns clinic anormal ce se crede a fi cauzat de ingestia de Cazuri clinice
alimente sau de aditivi alimentari. Tot un termen general este cel de intoleranta alimentara, ce Practic
descrie un raspuns fiziologic anormal la un aliment sau aditiv alimentar si care include Flash
raspunsurile: idiosincrazice, metabolice, farmacologice si toxice. Intoleranta alimentara nu implica
mecanisme imune. Acestea sunt incriminate numai in cazul alergiei alimentare (hipersensibilitatii Infectio
alimentare), ce este indusa intotdeauna prin mecanisme imunologice de tipul interactiunii
antigen-anticorpi sau antigen-celula. Termenul de alergie alimentara, din pacate, a fost folosit Oncolog - Hematolog
excesiv, fiind aplicat tuturor reactiilor adverse alimentare. Chiar daca aproximativ 8% dintre copii
au reactii adverse la alimente, dintre acestea numai o minoritate sunt reprezentate de alergii
Gastro
alimentare.
Epidemiologie
Alte articole din Referat
In primii 3 ani de viata, alergia alimentara este intalnita la aproximativ 6% dintre copii. Daca se ia
in consideratie incidenta reactiilor adverse la alimente, la aceeasi grupa de varsta frecventa Programul national de
acestora este mult mai mare: 28%.Datele epidemiologice actuale atesta cresterea frecventei imunizari din Romania
alergiei alimentare, cauzele acestei cresteri fiind inca neelucidate. Preparatele vaccinale
Alimente permise Alimente interzise utilizate in practica
medicala

1 of 7 11/28/2008 3:55 PM
Pulsmedia.ro - Pediatru - Alergia alimentara: tratament dietetic http://pediatru.pulsmedia.ro/article--x-Referat-Alergia_alimentara:_trata...

carne de pui, miel, curcan, vita, slanina, sunca ceai Raspunsul imun la vaccinari
salata verde, anghinare, sfecla, spanac, telina, cafea Practica vaccinarilor
morcov, sparanghel cola Evaluarea şi tratamentul
cartofi, cipsuri, orez, tapioca, linte, fasole, soia, lapte bauturile dulci hipostaturii la copiii cu
din soia guma de mestecat boală renală cronică
caise, ananas, cirese, prune, prune uscate orice alimente care nu apar pe lista Acidozele tubulare renale
orice margarina ce nu contine extrase din lapte, ulei alimentelor permise Tratamentul hidronefrozei
de masline, otet congenitale
sare, zahar (din trestie de zahar sau sfecla), sirop de
artar, extrase
din vanilie
apa, sifon Aboneaza-te la
Dupa Kleinman R.E. - Pediatric Nutrition Handbook, Newsletter
2004
Au fost incriminati o serie de factori: Aboneaza-te la newsletter-ul Puls
scaderea frecventei alimentatiei la san; Media pentru a fi la curent cu
diversificarea precoce; ultimele evenimente medicale din
aparitia de noi antigene in alimentatie ( fructe exotice, kiwi etc.); Romania
introducerea precoce de alergene: arahide, alune;
Email:
poluarea;
ameliorarea igienei, cu scaderea expunerii la antigene cu rol reglator pentru sistemul imun
(“hygiene theory”);
modificarea florei inestinale, ce are un rol important in realizarea tolerantei alimentare
(bifidobacteriile), prin schimbarea alimentatiei, modificari ale mediului, tratamente antibiotice.
In primii 3 ani de viata se estimeaza ca aproximativ 2,5% dintre copii prezinta alergie la laptele de Access Denied
vaca, intre 0,5 si 1,1% la proteinele din soia, 1,5% la oua si 0,6% la arahide si alune. Toleranta (content_filter_denied)
alimentara la alimente se recapata in primii 5 ani de viata la 85% dintre cei alergici la proteinele
laptelui de vaca si oua si la 20% dintre cei alergici la arahide.
For reasons of ethical
Fiziopatologie
Din punct de vedere fiziopatologic, elementul central al alergiei alimentare este sistemul imunitar al
policy, the Beiersdorf
intestinului, ce are rol in recunoasterea antigenelor alimentare si microbiene si in dezvoltarea
concern prohibits access
ulterioara a fenomenului de toleranta orala. Reactiile imunologice din alergia alimentara pot fi de
to this URL.
tip Ig E (tip I - hipersensibilitate imediata ce genereaza manifestari clinice in interval de
minute-ore) sau non-Ig E (tip III prin complexe imune sau tip IV prin mediere celulara - ce For assistance, contact your
determina un raspuns clinic la peste 2 ore de la expunere, adeseori dupa 36-46 de ore). network support team.
Predispozitia la alergie alimentara este de 30% in cazul unui istoric familial de alergie la unul dintre
parinti si de 55 pana la 70% in cazul ambilor parinti alergici. Valoarea predictiva pentru sugar a
anamnezei este insa limitata, manifestarile alergice neaparand obligatoriu in perioada de sugar.
Domeniul de interes
Riscul crescut de alergie alimentara la sugar este intretinut de imaturitatea functiei de bariera a
Pediatru.ro 6
mucoasei intestinale, de imaturitatea sistemelor imune (niveluri scazute de imunoglobuline A in
secretiile exocrine, imaturitatea functiei lizozomale a enterocitelor) si de cantitatea mare de
proteine ingerate la aceasta varsta. Astfel, alergia alimentara va fi intalnita mai frecvent la sugar si
copilul mic, varsta medie la debut fiind de 5 luni pentru lapte, 13 luni pentru fructe si de 6-7 luni
pentru alte alimente. Anticiparea raspunsului alergic se poate realiza pe baza a 2 elemente:
anamneza familiala de alergie (cu valoare predictiva buna la copil, limitata insa pentru sugar) si
concentratia de Ig E in sangele din cordonul ombilical (Ig E materne nu traverseaza placenta, Ig E
fetale fiind totdeauna de origine endogena, posibil prin sensibilizare in utero pe un teren atopic).
Cum determinarea Ig E in sangele din cordonul ombilical nu se efectueaza de rutina, practic aparitia
primelor manifestari clinice va constitui primul semn de teren atopic la acesti copii.
Alimente incriminate
Alimentele care provoaca reactii adverse in functie de varsta sunt dupa cum urmeaza:
la sugar: laptele de vaca si formulele pe baza de lapte de vaca, proteinele din soia si fructele
(indigene sau exotice);
intre 1 si 2 ani: ouale, arahidele, alunele, pestele, crustaceele, crevetele, fructele exotice.
Alte alimente care pot determina reactii alergice la diferite varste sunt cerealele, carnea de vita,
Revista Pediatru.ro, An IV, Nr.
porc, pui, cacao si ciocolata. Merita subliniat faptul ca majoritatea reactiilor confirmabile de
11, IX 2008
hipersensibilitate alimentara sunt induse de un numar relativ mic de alimente. Principalele antigene
din compozitia laptelui de vaca sunt cazeina, β-lactoglobulina, α-lactoglobulina, serumalbumina
Editorial (1 articol)
bovina, precum si glicoproteinele din membrana globulelor de lipide. Acestea sunt proteine si
Referat (4 articole)
glicoproteine, cele mai alergenice avand greutatea moleculara cuprinsa intre 10.000 si 100.000 D si
Practic (1 articol)
fiind termoacidostabile.
Tablou clinic
Alimente permise Alimente interzise Ultimele numere:
carne de miel ceai
orez, cereale din orez cafea
salata verde, anghinare, sfecla, spanac, telina, pastârnac cola
ananas, pere; orice margarina ce nu contine extrase din bauturile dulci
lapte, ulei guma de mestecat
de masline, otet orice alimente care nu apar pe lista Revista Revista Revista
sare, zahar (din trestie de zahar sau sfecla) alimentelor permise Pediatru.ro, Pediatru.ro, Pediatru.ro,
apa, sifon An IV, An IV, An III,
Dupa Kleinman R.E. - Pediatric Nutrition Handbook, 2004 Nr. 10, Nr. 9, Nr. 8,
Manifestarile clinice pot diferi foarte mult de la o persoana la alta pentru acelasi aliment, putand VI III XII
implica pielea (angioedem, urticarie, eruptii, eczema), tubul digestiv (varsaturi, durere abdominala, 2008 2008 2007
diaree, constipatie, malabsorbtie, hemoragie digestiva oculta etc.), aparatul respirator (stranut,

2 of 7 11/28/2008 3:55 PM
Pulsmedia.ro - Pediatru - Alergia alimentara: tratament dietetic http://pediatru.pulsmedia.ro/article--x-Referat-Alergia_alimentara:_trata...

rinoree, tuse, wheezing, dispnee), sistemul articular (tumefactie articulara, durere), sistemul
nervos (cefalee, apatie), aparatul renal (proteinurie). O reactie imediata poate fi indusa de o
cantitate infima de aliment. Cu cat reactia apare mai precoce, cu atat va fi mai severa. Reactiile
locale sunt reprezentate de sindromul oral (prurit bucal) si cel digestiv (varsaturi, diaree). Reactia
generalizata poate fi moderata, atunci cand consta din urticarie, edem Quincke, sau severa: soc
Revista Revista Revista
anafilactic (dispnee, cianoza, hipotensiune, colaps, coma). Manifestarile clinice sunt variate si in
Pediatru.ro, Pediatru.ro, Pediatru.ro,
functie de antigen. Astfel, alergia indusa de laptele de vaca va conduce in general la manifestari
An III, Nr. 4, Nr. 3,
preponderent digestive (colici abdominale, diaree, constipatie, proctocolita, reflux gastroesofagian).
Ouale induc frecvent dermatita atopica, alergia la oua fiind predictiva pentru riscul de astm la
Nr. 5, XII VI
varsta mai mare. Arahidele si alunele genereaza o sensibilitate ce dureaza cel mai frecvent toata
III 2006 2006
viata, cu manifestari anafilactice severe. Tot reactii anafilactice provoaca si crustaceele, crevetele,
2007
in timp ce alergia la cereale (grau, orez) conduce la enteropatii cu diaree si scadere ponderala,
dermatita atopica. vezi toata arhiva
Diagnostic
Diagnosticul de hipersensibilitate alimentara este unul de excludere. Trebuie excluse reactiile
adverse alimentare non-alergice prin contaminanti microbieni, parazitari, chimici (toxice, agenti
farmacologici), prin deficit de enzime digestive sau prin tulburari psihice, de comportament,
precum si alte cauze de tulburari gastrointestinale, respiratorii sau cutanate (infectii, fibroza
chistica, deficite imune). Diagnosticul de alergie alimentara necesita: 1. Verificarea relatiei cauza
(aliment)- reactie adversa (manifestari clinice); 2. Excluderea altor cauze de reactii adverse; 3.
Identificarea tipului de sensibilitate imunologica. Testele de provocare contribuie atat la diagnostic,
cat si la terapia ulterioara. Se vor exclude alimentele suspecte din alimentatie pe o perioada de cel
putin 2 saptamani (1-2 luni, in mod obisnuit) inaintea testului de provocare. In cazul in care nu
exista nici o suspiciune, se va recomanda un regim care sa contina alimente cu o probabilitate mica
de a induce reactii alergice (tabelele 1 si 2). Se vor elimina neaparat cafeaua, ceaiul, cola, bauturile
dulci din comert (Cola, Pepsi, Fanta etc.), guma de mestecat. Administrarea alimentului suspect se
face intotdeauna intr-un spital inzestrat cu serviciu de urgenta, testul fiind preferabil dublu orb
placebo controlat (atat pacientul si parintii, cat si medicul ce consulta pacientul nu vor sti cand se
administreaza alimentul suspectat). De exemplu, se poate administra in primele 24 de ore placebo,
iar in urmatoarele 24 de ore copilul va primi posibilul alergen. Administrarea se face in doze
progresiv crescande, doza initiala putand fi de 20 mg, pentru ca ulterior sa fie crescuta la 2.000
mg. Alimentele lichide si semilichide vor fi prelucrate prin uscare si inghetare spre a se obtine o
pulbere. La sugari si copiii de pana la 6 ani, alimentul suspect va fi amestecat cu alte alimente, la
copiii de peste 6 ani se poate administra in capsule. Este important de retinut ca testele de
provocare nu se vor efectua pentru alimentele clar implicate in inducerea la pacient a unei reactii
anafilactice, acest lucru fiind inutil si periculos. Identificarea bazei imunologice a reactiilor adverse
alimentare este disponibila numai pentru reactiile de tip imediat si se realizeaza prin intermediul
testelor cutanate (prick skin testing) si a celor serologice. Nu exista teste de laborator valabile care
sa evidentieze reactiile de tip intarziat (non-Ig E). Testele cutanate folosesc extrase comerciale
standardizate de antigene. Se mai pot testa si direct, folosind alimentul suspectat, caz in care se
efectueaza obligatoriu si un test de control (pentru a exclude interpretarea falsa a unei reactii
iritante locale). Reactia pozitiva este considerata atunci cand dupa 15 minute de la aplicarea
antigenului se formeaza o papula cu diametrul de peste 3 mm. Rezultatele fals-negative sunt foarte
rare (<5%), un test negativ indicand o probabilitate mica ca testul de provoare sa fie pozitiv.
Dozarea cantitativa de Ig E serice specifice se foloseste atunci cand exista teste cutanate negative
ce contrasteaza cu manifestarile clinice si atunci cand nu se pot realiza testele cutanate (dermatita
atopica, dermografism). De retinut ca negativitatea Ig E specifice nu elimina o alergie alimentara.
Tratament dietetic
Odata stabilit diagnosticul de alergie alimentara, eliminarea alergenului incriminat din dieta
reprezinta terapia de electie. Instituirea unei diete de excludere la un copil in plina crestere
necesita cooperarea dintre familie, medic si dietetician si o urmarire stricta pe termen lung.
Regimul alimentar trebuie:
sa corespunda gustului copilului;
sa evite alergenele “ascunse”;
sa respecte echilibrul nutritional.
Atat toleranta, cat si eficienta regimului se vor verifica dupa cateva saptamani de dieta.
Dieta in alergia la proteinele din laptele de vaca

Laptele de vaca contine peste 30 de proteine, toate cu potential alergenic. Incidenta alergiei la
proteinele din laptele de vaca este raportata in literatura intre 22,9 si 24% la copiii atopici, de
aproape zece ori mai mare ca in populatia generala. Tratamentul se bazeaza pe excluderea
proteinelor de origine bovina, regimul implicand inlocuirea laptelui de vaca si a formulelor bazate
pe acesta cu formule ce contin hidrolizate extensive de proteine. Cu toate acestea, in 1-2% dintre
cazuri poate exista o alergie si la aceste hidrolizate proteice, probabil datorita prezentei de peptide
cu greutate moleculara de peste 5.000 de daltoni. La acesti copii se vor prescrie formule
elementale (Neocate®). Nu se recomanda folosirea laptelui altor specii, nici laptele preparat din
soia (copiii alergici la proteinele din laptele de vaca sunt frecvent alergici si la proteinele din soia).
Hidrolizatele de proteine difera prin sursa de proteine (cazeina, proteine ale lactoserului, proteine
din soia, colagen) si prin gradul de hidroliza la care compusii proteici sunt supusi (peptide mari in
formulele HA propriu-zise, peptide mici in formulele semielementale, aminoacizi in formulele
elementale). Tabelul 3 prezinta principalele caracteristici ale acestora. Eliminarea completa din
dieta a proteinelor laptelui de vaca este deseori dificil de realizat. Se cunosc cazuri de reactii
anafilactice aproape fatale la adolescenti declansate de consumul de lapte “ascuns” in prajituri sau
cereale. Lactoza industriala, uneori chiar si cea farmaceutica, poate fi contaminata cu cazeina si
proteine ale lactoserului. Proteinele laptelui de vaca pot fi de asemenea prezente in compozitia
cremelor si a medicamentelor. Cazeina mai poate fi intalnita sub forma de cazeinat de sodiu sau de

3 of 7 11/28/2008 3:55 PM
Pulsmedia.ro - Pediatru - Alergia alimentara: tratament dietetic http://pediatru.pulsmedia.ro/article--x-Referat-Alergia_alimentara:_trata...

cazeinat de calciu in anumite produse alimentare (hot dog de exemplu). Principala problema pentru
persoanele alergice o pun reglementarile in vigoare privind etichetarea alimentelor. Pana in 1999,
producatorii nu erau obligati sa declare pe eticheta compozitia unei componente a retetei daca
acesta nu reprezenta mai mult de 25% din greutate. In 1999, autoritatea competenta
internationala in materie de securitate a alimentelor, Codex Alimentarius, a coborat acest prag la
5%, considerat totusi insuficient pentru alergici. Reglementarile europene mai cer si etichetarea
obligatorie, indiferent de proportie, a alergenelor notorii, potential cauzatoare de “reactii severe,
frecvente si dovedite”: cereale ce contin gluten, crustacee, oua, peste, arahide, soia, lapte (si
lactoza), nuci, susan, sulfiti in concentratii de peste 10 mg/ kg. Anumite produse si ingrediente
sunt totusi exceptate. Astfel, producatorii nu sunt obligati sa precizeze uleiurile si grasimile
vegetale utilizate (uleiul de arahide, de exemplu). In aceste situatii, persoanele alergice sunt
indemnate sa contacteze serviciul de relatii cu publicul al producatorilor. Regimul fara proteine din
laptele de vaca se administreaza cateva luni, de regula pana dincolo de varsta de 1 an. Se
considera ca este necesara o perioada de 12-18 luni de la diagnosticul alergiei la proteinele din
laptele de vaca pentru a se obtine vindecarea pe cale naturala. Reintroducerea se realizeaza
intotdeauna in mediu spitalicesc, sub supraveghere medicala si numai la un copil cu stare generala
si nutritionala buna. Se foloseste cel mai des reintroducerea rapid-progresiva pe parcursul a 24-72
de ore (tabelul 4). Esecul la aceasta tentativa va determina repetarea procedurii la intervale de 6
luni, pana la succesul reintroducerii. O alta metoda de reintroducere se bazeaza pe tehnica
desensibilizarii orale. Mecanismul precis prin care se realizeaza aceasta nu este cunoscut cu
precizie. Laptele se administreaza in spital sub forma de picaturi, crescandu- se doza zilnic pentru a
se ajunge la sapte mililitri in ziua a 4-a. Dozele ulterioare se vor administra la domiciliu (tabelul 5).

Hidrolizate Specialitati Caracteristici generale ale hidrolizei

Hidrolizat de cazeina Nutramigen Pregestimil, Contine peptide mici, cu GM <1,200
Alimentum Galliagene TCM ("semielementala") Contin 60% aminoacizi
liberi şi 40% peptide mici ("semielementale -
elementale)
Hidrolizat de proteine ALfare Alftark Formule semielementale (Alftark: hidroliza cu
din lactoser 2 enzime+3 ultrafiltrari)
Hidrolizat de soia Pregomin Extensiv hidrolizat("semielementale+
Hidrolizat de colagen elementale")
Mixtura de aminoacizi Neocate(SHS) Formula complet *elementala*
esentiali şi
non-esentiaii

Ziua Dimineata Pranz Seara

Z1 1 ml 3 ml 5 ml
Z2 10 ml 30 ml 50 ml
Z3 100 ml 150 ml

Desensibilizarea pe cale cutanata se foloseste doar de exceptie, atunci cand nu se poate realiza
regimul de excludere total, la un pacient cu alergie reaginica dovedita. Se incepe cu doze
subcutanate progresive apropiate initial de cele utilizate la prick-test, in momentul atingerii
pragului de 1 mg trecandu-se la administrarea orala. Alergia la proteinele laptelui de vaca se
vindeca in 80-90% dintre cazuri, majoritatea copiilor tolerand laptele de vaca inainte de varsta de 3
ani.
Dieta in alergia la proteinele din laptele de capra sau oaie
Alergia la laptele de capra sau oaie, in absenta alergiei la laptele de vaca, este din ce in ce mai
frecventa. Incidentele alergice au deseori legatura cu laptele de capra sau de oaie ascuns in
alimente preparate in mod traditional cu lapte de vaca. Regimul de eliminare in cazul reactiei
alergice la laptele uneia din aceste doua specii presupune obligatoriu si eliminarea celuilalt datorita
frecventei reactiilor alergice incrucisate. Alergenele din laptele de capra si oaie sunt foarte
puternice, cantitati infime putand declansa o reactie importanta. Branzeturile ce contin lapte de
capra sau oaie (Feta, Roquefort etc.) pot fi identificate usor dupa eticheta. Cu toate acestea, branza
din lapte de vaca poate fi contaminata prin folosirea la preparare de cuve ce au continut lapte de
oaie sau capra. De asemenea, trebuie avuta mare grija la cumpararea de branza la kilogram,
sortimentele putand fi expuse in contact unele cu altele, iar cutitul cu care se portioneaza putand fi
si el contaminat prin taierea unei branze de capra sau oaie. Se recomanda ca persoanele alergice
sa nu consume niciodata branza in afara domiciliului (in excursii, la restaurant, reuniuni mondene).
Numeroase preparate alimentare pot ascunde cantitati neetichetate de lapte de capra sau oaie. Se
vor evita (lista ramanand deschisa):
pizza (branza de capra se foloseste pentru potentarea gustului);
cordon bleu;
ravioli;
inghetate (pot contine lapte contaminat);
branza topita;
musacaua;
unele produse de mezelarie (pot contine lapte, branza).
Dieta in alergia la arahide
Alergia la arahide se asociaza in 50% dintre cazuri cu alergia la unele sau mai multe dintre
urmatoarele: alune, nuci, migdale, fistic, caju, nuci braziliene, etc. Uleiul de arahide contine
alergenii arahidelor, insa in cantitati mult mai mici. Actualmente, se considera ca uleiul de arahide

4 of 7 11/28/2008 3:55 PM
Pulsmedia.ro - Pediatru - Alergia alimentara: tratament dietetic http://pediatru.pulsmedia.ro/article--x-Referat-Alergia_alimentara:_trata...

nu poate induce reactii alergice importante, fiind responsabil cel mult de persistenta eczemei
atopice. Cum mentionam mai sus, uleiul de arahide poate fi regasit pe eticheta sub denumirile de
“grasimi vegetale”, “produsi proteici vegetali” sau “uleiuri vegetale”. Arahidele pot fi prezente in
numeroase produse alimentare industriale: cereale, prajituri, paine, inghetata, lactate, mezeluri.
Gradul de severitate a alergiei la arahide va dicta cat de restrictiv va trebui sa fie regimul, existand
o mare variabilitate individuala. Multi pacienti vor putea tolera produse avand pe eticheta inscriptia
“pot contine urme de...”. Foarte rar este necesara eliminarea uleiului de arahide. In orice caz,
regimul va trebui personalizat in functie de varsta, istoric.
Recomandarile generale sunt:
sa nu se consume produse alimentare considerate sigure, dar care ar fi putut fi prajite in acelasi
ulei cu alte produse ce contin arahide (uleiul retine prin prajire alergenii proteici din arahide);
sa evite sampoanele si preparatele farmaceutice ce contin ulei de migdale;
sa evite contactul cu momeli pentru pescuit, mancare pentru peste, pasari, care pot contine
arahide;
sa evite amestecurile de fructe uscate neprecizate, ciocolatele (uleiuri vegetale, urme de arahide
datorita instalatiilor comune de procesare);
sa evite consumul in fast-food, restaurante cu specific chinezesc sau creol.
Atentie: anumite sucuri de fructe pot sa contina “uleiuri vegetale”!
Dieta in alergia la ou
In cazul alergiei la ou se impune suprimarea din dieta a tuturor produselor a caror eticheta
mentioneaza unul din urmatorii compusi: ou, albus de ou, galbenus de ou, proteine din ou,
proteine animale, ovalbumina, ovotransferina, lizozim (E1105), lecitina (E322), lecitina fara
precizare (ultimele trei fiind relative). Toti acesti compusi derivati din ou mentionati mai sus pot fi
“mascati” in numeroase produse alimentare: unele lactate (creme, branzeturi ce pot contine lizozim
- E1105), carne preparata pané, produse de patiserie, maioneze, sosuri pentru salate, vinuri (unele
sortimente pot fi supuse unor procedee de limpezire ce utilizeaza proteine din ou, fara obligatia
etichetarii acestora!).
Dieta in alergia la soia
Dieta in aceasta situatie presupune intotdeauna excluderea proteinelor din soia, eliminarea din
dieta a uleiului si a lecitinelor din soia, ramanand a fi discutata de la caz la caz. Soia se regaseste in
alimentatie sub forma de lapturi pe baza de soia, ulei de soia, graunte de soia, faina de soia, tofu,
proteine vegetale si lecitine fara alta precizare. In restaurante, in special in cele de tip fast-food,
faina de soia intra in compozitia painilor speciale, iar uleiul de soia in compozitia sosurilor.
Dieta in alergia la aditivi, coloranti si conservanti
Prevalenta reactiilor adverse la aditivi alimentari este estimata a fi intre 0,02 si 1,5%, fiind intalnite
mai frecvent la copiii cu teren atopic. Aditivii sunt responsabili mai frecvent de aparitia de reactii de
intoleranta alimentara, dar unii aditivi pot genera si o reactie alergica daca se comporta ca haptene
(sulfiti, glutamati, colorant rosu E124). Excluderea unui aditiv alimentar dupa stabilirea
diagnosticului (prin anamneza alimentara, teste cutanate si test de provocare) este deseori dificila
datorita cvasiubicuitatii acestora in preparatele comerciale. Se va avea mare grija sa se consulte si
etichetele produselor farmaceutice, acestea continand deseori aditivi alimentari. Enumeram in
continuare cateva principii de dieta privind cei mai importanti aditivi implicati in reactiile alergice.
Pentru coloranti, persoanele alergice va trebui sa evite substantele etichetate cu apelativul E
cuprins intre 100 si 181. In special E124 (colorant rosu, numit Acid Red 18 pe produsele
anglosaxone, rouge cochenille pe cele franceze) este implicat in alergii alimentare Ig E mediate.
Metabisulfitii sunt conservanti cu efect antioxidant etichetati de la E220 la E228 (E220: anhidrida
sulfuroasa, E221: sulfit de sodiu, E222: bisulfit de sodiu, E223: metabisulfit de sodiu, E224:
metabisulfit de potasiu, E226: sulfit de calcium, E227: bisulfit de calciu, E228: bisulfit de potasiu),
fiind folositi pentru conservarea aspectului fructelor si legumelor, precum si la conservarea vinurilor
si produselor congelate. Principalele alimente ce contin sulfiti: produse lactate ce contin stafide,
fructe confiate, carne (carnea pentru hamburgeri poate contine produse vegetale), produse de
pescarie (crustacee proaspete, congelate, conserve, peste uscat), paine si cereale (pot contine
oleaginoase, fructe uscate), legume (deshidratate, congelate, conservate in otet), fructe (uscate, la
conserve, in special oleaginoase), deserturi (gemuri, jeleuri de fructe, serbet, prune confiate),
bauturi (bere, vin, sampanie, suc de struguri, mere, grapefruit, ananas, lamaie), otet, mustar.
Glutamatii (E620-E625) sunt potentatori ai gustului ce pot induce alergii mediate de Ig E, dar si
reactii de intoleranta alimentara. Sunt de evitat sosurile, bulionul, alimentele sub forma de pulberi,
bucataria vietnameza, chineza. Glutamatii sunt prezenti in stare naturala in: ciuperci, rosii,
porumb, fructe de mare, peste, parmezan, carne de pui, vita.
Tratament preventiv
Preventia vizeaza de obicei bolile ce au o frecventa mare si care sunt usor de diagnosticat. Alergia
alimentara nu corespunde insa acestui model ideal: ea survine pe un teren de predispozitie
genetica prin expunerea la un moment dat la alergene la care organismul este programat sa fie
sensibil. Tratamentul preventiv se adreseaza deci nou-nascutilor susceptibili de a avea un teren
genetic predispus la alergii, adica copiilor din parinti cu teren atopic. Administrarea probioticelor in
timpul sarcinii si in primele luni de viata scade prevalenta eczemei atopice la varsta de 2 ani. La
copiii ce prezinta deja dermatita atopica probioticele scad intensitatea acesteia, precum si
manifestarile digestive. Nu toate probioticele au acest efect, fiind necesare studii noi referitoare la
efectul acestora, momentul ideal de instituire a acestei forme de preventie si doza adecvata.
Mecanismul presupus a explica acest efect benefic se bazeaza pe rolul benefic al bacteriilor
intestinale in inducerea tolerantei imune. Se pare ca probioticele ar fi mai eficace daca se
administreaza imediat dupa nastere, deoarece permit colonizarea durabila pe termen lung, lucru ce
nu se intampla daca sunt administrate dupa varsta de 6 luni. Diversificarea alimentara intarziata
este recomandata actualmente pentru a preveni aparitia alergiei alimentare.
Ziua Cantitatea
Z1 1 picătură - 2 picături - 4 picături

5 of 7 11/28/2008 3:55 PM
Pulsmedia.ro - Pediatru - Alergia alimentara: tratament dietetic http://pediatru.pulsmedia.ro/article--x-Referat-Alergia_alimentara:_trata...

Z2 8 picături - 16 picături - 32 de picături

Z3 64 de picături - 128 de picături
Z4 7 ml
La domiciliu, creşterea cantităŃii cu 1 ml pe zi, timp de 15 zile
Apoi, creşterea cantităŃii cu 2 ml pe zi, timp de încă 15 zile
Ulterior, regim liber
La varsta de 2 ani, prevalenta dermatitei atopice este de 13% la copii diversificati tardiv, de 17%
daca s-au introdus unu pana la trei alimente solide inainte de varsta de 4 luni si de 21,5% daca
s-au introdus peste patru alimente solide. La varsta de 5 ani, numai 27% dintre copiii ce au fost
alaptati prelungit si diversificati tardiv prezinta reactii alergice, comparativ cu 40% la grupul martor
ce nu a beneficiat de aceste masuri. Se recomanda diversificarea dupa varsta de 6 luni la copiii cu
risc de alergie alimentara (parinti sau frati alergici). Legumele se vor introduce primele, pe rand.
Fructele exotice sunt excluse. Painea, pastele fainoase si cartofii sunt introduse la 7-8 luni de viata.
Ouale si pestele se introduc dupa un an. Beneficiile alaptarii in prevenirea alergiei au fost
demonstrate deplin, alimentatia la san intarziind aparitia si severitatea dermatitei atopice. Daca
totusi copiii sunt urmariti numai in primii 3 ani de viata, faptul ca mama este sau nu astmatica nu
pare a avea importanta daca se urmareste efectul benefic al alaptarii prelungite. Efectul protector
pare insa sa scada atunci cand mamele sunt astmatice la varste mai mari. Paradoxal, daca mama
este astmatica si alapteaza mai mult de 4 luni, copilul va avea sanse mai mari de a deveni astmatic
intre 6 si 13 ani! Alaptarea nu trebuie continuata cu orice pret. Daca sugarul dezvolta o eczema
semnificativa pe durata alaptarii, trebuie suspicionata o alergie alimentara mediata de laptele
matern. Toate proteinele alimentare pot trece in laptele mamei. Daca se dovedeste alergia mediata
de laptele matern, se va impune regim mamei. Daca mamele nu pot alapta pana la aceasta varsta,
se va recomanda o formula cu hidrolizate proteice sau se va administra sugarului o formula cu
hidrolizat proteic extensiv. Mai multe studii (Zeiger si colab., 1992; Hide si colab., 1994) au
demonstrat ca eliminarea unor alergene alimentare (lapte de vaca, oua, arahide) din dieta sugarilor
cu risc de boala atopica si a mamelor lor lactante a condus la intarzierea aparitiei unor alergii
alimentare si a dermatitei atopice. In timpul sarcinii, regimurile de excludere la mama nu scad
riscul de boli alergice la sugar (cu o singura exceptie: excluderea alunelor).
In schimb, s-au obtinut rezultate pozitive prin combinarea urmatoarelor:
un regim de excludere la mama (valabil atat pe perioada sarcinii, cat si a alaptarii);
alaptare prelungita peste varsta de 6 luni sau folosirea, daca alaptarea nu este posibila, a unui
hidrolizat de proteine;
diversificarea tardiva, amanand introducerea celor mai alergenice dintre alimente. Sub acest
regim combinat, s-a obtinut o reducere a prevalentei alergiei la 4%, fata de 16% la grupul
martor.
P e baza acestor studii, pentru sugarii cu risc crescut de alergie alimentara, se recomanda:
dieta materna cu excluderea nucilor sau alunelor in timpul sarcinii (la nevoie si laptele de vaca,
oua);
alimentatie exclusiv la san in primele 6 luni de viata sau folosirea unei formule hipoalergenice (la
nevoie);
introducerea alimentelor solide dupa varsta de 6 luni;
intarzierea introducerii: - laptelui de vaca: dupa 1 an; - oualor: dupa 2 ani; - nucilor si alunelor,
pestelui, scoicilor, molustelor: dupa 3-6 ani.
In caz de antecedente de alergie alimentara cunoscute in familie, regimul poate fi adaptat terenului
genetic familial. De exemplu, in caz de antecedente familiale de alergie la ou la primul copil, pe
parcursul sarcinii si al alaptarii va fi propus un regim fara oua, introducerea acestuia in alimentatie
fiind amanata dupa varsta de 2 ani. In ciuda numeroaselor studii prospective, nu exista inca un
consens in ceea ce priveste masurile preventive, in special din cauza rezervelor exprimate de multi
specialisti referitor la efectele negative ale regimurilor pe durata sarcinii. Un aspect al preventiei
amplu disputat este reprezentat de vaccinarea antirujeolica. La sfarsitul anilor ‘80, recomandarile
Academiei Americane de Pediatrie impuneau la copilul cu alergie la ou efectuarea de teste cutanate,
urmate de intradermoreactii cu vaccin diluat si abia ulterior vaccinarea cu doze complete sau
fractionate. In 1991 insa, o echipa din Arkansas publica rezultatele favorabile ale unui studiu ce
propunea testarea cutanata numai la copiii cu reactii anafilactice dovedite la ou, restul copiilor
alergici la ou urmand sa primeasca vaccinul fara testare prealabila. Apoi, in 1994, un studiu
publicat in British Medical Journal a rasturnat si aceste concepte, dovedind ca alergia la ou nu
constituie o contraindicatie pentru vaccinarea antirujeolica. Studiul prospectiv efectuat pe 96 de
copii alergici la ou punea sub semnul intrebarii bazele stiintifice ale testelor cutanate si ale
desensibilizarii cu vaccin antirujeolic la copiii alergici la ou, aratand ca testele cutanate pozitive nu
permit sa se prezica aparitia de efecte secundare la vaccin. Autorii ridicau suspiciunea ca reactiile
alergice la vaccin ar fi produse de gelatina continuta in vaccin, fapt dovedit in 1996 de o echipa
japoneza. Astfel, recomandarile actuale sunt de a efectua vaccinarea antirujeolica fara testare
prealabila la copiii alergici la ou. Singura exceptie este reprezentata de copiii cu reactie anafilactica
in antecedente, pentru care se recomanda vaccinarea in mediul spitalicesc si urmarirea timp de 2
ore dupa vaccinare.
Bibliografie
1. Ah-Leung S., Bernard H., Bidat E., Paty E., Rancé F., Scheinmann P., Wal J.M. Allergy to goat
and sheep milk without allergy to cow’s milk. Allergy. 2006; 61(11):1358-65.
2. Aickin R., Hill D., Kemp A. Measles immunisation in children with allergy to egg. BMJ 1994;
309:223-225.
3. Bidat E. La vaccination antigrippale et anti-rougeole-oreillonsrubéole chez l’enfant allergique à
l’oeuf. Médecine et Enfance 1997, 17, 523.
4. de Boissieu D Allergie allimentaire in Alimentation de l’enfant en situations normale et
patologique, coordinateurs O.Goulet, M. Vidailhet, Doin Editeurs, 2002, p. 255-265.

6 of 7 11/28/2008 3:55 PM
Pulsmedia.ro - Pediatru - Alergia alimentara: tratament dietetic http://pediatru.pulsmedia.ro/article--x-Referat-Alergia_alimentara:_trata...

5. de Boissieu D., Dupont C. Allergy to extensively hydrolysed cow’s milk proteins in infants: Safety
and duration of amino acid-based formula. J Pediatr 2002; 141:271-3.
6. Cartwright R., Dolen W. Who needs allergy testing and how to get it done. Peds in Review 2006;
27:140-5.
7 Chan Y.H., Shek L.P., Aw M., Quak S.H., Lee B.W. Use of hypoallergenic formula in the
prevention of atopic disease among Asian children. J Paediatr Child Health 2002; 38:84-8.
8. Codex Alimentarius Commission - Guidelines for the Production, Processing, Labelling and
Marketing of Organically Produced Foods - revised at the 26th Session of the Commission, publicat
pe site-ul oficial al organizatiei, http://www.codexalimentarius. net, 2003.
9. Gore C., Custovic A. Can we prevent allergy? Allergy 2004; 59:151-61.
10. Kull I., Bohme M., Wahlgren C.F., Nordvall L., Pershagen G., Wickman M. Breast-feeding
reduces the risk for childhood eczema. J Allergy Clin Immunol 2005; 116 : 657-61.
11. van Odijk J., Kull I., Borres M.P., Brandtzaeg P., Edberg U., Hanson L.A. et al. Breastfeeding
and allergic disease: a multidisciplinary review of the literature (1966-2001) on the mode of early
feeding in infancy and its impact on later atopic manifestations. Allergy 2003; 58:833-43.
12. Pladys P. Accident d’intolérance aux protéines du lait de vache après prescription
médicamenteuse. Arch Pédiatr (Paris) 1994; 1 : 695-7.
13. Young E., Stoneham M.D., Petruckevith A., Barton J., Rona R. A population study of food
intolerance. Lancet 1994; 343 : 1.127-30.
14. Zeiger R.S., Heller S., Mellon M.H. et al. Genetic and environmental factors affecting the
development of atopy through age 4 in childen of atopic parents: a prospective randomized study of
food allergen avoidance. Pediatr Allergy Immunol 1992; 3: 110-127.

Prof. dr. Florea Iordachescu, dr. Mihai Stoicescu Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii “Marie
Sklodovska Curie” Bucuresti

4 din 5 Voteaza: slab n

j n
k
l
m j n
k
l
m j n
k
l
m j n
k
l
m j excelent
k
l
m

Trafic.ro - clasamente si statistici pentru site-urile romanesti

Profil Premiile Carol Davila 2007 Servicii Forumul National Medic.ro Clienti Contact
Copyright 2007 Puls Media. Toate drepturile rezervate.

7 of 7 11/28/2008 3:55 PM