1

INDICAȚII METODICE
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI ANA

Se pornește de la cerințele proiectului:

Conținutul proiectului trebuie să vizeze minimum trei puncte astronomice (două ziua și
unul noaptea) și trei verificări de corecții ale compaselor: cu Soarele la răsărit, la apus și cu
Steaua Polară.

1. Se stabilește ordinea tratării cerințelor:

Variantă de observații:

S Cerință proiect Conținutul observației Destinație

Înălțime la Soare înainte de culminație Dreaptă de înălțime
S1 Punct cu Soarele
Înălțime la Soare la culminație Latitudine
S2 Corecții compase Relevmente la Soare la apus Calcul corecțiilor compaselor
S3 Punct cu stele Două înălțimi simultane la stele Două drepte simultane
S4 Corecții compase Azimut la Soare la răsărit Calcul corecțiilor compaselor
Înălțime la Soare înainte de culminație Dreaptă de înălțime
S5 Punct cu Soarele
Înălțime la Soare după culminație Dreaptă de înălțime
S6 Corecții compase Relevmente la Polară Calcul corecțiilor compaselor

Se pot întocmi diferite variante apelând la cerințele prroiectului.

2. Se stabilește data și ora de începere: În acest sens se consultă “Table Nautice

pentru uz didactic” pentru a avea cursivitatea tablelor efemeride. Proiectul se poate
întinde pe două sau trei zile. Dat fiind faptul în table găsim câte trei zile din fiecare
lună va trebui să pornim astfel proiectul încât să avem tablele necesare rezolvării
tuturor secvenţelor.
3. Se stabileşte punctul de unde începe proiectul, drumul adevărat (Da) şi viteza de
marş
4. Se stabilesc elementele tehnice: eroarea indexului sextantului (), starea absolută a
cronometrului (Tm-A), corecţia lochului(f) şi înălţimea ochiului observatorului
5. În funcţie de momentele în care se fac observaţiile se determină prin calcul
punctele estimate din care se execută acestea
6. Se stabilesc valorile elementelor măsurate pornind de la valorile adevărate
determinate cu ajutorul programului SkypeMate
7. Se rezolvă problemele decalcul folosind tipurile de calcul prezentate la curs,
seminar laborator.
8. Pentru punctele astronomice se întocmeşte construcţia grafică necesară
determinării coordonatelor punctelor determinate.

În cele ce urmează va fi prezentat un model de întocmire a proiectului.

 2

Elemente inițiale
 luna: mai 2008
 data: 09
 ora. 08.34
 punctul estimat:  e  3514 '.7 N ;  e  02836 '.4W (cu Google Earth)
 Da = 284.0
 V=19Nd
 înălțimea ochiului observatorului i  16,3m
 eroarea indexului sextantului   1'.2
 starea absolută a cronometrului :
 Tm  A    2m17 s

 citirea la loch: Cl1  4.234, 6

 factorul de corecție al lochului: f  0,98 .

SECVENȚA 1
( Punct cu Soarele)

a. Prima Observație: înălţime la Soare înainte de culminaţie

Formularea problemei
Data
Ora Conținutul problemei Rezultate
Cl
09.05.08 La data de 09.05.2008, la ora cronometrului A  10 32 25 , în
h m s
h  2 '.6
08.34
punctul estimat :  e  3514 '.7 N ;  e  02836 '.4W , se Az  099.1
4.234, 6
hi   4257 '.8
măsoară la Soare înălțimea . Se calculează
elementele dreptei de înălțime cunoscând următoarele elemente:
eroarea indexului sextantului   1'.2 , înălțimea ochiului
observatorului i  16,3m , starea absolută a cronometrului
 Tm  A   2m17 s
, factorul de corecție al lochului
f  0,98 . Se navigă în Da  284.0 cu viteza de 19Nd.

Datele necesare formulării problemei:

1. ora cronometrului
2. valoarea înălțimii instrumentale

1. Determinarea orei cronometrului

Se deschide programul SkyMate și se setează următoarele elemente:
Inscripție: LT = Local Time , MDY = Month, Day , Year
prima fereastră este luna: 05, Tab – ziua: 09, Tab – an : 2008,
Tab- ora: 08, Tab: minute: 34, Tab – secunde: 42 (secundele se introduc pentru cronometru la
o valoare oarecare)

Inscripție: ZD – Zone Description = numărul fusului orar – Împărțim longitudinea la

15 și obținem un cât și un rest . Dacă restul R<730’ atunci ZD=C (câtul) . Dacă
 3

R<730’ atunci ZD =C+1. ZD are sem: minus (-) pentru longitudini estice, plus (+)
pentru longitudini westice. După ce setăm ZD apăsăm Tab.

Inscripție: L = latitudine - tastăm 35 apoi Minus (-) apoi 14,7N (sau 14.7N în funcție
de cum cere calculatorul; el va reclama că nu este bine introdusă latitudinea sau
longitudinea și atunci trebuie să corectăm) – Tab – 28, apoi minus, 57,8W pentru
longitudine. Apăsăm tasta Almanac și alegem Almanac Body. În Celestial Menu
alegem Sun/Moon/Planets și din meniul Body alegem Sun.
În final apăsăm tasta Calculate.

Imaginea ecranului va fi următoarea:

In meniul Date (în partea din dreapta sus) găsim valoarea lui Tm sub forma 10:34:42 UT.

A  Tm  (Tm  A)
Calculăm ora cronomtrului folosind relația:

Tm  10h34m 42 s
(Tm  A)   2m17 s
A = 10h 32m 25s

2. Determinarea valorii înălţimii instrumentale

Pentru a determina valoarea înălțimii instrumentale procedăm astfel:

 în meniul Celestial Coordinate găsim valoarea înălțimii estimate Altitude (Hc).
Aceasta are valoarea 4310 '.7 .
 stabilim valoarea diferenței de înălțime până la aproximativ 5’.0. Am ales h   2 '.4 .
 adunăm h   2 '.4 la înălțimea estimată extrasă din program și obținem înălțimea
adevărată (ha)
 4

 din înălțimea adevărată vom scădea algebric eroarea indexului sextantului și cele două
corecții din tabla de corecții totale a Soarelui (pagina 133 din Table Nautice) și vom
obține înălțimea instrumentală ( hi ).
he  4310 '.7
 h   2 '.4
ha  4313'.1 Prima corecție CI se extrage
    1'.2 din tabla SUN’S TOTAL
CORRECTION (pag.133,134)
ho  4310 '.7 intrând cu înălțimea observată (Obs.
 CI   8.1 Alt.) pe verticală și cu înălțimea
CII   0.1 ochiului observatorului i (Height of
Eye) pe orizontală. Se va intra pe
hi  = 43°03.9 coloana care conține litera L
deoarece înălțimea s/a măsurat la bordul inferior (Lower Limb) al Soarelui. Cea de a doua
corecție, CII, se extrage din tabla de subsol de pe aceeași pagină intrând pe rrîndul care
conține indicația LL (Lower Limb) și cu luna în care se execută observația, luna Mai în acest
caz.

În momentul în care calculăm dreapta de înălțime putem controla exactitatea calculelor

noastre cu ajutorul informațiilor de pe ecran. In meniul Celestial Coordinate găsim
următoarele date:
 GHA Body este unghiul orar la Greenwich adică Ta
 LHA Body este unghiul orar la meridianul locului ta
 Azimuth (Zn) este azimutul astrului la momentul observaţiei
 Dec – declinaţia

Rezolvarea problemei

1. Calculul unghiului la pol (P) şi al declinaţiei () Soarelui

A  10h 32m 25s

(Tm  A)   02m17 s
Tm  10h34m 42s
09.05.08 pentru Tm  10h........ Ta  33053'.6...........  N 1730 '.7 (d  0.6)
variaţia pt. Tm = 34 42 Ta 
m s
840 '.5    0 '.3
Ta  33934 '.1   N 1731'.0
   02836 '.4
ta  31057.'7  180  PE  360  ta
360  35960 '.0
 ta  31057.'7
PE  04902 '.3
 5

2. Calculul he şi Az

PE  04902 '.3
 e  3514 '.7 N
  N 1731'.0

Semnul Mărimea Mărimea

Contare Sens
lui  lui  lui he
contrar lui  - -
contrar lui  La fel ca
he  hI
de acelaşi   unghiul la pol
he  hI
nume cu  identic cu  (P)
  -
cos P  0, 65555 sin P  0, 75514
sin  e  0,57707 cos  e  0,81669 sec he 1,37123
sin   0,30098 cos   0, 95362 cos   0,95362
a   0,17368 b  0,51055 sin Z  0,98745
b   0,51055 Z  8054 '.8
sin he  0, 68423      ; he  hI ; 
he  4310 '.5 Z  SE80.9
hI  32.6 (TN pag 108) Az  099.1
Comparăm valoarea azimutului cu cea de pe ecran!
3. Calculul ha şi Δh
hi   4303'.9
   1'.2
ho  4305'.1
 CorI   8'.1
CorII   0 '.1
ha  4313.'1
he  4310 '.5 h  2'.6
DI 
h   2 '.6  Az  099.1

b. A doua observație: înălţime la Soare în momentul culminaţiei

Formularea problemei
 6

? La ora culminaţiei superioare a Soarelui, în punctul estimat

4.299,9 de coordonate:  e  3530 '.2 N ;  e  02952 '.5W , se O  tf  11 56
h m

 a  3517 '.9 N
măsoară la Soare înălțimea Hi   7205'.6 . Relevmentul
 a  02949 '.3W
adevărat la Soare este Ra  180.0 .Se determină punctul
astronomic al navei folosind observația anterioară. Se
menține drumul și viteza.
Datele necesare formulării problemei:
1. distanţa parcursă între Ze1 şi Ze 2 şi citirea la loch pentru momentul observaţiei
2. coordonatele punctului Ze 2
3. ora observaţiei
4. valoarea înălțimii instrumentale
1. Determinarea distanţei parcurse şi a citirii la loch

Se deschide almanahul la pagina zilei observaţie - 09.05.2008. Pe coloana Mer Pass

citim ora culminaţiei la Greenwich: 11.56. Durata marşului între cele două puncte este de
03h 22m ( 11h56m  08h34m  03h 22m ).
Conform legilor fizicii spaţiul este dat de produsul vitezei şi al timpului. Problema este că
timpul aici este reprezentat prin două unităţi de măsură: ore şi minute. Trebuie aşadar să
transformăm minutele în ore. Folosim regula de trei simple.

60m...............1h
22m................x
22
x  0.367
60
Putem scrie că între cele două puncte estimate nava se va deplasa pe durata a 3,367 ore.
Distanţa real- parcursă va fi :
m  3,367  19  63,973  64 Mm
m
ml 
Care va fi citirea la loch? Cl 2  Cl 1  ml unde f

64
ml   65,3Mm
0.98

Cl1  4.234, 6
 ml  65,3
Cl2 = 4.299, 9

2. Determinarea coordonatelor punctului Ze 2


  m  cosDa  64  0.24192  15'.5  7 '.8
2
 7

 1  3514 '.7
 1  3514 '.7 
   15'.5    7 '.8
2
φ2 = 35°30'.2N  m  3522 '.5 N

e  m  sinDa = 64  0.97029  62 '.1

  e  sec m  62 '.11.22642  76 '.1  116 '.1

 1  02836 '.4
   116 '.1
λ2 = 029°52'.5W

3. Determinarea orei observaţiei

tm  11h56m  f  02959 '.10

( f   )   0m30 s    02952 '.5
tf = 11h 55m 30s ( f   )   007 '.5  0m30 s

Aşadar ora culminaţiei este 11.56. Verificăm acest lucru cu ajutorul programului SkyMate.
Pentru aceast aintroducem noile noile coordonate în bara de sus..
Vom observa în meniul din dreapta intitulat Transit Info (LT) că ora bordului pentru
momentul culminaţiei Upper Transit este 11:55:55 ceea ce este foarte aproape de calculul nostru.
Tastăm această oră în bara de sus astfel că pe display vom avea următoarea imagine:

Elemente de interes de pe acest ecran:

 8

 timpul mediu la Greenwich 13:55:55

 declinaţía Dec 17-33,3N
 înălţimea la culminaţie : Altitude (Hc) +72-13.1

4. Determinarea înălţimii instrumentale

Procedăm ca în cazul primei observaţii cu diferenţa că de aceastădată valoarea citită pe

ecran nu va mai fi alterată de h ci de eroarea care dorim să o introducem ca problema să fie
credibilă. Altfel latitudinea adevărată va coincide cu latitudinea estimată. Am ales o eroare
având valoarea E  2'.3 . Tipul de calcul va avea următorul aspect:

He  7213'.1
 E   2 '.3
Ha  7215'.4
   1'.2 Rezolvarea problemei
Ho  7214 '.2
 CI   8.7 1.Calculul orei culminaţiei şi al
CII   0.1 declinaţiei Soarelui)
Hi  = 72°05'.6
Tm  tm  11 56
h m
 f  02959 '.10
 ( f   )   0 30
m s
   02952 '.5
tf  11h55m30 s (  f   )  00007 '.5  00 m30 s
  f  2 h
Tm  13h 55m30s
09.05.08 pentru Tm  13h..........  N1732 '.7 ( d  0 '.6 )
Tm  55m30s....   0 '.6
  N1733'.3

2. Calculul 3. Calculul 4. Calculul

înălţimii adevărate (Ha) distanţei zenitale (z) latitudinii adevărate ()
(  z   )
Hi   7205'.6
   1'.2
ho  7206 '.8 z   1744 '.6
 CorI   8.'7 90  8960 '.0    1733'.3
CorII   0 '.1  Ha  7215'.4  a   3517 '.9
Ha  7215'.4 z  1744 '.6  a  3517 '.9 N
 9

Distanţa zenitală este pozitivă deoarece Ra  180.0 ceea ce se observă şi pe ecranul

SkyMate.

În continuare realizăm construcţia grafică pentru a determina coordonatele punctului

astronomic.

5.Determinarea coordonatelor punctului astronomic

 10

SECVENȚA 2
(Determinarea corecțiilor compaselor cu Soarele la apus)

Formularea problemei

La ora cronometrului A  20 59 47 , în punctul estimat de

h m s
Az  292.6
19.02
coordonate:  e  3555'.8 N ;  e  03159 '.1W , se determină  c  3.2
4.408,1 corecțiile compaselor de la bord cu Soarele la apus. În acest scop g  0.7
se măsoară la acesta : Rc  284.1 și Rg  293.3 . Declinația
magnetică pentru anul în curs este d  5.3E . Se menține
drumul și viteza.

Datele necesare formulării problemei:

1. timpul mediu pentru momentul apusului Soarelui
2. distanța parcursă între ultimele două observații
3. citirea la loch în momentul ultimei observații
4. coordonatele punctului estimat Ze3
5. ora cronometrului pentru momentul ultimei observații
6. valoarile relevmentelor la Soare: Rc și Rg

1. Calculul timpului mediu la meridianul locului (tm) pentru momentul apusului

Soarelui

Considerăm valoarea latitudinii estimate ca fiind  e  36 . Din tabla zilei (pag.12)
extragem, pentru apusul Soarelui, datele necesare calculului orei apusului Soarelui pe
meridianul central al fusului 2 westic în care se află nava.

  40.......tm  19h04m
  35.......tm  18h53m
5.................11m
1..................x
11
x  2m
5
  35.......tm  18h53m
 x   2m
tm  18h55m
 11

2. Calculul distanței parcurse între ultimele două observații

Durata marșului între cele două puncte este dată de diferența între cele două momente:
culminație-apus, adică:
18h55m  11h 56m  6h 59m  7ore
Distanța real-parcursă va fi:
m  7  19  106 Mm
3. Determinarea citirii la loch în momentul ultimei observații
Cl 3  Cl 2  ml Cl 2  4.299,9
m 106 ml  108, 2
ml    108.2 Mm
f 0.98 Cl3 = 4.408,1

4. Calculul coordonatelor punctului estimat Ze3


  m  cosDa  106  0.24192  25'.6  12 '.8
2
 2  3530 '.2
 2  3530 '.2 
   25'.6    12 '.8
2
φ3 = 35°55'.8N  m  3543'.0 N

e  m  sinDa = 106  0.97029  102 '.8

  e  sec m  102 '.8 1.23165  126 '.6  206 '.6

 2  02952 '.5
   206 '.6
λ3 = 031°59'.1W

5. Calculul orei cronometrului pentru momentul ultimei observații

Se intră în programul SkyMate și se setează noile coordonate. Avem grijă să fie setată
și data pentru care lucrăm, 09.05.2008 și de asemenea Sun.
În meniul Transit Info (LT) găsim ora apusului Soarelui pentru coordonatele punctului
Ze3 Sunset 19:02:04. Setăm această oră în bara de sus. Ecranul va arăta astfel:
 12

Este cunoscut faptul că în orice moment cronometrul arată timpul mediu la Greenvich
cu o eroare egală cu starea lui absolută (Tm-A). Ora la Greenwich o găsim în meniul Date
și este înscrisă, alături de dată, astfel: 21:02:04 UT.
Diferența dintre ora cronometrului și timpul mediu la Greenwich este tocma starea
absolută a cronometrului.
Așadar:
Tm  21h 02m 04 s
(Tm  A)   2m17 s
A = 20h59m 47s

6. Calculul valorilor relevmentelor Rc și Rg

În meniul Celestial Coordinate observăm valoarea azimutului Azimuth (Zn) -292,6.

Stabilim valorile corecțiilor totale și valoarea declinației magnetice pentru anul în curs.
Exemplu:  c  3.2 , g  0.7 iar declinația magnetică este d  5.3E . Limitele în
care lucrăm sunt sub 5 pentru deviația compasului magnetic  c și sub 2 pentru g .
Valoarea declinației magnetice depinde de locul de pe glob și de anul în care este tipărită
harta. Ea poate lua valori de la 0-180. Recomandăm totuși valori sub 10.

Calculăm valoarea corecției totale a compasului magnetic:

c   c  d  3.2  5.3  8.5

Calculăm valorile pentru Rc și Rg :

Az  292.6 Az  292.6
c   8.5  g   0.7
Rc = 284°.1 Rg = 293°.3

Rezolvarea problemei

1. Calculul Tm şi al declinaţiei
 13

A  20h59m 47 s
 (Tm  A)   02m17 s
Tm  21h 02m 04 s
09.05.2007 Tm  21h   N1738'.0 (d  0 '.6)
Tm = 02 04m s
  0 '.0
  N1738 '.0

2. Calculul azimutului cu tablele de amplitudine

  36 N A  21.2 90  89.10 Z  NW 68.3

  N18  Cor  0.5  A  21.7 Az  291.7
A  21.7 Z  68.3

Dacă ne uităm la azimutul de pe SkyMate observăm că diferența este sub un grad.

3. Calculul corecţiilor compaselor

Az  291.7 Az  291.7
 Rc  284.1  Rg  291.9
c   7.6 g   0.2
d   5.3
   2.3

Comparând rezultatele cu datele de pe SkyMate observăm diferențe. Acestea sunt însă

mici, sub un grad, și se datorează faptului că tablele folosite operează cu valori rotunjite
pentru latitudine și declinație în timp ce programul calculează la precizie de zecime de minut.

SECVENȚA 3
(Punct cu două stele)

Formularea problemei

La ora cronometrului A  21 38 19 , în punctul estimat de  a  0.1

h m s

19.41
coordonate:  e  3558'.9 N ;  e  03214 '.3W se măsoară  a  3.2
4.420,8
la steaua ALIOTH înălţimea hi1*  6025'.2 şi la steaua
CAPELLA înălţimea hi 2*  3025'.5 . Se determină
punctul astronomic al navei cu două observaţii simultane .
Se menține drumul și viteza
 14

Datele necesare formulării problemei:

1. ora bordului pentu momentul observației
2. citirea la loch în momentul ultimei observații
3. coordonatele punctului estimat Ze 4
4. ora cronometrului pentru momentul observației
5. numele celor două stele
6. valorile înălțimilor instrumentale ale celor două stele.

1. Calculul orei bordului pentru momentul observațiilor

Cunoaștem că observațiile nautice de seară se execută pe durata crepusculului nautic de

seară, adică între sfârșitul crepusculului civil de seară și sfârșitul crepusculului nautic de
seară. Apelăm la SkyMate pentru a determina cele două ore între care vom alege ora
observației. Pentru aceasta programul trebuie să fie setat pe ultimele coordonate și la ora
ultimei observații. Informațiile dorite le găsim în meniul Transit Info (LT):

Civil Twilight 19:30:12

Nautical Twilight 20:04:20

Alegem o oră în acest interval de timp: 19 40 36  19 41 . Atenție acesta este LT (ora

h m s h m

h m
bordului) ! Ultima observație a avut loc la ora 19 02 iar observația prezentă are loc la ora la
ora bordului 19 41 , deci durata marșului până în noul punct va fi 19.41  19.02  00.39 , deci
h m

39 de minute.
 15

2. Calculul citirii la loch

Calculăm spațiul real parcurs, spațiul parcurs după loch și citirea la loch :
60m...........1h m  0, 65 19  12,35 ~ 12, 4 Mm
m 12, 4
39m...........x ml    12, 65 ~ 12, 7 Mm Cl 3  4.408,1
f 0,98
39 ml  12, 7
x  0.65 ore
60 Cl4 = 4.420, 8

3. Calculul coordonatelor punctului estimat Ze 4


  m  cosDa  12,7  0.24192  3'.1  1'.6
2
 3  3555'.8
 3  3555'.8 
   3'.1    1'.6
2
φ4 = 35°58'.9N  m  3557 '.4 N

e  m  sinDa = 12, 7  0.97029  12 '.3

  e  sec m  12 '.3  1.23538  15'.2

 3  03159 '.1
   15'.2
λ4 = 032°14'.3W
4. Calculul orei
cronometrului pentru momentul observației
h m s
Introducem în bara de sus ora locală 19 40 36 , apoi noile coordonate și apăsăm
Compute. Timpul mediu la Greenwich va fi 21:40:36 UT.
 16

Pentru a afla ora cronometrului scădem starea absolută a acestuia din timpul mediu la
Greenwich:
Tm  21h 40m36 s
(Tm  A)   2m17 s 5. Stabilirea numelui celor
h
A = 21 38 19m s două stele

Este necesar să trecem în meniul de stele. Pentru aceasta apăsăm tasta Almanac și apoi
tasta Almanac List. Dintre inscripțiile de sub bara de sus alegem Stars. Pentru a se afișa toate
stelele vizibile apăsăm tasta Calculate.

Din lista de stele alegem două stele în funcție de înălțime (să fie, pe cât posibil, între 30
și 60 ) și în funcție de azimuturile lor (diferența dintre ele să se apropie de 90 pentru ca
dreptele de înălțime să se taie convenabil). Cursorul din dreapta ne permite rularea întregii
liste de stele de la Adhara la Zubenelgenubi.

Am ales :
Alioth Alt (Hc) +60-17,2 Zn 037.6
Capella Alt (Hc ) +30-16,8 Zn 307,3.

Putem rămâne aici sau ne putem întoarce la pagina de pornire. Apăsăm Almanac și
apoi Almanac Body. În Celestial Menu activăm funcția Category și alegem Navigation
Stars. Deschidem lista Body, selectăm Alioth și pentru siguranță apăsăm Calculate. Se va
afișa ecranul de mai jos.
 17

Avem aici toate datele despre Alioth pe care le vom compara cu rezultatele calculelor
noastre, atunci când rezolvăm problema, pentru a nu greși. Deschidem apoi pagina pentru
Capella setând Capella în fereastra Body și o utilizăm la fel.

6. Determinarea valorilor înălțimilor instrumentale ale celor două stele

Valorile înălțimilor de mai sus sunt înălțimile estimate (determinate cu formula sinhe
Dacă vom folosi aceste valori atunci h  uri ar fi egale cu zero.
Stabilim pentru prima dreaptă h  1'.6 și pentru cea de a doua h  1'.2 . În
continuare determinăm înălțimile instrumentale folosind tipurile de calcul de mai jos.

he1  6017 '.2 he 2  3016 '.8

 h   1'.6  h   1'.2
ha  6018'.8 ha  3018'.0
    1'.2     1'.2
ho  6017 '.6 ho  3016 '.8
 CI   7 '.6  CI   8'.7
hi1* = 60°25'.2 hi2* = 30°25'.5

Rezolvarea problemei

Calculul Tm
A  21h 40m 03s
(Tm  A)   02m14 s
Tm  21h 42m17 s
 18

Dreapta 1 – ALIOTH
1. Calculul unghiului la pol și al declinației

09.05.2008 pentru Tm  21h.... Ts  18302 '.6

variaţia pt. Tm = 40 36 Ts 
m s
1010 '.7
Ts  19313'.3
  16623'.3   N 5554 '.9
T*  35936'.6
   03214 '.3
t*  32722.'3  180  PE  360  t*
PE  03237 '.7

2.Calculul he şi Az
PE  03237 '.7
 e  3558'.9 N
  N 5554 '.9
cos P  0,84218 sin P  0,53918
sin  e  0,58752 cos  e  0,80920 sec he  2, 01740
sin   0,82820 cos   0,56042 cos   0,56042
a   0, 48658 b  0,38192 sin Z  0, 60959
b   0,38192  ,   de acelasi nume Z  3733'.6
sin he  0,86850   Z  NE 37.6  Az  Z
he  6017 '.1 Az  037.6

Numele lui  Mărime Mărime

Contare Sens
a lui  a lui he
contrar lui φ - - contrar
La fel ca
he > hI lui φ
de acelaşi <φ unghiul
he < hI identic
nume cu φ la pol (P)
>φ - cu φ
 19

3. Calculul ha şi Δh
hi*  6025'.2
   1'.2
ho  6026 '.4  h1  1'.7
DI 
 C.T .   7 '.6  Az1  037.6

ha  6018'.8
 he  6017 '.1
h   1'.7

Dreapta 2 – CAPELLA

1. Calculul unghiului la pol și al declinației

09.05.2008 pentru Tm  21h.... Ts  183 02 '.6

variaţia pt. Tm = 40 36 Ts 
m s
1010 '.7
Ts  19313'.3
  28040 '.6   N 4600 '.5
T*  11353'.9
    03214 '.3
t*  08139.'6  180  PW  t*
PW  08139.'6

2.Calculul he şi Az

PW  08139 '.6
 e  3558'.9 N
  N 4600 '.5
cos P  0,14504 sin P  0,98942
sin  e  0,58752 cos  e  0,80920 sec he 1,15795
sin   0, 71944 cos   0, 69455 cos   0, 69455
a   0, 42268 b  0, 08151 sin Z  0, 79681
b   0, 08151  ,   de acelasi nume Z  5249 '.6
sin he  0,50419   Z  NW 52.8  Az  360  Z
he  3016 '.8 Az  307.2

Numele lui  Mărime Mărime

Contare Sens
a lui  a lui he
contrar lui φ - - contrar
lui φ La fel ca
he > hI
de acelaşi <φ unghiul
he < hI identic
nume cu φ la pol (P)
>φ - cu φ
 20

3. Calculul ha şi Δh
hi*  3025'.5
   1'.2
ho  3026 '.7  h 2  1'.2
DII 
 C.T .   8'.7  Az 2  307.2

ha  3018'.0
 he  3016 '.8
h   1'.2

4.Determinarea punctului astronomic

 21

SECVENȚA 4
(Determinarea corecțiilor compaselor cu Soarele la răsărit)

Formularea problemei
10.05.200 La ora cronometrului A  07 05 33 , în punctul estimat de
h m s
Az  067.0
8
05.08 coordonate:  e  3641'.6 N ;  e  03246 '.8W , se determină  c  3.1
corecțiile compaselor de la bord cu Soarele la răsărit. În acest g  0.7
4.600,8
scop se măsoară la acesta : Rc  059.2 și Rg  066.3 .
Declinația magnetică pentru anul în curs este d  4.7 E . Se
menține drumul și viteza.

Datele necesare formulării problemei:

1. timpul mediu pentru momentul apusului Soarelui
2. distanța parcursă între ultimele două observații
3. citirea la loch în momentul ultimei observații
4. coordonatele punctului estimat Ze5
5. ora cronometrului pentru momentul observațiilor
6. ora bordului pentrumomentul observațiilor
7. valoarea relevmentelor la Soare: Rc și Rg

1. Calculul timpului mediu la meridianul locului (tm) pentru momentul răsăritului

Soarelui

Considerăm valoarea latitudinii estimate ca fiind  e  36 . Din tabla zilei (pag.12)
extragem, pentru răsăritul Soarelui, datele necesare calculului orei răsăritului Soarelui pe
meridianul central al fusului 2 westic în care se află nava.
 22

  40.......tm  04h 49m

  35.......tm  05h 00m
5................  11m
1..................x
11
x  2m
5
  35.......tm  05h 00m
 x   2m
tm  04h58m

2. Calculul distanței parcurse între ultimele două observații

Durata marșului între cele două puncte este dată de diferența între cele două momente:
culminație-apus, adică:
28h58m  19h 41m  9h17 m

h m h
Se observă că la cele 04 58 am adunat 24 pentru a putea efectua scăderea.
m
Aflăm cât reprezintă 17 cu regula de trei simple:

60m..............1h
17 m..............x
17
x  0, 283
60

Distanța real-parcursă va fi:

m  9, 283 19  176, 4 Mm

3. Determinarea citirii la loch în momentul observațiilor

Cl 5  Cl 4  ml Cl 4  4.420,8
m 176.4 ml  180, 0
ml    180.0 Mm
f 0.98 Cl3 = 4.600, 8

4. Calculul coordonatelor punctului estimat Ze3


  m  cosDa  176, 4  0.24192  42 '.7  21'.4
2

 4  3558'.9
 4  3558'.9 
   42'.7    21'.4
2
φ5 = 36°41'.6N  m  3620 '.3 N
 23

e  m  sinDa = 176, 4  0.97029  171'.2

  e  sec m  171'.2 1.24141  212 '.5  332 '.5

 4  03214 '.3
   332 '.5
λ5 = 032°46'.8W

4. Calculul orei cronometrului pentru momentul observațiilor

Se intră în programul SkyMate și se setează noile coordonate. Avem grijă să fie setată
și data pentru care lucrăm, 10.05.2008 și de asemenea să fie deschisă fereastra pentru Soare
Sun.
În meniul Transit Info (LT) găsim ora apusului Soarelui pentru coordonatele punctului
Ze5 :
Sunrise 05:07:50

Setăm această oră în bara de sus. Ecranul va arăta astfel:

Ora la Greenwich o găsim în meniul Date și este înscrisă, alături de dată, astfel:
07:07:50 UT.
Calculăm ora cronometrului:
Tm  07 h 07 m50 s
(Tm  A)   2m17 s
A = 07h05m 33s
 24

5. Ora bordului pentru momentul observațiilor

Citim în bara de sus ora bordului 05:07:50 și rotunjim la 05.08

6. Calculul valorilor relevmentelor Rc și Rg

În meniul Celestial Coordinate observăm valoarea azimutului Azimuth (Zn) -067,0.

Stabilim valorile corecțiilor totale și valoarea declinației magnetice pentru anul în curs.
Alegem :  c  3.1 , g  0.7 iar declinația magnetică este d  4.7 E . Limitele în
care lucrăm sunt sub 5 pentru deviația compasului magnetic  c și sub 2 pentru g .
Calculăm valoarea corecției totale a compasului magnetic:
c   c  d  3.1  4.7  7.8

Calculăm valorile pentru Rc și Rg :

Az  067.0 Az  067.0
c   7.8  g   0.7
Rc = 059°.2 Rg = 066°.3
Rezolvarea problemei

1. Calculul Tm şi al declinaţiei
A  07 h 05m33s
 (Tm  A)   02m17 s
Tm  07 h 07 m50s
10.05.2007 Tm  07 h   N1744 '.5 (d  0 '.6)
Tm = 07 50 m s
   0 '.1
  N1744 '.6
Verificăm pe ecranul SkyMate și vedem că valorile coincid.

2. Calculul azimutului cu tablele de amplitudine

  37 N A  22.8 90  89.10 Z  NE 66.7

  N18  Cor  0.5  A  23.3 Az  066.7
A  23.3 Z  66.7

Dacă ne uităm la azimutul de pe SkyMate observăm că diferența este sub un grad.

3. Calculul corecţiilor compaselor

 25

Az  066.7 Az  066.7
 Rc  059.2  Rg  066.3
c   7.5 g   0.4
d   4.7
   2.8

SECVENȚA 5
( Punct cu Soarele)

a. Prima observație: înălţime la Soare după culminaţie

Formularea problemei
Data
Ora Conținutul problemei Rezultate
Cl
10.05.08 La data de 10.05.2008, la ora cronometrului A  15 24 49 , în
h m s
h  2 '.4
13.27
punctul estimat :  e  3719 '.8 N ;  e  03558'.8W , se Az  221.5
4.761, 0
hi   6524'.2
măsoară la Soare înălțimea . Se calculează
elementele dreptei de înălțime. Se menține drumul și viteza.

Datele necesare formulării problemei:

1. citirea la loch
2. coordonatele punctului estimat Ze 6
3. ora cronometrului
4. valoarea înălțimii instrumentale

1. Determinarea citirii la loch

h m
Stabilim ora bordului pentru prima observație. Alegem ora 13 27 . Ultima observație
h m
a avut loc la ora ora 05 08 , deci timpul scurs între cele două observații va fi:
13h 27 m  05h 08m  8h19m
8h19m  8,316 ore
m  8,316  19  158 Mm
m 158
ml    161, 2
f 0,98

Cl 5  4.600,8
ml  161, 2
Cl6 = 4.761, 0

2. Determinarea coordonatelor punctului estimat Ze6

 26


  m  cosDa  158, 0  0.24192  38'.2  19 '.1
2

 5  3641'.6
 5  3641'.6 
   38'.2    19 '.1
2
φ6 = 37°19'.8N  m  3700 '.7 N

e  m  sinDa = 158,0  0.97029  153'.3

  e  sec m  153'.3  1.25232  192 '.0  312 '.0

 5  03246 '.8
   312 '.0
λ6 = 035°58'.8W

3. Determinarea orei cronometrului

h m s
Deschidem programul Sky Mate și setăm ora 13 27 06 și apoi noile coordonate

determinate mai sus. Apăsăm tasta Compute.

Extragem valoarea timpului mediu la Greenwich 15:27:06 UT.

Determinăm ora cronometrului:

Tm  15h 27 m 06 s
(Tm  A)   2m17 s
A = 15h 24m 49s
 27

4. Determinarea înălțimii instrumentale la Soare

Înălțimea estimată pentru această oră și pentru această poziție estimată este +65-36,4.
Stabilim valoarea diferenței de înălțime : h  2 '.5 . Calculăm în continuare valoarea
înălțimii instrumentale:

he  6536 '.4
 h   2 '.5
ha  6533'.9
    1'.2
ho  6532 '.7
 CI   8.6
CII   0.1
hi  = 65°24'.2

Rezolvare
1. Calculul unghiului la pol (P) şi al declinaţiei () Soarelui
A  15h 24 m 49 s
(Tm  A)   02 m17 s
Tm  15h 27 m 06 s
10.05.08 pentru Tm  15h........ Ta  04554 '.2...........  N 17 49 '.6 (d  0.6)
variaţia pt. Tm = 27 m 06 s Ta  646 '.5    0 '.3
Ta  05240 '.7   N 1749 '.9
   03558'.8
ta  01641.'9  180  PW  ta
PW  01641'.9

2. Calculul he şi Az
 28

PE  01641'.9
 e  3719 '.8 N
  N 1749 '.9
cos P  0,95783 sin P  0, 28733
sin  e  0, 60640 cos  e  0, 79515 sec he  2, 42116
sin   0,30622 cos   0,95196 cos   0,95196
a   0,18569 b  0, 72503 sin Z  0, 66225
b   0, 72503 Z  4128'.3
sin he  0,91072      ; he  hI ; 
he  6536 '.3 Z  SW 41.5
hI  30.9 (TN pag 108) Az  221.5
Semnul Mărimea Mărimea
Contare Sens
lui  lui  lui he
contrar lui  - -
contrar lui  La fel ca
he  hI
de acelaşi   unghiul la pol
he  hI
nume cu  identic cu  (P)
  -

3. Calculul ha şi Δh
hi   6524 '.2
   1'.2
ho  6525'.4
 CorI   8'.6
CorII   0 '.1
ha  6533.'9
 he  6536 '.3 h  2 '.4
DI 
h   2 '.4  Az  221.5
b. A doua observație: înălţime la Soare după culminaţie

Formularea problemei
16.15 La ora cronometrului A  18 13 01 , în punctul estimat :
h m s
h  2 '.6
4.815,3  e  3732 '.7 N ;  e  03703'.8W , se măsoară la Soare Az  099.1
hi   3601'.5 . Se determină punctul astronomic  a  3734 '.6 N
înălțimea
al navei folosind observația anterioară. Se menține drumul și  a  03702 '.2W
viteza.
 29

Datele necesare formulării problemei:

5. citirea la loch
6. coordonatele punctului estimat Ze 7
7. ora cronometrului
8. valoarea înălțimii instrumentale

1. Determinarea citirii la loch

h m
Stabilim ora bordului pentru cea de adoua observație. Alegem ora 16 15 . Ultima
h m
observație a avut loc la ora ora 13 27 , deci timpul scurs între cele două observații va fi:
16h15m  13h 27 m  2h 48m
2h 48m  2,8 ore
m  2,8  19  53, 2 Mm
m 53, 2
ml    54,3
f 0,98

Cl 6  4.761, 0
ml  54,3
Cl7 = 4.815, 3

2. Determinarea coordonatelor punctului estimat Ze7


  m  cosDa  53, 2  0.24192  12 '.9  6 '.5
2
 6  3719 '.8
 6  3719 '.8 
   12 '.9    6 '.5
2
φ7 = 37°32'.7N  m  3726 '.3 N

e  m  sinDa = 53, 2  0.97029  51'.6

  e  sec m  51'.6  1.25943  65'.0  105'.0

 6  03558'.8
   105'.0
λ7 = 037°03'.8W

3. Determinarea orei cronometrului

 30

h m s
Deschidem programul Sky Mate și setăm ora 16 15 18 și apoi noile coordonate

determinate mai sus. Apăsăm tasta Compute.

Extragem valoarea timpului mediu la Greenwich 18:15:18 UT.

Determinăm ora cronometrului:

Tm  18h15m18s
(Tm  A)   2m17 s
A = 18h13m 01s

4. Determinarea înălțimii instrumentale la Soare

Înălțimea estimată pentru această oră și pentru această poziție estimată este +36-11,7.
Stabilim valoarea diferenței de înălțime : h  1'.4 . Calculăm în continuare valoarea
înălțimii instrumentale:

he  3611'.7
 h   1'.4
ha  3610 '.3
    1'.2
ho  3609 '.1
 CI   7.7
CII   0.1
hi  = 36°01'.5
Rezolvare
 31

2. Calculul unghiului la pol (P) şi al declinaţiei () Soarelui

A  18h13m 01s
(Tm  A)   02 m17 s
Tm  18h15m18s
10.05.08 pentru Tm  18h........ Ta  09054 '.2...........  N 17 51'.6 (d  0.6)
variaţia pt. Tm = 15m18s Ta  349 '.5    0 '.2
Ta  09443'.7   N 1751'.8
   03703'.8
ta  05739.'9  180  PW  ta
PW  05739 '.9

2. Calculul he şi Az

PW  05739 '.9
 e  3732 '.7 N
  N 1751'.8
cos P  0,53486 sin P  0,84493
sin  e  0, 60938 cos  e  0, 79287 sec he 1, 23914
sin   0,30674 cos   0,95179 cos   0,95179
a   0,18692 b  0, 40362 sin Z  0,99651
b   0, 40362 Z  8512 '.9
sin he  0,59054      ; he  hI ; 
he  3611'.7 Z  SW 85.2
hI  30.9 (TN pag 108) Az  265.2
Semnul Mărimea Mărimea
Contare Sens
lui  lui  lui he
contrar lui  - -
contrar lui  La fel ca
he  hI
de acelaşi   unghiul la pol
he  hI
nume cu  identic cu  (P)
  -
 32

3. Calculul ha şi Δh
hi   3601'.5
   1'.2
ho  3602 '.7
 CorI   7 '.7
CorII   0 '.1
ha  3610.'3
 he  3611'.7 h  1'.4
DII 
h   1'.4  Az  265.2
4.Determinarea punctului astronomic
 33

SECVENȚA 6
(Determinarea corecțiilor compaselor cu Steaua Polară)

Formularea problemei

Data
Ora Conținutul problemei Rezultate
Cl
20.28 La ora cronometrului A  22 26 09 , în punctul estimat de
h m s c 
coordonate:  e  3752 '.1N ;  e  03842 '.0W , se determină g 
4.897, 0
corecțiile compaselor cu ajutorul Stelei Polare. În acest scop se
măsoară la aceasta următoarele relevmente: Rc  353.0 și
Rg  000.0

Datele necesare formulării problemei:

1. ora observațiilor
2. citirea la loch
3. coordonatele punctului estimat Ze8
4. ora cronometrului
5. valoarea relevmentelor măsurate

1. Determinarea orei observațiilor

Pe ultimul ecran putem observa durata crepusculului nautic de seară între 19:55:39 și
h m s
20:31:01. Am ales ora 20 28 26 .

2. Determinarea citirii la loch

Intervalul de timp dintre cele două observații este:
 34

20h 28m  16h15m  4h13m

4h13m  4, 216 ore
m  4, 216 19  80,1 Mm
m 80,1
ml    81,7
f 0,98

Cl 7  4.815,3
ml  81, 7
Cl8 = 4.897, 0

3. Determinarea coordonatelor punctului estimat Ze7


  m  cosDa  80,1 0.24192  19 '.4  9 '.7
2
 7  3719 '.8
 7  3732 '.7 
   19 '.4    9 '.7
2
φ8 = 37°52'.1N  m  3742 '.4 N

e  m  sinDa = 80,1 0.97029  77 '.7

  e  sec m  77 '.7  1.26397  98'.2  138'.2

 7  03703'.8
   138'.2
λ8 = 038°12'.0W

4. Determinarea orei cronometrului

h m s
Tastăm noile coordonate în programul SkyMate și ora 20 28 26 . În meniul Date este
afișat timpul mediu la Greenwich: 22:28:26 UT.
Determinăm ora cronometrului:
Tm  22h 28m 26 s
(Tm  A)   2m17 s
A = 22h 26m 09s
Ca să ajungem la Steaua Polară procedăm astfel: în meniul Category alegem
Navigation Stars; în ferestra Body selectăm Polaris și apoi apăsăm Calculate.
 35

În meniul Celestial Coordinate observăm valoarea azimutului Azimuth (Zn) 359,3.

Stabilim valorile corecțiilor totale și valoarea declinației magnetice pentru anul în curs.
Alegem :  c  2.0 , g  0.7 iar declinația magnetică este d  4.3E .
Calculăm valoarea corecției totale a compasului magnetic:
c   c  d  2.0  4.3  6.3

Calculăm valorile pentru Rc și Rg :

Az  359.3 Az  359.3
c   6.3  g   0.7
Rc = 353°.0 Rg = 000°.0

Rezolvare
1. Calculul timpului sideral la meridianul locului (ts)

A  22h 26m 09s 10.05.08 pentru Tm  22h........ Ts  19904 '.2

(Tm  A)   02 17m s
variaţia pt. Tm = 28 26 m s
Ts  707 '.7
Tm  22h 28m 26 s Ts  20611'.9
    03842 '.0
ts  16729.'9

2.Determinarea azimutului Stelei Polare cu ajutorul BNA

Tabla din BNA „Pollaris (Pole Star) tables – for determining azimuth” Az  359.3

3. Calculul corecţiilor

Az  359.3 Az  359.3
 Rc  353.0  Rg  360.0 NOTĂ:
c   6.3 g   0.7 Se pot face și alte
 d   4.3 variante consultând
   2.0 documentul care
conține cerințele
proiectului.

HELP!: t.atanasiu@yahoo.com