Noul Cod penal reglementează patru cauze justificative: legitima apărare, starea de necesitate,

exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii şi consimţământul persoanei vătămate.
Ultimele două dintre cauzele justificative nu au cunoscut o reglementare expresă în vechiul Cod
penal, însă în practica judiciară, în mod unanim, dacă se întâlnea o astfel de cauză se considera că nu
sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii, prin aceea că fapta era săvârşită fără
vinovăţie (fără intenţie, în general).

Concluzionăm aceste consideraţii introductive, subliniind faptul că orice cauză justificativă are un rol
dublu. În primul rând, ea este o normă permisivă, care exprimă îngăduinţa cu care legiuitorul
tratează comiterea unor anumite fapte determinate şi, în al doilea rând, ea are un rol de protecţie a
valorilor sociale pe care ordinea juridică le protejează, precum şi a relaţiilor sociale care se nasc în
jurul acestor valori[7].

2. Legitima apărare

2.1. Noţiune

Legitima apărare este o cauză care înlătură caracterul nejustificat al unei fapte penale şi împreună cu
starea de necesitate, exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii şi alături de
consimţământul victimei constituie cauzele justificative.