Grupuri de transformari afine. Actualizare si completari.

Dat un k-spatiu vectorial finit dimensional V, notam cu Af(V) spatiul afin asociat si cu TAf(V)
grupul transformarilor afine ale acestui spatiu.

O transformare afina, ca element in acest grup, este compunerea dintre o translatie a lui V si un
automorfism liniar al acestui spatiu vectorial. Legea de compunere in acest grup este compunerea
functiilor.

Distingem aici subgrupul abelian al translatiilor, T(V) si subgrupul automorfismelor liniare,

Aut(V). (*)

Fixand o baza in V, o astfel de transformare afina f va fi reprezentata deci printr-un vector a

din k n , unde n = dim(V), si o matrice F din GL(n,k). (*)

Daca x este reprezentarea in k n a unui vector x din V, in raport cu baza fixata, atunci f(x) va fi
reprezentat prin (Fxt )t + a. (In mod abuziv, apare frecvent scrierea Fx+a. )

Daca transformarea afina f este definita ca mai sus si transformarea afina g este, in raport cu
aceeasi baza, definita de vectorul b si de matricea nesingulara G, atunci compunerea gof este
definita prin vectorul (Gat )t + b si prin matricea GxF. (*)

Se observa astfel ca grupul transformarilor afine este izomorf cu un produs semidirect dintre grupul
(kn ,+) si grupul (GL(n, k), x). (*)

In cazul V= (kn , structura canonica de k-spatiu vectorial) , acest izomorfism este canonic,
considerandu-se ca baza de referinta, baza canonica. (*)

Grupul (kn ,+) este izomorf cu grupul translatiilor (izomorfism canonic in cazul V= (kn , structura
canonica de k-spatiu vectorial) .) (*)

Exercitii: 1. Reprezentati translatiile si omotetiile nenule ca elemente ale grupului TAf(V),

particularizand apoi la cazul V=(kn , structura canonica de k-spatiu vectorial) .

2. Puneti in evidenta un izomorfism intre corpul k si corpul omotetiilor de un centru fixat. (Atentie,
aici se va include si omotetia nula de acel centru.)

Teorema : Dat un spatiu vectorial V si un subspatiu afin u+U al acestuia, daca o transformare afina
f este compunerea dintre translatia Tv de vector v si automorfismul liniar f0 , atunci
f(u+U)=f(u)+f0 (U)= f0 (u) +v + f0 (U).

Corolar : Orice transformare afina transforma un subspatiu afin tot intr-un subspatiu afin si de
aceeasi dimensiune cu acesta. (*)

Deducem din aceasta ca:

1. Transformarile afine transforma drepte in drepte, plane in plane, ..., hiperplane in hiperplane. (*)

2. Transformarile afine transforma puncte coliniare in puncte coliniare, puncte coplanare in puncte
coplanare, ... . (*)

3. Transformarile afine transforma doua subspatii afine paralele in subspatii afine paralele si doua
subspatii afine paralele in sens strict geometric (i.e. in plus intersectia celor doua este vida) in
subspatii afine paralele in sens strict geometric. (*)
Reamintim astfel ca invarianti afini: dreptele, planele, hiperplanele, subspatiile afine de o anumita
dimensiune in general, relatia de coliniaritate, relatia de coplanaritate, ..., relatia de
paralelism, relatia de paralelism in sens strict geometric... . (*)

Problema 1.(Referat facultativ) : Enuntati si demonstrati Teorema lui Desargues, cel putin o
varianta, in spatiul afin Af (V).

Problema 2. Demonstrati afirmatiile nedemonstrate (dar usor de demonstrat) de mai sus si notate
cu (*).

Problema 3. Actualizati reprezentarea subspatiilor afine prin diferite tipuri de ecuatii si/ sau sisteme
de ecuatii ( vectoriale, vectoriale cu parametri, scalare parametrice, scalare explicite, scalare
implicite).