Capitolul 3

BARAJELE AMENAJĂRILOR HIDROELECTRICE

3.1. Clasificarea barajelor, rol funcţional, amplasamentul

barajelor

Barajele sunt construcţii hidrotehnice, situate transversal

cursului de apă, care au rolul de a ridica şi controla nivelul apei în bieful
amonte sau de a realiza acumularea unui anumit volum de apă în acest bief.

3.1.1. Clasificarea şi rolul funcţional al barajelor

Barajele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere:

a). după scopul urmărit există:

- baraje de acumulare, de mare înălţime, care creează lacuri
de acumulare de mare capacitate cu scopul de a realiza
regularizarea debitelor, atenuarea viiturilor, satisfacerea
nevoilor de apă ale consumatorilor industriali şi a agricoli
(Bicaz, Vidraru-Argeş, Mărişelu-Someş, Vidra-Lotru,
etc.);
- baraje de retenţie (de derivaţie), de mică înălţime, care
realizează ridicarea nivelului apei în măsura necesară
pentru ca apa să poată fi derivată pe o aducţiune (Oieşti,
Vaduri, Piatra Neamţ, etc.). Volumele de apă acumulate
în lacurile create de aceste baraje sunt mici şi nu permit
regularizări de durată.
Între aceste două categorii nu există însă o delimitare strictă,
existând baraje care realizează în bună măsură ambele efecte.
În tabelul 3.1, în care se prezintă o serie de baraje din ţara
noastră şi din străinătate, se observă diferenţierea din punct de vedere al
volumului de apă acumulat între barajele de mică şi de mare înălţime.
 Fig.3.1. Elementele fixe şi mobile ale unui baraj

b). după structura barajului există:

- baraje fixe şi
- baraje mobile.

Înălţimea de retenţie Hr = h1 + h2 , se poate realiza cu

elemente fixe (h1) şi elemente mobile (h2), aşa cum se vede din figura 3.1. În
cazul barajelor fixe h1> h2, pe când în cazul barajelor mobile h1 ≅ h2.
Barajele mobile au o înălţime relativ redusă (20 - 25 m) limitată de
înălţimea elementelor mobile.

c) după materialul din care sunt executate există :

- baraje din lemn, de înălţime redusă, folosite în general în
silvicultură şi pentru plutărit;
- baraje din pământ;
- baraje din anrocamente şi din zidărie uscată (piatră fără
lianţi );
- baraje din zidărie de piatră ( cu lianţi);
- baraje din beton sau beton armat;
- baraje metalice fixe sau mobile ( stăvilare).

Barajele executate din pământ sau din anrocamente mai sunt cunoscute şi
sub denumirea de baraje din materiale locale.
 Situaţia pe plan mondial la nivelul anului 1975 [28]
Baraje cu înălţimi peste 75 m
Tabelul 3.1a
Tipul barajului Realizate În proiect Total
Greutate (G) 157 71 228
Greutate în arc (AG) 30 9 39
Arcuite (A) 122 48 170
Evidate şi cu contraforţi (E) 38 12 50
Anrocamente (An) 47 29 76
Pământ (P) 34 28 62
Alte tipuri 15 40 55
TOTAL 443 237 680

d).după modul în care barajele preiau diversele solicitări şi

le transmit terenului de fundaţie există:
- baraje de greutate;
- baraje arcuite;
- baraje evidate şi cu contraforţi;
- baraje descompuse (pile şi plăci, pile şi cupole, arce
multiple etc.).

e). după modul de descărcare a apelor mari, din bieful

amonte în cel aval, există:
- baraje deversoare (barajele din beton, de diferite tipuri) la
care evacuarea apelor mari se face peste corpul barajului;
- baraje nedeversoare (în general barajele din materiale
locale) la care evacuarea apelor mari se face prin
construcţii speciale ce ocolesc corpul barajului.

Indiferent de tipul barajului acesta trebuie să răspundă în

condiţii optime unor necesităţi funcţionale şi anume:
- să realizeze cu minimum de cheltuieli condiţiile de nivel şi
volum de apă dorite de beneficiar;
- să permită transmiterea din amonte în aval, în condiţii de
siguranţă, a debitelor maxime din perioadele de ape mari; aceasta se
realizează cu ajutorul unor construcţii special prevăzute în acest scop şi
denumite descărcători de ape mari sau deversoare;
 Tabelul nr.3.1b
Caracteristici ale unor baraje din România
Nr. Denumirea Râul Tip PIF Înăl Lung Vol. Vol. Va Alte caractristici
barajului baraj H coron baraj lac β=
crt. Vb
Lc Vb Va

m m 103m3 106m3 m 3apă

m 3baraj

1 Văliug Bîrzava GA 1909 27 - - 1,2 -

2 Rişca Rişca Mică GA 1909 21 - - - -
3 Sadu II Sadu GA 1909 14 - - - -
4 Scropoasa Ialomiţa G 1930 26 10 3 0,55 183,0 UHE Dobreşti
5 Gozna Bîrzava An 1949 45 - 260 11 42,3
6 Moroieni Ialomiţa G 1953 16 - 6 0,04 6,7
7 Iz.Muntelui Bistriţa G 1960 127 435 1625 1230 757,0
8 Negovanu Sadu A 1960 62 157 46 6 130,4 L=120m;2α=150030’
R=178m;b=3,5m;
B=19m;L/H=1,94
9 Roznov I Bistriţa G,P 1962 8 - 130B 0,3 1,4
80P
10 Teliuc Cerna A 1963 48 222 56 45 803,6
11 Pîngăraţi Bistriţa G,P 1964 28 - 30B 6 46,2
100P
12 Strâmtori Firiza E 1965 52 260 60 17 283,3 cu contraforţi
13 Racova Bistriţa G,P 1965 20 - 30B 10 17,8
550P
14 Vidraru Argeş A 1966 167 300 480 465 969 L=245m;2α=116050’
R=146m;b=6m;B=25m
L/H=1,47
15 Baciu Doamnei A 1966 34 98 10 0,68 68 L=82m;2α=1120R=56m
b=2,6m;B=6m;L/H=2,4
16 Mesteacăn Olt An 1966 18 90 25 0,80 32
17 Rovinari Jiu P 1967 15 4600 2000 0,50 0,25
18 Dragomirna Dragomirna P 1968 14 800 420 3,40 8,1
19 Cumpăniţa Cumpăniţa A 1968 33 110 10 0,29 29 L=92m;2α=1160R=54,2m
b=2,7m;B=6m;L/H=2,8
20 Vîlsan Vîlsan A 1969 24 99 9 0,18 20 L=88m;2α=120015’R=47,2
mb=2m;B=6,5m;L/H=3,7
21 Timiş Trei Ape Timiş An 1970 30 - 140 4,80 34,3
22 Pantelimon Colentina P 1970 10 600 200 11,30 56,5
23 Gilău Someş G 1971 23 280 37 4,00 108,1
24 Paltinu Doftana A 1971 108 460 300 56,00 186,7
25 Porţile de Fier Dunăre G 1971 60 - 3000 2400 800 colaborare Iugoslavia
26 Poi. Uzului Uz E 1972 80 500 700 90,00 128,6
27 Valea de Peşti Valea de Peşti An 1972 56 230 3800 4,5 7,76 ecran beton asfaltic
28 Vidra Lotru An,P 1973 124 380 580 340,0 89,5 b=10m
29 Tarniţa Someş A 1974 97,5 - 120 74,0 617
30 Surduc Gladna P 1975 36 130 125 50,0 400
31 Săcele Târlung P 1975 45 720 1380 14,8 11,4
32 Rîpa Albastră Simila P 1975 18 810 650 21,2 32,6
33 Bucecea Siret P 1977 14 5600 900 10,0 11,1
34 Vîrslot Crasna P 1979 18 1930 1376 21,6 15,7
35 St.Costeşti Prut G,P 1979 45 3000 4000 14,0 3,5 colaborare.cu Rusia
36 Ighiş Ighiş P 1979 35 475 1200 13,4 11,2
37 Cb.Vulturilor Tutora P 1979 17 845 585 34,5 59,0
38 Leşu Iad A 1981 60,5 - 520 28,2 54,2
39 Pecineagu Dâmboviţa P 1982 105 270 2400 68,9 28,7
40 Dridu Ialomiţa P 1982 16 1500 1050 45,0 42,9
41 Mîneciu Teleajen P 1982 75 5720 1000 60,0 8,6
42 Siriu Buzău P,An 122 440 8800 155,0 17,6 nucl.din argilă.
43 Secul Bîrzava E 40 33 - cu contraforţi
44 Mărişelul Someş An 102 200,0
45 Oaşa Sebeş An 97
46 Tău Sebeş A 78
47 Cerna Cerna An 93 nucl.din argilă
 Tabelul nr.3.1c
Caracteristici ale unor baraje din străinătate
Nr Denumirea Ţara Tip de PIF Înălţ. Lung. Vol. Vol. Va Alte caractristici
crt. barajului baraj h coron. baraj lac β=
Vb
lc Vb Va

m 3apă
m 3 3 6 3
m 10 m 10 m m 3baraj

1 Grande-Dikance Elveţia G 1962 285 700 5997 400* 67 B=201,2 m

2 Bhaura India G 1962 225 520 4130 9868 2389
3 Bridge Canyon SUA G - 226 600 4325 4530 1047 B=207 m; Gneis
4 Dworshak SUA G 1973 219 1002 4970 4250 855
5 Manora India G - 200 457 3055 1307 7428
6 Keban Turcia G - 200 831 2950 22000 7457
7 Vent Austria G - 185 440 2050 120 58,5
8 Shasta SUA G 1945 184 1057 6660 5550 833 B=235m;
Metandezit
9 Alpe Gera Italia G 1965 174 528 1735 65* 37,5
10 Grande Coulee SUA G 1952 168 1272 8094 11590 1432 Granit
11 Okutadami Japonia G 1961 157 457 1628 601 366
12 Sakuma Japonia G 1956 156 294 1222 330 292 Granit
13 Fontana SUA G 1945 146 541 2160 1782 825 B=115 m
14 Arimine Japonia G 1958 142 505 1540 218 142 B=153 m;Granit
15 Detroit SUA G 1953 140 470 1027 561 546 Andezit,diarit
16 Warragamba Australia G 1957 135 335 1120 2000 1786
17 Grandos Spania G 1953 135 252 850 2270 2670
18 Pine Flat SUA G 1954 131 555 1682 1233 733 Amfibolit
19 Escales Spania G 1955 125 - 400 158 395
20 Sarran Franţa G 1934 113 225 450 246* 547 Granit
21 Bao Spania G 1960 105 252 302 238* 788 Gneis
22 Mooser Austria G 1955 102 470 638 82,7 129 B=70 m
23 Campo Maro Italia G 1958 96 180 205 11 53,6 B=57 m
24 San Antonio Spania G 1917 82 205 275 232 844
25 Boulder SUA AG 1936 222 380 3364 36800 10939 b=13,7m;B=202m
26 Glen Canyon SUA AG 1966 216 477 3775 3455 915 b=10,5m;B=91,5m
L/H=2,13;R=305m
27 Ross SUA AG 1949 165 389 692 1732 2503 b=10m;B=68,6m
L/H=8,4;R=168m
28 Aldeadavila Spania AG 1959 140 150 850 115 135
29 Beauregard Italia AG 1957 132 408 430 72 167 b=5m; B=30,2m
R=157,8m
30 Sambuco Elveţia AG 1956 130 363 775 63* 81,3 b=8m;B=69m
L/H=2,8
31 Bont Franţa AG 1942 120 390 650 400 615 b=6m;B=80m
L/H=3,25
32 Forte Buso Italia AG 1952 110 321 260 31,6* 121 b=5m;B=32,5m
L/H=2,92
33 Kîrdjali Bulgaria AG - 103,5 345 370 352 1438 R=150m
34 Monte sul Rei Italia AG 1958 99 277 240 334 1392
35 Roosvelt SUA AG 1911 86,5 220 272 1489 5474
36 Ingursk Rusia A 1980 272 683 3000 1550 517 L=602mR=247m
b=10m;B=60m
37 Vajont Italia A 1961 262 190,5 353 169 479 L=168mR=113,7m
b=3,9m;B=23,2m
38 Mauvoisin Elveţia A 1958 237 520 2030 180* 88,7 L=340mR=285m
b=14m;B=53,5m
39 Kurobegova Japonia A 1961 194 437 1332 199 149 L=338mR=259,2m
b=6,75m;B=38m
40 Pahka-Dez. Iran A 1963 180 250 400 - - L=212m
b=4,5m;B=21m
41 Santa Giustina Italia A 1950 153 125 112 182,8 1632 L=75m
b=3,5m;B=16,5m
42 Monteinard Franţa A - 150 386 705 240 340
43 Moiry Elveţia A 1961 148 610 812 78* 96 b=7m;B=34m
44 Valle di Lei Elveţia A 1960 143 690 862 197* 228 L=538m
b=15m;B=28m
45 Santa Maria Italia A 1960 124 262 216 52,3 242
46 Kariba Zambia A 1960 124 540 1000 185000 185000 R=270m
b=13m;B=18,5m
47 Diablo SUA A 1936 119 350 260 111 427 b=4,8m;B=37,5m
48 Drossen Austria A 1955 112 357 350 86 246 R=203m
b=7m;B=24,6m
49 Picot Portug. A 1951 100 93,5 300 63 210 L=81m;R=85,4m
b=11,6m;B=17,5m
50 Vall Gallina Italia A 1951 92,4 2284 99,1 6,24* 62,9 L=190m;R=121m
b=3,1m;B=15,2m
51 Tolla Franţa A - 88 125 17 35 2059 R=71m
b=1,5m;B=1,84m
52 Toomoot Pond Australia A 1958 86 217 136 57 375
53 Bratsk Rusia E 1965 127 1441 4800 179000 37291
54 Hatanaghi Japonia E 1965 125 275 587 107,4 183
55 Krasnoiarsk Rusia E - 119 1045 3800 73300 19289 λ=0,8; λ1=0
56 Albinia Elveţia E 1960 115 770 970 67* 69
57 Ancipa Italia E 1953 111,5 253 31,8 30,5 96 λ=λ1=0,45
58 Rappbode Germ. E 1959 105 413,5 865 108,5 125
59 Oberaar Elveţia E 1954 100 526 453 58* 128 λ=0,62-0,98;
λ1=0,02
60 Bukhtarma Rusia E 1960 90 450 1170 53000 45299 λ=0,8; λ1=0
61 Miranda Portug. E 1960 80 263 390 28 71,8 granit
62 Lake Plesent SUA E 1927 78 60 37,2 212,5 3715
63 Nourek Rusia An 1980 300 1000 45000 10500 233 m1=2; m2=1,75
64 Sajansk Rusia An 1989 245 855 48400 29100 601 granit
65 Miboro Japonia An 1961 131 427 7950 370 46,5 b=12m;B=731m
m1=2,5;m2=1,75
66 Mad Mauntain SUA An 1949 130 214 1805 160 88,6 b=15,3m;B=485m
m1=m2=1,75;2,25
67 Saad el Aoli RAU An - 110 3000 40000 130000 3250 b=32m;B=1180m
68 Salt Springs SUA An 1931 97 397 2295 165 71,9 b=4,6m;
m1=1,3;m2=1,4
69 Dalles SUA An 1957 85 610 2670 760 284 b=9,1m;B=370m
m1=2,3;2,0m2=1,5
70 Hirfanli Turcia An 1958 82 365 2400 7650 3187 m1=1,3;2,4m2=1,3
71 Mondero Portug. An - 90 400 1000 120 120
72 Oroville SUA P 1968 235 1680 61000 4350 71,3 B=1067m
73 Swift SUA P 1959 156 640 12200 147 12,0 b=9,1m;B=625m
74 Serre-Ponçon Franţa P 1960 122 600 14500 1200 88,7 b=10m;B=600m
75 Maltmark Elveţia P - 115 780 10000 100* 10 b=11m;B=373m
76 Green Mauntain SUA P 1943 94,5 352 3334 191 57,3 b=12m;B=485m
77 Castilleto Elveţia P 1954 91 400 2700 60 22,2 b=12m;B=440m
78 Nacimiento SUA P 1954 82,5 450 2609 43 16,5
79 Mingheciaursk Rusia P 1954 80 1150 15600 16000 1025
80 Fort Peek SUA P 1940 76,4 6408 95055 2392 25,2 b=15m;B=1100m
 - să preia şi să transmită terenului de fundaţie sarcinile
permanente şi accidentale, în condiţii de siguranţă a stabilităţii construcţiei;
- să asigure golirea, într-un timp relativ scurt, a lacului de
acumulare pentru necesităţi de revizie sau reparaţii;
- să asigure stabilitatea construcţiei în cele mai defavorabile
ipoteze de funcţionare;
- să asigure impermeabilizarea cât mai bună a terenului de
fundaţie şi a chiuvetei lacului, pentru a nu se produce pierderi de apă din
lac;
- să asigure funcţionarea normală, în orice moment, a tuturor
echipamentelor hidromecanice cu care este dotat barajul.

Realizarea acestor condiţii funcţionale se are în vedere la

alegerea soluţiilor constructive ale barajului şi în primul rând la alegerea
amplasamentului acestuia.

3.1.2. Alegerea amplasamentului barajelor

Alegerea zonei de amplasare a unui baraj se face ţinând

seama de o serie de condiţii şi anume:

A. Condiţii topografice şi morfologice

Alegerea amplasamentului se face, pe hărţi topografice cu

curbe de nivel, astfel încât capacitatea acumulării realizate să fie cât mai
mare posibil la o înălţime dată a barajului. De regulă, din acest punct de
vedere, se aleg acele amplasamente unde liniile de nivel arată o îngustare a
albiei râului (secţiunea A-A în figura 3.2.), ceea ce permite ca la un volum
cât mai mic al lucrărilor necesare realizării barajului să se obţină un volum
cât mai mare al acumulării. Există şi posibilitatea caracterizării calitative a
amplasamentului prin indici, cum ar fi de exemplu raportul între volumul
acumulării şi volumul barajului (m3 apă/ m3 material). Cu cât acest indice
este mai ridicat, cu atât amplasamentul este mai avantajos. Astfel valoarea
acestui indice este 67 m3 apă/ m3 beton la barajul Grande-Dixance (Elveţia),
10600 la barajul Hoover-Boulder (SUA), 800 la barajul Izvorul Muntelui
Bicaz (Bistriţa), 1000 la barajul Vidraru (Argeş) etc., (tabelul 3.1).
 Fig.3.2. Alegerea amplasamentului unui baraj pe hărţile
topografice

B. Condiţii geologice

Aceste condiţii joacă un rol deosebit în alegerea

amplasamentului barajului, având în vedere, că din punct de vedere
statistic, cele mai multe avarii s-au produs datorită cunoaşterii insuficiente
a datelor geologice de bază. Condiţiile geologice se referă la rezistenţa
mecanică a rocii de fundaţie, omogenitatea şi permeabilitatea redusă a
acesteia.
Rezistenţa mecanică a rocii pe care se fundează barajul
trebuie să fie cu atât mai mare cu cât barajul este mai înalt. Barajele înalte
din beton se construiesc pe terenuri stâncoase. Pe terenurile nestâncoase
(nisipuri, pietrişuri, argile) se pot construi baraje din beton cu înălţimi mai
mici (40-50m), precum şi baraje din materiale locale. Din punct de vedere al
rezistenţei mecanice, orice teren (rocă) de fundaţie este caracterizat printr-un
efort admisibil la încărcare σad, exprimat în daN/cm2 şi printr-un modul de
elasticitate Er, exprimat în aceleaşi unităţi de măsură, mărimi ce se
determină pe teren şi în laborator în condiţii standardizate.
Cu cât efortul admisibil este mai mare, în amplasamentul
respectiv se pot realiza baraje care transmit eforturi mai mari terenului de
fundaţie. Astfel, în mod orientativ, pe terenuri cu σad ≤ 50 daN/cm2 se pot
funda baraje de greutate, evidate şi cu rosturi lărgite din beton, precum şi
baraje înalte din materiale locale. Dacă σad ≤ 10-15 daN/cm2,
amplasamentul permite realizarea unor baraje de mică înălţime din materiale
locale, sau a unor baraje mobile. Dacă σad ≥ 50 daN/cm2, cu valori ce pot
atinge şi 80-90 daN/cm2, în amplasamentul respectiv se pot realiza baraje
arcuite şi baraje din beton de înălţimi foarte mari.
În funcţie de natura terenului de fundaţie valoarea modulului
de elasticitate Er poate varia între 20000 şi 300000 daN/cm2.
Omogenitatea terenului de fundaţie se referă la faptul că,
pentru o siguranţă cât mai bună în exploatare, barajele trebuie realizate în
amplasamente care să prezinte aceleaşi proprietăţi ( rezistenţă mecanică,
impermeabilitate, elasticitate) în toată zona. Aceasta permite tasări uniforme
şi un control mai exact al infiltraţiilor şi a modului cum se transmit
eforturile terenului de fundaţie. Sunt de asemenea de preferat terenuri fără
crăpături sau falii deosebite, cu o înclinaţie spre amonte a stratificaţiei, ceea
ce sporeşte stabilitatea barajului.
Permeabilitatea redusă a terenului de fundaţie avantajează
construirea unui baraj deoarece permite realizarea unui volum redus de
injecţii, deci un cost mai redus. De asemenea aceasta avantajează stabilitatea
barajului. Nu este indicată realizarea barajelor în amplasamente cu roci care
îşi schimbă proprietăţile sub acţiunea apei sau sunt solubile în apă, cum sunt
zonele cu goluri carstice. Atât pentru determinarea permeabilităţii rocilor,
cât şi a celorlalte caracteristici ale ei, se realizează studii de teren şi de
laborator, pentru zona amplasamentului barajului şi pentru o zonă adiacentă
de cel puţin 500 m amonte şi aval de axa barajului şi 30-40 m deasupra cotei
de retenţie a apei în lac. Aceste studii constau în foraje de adâncime şi
galerii de cercetare, suficient de apropiate, din care se iau probe de materiale
şi în care se injectează apă sub presiune, lichide colorate sau chiar izotopi
radioactivi. Se determină astfel, atât proprietăţile de rezistenţă mecanică,
căile de infiltraţie ale apei, cât şi valoarea debitului de apă ce se infiltrează.
Valoarea debitului de infiltraţie se măsoară în lugeoni (Lu).
Un lugeon reprezintă debitul de un litru pe secundă, infiltrat pe metru liniar
de foraj, sub presiunea de o atmosferă tehnică (1 l/s.m.at.). Se acceptă
pentru fundare amplasamente la care debitul infiltrat nu depăşeşte 1 Lu.
Dacă este necesar să se realizeze baraje pe terenuri a căror permeabilitate
este mai mare, se iau măsuri pentru impermeabilizare prin injecţii cu lapte
de ciment (amestec de ciment fin cu apă) sau cu amestec de argilă şi
ciment.
 C. Condiţii hidrologice

Amplasamentul pentru realizarea unui baraj se alege astfel

încât el să fie favorabil din punct de vedere al debitului de apă şi al debitului
solid. Cu cât debitul de apă captat în lac este mai mare şi cel solid este mai
mic, cu atât amplasamentul este mai favorabil.
În ultimul timp există tendinţa de a realiza lacuri în care, în
afara debitului mediu al râului pe care se găseşte amplasamentul barajului,
se deviază prin aducţiuni secundare debitele râurilor cu bazine învecinate,
ceea ce măreşte debitul de apă afluent în lacul respectiv. Astfel de soluţii
s-au ales şi la multe amenajări hidroenergetice din ţara noastră. De exemplu
în lacul Vidraru de pe Argeş debitele derivate din bazinele învecinate
reprezintă 120 % faţă de debitul mediu modul al Argeşului în secţiunea
barajului Vidraru (12,2 m3/s faţă de 7,5 m3/s, total 19,7 m3/s), iar în lacul
Vidra-Lotru 250% (11 m3/s faţă de 4,5 m3/s).
Debitul solid, care se determină prin măsurări directe,
condiţionează mărimea volumului mort al lacului şi deci înălţimea necesară
a barajului. Uzual volumul mort al lacului, care se prevede pentru
înmagazinarea aluviunilor aduse odată cu debitul de apă, se ia suficient de
mare, astfel încât să permită funcţionarea normală, fără necesităţi de
curăţare, pe o perioadă de 50-100 de ani. De exemplu la barajul Izvorul
Muntelui- Bicaz, volumul mort este de 200 milioane m3, faţă de un volum
total de 1230 milioane m3 , ceea ce permite o funcţionare normală din acest
punct de vedere de peste 150 ani.

D. Condiţii geografice

Realizarea unui baraj şi a lacului de acumulare aferent

presupune inundarea în amonte a unor importante suprafeţe de teren agricol,
aşezări omeneşti, zone industriale, drumuri, şosele, căi ferate, etc.
Aceasta impune alegerea în anumite limite a nivelului
retenţiei normale şi nivelului maxim excepţional, realizat la debite maxime.
Atunci când este cazul, trebuie luate în calcul eventualele strămutări de căi
de comunicaţie, aşezări omeneşti, poduri, viaducte, dar şi realizarea unor
diguri de protecţie atunci când acest lucru este indicat.