Sunteți pe pagina 1din 257

�� � �n

tri�ool �C\i �&�m


�uoow (ill]�'ll

Centrale electrice
Spitale

Platfonne
industriale

Transport
CUPRINS

CAPITOLUL I - Principalele marimi �i unitati de masura folosite in electrotehnica 1


1.1. Marimi fizice 1
1.2. Marimi fundamentale ?i derivate 1
1.3. Unitati ?i prefixe SI 1
CAPITOLUL II - Principalele simboluri grafice folosite in schemele electrice �i de 4
automatizari
CAPITOLUL Ill - Notiuni de electrotehnica 11
111.1. ELECTROSTATICA 11
111.1.1. Electricitate statica 11
111.1.2. Starea de incarcare electrica a corpurilor. Sarcina electrica 11
111.1.3. Sarcina electrica. Legea lui Coulomb 14
111.1.3.1. Probleme. Sarcina electrica. Legea lui Coulomb 15
111.1.4. Electrizarea corpurilor 17
111.1.5. Conductoare ?i izolatoare 19
111.1.6. Campul electric in vid. lntensitatea campului electric. Liniile de camp electric. 22
111.1.7. Tensiunea electrica. Potentialul. lnterpretare energetica 23
111.1.8. Fluxul electric. Legea fluxului electric 24
111.1.9. Conductoare in regim electrostatic 24
111.1.10. Condensatorul. Capacitatea electrica 25
111.2. ELECTROCINETICA 26
111.2.1. Notiunea de dipol 26
111.2.2. Curentul ce parcurge dipolul 26
111.2.3. Diferenta de potential la bornele dipolului 27
111.2.4. Puterea in dipol 28
111.2.5. Conventia semnelor pentru receptor 28
111.2.6. Conventia semnelor pentru generator 28
111.2.7. lntensitatea curentului electric 29
111.2.8. Legea lui Ohm 31
111.2.8.1. Legea lui Ohm pentru o potiune de circuit 31
111.2.8.2. Legea lui Ohm pentru un circuit electric simplu 32
111.2.8.3. Legea lui Ohm - aplicatii 33
111.2.9. Teoremele lui Kirchhoff 35
111.2.9.1. Teorema I a lui Kirchhoff (Legea nodurilor) 36
111.2.9.2. Teorema a II-a a lui Kirchhoff (Legea ochiurilor) 37
111.2.9.3. Metoda Kirchhoff - algoritmul metodei 38
111.2.9.4. Aplicatie 40
111.2.9.5. Exercitii 43
111.3. ELECTRODINAMICA 46
111.3.1. Camp magnetic 46
111.3.1.1. Campul magnetic produs de curentul electric 47
111.3.1.1.1. Curentul liniar 47
111.3.1.1.2. Curentul circular (spira) 48
111.3.1.1.3. Multiplicatorul 48
111.3.1.1.4. Solenoidul (bobina) 48
111.3.2. Fluxul magnetic 49
111.3.3. Forte magnetice 49
111.3.3.1. Forta electromagnetica 49
111.3.3.2. Forta electrodinamica so
111.3.3.3. Forta Lorentz so
111.3.4. Deviatia particulelor electrizate 1n camp magnetic 51
111.3.5. Efectul Hall 52
111.3.6. lnductia electromagnetica 52
111.3.7. Autoinductia 53
111.3.8. Energia campului magnetic 54
111.4. CIRCUITUL ELECTRIC DE CURENT CONTINUU 56
111.4.1. Marimi fizice caracteristice circuitelor electrice 56
111.4.2. Circuite 1n serie �i paralel 57
111.4.2.1. Ce sunt circuitele ,,serie" �i ,,paralel" 57
111.4.2.2. Circuite serie simple 58
111.4.2.3. Circuite paralel simple 60
111.4.2.4. Conductanta 62
111.4.2.5. Calcularea puterii 63
111.4.3. Aplicarea corecta a legii lui Ohm 63
111.4.4. Analiza circuitelor la defect 64
111.4.5. Circuite divizoare de tensiune 67
111.4.6. Potentiometrul 69
111.4.7. Legea lui Kirchhoff pentru tensiune 71
111.4.8. Circuite divizoare de curent 74
111.4.9. Legea lui Kirchhoff pentru curent 76
111.5. CIRCUITE ELECTRICE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT 78
111.5.1. Curentul alternativ 78
111.5.2. Rezistor 1n curent alternativ 79
111.5.3. Bobina 1n curent alternativ 79
111.5.4. Condensator 1n cu- rent alternativ 80
111.5.5. Circuit R-L-C serie 81
111.5.6. Circuit R-L-C paralel 82
111.5.7. Circuit oscilant 83
111.5.8. Camp/ unda electromagnetica 84
111.5.9. EXERCITII 85
CAPITOLUL IV - MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATIILE ELECTRICE 108
IV.1.CONDUCTOARELE LINIILOR AERIENE 109
IV.2.STILPI LINIILOR AERIENE 109
IV.3.FUNDATIILE 110
IV.4. IZOLATOARELE 111
IV.S. CLEMELE $1 ARMATURILE 112
IV.6.CABLURILE LINIILOR SUBTERANE 114
IV.7. MAN$0ANELE 116
IV.8. CUTII DE DISTRIBUTIE SUBTERANE 116
IV.9. CLEME DE LEGATURA 117
IV.10. CUTIILE TERMINALE 117
IV.11. MATERIALE PENTRU CABLURI $1 CONDUCTOARE 118
IV.12. SIMBOLIZAREA CABLURILOR 119
IV.13. TEHNOLOGIA EXECUTARII CONEXIUNILOR LA CABLURI 119
IV.14. ACCESORII PENTRU CONDUCTOARE $1 TUBURI DE PROTE(TIE 120
CAPITOLUL V MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE 122
V.1. MARIMI ELECTRICE / OPTICE SI UNITATI DE MASURA 122
V.1.1. Marimi electrice, definirea lor, unitati de masura 122
V.2. APARATE DE MASURA 124
V.2.1. Voltmetrul 125
V.2.2. Ampermetrul 127
V.2.3. Megommetrul 129
V.2.4. Punti R,L,C 130
V.2.5. lmpedantmetrul (zetmetrul) 132
V.2.6. Q-metrul 133
V.2.7. Frecventmetrul 134
V.2.8. Osciloscopul 138
V.2.9. Calibrarea aparatelor de masura 139
V.2.9. Efectuarea reglajelor initiale �i alegerea domeniului de masurare la ampermetre 140
�i voltmetre
V.3. INSTALATIA DE MASURARE A PUTERII ELECTRICE IN C.C.- PRIN METODA 141
INDUSTRIAL.A A AMPERMETRULUI $1 VOLTMETRULUI
V.4. INSTALATIA DE MASURARE A PUTERII ELECTRICE ACTIVE IN C.A. - 142
MONOFAZAT PRIN INTERMEDIUL TRANSFORMATOARELOR DE MASURAT
CAPITOLUL VI -APARATE ELECTRICE PENTRU INSTALATII ELECTRICE 144
Caracteristicile aparatelor electrice 144
Vl.1. APARATE DE CONECTARE CU ACTIONARE MANUAL.A 147
Vl.1.1. Tntreruptoare �i comutatoare cu parghie 147
Vl.1.2. Tntreruptoare si comutatoare pachet 148
Vl.1.3. Tntreruptoare si comutatoare cu came 149
Vl.1.4. Prize cu fi�e 150
Vl.2. APARATE DE CONECTARE ELECTROMAGMETICA 151
Vl.2.1. Contactorul electromagnetic 151
Vl.2.1.2. Contactorul electromagnetic de curent alternativ 151
Vl.2.1.2. Contactorul electromagnetic de curent continuu 152
Vl.2.3. Relee maximale de curent. Relee minimale de tensiune 152
Vl.2.4. Caracteristicile tehnice ale releelor de protectie 153
Vl.3. APARATE DE CONECTARE $1 PROTECTIE DE JOASA TENSIUNE 154
Vl.3.1. Sigurantele fuzibile 154
Vl.3.2. Tntrerupatoare automate 155
Vl.4. APARATE DE CONECTARE $1 PROTE(TIE DE MEDIE $1 INALTA TENSIUNE 156
Vl.4.1. Aparate de conectare de joasa tensiune 156
Vl.4.1.1. Tntrerupatoarele �i comutatoarele pentru instalatii interioare 250 [V c.a.] 156
de 6 sau 10 [A]
Vl.4.1.2. Tntrerupatoare �i comutatoare pachet pana la lO0[A] 157
Vl.4.1.3. Tntrerupatoare cu parghie �i separatoare 158
Vl.4.1.4. Prize, fi�e, cuple 158
Vl.4.1.5. Contactoarele 158
Vl.4.1.6. intrerupatoare automate de joasa tensiune 159
Vl.4.2. Aparate electrice de inalta tensiune 159
Vl.4.2.1. Separatoare 159
Vl.4.2.2. Tntrerupatoare automate 160
Vl.4.2.3. Contactoare de inalta tensiune 161
Vl.4.2.3.1. Contactoare electromagnetice 162
Vl.4.2.5. Eclatoare �i descarcatoare 163
Vl.4.2.6. Bobine de reactanti 163
Vl.4.2.7. Tablouri electrice de distributie principale 163
Vl.4.2.8. Posturi de transformare 164
Vl.4.2.9. Transformatorul de curent 168
Vl.4.2.10. Autotransformatorul 170
Vl.4.2.11. Declan�atoare 171
Vl.5. APARATE DE PORNIRE $1 REGLAJ 173
Vl.5.1. Comutatoare stea - triunghi 173
Vl.5.2. Autotransformatoare de oprire 174
Vl.5.3. Reostate de pornire �i reglare 174
Vl.5.4. Reostate de excitatie 176
Vl.6. APARATE DE MASURA A MARIMILOR ELECTRICE 176
Vl.6.1. Generalitati 176
Vl.6.2. Transformatorul de masura de tensiune 177
Vl.6.3. Transformatorul de masura de curent 178
Vl.7. APARATE PENTRU A(TIONARI �I AUTOMATIZARI 180
Vl.7.1. Contactoare 180
Vl.7.1.l. Contactoare statice 181
VI. 7.1.2. Contactoare cu re lee 182
Vl.7.2. Minicontactoarele 183
Vl.7.3.Aparate de comanda multifunctionale 183
Vl.7.4. Tablouri de distributie modulare 185
CAPITOLUL VII - MA�INI �I UTILAJE ELECTRICE 186
Vll.1. GENERALITATI DESPRE M�INILE ELECTRICE 186
Vll.2. NOTIUNI GENERALE DESPRE MA�INI ELECTRICE DE CURENT CONTINUU 187
Vll.2.1. CARACTERISTICI MECANICE ALE MOTOARELOR DE C.C. 188
Vll.2.1.1. Cuplul electromagnetic al motoarelor de curent continuu 188
Vll.2.1.2. Caracteristica mecanica a motoarelor de curent continuu 188
Vll.2.2. PORNIREA MOTOARELOR DE C.C. 189
Vll.2.3. REGLAREA VITEZEI MOTOARELOR DE C.C. 189
Vll.2.4. FRANAREA MOTOARELOR DE C.C. 190
Vll.3. MA�INA ELECTRICA ASINCRONA- GENERALITATI 191
Vll.3.1. Definitie 191
Vll.3.2. Semne conventionale 192
Vll.3.3. Domenii de utilizare 192
Vll.3.4. Caracteristica mecanica a motoarelor asincrone trifazate 194
Vll.3.5. Pornirea �i reglarea vitezei motorului asincron trifazat cu inele 194
Vll.3.6. Reglarea vitezei motorului asincron trifazat in colivie 195
Vll.3.6.l. Pornirea motorului asincron trifazat in colivie 195
Vll.3.7. Schimbarea sensului de rotatie la motoarele asincrone trifazate 197
Vll.4. TRANSFORMATORUL ELECTRIC - GENERALITATI 198
CAPITOLUL VIII - INSTALATII DE PRODUCERE, TRANSPORT �I DISTRIBUTIE A 200
ENERGIEI ELECTRICE
Vlll.1. SISTEM ELECTROENERGETIC. SISTEM ENERGETIC. SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL 200
Vlll.1.2. Producerea energiei electrice 201
Vlll.1.3. lnstalatii de alimentare cu energie electrica a consumatorilor 202
Vlll.l.3.1 Definitii �i clasificari 202
Vlll.l.3.2. Clase de consumatori, categorii de receptoare �i principii de alimentare 203
din sistemul electroenergetic
Vlll.1.3.3. Racordarea consumatorului la reteaua furnizorului 204
Vlll.1.3.4. Retele de distributie a energiei electrice 206
Vlll.2. SISTEME AUTOMATE DE ASIGURARE A CONTINUITATII ALIMENTARII CU 208
ENERGIE ELECTRIC.A A CONSUMATORILOR
Vlll.2.1. Sisteme de anclan�are automata a rezervei 208
Vlll.2.2. Sisteme de anclan�are automata de sacrificiu 212
Vlll.2.3. Sistem de reanclan;;are automata rapida (R.A.R.), a intreruptoarelor de medie 214
tensiune
Vlll.3. DIMENSIONAREA LINIILOR ELECTRICE 215
Vlll.3.1 Dimensionarea unei linii simple de curent continuu, prin metoda caderii maxime 215
admise de tensiune
Vlll.3.2 Dimensionarea liniilor principale (magistrale) de curent continuu formate din 216
mai multe tronsoane cu conductoare de aceia�i sectiune in functie de caderea maxima
admisa de tensiune
Vlll.3.3. Dimensionarea liniilor principale de curent continuu formate din mai multe 219
tronsoane, pe baza criteriului volum minim de material conductor
Vlll.3.4. Dimensionarea liniilor arborescente simple de curent continuu prin metoda 221
volumului minim de material conductor
Vlll.3.5. Dimensionarea liniilor electrice de curent continuu care alimenteaza cu energie 222
electrica consumatori uniform distribuiti
Vllt.3.6. Dimensionarea liniilor magistrale trifazate, pe baza criteriului pierdere maxima 223
admisa de tensiune
Vlll.3.7. Dimensionarea liniilor magistrale trifazate, pe baza criteriului volumului minim 227
de material conductor
Vlll.4. CALCULUL MECANIC AL LINIILOR ELECTRICE AERIENE (LE.A.) 229
Vllt.4.1. Generalitati 229
Vlll.4.2. Conductor suspendat 1n doua puncte aflate la aceea�i 1naltime 230
Vlll.4.2.1. Relatii generale de calcul 230
Vlll.4.2.2. Ecuatia de stare a conductorului 231
Vlll.4.2.3. Deschiderea �i temperatura critica 233
Vllll.4.3. Metoda generala de dimensionare a LE.A. orizontale 235
Vlll.4.3.1. lpoteze utilizate la dimensionarea conductoarelor LE.A., din punct de 236
vedere mecanic
Vlll.5. CLASIFICAREA SCURTCIRCUITELOR DIN INSTALATIILE TRIFAZATE 236
Vlll.5.1. Scurtcircuitul trifazat 236
Vlll.5.2. Scurtcircuitul bifazat 238
Vlll.5.3. Scurtcircuitul monofazat 238
Vlll.6. REGIMUL TRANZITORIU AL CURENTULUI DE SCURTCIRCUIT 239
TRIFAZAT SIMETRIC
Vlll.6.1. Valoarea efectiva a curentului de scurtcircuit trifazat, 1n prima perioada 242
Vlll.6.2. Stabilitatea termica a instalatiilor electrice 1n regim de scurtcircuit 243
Vlll.6.3. Stabilitatea electrodinamica a instalatiilor electrice 'in regim de scurtcircuit 245
Vlll.6.4. Determinarea curentilor de scurtcircuit din instalatiile de joasa tensiune 247
Vlll.6.4.1. Generalitati 247
Vlll.6.4.2. Metoda analitica de determinare a curentilor de scurtcircuit 248
CAPITOLULI
Principalele marimi �i unitap de masura folosite in electrotehnica
Simboluri si unitati de masura utilizate in mod frecvent in domeniul electric

lsimbollldenumire simboljj utilizat la: l�


� �
� �
� �
�!watt llunitate de masura pentru putere m
= = = === �un= it= at
= = e = = e= m=a=_s= ra= = = = = =========�,,I
= = f= ec
u= pe=n=tru

� he rtz
l
===:
ll
d r v=ent a

1.1. Marimi fizice


Numim marime, 1n general, tot ceea ce variaza cantitativ. De mare impo rtanta practica sunt marimile
fizice care pot fi evaluate cantitativ, exprimandu-le valoric. In acest scop se aleg marimi de referinta, de
aceea�i natura cu cele de masurat, 1n raport cu care se pun 1n corespondenta biunivoca valorile cu �irul
numerelor naturale. Cu alte cuvinte, marimile fizice sunt masurabile, direct sau indirect, cu mijloace de
masurare adecvate.
Marimile fizice caracterizeaza �i masoara proprietati fizice ale materiei determinand: starea, evolutia
starii, fenomene care satisfac legi obiective.
Marimile fizice care exprima aceea�i proprietate, dar 1n cantitati diferite, se numesc marimi de
aceea�i natura.
In continuare vom avea 1n vedere numai marimi fizice �i ca urmare, le vom numi pe scu rt marimi.

1.2. Marimi fundamentale �i derivate


Marimile fizice se definesc prin relatii de definitie �i prin legi fizice 1n care intervin.
Marimile independente, care se definesc direct prin indicarea unitatii de masura �i a procedeului de
masurare �i indirect 1n funqie de alte marimi, se numesc marimi fundamentale. Alegerea unei marimi ca
marime fundamentala se face 1n funqie de precizia cu care se poate realiza �i reproduce unitatea de
masura a ei. Numarul marimilor fundamentale nu este limitat, 1nsa este de preferat ca acest numar sa nu
fie prea mare. Prima data, s-au adoptat ca marimi fundamentale: lungimea, masa �i timpul, dupa care a
aparut necesitatea adoptarii �i a altar marimi fundamentale: forta, permitivitatea electrica,
permeabilitatea magnetica, intensitatea curentului electric etc.
Tn prezent sunt adoptate urmatoarele marimi fundamentale:
Q lungimea, masa, timpul, temperatura absoluta (termodinamica),
Q intensitatea curentului electric
Q intensitatea luminoasa.
Ulterior, din motive de necesitate, Ii s-a adaugat acestor marimi �i cantitatea de substanta. Cu
ajutorul marimilor fundamentale se definesc marimile derivate. De exemplu, viteza este o marime derivata
care, in mi�carea uniforma pe o anumita direqie, se define�te prin relatia: v = s / t, in funqie de spatiul s �i
timpul t care sunt marimi fundamentale. Tn schimb, forta este o marime derivata definita printr-o lege
fizica: F = m·a, care pana la urma se exprima tot in funqie de marimi fundamentale.

1.3. Unitati �i prefixe SI


Se nume�te unitate de masura o marime pa rticulara a unei marimi fizice, definita �i adoptata prin
conventie, cu care sunt comparate alte marimi de aceea�i natura, pentru exprimarea valorilor lor in raport
cu acea marime. Ansamblul unitatilor de masura definite pentru un sistem dat de marimi fizice formeaza un
sistem de unitati de masura.
Tn prezent, unitatile de masura cuprinse 7n Sistemul International de Unitati (SI) sunt divizate 7n trei
clase:
o unitati fundamentale,
o unitati derivate,
o unitati suplimentare,
care, 7mpreuna, formeaza un sistem coerent de unitati de masura. SI, de asemenea, mai include �i prefixe
pentru a forma multiplii �i submultiplii decimali ai unitatilor SI.

Unitati SI fundamentale
Tn tabelul 1 sunt prezentate cele �apte unitati fundamentale, reciproc independente, pe care se
bazeaza Sistemul International de Unitati.
Tabelul 1. Unitatile SI fundamentale
Marime Unitati SI fundamentale Definitie
Denumire Simbol
Lungimea metrul m Un metru este lungimea drumului parcurs de
lumina, in vid, intr-un interval de timp
1/299.792.458 dintr-o secunda. Definitie
adoptata la cea de-a 17-a Conferinta Generala de
Masuri �i Greutati din 1983.
Masa kilogram kg Masa kilogramului prototip International
adoptat ca unitate de masura a masei la
Conferinta Generala de Masuri �i Greutati din 1889.
Timp secunda s Durata a 9.192.631.770 perioade ale radiatiei care
corespunde tranzitiei intre cele doua niveluri
hiperfine ale starii fundamentale a atomului de
cesiu 133.
lntensitatea curentului amper A lntensitatea unui curent electric constant care
electric mentinut in doua conductoare paralele, rectilinii, de
lungime infinita, sectiune circulara neglijabila,
a�ezate in vid, la distanta de lm unui de altul, ar
produce intre aceste conductoare o forta de 2.10-7
N pe o lungime de 1 metru.
Temperatura kelvin K Kelvinul este fractiunea 1/273,16 din
termodinamica temperatura termodinamica a punctului triplu al
apei.
Cantitate de substanta mol mol Cantitatea de substanta a unui sistem care
contine atatea elementare cati atomi sunt in 0,012
kg de carbon 12.
lntensitate luminoasa candela cd lntensitatea luminoasa, intr-o directie data, a unei
surse de lumina care emite 0 radiatie
monocromatica cu frecventa de 540.10 12 Hz �i care
are o intensitate radianta in aceea�i directie de
1/683 watt pe steradian. Definitia a fost adoptata la
cea de-a 16-a Conferinta Generala de Masuri �i
Greutati din 1979.

Unitati SI derivate
Unitatile derivate sunt exprimate algebric utilizand unitatile fundamentale sau alte unitati derivate
(inclus iv radianul si steradianul - cele doua unitati SI suplimentare). Simbolurile pentru unitatile derivate s­
au obtinut prin operatii matematice de 7nmultire �i 7mpartire. De exemplu, unitatea derivata pentru
cantitatea masei molare (masa divizata la cantitatea substantei) este kilogramul pe mol, notat prin simbolul
kg/mol. Exemple suplimentare de unitati derivate, exprimate 7n termini SI fundamentali sunt prezentate 7n
tabelul 2.
Tabelul 2. Exemple de unitati SI derivate exprimate 1n termini SI fundamentali
Marime Unitati SI fundamentale
Denumire Simbol
Arie metrul patrat m2
Volum metrul cub m3
Viteza metrul pe Secunda m/s
Acceleratie metrul pe Secunda la patrat m/s2
Numar de unda unu pe metru m·l
Masa volumica (densitate) kilogram pe metru cub kg/m3
Volum specific metru cub pe kilogram m3 /kg
Densitate de curent amper pe metru patrat A/m2
lntensitatea campului magnetic amper pe metru A/m
Concentratie mol pe metru cub mol/m3
Luminanta candela pe metru patrat cd/m2

Unitati SI derivate avand denumiri �i simboluri speciale


rnitMi SI del'inte
- E:xpdmata E:xpl'imata in

---
: \la1ime
DE>numin in rlh-er�e unitati SI
:.r. unit:iti SI funclameutale
1 2 3 4 5
-1
T_Tug-I1i plan radian rad m-m = 1
m- · m·- = l
' 1
T_Tnghi r,olid sterndiau �r
-1
FrecYenrn hertz Hz
Fo1ta ne\,1on )."' m. kg - -,-2
Pre,;iune. tenc,iune mecanica pasc�,l Pa N/me m
-1
. k.§! . �-..:

Ene1gie. lucrn mecanic.


joule J N-m lll2 . kg . '; -e
cantitate de calcium
Putere. flux radiant \,\"cltt w J;� m2 ·kg.,; -3
Sarcina electrica. crmtitate
coulomb C ,;-A
de electricitate
T en�iune electric a. potential
electric. diferenta de \"Olt V \V/A me -kg--,·-�· A-:
potential. tensiune
electromotoare
-I '
m·· -k 2:·· ,r,; -A-
1
Capacitate electrica farnd F C/'V .

m ·kg:·s -3 -.�--
e
Rezistenta electrica ohm \./A
stemen<; s A/\. m·--kg··-,;--A-
l ":
#

Conductanrn electrica
,

Flux de inductie nrngnetica weber V./b V-s me-kg-,; •e-A-:


Inductie nrngneticn tesla T \Vb'm� 1,;:g. <; -e ••A.-1
Wb!A m ·kg·<; -e.A-e
e
Indnctanrn henry H

T emperarnra Cel':.nh -
::n-ade :,c K
Celsi11�
Flnx lnmino;, lumen Im .::cl ',.f .::d·Sl _... ;

Ihiminare lux lx lmm� nf· cchr


CAPITOLUL II
Principalele simboluri grafice folosite in schemele electrice �i de automatizari

Semne conventionale utilizate i'n schemele de masurare

Semnal Semnal
Semni.ficatia Semnificatia
conYentiona1 conventiona1
-- en.rent (ten�iuue) ,l;• ...\ sm·sa ideala de
continuu ,.._�,' tensiune

_/]"'-
curent (ten�iune) sursa ideala de
-'"- vi
altem.atiYa \.. _.,/ Cll.rent

l_.A..,.t-✓- - -j
c11.rent conti.11m1 si
autotrnnsfo1111ator
,·"-._.✓
altemati.Y
impedanta sau I I trnn-,fomrntor de
-c=J-
....___,A._,:

rezistenta 1-y----1 ten-,iune monofazat

-q- SU.Ht
ry "\
I I
trnmfom1ator de
cu.rent

--0-
/.-..\
rezistenta Yariabila ,._.,,, aparat indicator

-cS- rezi.'> tenrn variabila


cu contact rnobil
Iv.
/ "\
,._..I
Yoltmetni indicator
ampe1111etrn.
T l ... --...-
- ..,--._,,...---.....,
__
inductanta ,
(A_':
__ _..; indicator
:' Y-Y°'· :,..:.
inchictanta cu miez aparnt de ma.;,urnt
I I '··-
(, �,,


feronrn g:neti..::: ..I cu .. 0 .. la miiloc

T condensato1· aparnt inre?i strntor


pila dectrica sau ampennetni
�I- acunmlator [E] imegistrntot
�-,, -/ i.ntreniptor
monopolar [2J
Yoltmetni
ime_eistrnto:r
I I sigurnnrn fuzibila �
wattmetrn
inre_1:2istrntor
Simboluri marcate pe cadranele instrumentelor electrice de măsurare

Simboluri care indica principiul rle funrtional'e


.,.,-.
.......
. , . In.;,trumeut magnetodectric cu c[ldru mobil
··C· .

r:--::,.
.
. ·(J·. Logom,;t11.1 nrngnetodectric

i-4P-•
Imtrnment cu m.:ignet mobil

Instrument feromagnetic cu fier mobil)

+
1:
- . ..,

Instrument dectrodiuamic

<�)
't..:.-::Y
Imtrumeut forc1dinmnic

®@ Logomet11.1 dectrodinamic

·" �t,
'---- Inst11i.me11t de inductie
� Instnu.nent cu lamele -..;ibrante
_î_
T In.;,trnmeut electro�tatic
y Imtrnment termic cu fir cald
� Inst11u.ne11t bimetalic
....
.,·· �

+ Inst11.1ment cu redresor
--::-
......
.. c.. In.;,trnment termoelectric ( cu termodement)

Simboluri ca1·e indica felul ec1·ana1·ii


.· .. -.
-.-·
I Ecrnnme electrostatica
./.

-- .,
·,
"'\
; Ecrmrnre m:-ignetica

Simboluri care indica felul cu rentului masm·at


- Curent continuu

� Curent ahen1ati....- monofazat


� Curent continuu si altem.:itiv monofazat

Simboluri cm·e indica pozitia normala rle funrcional'e

l_ Cu cadran -..;ertical

• Cu c"drau orizontal
/60: Cu cadr.:in inclinm fata de orizontal ( ex. 60:')
Simboluri c:ue indica clasa de t>:XllC'thate
Clll<.ia <;e refern lll erorile exprimate Ul procente din
1.S
valoar ea co11Yentionala (ex. 1.5)

\7' Idem. din lungi.mea <;carii gradate ( ex. 1.5)


/"·,
(1.5) Idem. din Yal oarea rna<.iurnta (ex. 1.5)
,___j

Simboluri care inclka tensiunen ele iucN·cn1·e


·-.('7
r.:. Iemiunea de încercare 500 V
"'{}r
;.,,-,.:.
Ienc;,iimea de i11cer-care pe�te 500 V (ex. 2 kV)
Protectie impotriva ten<;innii înalte care depa<.,e�te

-

'I' temi.un ea de i11cercare
. Boma de pamant

mne COll\"CllţlOJ.Uale pe11tn1 borne �1 C011CX1Ulll conductoare


N1•.crt. �Iod d4!' H-prPu-utan• I:xnlkatii
1 • Borue. conexiuni la home. Semu
• goicral
2 Exemple de ckrfrapi
T 'i-a\l l
3 Intcrc,e�pa a două conductoare fără
+sau+ lcszăti.u·ă electrică

- ------- - - -- - - - - --- - - -- ·- . -----


:.'\·1. nt. :\Jod ele reprezentai·� ExplirnfH
Com.:Kt norm.:;l de<.d1i,

1
-� Com.:;ct norm;,l indu<.

- Com;,ct cn temporizare la inchidere:


;i) 1101Ulc'.11 dt>�clll'.,
� � b) normal inc h1 �
a.) b)
-I Com.:ict cn temporizare la dt>-cludere:
;i) normal dt>�ch1 '>

·,
,
� �
.. b)
b) normal inch,�

-�
Contact dt" c ;,p�n de <"Ut"'-:i

6 (\1m:ict .:Kr10nm de releu tenmc



-
:.'\-r.nt. :\Joel de ret)rezentare Explirntii
. a)
_L Butoi: de o:omm:d:1 O:l, :·;:'";,"21lll'e
:-:.tton:::it'.:
b)
� ::1_1 c:i contact :101111a: dr:>,ch1<.
1.:i:1 c:i cont::ic; ;101111::i: i.nchi·,
-'
·) --..L- Buton de coma11li.� c-u blocaj rnec ,:;mc
::i:1 c·.i cont::ict :w11n::i: dt>�du<.
b:1 c1 cont::ic: :101111::i� i:1chi·,
b)
I-

ffi
'
btrr:>rnptor c-·.1 pi1r.�:11i:- i1: ao:>r:
::i:1 11101wpdar
� � b_l bipola:
a) b) e) c) t:·ip,):ar
-+
..
C\�nn:-ator c·.1 ··11 daec-ru m:-,ne...-rabil
i.J.1 <i1c1:1:1 fart :)0z1rii de ··ir

"\
--c
a)
�.j
b}
--- P:iz:'l si fo,,_
::i:1 p:·1z:'l
--c--
c)
1.:i·1 f1';'.1
c·, 1:i:u:'l ;,1 :i s/. ::i ,an:b:are

>""r.crt. :\Joel de reprezentare Ext)lirnrii


. -@- Lmup,1 de s2em::i:1z:-.:2 (ilunun::in
'
SL L::irnp,1 de s2mna�1z::ire cn :xUpi1ire

p:J
-� Eup:'l t,n-e!'tizor -0:K•:)

-+ Sont"ne

-, Buzer

6 Si_t.iranţ{1 ft:z1bi:t.
.., R2le-t: ti:-l'llllC'

s-
9 Bc•bi1:,1 de :e:o:>t: elecrron:::i::r:1e1ic ·,::iu
de cont::icwr
9

D.)
9 b)
B,)bi1:,1 de relo:>u cu temporiz::ire l::i
:1·1 :-.ctwr.are
1.:i:1 ro:>';e1:ire
1 (:
I J 12 J 1:i i u I 15 J 1e i
11
Cle1�1e de -:,ir

11
+
a)
.J. b)
Leg::irt" 1:-.:
a) p,hll.'.lllt
1_1:1 111.'.\<.:'l

ţ
1� Defec-; t?-lt>ctric
�1.crt :'.\-um:'ln1l \Iod de reo1·ezentan• Explicaţii
bo111dM Inceput �f:fr�-it
1 6 A.B. C X Y. Z B,;_�burnju �îatornlui
ma�milor trifaz.:ne
-, 3 sau 4 AB.CD Idem le2,1ie ii1 Hea
3 -� A. B. C Idem le2<1te i.11 trn1n�hi

�l.C'l't. Gn1pa de aparate sau ma?ini Simbol E:x:1llicaţii


1 a Separaware,_ în11·enryto:m:>
Îmrenrytom e amom�He. e,ch1p:1m<:"11te p,entm
ponurea amomata e;c.
-, 1J Comutmoare. butL'.'.ille de
I111rem:ptoart> aux1li.:1re conrnnda. �1 ',epar,m<:". fi}<:" de
prizo:". limiu-,1.c,are el>:' n1r',,i etc.
3 Contac1021re C Contacîoare de putere
..ţ Contactoare .:mxihare d Contac10,tre <relee) do:"
comanda. dii' timp
-
-':
D1spozit1Ye de protecţie e S1guranre. r<:"le'=" de prot::>crie.
relee cemnfmr.'.ile etc.
6 Axe11izo.:ue �umino:-i',e �1 b A ·,·ert1.zo,u·e optice. relee- de
acustice �emnalizare. �.on<:"ni. hupe etc
®
Maşini electrice
1 Motor asincron trifazat cu:
a) rotorul în scurtcircuit
b) rotor cu inele (bobinat) 'V
UJ
� J:., �
o f14b
2 Motor M de curent continuu de excitaţie serie

3 Motor M de curent continuu cu excitaţie în derivaţie


l@J

w

4 Generator G de curent continuu cu excitaţie mixtă

00_l
5 Generator sincron GS, trifazat,conexiune stea

lcbJ
6 Motor cu colector, trifazat, serie

Jww[
7 Transformator de tensiune monofazat

m�
8 Transformator de tensiune trifazat, conexiunea:
a) stea -stea
b) stea - triunghi

C
b
9 Transformator de curent

10 Autotransformator:
a) monofazat l
b) trifazat, conexiune în stea
f-t ��
L<1)l
11 Amplidină

l -1
12 Rotor:
k.,-înfăşurare de excitaţie
kc - înfăşurare de comandă �
1
--,
k�• !
13 Amplificator magnetic: +
kc- înfăşurare de comandă
-
Elemente de circuite electrice

1 Rezistoare cu rezistenţă:
a) fixă -p--
b) variabilă (potenţiometru) --c:::::>-�
tJ
2 Rezistor cu reglaj permanent (trimer)

--sb-
5L
3 Reostat

4 Rezistor în montaj potenţiometric


�-
--c:..::::>-
s Bobină (înfăşurare) cu inductanţă
a) fixă
b) variabilă
t )
'
b

I l.
6 Bobină cu:
a) miez feromagnetic
b) miez feromagnetic şi întrefier a �
7 Condensator cu capacitate:
_L .u
Ta
a) fixă -7rb
b) variabilă
8 Condensator electronic:
a) nepolarizat � j,_
b) polarizat la T6
9 Redresor (diodă):
a) semn general --Cf--
b) cu semiconductoare a t,,f b
10 Redresor comandat:
a) semn general
b) cu semiconductoare (tiristor) � �
11 Diac
�z
12 Triac �2

13 Diodă cu: '


a) vid
b) gaz (-;)
fu �
14 Triodă cu: I

.. Y{
a) vid
b) gaz -�
15 Tub electronic cu mai mulţi electrozi (de exemplu tetrodă)


16 Tranzistor de tip:
a) pnp
b) npn � �
17 Tranzistor unijoncţiune (T.U.J.)


Elemente de circuite electrice - continuare
Diodă stabilizatoare (Zenner) + -
�-
18

--b-
19 Celulă fotoelectrică

20

21
Fotorezistor

Amplificator
*
: j
,_

> j :
CAPITOLUL III
NOŢIUNI DE ELECTROTEHNICĂ
111.1. ELECTROSTATICĂ
Electrostatica este ştiinţa care se ocupă cu studiul sarcinilor electrice aflate în repaus. Din punct de
vedere istoric, electrostatica a fost descoperită înaintea electrodinamicii, sau electromagnetismului, care
studiază sarcinile electrice în mişcare, şi pe baza căreia funcţionează motoarele electrice.

li .1 r
r:;r Toate materialele sunt construite din blocuri denumite atomi
(ii" Toţi atomii în mediul lor natural conţin particule numite electroni, protoni şi neutroni, cu excepţia
1
izotopului de protiu (1 H ) al hidrogenului
(ii"
Electronii au o sarcină electrică negativă (-)
r:;rProtonii au o sarcină electrică pozitivă (+)
r:r Neutronii posedă o sarcină electrică neutră
r:r Electronii pot fi îndepărtaţi de atomi mult mai uşor decât protonii şi neutronii
r:r Numărul protonilor din nucleu determină identitatea atomului ca şi element unic

III. ,ca a corpurtlor. arcma e1ectrica


Stări de electrizare ale corpurilor:
Q starea de încărcare electrică
Q starea de polarizare
Starea de încărcare electrică a corpurilor se poate obţine prin mai multe procedee:
frecare, vergea de sticlă frecată cu postav, sau baston de ebonită frecat cu postav
(ii"

rr contact
r:r iradiere
r:r încălzire
Starea de încărcare electrică a corpurilor se manifestă prin efecte:
c:;r forţe - ce se exercită asupra altor corpuri din vecinătate

r:r cupluri

Sarcina electrică
Unii experimentatori au speculat existenţa „fluidelor" invizibile ce se deplasează de pe un obiect pe
celălalt în timpul frecării, şi că aceste „fluide" induc o forţă fizică pe o anumită distanţă. Charles du Fay a
făcut parte din primii experimentatori ce au demonstrat existenţa categorică a două tipuri de schimbări ca
urmare a frecării împreună dintre două tipuri de obiecte. Existenţa a mai mult de un singur tip de
schimbare suferită de aceste materiale, era evidentă din faptul că rezultau două tipuri de forţe: atracţie şi
respingere. Transferul ipotetic de fluid a devenit cunoscut sub numele de sarcină.
Definiţie:
Sarcina electrică : mărimea fizică scalară cu ajutorul căreia se caracterizează starea de încărcare
electrică a corpurilor.
Notaţie: q, Q

Unitatea de măsură a sarcinii electrice şi sarcina electrică elementară


Măsurători precise ale sarcinii electrice au fost efectuate de către fizicianul francez Charles Coulomb
în anii 1780, cu ajutorul unui dispozitiv numit balanţă de torsiune, măsurând forţa generată între două
obiecte încărcate din punct de vedere electric. Rezultatele muncii lui Coulomb au dus la dezvoltarea unităţii
de măsură pentru sarcina electrică, şi anume Coulomb-ul. Dacă două corpuri „punctiforme" (corpuri
ipotetice fără suprafaţă) sunt încărcate cu o sarcină egală de 1 Coulomb şi plasate la 1 metru distanţă,
acestea ar genera o forţă de atragere (sau de respingere, în funcţie de tipul sarcinilor) de aproximativ 9
miliarde de Newtoni. Definiţia operaţională a unui Coulomb, ca şi unitate a sarcinii electrice (în termeni de
forţă generată între cele două puncte încărcate cu sarcină electrică), s-a descoperit că este egală cu un
18
exces sau o deficienţă de aproximativ 6.250.000.000.000.000.000 (6.25 x 10 de electroni. Sau invers, un
-19
electron are o sarcină de aproximativ 0.00000000000000016 Coulombi (1,6 x 10 ). Prin faptul că
electronul este cel mai mic purtător de sarcină electrică cunoscut, această ultimă valoare a sarcinii pentru
electron a fost desemnată ca sarcina electrică elementară.
Unitate de măsură: coulomb, [C] ; submultipli: mC (10-3), µC (10-6), ne (10-9), pC (10-12)
Sarcini electrice elementare: electronul, sarcină negativă, qe = -1.602 10-19c
Sarcina electrică
➔ este mărime fizică discretă, ea este multiplu al sarcinii electrice elementare
➔ se va considera în cadrul teoriei macroscopice o mărime fizică continuă
➔ este independentă de sistemul de referinţă
Electronii şi structura atomică a materialelor
:�) = eloc.11011 Mult mai târziu se va descoperi faptul
{t)=proton că acest „fluid" este de fapt compus din
@�neutron bucăţi mici de materie numite electroni,
denumiţi astfel după cuvântul antic grecesc
dat chihlimbarului: un alt material ce
manifestă proprietăţi electrice când este
frecat de lână. Experimentele realizate de
atunci au relevat faptul că toate obiectele
(corpurile) sunt compuse din „blocuri"
extrem de mici, denumite atomi, iar aceşti
atomi la rândul lor sunt compuşi din
componente şi mai mici, denumite
particule.

Cele trei particule fundamentale regăsite în compoz1ţ1a maJontaţ11 atomilor poarta aenumirea ae
protoni, neutroni şi electroni. Deşi majoritatea atomilor sunt o compoziţie de protoni, neutroni şi electroni,
1
nu toţi atomii au neutroni; un exemplu este izotopul de protiu ( H ) al hidrogenului, ce reprezintă forma cea
1
mai uşoară şi mai răspândită a hidrogenului, cu doar un singur proton şi un singur electron. Atomii sunt
mult prea mici pentru a fi văzuţi, dar dacă am putea privi unul, ar arăta aproximativ astfel: Chiar dacă
fiecare atom dintr-un material tinde să rămână o unitate, în realitate există mult spaţiu liber între electroni
şi „ciorchinele" de protoni şi neutroni din mijloc.
Acest model brut este cel al carbonului, cu 6 protoni, 6 neutroni şi 6 electroni. În oricare atom,
protonii şi neutronii sunt foarte strâns legaţi între ei, ceea ce reprezintă o calitatea importantă. Masa strâns
legată de protoni şi neutroni din centrul unui atom poartă denumirea de nucleu, iar numărul de protoni din
nucleul unui atom, determină identitatea elementului: dacă schimbăm numărul protonilor din nucleul unui
atom, schimbăm implicit şi tipul atomului. Legătura strânsă a protonilor de nucleu este responsabilă de
stabilitatea elementelor chimice. Neutronii au o influenţă mult mai mică asupra caracterului chimic şi a
identităţii atomului faţă de protoni, cu toate că sunt la fel de greu de scos sau adăugat din nucleu, datorită
legăturii lor puternice. În cazul adăugării sau câştigării unui neutron, atomul îşi menţine aceeaşi identitate
chimică, dar va avea loc o modificară uşoară a masei sale, şi ar putea dobândi proprietăţi nucleare ciudate
precum radioactivitatea.
Electronii se pot deplasa liberi in interiorul atomului
Totuşi, electronii posedă o libertate de mişcare în cadrul atomului semnificativ mai mare decât cea a
protonilor şi neutronilor. Aceştia pot fi mutaţi de pe poziţiile lor (sau pot chiar părăsi atomul cu totul!) de
către o energie mult mai mică decât cea necesară îndepărtării particulelor din nucleu. Dacă se întâmplă
acest lucru, atomul îşi păstrează proprietăţile sale chimice, dar apare un dezechilibru important. Electronii
şi protonii sunt unici prin faptul că sunt atraşi unii de ceilalţi la distanţă. Este acea atracţie la distanţă
responsabilă de atracţia în urma frecării corpurilor, unde electronii sunt îndepărtaţi de atomii lor originali şi
ajung pe atomii unui alt corp.

Sarcina electrică netă a atomului este zero


Electronii tind să respingă alţi electroni la distanţă, precum este şi cazul protonilor cu alţi protoni.
Singurul motiv pentru care protonii se atrag în nucleul atomului se datorează unei forţe mult mai puternice,
numită forţă nucleară tare ce îşi face simţit efectul doar pe distanţe foarte scurte. Datorită acestui efect de
atracţie/respingere între particulele individuale, spunem că electronii şi protonii au sarcini electrice opuse.
Adică, fiecare electron are o sarcină negativă, şi fiecare proton are o sarcină pozitivă. În număr egal în
cadrul unui atom, îşi neutralizează unul altuia prezenţa, astfel încât sarcina electrică netă a atomului este
zero. De aceea imaginea atomului de carbon are şase electroni: pentru a balansa sarcina electrică a celor
şase protoni din nucleu. Dacă pleacă electroni, sau vin electroni în plus, sarcina netă a atomului va suferi un
dezechilibru, lăsând atomul „încărcat" în ansamblu, şi ducând la interacţiunea acestuia cu particule sau alţi
atomi încărcaţi din apropiere. Neutronii nu sunt nici atraşi dar nici respinşi de către electroni, protoni, sau
alţi neutroni, prin urmare se spune că ei nu au sarcină electrică.
Frecarea materialelor şi deplasarea electronilor
Procesul de adăugare sau de îndepărtare a electronilor este exact ceea ce se întâmplă atunci când
anumite combinaţii de materiale sunt frecate unele de celelalte: electronii din atomii unui material sunt
forţaţi prin frecare să-şi părăsească atomii, şi să ajungă pe atomii unui alt material. Cu alte cuvinte,
electronii reprezintă „fluidul" lui Benjamin Franklin despre care vorbeam mai sus.
Electricitatea statică şi eroarea lui Benjamin Franklin
Rezultatul dezechilibrului acestui „fluid" (electroni) dintre obiecte poartă numele de electricitate
statică. Se numeşte „statică", pentru că electronii mutaţi de pe un material pe altul tind să rămână
staţionari. În cazul parafinei şi a lânii, s-a determinat printr-o serie de experimente, că electronii din lână
sunt transferaţi pe atomii din parafină, ceea ce este exact opusul ipotezei lui Franklin! În onoarea lui
Franklin, ce a desemnat sarcina parafinei ca fiind „negativă", şi pe cea a lânii ca fiind „pozitivă", spunem că
electronii posedă o sarcină „negativă". Astfel, un obiect a cărui atomi au primit un surplus de electroni, se
spune că este încărcat „negativ", pe când un obiect a cărui atomi au pierdut electroni se spune că este
încărcat „pozitiv", cu toate că aceste denumiri sunt uşor de încurcat. În momentul în care a fost descoperită
adevărata natură a „fluidului" electric, nomenclatura moştenită de la Franklin legată de sarcina electrică era
prea adânc înrădăcinată ca să mai poată fi schimbată cu uşurinţă, prin urmare, a rămas la fel până în zilele
noastre.
Principiul conservării sarcinii electrice:
Sarcina electrică nu poate fi creată nici distrusă ci numai transportată.
În sisteme fizice izolate electric sarcina electrică se păstrează constantă.
Clasificarea corpurilor din punct de vedere al mentinerii stării de electrizare:
Q corpuri izolante, starea de încărcare electrică se menţine pe aceste corpuri în locul unde a fost
produsă un timp îndelungat, exemple: sticla, ebonita, lemnul uscat, polietilena, PVC, aerul uscat
Q corpuri conductoare, transmit starea de electrizare in întreg corpul în timp foarte scurt, exemple:
metalele
Q corpuri semiconductoare, menţin sau transmit starea de electrizare in timpi intermediari
Repartitia (distributia) sarcinii pe corpuri poate fi:
-l- volumetrica , sarcina se gase�te distribuita in intreg volumul corpului, caracteristica materialelor
izolante

Se define�te:
Densitatea de volum sau densitatea volumetrica a sarcinii electrice
. L.\q dq
Pv hm( - )t.v➔o = -
= [C/m3], Q= J Pv dv
L.\v dv

Fig. I.I
+- superficiala, sau de suprafata , sarcina se afla pe suprafata corpului, caracteristica pentru
conductoare

Se define�te:
Densitatea de suprafata sau densitatea superficiala a sarcinii
electrice
s/ . l1q dq
Ps hm( -)t.s➔o = -
= [C/m2J, Q= I Ps ds
11s ds

Fig. 1.2

+- liniara, sau de linie , sarcina se afla pe corpuri filiforme (fire subtiri, cabluri, linii electrice)
L.\q
Se define�te:
Densitatea de linie sau densitatea liniara a sarcinii electrice
. L.\q dq
p, hm(-),.,,➔0
= = - [C/m], Q=Jp1 dl
D.l di

Fig. 1.3

+- punctiforma, caracteristica pentru corpuri punctiforme sau corpuri de dimensiuni foarte mici,
corpuri la care vectorii de pozitie ai diferitelor puncte din corp coincide in raport cu sistemul de
referinta
Se vorbe�te , in acest caz despre corpuri punctiforme, fara dimensiuni in care se afla o anumita
sarcina electrica punctiforma.

111.1.3. Sarcina electrica. Legea lui Coulomb


Electrizarea corpurilor se face prin:
o frecare
o contact
o influenta (inductie)
Sarcina electrica q poate sa fie:
Q pozitiva (+)
Q negativa (-)
lnteraqiuni electrice:
� de atraq:ie (1ntre + �i -)
� de respingere (1ntre + �i + sau 1ntre - �i -)
Sarcina electrica este o marime derivata : Q = I * t, unde / este intensitatea curentului electric �i t
este timpul
Q=amper*secunda=coulomb
Coulombul reprezinta sarcina electrica ce traverseaza ,n timp de o secunda sectiunea transversala a unui
conductor parcurs de curentul electric stationar cu intensitatea de un amper.
e este sarcina electrica elementara (cea mai mica sarcina electrica cunoscuta)
'
e=16·10 19
c
Relatia de cuantificare a sarcinii electrice: Q = n * e; unde n este un nu mar 1ntreg
Sarcina electrica a unui corp este cuantificata deoarece ea nu ia valori la 1ntamplare ci numai valori bine
determinate care sunt multipli 7ntregi n ai sarcinii electrice elementare.
PRINCIPIU
Sarcina electrica a unui sistem de corpuri electrizate izolate electric de exterior se conserva, adica
ramane Constanta.
Legea lui Coulomb exprima cantitativ atraqia sau respingerea dintre doua corpuri punctiforme
incarcate cu sarcini electrice.
F=-1_ _k1i-q:2I
:2
47fE' ,
E'0 = 8,85 • 10-11
E'= E'r · E'o
Permeabilitatea electrica relativa a mediului ne arata de cate ori forta de interaq:iune electrica dintre
doua sarcini punctiforme, plasate la o anumita distanta 7n vid fata de aceea�i forta de interactiune, 7ntre
acelea�i doua sarcini plasate la aceea�i distanta, dar 7ntr-un mediu oarecare.
1
/II 'f � I I t ,,. I C 1

� • :,
1. Doua picaturi foarte fine de ceata sunt ionizate, astfel ,neat fiecare are sarcina unui electron
e=l,6*10-19 C. �tiind ca forta de respingere electrostatica este anulata de forta de atraq:ie gravitationala
dintre ele, sa se calculeze raza picaturilor, considerata aceea�i.
Rezolvare: r=0,076 mm
2. 0 mica sfera electrizata este pusa 7n contact cu o sfera identica neelectrizata. A�ezate apoi la
distanta r=9 cm una de cealalta, sferele se resping cu o forta F=2,5*10-4 N. Care a fast sarcina initiala de pe
sfera electrizata?
q = 2r -..J14.JrE"oF = 3- lO�C
Rezolvare :
f
3. Doua mici sfere sunt 7ncarcate cu o sarcina pozitiva totala Q=5*1f 5 C. A�ezate la distanta r=2 m
una de cealalta, ele se resping cu o forta F=l N. Care sunt sarcinile celor doua sfere ?
1 -S C
Rezolvare: q1 = 3, -10-sc�q2 = 1.2. 0
8

4. Doua bile identice, 7ncarcate cu sarcini de acela�i semn �i a�ezate la o oarecare distanta una de
cealalta, se resping cu o anumita forta. Daca se aduc bilele 7n contact �i a poi se a�eaza la o distanta de doua
ori mai mica, forta de respingere dintre ele este de 4,5 roi mai mare decat 1n primul caz. Sa se afle raportul
sarcinilor initiale de pe cele doua bile.
Rezolvare : k=2
5. Doua mici sfere conductoare identice se afla la distanta r=60 cm una de cealalta. Forta de
f
interactiune dintre sarcini este F1=7*1f 5 N. Dupa aducerea sferelor 7n contact �i 7ndepartarea lor la aceea�i
distanta r, forta de interactiune dintre ele devine F 2= 1,6*10-4 N. Sa se determine sarcinile initiale ale celor
doua sfere.
Rezolvare:
6. Trei sarcini electrice qi, q 2 si q3 sunt legate 'i'ntre ele prin doua fire de lungime I fiecare. Sa se afle
tensiunile din fire.

Rezolvare:
f
7. Doua sarcini electrice q 1 =1,7*lf 9 C �i q2 se gasesc la distanta r=3,2 cm una de cealalta. Unde
f
trebuie plasata sarcina q 3=3,4*1f 9 C, astfel 'i'ncat sarcina q2 sa se afle 'i'n echilibru?

Rezolvare:
7i = r
v�
fh = 4,5cm
8. Doua sarcini electrice de acela�i semn, 4q �i q, se gasesc la distanta a una de cealalta. Ce sarcina
de q2

trebuie plasata astfel 'i'ncat 'i'ntreg sistemul sa se afle in echilibru?


Rezolvare : Q=-4q/9 la distanta a/3 de sarcina q
9. Doua mici sfere metalice identice, A �i C, sunt fixate pe o placa izolanta la distanta d una de alta.
Sfera A este electrizata, �i sfera C neutra. Se atinge sfera A cu o sfera identice �i neutra B, apoi se ating C �i
B. In ce punct al segmentului AC trebuie a�ezata sfera B astfel 'i'ncat ea sa stea 'i'n echilibru?

f
Rezolvare: :r = d(?. - ,J5.)
de A
10. 0 bila cu masa m=lO g, 'i'ncarcata cu sarcina q lf 6 C, este suspendata printr-un fir inextensibil. Sub
=

ea, pe aceea�i verticala, se aduce o alta bila, 'i'ncarcata cu o sarcina identica. Stiind ca prin aceasta tensiunea
din fir se mic�oreaza de n 4 ori, sa se afle distanta dintre centrele bilelor.
=

/2
r = q ----,,----,-- = 35cm
Rezolvare:
, 47feo (x - 1)mg
f6
11. Distanta dintre doua sarcini punctiforme Q1 lf C �i Qz -Q1 este d lO cm. Sa se afle forta cu care
= = =

aqioneaza ele asupra sarcinii Q l0-7 Cm aflata la r1=6 cm de prima sarcina �i r2=8 cm de cea de-a doua.
=

1 5
F= 4.x�
QQl • -f',4 +_!_=287-10-
r,L ' N
Rezolvare: "1.J 1 J
f
12. In varfurile unui patrat se gasesc patru sarcini identice Q 3*lf 10 C. Ce sarcina q trebuie plasata in
=

centrul patratului astfel 'i'ncat sistemul sa se afle in echilibru?

q=-
1 ( r::::. 1)
--12+ Q=-2,87-10 C
-10
Rezolvare: 2 2
f
13. Trei sarcini electrice egale cu q l,7*1f 9 C fiecare se afla in varfurile unui triunghi echilateral cu
=

latura a=3 cm. Ce forta aqioneaza asupra fiecarei sarcini?

Rezolvare:
f
14. Trei sarcini electrice identice Q lf 9 C se afla 'i'n varfurile unui triunghi echilateral. Ce sarcina q
=

trebuie plasata 'i'n centrul triunghiului astfel incat sistemul sa se afle 'i'n echilibru?
3
q = -Q ../3 = -s.n. 10-10 c
Rezolvare: 3
15. Patru sarcini electrice q, Q, q, Q (Q>q) sunt legate prin cinci fire de lungime I ca 'i'n figura de mai jos.
Sa se afle tensiunea din firul care leaga intre ele sarcinile Q.

Rezolvare:
16. Patru sarcini electrice Q, q, Q, q sunt legate intre ele prin patru fire de aceea�i lungime I fiecare, ca
in figura de mai jos. Sa se afle unghiul a dintre fire.

Rezolvare:

Q Q
a,

17. Doua pendule electrice identice, avand masa m �i lungimea firului I, sunt suspendate de acela�i
punct de incarcare cu sarcini egale. Mentinand unul dintre pendule fix in pozitie verticala, celalalt deviaza
cu un unghi a. Sa se afle sarcina cu care au fast incarcate pendulele.

Rezolvare:
18. lntensitatea campului electric creat de o sarcina punctiforma in punctul A este EA= 36 V/m, iar in
punctul B -E8=9V/m. Sa se afle intensitatea campului electric in punctul 0, aflat la mijlocul distantei dintre
A �i 8.

Rezolvare:
19. 0 sfera de masa m incarcata cu sarcina electrica Q este suspendata printr-un fir de lungime I �i
plasata intr-un camp electric uniform de intensitate E. Sfera se rote�te descriind un cerc in plan orizontal,
unghiul dintre fir �i verticala fiind a (pendul conic). Sa se calculeze perioada mi�carii.
mg+Eq
a, =�
Rezolvare: ml
20. Se dau doua corpuri punctiforme de mase m �i M incarcate cu sarcinile -q, �i respectiv +Q. Sa se
afle distanta d dintre aceste corpuri �tiind ca, introduse intr-un camp electric uniform de intensitate E
avand directia dreptei ce trece prin cele doua sarcini, cele doua corpuri se var deplasa pastrand
nemodificata distanta d dintre ele.
qQM+m
4ntoE(Qm+qM)
Rezolvare:

111.1.4. Electrizarea corpurilor


Electrizarea corpurilor a fast descoperita cu mai bine de 2500 de ani in urma, in Grecia antica.
Fenomenul de electrizare, "focu/ ascuns", cum ii numeau vechii greci, a fast pentru mult timp considerat o
curiozitate. Cuvantul "electricitate" a fast introdus in �tiintele naturii probabil la sfar�itul secolului al XVI­
lea, fiind atribuit lui W. Gilbert (1540-1603). Etimologia acestuia, precum �i a tuturor notiunilor derivate, o
constituie cuvantul grecesc pentru chihlimbar (electron), o ra�ina naturala care a fast utilizata in Grecia
antica pentru a obtine "focul ascuns" - adica sarcini electrice acumulate prin electrizare. Abia in secolul al
XIX-lea, cercetarile efectuate de Ampere, Faraday, Maxwell �i multi altii, continuate de fizicienii �i chimi�tii
secolului al XX-lea , au condus la concluzia ca proprietatile fizice �i chimice a tot ce ne inconjoara, de la
atom la celula vie, sunt in mare parte, determinate de existenta interactiunii electrice.

METODE DE ELECTRIZARE A CORPURILOR


A. Electrizarea prin frecare
Experimental se constata ca, in anumite conditii, de exemplu prin frecare, corpurile pot fi aduse intr­
o stare care modifica unele dintre proprietatile mediului in care acestea se afla. Modificarea este pusa in
evidenta prin aceea ca alte corpuri, aduse in aceea�i stare, sunt supuse unor forte. Prin frecarea unei
baghete de ebonita sau chihlimbar (!) cu o bucata de blana se constata ca bagheta atrage bucatele de
hârtie sau fire de par, praf etc. Daca o bagheta de ebonita, dupa ce se freaca cu o blana, este adusa
în apropierea unui pendul electric se constata ca bobita pendulului este atrasa de catre bagheta.
Din aceste experiente se trage concluzia ca bagheta de ebonita, prin frecare, capata proprietatea de
a atrage corpuri mici din preajma ei. Se spune ca bagheta s-a electrizat prin frecare.

Prin conventie s-a stabilit ca unele corpuri se electrizeaza negativ (bachelita, chihlimbarul) iar altele
se electrizeaza pozitiv (sticla, plexi). Explicatia acestui fenomen este ca substantele sunt alcatuite din atomi
+
care la randul lor contin Tn nucleu protoni e (pozitivi) �i neutroni iar Tnveli�ul contine atatia electroni e·
(negativi), 'incat pe ansamblu atomul este neutru din punct de vedere electric. Cu "e" a fast notata unitatea
de sarcina electrica, care are valoarea:
e=l,6.1Cl19 C
Daca printr-un procedeu oarecare (frecare) se modifica numarul de electroni din 'inveli�, atunci
atomii devin ioni pozitivi daca au pierdut electroni �i ioni negativi daca exista un surplus de electroni fata de
numarul protonilor din nuclee.
Prin frecare poate fi electrizata orice substanta, chiar �i metalele, dar trebuie ca acestea sa fie
prevazute cu maner izolator, altfel sarcina electrica se scurge prin corpul nostru Tn pamant iar pedulul nu
este deviat, ca Tn figura de mai jos.

B. Electrizarea prin contact


Daca o bagheta, electrizata prin frecare, este adusa 1n apropierea unui pendul electric cu bila
metalica, se constata ca Tn prima etapa o va atrage dar imediat este respinsa. Se trage concluzia ca dupa ce
s-a atins bila de bagheta se produce o electrizare a bilei cu acela�i fel de sarcina electrica care se distribuie
pe toata suprafata ei.
Daca doua corpuri electrizate cu sarcinile Clio �i Clio sunt aduse 'in contact, ele 'i�i distribuie sarcinile,
proportional cu dimensiunea lor, ,neat, daca sistemul este izolat, are lac conservarea sarcinilor electrice:
aw+a2o=a1+a2
I\
In urma electrizarii prin contact
corpurile var avea acela�i fel de
sarcina electrica, fie numai pozitiva,
fie numai negativa. Dupa atingerea

-
bilelor pendulelor electrice, acestea
se resping.

Q ___,

C. Electrizarea prin influenia

------ + In cazul conductoarelor metalice este specifica


existenta unui numar mare de electroni care se pot mi�ca
aproximativ liber in interiorul materialului.
Daca in apropierea unui corp metalic, izolat, se apropie
- ----- o bagheta de ebonita electrizata prin frecare, se produce o
.L deplasare a sarcinilor electrice, determinand o polarizare a
acestora la capetele corpului.
Daca se conecteaza corpul la pamant, printr-un fir,
sarcina pozitiva este anihilata de catre electronii ce vin din
pamant, iar pe corp raman numai sarcini electrice negative.
Dupa ce se desface legatura cu pamantul, se poate
indeparta bagheta caci corpul ramane electrizat, prin
influenta, cu sarcina electrica negativa, care se distribuie
uniform pe toata suprafata corpului.
Electrizarea prin influenta se poate realiza �i la corpurile
izolatoare, unde, in prezenta campului electric, fortele
electrice produc deformarea inveli�urilor electronice ale
atomilor realizandu-se dipoli electrici care se orienteaza
ordonat. Aceasta electrizare este locala dar la capetele
corpului se var gasi straturi subtiri de sarcini electrice "legate"

Din cele prezentate mai sus rezulta clar ca prin electrizare nu se genereaza sarcini electrice ci doar se
transfera sarcini de la un corp la altul sau se redistribuie sarcina electrica pe un sistem de corpuri.

111.1 5. Conductoare �; izolatoare


Modul in care se distribuie sarcina electrica obtinuta in urma electrizarii (de-a lungul intregului corp
sau localizata in regiunea in care a aparut) a permis clasificarea corpurilor in izolatoare (dielectrici) �i
conductoare. Structura acestora justifica o astfel de comportare: in izolatoare sarcinile electrice sunt
legate (la nivelul atomilor sau moleculelor) in anumite pozitii, in timp ce conductoarele prezinta �i sarcini
libere (particule purtatoare de sarcina electrica ce se pot deplasa liber).
Corpul pe care sarcina ramane localizata in regiunea in care a aparut, se nume�te izolator (sau
dielectric). Daca sarcina electrica se distribuie de-a lungul intregului corp, atunci acesta se nume�te
conductor.
conductori metalele, solutii ale unor acizi, baze, saruri
izolatori cristale ale sarurilor, uleiurile, aerul uscat,
sticla, portelanul, ebonita, chihlimbarul, etc
Concluzii:
o in conductori, electronii din inveli�urile superioare ale atomilor se pot deplasa cu u�urinta , iar
ace�tia sunt denumiti electroni liberi
o in dielectrici, electronii din inveli�urile superioare nu au aceea�i libertate de mi�care
o Toate metalele sunt conductoare din punct de vedere electric
o Electricitatea dinamica, sau curentul electric, reprezinta mi�carea uniforma a electronilor printr-un
conductor.
o Electricitatea statica este imobila (in cazul unui dielectric), sarcina electrica fiind acumulata fie
printr-un exces sau o deficienta de electroni dintr-un corp. De obicei este formata prin separare de
sarcina atunci cand doua obiecte sunt aduse in contact �i apoi despartite
o Pentru ca electronii sa curga continuu (la nesfar�it) printr-un conductor, este necesara existenta
unui drum complet �i neintrerupt pentru a facilita atat intrarea cat �i ie�irea electronilor din acel
conductor
Conductivitatea electrica a materialelor
Electronii diferitelor tipuri de atomi poseda grade diferite de libertate. in cazul unor tipuri de
materiale, precum metalele, electronii de la marginea atomilor prezinta legaturi atat de slabe incat se
deplaseaza haotic in spatiul dintre atomii materialului respectiv sub simpla influenta a temperaturii
camerei. Pentru ca ace�ti electroni practic nelegati sunt liberi sa-�i paraseasca atomii �i sa pluteasca in
spatiul dintre atomii invecinati, sunt adesea denumiti electroni liberi. In alte tipuri de materiale, precum
sticla, electronii atomilor au o libertate de mi�care foarte restransa. Chiar daca forte exterioare, precum
frecarea fizica a materialului, pot forta o parte din ace�ti electroni sa-�i paraseasca atomii respectivi pentru
a ajunge pe atomii unui alt material, ace�tia nu se mi�ca totu�i foarte u�or intre atomii aceluia�i material.
Materiale conductoare 1i materiale dielectrice
Aceasta mobilitate a electronilor in cadrul unui material poarta numele de conductivitate.
Conductivitatea este determinata de tipul atomilor existenti intr-un material (numarul protonilor din
nucleul atomului determinandu-i identitatea chimica) �i modul in care atomii sunt legati unul de celalalt.
Materialele cu o mobilitate ridicata a

Conductivitatea electrica a materialelor


Electronii diferitelor tipuri de atomi poseda grade diferite de libertate. in cazul unor tipuri de
materiale, precum metalele, electronii de la marginea atomilor prezinta legaturi atat de slabe incat se
deplaseaza haotic in spatiul dintre atomii materialului respectiv sub simpla influenta a temperaturii
camerei. Pentru ca ace�ti electroni practic nelegati sunt liberi sa-�i paraseasca atomii �i sa pluteasca in
spatiul dintre atomii invecinati, sunt adesea denumiti electroni liberi. in alte tipuri de materiale, precum
sticla, electronii atomilor au o libertate de mi�care foarte restransa. Chiar daca forte exterioare, precum
frecarea fizica a materialului, pot forta o parte din ace�ti electroni sa-�i paraseasca atomii respectivi pentru
a ajunge pe atomii unui alt material, ace�tia nu se mi�ca totu�i foarte u�or intre atomii aceluia�i material.

Materiale conductoare �i materiale dielectrice


Aceasta mobilitate a electronilor in cadrul unui material poarta numele de conductivitate.
Conductivitatea este determinata de tipul atomilor existenti intr-un material (numarul protonilor din
nucleul atomului determinandu-i identitatea chimica) �i modul in care atomii sunt legati unul de celalalt.
Materiale cu o mobilitate ridicata a ca oricare alt material compus in marea lui parte din atomi, este in
mare parte gol! Analogia curgerii lichidului se potrive�te a�a de bine incat deplasarea electronilor printr-un
conductor este adesea denumita curgere.

• ·••···············
Tut, Trebuie sa facem o observatie importanta.
Mi�candu-se uniform printr-un conductor, fiecare
electron ii impinge pe eel de langa el, astfel incat toti
electronii se misca impreuna precum un grup.
Punctul de plecare �i eel final al mi�carii unui electron printr-un conductor electric este atins practic
instant, dintr-un capat in celalalt al conductorului, chiar daca viteza de deplasare a fiecarui electron in parte
este mica. O analogie aproximativa este cea a unui tub umplut dintr-un capat in celalalt cu margele:
Tubul este plin de margele, precum un conductor este plin de electroni liberi, pregatiti sa fie pu�i în
mi�care de o influenta externa. Daca o singura margea este introdusa brusc in acest tub plin prin partea
stanga, o alta va ie�i instant pe partea cealalta. Chiar daca fiecare margea a parcurs doar o distanta scurta,
transferul de mi�care prin tub este practic instant {din partea stanga inspre capatul din dreapta), oricat ar fi
tubul de lung. Tn cazul electricitatii, efectul de ansamblu dintr-un capat in celalalt al conductorului are lac la
viteza luminii. Fiecare electron in parte insa, se deplaseaza prin conductor la o viteza mult mai mica.
Deplasarea electronilor necesita un drum neintrerupt
Daca dorim ca electronii sa se deplaseze pe o directie anume, trebuie sa la punem la dispozitie
traseul respectiv, precum un instalator trebuie sa instaleze conductele de apa necesare pentru
aprovizionarea cu apa. Tn acest scop, firele sunt confectionate din metale bune conductoarea de
electricitate precum cuprul sau aluminiul, intr-o mare varietatea de dimensiuni.
Tineti minte ca electronii se pot deplasa doar atunci cand au oportunitatea de a se mi�ca in spatiul
dintre atomii unui material. Acest lucru inseamna ca exista curent electric doar acolo unde exista o
traiectorie continua din material conductor ce permite deplasarea electronilor. Tn analogia cu margelele,
acestea pot fi introduse prin partea stanga a tubului {�i ie�i pe partea dreapta), doar daca tubul este deschis
la celalalt capat pentru a permite ie�irea margelelor. Daca tubul este inchis la capatul din dreapta,
margelele se var ,,aduna" in tub, iar ,,curgerea" lor nu va avea lac. Acela�i lucru se poate spune despre
curentul electric: curgerea continua a curentului necesita un drum neintrerupt pentru a permite
deplasarea.
Putem ilustra acest lucru prin desenul alaturat.
0 linie subtire, continua {precum cea de sus) reprezinta simbolul conventional pentru o portiune
continua de fir {electric). Din moment ce firul este campus din material conductor, precum cuprul, atomii
continuti in acesta poseda multi electroni liberi ce se pot deplasa cu u�urinta in interiorul firului. Dar, nu va
exista niciodata o deplasarea continua sau uniforma a electronilor prin acest fir daca nu au de unde sa vina
�i incotro sa se indrepte.
Sur-sa

Acum, cu sursa impingand noi electroni pe fir prin partea stanga, curgerea electronilor prin fir este
posibila {indicata de sageti). Dar, aceasta curgere va ti intrerupta in cazul in care calea formata de firul
conductor este intrerupta.
-----Destnate
(fntrerupere)
Tntrucat aerul este un dielectric {material izolator), iar spatiul dintre cele doua fire este ocupat de aer,
calea ce era inainte continua, este acum intrerupta, iar electronii nu se pot deplasa de la Sursa spre
Destinatie.
Sursa Destinat1e
fntrerupere

..
Aceasta situatie este asemanatoare taierii conductei de apa in doua �i astuparii celor doua capete:
apa nu poate curge daca nu are pe unde sa iasa din teava. Tn termeni electrici, atunci cand firul era format
dintr-o singura bucata avea conditia de continuitate electrica, iar acum, dupa taierea �i separarea firului in
doua, acea continuitatea este intrerupta.
Daca ar fi sa luam un alt fir ce duce spre Destinatie �i pur �i simplu am face contact fizic cu firul ce
duce spre Sursa, am avea din nou o cale continua pentru curgerea electronilor. Cele doua puncte din
diagrama reprezinta contactul fizic {metal-metal) dintre cele doua fire. Acum avem continuitate dinspre
Sursa, prin noua conexiune, in jos, in dreapta, �i apoi in sus, spre Destinatie. Acest aranjament este analog
instalarii unui teu intr-o instalatie de apa pentru dirijarea apei prin aceasta noua teava, spre destinatie.
Atentie, segmentul de fir intrerup nu conduce curent electric pentru ca nu mai face parte dintr-un drum
complet de la Sursa spre Destinatie.
111.1.6. Compu/ electric in vid. lntensitatea compului electric.
Liniile de comp electric.
Definitie:
Campul electric este starea de existenta a materiei din jurul corpurilor electrizate, ce se caracterizeaza prin
faptul ca exercita forte sau cupluri ( actiuni ponderomotoare) asupra unor corpuri electrizate aflate 7n
campul electric.
Studiul campului electric se face cu ajutorul unui mic corp 7ncarcat electric, numit corp de proba
Se considera ca un astfel de corp de proba 7ncarcat cu sarcina electrica q este a�ezat 7ntr-un punct, in vid ,
unde exista camp electric. Varn constata experimental ca asupra corpului de proba se exercita o forta F .
Se define�te
lntensitatea campului electric E 7ntr-un punct este egala cu raportul dintre forta F exercitata de campul
electric asupra unui corp de proba �i sarcina electrica q a corpului de proba situat 7n acel punct.
- F
E =- [V/m] V-volt, m-metru
q
Prin conventie sarcina electrica a corpului de proba se considera pozitiva, astfel ca E �i F au acela�i
sens.
Pentru studiul campului electric 7n vid se mai define�te:
lnductia electrica D 7n vid este D=£0 E [C/m2 ]
Unde marimea sea Iara Eo este o constanta universala, numita permitivitatea vidului
1
[F/m] F -farad
47l"9109
Linia de camp electric este curba tangenta ,n orice punct la intensitatea campului electric E.
Linia de camp electric are sensul de la sarcina electrica pozitiva spre sarcina electrica negativa.
lmaginea liniilor de camp electric dintr-o sectiune prin campul considerat se nume�te spectru
electric.

Like o-.crqes Repel


N..,tl.-. Ch09

lklllke Chorges Attrac1


E

Fig. 1.6

111.1.7. Tensiunea electricii. Potentialul. lnterpretare energeticii


Se define�te:
Tensiunea electrica dintre doua puncte A �i Bintr-un camp electric, in vid, este egala cu integrala de linie a
vectorului intensitate a campului electric E de la Apana la Bpe drumul considerat:
u AR = rEdi [VJ

Linii de camp Tensiunea electrica este o marime


-----z
(C)
A
E scalara, se masoara in volti [VJ, nu depinde
de drum in camp electrostatic.
Se masoara cu aparate numite voltmetre
// ale caror borne se conecteaza intre cele
doua puncte A�i B:
Mai mult se poate arata faptul ca
tensiunea in camp electrostatic pe un contur
inchis este nula:
B

Fig. 1.10

Potentialul unui punct oarecare M se define�te ca tensiunea dintre acel punct M �i un punct de referinta
Mo unde potentialul se considera nul:
VM = rnEdi
Tensiunea se poate exprima cu ajutorul potentialului prin relatia :
UAB = VA-VB
lnterpretare energetica:
Lucrul mecanic efectuat pentru a deplasa un corp de proba incarcat cu sarcina electrica q, in camp
electric , din punctual Apana in punctual Beste:
LAs = [Fdl= fqE dl=q fEdl= q(VA-Vs}=qUAs

LAB
u AB= -- = LAB{q=l)
q
Ca atare, tensiunea dintre doua puncte reprezinta raportul dintre lucrul mecanic efectuat pentru a
deplasa un corp de proba intre cele doua puncte �i sarcina electrica q a corpului de proba, tensiunea
reflecta din acest punct de vedere capacitatea de a efectua un lucru mecanic, sau de a produce energie.
111.1.8. Fluxul electric. Legea fluxului electric
Se nume�te flux electric 4J printr-o suprafata S integrala de suprafata a inductiei electrice D prin acea
suprafata.

D dS = D dS cos a

Fig. I.IS

D, inductia electrica 1ntr-un punct al suprafetei S,


dS vectorul arie elementara 1n acela�i punct al suprafetei, normal (perpendicular) pe suprafata S
Fluxul electric este o masura patrunderii campului electric prin suprafata S.
Legea f/uxului electric ne spune ca:
Fluxul electric prin orice suprafata 1nchisa I din campul electric este egal 1n orice moment cu suma sarcinilor
electrice libere din interiorul suprafetei 1nchise:
,f DdS=Q
l in1.i:

Tinand seama de relatia expresia legii fluxului electric se poate scrie:

{EdS= Qmi:
E:o
relatie ce se cunoa�te sub denumirea de teorema lui Gauss.
Legea fluxului electric este o lege generala a electromagnetismului, valabila atat 1n regim static cat �i
1n regim variabil al marimilor de stare ale campului. Consecintele acestei legi sunt:
+- exista sarcini electrice
4-- sarcinile electrice sunt surse de camp electric
+- liniile de camp 1ncep �i se termina pe sarcini electrice
111.1.9. Conductoare in regim electrostatic
Regimul electrostatic presupune ca sarcinile electrice sunt fixe 1n spatiu �i constante in timp.
Corpurile conductoare metalice se caracterizeaza, din punct de vedere microscopic, prin faptul ca
poseda purtatori mobili de sarcina electrica, electronii liberi din conductor. Daca 1n interiorul corpului
conductor exista camp electric de intensitate E atunci electronii liberi se mi�ca prin conductor �i conditia
de echilibru electrostatic nu se mai respecta. Pe baza celor mentionate rezulta urmatoarele consecinte
privind comportarea corpurilor conductoare (metalelor) 1n regim electrostatic:
o intensitatea campului electric este nula 1n interiorul conductorului,
o potentialul electric este constant 1n interiorul conductorului
o suprafata conductorului este echipotentiala
o nu exista sarcini electrice 1n interiorul conductoarelor, sarcinile electrice sunt repartizate doar la
suprafata conductorului
o intensitatea campului electric este perpendiculara pe suprafata conductorului
o efectul de ecranare: 1n interiorul unei cavitati dintr-un material conductor intensitatea campului
electric este nula
111.1.10 Condensatorul. Capacitatea e/ectrico
Se nume�te condensator sistemul fizic format din doua corpuri metalice , numite armaturi, separate
intre ele prin materiale electroizolante �i incarcate cu sarcini electrice egale �i de semne contrare.

+
:ct ► -z
I

+ : - ► -
La incarcarea condensatorului cu
+ 1D - sarcinile electrice Q 1 = +Q �i Oz = -Q,
-Q,
+
I
1 <ls - cele doua armaturi var avea
+ : --► -
I E_ potentialele V1 �i V2 iar tensiunea
+ I ► -
+
I
I
di -
dintre armaturi va fi U 12. Modificand
+
I
I
sarcina electrica de pe armaturi la

+
I
I valoarea Q' �i tensiunea dintre
I
/ + I armaturi se modifica �i devine u 12••

s \
s -----,-.____________ L
a b
Fig. 1.38
Pentru orice condensator avem relatia
Q Q'
-=-. = .... =const.=C [Fl
u,2 u,2
C, capacitatea condensatorului
F, farad; lµF = 10-6F,
Se vorbe�te uneori despre capacitatea unui conductor; in acest caz trebuie sa consideram armatura a
doua la infinit, iar potentialul acesteia nul V2 = V- = 0.
111.2. ELECTROCINETicA
Electrocinetica este disciplina din cadrul electrotehnicii care studiaza starile electrice ale
conductoarelor parcurse de curenti electrici de conduqie.

111.2.1. Notiunea de dipol


Electromagnetismul este prezent in mod natural in natura: electricitate statica, fenomene de
magnetizare, fulgerul .... Fenomenele corespunzatoare pot fi descrise cu ajutorul ecuatiilor cu derivate
partiale - ecuatiile lui Maxwell - ce se pot dovedi a fi dificil de rezolvat, deoarece este necesara utilizarea
metodelor numerice (cum ar fi metodele cu elemente finite).
Dispozitivele electrice artificiale sunt concepute de catre om, astfel incat comportamentul lor sa fie
mult mai simplu. Ele pot fi, in general, caracterizate de curentii electrici care circula prin bornele sale �i de
diferentele de potential masurate intre acestea.
borna 1

Figura 1: Multipol (n-poli)

borna k 1
Diferenta de potential (sau tensiunea) 11 .1intre borna i �i borna .ise masoara cu ajutorul unui
voltmetru. Ea se exprima in volti (simbol: V). Curentul I Acare intra (sau iese, in funqie de conventia de
semne aleasa) in borna he masoara cu ajutorul unui ampermetru. El se exprima in amperi (simbol: A).
In acest context, componentele electrice cele mai simple, sunt dipolii. Cea mai mare parte a
multipolilor se pot descompune, de altfel, in dipoli elementari.

► Figura 2: Dipol

Un dipol este caracterizat de curentul i care ii parcurge �i de tensiunea II la bornele sale.

111.2.2. Curentul ce parcurge dipolul

�-
Curentul care intra printr-o borna este egal cu eel care iese prin cealalta borna.

A ---B Figura 3: Curentul intr-un dipol

El corespunde cantitatii de sarcina 1Jce ii traverseaza, in unitatea de timp:


. r/11
,--
rlt
Un curent de un amper (1 A} corespunde trecerii unei sarcini de un coulomb (1 Cb) 'intr-o secunda.
Sensul de referinta pentru trecerea curentului se poate alege oricum: daca acest curent trece efectiv 'in
sensul ales, valoarea lui (intensitatea} este pozitiva; daca el trece 'in sens contrar celui ales, este negativ.
Notii: Tiniind cont ca i'n conductoarele meta/ice uzuale, purtatorii de sarcina sunt electronii, ce au sarcina
negativa, circulatia de la A la B a unui curent pozitiv de 1 A, corespunde fizic, circulatiei de la B la A, a unui
numar de electroni, a caror sarcina i'nsumata este de -1 Cb, i'ntr-o secunda.

111.2.3. Diferenta de potential la bornele dipolului


Lucrul produs de trecerea sarcinilor prin element, se traduce printr-o diferenta de potential 'intre
bornele elementului.
Absorbirea de catre element a unei energii electrice de un Joule (1 J}, datorata trecerii unei sarcini de
un Coulomb (1 Cb} de la A la B, se datoreaza unei diferente de potential 11 de un volt, masurata 1ntre A �i B
(potentialul f:Lal bornei A, este cu 1 V mai mare decat potentialul Vi,, al bornei B}.


Figura 4: Diferenta de potential
masurata 'intre borna A �i borna B

Daca elementul furnizeaza energia electrica de un Joule (1 J}, ca urmare a trecerii unei sarcini de un
Coulomb (1 Cb) de la A la B, aceasta se datoreaza unei diferente de potential 11 de un volt, masurata 1ntre B
�i A (potentialul T :lal bornei A, este mai mic cu 1 V decat eel al bornei B, f i,).

◄ Figura 5: Diferenta de
potential masurata 'intre
borna B �i borna A

u
In concluzie, 'in cazul absorbirii de energie, potentialul bornei de intrare a curentului, este mai mare
decat eel al bornei de ie�ire. In cazul 'in care dipolul furnizeaza energie, potentialul bornei de intrare a
curentului este mai mic decat eel al bornei de ie�ire.
Diferenta de potential ce exista 'intre bornele unui dipol, se mai nume�te tensiune la bornele acelui
element. Sensul de referinta a acestei tensiuni se poate alege oricum: daca potentialul bornei "+" este
efectiv mai mare decat eel al bornei "-", tensiunea este pozitiva; daca este mai mic, atunci tensiunea este
negativa.
111.2.4. Puterea in dipol
Dupa cum a fast c 1...' ta tens1L 1a J1 _ _ .. L. c. tJ., energia rH t absorbita sau furnizata de un
dipol 1'n intervalul de timp rlt, este egala cu produsul dintre sarcina rl!fcare 1'I parcurge �i diferenta de
potential 1>1ntre bornele sale:
r/1 t - ,1.dq
Dupa cum s-a defin11curentul ce parcurM. un_Q!QQI, acesta este egal cu:
,--
. rfiJ
dt
Rezulta ca puterea l1 absorbita sau produsa de dipol se poate scrie:
ilH JJ. ilt I.11 il,1 11.i
. ilt p.dt I Ji II.I
Pentru a �ti daca produsul i.i .i corespunde unei energii absorbite sau produse, trebuie sa se tina cont
de sensurile de referinta alese, atat pentru curentul care parcurge elementul, cat �i pentru tensiunea la
bornele sale.

111.2.5. Conventia semnelor pentru receptor


Cu sensul de referinta ales pentru tensiune, o tensiune ,, pozitiva, semnifica faptul ca potentialul T:t
al bornei A este mai mare decat potentialul Vi1 al bornei B. Cu sensul de referinta ales pentru curent, un
cu rent i pozitiv, corespunde mi�carii sarcinilor pozitive de la A la B. Potentialul bornei de intrare fiind
superior celui al bornei de ie�ire a curentului, dipolul absoarbe deci putere electrica. Produsul ,, .ieste
pozitiv.
Daca 1>este pozitiva, iar i este negativ, potentialul bornei de intrare a curentului este mai mic decat
eel al bornei de ie�ire. Dipolul furnizeaza putere electrica. Produsul ,,.; este negativ.
Daca 1> este negativa, iar i este pozitiv, transferul de sarcina se face de la borna cu potential mai
scazut, la borna cu potential mai ridicat. Dipolul furnizeaza putere electrica. Produsul ,,.; este negativ.
In sfar�it, daca atat 11, cat �i isunt negative, transferul de sarcina se face de la borna cu potential mai
ridicat, spre borna cu potential mai scazut. Dipolul absoarbe putere electrica. Produsul 11 .i este pozitiv.
Cu conventia de semne un produs 1 1 11 .i pozitiv, corespunde absorbirii de catre dipol a unei puteri
electrice. Un produs /1 - u • 1 negativ, corespunde furnizarii unei puteri. Se spune ca este conventia de
semne pentru receptor. Aceasta conventie se alege, de obicei, pentru toti dipolii prevazuti sa absoarba
energie electrica (toate elementele pasive, cum sunt re I toarele, inductantele, condensatoarele, ca �i
toate sarcinile electrice: rezistente de 1'ncalzire, becuri, motoare etc.).·

111.2.6. Conventia semnelor pentru generator


Cu sensul de referinta ales pentru tensiune, o tensiune ,, pozitiva, semnifica faptul ca potentialul T,,
al bornei B este mai mare decat potentialul I�lal bornei A. Cu sensul de referinta ales pentru curent, un
curent i pozitiv, corespunde mi�carii sarcinilor pozitive de la A la B. Potentialul bornei de intrare fiind
inferior celui al bornei de ie�ire a curentului, dipolul furnizeaza deci, putere electrica. Produsu I 11 . ieste
pozitiv.
Daca 11 este pozitiva, iar ieste negativ, potentialul bornei de intrare a curentului este mai mare decat
eel al bornei de ie�ire. Dipolul absoarbe putere electrica. Produsul 11 .ieste negativ.
Daca 11 este negativa, iar ; este pozitiv, transferul de sarcina se face de la borna cu potential mai
ridicat, la borna cu potential mai scazut. Dipolul absoarbe putere electrica. Produsul 11.ieste negativ.
in sfar�it, daca atat 1>, cat �i isunt negative, transferul de sarcina se face de la borna cu potential mai
scazut, spre borna cu potential mai ridicat. Dipolul furnizeaza putere electrica. Produsul u .ieste pozitiv.
Cu conventia de semne, un produs JJ - 11 - 1 pozitiv, corespunde furnizarii de putere electrica de catre
dipol. Un produs /l - 1 1.1negativ, corespunde absorbirii unei puteri. Se spune ca este conventia de semne
pentru generator. Aceasta conventie se alege, de obicei, pentru toti dipolii prevazuti sa furnizeze energie
electrica (surse de tesiune �i curl:nt, 1'n fapt, pilele electrice, bateriile �i alte generatoare electrice).
111.2. 7. lntensitatea curentului electric
Pentru descrierea transportului de sarcina electrica printr-o sectiune a unui conductor, ca urmare a
mi�carii dirijate a purtatorilor liberi, se define�te o marime fizica scalara, numita intensitatea curentului
electric. Aceasta marime fizica a fost introdusa pentru a masura debitul sarcinii electrice totale printr-o
sectiune a conductorului.
lntensitatea curentului electric reprezinta una dintre cele �apte marimi fizice fundamentale SI,
unitatea sa de masura fiind amperul. Definitia acestei unitati de masura o veti afla studiind campul
magnetic al curentilor electrici.
Mi�carea ordonata de sarcina electrica poate fi realizata astfel incat purtatorii care traverseaza o
sectiune a conductorului sa transporte sarcini egale in intervale egale de timp. In astfel de conditii, in acel
mediu conductor se stabile�te un curent electric continuu.
Definiti coulombul, pornind de la ecuatia de definitie a acestei unitati de masura:
[�Q]s1 = [l]s1 * [ �t]s1
lndicatie: aceasta ecuatie, obtinuta din ecuatia de definitie a intensitatii curentului electric, arata ca,
la stabilirea unui curent continuu cu intensitatea de lA, un transport de sarcina electrica egal cu unitatea,
prin orice sectiune transversala a unui conductor, se realizeaza intr-o secunda.
Punerea in evidenta a curentului electric prin unul dintre efectele sale:
Q efect termic
Q efect magnetic
Q efect chimic
Q efect biologic
permite �i compararea intensitatilor acestor curenti, pornind de la intensitatea efectelor produse.
Datorita faptul ca anumite efecte depind �i de sensul mi�carii dirijate a purtatorilor de sarcina
electrica, a Jost stabi/it, prin conventie, un sens al curentului electric, acesta fiind eel al mi�carii ordonate a
unor purtatori de sarcina electrica pozitiva.
Observatie
Sub actiunea unui camp electric, particulele incarcate cu sarcina electrica de semne diferite se
deplaseaza in sens opus, orientarea fortelor electrice fiind determinata �i de semnul sarcinii electrice a
purtatori lor:
➔ ➔
F1 =q E
In conductorii metalici, unde purtatorii de sarcina electrica sunt electronii de valenta, sensul mi�carii
acestora sub actiunea campului electric este opus sensului conventional al curentului electric.
Debitul de sarcina, exprimat prin sarcina electrica totala transportata prin suprafata unei sectiuni
transversale a conductorului in unitatea de timp, define�te valoarea medie a intensitatii curentului
electric prin acea suprafata.
I= �Q/ �t

.. [l]s1 = A (amper)

_\
Sensul conventional al curentului
electric coincide cu eel al intensitatii
campului electric.
VA >VB
Atunci cand intensitatea curentului electric variaza in timp, curentul electric este numit variabil.

Pentru aplicatiile practice un rol important ii au curentii electrici


cu variatie periodica in timp a intensitatii, amintind in acest sens
curentul alternativ sinusoidal. Variatia in timp a intensitatii unui astfel
de curent este descrisa de o functie sinusoidala.
Miisurarea intensitatii curentului electric
lnstrumentul utilizat pentru masurarea intensitatii curentului electric se nume�te ampermetru.
Clasificarea ampermetrelor se realizeaza dupa doua criterii.
1. In functie de modul in care sunt indicate valorile, ampermetrele pot fi analogice (cu ac indicator) �i
digitate.
2. In funqie de principiul de funqionare, exista mai multe tipuri de ampermetre. Pentru a
exemplifica, amintim doua dintre cele mai intalnite tipuri de ampermetre analogice:
Q ampermetre a caror funqionare este bazata de efectul magnetic al curentului electric
(ampermetrul magnetoelectric sau eel feromagnetic);
Q ampermetre a caror functionare este bazata pe efectul termic al curentului electric
(ampermetrul termic).
Ampermetrul magnetoelectric este unul dintre cele mai folosite instrumente pentru masurarea
intensitatii unui curent electric continuu. Componenta principala a acestui instrument este o bobina plasata
intre polii unui magnet in forma literei U. La trecerea curentului electric prin spirele bobinei, va aqiona
asupra acesteia un cuplu de forte determinat de aqiunea campului magnetic asupra conductoarelor
parcurse de curent. Echilibrul de rotatie este asigurat prin actiunea unui alt cuplu de forte, de natura
elastica, ampermetrul fiind prevazut cu un sistem de arcuri. Prin deformarea acestora, la rotirea cadrului de
care este fixata bobina, cuplul fortelor elastice va actiona ca un cuplu rezistent.
Observatie: cuplul de forte reprezinta un sistem de doua forte paralele, avand aceea�i valoare �i sens opus.
In ultimii ani, instrumentele digitale au aparut �i in componenta truselor �colare, precizia acestora fiind
superioara instrumentelor analogice (pot fi puse in evidenta �i micile variatii ale valorii intensitatii unui
curent electric acceptat ca fiind continuu). Mai mult, achizitionand un multimetru (este accesibil!) veti avea
la dispozitie mai multe instrumente de masura intr-un singur aparat care va incape in palma.

Masurarea intensitatii curentului electric presupune construirea unui circuit electric. Acesta este
alcatuit dintr-un ansamblu de elemente prin care se inch id liniile unui camp electric.
Un circuit electric simplu Tl puteti realiza utilizand urmatoarele elemente:
.;;; pentru generarea �i Tntretinerea campului electric, este necesara prezenta unei componente
numita generator, care va furniza energia necesara transportului de sarcina electrica Tn Tntregul
circuit;
Q pentru evidentierea �i utilizarea efectelor curentului electric, se introduce Tn circuit o alta
componenta, numita consumator sau receptor (acesta primind energie de la generator);
.;;; pentru ghidarea �i Tnchiderea liniilor de camp se utilizeaza fire conductoare (numite �i ghidaje
de camp) prin care se interconecteaza generatorul �i consumatorul.
••.·. Recomandare
lnainte de a construi un circuit
..
, ... :,r •"
electric este util sa reprezentati
.,+
:1•·u.-•.1t.••· schema electrica a acestuia, apeland
-p ,/.-. /1' la simbolurile grafice ale
. 'I. .1mr-11,.�,•t:.'J,
elementelor de circuit, stabilite
conventional.
' 1 1 •lt,,: ..•1t".J In figura alaturata sunt
prezentate astfel de simbolurile
"'· ,;,,
(1,(1',."'•.ift (,IJ

grafice, pentru cateva elemente de


/. •/;·,. lrH circuit, dintre cele mai utilizate.

circuit electric simplu


Pentru masurarea intensitatii curentului electric este necesar sa introduceti Tn circuit un
amper_!11etru. Acesta se conecteaza Tn serie cu celelalte elemente ale unui circuit electric simplu, Tn general
1n serie cu acea portiune de circuit pentru care dorim sa masuram intensitatea curentului electric.
----------..
Pentru a cre�te precizia masurarii, selectati calibrul
\ optim (calibrul unui ampermetru reprezinta cea mai mare
valoare a intensitatii curentului electric ce poate fi masurata):
o pentru instrumentele analogice este necesar ca
acul indicator sa devieze cat mai mult, pentru
variatii mici ale intensitatii curentului electric,
fara a ie�i din scala;
o in cazul multimetrelor, selectorul acestora
trebuie adus 1n pozitia ce indica posibilitatea
-1 ♦ •. masurarii intensitatii unui curent continuu
(pentru regimul de curent continuu existand
\
\ notatia DC), alegand �i 1n acest caz un calibru
optim; porniti mai 1ntai de la un calibru mare,
mic�orandu-1 apoi, dupa conectarea
.'f'�::'t! 7,Z'i l! l!::;1'/ft."t .,,,,,_, tt"'..d.u: instrumentului 1n circuit, astfel 1ncat sa cre�teti
� ll! .."tl!r numarul cifrelor semnificative afi�ate de
/ instrument.
...__
-

111.2.8. Legea lui Ohm

111.2.8 1 legea I i Ohm pentru o potiun� de c·rcuit


Pornind de la legea formulata pentru o portiune de circuit, se remarca posibilitatea definirii unei
marimi fizice care caracterizeaza comportarea macrofizica a unui dipol pasiv, din punct de vedere al
dependentei intensitatii curentului electric, ce se stabile�te Tn acesta, de tensiune electrica aplicata la
capetele lui. Aceasta marime fizica este numita rezistentii electricii.
lntensitatea curentului electric ce se stabile�te printr-un conductor mentinut la temperatura
constanta cre�te liniar cu tensiunea aplicata la bornele acestuia (Legea lui Ohm pentru o p<>ftiune de
circuit).
I= U/R
Raportul dintre tensiunea electrica aplicata unui dipol pasiv �i intensitatea curentului electric ce se
stabile�te in conditiile aplicarii acestei tensiuni define�te rezistenta electrica a acelui dipol (R)
R=� [R)11 = [Uli, = � = n
I Pl 1 1 A
Dispozitivul a carui functionare intr-un circuit electric este caracterizata numai prin rezistenta
electrica se nume�te rezistor.
Rezistoarele a caror caracteristica este liniara, verificand legea lui Ohm, se numesc rezistoare liniare
(ohmice), in caz contrar fiind numite rezistoare neliniare (neohmmice).
lnstrumentul de masura utilizat pentru masurarea rezistentei electrice se nume�te ohmmetru.
Marimea ce caracterizeaza comportarea distincta a materialelor, in prezenta unui curent electric, se
nume�te rezistivitate electrica (r).
[8] 11 m1
[Pl11 = [Rl1,-= 0-=
Pl11 m [.rn

lnversul rezistivitatii electrice se nume�te conductivitate electrica (s), o constanta de material


exprimata in w·1m·1.

111.2.8.2. Legea lui Ohm pentru un circuit electric simplu


Definind tensiunea electromotoare a unui generator (E), relatia dintre tensiunea de la bornele
acestuia (Ub), aplicata unui circuit electric simplu, �i caderea de tensiune in interiorul generatorului (u):
E=Uk+u
Pentru cele doua portiuni ale circuitului, cea exterioara generatorului (circuit exterior) �i cea
interioara (circuit interior), poate fi utilizata legea lui Ohm formulata anterior (legea lui Ohm pentru o
portiune de circuit):
o pentru circuitul exterior: U = IR
o pentru circuitul interior: u = Ir
Folosind relatiile obtinute prin utilizarea legii lui Ohm pentru o portiune de circuit, se obtine:
E= IR+ Ir= l(R+r)
Astfel a fost formulata de catre Ohm o lege pentru intregul circuit. Utilizarea acesteia permite
calcularea valorii intensitatii curentului electric ce se stabile�te intr-un circuit electric simplu, in functie de
parametrii acestuia.
Suma dintre rezistenta interna a generatorului �i cea a circuitului exterior reprezinta rezistenta
electrica totala a circuitului electric simplu.
lntensitatea curentului electric ce se stabile�te la inchiderea unui circuit electric simplu este direct
proportionala cu tensiunea electromotoare a generatorului �i invers proportionala cu rezistenta totala a
circuitului (Legea lui Ohm pentru un circuit electric simplu):
l=E/R+ r

;:-J. j
R I{_
� ' ll..,......-.,.

I It I

£.. r
-�1 19\l.
lnterpretarea la scara microscopica a legii lui Ohm poate fi realizata folosind un model ce descrie
mi�carea electronilor in conductorul metalic. Electronii de valenta, asemanator moleculelor unui gaz, au o
mi�care dezordonata, ciocnindu-se cu ionii pozitivi aflati in pozitii fixe in interiorul conductorului. In
prezenta campului electric, mi�carea electronilor va avea �i o componenta dirijata de camp, aceasta
mi�carea de antrenare realizandu-se cu o anumita viteza (viteza de drift). Electronii vor continua sa se
ciocneasca cu ionii pozitivi ai conductorului, inaintarea lor pe directia campului avand loc ca �i cum s-ar
deplasa intr-un mediu vascos. Potrivit acestui model, asupra electronilor liberi actioneaza forte electrice �i
forte de rezistenta (datorate interactiunii cu mediul vascos), valoarea fortelor de rezistenta fiind
proportionala cu viteza de drift:
Fr = - r*vd.
0 data cu cre�terea tensiunii electrice aplicate conductorului, deci �i a intensitatii campului, fortele
electrice devin mai intense (Fe = eE). Obtinerea unei noi stari electrocinetice, in conditiile cre�terii
intensitatii fortelor electrice, presupune cre�terea valorii fortelor de rezistenta, deci �i a vitezei de drift,
ceea ce corespunde, la scara macrofizica, cre�terii intensitatii curentului electric. Valoarea coeficientului de
rezistenta (r) depinde de natura rnediului conductor, aceasta valoare mentinandu-se constanta atata tirnp
cat temperatura nu se modifica. In caz contrar, la cre�terea temperaturii mediului, se intensifica ciocnirile
electronilor cu ionii pozitivi ai conductorului, ceea ce este echivalent cu cre�terea coeficientului de
rezistenta. La scara macrofizica, aceasta cre�tere a valorii coeficientului de rezistenta corespunde cre�terii
rezistivitatii electrice a conductorului.
Dezvoltarea teoretica a unui astfel de model a condus la obtinerea formei locale a legii lui Ohm
pentru o portiune de circuit. Astfel, definind un model fizic, o lege empirica a fost regasita �i pe cale
teoretica.

u
-• Starea electrocinetica se realizeaza atunci cand actiunea
fortelor electrice este anulata de cea a fortelor de

·-·�
rezistenta. In aceste conditii valoarea vitezei de drift se
.:. ... mentine constanta, caracterizand transportul de sarcina
electrica la nivelul oricarei sectiuni a conductorului.
Mi�carea de antrenare a electronilor liberi din
conductor, sub actiunea campului electric, este

� - - - - - - - - -� caracterizata printr-o viteza medie, numita viteza de drift.


'
r
' '
t �

r fl' I
I -:-11",,
---..---"-----,jf..,.�: ►c r

__ _ _ _ _ __ _ _
I

, • I

Raportul dintre intensitatea curentului electric �i aria sectiunii perpendiculare pe directia de


transport define�te valoarea densitatii de curent. (j).
Densitatea de curent intr-un mediu conductor cre�te liniar cu intensitatea carnpului electric ce se
stabile�te in acel rnediu (forma locala a legii lui Ohm):
j=crE ,cr=l/p
(a numindu-se conductivitate electricii)

111.2.8.3. Legea lui Ohm - aplicatii


Cum poate fi obtinuta o valoare optima a intensitatii unui curent continuu ?
Atunci cand doriti modificarea unui efect al curentului electric intr-un circuit, trebuie sa modificati
valoarea intensitatii curentului stabilit prin acel circuit. Puteti realiza o variatie lenta a intensitatii curentului
electric folosind un rezistor cu rezistenta electrica variabila (in figurile de mai jos prezentati atat rezistori cu
rezistenta electrica fixa, cat �i cu rezistenta electrica variabila).
Potrivit legii lui Ohm pentru un circuit simplu, modificand valoarea rezistentei circuitului exterior
puteti obtine valoarea dorita pentru intensitatea curentului electric.
A e e insa: atunci cand rezistenta circuitului exterior scade pana la valori foarte mici, intensitatea
curentului electric cre�te semnificativ. Pentru o valoare nu/a a rezistentei circuitului exterior generatorul
functioneazii in scurtcircuit, valoarea intensitatii unui astfel de curent fiind:
E
I =-
,. r
Valorile mari ale intensitatii curentului de scurtcircuit sunt justificate prin faptul ca rezistentele
interne ale generatoarelor sunt in general mici.
Reostatele au constructii �i dimensiuni diferite. Unul dintre cele mai folosite reostate este reostatul
cu cursor.

Prin alunecarea pe tija metalica pe care este montat, cursorul realizeaza un contact alunecator cu
un rezistor de rezistenta electrica R, in puncte diferite pe toata lungimea acestuia. Functionarea reostatului
cu cursor se bazeaza pe posibilitatea de a modifica rezistenta electrica a firelor conductoare prin
modificarea lungimii portiunii parcurse de curent electric.
�- -�
t '1r::l.',lC'1 rd lf'.::"i=ll,•t!tl .f�ctnca
fu:.a \

•l�.:lrt't> ti'��n1¥: tf.-.Ytt¥£ t'�


m.it<.JUl pc tr=zo, y,nrr-:Jn a,,/
It, li,n. &. ,ukt1 tf1ftmc,
j.llCJi''itl <orc::p1in=iJu{11 i v •
onw•md t,1:JJaare pmtru ,r:::.."lfllt,:1 J
I
\ dc..:.ttui

Cum poate fi obtinuta o valoare optima a tensiunii electrice la bornele unui dipol ?
In multe aplicatii practice, circuitele electrice sunt alimentate astfel incat tensiunea electrica de la
bornele acestora sa poata fi modificata.
Analizand schema electrica prezentata in imaginea de mai jos, remarcam in acest caz prezenta unui
rezistor cu rezistenta variabila. Conectarea lui difera insa de cea prezentata anterior, fiind realizata cuplarea
a doi dipoli. Montajul realizat se nume�te montaj potentiometric, la bornele acestuia obtinandu-se
tensiune reglabila.
Utilizand legea lui Ohm pentru o portiune de
circuit poate fi determinata valoarea tensiunii
electrice intre punctele B �i C, aceasta putand fi
modificata de exemplu prin deplasarea cursorului
unui reostat de rezistenta R:
111.2.8. Teoremele lui Kirchhoff
Un circuit este, de obicei, format din diferite elemente conectate intre ele, astfel incat sa existe una
sau mai multe cai de inchidere a curentului electric.
Se va considera circuitul din figura 1, format dintr-o sursa �i 3 elemente.

A
• Figura 1- Circuit cu o sursa �i 3
elemente

Ct_ _ _ �--- �- G ..
'-- ,_
··,,.,,\..
...
··, �.I
a /

C
Pentru realizarea acestui circuit, au fost efectuate cateva conexiuni intre bornele elementelor; aceste
conexiuni se numesc "noduri". Astfel, avem:
Q una din bornele sursei a fost conectata cu una din bornele elementului 1 (nodul A)

Q cealalta borna a elementului 1 a fost conectata cu una din bornele elementului 2 �i cu una din
bornele elementului 3 (nodul B)
Q 'in final, celelalte borne ale elementelor 2 �i 3, se conecteaza cu borna libera a sursei, inchizandu-se
circuitul (nodul C)
Schematic, un circuit poate fi reprezentat sub forma din figura urmatoare:
A � Bl
T •B2
---- - L____2_J
>
l
Figura 2 - Circuitul din figura 1,
redesenat

• •
Cl C2
Din punctul de vedere al reprezentarii, nodul B a fost "divizat" in nodurile Bl �i 82; deoarece
potentialul unui punct este unic, diferenta de potential intre 81 �i B2 este nula; este ca �i cum, un
conductor perfect ar conecta cele doua puncte. Astfel, punctele Bl �i B2 constituie un singur nod. Un
rationament identic se poate aplica �i nodului C. Circuitul are, a�adar, 3 noduri: A, B �i C.
Parcurgand nodurile, se pot identifica circuite prin care curentul poate circula; acestea se numesc
"ochiuri".
Circuitul considerat, are 3 ochiuri, cum se observa in figura urmatoare.
-- ----- -
I
;'
'
I
\ Figura 3 - ldentificarea
I
ochiurilor circuitului din Figura 1

�J.:
\

u . I

'
I

\
I

-
Q un ochi, reprezentat cu ro�u, care se inchide prin elementul 1, apoi elementul 3 �i in final
prin sursa;
� un ochi, reprezentat cu albastru, ce trece prin elementul 1, apoi elementul 2 �i se
,nchide prin sursa;
Q in sfar�it, un ochi, reprezentat cu verde, ce trece prin elementul 3 �i se inchide prin
elementul 2.
Oricare dintre acestea poate fi parcurs de un curent electric.

111.2.9.1. Teorema I a lui Kirchhoff (Legea nodurilor)


Chiar daca se cunosc toate elementele ce formeaza un circuit �i ecuatiile caracteristice
corespunzatoare, nu este posibil sa se determine totalitatea tensiunilor �i curentilor din circuit. Este
necesar sa se cunoasca cele doua teoreme importante, cunoscute ca Teoremele lui Kirchhoff.

Figura 4 - Explicativa pentru Teorema I


(Legea nodurilor)
i4 /

Conform Teoremei I, in orice moment, suma algebrica a curentilor ce intra sau ies dintr-un nod,
este nula.
Li. = o
Pentru curentii reprezentati in Figura 4, Teorema I conduce la ecuatia:
- i1 + i:2 - i3 +t 4 = 0
De notat faptul ca i1 �i i3 s-au considerat cu semn negativ, deoarece, s-a ales acela�i sens de referinta
pentru curentii care intra �i ies din nod. Cu alte cuvinte, suma curentilor care "intra" in nod este egala cu
suma celor ce "ies" din nod.
Astfel, daca suma curentilor ce intra in nod este egala cu suma celor ce ies, nodul nu poate acumula
sarcina electrica. Altfel spus, un nod este perfect conductor, fara posibilitatea acumularii de sarcina
electrica.
A l
.__._ 1
B

/. I,
t,
n
Figura 5 - Curentii din circuit

J
f7
0
J
2

C
Pentru circuitul reprezentat in figura de mai sus, aplicarea Teoremei I conduce la:
Q in nodul A iF - i1 = 0
Q in nodul B i1 - i2 - i3 = 0
r;> in nodul C - iF + i2 + ;3 = 0
Dintre aceste 3 ecuatii, doar doua sunt liniar independente.
Generalizand pentru un circuit cu N noduri, Teorema I a lui Kirchhoff, permite obtinerea a N - 1
ecuatii liniar independente.
Prima ecuatie ne permite sa afirmam ca iF, curentul ce iese din sursa, este egal cu eel care intra in
elementul 1; cu alte cuvinte, sursa �i elementul 1 sunt parcurse de acela�i curent. Tn aceasta situatie, se
spune ca sursa �i elementul 1 sunt conectate in serie.

111.2.9.2. Teorema a II-a a Jui Kirchhoff (legea ochiurilor)


Conform Teoremei a II-a a lui Kirchhoff (Legii ochiurilor), in orice moment, suma algebrica a
tensiunilor de-a lungul oricarui ochi de circuit, este nula.
�::u. = 0

CI] Figura 6 - Explicativa pentru


Teorema a II-a (Legea ochiurilor)

2 u,

3
( ll�
Cu sensurile de referinta specificate in figura de mai sus �i parcurgand ochiul in sensul acelor de
ceasornic, Teorema a II-a a lui Kirchhoff conduce la ecuatia:
U1 - U::: + U3 - U4 = 0

De notat faptul ca, tensiunile U2 �i U4 au fast considerate cu semn negativ, deoarece sensurile lor de
referinta, sunt opuse sensului de parcurgere a ochiului. lndiferent de sensul de parcurgere a ochiului (in
sens orar sau trigonometric), se vor obtine ecuatii de tensiuni absolut echivalente.
--- -r
u
>I
I
,
1 Figura 7 - Ochiurile
circuitului

I.I ® 2 3 ll-'

---
I

Faptul ca suma tensiunilor de-a lungul ochiului este nula, este echivalent cu a spune ca lucrul necesar
dislocarii sarcinii 7n lungul ochiului, este nul. Din acest motiv, se poate considera ca sistemul este
conservativ.
Pentru circuitul din Figura 7, aplicarea Teoremei a II-a a lui Kirchhoff, conduce la:
• pe ochiul indicat cu linie ro�ie, parcurs 7n sens orar U1 + u3 - u = 0
• pe ochiul indicat cu linie albastra, parcurs 7n sens orar u1 + Uz - u = 0
• pe ochiul indicat cu linie verde, parcurs 7n sens orar u3 - u2 = 0
Din cele 3 ecuatii, doar doua sunt liniar independente.
Generalizand pentru M ochiuri de circuit, Teorema a II-a a lui Kirchhoff permite obtinerea a M - 1
ecuatii liniar independente.
Ultima ecuatie ne permite sa afirmam ca, tensiunea fntre bornele elementului 2 este egala cu cea
dintre bornele elementului 3; cu alte cuvinte, tensiunile 7ntre bornele celor doua elemente, sunt identice. In
aceasta situatie, se spune despre cele doua elemente ca sunt conectate in paralel.

111.2.9.3. Metoda Kirchhoff algoritmul metodei


Urmariti utilizarea acestei metode pentru reteaua a carei schema electrica este prezentata in figura
de mai jos.
Nodurile retelei: A, 8, C, D
Ramurile retelei:
- 2 ramuri cuprinse intre nodurile A �i 8 (una dintre
acestea contine sursa cu t.e.m E i, cea de a doua contine
sursele cu t.e.m. E 2 �i E 3);
- 2 ramuri cuprinse intre nodurile 8 �i C (fiecare
continand cate un rezistor - R 3, respectiv R4);
- 2 ramuri cuprinse intre nodurile C �i D (una dintre
acestea contine sursa cu t.e.m E 5, cea de a doua
continand sursa cu t.e.m. E4 );
- 2 ramuri intre nodurile D �i A (continand rezistorii R8 �i
R9, respectiv R7).
�-11+ -i::=::::>----- Ochiurile fundamentale: fiind a Iese ochiurile notate I, 11,
Et � I, Ft III, IV,V.

Utilizarea metodei Kirchhoff presupune:


1. ldentificarea nodurilor de retea.
Utilizand prima lege a lui Kirchhoff, numarul de noduri pentru care se obtin ecuatii independente
este 3 (nn = 4-1= 3)
2. ldentificarea ramurilor retelei.
Circuitul propus are opt ramuri, fiecare fiind cuprinsa 7ntre doua noduri succesive.
3. Alegea unui sens pentru intensitatile curentilor electrici din ramurile retelei.
Pentru exemplul ales, sensul curentilor electrici a fast stabilit arbitrar, rezolvarea sistemului de
ecuatii ce se obtine prin utilizarea legilor lui Kirchhoff conducand �i la stabilirea sensul real al
acestora.
4. Determinarea numarului de ochiuri fundamentale (pentru care se obtin ecuatii independente).
Circuitul propus avand 8 ramuri �i 4 noduri, var fi scrise 5 ecuatii independente prin aplicarea legii a
II-a a lui Kirchhoff:
no =8-4+1 = 5
5. Alegerea unui sens de parcurgere pentru fiecare ochi de re1ea.
Ochiurile circuitului propus au fast numerotate, pentru fiecare dintre acestea fiind indicat sensul de
referinta.
6. Utilizarea primei legi a lui Kirchhoff
Se aleg nodurile pentru care se obtin ecuatii independente �i se scriu aceste ecuatii:
Q (nodul A): l�ls-11-/2= 0
Q (nodul B): l1+lrlr/4 = 0
� (nodul C): /3+/,'6-ls = 0
7. Utilizarea legi a II-a a lui Kirchhoff
Pentru circuitul popus, aceste ecuatii sunt:
Q (ochiul I): frf3+f2 = '1fR1+rJ-l2(R2+r2+r3)
� (ochiul II): 0 = /�4-/3R3
Q (ochiul Ill): -f2+f3+f4 = lz{R2+r2+r3)+/3R3+/6(R1j1-r4)+/7R7
Q (ochiul IV): Es+E4 = -ls(Rs+rs)+/6(R1j1-r4)
Q (ochiul V): 0 = ls(Rs+R9)-l7R7
Prin rezolvarea acestui sistem de ecuatii puteti determina parametrii de functionare ai acelei retele
electrice. De exemplu puteti determina valorile intensitatilor curentilor electrici din fiecare ramura de
retea, precum �i sensul real al curentilor electrici, atunci cand sunt cunoscute valorile tensiunilor
electromotoare a generatoarelor, precum �i rezistentele electrice a fiecarei ramuri.

/ \

__4:· ..
.:..tf:.J.}
CU-'01.t�:r

�II+ J tCUll{-1:

I
------------------- /
111.2.9.4. Aplicatie
ldentificati, pentru reteaua electrica a carei schema este prezentata mai jos, care sunt nodurile,
ramurile �i ochiurile acesteia.

fa�
-1 I
Ra
I•-
p

, p,
E4. r4

E,.1�
c:::::J
M1 M Ri

lndicatie: Utilizati definitiile acestor elemente, constatand �i faptul ca exista portiuni ale circuitului a caror
rezistenta electrica este nula. Daca veti aplica legea lui Ohm pentru aceste portiuni de circuit, veti constata
faptul ca potentialele punctelor ce le delimiteaza au valori egale. Astfel de puncte nu reprezinta noduri
distincte, ele putand fi considerate ca un singur nod. Exemplu: nu sunt noduri de retea punctele M1 si N 1 .
Pentru a identifica ramurile retelei, porniti, pe rand, de la un nod �i identificati portiunile de circuit
conectate intre acesta �i nodul imediat urmator.
Exemplu: intre nodurile O �i P exista doua ramuri, cea care contine sursa cu t.e.m. Es �i rezistorul de
rezistenta electrica Rs, ce de a doua continand sursa cu t.e.m. E4 �i rezistorul de rezistenta electrica R5.
Portiunea de circuit ONMP contine mai multe ramuri, existand noduri intermediare (M, respectiv N).
Retea electrica: circuit obtinut prin conectarea mai multor dipoli activi si pasivi.
Nod : punct de conectare a eel putin trei elemente de circuit.
Ramura (latura): portiune de circuit cuprinsa intre doua noduri succesive.
Ochi (bucla): contur inchis format din mai multe ramuri de retea.
In ramuri distincte ale unei retele se stabilesc curenti electrici cu intensitati diferite. In functie de
parametrii unui circuit, pot exista ramuri pentru care valorile intensitatilor curentilor electrici coincid.
Suma algebrica a intensitatilor curentilor electrici din laturile ce se intalnesc intr-un nod de retea este
nula. (Legea I a lui Kirchhoff).

. '

.\.,,,..i·-- �:t�'
f I /
.
Utilizand prima lege a lui Kirchhoff, pentru n noduri veti obtine (n-1) ecuatii independente.
Pentru a obtine expresia matematica a acestei prime legi, se aplica notiunea ca la nivelul seqiunii ce
corespunde unui nod nu se creeaza, nu dispare �i nu se acumuleaza sarcina electrica.
Pentru exemplul prezentat, veti obtine:
a1+Qs=Qz+Q3+Q4
lmpartiti la intervalul de timp in care se realizeaza acest transport de sarcina �i utilizati definitia
intensitatii curentului electric. Astfel veti obtine:
l1 + Is - l1 - /3 - /4 = 0
Aceasta expresie poate fi generalizata, introducand o conventie: pentru curentii electrici cu sensul
spre nod ("intra" in acel nod), puteti alege 1>0, iar pentru cei al caror sens se indeparteaza de nod ("ies" din
acel nod), l<0, asociind astfel un sens de referinta pentru curentii electrici.
Observatie: Separand termenii pozitivi de cei negativi, veti obtine o relatie care evidentiaza faptul ca in
jurul oricarui nod de retea suma intensitatilor curentilor electrici care intra in acel nod este egala cu suma
intensitatilor curentilor care ies din nod.
l'IU�IUIII UUlt:

l. Tensiunea electrica la bornele unui rezistor are expresia:


U MN= V M -V N = IR (legea lui Ohm pentru o porliune de circuit)
Potrivit notatiilor din figura de mai jos, citind tensiunea electrica de la M spre N, 1n sens invers
curentului electric, se obtine:
UNM= VN -V M =- IR
(sensului conventional stabilit pentru curentul electric este eel al transportului de sarcina electrica pozitiva,
iar un astfel de transport se realizeaza de la un potential mai mare spre un potential mai mic).
2. La bornele unui generator, diferenta de potential are urmatoarea expresie (notatiile corespund
figurilor de mai jos):
U b= V+ - V- =V A -Ve= (V A -Ve)+ (Ve - Ve) = E-Ir.
Daca se inverseaza sensul de citire al tensiunii la borne, diferenta de potential este negativa :
V. - V+ = Ve-V A = (Ve-Ve)+ (Ve-VA)= - E+ Ir
Observatie: legea lui Ohm pentru un circuit simplu sugereaza posibilitatea descompunerii unei surse de
tensiune intr-o sursa ideala (fara rezistenta internal �i un consumator cu rezistenta r, conectat in serie cu
sursa.
Remarcati 1n figura de mai jos expresiile diferentei de potential la bornele unei surse receptor Tn
funqie de sensul de citire al tensiunii (o astfel de sursa consuma energie de la un alt generator - de
exemplu bateria ma�inii voastre conectata la o alta baterie pentru a fi incarcata). Obtinand expresiile
diferentelor de potential in modul prezentat anterior (sunt marcate cu ro�u diferentele pozitive de
potential la bornele fiecarui element al portiunilor de circuit reprezentate).

<Dirferen,12 r:le pot2npid


fa 6omefe...
. . . rezistoruiui

..
Ufl = IR UR = IR
• c=::J
N
l f\ M R M
UMN = IR UNM = - IR

... sur:Ewr generator


E u u

(_' ,!�:-� ( 1
.....
U.-.c � h • E
... sur:Ewr receptor
E u

___________________,,.. /
·
\
u�,G = E • Ir Uc.A = - Ir- E
"'

Ca �i 1n cazul primei legi, obtinerea ecuatiei pentru cea de a doua va este accesibila. Este necesar sa
cunoa�teti scrierea corecta a diferentelor de potential pentru diferiti dipoli, activi sau pasivi, raportat la un
sens de referinta (sens de parcurgere al acelui ochi). Ecuatia legii a II-a a lui Kirchhoff o veti obtine
exprimand suma diferentelor de potential pentru fiecare ramura a unui ochi de retea.
Un exemplu mai simplu, de exemplu ochiului de retea pentru care este prezentata schema electrica
1n figura de mai jos. Urmariti acest exemplu, apoi 1ncercati rezolvarea circuitului propus 1n primul exemplu
dat.
- - - - - - - - 7
r----------
I
1
I

.. ..
: Suma algebrica a t.e.m. de pe laturile
:c :A
R,
....
I
I

:� I

I
1-
E1
-i

f
- I

I

unui ochi de retea este egala cu suma
algebrica a tensiunilor electrice de pe
I

------ - ---• consumatorii acelui ochi (Legea a II-a a lui


I

Kirchhoff).
- - - - 6E
- - - - - 6'-, f .- - - - - - -,
I I

}
,t
. ,-

E
� I

t :,- :
1

•' �

R
1

•· I
I I
I I

lndicatie:
1. Suma diferentelor de potential pentru orice ochi de retea este nula:
VA-VA=0
2. Pentru sensul de referinta ales, diferentele de potential la bornele elementelor de circuit, pentru
fiecare ramura a ochiului, sunt:
Q la bornele sursei 1:
VA-Ve= (VA-Ve) + (Ve-Ve) = '1r1-E1
Q la bornele rezistorului de rezistenta R1 :
Ve-Vo = liR
Q la bornele sursei 2:
Vo-VF = (Vo-VE)+(VE-VF) = Erl2r2
Q la bornele rezistorului de rezistenta R2:
VF-VA = - l3R2
Cunoscand faptul ca suma diferentelor de potential pe un contur 1nchis este nula, se obtine:
'1ri-E1+'1R1+Erl2rr l3R2 = 0
Separati termenii ce reprezinta diferentele de potential pe consumatori:
'1(r1+R1) + l2r2 - l3R2= ErE2
Remarcati faptul ca ecuatia obtinuta are urmatoarea structura:
� membrul stang al acestei relatii contine o suma algebrica a tensiunilor pe consumatorii din
ochiul ales;
..J_ membrul drept contine t.e.m ale surselor din acel ochi.
Rezultatul obtinut pe e I I b .ze -t t poate fi generalizat pentru orice ochi de retea,
reprezentand continutul legii a II-a a lui Kirchhoff. Pentru generalizare este necesara o conventie prin care
sa fie stabilite semnele termenilor din cele doua sume algebrice, raportat la un sens arbitrar de parcurgere
a acelui ochi.
lnterpretarea rezultatelor obtinute prin utilizarea legilor lui Kirchhoff
Utilizand legile lui Kirchhoff pentru rezolvarea retelelor electrice, veti obtine atat valori pozitive, cat �i
valori negative pentru termenii Ii, modulul acestor valori reprezentand intensitatile curentilor electrici din
ramurile retelei. Aceste rezultate se interpreteaza astfel:
Q daca Ii > 0, atunci sensul real al acelui curent electric coincide cu sensul ales pentru
parcurgerea ochiului de retea;
Q daca Ii < 0, atunci sensul real al acelui curent electric este opus sensului ales pentru
parcurgerea ochiului de retea.
�onvenJ1e pem:ru semnu1 termennor ecuape1
Termenii ecuatiei matematice a legii a II-a a lui Kirchhoff sunt pozitivi in urmatoarele conditii:

+ i'.....-..:._ I

E_ ,1 E 11 �R I
II

Q daca sensul de parcurgere al ochiului, ales arbitrar,


coincide cu sensul curentului electric de pe o ramura U),
atunci ljRj>O
Q daca sensul de parcurgere al ochiului coincide cu sensul
conventional al curentului electric prin generatorul i,
atunci Ei > 0

Observatie: utilizand legea a II-a a lui Kirchhoff, pentru un ochi cu/ ramuri, si n noduri, veti obtine (/-n+l}
ecuatii independente.

111.2 9.5. Exercifii


1. Fie cele doua situatii de mai jos, in care curentii sunt fie numerotati, fie notati cu indici alfabetici;
determinati curentii ic,; ib; ic; id in functie de ii.; ii; i� i4

l ..
'
I ·,.,.,_
___:
::

-�--.....-
..•..•· I;
Raspuns: Observandu-se cele doua figuri, se obtine:
ill = il ; ill =- il ; ic = i3 ; ;d = -i 4
2. Aplicand Teorema I a lui Kirchhoff, determinati valoarea curentului i4.

-•
, 4A
I -2.A

I -I:\ I:

Raspuns: Aplicand Teorema I a lui Kirchhoff, se obtine:


i1 -i1 -i3 +i 4 = 0
lnlocuind valorile, rezulta:
(- 2)-4 -(-1)+i4 = 0
de unde, valoarea curentului este:
i4 =SA
3. Considerand sensurile de referinta �i valorile indicate, verificati daca tensiunile reprezentate in figura de
mai jos, sunt in conformitate cu Teorema a II-a a lui Kirchhoff.
11 -6 \'
Raspuns: Aplicand Teorema a II-a a lui Kirchhoff pentru sensurile reprezentate ale tensiunilor, se obtine:
- U1 + U:3 +u 1 = 0
lnlocuind valorile, rezulta:
-(-6)+ (-2)+8 = 0
ceea ce este fals.
4. Aplicand Teorema a II-a a lui Kirchhoff, determinati valoarea tensiunii u4•
u, 3t-2

1_11

f 3 I
�-1
Raspuns: Aplicand Teorema a II-a a lui Kirchhoff, se obtine:
-u1 + uJ +u3 -u 4 = 0
lnlocuind valorile:
-(3t-2)+3t+(-2)+u4 = 0
Rezulta ca valoarea tensiunii este:
u4 = 0

111.2.9. incalzirea unui conductor la trecerea curentului de conductie -


efectul Joule-Lenz
Consideratiuni teoretice :
Legea lui Joule, cunoscuta �i sub denumirea de Efectul Joule, este o lege a fizicii care exprima relatia
caldurii generate de un curent care parcurge un conductor. Legea este exprimata astfel :
q =I:. · R · t
in care:
Q - caldura degajata, [Q]si = J Uoule)
I - intensitatea curentului electric [l]si = A (amper)
R - rezistivitatea electrica [R]si = 0 (ohm)
t -timpul [t]si = s (secunde)
La nivel atomic, efectul Joule este rezultatul mi�carii electronilor �i ciocnirea acestora cu atomii din
conductor, efectuand un transfer de moment catre atom, marindu-i energia cinetica.
Concret, efectul Joule consta in cre�terea temperaturii unui conductor ca un rezultat al rezistentei in
urma parcurgerii acestuia de un curent electric.
Experimentul
Se considera o placa de cupru de dimensiuni date, lxl m, �i un decupaj de forma circulara de raza
r=O.l m.
J,.

ZOlat 01/
Ji..

1 n,

0
y
Irr
• ►
Pe una din laturi se ata�eaza o tensiune de 0.1 V
Curentul electric genereaza incalzirea placii. Se analizeaza distributia de temperatura pe suprafata.
Se efectueaza o verificare pentru a stabili veridicitatea experimentului. Problema prezinta simetrie,
deci fluxul de caldura « care intra » este numeric egal �i de semn contrar cu fluxul termic « care iese ».
Problema este verificata, precizia calculului fiind de 3 zecimale. Pentru acuratete in calcul se poate realiza o
rafinare a suprafetei de lucru.
Se analizeaza variatia temperaturii in punctul (0.5 ;0.75) cand se modifica conductivitatea electrica �i
cea termica cu½,¼, 1/8, fata de cea de referinta, cea a cuprului.
Rezultatele sunt dispuse grafic
Temperarura [Kl
600

550 0

0
500
0
g
i 0 0

� 450
0

0 0
0

400 0 0
0

350

0
0 0 • 0

300 --�-� �
---�-�-�-�-�
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000
T,mp (s)

Se remarca o cre�tere accentuata a temperaturii in timp, pana la atingerea unui palier. Odata atins
palierul, variatia temperaturii este mica.
111.3. ELECTRODINAMICA
Electrodinamica studiaza starile electrice �i magnetice variabile 7n timp; 7n continuare se va studia cu
precadere campul magnetic.

111.3.1. Camp magnetic


Campul magnetic generat de magneti permanenti a fast cunoscut din antichitate. Se �tie ca folosind
substante care contin fier, cobalt �i niche! putem construi magneti permanenti care atrag fierul. Exista
dovezi care atesta faptul ca busola, ca prim instrument magnetic, a fast cunoscuta cu aproximatv 2500 ani
7naintea erei noastre de catre chinezi, dar cauzele rotirii acului magnetic au fast elucidate abia 7n anul 1600
de catre medicul �i fizicianul englez W. Gilbert.
Aproape 4000 de ani s-a folosit busola 7n scopuri practice, 7n special pentru orientarea pe mari �i
oceane, crezand ca acul busolei se orienteaza spre un punct de pe firmament, adica spre steaua polara. In
anul 1600 W. Gilbert a aratat ca Pamantul este el insu�i un magnet permanent �i ca acul busolei se
orienteaza 7n lungul liniilor de camp magnetic terestru. Gilbert a fast primul care a introdus notiunea de pol
magnetic, a descoperit fenomenul de atractie �i de repulsie a polilor magnetici �i fenomenul de
magnetizare prin inductie.
Printr-o conventie internationala s-a stabilit ca varful acului magnetic ce se 7ndreapta spre polul nord
geografic al Pamantului sa fie denumit polul nord iar celalalt, polul sud.
Pe baza studiilor lui W. Gilbert se ajunsese la urmatoarele concluzii:
orice magnet permanent are doi poli N-S
o liniile campului magnetic ies din polul N, intra 7n polul S �i se 7nchid 7n interiorul magnetului
o sensul liniilor de camp magnetic este indicat de polul nord al acului magnetic, tangent la linia
de camp
o polul nord �i polul sud ai unui magnet permanent nu pot fi separati prin nici-un fel de divizare
a magnetului
o fenomenele magnetice nu ar fi avut nici-o legatura cu alte fenomene cunoscute (
gravitationale, electrice, etc.)

In anul 1820 fizicianul �i chimistul danez Oersted a descoperit


experimental ca acul unei busole i�i schimba directia cand se afla
7n apropierea unui conductor parcurs de curent electric. Prin
aceasta se arata ca 7n jurul conductorului se genereaza un camp
magnetic, deci curentul electric este o sursa de camp magnetic.
Faptul ca acul magnetic este deviat cand acesta se afla 7n
apropierea unui magnet permanent sau al unui conductor parcurs
de un curent electric, ne arata ca atat magnetii permanenti cat �i
conductorii parcur�i de curenti electrici, produc 7n jurul lor un
camp magnetic prin intermediul caruia se exercita forte de aqiune asupra acului magnetic. De asemenea,
s-a constatat ca un camp magnetic aqioneaza �i asupra conductorilor parcur�i de curenti electrici �i asupra
purtatorilor de sarcina electrica 7n mi�care.
Campul magnetic este o forma de existenta a materiei, care se manifesta prin actiunea asupra acului
magnetic, asupra magnetilor permanenti, asupra conductorilor parcur�i de curenti electrici sau asupra
purtatorilor de sarcina aflati 7n mi�care.
Daca 7n apropierea unui magnet permanent sau a unui
conductor parcurs de cu rent electric se presara pilitura de fier, se

S:: -
•l ":
"
� ; ; =;
• .. •
.:: _ .,-:'\
,; I
constata ca aceasta se distribuie pe anumite directii, acelea�i ca �i
acele magnetice. Pentru reprezentarea intuitiva a campului
:: � magnetic, la fel ca �i 7n cazul campului electric, se pot folosi linii
.,,,,,.. ,; \,
\ .... � - __________ - -- , de camp. Spre deosebire de liniile campului electric, liniile
- - - - - - - - - - - - - - - " campului magnetic sunt curbe 7nchise.
r-e11u u ue:.l.11e1 ed LdllllldllVd d LdlllJJU1u1 111dg11em; !>e ut111Le,ua marimea vectoria,a num1ta mauq1e
magnetica !B, care depinde �i de proprietatea mediului 'in care se propaga campul, prin marimea µ numita
permeabilitate magnetica. Permeabilitatea magnetica a vidului sau aerului are valoarea:
7
µo=4p10- H/m
Pentru un mediu oarecare permeabilitatea magnetica este raportata de obicei la cea a vidului prin
a�a-numita permeabilitate relativa: .u
I
u,., .•

Aceasta marime adimensionala, arata de cate ori campul magnetic 'intr-un mediu este mai puternic
decat 'in vid (aer) daca este produs de acela�i sistem (magnet sau curent electric).
Pe baza a numeroase experiente s-a constatat ca:
Q 'intre doua circuite strabatute de curenti stationari se exercita forte de atractie sau de respingere,
dupa cum cei doi curenti au acela�i sens, sau sens contrar;
Q daca 'in apropierea unui circuit strabatut de un curent stationar este adusa o spira, de asemenea
parcursa de un curent stationar, sau un ac magnetic, acestea tind sa se orienteze sub actiunea unui
cuplu de forte;
Q daca un circuit strabatut de un curent stationar strabate un carton pe a carui suprafata se afla
pilitura de fier, aceasta se orienteaza;
Q daca 'in apropierea unui magnet permanent este adusa pilitura de fier, cobalt, nichel, aceasta este
atrasa. Toate aceste manifestari apartin unui camp magnetic. Campul magnetic este localizat 'in
jurul circuitelor parcurse de curent si a magnetilor permanenti si exercita forte sau cupluri de forte
asupra altar circuite parcurse de curent sau corpuri magnetizate.
Fortele magnetice care apar 'in aceste situatii au fast 'impartite in 3 categorii:
Q forte electrodinamice ce se exercita 'intre circuitele strabatute de curenti stationari;
Q forte electromagnetice ce se exercita 'intre circule parcurse de curent �i corpuri
magnetizate;
Q forte magnetostatice, ce se exercita 'intre magnetii permanenti.
Campul magnetic este caracterizat 'in fiecare punct de o marime vectoriala, care se nume�te induqie
magnetica �i se noteaza cu 8 . Unitatea de masura pentru 8 este tesla 'in S.I. .

111.3.1.1. Campul magnetic produs de curentul electric


lmediat dupa descoperirea lui Oersted, fizicienii francezi Jean-Baptist Biot �i Felix Savart au efectuat
'in anul 1820 masurari ale intensitatii campului magnetic generat de diferite configuratii de conductori
parcur�i de curenti electrici, stabilind ca intensitatea campului magnetic este proportionala cu intensitatea
curentului electric prin conductor �i scade cu departarea fata de acel conductor.

111.3.1.1.1. Curentul liniar


La trecerea unui curent electric printr-un conductor liniar, se
genereaza 'in jurul acestuia un camp magnetic de-a lungul 'intregului
conductor, care are liniile de camp circulare, concentrice cu
conductorul. lnductia magnetica produsa 'in vecinatatea
conductorului, parcurs de curentul electric I, are expresia:
I l
1--------,,

I
� B=u­
r
, 2rcr
',�--
Vectorul induqie magnetica este orientat tangent la linia de camp iar sensul se obtine cu regula
burghiului, �urubului, sau a mainii drepte. Reprezentarea vectorilor perpendiculari pe planul de studiu se
face prin conventiile urmatoare:

o vectorii care ies din planul de reprezentare cu 0


o vectorii care intra i'n planul de reprezentare cu

111.3.1.1.2. Curentul circular (spira)

Un conductor circular, parcurs de un curent electric, va genera un


camp magnetic atat i'n interiorul spirei cat �i i'n afara ei. De obicei se ia i'n
consideratie numai intensitatea campului magnetic din centrul spirei,
calculandu-se cu formula:
I
B=p-
2R
unde R este raza spirei parcursa de curentul electric de intensitate /.
Directia campului este perpendiculara pe spira iar sensul liniilor de camp magnetic este stabilit cu
ajutorul regulii burghiului sau a mainii drepte.

111.3.1.1.3. Multiplicatorul

Un sistem de spire paralele, parcurse de un curent electric, astfel i'ncat


diametrul spirelor sa fie mai mare decat grosimea grupului de spire, se nume�te
multiplicator, incat campul magnetic este o multiplicare a campului creat de o
singura spira:

NI
B=p-
2R
111.3.1.1.4. Solenoidul {bobina)
Un sistem de spire paralele parcurse de curent
electric, i'ncat lungimea grupului este mai mare decat
diametrul acestora, formeaza un solenoid denumit �i
bobina sau self. Campul magnetic creat este asemanator
cu eel creat de un magnet permanent sub forma de bara.
I
. Liniile de camp au circuit inchis, incat in interior ele sunt
paralele, inductia campului magnetic creat in interior este
data de relatia:

I
B=p-_
(
Unde I reprezinta lungimea bobinei iar N numarul de spire.
Sensul liniilor de camp magnetic din interiorul bobinei este obtinut cu ajutorul regulii burghiului sau a
mainii drepte.
111 • .:>.L. rlUAUI 111e1511c1.1\.

. B,' Pentru a caracteriza densitatea liniilor de camp magnetic ce


.
' ,intercepteaza o suprafata se utilizeaza marimea fizica scalara, numita flux
, magnetic F:

t, F = BS
' t ' ,

�� S 1/
r • • , ,
Unitatea de masura este: <F>s, = Wb
r; • , ��
Tn cazul 'in care liniile de camp formeaza unghiul a cu normala la
suprafata, fluxul are expresia:
F=BScosa
Daca liniile de camp intercepteaza mai multe arii, fluxul total este:
F=BNScosa

111.3.3. Forte magnetice

Din cele prezentate 'in capitolul referitor la campul magnetic, se


<I> - - -B - 'intelege u�or ca acul magnetic se reorienteaza sub aqiunea unui camp
magnetic. Aceasta actiune este realizata de interaqiunea dintre campul
magnetic din mediul 'inconjurator �i campul magnetic realizat de 'insu�i

_1 _1 _r �..........1 _.
acul magnetic. Tn acela�i mod se explica interactiunea dintre doi magneti
permanenti aflati 'in apropiere: polii de acela�i fel se resping, iar polii de
tip diferit se atrag. Se trage concluzia ca prin suprapunerea a doua
campuri magnetice, indiferent cum sunt ele create, se realizeaza forte de
natura magnetica.

111.3.3.1. Forta electromagnetico

Un camp magnetic realizeaza o forta asupra unui conductor


parcurs de un curent electric cu intensitatea /, datorita interaqiunii
dintre campul existent �i campul creat de curentul electric ce strabate
conductorul, numita forta electromagnetica. Un cadru metalic este
parcurs de un curent electric / �i se gase�te 'intre polii unui magnet
permanent. La 'inchiderea circuitului se constata deviatia cadrului, ca 'in
figura alaturata. Expresia de calcul a fortei electromagnetice care
actioneaza asupra cadrului de lungime e, parcurs de curentul/, aflat 'in
campul magnetic 8 este:
F = BI I
Sensul fortei electromagnetice se stabile�te cu regula mainii stangi. Tn
cazul 'in care conductorul nu este perpendicular pe liniile campului
magnetic, formula de calcul a fortei electromagnetice este:

F = Bl I sina
unde a este unghiul dintre directia liniilor de camp magnetic �i directia conductorului parcurs de curentul
electric/.
111.3.3.2. Forta electrodinamica

Doi conductori parcur�i de curenti electrici /1 �i /2, situati la


L, distanta d, interaqioneaza i'ntre ei prin intermediul campurilor
magnetice create de fiecare. Curentul electric l1 creeaza un camp

-r
magnetic 81 care interactioneaza cu curentul /2 determinand aparitia
unei forte electromagnetice F12. Tn mod asemanator curentul /2 creeaza
campul magnetic 82 care determina forta F21 asupra conductorului
V V parcurs de curentul /1• Expresia de calcul a fortei se poate deduce u�or
�i este:

F == pl)_/
2nd
Regula lui Ampere: doi curenti paraleli de acela�i sens se atrag iar de sens contrar se resping.

111.3.3 3. For, a Lore'ltz


Forta exercitata de campul magnetic asupra unui corp i'ncarcat electric, aflat i'n mi�care i'n campul
magnetic respectiv, este numita forta Lorentz.
0 particula purtatoare de sarcina electrica, ce patrunde cu viteza v, i'n campul magnetic, este supusa
unei forte ce actioneaza perpendicular pe vectorul viteza, cu rol de forta centripeta i'ncat traiectoria
particulei este un arc de cerc sau chiar un cerc.

Expresia de calcul a fortei Lorentz este:


f=qv8sina

i
unde a este unghiul dintre vectorul viteza �i vectorul inductiei magnetice.
..t:5 Sensul fortei se obtine cu ajutorul regulii mainii stangi: se a�eaza palma
..- stanga cu degetele i'n sensul vitezei, inductia magnetica sa intre i'n podul
! .-('\. - �-7 -,
--�� palmei, degetul mare indica sensul fortei Lorentz pentru particule pozitive.
..Y--- f
\.--:._ ..?t
Tinand cont ca rolul fortei Lorentz este de forta centripeta, rezulta:
nn·­
q\·B == --
·:r,_;.: -),-'°'\
.-... .'?"... .. ,

R
..A......_..,� >- �

Astfel, traiectoria particulei este un arc de cerc cu raza:

R= 111Y

qB
iar daca se descriu mi�cari circulare, perioada de rotatie este:
2rrn1
T=
qB
Dupa cum se observa, perioada de rotatie i'n campul magnetic al particulelor electrizate, nu depinde
de viteza particulelor.
111.3.4. Deviatia particulelor electrizate in camp magnetic

Considerand o particula cu sarcina


electrica q, care patrunde cu viteza v0, i'ntr-o
zona ,n care este un camp magnetic uniform. In
zona campului magnetic asupra ei se va
exercita forta Lorentz cu rol de forta
centripeta.

x.

Deviatia particulei la ie�irea din campul magnetic se poate calcula utilizand teorema lui Pitagora:
Y: = R
2
R - X� -.j
Astfel,

Prin ridicare la patrat se obtine:


R: - ..::RY+
. Y.�. = R � -X2.
de unde rezulta
-. ..
.2RY-., - y_-. = X�.
dar deoarece Y1 < Y/ se poate neglija �i rezulta:

Deviatia suplimentara ,n afara campului magnetic este:


- X 1 :X ..
y = :x_. 1,:.1/ =
� - �. --=-- ✓R·. -Xi..
In cazul unui camp magnetic foarte i'ngust X1 < Xf
lncat

Deviatia totala este:


:x
Y=�f:X. +�:X-
2R
Tinand cont ca raza de curbura a traiectoriei este:
!UY,..
R=--·
qB
expresia deviatiei totale ,n campuri i'nguste �i slabe este:
,·=
i �-v ,.
.-.. 1 1_...._
.::mY :,
111.3.5. Efectul Hall
Efectul Hall costa in aparitia unui camp electric suplimentar intr­
un conductor sau semiconductor prin care circula un curent electric,
atunci cand conductorul se afla intr-un camp magnetic perpendicular pe
direqia curentului electric.
Considerand curentul electric determinat de mi�carea unor
++ + purtatori de sarcina pozitiva q, forta Lorentz care aqioneaza asupra
fiecarui purtator este: FL= qvB
�i determina deviatia laterala a fluxului de purtatori mobili, ducand la crearea unui camp electric transversal
E, care actioneaza in sens invers fortei Lorentz. Se ajunge foarte rapid la o stare stationara in care forta
Lorentz este echilibrata de forta datorata campului electric transversal: qE = qvB
Presupunand campul uniform in interiorul conductorului, atunci:

E=--

Tensiunea creata transversal se poate scrie: U =BI v


Cunoscand ca intensitatea curentului electric se poate exprima in funqie de viteza purtatorilor de
sarcina prin relatia:
I=11(1 S, ·=nq dn­
Dupa substituirea vitezei v se obtine expresia tensiunii:
l- =�
11 q 11
Aceasta tensiune se nume�te tensiune Hall. Remarcabila este influenta grosimii conductorului (h)
asupra tensiunii Hall ceea ce impune utilizarea unor conductoare cu grosimi foarte mici pentru evidentierea
acestui efect. Traductoarele Hall se folosesc la masurarea induqiei campurilor magnetice sau la
transformarea unui semnal magnetic intr-unul electric.

111.3.6. lnductia electromagnetica


Din momentul obtinerii campului magnetic cu ajutorul curentului electric, a incoltit ideea de a crea
curent electric cu ajutorul campului magnetic. Experientele in care simpla prezenta a campului magnetic
intr-un circuit electric nu au dat rezultatele scontate.
In anul 1831 Faraday descopera experimental fenomenul inductiei electromagnetice, care consta in
aparitia unei tensiuni electromotoare 'intr-un circuit electric strabatut de un flux magnetic variabil in timp.
Astfel, mi�carea unui magnet permanent in interiorul unei bobine, mi�carea unui conductor intr-un camp
magnetic, rotirea unui cadru de sarma intr-un camp magnetic sau inchiderea �i deschiderea circuitului
electric primar al unui sistem de bobine cuplate magnetic, face sa apara in circuit o tensiune indusa care
poate genera un curent electric indus prin circuit.

tb 7 fhJ-0
4 l

Faraday analizeaza fenomenul de induqie electromagnetica �i stabile�te legea care guverneaza acest
fenomen: tensiunea electromotoare indusa intr-un circuit este egala cu viteza de variatie a fluxului
magnetic prin acel circuit.
.:t Pentru un conductor rectiliniu, de lungime / ce se mi�di cu viteza
I I ti

. 't . "'I , 't v intr-un camp magnetic de inductie 8, se gase�te u�or ca t.e.m. indusa
T·-�I T T
��-�--� are expresia:
I I
I
e = B.l.Y

Daca inductia magnetica face unghiul a cu directia vitezei, atunci tensiunea indusa se calculeaza cu
ajutorul expresiei:
e=B.f..Y.sinCJ
Pentru deducerea sensului curentului indus se efectueaza urmatoarea experienta: o bobina (primar)
este alimentata de la o sursa de curent continuu prin intermediul unui intrerupator, pe acela�i miez se afla
un inel din aluminiu (secundar), suspendat cu ajutorul unui fir izolator. La inchiderea circuitului primar se
constata ca inelul este respins, deci in el ia na�tere un curent de sens opus celui din primar iar la
deschiderea circuitului inelul este atras, deci curentul indus este de acela�i sens cu eel din bobina primar.

Sensul curentului indus in circuit este stabilit cu ajutorul regulii lui Lenz: tensiunea electromotoare
indusa �i curentul indus au un astfel de sens, incat fluxul magnetic produs de curentul indus sa se opuna
variatiei fluxului magnetic inductor. Astfel, se explica semnul minus in legea lui Faraday, ca o opozitie a
t.e.m. indusa la variatia fluxului magnetic inductor.

Sensul curentului indus intr-un conductor liniar se stabile�te cu ajutorul regulii


mainii stangi: se a�eaza paIma stanga cu degetele in sensul deplasarii conductorului, incat
inductia sa intre in podul palmei, degetul mare va indica sensul curentului indus.

111.3. 7. Autoinductia
La trecerea curentului electric printr-o bobina se creeaza un camp magnetic ale carui linii de camp
intersecteaza spirele bobinei, determinand fluxul magnetic: F = BNS

----------- -� Daca intensitatea curentului electric este variabila,


atunci �i fluxul magnetic este variabil, determinand aparitia
tensiunii in propriile spire:
,.
(

numita tensiune autoindusa.

Pentru un solenoid inductia magnetica este:


iar fluxul magnetic prin bobina este:
2
- i1K S
<1)_ I

Facand notatia

fluxul magnetic prin bobina este:


F=LI
unde Leste constanta bobinei numita inductanta:
Avand in vedere legea lui Faraday �i ultima expresie a fluxului deducem ca tensiunea electromotoare
autoindusa are expresia:
..iI
e=-L-
..3t
Autoinductia este fenomenul de inductie electromagnetica produs intr-un circuit datorita variatiei
intensitatii curentului electric din acel circuit.

5, 3
Fenomenul de autoinductie se pune in evidenta prin experimentele:
s.
Ne

1---""'.
La inchiderea circuitului in primul montaj se constata ca becul 82 se aprinde mai tarziu decat becul 81
deoarece curentul autoindus este opus curentului principal, opunandu-se cre�terii acestuia. La al doilea
circuit tensiunea de alimentare este 12-14V, insuficienta pentru ca becul cu neon Ne sa se aprinda, dar se
constata ca la intreruperea circuitului, pentru un interval de timp scurt, becul lumineaza. Explicatia este ca
la intreruperea circuitului, curentul principal tinde sa scada la zero, iar curentul autoindus are acela�i sens,
la fel �i tensiunea autoindusa se aduna cu cea aplicata, rezultand o tensiune suficienta pentru aprinderea
becului cu neon (80V). Fenomenul de autoinduqie poate fi observat prin scanteile de la periile unui motor
electric sau de la intrerupatoarele instalatiilor casnice, unde au rol distructiv. Pentru a preveni uzarea
contactelor electrice se conecteaza in paralel cu acestea condensatori care preiau energia autoindusa.

111.3.8. Energia campului magnetic

La intreruperea curentului electric printr-o bobina se constata ca datorita t.e.m. induse, curentul
continua sa treaca pentru un timp scurt. In acest timp intensitatea curentului electric scade de la I la 0, deci
�i induqia campului magnetic a curentului scade, pana la anulare. Acest fenomen dovede�te ca prin campul
magnetic se inmagazineaza energie care apoi face un lucru mecanic in vederea deplasarii sarcinii electrice q
prin circuit. Energia campului magnetic poate fi calculata astfel:
\Vu1= L=q.�
iar t.e.m. autoindusa e este:
..ll 0-I LI
e=-L-=-L--=-
�t j.t .it
Sarcina electrica q transportata prin circuit in intervalul de timp Lit poate fi exprimata folosind
valoarea medie a curentului electric:
I+ 0 I
l,.:. =-,,-=--,
astfel ca:
In acest fel, energia campului magnetic se poate exprima:
11.Bt --
\V"" =--- Lf
=
2�t 2
adica energia campului magnetic al bobinei este:
\V"' = ..!:._LI�
"')

Utilizand expresia inductantei unei bobine:

�i a inductiei magnetice a campului:


Jl�l
B=-

energia magnetica are formula:

dar volumul ocupat de bobina este


-.·=S(
Densitatea de energie se define�te prin raportul energiei la volumul dat:
W.,. B·
\\' =--=--=-
::, y ..:::JL

Legea inductiei electromagnetice (legea lui Faraday)


Fenomenul de producere a unui camp electric prin variatia campului magnetic se nume�te induqie
electromagneticii; a fost pus in evidenta in mod experimental, de catre Faraday in 1831 �i a constat in
obtinerea de tensiuni electromotoare prin variatia fluxului magnetic care inlantuie un circuit electric.
Aceste tensiuni electromotoare pot fi induse intr-o bucla de circuit electric prin apropierea / departarea
longitudinala sau transversala a unui magnet permanent, ori a altui circuit strabatut de curent continuu,
sau de curent variabil - situatie in care respectivul circuit este imobil.
Tn baza acestor experimente s-a stabilit /egea induqiei electromagnetice, exprimata prin relatia:
e = -
tJ.0
flt
Tensiunea electromotoare indusa intr-un circuit este egala cu viteza de variatie a fluxului magnetic
prin suprafata acelui circuit.
4> = AB cos a
<I> - flux magnetic
A- suprafata de arie a spirei
B- inductia campului magnetic
cos a - unghiul dintre vectorul inductiei B �i vectorul n normal la suprafata spirei tensiunea indusa
Pentru a se obtine flux magnetic variabil se poate modifica aria A , inductia 8 a campului magnetic in
care se afla plasata spira sau unghiul a dintre vectorul 8 �i vectorul n normal la suprafata spirei .
Daca circuitul strabatut de fluxul magnetic variabil este deschis, in el se induce o tensiune
electromotoare numita tensiune indusa (fig.l). Daca circuitul strabatut de fluxul magnetic variabil este
inchis , in el se induce un curent electric numit curent indus fig.2. Generarea curentului indus
demonstreaza existenta unui camp electric indus (fig.2)
S-a demonstrat teoretic si experimental ca in jurul unui camp magnetic variabil in timp apare un
camp electric cu linii de camp inchise (fig.3)
flux variabil flux variabil

Cimp electric
ll1<DlS

Fig.2 Fig.3

111.4. CIRCUITUL ELECTRIC DE CURENT CONTINUU


Curentul electric este o mi�care dirijata a sarcinilor electrice. Tn functie de starea de agregare a
substantei prin care se stabile�te curentul electric, purtatorii de sarcina electrica a caror mi�care da na�tere
curentului electric pot fi:
Q ioni �i electroni, in gaze
Q ioni, in lichide
Q electroni liberi, in metale.
Circuitul electric este un ansamblu format din: generator electric, conductori de legatura �i unul sau
mai multi consumatori. Generatorul, becul, conductoarele de legatura, intrerupatorul sunt elemente de
circuit. Aceste elemente de circuit au cate doua borne, fiind numite elemente dipolare (sau dipoli). Tn
general, orice portiune de circuit conectata la restul circuitului prin doua borne se nume�te dipol.
Daca portiunea de circuit respectiva contine generatoare electrice, se nume�te dipol activ, iar in caz
contrar dipol pasiv. Pentru reprezentarea circuitelor electrice se utilizeaza schema construita din simboluri
grafice standardizate pentru fiecare element de circuit.
Utilizarea schemei permite intelegerea mai u�oara a functionarii unui circuit sau realizarea sa
practica.
Sensul conventional al curentului electric coincide cu sensul de mi�care al unor purtatori liberi de
sarcina pozitiva, deci este invers sensului de mi�care al unor purtatori liberi de sarcina negativa.

111.4.1. Marimi fizice caracteristice circuitelor electrice


lntensitatea curentului electric este o marime fizica care masoara sarcina electrica ce strabate o
sectiune transversala a unui conductor, in unitatea de timp. Este marime fundamentala in SI. Unitatea sa de
masura se nume�te Amper �i este o unitate fundamentala in SI. lnstrumentul utilizat pentru masurarea
intensitatii curentului electric se nume�te ampermetru.
Q
l=
t
Tensiunea electrica intre doua puncte ale unui circuit electric, este o marime fizica care masoara
lucrul mecanic efectuat de catre campul electric creat de generator pentru a deplasa unitatea de sarcina
electrica intre cele doua puncte. Unitatea sa de masura se nume�te Volt. lnstrumentul utilizat pentru
masurarea tensiunii electrice se nume�te voltmetru.
L
U=­
q
Legea lui Ohm pentru o portiune de circuit (pentru un dipol pasiv): daca la capetele unei portiuni de
circuit pasiv se aplica o tensiune, intensitatea curentului stabilit prin portiunea respectiva de circuit este
direct proportionala cu tensiunea aplicata.
I = !!.
R
sau U = RI
Rezistenta electrica a unui conductor este constanta de proportionalitate din legea lui Ohm.
Unitatea de masura pentru rezistenta electrica se nume�te Ohm.
u
R=-
1
Conductorii pentru care este valabila legea lui Ohm se numesc conductori ohmici. Componentele de
circuit care au doua borne pentru legarea in circuit se numesc dipoli.
Caracteristica curent-tensiune a unui dipol este reprezentarea grafica a intensitatii curentului stabi11l
prin dipol in functie de tensiunea aplicata la bornele sale.

111.4.2. Circuite in serie �i paralel


111.4.2.1. Ce sunt circuitele ,,serie" 5i ,,para/el"
<7' intr-un circuit serie, toate componentele sunt conectate unul in continuarea celuilalt, formand o
singura cale pentru curgerea electronilor.
er intr-un circuit paralel, toate componentele sunt conectate la acela�i capat, formand exact un set
de doua puncte electric comune.
cyr>
0 ,,ramura" intr-un circuit paralel este o cale pentru curgerea curentului formata din eel putin o
sarcina (rezistenta) din circuit.
Circuitele formate dintr-o singura baterie �i o singura rezistenta sunt foarte u�or de analizat, dar nu
sunt foarte des intalnite in practica. De obicei circuitele contin mai mult de doua componente conectate
intre ele
Conexiunea serie
Exista doua modalitati de baza in care putem conecta mai mult de doua componente Tntr-un circuit:
serie �i paralel. Mai jos avem un exemplu de circuit serie:
Serie

-R,
2 In acest circuit avem 3 rezistori (R1,R2 �i R3)
conectati Tntr-un singur lant de la un terminal al

i
- t R :1.
bateriei la celalalt. Caracteristica principala a unui
circuit serie este existenta unei singure cai pentru
curgerea electronilor.

4 .R3 3
Idea de baza 1ntr-o conexiune serie
conexiune serie este conectarea componentelor de la un
capat la altul 1ntr-o linie dreapta.

o singura c:ale

Conexiunea paralel
Sa ne uitam acum �i la celalalt tip de circuit, eel paralel:

--- --- --
Paralel
2 3 4 Si in acest caz avem tot 3 rezistori, dar de
data aceasta exista mai multe cai pentru curgerea

t t
electronilor. Exista o cale de la 8 la 7, 2, 1 �i Tnapoi

-
la 8. Mai exista una de la 8 la 7, 6, 3, 2, 1 �i Tnapoi
la 8. Si mai exista o a treia cale de la 8 la 7, 6, 5, 4,
3, 2, 1 �i Tnapoi la 8. Fiecare cale individuala (prin
R 1,R2 �i R ) poarta denumirea de ramura.
7 6 5 3
conexiune paralel Caracteristica definitorie pentru un circuit paralel
r., UI IJ e este faptul ca toate componentele sunt conectate
electric intre acelea$i seturi de puncte. in circuitul de
mai sus, punctele 1, 2, 3 �i 4 sunt toate comune din punct
de vedere electric. La fel �i punctele 8, 7, 6 �i 5. Toate
rezistoarele, precum �i bateria, sunt conectate intre
aceste doua puncte.
intr-un circuit pur paralel, nu exista niciodata mai
mult de doua puncte comune, indiferent de numarul

t
componentelor din circuit conectate. Exista mai mult de
!
I o singura cale pentru deplasarea electronilor, dar o
singura cadere de tensiune asupra tuturor
puncte electric comune
componentelor.

Circuite serie-paralel combinate


Desigur, complexitatea nu se opre�te nici la circuite serie sau paralel! Putem avea de asemenea
circuite ce sunt o combinatie dintre acestea doua:

-
serie-paralei
in acest circuit, avem doua ramuri prin care electronii pot
R1 2 3 sa circule: una de la 6 la 5, 2, 1 �i inapoi la 6, iar alta ramura de
la 6 la 5, 4, 3, 2, 1 �i inapoi la 6. Observati cum ambele drumuri

t
tree prin R 1 (de la punctul 2 spre punctul 1). in aceasta

- -
R2 R1 configuratie, spunem ca R 1 �i R2 sunt paralele intre ele, in timp
ce R 1 este in serie cu combinatia paralela R 1 �i R2.

4 Cele doua tipuri de configuratii, serie �i paralel, prezinta


5 proprietati electrice total diferite.

111.4.2.2. Circuite serie simple


r:r intr-un circuit serie, rezistenta totala este egala cu suma rezistentelor individuale a tuturor
rezistorilor din circuit: RTotal = R1 + R2 + ... Rn
r:r intr-un circuit serie, curentul este acela�i prin fiecare component: hotat = Ii + 12 + ... I n
c:;r intr-un circuit serie, tensiunea totala este egala cu suma caderilor individuale de tensiune pe

fiecare component in parte: ETotat = E1 + E2 + ... En

Curentu/ intr-un circuit serie


Sa incepem cu un circuit electric format dintr-o baterie �i trei rezistori:
R1 Primul principiu pe care trebuie sa-I intelegem legat de
,------.J'\J ll�---- 2 circuitele serie este pastrarea constanta a valorii curentului in
J kfl
intreg circuitul, �i prin urmare, prin fiecare component (prin
fiecare component va trece aceea$i cantitate de curent
9V 10 kn R2
electric). Acest lucru se datoreaza existentei unei singure cai
pentru trecerea electronilor, iar daca privim circuitul ca un tub
5 kfl
cu margele, putem intelege de ce rata de deplasare a
4 3 margelelor trebuie sa fie aceea�i in orice punct al tubului
(circuitului).
Legea lui Ohm intr-un circuit simplu
Dupa modul in care este a�ezata bateria de 9 volti in circuit, ne putem da seama ca deplasarea
electronilor se va realiza in sens invers acelor de ceasornic (atentie, folosim sensul real de deplasare al
electronilor in circuit), de la punctul 4 la 3, 2, 1 �i inapoi la 4. Totu�i, avem o singura sursa de tensiune �i trei
rezistori. Cum putem aplica legea lui Ohm in acest caz?
�--------� 2 Un prmc1p1u important de tinut minte legat de
legea lui Ohm, este relatia dintre tensiune, curent �i a
rezistenta intre acelea�i doua puncte din circuit. De
9V-=- 3 ld1 exemplu, in cazul unei singure baterii �i a unui singur
rezistor in circuit, putem calcula foarte u�or valorile
curentului, pentru ca acestea se refera la acelea�i doua
4 3 puncte din circuit.

I= E/R =9V /3KQ=30mA


Din moment ce punctele 1 �i 2 sunt conectate impreuna printr-un fir de o rezistenta neglijabila (la fel
�i punctele 3 �i 4), putem spune ca punctele 1 �i 2 sunt comune, precum �i ca punctele 3 �i 4 sunt comune
intre ele. De asemenea, �tim faptul ca avem o tensiune de 9 volti intre punctele 1 �i 4 (direct asupra
bateriei), �i pentru ca punctele 1 �i 2 cu punctele 3 �i 4 sunt comune, trebuie de asemenea sa avem tot 9
volti intre punctele 2 �i 3 (direct asupra rezistorului). Prin urmare, putem aplica legea lui Ohm (l=E/R)
asupra curentului prin rezistor, pentru ca �tim tensiunea (E) la bornele rezistorului precum �i rezistenta
acestuia. Toti termenii (E, I, R) se aplica in cazul acelora�i doua puncte din circuit, asupra aceluia�i rezistor,
prin urmare putem folosi legea lui Ohm fara nici o problema.
Circuite cu mai mult de un rezistor
Rl Totu�i, in circuitele ce contin mai mult de un
,------.1,r-v•-----, 2 singur rezistor, trebuie sa fim atenti cum aplicam legea
JkO
lui Ohm. in exemplul alaturat cu trei rezistori in circuit,
�tim ca avem 9 volti intre punctele 1 �i 4, valoarea
9\'
reprezentand forta electromotoare disponibila pentru
impingerea electronilor prin conexiunea serie realizata
din rezistorii R1 ,R2 �i R3•
4 3

Nu putem insa imparti cei 9 volti la 3k0, lOkO sau SkO pentru a gasi valoarea curentului, pentru ca
nu cunoa�tem de fapt valoarea tensiunii pe fiecare din rezistori in parte, ci cunoa�tem valoarea tensiunii pe
intreg ansamblul de rezistori.
Valoarea de 9 volti reprezinta o cantitate totala a circuitului, pe cand valorile de 3k0, lOkO �i SkO,
reprezinta cantitati individuale. Daca ar fi sa folosim in cadrul legii lui Ohm o valoare totala (tensiunea in
acest caz) concomitent cu o valoare individuala (rezistenta in acest caz), rezultatul nu va fi acela�i pe care ii
vom regasi intr-un circuit real. in cazul lui R1, legea lui Ohm se va folosi specificand tensiunea �i curentul la
bornele rezistorului R1, �i valoarea rezistentei lui, 3k0:
BRJ.
l.11. = ;do j E,11 = l.11: Jim

Dar din moment ce nu cunoa�tem tensiunea la bornele lui R1 (doar tensiunea totala pe toti cei trei
rezistori conectati in serie), �i nu cunoa�tem nici curentul prin R1 (curentul prin intreg circuitul de fapt, deci
�i prin ceilalti doi rezistori), nu putem realiza niciun calcul cu niciuna dintre formule. Acela�i lucru este
valabil �i pentru R2 �i R3•
Rezistenta totalii intr-un circuit serie
Prin urmare, ce putem face? Daca am cunoa�te valoarea totala a rezistentei din circuit, atunci am
putea calcula valoarea totala a curentului pentru cantitatea totala a tensiunii (l=E / R).
Cu aceasta observatie putem enunta al doilea principiu al circuitelor serie: in oricare circuit serie,
rezistenta totala a circuitului este egala cu suma rezistentelor individuale a fiecarui rezistor, prin urmare,
cu cat avem mai multe rezistente in circuit, cu atat mai greu le va fi electronilor sa se deplaseze prin circuit:
RTotal = R1 + R2 + ... Rn
Tn exemplul nostru, avem trei rezistori in serie, de 3 kO, 10 kO, respectiv 5 kO, ceea ce rezulta intr-o
rezistenta totala de 180:
RTotal = R1 + R2 + R3 = 3 kn + 10 kn + 5 kn = 18 kn
Ceea ce am facut de fapt, a fost sa calculam rezistenta echivalenta a rezistorilor de 3 kO, 10 kO �i ::,
kO luati impreuna. Cunoscand acest lucru, putem redesena circuitul cu un singur rezistor echivalent
reprezentand combinatia serie a celor trei rezistori R1, R2 �i R3.
1,---------------.

R 1 + R� + R 3 =
9V
l8kQ

}:,'total 9V
= = =
ftotat -
R
-- 18 kn. 500 µA
tata.L

R1 3k0
2
◄-

l = 500 �LA
R,
9V
lOlQ
l = 500 pA

4 R; jkQ 3

Cunoscand faptul ca prin fiecare component curentul este acela�i (circuit serie), �i cunoscand
valoarea curentului total in cazul de fata, putem reveni la circuitul initial pentru a nota valoarea curentului
prin fiecare component in parte.

Tensiunea totalii intr-un circuit serie


lntrucat valoarea curentului prin fiecare rezistor este acum cunoscuta, putem folosi legea lui Ohm
pentru determinarea caderilor de tensiune pe fiecare component in parte:
r:R1 = lR1 ll1 = soo µA·] kn = t,5 v
ER2 = l 112 R 2 = 500 µA· 10 kn= S V
R83 = I R3 R3 = 500 µA· 5 k.fl = 2,S V
Putem observa caderea de tensiune pe fiecare rezistor in parte �i faptul ca suma acestor caderi de
tensiune (1,5 V + 5 V + 2,5 V) este egala cu tensiunea la bornele bateriei, 9 V. Acesta reprezinta al treilea
principiu al circuitelor serie: tensiune electromotoare (a bateriei) este egala cu suma caderilor de tensiune
pe fiecare component in parte
Erota l = E1 + E2 + ... En
Circuitele serie sunt folosite ca �i divizoare de tensiune.

111.4.2.3. Circuite para/el simple


r:r lntr-un circuit paralel, caderea de tensiune pe fiecare component este aceea�i: Erotal = E1 = E2 = ... En
er lntr-un circuit paralel, curentul total este egal cu suma curentilor individuali prin fiecare ramura:
hotal = Ii + 12 + ... In
c:r lntr-un circuit paralel, rezistenta totala este mai mica decat rezistentele oricarui rezistor luat in parte:
Rtotat = 1 / (l/R1 + 1/R2 +. •, 1/Rn)
Caderea de tensiune intr-un circuit para/el)
2 3 4
Sa consideram un circuit paralel format
din trei rezistori �i o singura baterie:
qv Primul principiu pe care trebuie sa-1
intelegem despre circuitele paralele este legat
de faptul ca intr-un circuit parale, tensiunea
este egala la bornele tuturor componentelor.
8 7 6 5

Acest lucru se datoreaza existentei a unui numar de numai doua seturi de puncte comune din punct
de vedere electric intr-un circuit paralel, iar tensiunea masurata intre seturi de puncte comune trebuie sa
fie tot timpul aceea�i.
Prin urmare, in circuitul de mai sus, tensiunea la bornele rezistorului R 1 este egala cu tensiunea la
bornele rezistorului R2, egala cu tensiunea (caderea de tensiune) la bornele rezistorului R 3 �i de asemenea
egala cu tensiunea (electromotoare) la bornele bateriei.
t:,?1 yV
I Ri -------= 0,9mA
u 1 - 1 o kn
Ha , 9V
lRl = -- = -- = 1 :1 rnA
N., "l.k!l
r-:1.n ') V
J Hi = R- = 1 kn = lJ rnA
Ca �i in cazul circuitelor serie, daca dorim aplicarea legii lui Ohm, valorile tensiunii, curentului �i ale
rezistentei trebuie sa fie in acela�i context (total sau individual) pentru a obtine rezultate reale prin
aplicarea formulelor. Totu�i, in circuitul de mai sus, putem aplica de la inceput legea lui Ohm fiecarui
rezistor in parte, pentru ca se cunoa�te tensiunea la bornele fiecarui rezistor (9 volti) precum �i rezistenta
fiecarui rezistor.

---
Curentul total intr-un circuit parole/
2 3 4

9\"-=-
lT
lRlt
Rl
lr,.1
.i
R,
�,t R3
Pana in acest moment, nu cunoa�tem
valoarea totala a curentului, sau rezistenta
totala a acestui circuit paralel, astfel ca nu
putem aplica legea lui Ohm pentru a afla
IO kn 2 kO. l kQ valoarea totala a curentului prin circuit (intre
lr
� punctele 1 �i 8 de exemplu).
8 7 6 5
Totu�i, putem observa ca valoarea totala a curentului prin circuit trebuie sa fie egala cu suma
valorilor curentilor prin fiecare ramura (fiecare rezistor in parte).
i t = f u1 + f w1. + l,n = 0,9 rnA + -1,5 mA + 9 mA = 1 rt,1 mA
Pe masura ce curentul iese prin terminalul negativ (-) al bateriei la punctul 8 �i se deplaseaza prin
circuit, o parte din aceasta cantitate se imparte in doua la punctul 7, o parte mergand spre R 1 . La punctul 6
o parte din cantitate se va indrepta spre R2, iar ceea ce mai ramane va curge spre R3. Acela�i lucru se
intampla pe partea cealalta , la punctele 4, 3 �i 2, numai ca de aceasta data curentii se vor aduna �i vor
curge impreuna spre terminalul pozitiv al bateriei (+), la punctul 1. Cantitatea de electroni (curentul) ce se
deplaseaza din punctul 2 spre punctul 1 trebuie sa fie egala cu suma curentilor din ramurile ce contin
rezistorii R 1, R2 �i R 3 .
Acesta este al doilea principiu al circuitelor paralele: valoarea totala a curentului prin circuit este
egala cu suma curentilor de pe fiecare ramura in parte.
hotal = Ii + 12 + ,,.In
Rezistenfa totala intr-un circuit para/el
�i, in sfar�it, aplicand legea lui Ohm pe intreg circuitul, putem calcula valoarea totala a rezistentei
prezenta in circuit:
Rtotal = Etotal / ltotal = 9 V / 14,4 mA = 625 n
Trebuie sa observam un lucru foarte important in acest caz. Valoarea rezistentei totale este de numai
625 0: mai putin decat valoarea oricarei rezistente luate separat. In cazul circuitelor serie, unde rezistenta
totala este egala cu suma tuturor rezistentelor individuale, suma totala a fost mai mare decat valoarea
oricarei rezistente luate separat. In cadrul circuitelor paralel, este exact invers. Acesta este al treilea
principiu al circuitelor electrice paralel, iar matematic, aceasta relatie intre rezistenta totala �i rezistentele
individuale din circuit poate fi exprimata astfel:
I
Rt,:-cal = --------
1 I I
-+-+-
R, R� R3

Ill 4.2.4. Conductanta


Q Conductanta este opusul rezistentei �i reprezinta u�urinta electronilor la curgerea printr-un
circuit/component.
Q Simbolul conductantei este litera ,,G", iar unitatea de masura este ,,Siemens".
Q Matematic, conductanta este inversul rezistentei: G=l/R

Conductanfa reprezinta inversa rezistenfei


Prin definitie, r� • t este marimea ce masoara frecarea intampinata de , i atunci cand se
deplaseaza prin componentul respectiv (re t ). Totu�i, putem sa ne gandim �i la inversa acestei marimi
electrice: u�urinta deplasarii electronilor printr-un component. Denumirea acestei marimi este conductanta
electrica, in opozitie cu rezistenta electrica.
Matematic, conductanta este inversa rezistentei:
Conductanta = 1 / Rezistenta
Cu cat valoarea rezistentei este mai mare, cu atat mai mica va fi cea a conductantei �i invers.
Simbolul folosit pentru desemnarea conductantei este G, iar unitatea de masura este siemens, abreviat
prin S.

I
Tntorcandu-ne la �ire J, 11 _p_, lei studiat,
putem vedea ca existenta mai multor ramuri i'n circuit
reduce r• zi�t1?nt1 t_o 1 a circuitului, pentru ca

electroni sunt capabil sa curga mult mai u�r prin
circuit atunci cand exista mai multe ramuri decat
atunci cand exista doar una.

In termeni de rezistenta, ramurile in plus due la o rezistenta mai scazuta. Daca folosim insa termenul
de conductanta, ramurile aditionale din circuit due la o conductanta (totala) mai mare.
Rezistenta totala paralela este mai mica decat oricare dintre rezistentele ramurilor luate individual
(Rtotat mai mica decat R1, R2, R3 sau R4 luate individual).

Conductanfa totala
Conductanta paralela este mai mare decat
oricare dintre conductantele ramurilor luate
individual, deoarece rezistorii paraleli conduc mai
G➔ bine curentul electric decat o fac fiecare luat in
parte(Gtotal mai mare decat G1, G2, G3 sau G4 luate
individual).

Matematic, aceasta relatie se exprima astfel:


Gtotal = G1 + G2 + G3 + G4
Cunoscand relatia matematica inversa dintre conductanta �i rezistenta (1/x), putem transforma
fiecare din termenii formulei de mai sus in rezistente:
I I I I I
--=-+-+-+-
R tall<'
RI R� R3 R-1
Rezolvand ecuatia de mai sus pentru Rtotai, ajungem la urmatoarea formula:
, al = ----------
I
R
<ll
( I I I
-+-+-+-
RI R� R, R-1
..formula rezistentei totale a circuitelor paralel.

111.4.2.5. Ca/cu/area puterii


• lndiferent de configuratia circuitelor rezistive, puterea totala este suma puterilor individuale de pe
fiecare component:

Ecuatiile puterii
La calcularea puterii disipate pe componentele rezistive, putem folosi oricare dintre ecuatiile de
putere in functie de marimile cunoscute: tensiune, curent �i/sau rezistenta pe fiecare component:
P= IE
P= E 2 / R
P= 12 R

Acest lucru este mult mai u�or de realizat prin simpla adaugare a unui rand aditional in tabelul
tensiunilor, curentilor �i a rezistentelor. lndiferent de coloana, puterea se va afla folosind ecuatia
corespunzatoare a legii lui Ohm.

Puterea totala este aditiva


0 regula interesanta pentru puterea totala vizavi de puterea individuala, este ca aceasta este aditiva
indiferent de configuratia circuitului in cauza: serie, paralel, serie-paralel sau altfel. Fiind o expresie a
lucrului mecanic efectuat. configuratia circuitului nu are niciun efect asupra calculelor matematice daca
luam in considerare �i faptul ca puterea disipata trebuie sa fie egala cu puterea totala introdusa de catre
sursa in circuit (conform legii conservarii energiei).
Observatie: Atentie, cele de mai sus se aplica doar in cazul calcularii puterilor in circuitele pur rezistive (ce
contin doar rezistori).

111.4.3. Aplicarea corecta a legii lui Ohm


• Folosind metoda tabelului, vom aplica legea lui Ohm vertical, pe fiecare coloana din tabel
• Folosind metoda tabelului, vom aplica regulile circuitelor serie/paralel pe fiecare linie
Variabile/e utilizate se referii la acela5i set de puncte
Una dintre cele mai frecvente gre�eli ale incepatorilor in aplicarea legii lui Ohm consta in utilizarea
gre�ita a marimilor pentru tensiune, curent �i rezistenta. Cu alte cuvinte, se poate intampla ca in aplicarea
legii sa se utilizeze valoarea curentului I printr-un rezistor �i valoarea caderii de tensiune U (sau E) pe un set
de rezistori interconectati, cu speranta ca rezistenta totala astfel calculata este egala cu rezistenta reala a
configuratiei in cauza. Acest lucru este insa incorect! Retineti acest principiu extrem de important:
variabilele utilizate in ecuatiile legii lui Ohm trebuie sa corespunda tot timpul aceluia�i set de două
puncte a circuitului analizat.
Cu alte cuvinte, daca luam in considerare o rezistenta RAs aflata intre doua puncte din circuit,
desemnate prin A �i B, atunci �i curentul IAB cat �i caderea de tensiune UAs trebuie sa se refere exact la
acelea�i puncte pentru a putea aplica corect legea lui Ohm. Aceasta observatie este extrem de importanta
in special in circuitele combinate serie paralel, acolo unde componente adiacente pot avea valori diferite
atat pentru tensiune cat �i pentru curent.

Aplicarea corecta a legii folosind metoda tabelului


��§3IITota1llunitatel
[]0001::==
v� Utilizand metoda tabelului, putem sa ne asiguram de aplicarea

□□□□
§JDDD::==
ln �
l�
A
===:1
1 corecta a legii lui Ohm considerand ca �i coloane doar rezistori
individuali �i nu seturi de rezistori conectati in combinatii serie,

�□□Dlw
paralel sau serie-paralel. Vom folosi aceasta metoda mai tarziu
1 pentru rezolvarea unor circuite mai complicate.
Astfel, in cazul circuitelor serie, coloana total poate fi foarte u�or calculata utilizand regulile
circuitelor serie, �i anume: caderea totala de tensiune este egala cu suma caderilor individuale pe fiecare
component, curentul total este egal cu valoarea curentului prin oricare component, rezistenta totala este
egala cu suma rezistentelor individuale, iar puterea totala este �i ea egala cu suma puterilor individuale.
Pentru circuitele paralel, coloana total se calculeaza astfel: caderea de tensiune totala este aceea�i cu
tensiunea de pe fiecare component, curentul total este egal cu suma curentilor individuali, rezistenta totala
se calculeaza cu formula rezistentei totale a circuitelor parale, iar puterea totala este egala cu suma
puterilor individuale.

111.4.4. Analiza circuitelor la defect


Q Pentru determinarea efectelor unui component defect asupra functionarii circuitului, redesenati
circuitul initial inlocuind rezistenta initiala a componentului cu rezistenta echivalenta dupa defect �i
reanalizati circuitul
Q Un component scurt-circuitat este un component al carei rezistenta a scazut dramatic (spre zero)
Q Un component deschis este un component al carei rezistenta a crescut dramatic (spre infinit)
Q Defectarea rezistorilor consta eel mai adesea in deschiderea acestora, nu in scurt-circuitarea lor, iar
acest lucru nu se intampla decat daca sunt supu�i unui stres fizic sau electric peste limitele normale
de functionare
lntroducere
Sarcina unui tehnician presupune adesea localizarea �i remedierea sau inlocuirea componentelor
dintr-un circuit defect. ldentificarea componentelor defecte presupune un efort considerabil, necesitand o
foarte buna intelegere a principiilor de baza, abilitatea de a formula ipoteze, de a judeca valoarea acestora
bazandu-se pe probabilitati �i creativitate in aplicarea unei solutii pentru remedierea problemei. De�i este
posibila trasarea unor metode �tiintifice in jurul acestor abilitati, majoritatea tehnicienilor cu experienta
vad aceasta activitate ca pe o arta ce necesita ani de experienta pentru a o deprinde.
0 abilitate esentiala este intelegerea rapida �i intuitiva a modului in care defectarea componentelor
afecteaza comportamentului circuitului in ansamblul sau, indiferent de configuratia acestuia. Vom explora
unele dintre aceste efecte atat in cazul circuitelor serie cat �i in cazul circuitelor paralel.

Analiza defectelor intr-un circuit serie simplu

LOOQ JOOQ
IMarimell��� ljTotalilunitatej
9V
I E IIJJCDCDIT II V
I
I I 1120 mjj20 mi120 mi120 mll A I
I R 11100 11300 11� 11 4so II 0 I
Atunci cand toate componentele acestui circuit funqioneaza la parametrii normali, putem
determina pe cale matematica toti curentii �i caderile de tensiune din circuit.

$untarea rezistorului

Sa presupunem acum ca rezistorul R2 este


scurt-circuitat; acest lucru inseamna de fapt ca, in
locul rezistorului avem un simplu fir ce prezinta o
lOOQ 300Q jQQ rezistenta aproape nula. Practic, in circuitul
alaturat, spunem ca am realizat o �untare a
9V rezistorului R2 iar firul utilizat poarta numele de
conductor de �untare, sau simplu, �unt.

IMarimel�w�IITotall unitatel Odata cu scurt-circuitarea rezistorului R2, fie prin �untarea


I E 1000�11 V I intentionata a acestuia fie printr-un defect intern, valoarea
I I 1160 mll60 mll60 mll60 mll A I rezistentei totale din circuit va fi mai mica. Din moment ce tensiunea

I R 11 100 ll��II II n I 150


la bornele bateriei ramane aceea�i, o scaderea a rezistentei totale
din circuit conduce la cre�terea curentului total.

Odata cu cre�terea curentului de la 20 mA la 60 mA, caderea de tensiune pe rezistorii R1 �i R3 (a caror


rezistenta nu s-a modificat) cre�te �i ea, astfel incat caderea de tensiune totala pe cele doua componente
ramase va fi de tot 9 V. Rezistorul R:u fiind �untat de rezistenta foarte mica a conductorului de �untare, este
practic eliminat din circuit, rezistenta dintre cele doua capete ale conductorului fiind practic zero. Din
aceasta cauza, caderea de tensiune pe rezistorul R2 este de zero V, chiar daca valoarea totala a curentului
din circuit a crescut.

inlaturarea rezistorului din circuit


Pe de alta parte, daca defectul suferit de
rezistorul R2 este de a�a natura incat circuitul va
JOOQ ramane deschis in acel punct - rezistenta dintre cele
doua capete libere ale conductorilor rama�i cre�te
9V-=-
practic spre infinit - efectele asupra circuitului initial
vor fi diferite, dar la fel de radicale.

jMarimell���3llrota1Jlunitatel Cu R2 avand o rezistenta infinita, iar rezistenta totala intr-un


I E 10[!]@:J�II V I circuit serie fiind data de suma tuturor rezistentelor individuale,

I IIIJ@J@J�II I
rezistenta totala cre�te spre infinit iar curentul total spre zero amperi. Tn
I A aceasta situatie, nu va mai exista nici o deplasare a electronilor prin
R l�B�[�JI 0 I circuit, deplasare necesara producerii unor caderi de tensiune pe
rezistorii R1 sau R3 • Tn schimb, 1ntreaga cadere de tensiune dezvoltata de
baterie se va regasi pe terminalii rezistorului R2•

Analiza defectelor intr-un circuit para/el simplu


Putem aplica acelea�i metode �i in cazul unui circuit paralel.
+
9V R3
IMarime[�W� Total llunitatel II
l80Q
I E ICTICTICTio:=11 V I
I I 11100 mll200 mllso mll3so mll A I
I R l��ll 1so ll 2s,11II n I
Sa observam prima data comportamentul unui circuit paralel ,,sanatos".
inlaturarea rezistorului
Sa presupunem acum deschiderea rezistentei R2 in
+ acest circuit paralel.
9v-=- R3

45Q l80Q

IMarimell ��� II Total llunitatel Efectele acestui defect le putem observa


I E 1000o:=11 V I in tabelul alaturat.

I I 11100 mil o Ilsa mll1so mil A I


I R l�E-11 1801�1 0 I
In cazul acestui circuit paralel, deschiderea unei ramuri afecteaza doar curentul prin acea ramura
precum �i curentul total din circuit. Caderea de tensiune, fiind egala pe toate componentele va ramane
neschimbata pe toti rezistorii. Datorita tendintei sursei de alimentare de mentinere constanta a tensiunii de
alimentare, aceasta nu se va modifica, �i datorita faptului ca este conectata in paralel cu toti rezistorii,
caderea de tensiune pe fiecare dintre ei, dupa aparitia defectului, ramane egala cu 9 V. Din aceasta cauza
(rezistenta constanta, caderea de tensiune constanta) curentul prin ceilalti doi rezistori nu se modifica nici

l
ei.
Acela�i lucru ii putem observa �i intr-un circuit
casnic: toate becurile sunt conectate in paralel. La
pornirea sau oprirea unui bee (o ramura din circuitul
paralel se inchide �i se deschide), functionarea
120 celorlalte becuri nu este afectata; singurul lucru care
V se modifica este curentul prin acel bee (circuit de
ramura) �i curentul total din circuit.

$untarea rezistorului lntr-un caz ideal (surse de tensiune perfecte


�i conductori cu rezistenta zero), rezistorii scurt­
circuitati dintr-un circuit paralel simplu nu vor avea
niciun efect asupra comportamentului celorlalte
ramuri din circuit. In realitate insa, efectul nu este
acela�i, dupa cum putem observa din exemplul
alaturat.

!Marimell��[��]Totalliunitate
I E 11�0001 V
I I 11100 mll llso ml[�] A
00

I R l��l 18° ICDI 0


Un rezistor scurt-circuitat (rezistenta de 0 0) va permite, teoret1c, trecerea unui curent infinit de la
orice sursa finita de tensiune (I = E / 0). In acest caz, rezistenta nula a rezistorului R2 descre�te rezistenta
totala a circuitului la zero 0, ducand la cre�terea valorii curentului spre infinit. Atata timp cat tensiunea
sursei ramane constanta la 9 V, curentii prin celelalte ramuri ale circuitului (I R1 �i I R3 ) raman neschimbati.
lpoteza critica pe care ne-am asumat-o in aceasta situatie este ca tensiunea de alimentare ramane
constanta pentru un curent infinit introdus in circuit. Acest lucru nu este insa deloc realist. Chiar daca scurt­
circuitul prezinta o rezistenta mica (fata de o rezistenta egala cu zero), nici o sursa reala de tensiune nu
poate genera un supra-curent extrem de mare in acela�i timp cu mentinerea valorii tensiunii la un nivel
constant.
Acest lucru se datoreaza rezistentei interne
caracteristice tuturor surselor de putere electrice, rezistente
Baterie datorate proprietatilor intrinseci ale materialelor din care
9V sunt construite.

Aceste rezistente interne,


oricat de m1c1, transforma
Baterie circuitul paralel de mai sus intr­
9V o combinatie serie-paralel.

De obicei, rezistentele interne ale surselor de putere sunt suficient de mici pentru a putea fi ignorate
fara nici o problema, dar odata cu aparitia curentilor foarte mari datorita componentelor scurt-circuitate,
efectelor lor nu mai pot fi neglijate. In acest caz, scurt-circuitarea rezistentei R 2 va duce la situatia in care
intreaga cadere de tensiune se va regasi pe rezistenta interna a bateriei, caderile de tensiune pe R1, R2 �i R3

�w�IITotalll
fiind aproape de zero.
Unitate I
�lmicall mica llmicall mica 10
OJI II
mic llmarell mic mare I�
��� II II
180 0 1[9]
Concluzie: Scurt-circuitarea intentionata a terminalilor surselor de alimentare, indiferent de tipul acestora,
trebuie evitata cu orice pret. Chiar �i in cazul in care curentii mari dezvoltati (caldura, scantei, explozii) nu
due la ranirea nici unei persoane din apropiere, sursa de tensiune va suferi cu siguranta unele defecte in
cazul in care nu este proiectata a rezista la curenti de scurt-circuit, iar majoritatea surselor de tensiune nu
sunt prevazute cu o astfel de protectie.

111.4.S. Circuite divizoare de tensiune


Q Circuitele serie proportioneaza, sau divizeazii, cantitatea totala de tensiune pe fiecare component
in parte, aceste proportii depinzand strict de rezistori: ERn = ETotal {R,, / RTota1).

Analiza unui circuit serie simplu (divizor de tensiune}


R1
5kQ Sa analizam un circuit electric serie simplu,
+
determinand caderile de tensiune pe fiecare rezistor
45V in parte.
7.5 kQ

IMarimel���IITotalllunitatel Varn introduce valorile cunoscute precum �i cele ce le


E ID□□[�] V vom afla prin aplicarea formulelor intr-un tabel ce cuprinde

I I l□□□CII A I tensiunea (E), curentul (I) �i rezistenta (R), precum �i suma


acestora in intreg circuitul. Valorile sunt exprimate in volti (V),
I R 1��117.skll =:JI 0 I amperi (A}, respectiv ohmi (O).
1□□□�1
IMarimel���II Total llunitatel Folosind valorile individuale ale rezistentelor, putem
I I
l□□□DI
E V determina valoarea rezistentei totale din circuit, cunoscand ca

I
valoarea totala este suma rezistentelor individuale in cazul
I A
l��l 7.skll22.skll
circuitelor serie.
I R 0 I
l□□□[�JI
IMarimel���:II Total llunitatel De aici, putem folosi legea lui Ohm (I = E / R) pentru
I E V I determinarea valorii totale a curentului, ce va fi aceea�i cu
I l��l 2ml�II A I valoarea curentului prin fiecare rezistor, curentii fiind egali in
toate componentele intr-un circuit serie.
I R l@J�l1.sk!l22.skll 0 I
Ciiderea de tensiune pe fiecare rezistor este direct propo,tionalii cu rezistenta sa
IMarimelL���I Total llunitatel

I E 111����11 V I Cunoscand valoarea curentului (2 mA), putem folosi


legea lui Ohm (E = IR) pentru calcularea caderilor de tensiune
I I 1r2��l 2m I�11 A pe fiecare rezistor in parte.
I R l[ill�l1.ski122.skll 0 I
Putem observa ca valoarea caderilor de tensiune pe fiecare rezistor este proportionala cu rezistenta,
datorita faptului ca valoarea curentului este aceea�i prin toti rezistorii (circuit serie). De asemenea, caderea
de tensiune pe rezistorul R2 este dubla fata de caderea de tensiunea pe rezistorul R 1, la fel precum
rezistenta R2 este dubla fata de rezistenta R1.
!Marimell ���I Total !lunitatel
Daca ar fi sa modificam valoarea totala a tensiunii din
I E ll���l 180 II V circuit, vom vedea ca proportionalitatea a caderilor de
I lls��I 8m 1�11 A tensiune ramane constanta.

I R l@J�l7.skll22.sk!I 0 I
Caderea de tensiune pe R2 este in continuare exact dublul caderii de pe R1, in ciuda modificarii
tensiunii sursei. Proportionalitatea caderilor de tensiune este strict in functie de valoarea rezistentelor.
Devine aparent faptul ca pe fiecare rezistor, caderea de tensiunea este o fractiune fixa din valoarea
tensiunii totale a sursei. Tensiunea pe R1 de exemplu, era 10 volti atunci cand valoarea tensiunii sursei era
de 45 de volti. Atunci cand am crescut tensiunea bateriei pana la 180 de volti (de 4 ori mai mult), caderea
de tensiune pe R 1 a crescut de asemenea de 4 ori (de la 10 la 40 de volti). Raportul dintre caderea de
tensiune pe R 1 �i caderea de tensiune totala a ramas acela�i:
¼1 lOV .JOV
=----
4-5V (80V
De asemenea, nici raporturile dintre caderile de tensiune pe celelalte doua rezistente �i tensiunea
totala a bateriei nu s-au modificat:
� :!OV
= --- 80V
= = 0.-W+U
l;,:,<al 45 V 180V

¼J = l5V = 60V
--- = 0.33333
�ctal +5 V 180V
Formula divizorului de tensiune
Caderea de tensiune E" = l,, R,.
pe oricare rezistor
Din aceasta cauza, un circuit serie
Cmentul intr-un circ.uit serie poarta adesea numele de divizor de
tensiune, pentru abilitatea sa de divizare a
... inlocuind tensiunii totale in fraqii proportionale cu
la I,. in prima ecuatie ...
o valoare constanta. Matematic, aceasta se
E poate exprima astfel:
C:aderea de tensiune pe oricare rezistor E = � R Tn cadrul unui circuit divizor de
n R r,:,tal n
tensiune, raportul dintre rezistentele
individuale �i cea totala este acela�i ca �i
... sau ... raportul dintre caderile de tensiune
individuale �i tensiunea totala a sursei.
R.,
E, = E..,.,., .;-­
......,""
Aceasta formula poarta denumirea de formula divizorului de tensiune, �i este o metoda mai rapida
de aflare a caderilor de tensiune intr-un circuit serie fata de folosirea repetata a legii lui Ohm

Reanalizarea circuitului
Folosind aceasta formula, putem reanaliza circuitul de mai sus folosind mai putini pa�i:
5k-Q
� 1 = 45V ----= LOV
22.5 kil
5kQ
+
10 kil
45V l.Okil R2 �1 =45 V =20V
22.5 kil
7.5 kil
7.5 k-0
�3 =45 V = 15 V
R�.J
22.5kD.

Aplicafii

l
Circuitele divizoare de tensiune se folosesc
acolo unde o combinatie specifica de rezistori serie
este folosita pentru a ,,diviza" tensiunea in
cantitati precise (in cazul aparatelor de masura, de
Tensiunea exemplu).

!
de intrare

rrensiunea
.. divizata"

---------- /
111.4.6. Potentiometrul
• Un potentiometru este o dispozitiv rezistiv variabil cu trei puncte de conectare, folosit frecvent pe
post de divizor de tensiune ajustabil.
Potentiometrul este un divizor de tensiune
1
Potentiometru

Unul dintre dispozitivele folosite frecvent ca �i div,zor


de tensiune este potentiometrul, un rezistor cu un element
Contactul periei mobil pozitionat cu ajutorul unei manete. Elementul mobil,
denumit �i perie, face contact cu un material rezistiv dezizolat,
in oricare dintre punctele selectate manual.

Pe masura ce contactul periei se


2
apropie de terminalul 1 �i se
1
indeparteaza de terminalul 2,
......_Irezistent;a mai micaI rezistenta spre terminalul 1 scade iar
!rezistenta mai mare I cea catre terminalul 2 cre�te. Daca

t i apropiem contactul de terminalul 2,


vom obtine efectul contrar. Rezistenta
jrezistenta mai mare! intre cele doua puncte (1 �i 2) este
.----1 rezistenta mai micaI Constanta indiferent de pozitia
contactului periei.
2 2

Potenfiometre rotative si potenfiometre liniare


Mai jos sunt ilustrate doua tipuri de potentiometre, rotative �i liniare:

Terminali
Constructia Constructia potentiometrului liniar
potentiometrului
rotativ Perie Material
\ rezistiv

Perie
Material rezistiv \\
Terminali
/

Raportul de divizare
Daca aplicam o tensiune
utilizarea poten�ometrului ca �i divizor de tensiune variabila
constanta intre cei doi terminali de
la extremitati, pozitia periei va ,,lua"
doar o fractiune din tensiunea
aplicata, masurata intre contactul

\
periei �i oricare dintre ceilalti doi
terminali. Valoarea acestei fraqii

__
"--.
tensiune mai mare tens,une mai mica depinde in intregime de pozitia
_____ I ..__ __,__ / fizica a periei.
Ca �i in cazul unui divizor de tensiune fix, coeficientul de divizare este strict o functie de rezistenta �i
nu depinde de valoarea tensiunii aplicate. Cu alte cuvinte, daca maneta potentiometrului este deplasata la
exact jumatatea distantei dintre cei doi terminali externi, caderea de tensiune intre perie �i oricare dintre
cei doi terminali este exact jumatate (1/2) din valoarea tensiunii aplicate, indiferent de valoarea aceteia sau
de rezistenta totala a potentiometrului. Cu alte cuvinte, un potentiometru aqioneaza precum un divizor
variabil de tensiune, iar coeficientul de diviziune este stabilit de pozitia periei.
Aceasta aplicatie a
Ajustarea potentiometrului
pentru obtinerea tensiunii dorite potentiometrului este una foarte

/ folositoare pentru obtinerea unei tensiuni


variabile cu ajutorul unei surse fixe de
Baterie-=- tensiune precum bateria. Daca circuitul
ce-1 construim necesita o anumita valoare
a tensiunii mai mica decat valoarea
tensiunii la bornele bateriei, putem

t
Circuit ce necesita mai putina
conecta terminalii externi
potentiometrului la baterie iar sarcina
(bee, de exemplu) o conectam intre
ai

tensiune decat cea disponibila terminalul periei �i oricare dintre cei doi
la bornele bateriei
terminali externi .

111.4.7. Legea lui Kirchhoff pentru tensiune


Q Suma algebrica a tuturor caderilor de tensiune dintr-o bulca trebuie sa fie egala cu zero

Analiza unui circuit serie simplu Sa luam un ci cu t SC L cu trei rezist, ri �i sa notam


R1 punctele din circuit.
2 3
Daca ar fi sa conectam un voltmetru intre
+5kQ-
+ punctele 2 �i 1, sonda ro�ie la punctul 2 �i sonda neagra
.J.5 V-=.. la punctul 1, voltmetru va indica valoarea de +45 V. Tn
lOkQ R2
mod normal, semnul ,,+" nu este aratat, ci este implicit in
7.5 k Q cazul citirii aparatelor de masura digitale.
+
1 Ez.1 = +45 V
R,

Cand o tensiune este exprimata cu indice


dublu (,,2-1" in cazul notatiei ,,E2.i"), inseamna ca
tensiunea este masurata intre cele doua puncte. O
tensiune exprimata prin ,,Ect ar insemna ca
tensiunea masurata este cea indicata de un
voltmetru cu sonda ro�ie conectata la punctul ,,c"
�i sonda neagra la punctul ,,d".

d C

E). l
-10

Daca ar fi sa luam acela�i voltmetru �i sa


F'l-1
masuram caderea de tensiune de pe fiecare
+45 rezistor, parcurgand circuitul in sensul acelor de
ceasornic, cu sonda ro�ie in fata �i cu cea neagra in
IOH1 spate, am obtine/citi urmatoarele valori.
7.5 k Q E3_z = -10 V
+
� R,
4 E4-3 = -20 V
-1!i
E1.4 = -15 V

E._.
Suntem deja familiarizati cu conceptul general al c rcu t lor serie, �i anume: sur,a c.... ..:c ilor at.
tens1une individuale este egala cu tensiunea totala aplicata. Dar, masurand caderile de tensiune in acest fel
�i tinand cont de polaritatea (,,+" sau ,,-") citirilor, descoperim o alta varianta a acestui principiu: suma
tensiunilor masurata in acest fel este zero:
E2-1= +45 V
E3-2=-l0V
E4-3 = -20V
E1-4 = -15 V {+)
--------------
Etotal = 0V
Definifie
Acest principiu este cunoscut sub denumirea de legea lui Kirchhoff pentru tensiune (descoperit in
1847 de catre §L �1· R I" rchhoff), �i poate fi exprimat astfel:
Suma algebrica a tuturor caderilor de tensiune dintr-o bulca trebuie sa fie egala cu zero.
Termenul de suma algebrica este folosit pentru a desemna faptul ca trebuie luate in considerarea
semnele (polaritatile) tensiunilor din circuit pe langa valorile acestora. Prin bucla se intelege orice drum
prin circuit ce incepe �i se termina in acela�i punct. In exemplul de mai sus, bucla s-a format intre punctele
1-2-3-4-1, in exact aceasta ordine. Nu conteaza punctul din care incepem sau directia pe care o urmam (in
sensul acelor de ceasornic, sau invers), suma caderilor de tensiune va fi tot zero. Pentru a demonstra acest
lucru, putem ,,modifica" bucla astfel (3-2-1-4-3):
E2-3 = +10V
E1-2 = -45 V
E4_1 = +15 V
E3-4 = +20V {+)

Etotal = 0V
curent
Pentru o mai buna vizualizare,

G�-3 l+
putem redesena circuitul serie de mai

_!Jv__
sus, astfel incat toate componentele sa
2 ---.!!t--4 1 ----11 I I 2 se regaseasca pe aceea�i linie dreapta:
+skQ. 'ioH,· 7.SkQ. 45�
cu rent
Este exact acela�i circuit, doar ca aranjamentul componentelor este diferit. Observati polaritatea
caderilor de tensiune de pe rezistori in comparatie cu cea a bateriei: tensiunea bateriei este negativa in
stanga �i pozitiva in dreapta, pe cand tensiunile la bornele rezistorilor sunt orientate in sens opus: pozitiva
in stanga �i negativa in dreapta. Acest lucru se datoreaza faptului ca rezistorii intampina o rezistenta in fata
curgerii electronilor impin�i de baterie. Cu alte cuvinte, rezistenta impotriva curgerii electronilor trebuie sa
fie directionata in directie opusa sursei de tensiune electromotoare.
Verificarea legii lui Kirchhoff pentru tensiune cu ajutorul voltmetrului

G
curent

J
2 1
1. i , 2
3 R1 4 R3
Daca am fi sa introducem un

�»-- JJ
+Nv'-
+5 kQ. +.�- 7.5 kQ. 45V voltmetru (sau mai multe voltmetre
-Hi simultan) in circuit, indicatiile acestuia ar fi
urmatoarele (sonda neagra in stanga, cea
ro�ie in dreapta).

-10 V -20V -15V +45V


E3.1 E+3 E1.-t E1.1
curent

Daca am fi sa luam acela�i


voltmetru pentru a citi caderile de

n
tensiune pentru combinatiile
E+ 3
componentelor din circuit incepand cu

____w_._,: V
R1, putem observa adunarea algebrica
..
-30
a tensiunilor (spre zero).

· -45 ____
�-
- V
�-4S

-----

___[}____,
..� ov

In cadrul masuratorilor de mai sus, putem observa importanta polaritatii caderilor de tensiune
atunci cand le adunam. Citind rezultatele masuratorilor tensiunii la bornele lui R1, R1--R2 �i R1--Rr-R3
(folosim simbolul ,,--" pentru a desemna conexiunea ,,serie" intre cei trei rezistori R1R2 �i R3) vedem ca suma
caderilor de tensiune are valori tot mai mari (de�i negative), deoarece polaritatea caderilor de tensiune pe
fiecare component are aceea�i orientare (stanga pozitiv, dreapta negativ). Suma caderilor de tensiune pe
R1, R2 �i R3 este de 45 de volti, aceea�i cu tensiunea la ie�irea bateriei, cu observatia ca polaritatea bateriei
este opusa fata de cea a rezistorilor (stanga negativ, dreapta pozitiv) �i prin urmare rezultatul final este o
masuratoare de O volti pe toate cele patru componente luate la un loc.
O un alt mod de a privi acest circuit este de a observa ca partea stanga a circuitului (stanga
rezistorului R1: punctul 2) este conectata direct la partea dreapta a circuitului (dreapta bateriei: punctul 2),
pas necesar pentru inchiderea circuitului. Din moment ce aceste doua puncte sunt conectate direct,
acestea sunt electric comune �i prin urmare, caderea de tensiune dintre cele doua trebuie sa fie zero.

Analiza unui circuit para/el simplu


1 2 3 4 Legea lui Kirchhoff pentru tensiune
(prescurtat LKT) functioneaza pentru orice
+ + + configuratie a circuitului, nu doar pentru cele
6V R1 serie. Sa consideram prin urmare un circuit
paralel simplu:

7 6 5
Fiind un circuit paralel, caderile de tensiune pe fiecare rezistor in parte sunt egale cu tensiunea sursei
de alimentare: 6 volti. Masurand tensiunile in bucla 2-3-4-5-6-7-2, obtinem:
E3-2 = 0 V
E4-3 = 0 V
E5-4 = -6 V
E6-s =0V
E1-6 = 0V
E2-1 = +6 V {+)

E2-2 = 0V
Observati notatia caderii de tensiune totale (sumei) cu E2_2• Din moment ce am inceput masuratorile
buclei la punctul 2 �i am terminat tot la punctul 2, suma algebrica a tuturor caderilor de tensiune va fi
aceea�i cu tensiunea masurata intre acela�i punct (E2-2), care, desigur, trebuie sa fie zero.

Legea lui Kirchhoff este universal valabilii

+! 5V 1-------- Faptul ca acest circuit este paralel �i nu serie,


nu incurca cu nimic aplicarea legii lui Kirchhoff pentru
tensiune. Din punctul nostru de vedere, intregul
circuit ar putea sa fie o ,,cutie neagra" - configuratia
•----,
...-I0-V
�•
componentelor sa fie complet ascunsa �i sa avem la
dispozitie doar un set de puncte unde sa putem
masura tensiunea - �i legea lui Kirchhoff tot ar fi
valabila.

/
Daca incercam orice combinatie de pa�i,
pornind de la oricare terminal in diagrama de mai sus,
completand o bucla astfel incat sa ajungem la punctul
! 2V I� de plecare, vom vedea ca suma algebrica a tuturor
• /- caderilor de tensiune va fi tot timpul egala cu zero.

111.4.8. Circuite divizoare de curent

� Circuitele paralel impart cantitatea totala de curent pe fiecare ramura in parte, proportiile fiind
strict dependente de valorile rezistentelor: In= lrotal (RTotal / Rn)

Analiza unui circuit para/el simp/u


Sa analizam un circuit paralel simplu,
+ + + determinand valorile curentilor prin fiecare
6V-=-
ramura, respectiv prin fiecare rezistor in parte.
- 11& - JI& - 21&

IMarimel���jlTotalllunitatel
Cunoscand faptul ca pe fiecare component in parte
I 1000IT II I
l□□□CII
E V caderea de tensiune este aceea�i, putem completa tabelul
I I A I tensiune/curent/rezistenta astfel (marimile sunt exprimate in

I R l���DI 0 I volti, amperi �i ohmi).

IMarimel���ITotal!IUnitatel

I l[I][I][I][}]I
Folosind legea lui Ohm (I = E / R) putem calcula curentul prin
E V
fiecare ramura.
I l���C]
l[ill�Cill□I
I A
R 0 I
IMarimel�C&J�ITotalllunitatel

I E II �00[�]1 V I �tiind ca in circuitele paralele suma curentilor de pe


fiecare ramura reprezinta curentul total, putem completa
lfG���l11mll
l[ill�Cill□I
I A tabelul cu valoarea totala a curentului prin circuit, 11 mA.
R 0 I
JMarimell ���I Total IJunitatel Ultimul pas este calcularea rezistentei totale, folosind

I E IIIJ0[�] 6 11 V I
legea lui Ohm (R = E / I), sau folosind formula rezistefilelor

I
in paralel; indiferent de metoda folosita, rezultatul este
I ll���ll 11m 11 A acela�i.
R l�[ill[illis4s.4sll 0 I

Prin fiecare rezistor, curentu/ depinde strict de rezistenta acestuia


Ar trebui sa fie evident deja faptul ca prin fiecare rezistor, curentul depinde de rezistenta acestuia,
�tiind ca valoarea tensiunii prin toti rezistorii este aceea�i. Aceasta relatie nu este una direct proportionala,
ci invers proportionala. De exemplu, curentul prin R1 este dublu fata de curentul prin R3, iar rezistenta lui R3
este de doua ori cea a rezistorului R1 .
JMarimell���J Total IJunitatel Daca ar fi sa schimbam sursa de tensiune din acest
E ll��Cilll 24 II V I circuit, am descoperi ca acest raport nu se modifica.
I I ll24ml�l12mll 44m II A I
R l[!D�@Jls4s.4sll 0 I
Curentul prin R1 este �i de data aceasta dublu curentului prin R3, cu toate ca valoarea tensiunii de
alimentare (tensiunea bateriei) s-a modificat. Proportionalitatea curentilor intre diferite ramuri ale
circuitului depinde de rezistenta.
De asemenea, ca �i in cazul circuitelor divizoare de tensiune, curentii ramurilor reprezinta fractiuni
fixe din curentul total. Cu toate ca tensiunea sursei a crescut de patru ori, raportul dintre curentul ramurii �i
curentul total a ramas acela�i:
�I
--= ---
6mA 24mA
= 0.54545
�otnl llmA 44mA

liu
--- 2mA
--- SmA
= 0.18182
�cit.ii llmA 44mA

1tu
--- JmA
--- 12mA
= 0.27273
½otnl 11 mA 44mA

Formula divizorului de curent


Din acest motiv, un circuit paralel este denumit adesea un divizor de curent pentru abilitatea sa de
divizare a curentului total in fractii. Putem determina o formula pentru calculul curentului prin rezistorii
paraleli, atunci cand cunoa�tem curentul total, rezistenta totala �i rezistentele individuale:
E,,
curentul printr-un rezistor oarecare I,. = --
R,,

tensiunea intr-un circuit paralel


Raportul dintre rezistenta totala �i
rezistenta individuala este acela�i ca �i intre
... inlocuind 1101,, Ru<i la E,, in prima ecuatie ... curentul individual (pe ramura) �i eel total.
Aceasta formula poarta denumirea de formula
i..13f Rict31 divizorului de curent, �i este o metoda mai
curentul printr-un rezistor paralel oarecare 1,, = ----
R" scurta de determinare a curentilor prin
ramura intr-un circuit paralel atunci cand se
... sau ... cunoa�te curentul total.
Recalcularea circuitului para/el initial
545.45 n
1R1 = LL mA----- = 6 mA
lkQ Folosind circuitul paralel original ca �i exemplu,
putem recalcula curentul prin ramuri folosind aceasta
545.45 n formula, daca incepem prin a cunoa�te valoarea totala
1R2 = 11 mA = 2mA a curentului �i a rezistentei:
3kQ

545.45 n
lRJ = 11 mA = 3mA
2kQ

Comparatie intre formula divizorului de curent �i cea a divizorului de tensiune


Formula divizorului Formula divizorului
de tensiune decment

Daca facem o comparatie intre cele doua formule divizoare, putem observa ca sunt extrem de
asemanatoare. Putem observa totu�i, ca in cazul divizorului de tensiune, raportul este Rn (rezistenta
individuala) la Rtotal, iar in cazul divizorului de curent, raportul este chiar invers Rtotal la Rn :
Este foarte u�or sa incurcam cele doua ecuatii prin inversarea raportului rezistentelor. 0 modalitate
simpla de memorare a formei corecte este sa tinem minte ca ambele raporturi dintre cele doua ecuatii
trebuie sa reprezinte un numar subunitar (intre 0 �i 1). Daca raportul este inversat, vom obtine o valoare
mai mare decat unu, prin urmare gre�ita. Cunoscand faptul ca rezistenta totala intr-un circuit serie (divizor
de tensiune) este tot timpul mai mare decat oricare dintre rezistentele luate separat, putem sa deducem ca
raportul corect este RJR101a1• La fel, cunoscand faptul ca rezistenta totala intr-un circuit paralel (divizor de
curent) este tot timpul mai mica decat valoarea oricarei rezistente luate individual, putem sa deducem
raportul corect, RJR total·

Aplicatii ale divizorului de curent Circuitele divizoare de curent i�i gasesc aplicatie (de
liotll ➔ R, ➔ l1a1:,1
exemplu) in circuitele de masura, acolo unde o fraqie din
curentul de masurat trebuie sa fie redireqionat spre un

iQQ)
dispozitiv sensibil de detectie. Folosind formula
j fractiune din rezistorului de curent, se poate afla valoarea exacta a
curentul total
� � rezistentei folosita pe post de �unt pentru a ,,devia"
dispozitiv sensibil cantitatea precisa de curent prin dispozitiv in orice
situatie.

111.4.9. Legea lui Kirchhoff pentru curent


Q Suma algebrica a tuturor curentilor ce intra �i ies dintr-un nod trebuie sa fie egala cu zero

Analiza unui circuit para/el simplu


1 2 3 4
Sa consideram urmatorul circuit
liou1 -+----
t
paralel.
+ +
6V-=. lait
-
R1 R2
- 3 k!l
la2
l k!l
¼at.ii--
8 7 6 5
II
jMarimell��� Total llunitatel Calculand toate valorile tensiunilor �i
E lf�0�11 II
6 V I curentilor din acest circuit, obtinem tabelul
I ll���l 11m 11 A I alaturat.
R l[ill�Cillls4s,4sll 0 I
3 4
In acest moment cunoa�tem
valorile curentilor din fiecare
6V-=.. ramura precum �i valoarea
totala a curentului din circuit.
I.oui-
8 6 5
Cunoa�tem faptul ca valoarea totala a curentului dintr-un circuit paralel trebuie sa fie egala cu suma
curentilor de pe fiecare ramura, dar mai putem observa un principiu foarte important in acest circuit. Sa

--- ---
observam a�adar ce se intampla la fiecare nod (locul de intalnire a eel putin trei ramuri).
liu + lRJ lRJ
3 Pe ramura negativa de jos (8-7-6-5), la fiecare
nod curentul principal se divide pe fiecare ramura
succesiva spre rezistori. Pe ramura pozitiva de sus (1-
2-3-4) curentul de pe fiecare ramura se ,,alatura"
curentului principal. Daca ne uitam mai atent la un
- 3 I& anumit nod, precum 3, observam ca valoarea
curentului ce intra intr-un nod este egala cu
valoarea curentului ce parase�te acel nod.

Definitie
Avem doi curenti care intra in nodul 3, din partea dreapta �i de jos. Din partea stanga avem un singur
curent care iese din nod, egal ca �i valoare cu suma celor doi curenti care intra. Acest lucru este valabil
pentru oricare nod, indiferent de numarul ie�irilor/intrarilor. Matematic, putem exprima aceasta observatie
astfel:
lintrare = li�ire
0 alta forma u�or diferita dar echivaleta din punct de vedere matematic este urmatoarea:
lintrare + H1e$lre) = 0
Pe scurt, legea lui Kirchhoff pentru curent suna astfel:
,,Suma algebrica a tuturor curentilor ce intra �i ies dintr-un nod trebuie sa fie egala cu zero"
Adica, daca notam polaritatea fiecarui curent, cu ,, +" daca intra intr-un nod �i cu ,, -" daca iese, suma
lor va da tot timpul zero.
In cazul nodului 3 de mai sus, putem determina valoarea curentului ce iese din nod prin partea
stanga folosind legea lui Kirchhoff pentru curent astfel:
12 + l3 +I= 0
2 mA + 3 mA + I = 0
I =-2 mA-3 mA
I =-5 mA
Semnul negativ (-) pentru valoarea de 5 mA ne spune faptul ca, curentul iese din acest nod, in
contradiqie cu cei doi curenti de 2 mA �i 3 mA ce sunt cu semnul pozitiv (+), �i prin urmare intra in nod.
Cele doua notatii (,,+" �i ,,-") pentru intrarea, respectiv ie�irea curentului din nod sunt pur arbitrare, atata
timp cat reprezinta semne diferite pentru direqii diferite �i prin urmare putem aplica legea lui Kirchhoff
pentru curenti.
111.5. CIRCUITE ELECTRICE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT

111.5.1. Curentul alternativ


In electrotehnica cea mai larga intrebuintare o are curentul
alternativ, prin faptul ca poate ti produs, transmis �i utilizat in
conditii mult mai avantajoase decat curentul continuu. La baza
producerii t.e.m. alternative sta fenomenul de induqie
electromagnetica. Rotirea uniforma a unui cadru, format dintr-un
numar de spire, intr-un camp magnetic omogen sau rotirea
uniforma a unui camp magnetic intr-o bobina fixa, permite
obtinerea unei t.e.m. alternative. Avand in vedere legile inductiei
electromagnetice, intr-un cadru ce se rote�te uniform intr-un
camp magnetic omogen, se induce o t.e.m. datorita variatiei
fluxului magnetic prin cadru: F=BNScosa.

Unghiul este variabil in timp datorita rotatiei uniforme a cadrului: a.=wt


Fluxul magnetic prin cadrul rotitor va avea expresia urmatoare: F=BNScosrot
Pe baza legii inductiei electromagnetice, t.e.m. indusa in cadru este: e = - OF/ Dt
de unde se obtine: e=BNSwsinrot
Tinand cont de variabilitatea funqiei sinwt �i de faptul ca marimile B, N, S, w sunt constante, se
poate face notatia urmatoare: Em=BNSw
Tensiunea electromotoare indusa in cadrul rotitor are expresia: e=E msinrot
Din aceasta expresie a t.e.m. rezulta urmatoarele concluzii:
Q t.e.m. indusa este variabila sinusoidal in timp;
Q t.e.m. indusa are valori cuprinse intre extremele -Em �i +Em numite valori maxime ale
tensiunii.

Daca se aplica o astfel de tensiune


unui circuit electric, se va stabili prin acesta
t un curent electric descris de o functie
armonica de forma:

-Em - - - -
Deoarece valoarea curentului electric este variabila in timp, in practica se folose�te fie valoarea
maxima Im a acestuia, fie o valoare echivalenta numita valoare efectiva let notata adesea numai cu I.
Valoarea efectiva a intensitatii curentului alternativ reprezinta intensitatea unui curent electric continuu
care are acela�i efect termic Q la trecerea prin acela�i rezistor, incat se gasesc urmatoarele expresii de
calcul:

Pentru a cunoa�te elementele caracteristice sau pentru a opera cu marimile alternative armonice, se
folosesc reprezentari conventionale ale acestora.
a) Reprezentarea analitica
Simpla scriere a marimii respective in functie de marimile variabile (timp, faza etc.) poate furniza
informatii privind: valoarea instantanee, valoarea maxima, pulsatia, perioada, faza initiala a marimii
reprezentate, de exemplu:
o intensitatea maxima este Im = lOA
o pulsatia este ro = 7t rad/s
o perioada este T = 2s
o faza initiala <p0 = n/4 rad
o valoarea instantanee se obtine dand variabilei timp t diverse valori
b) Reprezentarea grafica
Prin reprezentarea grafica a unei marimi alternative 'in functie
de un parametru variabil care poate fi timpul t sau faza j, se obtin
t informatii despre perioada, faza initiala, valoarea maxima, valoarea
instantanee.

c) Reprezentarea fazoriala
La reprezentarea marimilor alternative armonice se poate

u utiliza un vector numit fazor, care are lungimea proportionala cu


valoarea maxima a marimii, unghiul pe care 'ii face cu abscisa sa fie
egal cu faza initiala io, proiectia lui pe ordonata egala cu valoarea
marimii la momentul initial sau la alt moment, vectorul se considera
rotitor cu o perioada egala cu cea a marimii alternative.

111.5.2. Rezistor in curent alternativ


Daca la bornele unui rezistor R se aplica o tensiune alternativa de tipul:
u=Umsincot

u R

prin acesta va circula un curent electric a carui intensitate este obtinuta prin legea lui Ohm:
i = u/R
sau
. = u S.111
I
. (•)t
____.!::_

de unde: i=l msinrot


Din expresia tensiunii �i intensitatii curentului electric prin rezistor, rezulta ca intensitatea curentului
este 'in faza cu tensiunea la bornele acestuia.

111.5.3. Bobina in curent alternativ


La aplicarea unei tensiuni alternative la bornele unei bobine, fenomenul este mai complicat datorita
faptului ca un curent variabil prin bobina produce fenomenul de autoinduqie, cu tensiunea autoindusa:
Ji
u'=-L­
Jt
Considerand un circuit care contine o bobina ideala, fara rezistenta, la bornele careia se aplica o
tensiune alternativa de forma: u=Umsincot
aplicand legea lui Kirchhoff pe ochiul de retea, rezulta: u + u' = o.
lnlocuind expresiile celor doua tensiuni, se obtine urmatoarea relatie:
.
l.1 =-:. sm <•lt - L -
-li = (l
..lt
Considerand ca intensitatea curentului electric este de forma armonica: i=lm sin(rot+fo)
inlocuind in relatia tensiunilor, se obtine urmatoarea ecuatie: Un,5inrot = l mlcos(rot+fo)
Din aceasta relatie rezulta ca:

I =�
T_l
DO X-
unde s•a facut notatia: XL Lro
=

Aceasta marime se nume�te reactanta inductiva a bobinei. Cu acestea, expresia intensitatii

. ·( lt\J
curentului electric prin bobina devine:

l =] �m' ( )t -
i

2
in

de unde se trage concluzia ca intensitatea curentului electric prin bobina este defazata cu p/2 in urma
tensiunii.

t
lJ
L

111.5.4. Condensator in curent alternativ

Dupa cum se cunoa�te, intre armaturile unui condensator este un strat izolator numit dielectric, ce
nu permite trecerea curentului electric prin el. lntr·un circuit de curent alternativ, condensatorul are o
comportarea diferita, deoarece el se incarca �i se descarca electric periodic, determinand prezenta unui
curent electric prin circuitul exterior lui. Daca tensiunea aplicata condensatorului are expresia urmatoare:
u=Umsinrot
atunci, curentul de incarcare �i descarcare al condensatorului este:

!. =-
..l(}
.1t
unde q este sarcina electrica variabila de pe armaturile condensatorului.


Tinand cont ca sarcina este: q=Cu, rezulta q=CUm sinrot, iar intensitatea este i=CroUmcosrot sau:

i = I "" sin( Nt + �
' -

l
l
ll

Se face notatia:

X c­
__l_
CN
numita reactanta capacitiva.
Se constata ca intensitatea curentului electric printr-un circuit cu condensator este defazata cu p/2
inaintea tensiunii sau ca tensiunea la bornele condensatorului este in urma curentului cu p/2. Din cele
prezentate mai sus, rezulta ca atat bobina cat �i condensatorul se comporta, in curent alternativ, ca �i
rezistorul, numai ca ele introduc defazaje intre tensiune �i intensitate cu +p/2 respectiv -p/2.

111.5.5. Circuit R-L-C serie


Gruparea unor elemente rezistive, inductive �i capacitive incat curentul electric sa fie unic �i cu
aceea�i valoare, constituie circuitul R-L-C serie de curent alternativ.

r
L..
::::.:.L.l"--
R L C
l_,L- ._!,...,....
.______--on 1£--L-""-_,_,__-;,..._➔ I
Uc
La bornele fiecarui element de circuit se va regasi cate o tensiune corespunzatoare, conform legii lui Ohm:
UR = RI, UL= XLI, Uc = Xcl, unde XL = Lro, XC = 1/Cro
Din reprezentarea fazoriala a celor trei tensiuni, defazate corespunzator fiecarui element de circuit, rezulta
ca exista o defazare fo dintre tensiunea aplicata U �i intensitatea I a curentului electric:
(1_1. - C-- l
- =
r�<r �
C C.
(X. -Xr ·,
t.§..rtp = -R ·
Aplicand formula lui Pitagora in triunghiul tensiunilor, se obtine:
u2 = uR2 + (U L - uc)2
sau:

Facem notatia:

care se nume�te impedanta a circuitului R-L-C serie.


Cu notatiile de mai sus se poate scrie legea lui Ohm in curent alternativ: U = ZI
Rezonanta tensiunilor
Daca in functionarea circuitului R-L-C serie se realizeaza conditia: UL = Uc rezulta:
XL= Xe, impedanta Z = R (minim), curentul l,ez = U/R (maxim), defazajul tgfo=O
Circuitul se comporta rezistiv, prin el circuland un curent electric maxim, spunandu-se ca circuitul
este in rezonanta cu sursa de curent.
Conditia pentru a se realiza rezonanta este impusa de egalitatea XL = Xc,de unde:
l
L<·l� =--
u C(•>,:
Astfel,

1ar \' ---==



:, - 2rr L C
Transferul de energie de la sursa la circuitul R-L-C se va face in regim de rezonanta numai daca
frecventa curentului alternativ este egala cu frecventa proprie n0 a circuitului, care depinde de elementele L
�i C.
Puterea pe circuitul R-L-C serie
Daca laturile triunghiului tensiunilor se amplifica cu intensitatea I a curentului, se
obtine un triunghi asemenea cu eel initial, dar avand ca laturi valori ale unor puteri:

-pm�r�a a..::ti\·.:i.: P=C�_.I P=R.F


-puti::ri::,1 rcai;tiY,'\: Pr=(C"L-l·c I.I Pr=(XL-Xel.I� ' pr c•-.:=\".-\.R
-pmer�;i .1par�11t:"l: S=C. I S=Z.I� S ·'):=Y.\
Factorul de putere se define�te prin relatiile urmatoare:
p
=-
s
CO�{r ':,Jll

care depinde de elementele R, L, C �i frecventa n a curentului alternativ.

111.5.6. Circuit R-L-C paralel


Gruparea elementelor R, L, C in a�a fel incat tensiunea la bornele lor sa fie comuna iar curentii sa fie
rezultatul ramificarii curentului debitat de sursa de curent alternativ, formeaza circuitul paralel.

� s
�l�

h
lntensitatile curentilor prin fiecare ram_ura au expresiile urmatoare:
ll
-- T- l�
I = L = --- I,_-
F. R XL
J.. Xe
Aplicand teorema lui Pitagora 1n triunghiul curentilor, se obtine: 1 =I/+ (lc-lL) 2, de unde:
2

Facand notatia

legea lui Ohm este:


� � 1 �' + ( �' - �,J
I= r _£_
z
Defazajul curentului fata de tensiune este dat de relatiile urmatoare:
t2<p {I C -I L �
·- = ---
I-_.,_
1 1 \
tgtj) = R f ---)
, xc XL
Rezonanta curentilor
Daca 1n circuit, curentul prin bobina este egal cu eel prin condensator rezulta:
h =Ic
XL =X(
Z=R (maxun)
I=l� R tmimm)
111.5.7. Circuit oscilant
Consideram un circuit format dintr-o sursa de curent continuu, un
condensator, o bobina ideala �i un comutator.
Cu comutatorul K pe pozitia 1, condensatorul C se incarca de la sursa cu o
L sarcina electrica Oo=CU0, inmagazinand _energie in campul electric:

\\�- = C.l-:,
,
-
'l

1. Cu comutatorul K pe pozitia 2, condensatorul este decuplat de la sursa �i se

?C' ,,.\l
conecteaza la bornele bobinei. Tn acest moment incepe descarcarea condensatorului
; prin bobina, tensiunea la bornele sale scade, intensitatea curentului prin bobina
cre�te �i genereaza un camp magnetic. Energia sistemului este suma dintre energia
\\_,, •,_) campului electric din condensator �i energia campului magnetic din bobina:

,,· = -1 C-. . l-. '- + -l L . I'- = -1.


\l T
"I "I
h·,, -

Fenomenul se petrece pana cand condensatorul se descarca comp/et.


2. lntensitatea curentului atinge valoarea maxima Im dar condensatorul este descarcat incat energia
sistemului este concentrata numai in campul magnetic din bobina:
\Y =�LI� = \\.�•..,
.., . :::.

3. lntensitatea curentului are tendinta sa scada brusc la zero dar datorita


.--\ fenomenului de autoinductie apare un curent suplimentar, de acela�i sens cu eel
:;:: principal, incarcand condensatorul cu sarcina electrica dar de semn opus fazei
¥ , / initiale. Energia sistemului este regasita in final sub forma de energie electrica pe
__,. ,_,. armaturile condensatorului:

Tn continuare procesul se repeta dar in sens invers incat in circuitul format din bobina �i condensator
are lac o transformare a energiei electrice in energie magnetica �i invers, producandu-se oscilatii
electromagnetice, iar circuitul este denumit circuit oscilant.

Deoarece tensiunea la bornele condensatorului este egala cu tensiunea la bornele bobinei �i curentul
este acela�i, rezulta ca reactanta bobinei �i a condensatorului sunt egale:
1
L<•t =--
·' ('
- (•),;

Rezulta ca perioada oscilatiilor proprii pentru un circuit oscilant este:


I(l = 2rr. ✓LC
Aceasta relatie, numita formula lui Thomson, arata ca perioada oscilatiilor proprii depinde doar de
valoarea inductantei �i a capacitatii din circuit. Daca in circuitul oscilant se gasesc elemente disipative
(rezistente) atunci amplitudinea oscilatiilor se miqoreaza 'in timp, oscilatia se amortizeaza, gradul de
amortizare depinzand de valoarea rezistentei din circuit.

/\ /\

111.5.8. Camp/ unda electromagnetica


Dupa cum se cunoa�te, un curent electric care parcurge o spira conductoare, genereaza un camp
magnetic avand liniile de camp circulare.
Daca 'intr-un circuit 7nchis (spira) exista un flux magnetic variabil, 'in el va lua na�tere un curent indus,
aceasta dovedind ca apare un camp electric cu liniile de camp 7nchise.
Aceste fapte dovedesc ca 'intre campul electric �i eel magnetic este o legatura profunda, care se
manifesta prin generarea unuia dintre ele cand celalalt este variabil:
i un camp electric, variabil 'in timp, genereaza un camp magnetic cu linii de camp 'inchise 'in jurul
liniilor de camp electric;
4- un camp magnetic, variabil 'in timp, genereaza un camp electric cu linii de camp 'inchise 'in jurul
liniilor de camp magnetic.
Campul electromagnetic este ansamblul campurilor electrice �i magnetice, care variaza 'in timp �i se
genereaza reciproc. Vectorii !E ai campului electric sunt perpendiculari pe vectorii !Bai campului magnetic
�i 'intre ei exista_relatia:

y
Unda electromagnetidi este fenomenul de propagare din aproape 'in aproape a campului
electromagnetic. Viteza de propagare a undei electromagnetice a fast dedusa de Maxwell:

' -�
1
�----
Mt
pentru vid (aer) viteza de propagare a undelor electromagnetice este:
c=--- l
.Jr,:,t,:
8
�i are valoarea c = 3 • 10 m/s
Undele electromagnetice au aplicatii 'in telecomunicatii, radiolocatie, radioastronomie, medicina etc.
111.5.9. EXERCITII
Se considera un circuit serie RLC, reprezentat in figura de mai jos. Sursa de tensiune alternativa are
valoarea eficace de E et = 230 V �i frecventa f = 50 Hz. Se considera: R = 100n, L = 316 mH, C = 318µF. .
uc (t)

( �..----�--�A
uR(!)

�______,
i � �

e(t) '\...,)
L

Determinati valorile eficace ale tensiunilor �i curentului din circuit. Reprezentati aceste marimi intr-o
diagrama fazoriala, evidentiind bilantul tensiunilor exprimat de Teorema a II-a a lui Kirchhoff.

Raspuns:
.+- impedanta rezistentei ZR = R
J.. lmpedanta bobinei ZL = JcoL
- 1
Zc=-J-
,i lmpedanta condensatorului coC
Deoarece aceste 3 impedante sunt in serie:
- - - - 1 - = R+J a:L-- 1
Zr;;::Z1+Zc+Z1 ;;::R-J-+jQ.)L Zr ·( )
i:oC , respectiv coC
1n functie de valoarea par1ii imaginare a impedantei, pot exista 3 cazuri:
Cazull
1
a;,L---=0
Partea imaginara a impedantei este nula, oc , iar impedanta totala este pur rezistiva, Zr = R
7
-+E Diagrama fazoriala a tensiunii de alimentare �i a curentului care
zT parcurge impedanta totala este de forma:
Fata de bornele circuitului, acesta are un caracter rezistiv.

Cazul2
1
Partea imaginara a impedantei este pozitiva, (l)L--=X>O , rezultand ca impedanta totala este rezistiva
(j)C
�i inductiva, Zr R+ J X
=

Zr
Diagrama fazoriala a tensiunii de alimentare �i a curentului care
parcurge impedanta totala este de forma:
Fata de bornele circuitului, acesta are un caracter rezistiv �i inductiv.
E

Cazul3
1
Partea imaginara a impedantei este negativa, coL--- = X < 0 rezultand ca impedanta totala este
Ci>C
rezistiva �i capacitiva, Z r =R-1·
x
Diagrama fazoriala a tensiunii de alimentare �i a curentului care
I parcurge impedanta totala este de forma:
Fata de bornele circuitului, acesta are un caracter rezistiv �i
E capacitiv.

Zr
Pentru cazul concret al problemei, Tnlocuind valorile:
Eet = 230 V , f = 50 Hz, R = l00Q, L = 316 mH, C = 318µF
se obtine:
Pentru modulul impedantei totale
2

ZT = IO J +(27t50x316x10- 3 - l
='/l02 + I.,89y ~ 90 0
6)
2ro0x318x10-
iar pentru faza impedantei totale
CDL--
q:, = arctan ( (.0 C ] = arctan (��) = 83"
R 1

lmpedanta totala completa va fi deci:


83
ZT = 90e i 0
Amplitudinea complexa (valoarea eficace) a curentului este:
_EE/_ 230e1·o
1E 2 6 e-j83 A
f- z - 90ej83 � .
Amplitudinea complexa (valoarea eficace) a tensiunii la bornele rezistentei este:
UR Ii;! = R I t;f = 10 x 2,6 e- i83 = 26 e- i 83 V­
Amplitudinea complexa (valoarea eficace) a tensiunii la bornele inductantei este:
UL J:f = )col I EJ = 0>Lx :,7 e !( -g ) 169 e + ; V-
9o 3 7 l':j

Amplitudinea complexa (valoarea eficace) a tensiunii la bornele condensatorului este:


- 1 - 1 -j(83+9() ""17e -;173
· V
Ul'Ef--JIDCIEJ- (J)Cx1,7e
Diagrama fazoriala a acestor marimi este reprezentata Tn figura urmatoare, Tn care se evidentiaza
relatia care exista Tntre tensiunile din circuit (Teorema a fl-a a lui Kirchhoff)
:
Zr
I
I
I
7° t--,

u�----ru.
I
I
I
I
L -

I
I
7° IL
I
I -
, I
-
Pentru circuitul reprezentat 7n figura de mai jos, 7n care R = 2W, I. = 20mH �i / = 50 Hz, determina\,
impedanta complexa Z, �tiind ca valoarea impedantei totale la bornele circuitului este 7 9
1�

R z

L R

Raspuns:
lmpedanta complexa a rezistentei este ZR = R = 2 �i, tinand cont de frecventa tensiunii de

alimentare a circuitului, impedanta complexa a inductantei este z L = JroL = 6.3 e ·90


-
J

Notand cu Z 1 impedanta echivalenta a circuitului parale I format din z L �i ZR , se obtine:


j<I>LR = 12, 6ef90
Z1 = ' e
= 19 fl8 =
1'8 + J·o '6
R + Jrol 6,6 e 172
Va rezulta:

<:=> Z = Ztotal - z R - z1 = 7 :os 50 + j7 sen 5) - 2 - 1,8 - J0,6


-
.;...;, Z = 0,7+ )4,8= 4,85e 1i82 0

Se considera circuitul de mai jos, 7n care valorile parametrilor sunt:


R 1 = R2 = O,SQ, L1 = SmH, L2 = 4mH, � = SOmH, Rext = 10 Q.
R1 Lt R2 L2
a-------�

RExt

b _________________.___________,
�tiind ca frecventa tensiunii de alimentare este de 50 Hz, determinati impedanta complexa
echivalenta vazuta de la bornele ab.

Raspuns:
-4- prima etapa consta 7n calculul impedantei echivalente Z1 , a circuitului serie format din R2, L2 �i
RE;,;t.

a---------'

Z1
b _______________.________,
Cum aceste impedante sunt in serie, rezulta
Z l = (R2 + RExt) +j�L2
in care, inlocuind valorile concrete, se obtine:
7, l = 1 (),"5 + j1, 7.n= 10,6 pJ 6,8 0

+- Etapa urmatoare consta in calculul impedantei Z 2, care reprezinta impedanta echivalenta a


circuitului paralel format din Z1 �i LM:
R1 L1
a ---------..A./\

b-----------------'
lmpedanta Z 2 va fi:
jooL2 x Z 1 = 15,7 e�90 x 10, 6 e�6 ·8 = • ej3&, 6 =
z2 = 8 34 6,52 + )5,2
faL2 + Z 1 15,7 e ) 9o + 10,6 e J6 ,8
In final, impedanta ZT, care este impedanta echivalenta a circuitului serie format din R1, L1�i Z:l este:
a----�

Zr
b-----·
Zr= R + JCil +Z2 = 0,5+ j:,57+6,52+ /5,2=7,02+ }6,77= 9,7se l 44 Q
1 L1

Considerand un circuit alimentat de la reteaua monofazata (230 V, 50 Hz), a carui impedanta


- ·3
complexa este data de Zr
= 1 Oe-' 0 , determinati puterile activa, reactiva, complexa �i aparenta absorbite.

Raspuns:
Stiind impedanta complexa a circuitului
Zr= 1oei 30
amplitudinea complexa a curentului (valoarea eficace) absorbit din sursa va fi:
- ·o
- _ V _ 23C e 1 _ � -j30
1 -� - 0 - 2j
4!/ A
ZT 10 11 ) 3
Odata determinat curentul, puterile absorbite var fi:
Puterea complexa S=V = 230 e i 0 :-<23 ei'30 = 5 290 e i30 VA
f
Puterea activa

Puterea reactiva Q= Im(s }= 5 290 sin 30 = 2 645 VAR


Puterea aparenta
Deoarece impedanta complexa a circuitului este reprezentata de un numar complex situat in
cadranul I al planului complex, circuitul are un caracter rezistiv �i inductiv, ceea ce inseamna ca, in
conformitate cu conventia de semne, el consuma energie activa �i reactiva.

Cunoscand tensiunea la bornele unui circuit, data de ult)= 40sin((l)t + 3o)�i curentul pe care acesta
ii absoarbe, i(t� = 1 Osin(cot + 6Q>, determinati puterile absorbite de circuit.

Raspuns:
Ca amplitudini complexe, tensiunea �i curentul se pot reprezenta prin:
- r;;, 4) /30
r1 = ...,?. P.· �i
,,
v2
in care se evidentiaza valorile eficace ale marimilor.
Stiind ca puterea complexa este data de:
S= U�f IQ/
- .
- * -
in care 1 if reprezinta complex-conjugatul curentului ! ef,
obtinandu-se:
)*
S= 4:> ei30 (� ei60 = 200,,)(30-60) = 200e-j30 VA
Jl .fj,
Puterea activa va fi P= Re{s}= 2CO cc,s(-30) = 173 W
,

iar puterea reactiva va fi


Q = rm{s}= 200 �in(-30)= -1001/"AR
Deoarece puterea reactiva este negativa, in conformitate cu conventia de semne, rezulta ca circuitul
furnizeaza energie reactiva. Tntr-adevar, tinand cont de expresiile tensiunii �i curentului, se observa ca
tensiunea este in urma curentului, ceea ce este caracteristic circuitelor cu caracter capacitiv.

111.6. CIRCUITE ELECTRICE TRIFAZATE


111.6.1. Concepte de baza

Ill 6.1.1 Definitie


Tn general, un sistem n-fazat de marimi periodice este constituit din reunirea a n functii fnft) ,
obtinute plecand de la o aceea�i functie f(t) , prin translatie temporala de T/n , in care T este perioada
functiei:

fn (t) = f[t - (k -1)


T]
n cu k = 1 ,...n

J\ r~
I /\
\

i /.
/\. \

/'· J '

j
(a) Sistem bifazat (b) Sistem cuadrifazat
Figura 1 - Exemple de sisteme bifazic �i cuadrifazic de marimi nesinusoidale
Sistemele alternative sinusoidale au o importanta deosebita 1n electrotehnica, deoarece reprezinta
cea mai mare parte a sistemelor de productie �i transport a energiei electrice.
Un sistern trifazat de tensiuni alternative sinusoidale este cornplet definit prin pulsatia OJ= 2tr/, sau

.j2 U ef sin (IDt + �)


perioada T, prin amplitudine UM , sau valoare eficace Uet �i prin faza initiala ¢. El este descris de ecuatiile:

u1 ((1 =

u2 (!) = J2 U e_r sin (cot+ (j)- 2 i)


u3 (!) = j2 Ue�� sin (IDt + � - 4 n)
3
Cu notatia complexa, sistemul de ecuatii este de forrna:
U1 (t) = Ji: Uef e i(mt+♦)

11
_ j(mt++-2-)
U1(t)=.fiU e 3
ef
11
_ j(mt+♦-4-)
U1(t)=.fi"U e 3
ef

u(t)

u1 u2 u3

I I

I \ /
I
I

:�J
2n
- 2n
- 2TI
4>
3 3 3
(a) Evolutia ternporala (b) Diagrama fazoriala a amplitudinilor cornplexe
Figura 2 - Sistem trifazat de tensiuni alternative sinusoidale
Oricare din marimile acestui sistern poate fi desernnata ca origine de faza, iar succesiunea temporala
determina numerotarea sistemului.
Succesiunea de faze 123 desemneaza un sistern de succesiune directa, iar succesiunea 132, un
sistem de succesiune inversa.

111.6 1 2 Sistem ec.hil"brat


Un sistern trifazat se nurne�te echilibrat, cand tensiunile celor trei faze sunt identice ca amplitudine

,· '
I ,\
I
�i ca defazaj 1ntre ele. Cand una din conditii nu este 1ndeplinita, sisternul trifazat este dezechilibrat.

;'\
\
,___

I \\
/
I
U1
I \ \I
I
r \
\ I \

\ l ,·
I

\/
Figura 3 - Diagrame de exemple de sisteme trifazate dezechilibrate
Una din caracteristicile sistemelor trifazate echilibrate este faptul ca, 'in orice moment de timp, suma
valorilor instantanee ale tensiunilor de faza este nula.

u1 (t) + u 2 (t) +u3 (t) = .j2 Uef [ sin ( Q.)t + �) + sin ( Q.)t + q> - 2 }) + sin ( a:>t + � - 4 ;) ] = 0
Cu ajutorul diagramei fazoriale (a amplitudinilor complexe), se poate verifica egalitatea:
- - -
U1 +U2+U3 =0

\__
Figura 4 - Diagrama sumei
amplitudinilor complexe
________
;-.
, .......
;U1'+U2 = U-y
''
''
'

111.6.1 3 Tenswni de fazii $i de linie


Un sistem trifazat de tensiuni alternative sinusoidale, poate fi privit ca reuniunea a 3 surse
monofazate alternative sinusoidale
Figura 5 - 3 surse
monofazate
alternative
sinusoidale

Schema din figura de mai sus se poate redesena sub forma simplificata din figura urmatoare:
,---◄
1 1
1�----•
n_, u1 (t) Figura 6 -
Sursa trifazata
⇒ alternativa
sinusoidala
/(l ��
[ M2(t)� ---4 ?.

._________, 3 3
Conductoarele 1, 2 �i 3 se numesc conductoare de faza, iar conductorul N se nume�te conductor de
nul. A�a cum se va arata mai jos, 'intre bornele acestei surse trifazate vor apare 3 tensiuni alternative
sinusoidale, egale ca amplitudine.

, �----
Se considera cele trei ochiuri, a�a cum se vede 'in figura de mai jos.

--" lI
.,]
Figura 7 - Sursa trifazata alternativa
l I I sinusoidala �i ochiurile corespunzatoare
� I I
I
I I I Ul
/ I I U31
U3
I I

{
1-

rJ
- I
1
I ::r
t --------
Q Aplicand Teorema a II-a a lui Kirchhoff pe ochiul ro�u se obtine u12(t) = u1 (t) - u2(t)
Q Aplicand Teorema a II-a a lui Kirchhoff pe ochiul verde se obtine U23 (t) = u2(t) - U3(t)
Q Aplicand Teorema a II-a a lui Kirchhoff pe ochiul albastru se obtine u31 {t) = u3{t) - u1 (t)
lnlocuind expresiile tensiunilor u1{t), u2{t) �i u3(t) , rezulta:

U12 (t) = $ $ U ef sin ( (i.)t + ¢, +�)

U23 (t) = Ji J3 U ef
sin ( a>t+¢,-2i+i)

u31 (t) = J2 ..j3 U


ef
sin ( a>t +¢,-4�+�)

Tensiunile dintre conductoarele de faza constituie un sistem trifazat de echilibrat de tensiuni;


amplitudinea acestuia este de ../3 mai mare decat a tensiunilor dintre faze �i nul �i este i'n avans cu tr/6
fata de acesta.
Aceste tensiuni dintre conductoarele de faza, u12{t) , u23{t) �i u31 {t) , se numesc tensiuni de linie,
pe cand tensiunile dintre conductoarele de faza �i conductorul de nul, u1{t) , u2(t) �i u3(t) , se numesc
tensiuni de faza.
Daca nu exista riscul confuziei intre valorile eficace �i maxime, se define�te modulul tensiunilor de
faza U1 �i al tensiunilor de linie U1. lntr-un sistem trifazat echilibrat, i'ntre cele doua valori exista relatia:
U1 = .fj U1
Diagrama fazoriala a amplitudinilor complexe a tensiunilor de faza �i de linie este reprezentata i'n Figura 8,
i'n care, pentru simplificare grafica, s-a presupus ca faza initiala a tensiunii de faza u1 {t) este nula, respectiv
4>= 0

Figura 8 - Diagrama fazoriala a


tensiunilor de faza �i de linie ale unui
sistem trifazat

I
,'

Un
0 sursa trifazata echilibrata de tensiune, poate fi privita ca o reuniune a 6 surse monofazate:
Q i'ntre fiecare conductor de faza �i nul, exista 3 surse monofazate care au valoarea eficace Uef
(tensiuni de faza);
Q intre fiecare doua conductoare de faza, exista alte trei surse monofazate care au valoarea eficace
de ../3 Ue1 (tensiuni de linie).
i:Ll 1

Figura 9 - Reprezentarea tensiunilor de


faza �i de linie ale unui sistem trifazat

r· ul
Tensiunile ui (t) , ui(t) �i uJ(t) sunt tensiuni de faza, iar tensiunile u12(t) , U23(t) �i U3i{t) sunt
tensiuni de linie; primele au valoarea eficace Uet , celelalte au valoarea eficace ./3 Uet .

111.6.2. Conexiuni ale sarcinii


111.6.2.1. Conexiunea stea (Y)
o sarcina trifazata este o reuniune de 3 sarcini monofazate, respectiv 3 impedante. Fiecare dintre
aceste impedante reprezinta sarcina pe faza. Daca cele 3 impedante sunt egale, avem de a face cu o
sarcina echilibrata; in caz contrar, va fi o sarcina dezechilibrata. Sarcinile dezechilibrate se var analiza in
seqiunea Sarcini dezechilibrate.

[[[
Figura 1 - Sarcini monofazate

Zt Z2 = Z3 Z <J ⇒Sarcina echilibrata


= = jcp

Una din posibilitatile de conectare a celor 3 impedante, este de a conecta fiecare sarcina pe faza la
cate o faza a sursei, a�a cum se vede in Figura 2. Acest tip de conectare se nume�te conexiune stea.

Figura 2 - Sarcina trifazata conectata in stea

Aplicand Teorema a II-a a lui Kirchhoff pe oricare din ochiurile ce contin o faza a sursei, o faza a
sarcinii �i conductorul de nul, se poate vedea ca fiecarei sarcini de faza (fiecarei impedante de sarcina) i se
aplica tensiunea UF , care este chiar tensiunea de faza a sursei U1 (tensiunea dintre faza �i nul).
Sarcina conectata in stea: UF = u,
Amplitudinile complexe (�i valorile eficace) ale curentilor care circula prin sarcina sunt:
O
- fl: r.; e i - Uef -jcp
It = --=- = ef . - --e
Z z el'P
Z

- ... -i 1' -/?11 �


- lhU e 3 =- U,f
� e l3 J
ttp
ef - fe
12 =-=- = .
z z
.rp , L.·

.4 11
- -13 _f 4'11-kp)
l3 = l.!.! = Uef e . = Uef eje \3
Z Z elCJI Z
Tn expresiile de mai sus, pentru simplificarea scrierii, s-a considerat ca faza initiala a tensiunii u1 {t)
este zero.
Ceea ce rezulta, este o reuniune a 3 curenti, de aceea�i amplitudine �i defazati intre ei cu 21t/3 ,
constituind deci un sistem trifazat echilibrat de curenti. Tn consecinta, curentul care va circula prin
conductorul de nul este zero, deoarece, aplicand Teorema I a lui Kirchhoff in oricare din cele doua noduri
ale circuitului, rezulta:
- - - -
h+f2+13=lN=0
Diagrama fazoriala a curentilor �i tensiunilor aferente unei sarcini echilibrate conectate 'in stea, este
reprezentata 'in Figura 3.
13
Figura 3 - Diagrama fazoriala a tensiunilor �i
curentilor aferente unei sarcini echilibrate
(j) : conectate 'in stea
,,,_1, 1
\Ii U1
··•·•·························.J-j �J�--(j)--

(j) h

U2
Tn aceasta situatie, a unei sarcini echilibrate, se poate renunta la conductorul de nul, ramanand
valabila egalitatea dintre tensiunea aplicata fiecarei faze a sarcinii �i tensiunea de faza a sursei.
Tn cazul conexiunii 'in stea, curentii pe liniile de transmisie, J i (curentii 'intre generator �i sarcina) sunt
egali cu curentii din fazele sarcinii, IF (curentul ce parcurge fiecare din impedantele de sarcina).
Sarcina conectata in stea ⇒ IL = IF

111.6.2 2. Cone iun a trtunghi (11)


Cele 3 sarcini monofazate prezentate 'in pagina anterioara, pot fi conectate secvential, formandu-se
astfel un triunghi, a�a cum se poate vedea 'in Figura 4 .

Figura 4 - Sarcina trifazata conectata 'in


triunghi

Alimentarea unei astfel de sarcini se face conectand fiecare conductor de faza al sursei cu cate un
varf al triunghiului sarcinii, a�a cum se poate vedea 'in figura de mai jos.
i1
Figura 5 - Sursa trifazata de
tensiune care alimenteaza o
sarcina conectata 'in triunghi

Un

i3
Tn cazul acestui tip de conexiune, conductorul de nul nu se conecteaza.
Tensiunea aplicata fiecarei faze a sarcinii, UF (tensiunea aplicata fiecarei impedante de sarcina) este
una din tensiunile de linie, U1, (tensiunea dintre doua faze ale sursei), avand valoarea eficace .J3 Uet .
Sarcina conectata in triunghi: UF = U1
-
Tn aceste conditii �i considerand, pentru simplificarea reprezentarii grafice, ca faza initiala a tensiunii
t2 r-,3 1U
de linie U12 este nula, respectiv U = v Uef e , amplitudinile complexe (�i valorile eficace) ale curentilor
ce parcurg fiecare faza a sarcinii sunt:
Cei trei curenti formeaza un sistem trifazat echilibrat, defazat cu <p fata de sistemul tensiunilor de
linie aplicat fazelor sarcinii.
Fata de conexiunea in stea, fiecarei faze a sarcinii i se aplica o tensiune de -Ji mai mare (tensiune de
linie), ceea ce va face ca amplitudinea curentilor ce parcurg fazele sarcinii sa fie de -Ji ori mai mare.
Diagrama fazoriala a tensiunilor �i curentilor prin fazele sarcinii este prezentata in Figura 5.
hi

Figura 6 - Diagrama fazoriala a
cp
\ tensiunilor �i curentilor aferente unei
r\i sarcini echilibrate conectate in triunghi
--------------,-�- --�----------·-----•----U 1 2
-._j q>
'-.
cp
I

Un
Tn ceea ce prive�te curentii care circula prin linia de transmisie, se pot determina aplicand Teorema I
a lui Kirchhoff (vezi Figura 5).

I Nodull
I i1 = i12 -i31
I
I Nodul 2
I i2 = i23 -i12

I Nodul 3

Exprimand amplitudinile complexe in functie de valoarea eficace, se obtine:


I :3 =i31 -i23
I
uef
- =3--e
11 -{p+�)
z
/2K ")
- u ef - -i�T�
12 =3-e Je
-1'4 z
u,, - 3,i�)
-b.=3-e Je
-J 6
z
Curentii de linie, Ii , formeaza un sistem echilibrat, defazat cu rt/6 fata de sistemul curentilor de faza
ai sarcinii, IF . Tn plus, amplitudinea acestor curenti de linie este de '13ori mai mare decat amplitudinea
curentilor ce parcurg fazele sarcinii.
S . I' L I= .fj IT F' I
arcma m triungh"I ⇒ I]
w A •

r
111.6 2 3. Comparat,e stea-triunghi
Se considera o sarcina trifazata echilibrata, reprezentata de impedantele:
Z1 =Z2 =Z3 =Z e i'P
Daco sarcina este conectatii ,n stea.

__..,_
fry

Figura 7 - Schema unei sarcini


conectate in stea

amplitudinea tensiunilor aplicate fiecarei faze ale sarcinii este egala cu amplitudinea tensiunii de faza,
UFy=U�-
iar amplitudinea curentului in fiecare faza a sarcinii este:
U -·
lFy=-'
z
Cum, pentru sarcinile conectate in stea, curentul de faza al sarcinii este egal cu curentul ce parcurge linia de
conexiune, rezulta:

in care UFreste amplitudinea tensiunii de faza a sarcinii conectate in stea, /FY amplitudinea curentului in
fazele sarcinii, iar hr amplitudinea curentului de linie in cazul sarcinii conectate in stea.
Daco sarcina este conectata ,n triunqhi.


1Lb

Figura 8 - Schema unei sarcini
conectate in triunghi

amplitudinea tensiunilor aplicate fiecarei faze ale sarcinii este egala cu amplitudinea tensiunii de linie
UFti = U,1
iar amplitudinea curentului in fiecare faza a sarcinii este:
U,
-'
]Fh. = z
Cum in cazul conexiunii in triunghi, amplitudinea curentului de linie este de -,/3 ori mai mare decat

z
curentul care parcurge fazele sarcinii, rezulta:
U•
frti. =-J3 lFti. =J3
in care UFA este amplitudinea tensiunii aplicate fiecarei faze a sarcinii conectate in triunghi, /M
amplitudinea curentului in fiecare faza a sarcinii conectate in triunghi, iar h,1 amplitudinea curentului de
linie in cazul sarcinii conectate in triunghi.
Tinand cont de relatia care exista intre amplitudinile tensiunilor de faza �i de linie ale unui sistem
trifazat, U, = ..,/3 U1, expresia de mai sus se poate scrie sub forma:
U, U"'
z
lu,. =-../3-' =3-'
z
Comparand expresia lui hY cu cea a lui h.1 , rezulta:
ht.=3fry
Deci, amplitudinea curentului de linie pentru conexiunea triunghi, este de 3 ori mai mare decat
amplitudinea curentilor de linie cand aceeaji sarcina este conectata in stea.

Ill. 2 4 Sare. ni dezechi/'b ate


0 sarcina se considera dezechilibrata, daca eel putin una din impedante este diferita de celelalte

I ,u I I
doua, fie ca modul, Z, fie ca faza, rp.
Un exemplu de sarcina dezechilibrata este:

z1 � R � R • -
.11
1 1-;­
Z3 =-J-= -e 2
IDC IDC
in care sarcina de pe faza 1 este o rezistenta, pe faza 2 o inductanta, iar pe faza 3 un condensator.
Considerand, de exemplu, sarcina conectata .E.a �i alimentata de un st 1 E.
ten ,unl, avand valoarea eficace a tensiunilor de faza Uet curentii din fiecare faza a sarcinii (�i implicit
curentii de linie, deoarece sunt egali), rezulta, ca valori eficace:
-
= = U...! 1 = Uef �jO
Ir1 lp1

= =
Zt R eJ
O

. 211
-1- ,i 211
U Fl Uef e 3
-+'
- - Uef -i(2 3)
I L2 I F2 --=-- = ---- = --e
Z2 i� �L
IDL e 2

- - u F"3
1
Uef e- ��
I I3 = I F3 =--=--- = ---- = IDC Uefe
-i(:�-�)
. 1[
L,,,. 3
1 -J­
-e 2
IDC
Cei trei curenti sunt reprezentati in Figura 9, in care s-a presupus ca modulul impedantelor este
1
R�IDL*-
diferit, respectiv, CDC
UF3

I F2
Figura 9 - Diagrama fazoriala
pentru o sarcina dezechilibrata
I Fl
---1. U171
Curentul din faza 1 este 'i'n faza cu tensiunea, deoarece sarcina de pe faza 1 este o rezistenta;
deoarece pe faza 2 sarcina este o inductanta, curentul de faza este n u ma cu 11/2 fata de tensiunea de
faza corespunzatoare; 'i'n sfar�it, deoarece sarcina de pe faza 3 este un condensator �� rnntL I de r->7:'i este In
___. _ cu 11/2 fata de tensiunea de faza corespunzatoare.
Atat cu ajutorul diagramei fazoriale, cat �i pe baza expresiilor matematice ale curentilor din fiecare
faza a sarcinii, se poate verifica faptul ca:
- - - -
IFi +IF�+Ip:,=IN-:t:0
rezultand deci ca sistemul trifazat de curenti nu este echilibrat, iar 'i'n consecinta, curentul prin conductorul
de nul nu este zero.

111.6.2.5. EXERCl!II
Pentru o sarcina conectata 'i'n stea, amplitudinile complexe ale curentilor de linie sunt:
- -j- - j­2
1 L2 = Ie 2 In =le
Explicati daca este vorba de o sarcina echilibrata sau nu.
Raspuns
Presupunand ca sistemul de tensiuni care alimenteaza sarcina este echilibrat, sarcina nu este
echilibrata, deoarece curentii nu constituie un sistem echilibrat; de�i au aceea�i amplitudine, ei nu sunt
defazati 'i'ntre ei cu 120Q.

Determinati amplitudinea complexa a curentului de nul.


Raspuns
Cum sarcina este conectata 'i'n stea, IL = IF, curentul prin conductorul de nul va fi
'II "II

lN=l13 +J13+fL3 =f tJi +](}-j2 +1/2 :[(}i0


0

Determinati amplitudinea complexa a impedantelor de pe fiecare faza a sarcinii.


Raspuns

�·�:�¥
Deoarece sarcina este conectata 'i'n stea, tensiunea care alimenteaza fiecare faza a sarcinii (UFLJ), este

supuna - is · tensiun care ali · este ec brat, ··;:n ,e vor Iii


o tensiune de faza (U1) cu valoarea eficace Uet .

�� : :;:: �� : :: �
r il :: �: r ;

Cunoscand curentii din fiecare faza, se poate scrie:


.2"11
- -J-
.41'

VF'J u e 3
-;-
- UF1 U JO - Dn uef e 3 -
ZF1=---= ef e ZF2 =---= ZF'.3 =---= ef
I F1 I eiO In "II
-j-
I F'.3
Ie 2 1/2
Rezulta:

. '11 uef J. ­
11
Uef -1-
'II

ZF'] =--e 6 =--e 6


I I
lmpedanta de pe faza 1 este pur rezistiva, cea de pe faza 2 are caracter rezistiv-capacitiv, iar cea de
pe faza 3, caracter rezistiv-inductiv.
111.6.3. Puteri

111.6.3 1 Sarcini dezechilibrat


lndiferent de conexiunea sarcinii (stea sau triunghi), de amplitudinile complexe (sau valorile eficace)
ale tensiunilor de alimentare a fazelor sarcinii, notate:
r_;F UF: Ur:

�i de amplitudinile complexe (sau valorile eficace) ale curentilor in fazele sarcinii, notati:

Sn=UnlF1
--.
puterea complexa in fiecare din fazele sarcinii va fi:
- - - -.
Sn =Un In
- - -
SF3 = Unln
.
notatia
-
1
.
deoarece o sarcina trifazata poate fi privita ca o reuniune a 3 sarcini monofazate. Ne amintim ca
desemneaza complex conjugatul lui
-
1

Puterea complexa asociata sarcinii trifazate, S, va fi suma puterilor complexe de pe fiecare din faze,
obtinandu-se:
S = ZF1 + SF:2 +ZF3
In cazul sarcinilor trifazate dezechilibrate, calculul puterii trifazate trebuie sa se realizeze pe baza
calculului puterii pe fiecare dintre faze; in cazul sarcinilor echilibrate, expresia de mai sus se poate
particulariza, a�a cum se va vedea in paginile urmatoare.

Ill b 3 2 :,ardni echilibrate


Pentru o sarcina echilibrata, respectiv,
.l 1 = Z 1 = 2°3 = .l e i¥

alimentata de la un sistem de tensiuni echilibrat, respectiv de amplitudini egale �i echidistant defazate, va


rezulta un sistem de curenti care va fi, de asemenea, echilibrat, curentii in fazele sarcinii fiind:
l Fl= In= In= I e-i<t
Puterea complexa asociata oricareia din impedantele de sarcina, SF, este aceea�i pentru toate
-
S-3S;·-3V;· l;·
- - .
impedantele, astfel ca celor 3 impedante Ii se poate asocia puterea complexa:
-

In ceea ce prive�te puterea activa. P �i puterea reactiva. Q se obtin:


P = RP.{�}= 1 rrF Ip r.os Cf> Q = Tm{g} = 1 rtF lF sm (fl
Utilizarea relatiilor de mai sus, presupune cunoa�terea valorilor numerice ale tensiunii �i curentului in
fazele sarcinii, UF, IF �i <p, sau cunoa�terea sarcinii �i a modului ei de conectare (stea sau triunghi), pentru a
putea calcula aceste valori.

Ill. 6 3 3. Sarcini echi/ibrate conectate in stea


Particularizand calculul puterilor asociate unei sarcini echilibrate conectate in stea, s-au dedus in
cadrul sectiunii Conexiunea stea urmatoarele relatii:
o curentul din fazele sarcinii este egal cu curentul de linie TF = Ti
o tensiunea aplicata fiecarei faze a sarcinii este tensiunea de faza UF = u1
iar ca expresii generice pentru sarcinile echilibrate
fJ = Re{s}= JU F l F coscp Q = l.m{S}= J U F l F sm cp
care se poate particulariza:
P = 3 U,· IL cos cp
sau, tinand cont de relatia dintre tensiunile
3 e faza �i de linie
· = ✓ U-· (vez1 Tens1un1 de vaza 'i' de liri,_g):
U, · . . _
P= ✓3 u_, IL cos cp Q::: Jiu_, IL sin cp
Calculul puterilor pe baz.a acestor relatii, nu necesita cunoa�terea decat a formei de conectare a
sarcinii, a valorii eficace a tensiunii de linie U1, avand valoarea data de sursa de alimentare �i a valorii
eficace a curentului de linie, I, , ce poate fi masurat "in exteriorul" instalatiei.

111.6.3.4. Sarcini echilibrate conectate in triunghi


Particularizand calculul puterilor asociate unei sarcini echilibrate conectate in triunghi, s-au dedus in
cadrul sectiunii Conexiyn�g tri�mghi urmatoarele relatii:
o amplitudinea curentului de linie este de ./3 ori mai mare decat cea a curentului de faza h = ./3 h
o tensiunea aplicata fiecarei faze a sarcinii este o tensiune de linie UF = U,
iar ca expresii generice pentru sarcinile echilibrate
P=Re{S}= 3UF Ip coscp Q=Im{8}=3UF IF sin cp
care se poate particulariza:
Iz
P= 3 u., coscp
,fj
sau:

Calculul puterilor pe baza acestor relatii, nu necesita cunoa�terea decat a formei de conectare a
sarcinii, a valorii eficace a tensiunii de linie U,, avand valoarea data de sursa de alimentare �i a valorii
eficace a curentului de linie, h, ce poate fi masurat "in exteriorul" instalatiei.

111.6.3.5. Comparafie intre sarcini/e conectate in stea ji in triunghi


Tn cadrul sectiunilor anterioare, Sarcini echilibrate conectate in stea �i Sarcini echilibrate conectate in
triunghi, au fost deduse expresiile:
P= Jj U II- cos cp Q = ✓3 U Iz sin cp
care ne-ar putea conduce la concluzia ca, FARA sa se faca nici o EROARE, "lndiferent de tipul de conexiune,
sarcina consuma aceea�i energie!"
Ceea ce este CORECT insii de concluzionat este ca, "indiferent daca sarcina este conectata in stea sau
in triunghi, EXPRESIILE de calcul al puterilor sunt acelea�i".
Pentru a fi mai clara diferenta dintre cele doua expresii anterioare, se vor calcula curentii pentru o
z
aceea�i sarcina echilibrata, e if, cand ea este conectata in stea sau in triunghi.
Se noteaza cu hr �i /FY, curentii de linie, respectiv din fazele sarcinii conectate in stea �i cu /LA �i /FJJ
curentii de linie, respectiv din fazele sarcinii conectate in triunghi.
Tn functie de tipul conexiunii sarcinii, tensiunea aplicata fiecarei faze a sarcinii este:
STEA TRIUNGHI
UFY = Uf Un, =U .-
iar curentul din fazele sarcinii va fi dat de aceasta tensiune, impartita la impedanta (egala in cele doua
cazuri), obtinandu-se:
STEA TR/UNGH/
U.,
IFJJ. =-t
sau, tinand cont de relatia dintre tensiunile de linie �i de faza U1 = ./3 U1 (vezi Tensiuni de faza si de linie):
STEA TRIUNGHI
✓3 U.,,-
IF11. =
z
de unde se poate concluziona ca:
h,1 =./3 /FY
Cum relatiile dintre curentii de linie �i de faza, pentru cele doua tipuri de conexiune sunt (vezi, Conexiunea
in stea �i Conexiunea in triunghi): hY= /FY pentru conexiunea stea �i /LA = ./3 /FJJ pentru conexiunea
triunghi, relatiile de mai sus se pot scrie sub forma:
STEA TRIUNGHI
U-· lu - .,,fiuf
lzy = _.!
z '\/3 - z
sau
STEA TRIUNGHI
U-· U-·
lz'l;;;;-··
z lu =3-·'
z
putandu-se concluziona ca, in cazul unei sarcini conectate in triunghi, curentul de linie este de 3 ori mai
mare decat curentul de linie, al aceleia�i sarcini, conectate in stea.
h,1 = 3 hr
Cum valoarea tensiunii de linie nu depinde de tipul conexiunii, expresiile generice,
P = Ji U, I 1. cos <p Q = .[3 U, I ,. sin cp
pentru aceea�i sarcina, devin:
P.=3Py
respectiv, puterile asociate unei sarcini conectate in triunghi sunt de 3 ori mai mari decat cele asociate
aceleia�i sarcini, conectate in stea.

111.6.3.6. EYERCITII
Pentru o sarcina conectata in stea, amplitudinile complexe ale curentilor de linie sunt:
. 71
- -1-
(1)
lr.2 = I e 2
Determinati puterile activa �i reactiva absorbite de sarcina.

Rezolvare
Pentru o sarcina conectata in stea, exista relatiile:
I LY= I FY
Curentii prin fazele sarcinii sunt:
- -:J- - j­ (1)
l F2 = I e 2 l?J =le 2
iar tensiunile pe fazele sarcinii, considerand ca sistemul de tensiuni de alimentare este echilibrat sunt:
. 211 _411
- -J- - -J- (2)
U F2 = U.te 3 U F3 =Ufe 3

Cum puterea complexa asociata fiecarei faze este:


S=UFtrFr
pe baza expresiilor (1) �i (2) se obtine:
. 1t
-1- .1111
- -1-
. 1t

SFl = U _-·1 e 1·o


- - J- (3)
SF2 =U_tle S F'3 = U_-·le
6 6 = Uf I e 6
Cum relatiile dintre puterea complexa �i puterile activa �i reactiva sunt:
P=Re{s} Q=Im{3} (4)
Din (3) �i (4) se obtine:
1t 1t
PF1 = Ufl el·o PF2 =Uf I cos PF3 = U.-1
. cos-
6 6
(3)

QFl = 0 (3)
Rezultatele obtinute sunt in concordanta cu cele din _ ..e. • It din sectiunea Conexiuni ale sarcinii;
qr deoarece impedanta de pe faza 1 are un caracter pur rezistiv, ea nu consuma decat putere activa;

qr deoarece impedanta de pe faza 2 are un caracter rezistiv-capacitiv, ea consuma putere activa �i

furnizeaza putere reactiva;


<r deoarece impedanta de pe faza 3 are un caracter rezistiv-inductiv, ea consuma atat putere activa

cat �i putere reactiva.


Puterile absorbite de sarcina trifazata var fi:

P= PF1 +PF2 +PF3 = U�.,.J (1+2cos Jt)


6

Q=QFl +Qn+Qp3 = 0
Puterea reactiva absorbita de sarcina inductiva de pe faza 3 este furnizata de sarcina capacitiva de pe
faza 2.

111.6.4. Compensarea factorului de putere

111.6.4.1 lntroducere
Atat motoarele, cat �i cea mai mare parte a sarcinilor alimentate cu energie electrica, sunt sarcini cu
caracter inductiv, respectiv ele consuma atat energie activa, cat �i reactiva.
Motor
i(t) I
I
I
I Figura 1 - Reprezentarea schematica a

I

unui motor monofazat alimentat in


L R I curent alternativ
----------------------·I

Diagrama fazoriala aferenta este:


I(J U Figura 2 - Diagrama
fazoriala corespunzatoare
schemei din Figura 1
�1,
in care la este componenta activa a curentului, iar Ir este componenta reactiva. Existenta componentei
reactive (datorate inductivitatii) face ca tensiunea �i curentul la bornele sursei sa nu fie in faza; curentul
este in urma tensiunii cu unghiul <p.
Sursa care alimenteaza motorul va trebui sa fie capabila sa furnizeze puterile:
P= U I coccp= U Ia
Q = U I sencp= U Ir
sau altfel, sa fie capabila sa debiteze puterea aparenta:
S=U I
�i sa poata furniza un curent de valoare eficace /.
In cazul in care sursa nu ar trebui sa furnizeze energia reactiva (datorata existentei inductantelor), ar
trebui sa debiteze puterea aparenta:
S' = U It2. = U I cos q,
respectiv, sa furnizeze un curent de valoare eficace /0 = I cos <p.
Aceasta solutie este posibila, daca alaturi de inductanta se introduce in circuit un condensator;
aceasta metoda este cunoscuta sub numele de compensarea factorului de putere.
Cateva din motivele pentru care se utilizeaza compensarea factorului de putere sunt:
r,r sursele de energie electrica (respectiv generatoarele din centralele electrice) trebuie sa

produca energia reactiva, ceea ce 1nseamna diminuarea energiei active produse, astfel ,neat
sa nu se depa�easca puterea aparenta nominala
S= ✓
P
1
+Q 1

er pe liniile de transmisie apar cele mai importante pierderi, deoarece ele nu sunt ideale
(impedanta nula), ci sunt caracterizate de o impedanta nenula, iar pierderile sunt cu atat mai
mari cu cat curentul ce le strabate este mai mare

r,r caderile de tensiune pe linii sunt mai mari, din acela�i motiv indicat la punctul anterior

111.6.4.2. Sistem monofazat- compensare totalii


Tn cazul sistemelor monofazate, compensarea factorului de putere se realizeaza prin conectare unui
condensator 1n paralel cu sarcina (�i de altfel �i cu sursa), a�a cum se vede 1n Figura 3.
Motor

y
iT(t) i(t) !---------------------: Figura 3 - Reprezentarea
�✓vWr-i-
ic/:" L----�-------�---J
schematica a unui motor
monofazat alimentat 1n curent

I
alternativ, cu condensator de
u(t) compensare a factorului de putere

Valoarea capacitatii condensatorului C se poate dimensiona pe baza diagramei fazoriale de mai jos:
....
Figura 4 - Diagrama
fazoriala corespunzatoare
schemei din Figura 3

Curentul aferent condensatorului, va trebui sa compenseze 1n totalitate componenta reactiva a


curentului absorbit de motor. Curentul absorbit de motor, 1, poate suferi unele variatii. Astfel, curentul
debitat de sursa se poate modica prin diminuarea valorii eficace / datorita modificarii lui / cos<p
(reducandu-se �i pierderile �i caderile de tensiune pe linia de transmisie), care este 1n faza cu tensiunea
sursei (sursa continua sa furnizeze energia reactiva). Puterea activa pe care trebuie sa o debiteze sursa nu
sufera modificari ca urmare a introducerii condensatorului 1n circuit, deoarece curentul activ debitat de
sursa este exact egal cu componenta activa 1nainte de compensare.
Prin introducerea unui condensator, se realizeaza compensarea totala a factorului de putere; din
punctul de vedere al sursei de energie, sarcina compusa din Motor+Condensator se comporta ca o sarcina
rezistiva; condensatorul furnizeaza toata energia reactiva pe care motorul are nevoie sa o absoarba.
Motor Motor
Figura 5 - Reprezentarea
schematica a puterilor
'- - - - - - - - - - - - - - - - -1
activa �i reactiva 1nainte
�i dupa compensare

inaintE- de compem,a1 E- Dupa compensa1 e


Puterea reactiva absorbita de motor este:
Q= U I sincp
Deoarece puterea reactiva furnizata de condensator, Qc , (vezi Puteri ,n regim sinusoidal �i
Componente elementare) este:
0
::;,c
=U IC =roCU 2
egaland cele doua puteri, se obtine:
lsincp
C=
IDU
ceea ce reprezinta capacitatea condensatorului pentru compensarea totala a factorului de putere.

111.6.4.3. Sisrem monofazat compensare pa,rialci


Reglementarile de utilizare a energiei electrice nu impun compensarea totala a factorului de putere,
ci doar limitarea la o valoare minima a factorului de putere ( COS<pJ).
Prin compensarea partiala a factorului de putere, se 1ntelege ca, pornind de la un anumit sistem care
consuma energii cu valori initiale cunoscute Su Pu Q; �i cos<p; < COS'Pf , sa se mentina puterea activa
solicitata de la distribuitorul de energie electrica, P;, �i, prin instalarea unui condensator de valoare C
adaugat in instalatie, sa se solicite o cantitate mai mica de energie reactiva, Q1 , care sa asigure valoarea
impusa cos<pJ.
Plecand de la valoarea necesara a puterii active, P; , �i impunand COS'Pf, se obtine valoarea final a a
puterii aparente solicitate din retea:

ceea ce inseamna ca puterea reactiva este:


Qf = Sf sin (<pf )
Diferenta dintre Q; �i Q1 va trebui sa fie furnizata de condensator:
Qc =fiQ= Q, -Qf
Astfel se poate calcula valoarea capacitatii C a condensatorului:
t..Q
C= l
•D U
111.6.4.4 Sistem t 1/azat - compensare oralci �; parrialci
Compensarea factorului de putere in sistemele trifazate nu difera substantial de compensare ,n
sistemele monofazate; diferenta esentiala consta in necesitatea a 3 condensatoare. Aceste 3
condensatoare pot fi conectate atat in stea, cat �i in triunghi, indiferent cum este conectata sarcina.

s .... RCH·JA Figura 6 - Reprezentarea


ELECTRIC.A. schematica a compensarii
RITE.:..
TRIF A;..ATA factorului de putere cu
�i.::'CTRKA COMEC.TATA. ir J condensatoare conectate ,n
STEA SAU irJ
TRIUHGHI
�-A.RC!! I.A
ELEC.TPIC.A Figura 7 - Reprezentarea
F schematica a compensarii
T 'IF/:.1.:..TJ:.
C.OIJEC,T,-TA ltl factorului de putere cu
STE..:.. s�u irl condensatoare conectate in
TF:"ll_lf JGHI c;tp;:i

Stiind ca (vezi Puteri in elementele ideale �i Elemente ideale):


Qc = 00CU 1
este puterea reactiva furnizata de un condensator, in functie de tensiunea U la bornele lor, puterea
reactiva furnizata de cele 3 condensatoare de capacitate C,1 care sunt conectate in triunghi este:
2
Qc 1:i = 3 oo C1:i ui (ll
deoarece sunt conectate la tensiunea de linie U1 (vezi Tensiuni de faza si de linie).
Analog, vom avea:

puterea reactiva furnizata de 3 condensatoare de capacitate Cr conectate in stea �i alimentate la


tensiunea de faza u1.
In cazul in care capacitatile condensatoarelor conectate in stea �i in triunghi sunt egale, respectiv, Cr = C,1
deoarece U1 = -../3 U1(vezi Tensiuni de faza si de linie), din expresiile (1) �i (2) rezulta:
Qcn. - 3 Qcy
Aceasta inseamna ca, grupul de 3 condensatoare conectate in triunghi, furnizeaza triplul puterii reactive pe
care acelea�i condensatoare ar furniza-o, daca ar fi conectate in stea.
Modalitate de dimensionare a condensatoarelor pentru realizarea compensarii partiale a factorului de
putere, astfel incat sa se obtina un anumit factor de putere final, COS'Pf , este similara celei prezentate in
pagina Sistem monofazat - compensarea partiala.
Plecand de la puterea activa consumata de sarcina, P;, �i presupunand ca aceasta nu se modifica datorita
introducerii in circuit a condensatoarelor, impunand COS<fJt , se obtine valoarea finala a puterii aparente
solicitate din retea:

ca �i puterea reactiva corespunzatoare:


Qf =Sf sin. ('Pf)
Diferenta dintre Q; �i Q1 va trebui sa fie furnizata de bateria de 3 condensatoare:
ll.Q - Qi - Q, (3)
Presupunand ca bateria de condensatoare este conectata in triunghi, egaland expresiile (3) �i (1), se obtine:
C - �Q
J:i - 2 in triunghi
3 ooUi
Presupunand ca bateria de condensatoare este conectata in stea, egaland expresiile (3) �i (2), se obtine:
C - �Q
Y- 2 in stea
3 ooU.7·
Pentru a obtine aceea�i putere reactiva, !iQ, din ultimele doua expresii obtinute, rezulta ca:
Cy =3 Cti
Aceasta inseamna ca, in cazul in care condensatoarele se conecteaza in stea, ele trebuie sa fie de
capacitate de 3 ori mai mare decat daca se conecteaza in triunghi, pentru a obtine aceea�i putere reactiva.
Pentru a realiza compensarea totala a factorului de putere in sistemele trifazate, se pot utiliza relatiile de
mai sus, in care COS(f)f = 1 .

111.6 4.5. EXERCl!II


O sarcina electrica trifazata conectata la reteaua de 230V, 400V, 50Hz , consuma puterea activa de
44 kW �i puterea reactiva de 52,4 kVAR. Determinati puterea reactiva a bateriei de condensatoare, pentru
ca factorul de putere sa fie compensat la valoarea 0,85.

Riispuns
Se considera ca dupa compensare, sarcina va consuma din retea puterile finale P1 �i QHi ca factorul
de putere final va fi COS(f)f = 0,85, respectiv, (f}f = 31,lf .
Deoarece puterea activa nu se va modifica in urma compensarii, vom avea P; = Pt �i
QI =sI sin cpf = PI tan cpI = P; tan cpI
Deci:
Qf = 44 000 x tan 31,8 = 27 281,-_.:.,R
Energia reactiva pe care va trebui sa o furnizeze condensatoarele va fi:
tQc = Qi -Qf = 52 400-27 281 = 25119Y..:..R

Determinati capacitatea condensatoarelor, daca bateria este conectata in stea.


Riispuns
Deoarece condensatoarele sunt conectate in stea, tensiunea la bornele lor este tensiunea de faza,
U.,t" = 230 V
rezultand:
C - D.Q
y- 2
3 ooU:,/
lnlocuind valorile numerice, se obtine:
21119
Cy= = 503x 10-6 = 503 µF
3x21150x230 2

Determinati capacitatea condensatoarelor, daca bateria este conectata in triunghi.


Riispuns
Deoarece condensatoarele sunt conectate in triunghi, tensiunea la bornele lor este tensiunea de linie
U ,1 = 400 V
rezultand:

lnlocuind valorile numerice, se obtine:


• ?.1119 6 F
Ct=-----=168x1U 2
=16�µ.
3x 21t50 x400
Rezultatul obtinut arata ca, pentru a obtine aceea�i putere reactiva compensata, AQ c , capacitatea
condensatoarelor conectate in triunghi este de 3 ori mai mica decat capacitatea condensatoarelor
conectate in stea.
6
= Cy = S03x 10- = 168 x10-6 = 168 µ.F
C1:,. 3 3
Reprezentati diagrama fazoriala a tensiunilor �i curentilor de faza, inainte �i dupa compensarea
factorului de putere.
Raspuns
Deoarece puterea activa nu se
modifica datorita compensarii,
componentele active ale curentilor de
faza inainte �i dupa compensare var fi
egale, respectiv,
I; cos <Pi =If cos CDf
---r--,:I,---...--11;
UI
''
<Pf:
: 11 1
, !1 1
SUPORT pregatire teoretica pentru autorizarea ELECTRICIENILOR

CAPITOLUL IV
MATER/ALE FOLOSITE iN INSTALA!IILE ELECTRICE

Liniile electrice aeriene sunt instalatiile la care conductoarele care asigura circulatia energiei
electrice sunt montate in aer liber.
CLASIFICARI ale liniilor electrice aeriene:
1) Dupa tensiunea nominala pentru care au fost construite:
Q linii de joasa tensiune - cu tensiunea nominala pana la lkV;
Q linii de medie tensiune - cu tensiunea nominala peste 1 kV dar ,mai mica de 52kV;
Q linii de inalta tensiune - cu tensiunea nominala de minimum 52kV dar mai mica de 300 Kv;
Q linii de foarte inalta tensiune - cu tensiunea nominala de la 300kV in sus;
2) Din punct de vedere al sistemului de transmisie a energiei :
Q linii monofazate;
Q linii bifazate;
Q linii trifazate;
Q linii trifazate cu nul;
3) Dupa numarul de circuite:
Q linii cu un circuit;
Q linii cu doua circuite;
Q linii cu mai multe circuite;
4) Dupa elementele constructive:
Q LEA pe stalpi de lemn;
Q LEA pe stalpi de beton;
Q LEA pe stalpi metalici;
Q LEA cu izolatoare rigide;
Q LEA cu izolatoare lant;
S) Dupa functionarea lor in cadrul sistemelor energetice:
Q linii de transport;
Q linii de distributie;
6) Din punct de vedere ai consumatorilor pe care ii alimenteaza:
Q linii ce alimenteaza mari consumatori, care absorb din reteaua furnizorului minim 50 kVA in
medie sau inalte tensiune;
Q linii ce alimenteaza micii consumatori, care absorb din reteaua furnizorului puteri sub
limitele de mai sus;
Componentele liniilor electrice aeriene sunt:
Q conductoarele;
Q stalpii;
Q izolatoare;
Q dispozitivele de prindere �i fixare:
o suporturi pentru izolatoare;
0 armaturi;
o cleme de legatura;
o console.
Liniile electrice subterane se folosesc pentru transportul �i distributia energ1e1 electrice la
consumatorii din ora�, de pe platforme industriale, din statii �i centrale electrice etc.
Componentele liniilor electrice subterane sunt:
Q cabluri electrice
Q man�oane de innadire
Q cutii terminale
IV.1.CONDUCTOARELE LINIILOR AERIENE

Conductoarele
pot fi:
< Active care asigura circulatia
energiei electrice

- De protectie care au rolul de a


proteja linia impotriva descarcarilor
atmosferice

Conductoare/e liniilor electrice aeriene, in mod obi�nuit se fabrica din aluminiu, otel sau aliaje de
aluminiu; mai rar �i doar in cazuri speciale din bronz sau otel.
Conductoarele LEA pot fi:
Q Monofilare (masive), dintr-o singura sarma cu sectiune rotunda, numai pentru sectiuni
mici;
Q Multifilare, sub forma de funie;
Conductoarele funie pot fi construite din fire cu acelea�i seqiuni sau din fire cu doua sectiuni
diferite. Ele pot fi:
Q Monometalice
Q Bimetalice, cum este cazul conductoarelor din aluminiu-otel sau aliaj de aluminiu-otel.
Se construiesc conductoare tubulare fie din mai multe fire circulare, fie din profile segment.
Pentru liniile de joasa tensiune se mai utilizeaza conductoare torsadate, formate din unul sau mai
multe conductoare de aluminiu izolate cu PVC, rasucite in jurul unui conductor din aluminiu-otel de
asemenea izolat cu PVC.

IV.2.STALPI LINIILOR AERIENE


Stiilpii liniilor e/ectrice aeriene sunt constructiile care prin intermediul izolatoarelor, clemelor �i
armaturilor sustin conductoarele deasupra solului.
Stalpii pot fi din: metal, beton, lemn.
Stalpii metalici sunt folositi pentru LEA de inalta �i foarte inalta tensiune �i se executa din profile
de otel intr-o constructie de forma zabrelita.
Stalpii din beton armat se intrebuinteaza la majoritatea liniilor de medie �i joasa tensiune,
precum �i la inalta tensiune (100kv) ca stalpi de sustinere.
Stalpii din lemn sunt foarte rar folositi �i admi�i doar in cazuri speciale, in zone greu accesibile.
Din punct de vedere funt1ional stalpii de impart in:
✓ stalpi de sustinere( au rolul ca in funqionarea normala sa preia eforturile datorate
incarcarilor verticale, precum �i fortele orizontale datorate aqiunii vantului),
✓ stalpi de intretinere,
✓ stalpi terminali,
✓ stalpi de colt,
✓ st§lpi de traversare,
✓ stalpi de subtraversare,
✓ stalpi de deviatie,
✓ stalpi de transpunere a fazelor.
5
1. montant;
4 12
2. diagonale;
3.furcii;
4. consolii;
5. suport fir de gardii;
6. traversii;
7. fir de gardii;
8. unghiul de protectie;
10. conductor activ;
11. unghiul viu( balansul conductoarelor);
12. distanta dintre conductoare;
13. distanta la masii;
14. centura;
15. cadru;
16. contravantuiri;
17. nod;
18. dispozitiv contra urciirii;
19. placa indicatoare.

IV.3.FUNDATIILE
Fundatiile LEA sunt elemente de constructie cu ajutorul carora se fixeaza in pamant stalpii, inclusiv
ancorele acestora. Prin intermediul fundatiilor se transmit solului incarcarile pe care le suporta stalpii.
Exista o mare diversitate de fundatii, care se pot clasifica dupa diferite criterii:
Din punct de vedere al solicitarilor predominante se deosebesc:
✓ Fundatii supuse la rasturnare
✓ Fundatii supuse la smulgere sau compresiune
Din punct de vedere al calculului la stabilitate:
✓ Fundatii de greutate
✓ Fundatii incastrate in teren
Dupa tipul constructiv1e �i al modului de executie:
✓ Fundatiile burate se folosesc pentru stalpii liniilor de joasa �i medie tensiune de sustinere
in aliniament sa1u terminali �i de colt ancorati.
✓ Fundatii turnatei din beton armat sau nearmat se folosesc pentru stalpii de medie �i inalta
tensiune �i mai rar pentru joasa tensiune.
✓ Fundatiile gratar folosesc traverse de lemn , beton armat sau otel profilat
✓ Fundatiile forat-injectate sunt fundatii din beton la care gropile sunt executate prin forare.
✓ Fundatiile prefalbricate se folosesc la liniile de fnalta tensiune �i pot fi de diferite forme

IV.4. IZOLATOARELE
lzolatoarele sunt elennente componente ale liniilor electrice aeriene, construite dintr-un corp
izolant solid, cu sau fara armaturi metalice, cu ajutorul carora se realizeaza atat izolarea conductoarelor
sub tensiune, cat �i fixarea lor.
Clasificari:
1. Din punct de vedere al materialului din care se confeqioneaza: lzolatoare din materiale
ceramice;lzolatoare din sticla; lzolatoare din materiale sintetice
2. Din punct de veder1e constructiv: cu inima plina, izolatoare suport, izolatoare de traqiune,
izolatoare pentru sigurante fuzibile
3. Din punct de vedere al mediului in care funqioneaza: izolatoare care funqioneaza in atmosfera
normala, izolatoare care functioneaza in atmosfera poluata.
4. Din punct de vedere al liniilor electrice pentru care sunt destinate: izolatoare de joasa
tensiune,medie tensiune, de inalta �i foarte inalta tensiune,
5. Din punct de vedere electric: izolatoare strapungibile �i nestrapungibile.
6. Din punct de vedere mecanic: izolatoare de sustinere �i izolatoare de intindere.

lzolator suport (de suspensie) cu


capa �i tija
1. corpul izolatorului;
2. capa;
3. tija;
4. piesa pentru fixarea tijei;
5. chit pentru izolatoare;
6. siguranta

.3

IZOLATOR COMPOZIT 110 KV HI" LITE EPS


110-120-1278-20, 48-NN 16
Componenta
Nr. Descriere cantitate
1 lzolator compozit tip EPS 110.01 1
2 Ochi de suspensie 2
3 Corn de protectie 2

IZOLATOR COMPOZIT 110 KV HI"


LITE EPS 110-120-1270-23,57-NN 16
Componenta
Nr. Descriere Cantitate
1 lzolator compozit tip EPS 110.12 1
2 Ochi de suspensie 2
3 Corn de proteqie
I{)

SIMBOLIZARE: LSS - 110 - 120 - II (Ill , IV) - 185 / 32


LANTURI CU IZOLA ·oARE COMPOZ'TE
Componenta
Sarcina mecanica Lungime de
Cantitate Linia de fuga
Nr. Descriere de rupere montaj
[buc.] [mm/kV]
[kN] [mm]
1 IArmatura tip A 1 120 - -
2 learlig de sustinere tip CS-4A 1 160 - 85
3 IOchi de suspensie cu tija patrata tip OTp 16 2 120 - 115
4 �orn de protectie tip CP.110 PP 2 - - -
lzolator Hi*Lite EPS:
1)110-120-1278-20,48-NN16 1)120 1)20,48 1)1278
5 1
12)110-120-1278-26,82-NN16 2)120 2)26,82 2)1278
Bl 110-120-1430-31,00-NN16 3)120 3)31,00 3)1430
6 :lema de sustinere tip CSA 150-300 1 90 - 90

IV.5. CLEMELE SI ARMATURILE


Clemele �i armaturile realizeaza legatura electrica �i mecanica intre conductoarele liniei,
izolatoare �i stalpii liniilor electrice aeriene.
Prin c/eme se inteleg piese sau dispozitive de legatura care sunt in contact direct cu
conductoarele �i asigura legatura electrica �i/sau mecanica intre conductoare sau intre acestea �i
izolatoare.
Armiiturile sunt piese sau dispozitive de legatura intermediare intre izolatoare �i consolele
stalpilor sau intre cleme �i izolatoare.
Pentru a evita avarii pe linie, clemele �i armaturile trebuie sa aiba o constructie robusta �i sa
realizeze o fixare sigura a conductoarelor �i izolatoarelor pe stalpii liniei.
Clemele �i armaturile lanturilor de izolatoare ale liniilor de inalta tensiune trebuie sa aiba
muchiile rotunjite, pentru a evita descarcarile �i pierderile prin efluvii (efect Corona).
CLEMA PENTRU SUSTINEREA CONDUCTOARELOR ACTIVE CSA

Pozitia Denumire Material Bucati Acoperiri de proteqie


1 Pat clema Aliaj de aluminiu 1
2 Brida strangere Aliaj de aluminiu 1
3 ICarlig Otel 2 IZincare electrochimica
4 Piulita 1 Gr.6 1 IZincare electrochimica
s :>plint OL37 1 IZincare electrochimica
6 �aiba Grower OLC SSA 4 IZincare electrochimica
7 Piulita 2 Gr.8 4 IZincare electrochimica
8 :,urub gr.8.8. 1 IZincare electrochimica

CLEM.A DE TRAqlUNE PRIN PRESARE CU PLACA FRONTAL.A PENTRU CONDUCTOARE DIN OTEL-AUMINIU

Pozitia Denumire Material Bucati Acoperiri de proteqie


1 (:orp otel Otel 1 Zincare termica
2 K:orp aluminiu Aluminiu 1
3 �apuc Aluminiu 1
4 Surub 1 gr.S.6. 3 Zincare electrochimica
s Piulita 1 Gr.6 3 Zincare electrochimica
6 Saiba Grower OLCSSA 3 Zincare electrochimica
7 :;,aiba plata OL37 6 Zincare electrochimica
8 :;,urub 2 gr.S.6. 1 Zincare electrochimica
9 Piulita 2 Gr.6 1 Zincare electrochimica
10 Splint OL37 1 Zincare electrochimica
ARMATURI PENTRU LEGAREA LANTURILOR DE IZOLATOARE LA CONSOLE
Pozitia Denumire Material Bucati Acoperiri de proteqie
1 Corp Otel 1 Zincare termica
2 Piulita Gr.6 4 Zincare electrochimica

IV.6. CABLURILE LINIILOR SUBTERANE


Linii electrice subterane (LES) sunt folosite pentru transportul �i distributia energiei electrice in
ora�e, pe platforme industriale, 7n incintele 7ntreprinderilor , 7n centrale �i statii electrice, etc.
Fata de liniile electrice aeriene prezinta unele avantaje: siguranta marita in functionare, spatiu
redus ocupat, evitarea pericolului de atingere directa a partilor sub tensiune, lipsa influentei factorilor
poluanti �i a celor atmosferici, neafectarea din punct de vedere estetic a zonelor parcurse.
Au 7n schimb unele dezavantaje: cost mai ridicat, depistarea �i repararea mai dificila a
defectiunilor, necesitatea utilizarii unui personal cu o calificare superioara la montare.
Cablurile au urmatoarele componente: conductoarele, izolatia, ecranul, 7nveli�ul cablului.
CONDUCTOARELE cablurilor din cupru sau aluminiu, pot fi formate din unul ( conductoare
unifilare) sau mai multe fire (conductoare multifilare). Formele cele mai obi�nuite ale conductoarelor
sunt rotunda �i sector.
IZOLATIA conductoarelor este compusa din unul sau mai multe straturi de material izolant �i
constituie elementul eel mai important de care depinde fiabilitatea cablurilor. Materialele obi�nuite de
izolatie sunt: hartia electroizolanta STAS 5649-69, policlorura de vinil, polietilena, polietilena reticulara,
cauciucul, uleiul, gazele izolante.
ECRANUL este inveli�ul din hartie metalizata sau din banda metalica aplicat peste un conductor
izolat sau peste un ansamblu de conductoare izolate , care la cablurile de energie are ca scop:
✓ Crearea unei suprafete echipotentiale in jurul izolatiei �i dirijarea in acest fel a campului electric;
✓ Reducerea efectelor inductoare ale campurilor electrostatice externe �i interne;
✓ Asigurarea unei cai de trecere a curentilor capacitive sau a curentilor de defect la circuite
homopolare;
✓ Asigurarea unei protectii 7n cazul perforarii cablurilor prin corpuri conductoare exterioare.
INVELISUL CABLULUI are rolul de a realiza o forma determinata a cablului �i de a asigura proteqia
impotriva degradarilor exterioare. Se compune din: materialul de umplutura, mantaua de etan�are,
armatura, mantaua exterioara.
Cablurile de energie se clasifica astfel:
� Dupo felul izolatiei de baza:
o Cabluri cu izolatie de hartie impregnate, in manta de plumb;
o Cabluri cu izolatie de PVC , in manta de plumb
o Cabluri cu izolatie �i manta de PVC;
o Cabluri cu izolatie de polietilena termoplastica �i manta de PVC;
o Cabluri cu racire artificiala cu circulatie de ulei sau apa;
o Cabluri cu presiune interioara sau exterioara de gaz;
Q Dupo numiirul de conductoare :
o cabluri monopolare (cu un singur conductor}
o multipolare (cu mai multe conductoare)
Q Din punct de vedere al materialului conductoarelor
o conductoare de cupru
o cu conductoare de aluminiu.

1 2 3 4
2 3 4 5
a) FCi sau AFCI
b) FC iA

1 2 3 6 4 1 2
c) FCi sau AFCi d) CM

2 4 1
e) cip f) INTENC

1-conductor de cupru sau aluminiu ;2-izolatie de cauciuc ;3-banda cauciucata ;


4-impletitura de bumbac impregnat in amestec bituminos;
5-impletitura din fibre metalice;6-izolatie de hartie; 7-izolatie de PVC;
a)- cablu cu conductor din cupru sau aluminiu izolat cu cauciuc;
b) cablu cu conductor din cupru armat;
c) cablu cu conductor din cupru sau aluminiu izolat cu cauciuc �i rezistent la intemperii;
d)- conductor in manta de cauciuc cu executie mijlocie;
e)- conductor plat pentru corpuri de iluminat;
f)- conductor punte cu izolatie din PVC.
infasurare salleaiuta
concb:80r sane. izolatie Conck.lctor
iuta sau .infu iuta PVC cu VAC
cuVAC

armatura infasunn
benziOL de hirtie
b)ACYYBi
a)ACMPBi

armnn
cu2 condlclor
Cu

invefis cu cu iuta izofatie iuta saltea


iutaimpn,gnata PVC QJ iuta
c)CSYYB; d)CCMPBi
infasura,e
hirtie

iuta 2 benzi d) CMYYBi

IV.7. MANSOANELE
Mansoanele sunt elemente componente ale liniilor subterane folosite in vederea efectuarii
operatiilor de conexiunea cablurilor intre ele, jonctiuni ale acestora la barele statiilor �i liniilor aeriene
sau pentru executarea derivatiilor.
Sunt man�oane de legatura �i man�oane de derivatie.
Man�onul de fonta constituind armatura exterioara este detinut sa protejeze mecanic �i impotriva
coroziunii locul de innadire, man�onul de plumb montat in interiorul man�onului de fonta realizeaza
continuitatea mantalei de plumb sau aluminiu a cablurilor innadite �i etan�eaza cablul impotriva
patrunderii umezelii la conductoare �i impotriva pierderii uleiului din izolatie.

IV.8. CUTII DE DISTRIBUTIE SUBTERANE


Cutiile de distributie subterane se folosesc in retele electrice de distributie subterane de joasa
tensiune pentru cabluri cu tensiune pana la 240 mm2 �i se echipeaza cu aparataj electric pentru curenti
de pana la 400A. Cutiile de distributie subterane sunt protejate printr-un capac de rezistenta mecanica
din fonta turnata �i un capac de etan�are din tabla. Suprafata capacului de rezistenta trebuie sa permita
acoperirea cu un strat de asfalt de minim 2 cm.
IV.9. CLEME DE LEGATURA
Cleme de leqatura se folosesc pentru imbinarea prin lipire a conductoarelor de cupru �i de
aluminiu ale cablurilor subterane.

IV.10. CUlllLE TERMINALE


Cutiile terminale asigura protectia cablurilor impotriva patrunderii umezelii �i a substantelor cu
actiune nociva �i prin ele se face legatura cu instalatiile din statiile electrice sau cu liniile aeriene.
Pentru joasa �i medie tensiune se pot folosi atat cutii terminale de tip clasic, cat �i capete
terminale de tip uscat, fara cutii terminale �i fara masa izolanta.
Cutiile terminale sunt : de tip interior �i exterior.
Tn figura de mai jos este prezentata o cutie terminala uscata (fara masa izolanta) executata din
plumb �i folosita la cabluri de tensiune pana la 10 kV.

Se .svrle.;;i
'-......

or,
IV.11. MATERIALE PENTRU CABLURI �I CONDUCTOARE
In constructia conductoarelor �i cablurilor se folosesc urmatoarele materiale:

materiale conductoare
cupru (puritate minim 99,95%) • rezistivitate mica;
aluminiu (puritate minim 99,95%) • conductivitate mare;
bronzuri (aliaje, cupru-staniu) • pierderi electrice mici;
alame (aliaje cupru-zinc) • rezistenta mecanica mare;
otel (pentru cre�terea rezistentei mecanice) • greutate specifica mica;
• rezistenta la coroziune

mase p/astice (polietilena, polistiren, poliamide, materiale electroizolante


policlorvinil, politetrafluoretilena etc.) • tensiune de strapungere mare;
cauciucuri (naturale sau sintetice) • rezistenta mare la 7mbatranire;
lacuri (cu silicon, tereftalice, epoxidice, gliptalice,
poliuretanice etc.)
fibre (bumbac, matase, sticla, vascoza, azbest etc.) materiale de impregnare
• tensiune de strapungere mare;
• rezistenta mare la 7mbatranire;

nemetalice (cauciuc, lacuri, mase impotriva aqiunii mediului


plastice) • etan�eitate
meta/ice (plumb, aluminiu) materiale
nemetalice (hartie, iuta, bitum, impotriva deteriorarilor de protectie
bumbac, polivinil) • elasticitate
meta/ice (benzi de otel, sarma de • rezistenta mecanica mare
otel zincata)
IV.12. SIMBOLIZAREA CABLURILOR

Simbolizarea cablurilor se efectueaza cu litere/grupe de litere care descriu, de la conductor spre


exterior, inveli�urile �i caracteristicile cablului respectiv.

lmaterialul conductorl o
.
DDDD DD D
LJ
A - alumin1u •••
OA - otel aluminiu caracteristici
fora literii - cupru
f- flexibil
domeniul de utilizare ff- foarte flexibil
C- energie de joasii �i medie tensiune p- constructie plotii
F- instolotii electrice fixe I - incombustibil
M - instolotii electrice mobile G- executie grea
Sud- sudurii electricii M - executie medie
As- ascensoare U - executie u�oarii
S- semnalizore s - cu tresii (metolicii, textilii)
C - control. comondii (o douo literii)
N - instalotii navole
T- telecomunicotii
Ti - telecomunicatii interioare
R - rodioficore
,nveli�urile cablului (izolatie, manta, armatura, 1nveli�)
Y - policlorurii de vinil Alz - armiiturii sormii Iota otel zincat
2Y- polietilenii Arz - ormiiturii sormii rotunda otel zincot
H - hortie impregnatii I - iutii
P- plumb C- cauciuc
Ab- armature banda otel T- 'i'mpletitura textile
Abz- ormiiturii bandii otel zincot Ti- 'i'mpletiturii textilii impregnatii
Al - ormiiturii sormii Iota otel Si- cauciuc siliconic

IV.13. TEHNOLOGIA EXECUTARII CONEXIUNILOR LA CABLURI

Conductoarele izolate ale cablurilor sunt colorate diferit pentru a se putea identifica u�or fazele
respective atunci cand este necesara imbinarea cablurilor sau conectarea acestora la bornele aparatelor.
Exista situatii cand cablurile multifilare se realizeaza in ateliere electrice, din conductoare a caror
izolatie are aceea�i culoare. In aceasta situatie, se impune identificarea �i marcarea capetelor
conductoarelor.
Pentru aceasta se procedeazii astfel:
Q se separa conductoarele la ambele capete ale cablului, prin indepartarea izolatiei exterioare
comune;
Q la unul dintre capete, se marcheaza fiecare conductor, utilizand tile prefabricate sau tile
realizate in atelier;
Tn atelierul electric, tilele se realizeaza din bucati de circa 10 mm lungime, din tub PVC alb,
inscriptionate cu tu� negru special, care nu se �terge cu u�urinta. Diametrul interior al tilei trebuie sa fie
apropiat de diametrul exterior al conductorului, pentru ca tila sa poata fi introdusa cu u�urinta �i sa
ramana fixa.
Q se stabile�te celalalt capat al fiecarui conductor, utilizand fie o lampa de control, fie un
ohmmetru;
Utilizarea lampii de control pentru stabilirea capatului unui conductor se bazeaza pe principiul ca
aceasta se va aprinde doar daca circuitul ei electric este inchis, adica atunci cand se stabile�te contactul
cu celalalt capat al conductorului.
Utilizarea ohmmetrului se realizeaza in lipsa tensiunii �i consta de fapt, in masurarea rezistentei
conductorului, care are o va!oare foarte mica. Prin aceasta metoda se stabile�te continuitatea circuitului,
atunci cand la bornele sale sunt aduse capetele aceluia�i conductor.
Q pe capatul astfel identificat, al fiecarui conductor, se marcheaza acela�i cod (simbolul
nodului corespunzator din schema electrica a circuitului) ca �i la capatul inscriptionat initial.

IV.14. ACCESOFUI PENTRU CONDUCTOARE �I TUBURI DE PROTEqlE


1. Papuci de cablu
Sunt piese de legatura care se fixeaza la capatul unui conductor prin strangere sau prin lipire
pentru a putea executa lega1turi la o borna, la un bolt sau la un �urub de contact.
Se executa in mai multe variante constructive:
a) papuci stantati. pentru conductoare din cupru multifilare, confeqionati din cupru cositorit; fixarea
lor se face prin presare cu cle�ti speciali (sertizare) sau prin cositorire
b) papuci presati. confeqionati din teava de cupru sau aluminiu - pentru conductoare din cupru,
respectiv din aluminiu - inchi�i sau deschi�i
c) papuci auto. denumit1i astfel, deoarece se utilizeaza la executia instalatiilor electrice ale
automobilelor; de aceea, forma lor este una specifica
d) papuci din teava de aluminiu, cu ureche de cupru, utilizati pentru conexiunile cablurilor din
aluminiu, la bornele din cupru ale ma�inilor �i aparatelor electrice.
Pe urechea papucilor sunt gravate doua numere care reprezinta seqiunea conductorului �i,
respectiv diametrul bornei pe care se poate manta.

a) papuci �tanJa/i
(inchi#, deschi#)
I
b) papuci auto
(normali, cu piesii c) papuci inchi�i
arcuitoare) din aluminiu

d) papuci inchi�i din e) papuci deschi�i f) papuci fnchi§i din cupru, ci


cupru-aluminiu din cupru .frxare in 2-4 puncte

g) papuci inchi�i din h) papuci inchi�i i) papuci deschi�i


cuoru-aluminiu din cunru din cuoru
Sunt executate din cupru sau otel zincat �i se folosesc pentru legarea conductoarelor 'intre ele. Pot
fi plate sau cu �urub.
2. Scoabele
Sunt piese metalice, fabricate din banda de otel laminata la rece . Sunt utilizate la fixarea tuburilor
de protectie 'in cazul instalatiilor aparente. Pentru a fi protejate 'impotriva coroziunii, aceste scoabe sunt
lacuite sau plumbuite.
3. Consolele
Se folosesc pentru fixarea mai multor tuburi sub tavan sau pe ziduri.
4. Diblurile
Servesc pentru fixarea de elementele de constructie a scoabelor, bratarilor �i a altor elemente.
• Diblurile din otel au o gaura cu filet interior, 'in care se poate fileta un �urub de diferite
lungimi �i diametre, 'in funqie de necesitati.
• Diblurile din lemn se confeqioneaza din lemn uscat de brad sau de tei �i trebuie sa aiba
forma trapezoidala cu baza mare spre zid pentru a nu se smulge.
5. Dozele
Sunt considerate tot accesorii ale instalatiilor electrice deoarece permit accesul 'in instalatie
pentru executarea legaturilor la conductoare.
Sunt cutii rotunde, patrate sau hexagonale confeqionate din tabla de otel plumbuita sau turnate
din masa plastica. Ele au la periferie un numar variabil de gauri folosite pentru a introduce capetele
tuburilor de protectie care se 'imbina prin doza.
Dozele sunt prevazute cu capace de 'inchidere.
In functie de rolul pe care 'ii 'indeplinesc, exista:
Q doze de trecere
Q doze de derivatie
Q doze de aparate.
Dimensiunile dozelor depind de marimea tuburilor sau de diametrul cablurilor care se conecteaza.
6. Man�oanele de legatura
Sunt utilizate pentru 'innadirea tuburilor de proteqie, fiind confectionate din acela�i material ca �i
ele.
7. Coturile �i curbele
Se folosesc pentru schimbarea direqiei unui tub de proteqie cu un anumit unghi.
Sunt executate din cupru sau otel zincat �i se folosesc pentru legarea conductoarelor 'intre ele. Pot
fi plate sau cu �urub.

I I
a) tub metalic b, c.) tub meta/ic din cupru a) tub meta/ic din o{el­
din otel-cupru cupru-a/uminiu
CAPITOLUL V
Miisurarea miirimilor electrice
V.1. MARIMI ELECTRICE / OPTICE �I UNITATI DE MASURA

V.1.1. Marimi electrice, definirea lor, unitati de masura


Q M"' ri ea este un atribut al unui fenomen, corp sau al unei substante, care este susceptibil de a fi
diferentiat calitativ �i determinat cantitativ.
Q Jlarimea fundamentala este o marime admisa, prin conventie, ca fiind independenta functional de
alte marimi.
Q Marimea derivata este marimea definita functie de marimile fundamentale dintr-un sistem de
marimi.
Q Unitatea de masura este o marime particulara, definita �i adoptata prin conventie, cu care sunt
comparate alte marimi de aceea�i natura, pentru exprimarea valorilor lor in raport cu acea marime.
Marea diversitate de unitati de masura �i de materializari fizice ale acestora a condus la crearea unui
sistem int ·national de unitafi de masura - SI. Acesta a fost adoptat in anul 1960 la Paris, prin conventie
internationala. Din anul 1961, SI este legal �i obligatoriu in Romania. SI are �apte unitati fundamentale
corespunzatoare celor �apte marimi fundamentale, precum �i doua unitati suplimentare corespunzatoare
celor doua marimi suplimentare, tabelul 1.1.
SI cuprinde marimi �i unitati derivate care sunt prezentate in tabelul 1.2.
Tab. 1.1. - Marimi fundamentale,suplimentare
Marime fundamentala
Denumire Simbol Unitate de masura
Denumire Simbol
Lungime metru m
Masa m kilogram kg
Timp t Secunda s
lntensitatea curentului electric i amper A
Temperatura termodinamica T kelvin K
lntensitatea luminoasa J candela cd
Cantitatea de substanta n; V mol mol
Marime suplimentara
unghiul plan radian rad
unghiul in spatiu (solid) steradian sr
Tab. 1.2. - Marimi derivate
Marime derivata
Denumire Simbol Relatia de Unitate de masura
definitie Denumire Simbol
Putere electrica p P=U·I watt w
Tensiune electrica u U=L/q volt V
Rezistenta electrica R R=U/1 ohm 0
Lucru mecanic, L
energie, w W=P·t joule
cantitate de caldura Q
Frecventa f f=l/t hertz Hz
Cantitate de electricitate, Q Q=l·t Coulomb C
sarcina electrica
Capacitate electrica C C=Q/U farad F
lnductanta L L=(l:)/1 henry H
Pentru exprimarea unor valori numerice de diferite ordine de marime ale unitatilor SI, se folosesc
anumite prefixe, care se adauga la denumirile unitatilor SI formand multipli sau submultipli.
Tab. 1.3. • Prefixe SI
Prefixe SI
Factor de multiplicare Denumire Simbol
1018 exa E
10 15 peta p
12
10 tera T
109 giga G
6
10 mega M
3
10 kilo k
2
10 hecto h
10 1 deca da
10"1 deci d V,
C
10·2 centi
sC
C OJ
3
10" mili m
6
10· micro µ "'O
9 C
10· nano n
10· 12 pico p
10"15 femto f
10"18 atto a

Unitatea de masura din afara sistemului este o unitate de masura care nu apartine nici unui sistem
de unitati. Exempfu : ziua, ora, minutuf, tuna, etc.
4- R .zisrenfa fr.ccrica este o marime care consta 'in proprietatea unui material de a se opune trecerii
curentului electric. Rezistenta electrica este o marime egala cu raportul 'intre tensiunea electrica
aplicata 'intre capetele unui conductor �i intensitatea curentului produs de aceasta tensiune 'in
conductorul respectiv R= U/1. Unitatea de masura 'in SI este ohmul OJ
In circuitele electrice rezistenta se simbolizeaza R
--c:::J-
.i In en itarea curentului electric este o marime fundamentala 'in SI �i reprezinta cantitatea de
sarcina electrica ce trece prin sectiunea transversala a unui conductor 'in unitatea de timp. Unitatea
de masura a intensitatii curentufui electric este QJIJ{J� y/{AJ
4- Tens,une electrica reprezinta lucrul mecanic efectuat pentru transportul sarcinii electrice 'intre
doua puncte ale unui circuit electric. Unitatea de masura 1n SI este vol µIJ:iL
4- lmpedanta este o marime care caracterizeaza funqionarea elementelor de circuit 'in curent
alternativ. Z=U/1. Unitatea de masura 'in SI este ohmul (0). Fata de rezistenta, impedanta are un
caracter mai complex deoarece 'in curent alternativ elementele de circuit prezinta, pe langa
proprietatea de rezistenta, �i proprietatile de inductanta (L) �i capacitate (C).
4- lnductanta este proprietatea elementelor de circuit de a se opune variatiilor de curent. lnductanta
se poate defini ca raportul 'intre fluxul magnetic ce trece printr-un element de circuit �i
intensitatea curentului care a generat acel flux L=<I>/1. Unitatea de masura pentru inductanta este
henryjjjl
lnductanta este o proprietate specifica bobinelor: inductanta proprie a unei bobine sau inductanta
mutuala 'intre doua bobine, atunci cand fluxul creat de o bobina trece �i prin spirele celeilalte bobine.
4- Capacitatea este proprietatea elementelor de circuit de a acumula sarcini electrice. Capacitatea se
poate defini ca raportul 'intre cantitatea de electricitate ce se acumuleaza 'intr-un element de circuit
�i tensiunea la care este alimentat elementul respectiv C= 0/U. Unitatea de masura pentru
capacitate este faradu!J£L
4- Reactanta. Valorile inductantelor �i capacitatilor depind de datele constructive ale elementelor de
circuit (dimensiuni, materiale). Tn circuit ele se manifesta prin re1ct1ntele corespunzatoare care
depind de frecventa. In curent alternativ sinusoidal react'lnt1 induct1 ·::i este Xi= L·w, iar reactanta
capacitiva este X c = c1 @ unde w = 2nf reprezinta pulsatia, iar f este frecventa. Unitatea de
,

masura pentru reactanta este ot 1=


4- Factorul de calitate. Elementele reactive de circuit (bobinele �i condensatoarele} prezinta pe langa
reactanta �i o rezistenta in care se consuma energie. Cu cat pierderile de energie sunt mai mici cu
atat calitatea elementelor reactive este mai buna. Factorul de calitate, care se noteaza cu Q, se
define�te prin raportul intre reactanta �i rezistenta unui element de circuit sau unui circuit: Q=X/R.
Factorul de calitate este o marime adimensionala. este un numar.
4- Puterea reprezinta energia consumata in unitatea de timp : P = W / t .
Unitatea de masura pentru puterea ,n SI este att-• I� Tn curent alternativ se definesc urmatoarele
puteri:
o puterea activa P = UI cos cl> [ w ]
o puterea reactiva Q = UI sin cl> [VAR] -voltamper reactiv
o puterea aparenta S = UI [VA]
Tntre cele trei puteri exista relatia S2 = P2 + Q 2
4- Perioada T este timpul scurs intre doua treceri consecutive ale valorii instantanee a semnalului
alternativ prin acelea�i valori �i in acela�i sens de variatie. Ca valoare de referinta, se ia de obicei
trecerea prin zero. Unitatea de masura pentru perioada este secunda (s). 0 perioada corespunde
unei oscilatii complete, adica o alternanta pozitiva �i una negativa.

Fig. 1.1.
4- Frecventa f a semnalului alternativ este inversul perioadei T �i reprezinta fizic numarul de oscilatii
complete pe secunda. f =1/ T Unitatea de masura pentr u frecventa se numeste h zJJju
4- Lungimt!a d unda reprezinta drumul parcurs de semnalul alternativ pe durata unei perioade.
A=C·T=t
Unitatea de masura pentru lunqimea de undo este m 1 / �

V.2. APARATE DE MASURA

MARIME MASURATA DENUMIREA APARATULUI

lntensitatea Ampermetru, multimetru, osciloscop


curentului electric
Tensiunea electrica Voltmetru, multimetru, osciloscop

Rezistenta electrica Ohmmetru, multimetru, punti de masurare

Puterea electrica Wattmetru

Energia electrica Cantor de energie electrica


V.2.1. Voltmetrul
Voltmetrul este un mijloc de masurare folosit pentru masurarea tensiunii electrice. Voltmetrul poate
fi analogic sau digital.
Schema unui voltmetru o .
0v - o

+- Conectarea voltmetrului in circuit


Voltmetrul se conecteazii in para/el cu circuitul, sursa sau consumatorul. Prin introducerea
voltmetrului in circuit se produc erori sistematice de metoda prin faptul ca voltmetrul are o rezistenta
interna proprie notata Rv . Pentru ca erorile facute in masuratori sa fie cat mai mici trebuie ca Rv » R
rezistenta circuitului. In practica Rv � kO 7 sute kO .
In cazul conectarilor gre�ite, adica voltmetrul este montat in serie cu circuitul, curentul prin circuit
scade foarte mult �i consumatorul poate sa numai functioneze normal.
Observatie : I' • fn cfr,

SURSA CONSUMATOR

Fig. 1.1. Conectarea corecta a voltmetrului SURSA CONSUMATOR


in circuit

Fig. 1.2. Conectarea gre�ita a voltmetrului


+ Voltmetre de curent continuu
Voltmetrul se conecteaza in paralel cu circuitul. Sursa este de curent continuu (baterie) iar
consumatorul este un rezistor R.

+
R
E

Fig. 1.3. Voltmetru de curent continuu


i;;;;> Se va respecta polaritatea curentului continuu adica plusul sursei se va conecta la plusul
voltmetrului �i minusul sursei se va la minusul voltmetrului. In caz de nerespectare a polaritatii, acul
indicator se va deplasa spre zero �i se va putea rupe.
i;;;;> Ca aparat indicator in curent continuu se va folosi, de regula, un voltmetru magnetoelectric.
-l- Voltmetre de curent alternativ
Voltmetrul se conecteaza in paralel cu circuitul. Sursa este un generator de semnal alternativ G iar
consumatorul este o impedanta Z (marime complexa formata din rezistenta, inductanta �i capacitate).
G z

Fig. 1.4. Voltmetru de curent alternativ

In curent alternativ nu conteaza polaritatea bornelor. In curent alternativ se poate folosi un


voltmetru magnetoelectric asociat cu un dispozitiv redresor care transforma curentul alternativ 1n curent
continuu. Se poate folosi �i un dispozitiv feromagnetic pentru sute de volti. Pentru valori mai mari ale
tensiunii se va asocia o rezistenta aditionala sau transformator de masura de tensiune. Voltmetrul
electrodinamic are cea mai buna clasa de precizie. Voltmetrele masoara valoarea efectiva a tensiunii
alternative sinusoidale.

t Voltmetre cu ma, mult domen11 de masurare


Sunt prevazute cu un selector (comutator) sau cu mai multe borne cu ajutorul carora se alege
domeniul 1n funqie de valoarea tensiunii ce trebuie masurata. Pentru fiecare scara �i domeniu de
masurare, la voltmetrele analogice, se va calcula constanta scarii

C u aUm: [ d: ] ; U = Cu·a M , unde

Un - valoarea tensiunii nominale pentru domeniul respectiv


Umax - numarul maxim de diviziuni ale scarii gradate
a - numarul de diviziuni aratate de acul indicator
Aplicatie : Un voltmetru cu Un = 2,SV 1n curent continuu are scara Umax = 50 diviziuni. Acul indica 30
diviziuni. Ce tensiune se masoara ?
2 ,5 V
0 , 05 �
5 0 div div
= 0,05 � -30 div = 1, 5 V
div
Extinderea domeniului de masurare al voltmetrului cu rezistenta aditionala Rad
Rezistenta aditionala este o rezistenta de valoare mare, care se monteaza ,n serie cu voltmetrul �i pe
care cade o parte din tensiunea de masurat. Deoarece voltmetrul �i rezistenta aditionala Rad sunt conectate
1n serie, ele sunt strabatute de acela�i curent I = Iv

0
I Iv Rv Rad

> � ) �
I

LJ ad
I

Uv
u
Conform legii lui Ohm scriem :

IV -
__
u
Y '·I-
-
u u R y + R ad = 1 + R ad
'U y
I

Ry R y +R ad Ry Ry
. u
Se face notatIa - = n numit coeficient de multiplicare al tensiunii, care arata de cate ori tensiunea
Uv
de masurat este mai mare decat tensiunea nominala a voltmetrului.

Rezulta : n =
1
+ R;
Rad
R ad= Rv(n-1)
V
Aplicatie : Pentru un voltmetru cu Rv = lkCl �i Uv = lOmV , se cere rezistenta aditionala necesara pentru
a masura U = 1V.
lOOO
IV= 1 000mV · n = � = = I 00 ; R ad = Rv(n-1) = 1·103(100-1) = 990000 = 99kO
Uv 10
Rezistenta in ohmi pe volt

Rezistenta in ohmi pe volt ce caracterizeaza un aparat este inversul curentului sau nominal.
R(QV ) =_!___
I.
.
Aplicatie: Un voltmetru avand la = lmA are 1000 0/V.

V.2 2 Ampermetrul
Ampermetrul este un mijloc de masurare folosit pentru masurarea intensitatii curentului electric.
Ampermetrul poate fi analogic sau digital.
Schema unui ampermetru

� Conectarea ampermetrului în circuit


Ampermetrul se conecteaza ,n serie cu circuitul. Prin introducerea ampermetrului in circuit se
produc erori sistematice de metoda prin faptul ca ampermetrul are o rezistenta interna proprie notata cu rA
Pentru ca erorile facute in masurari sa fie cat mai mici, trebuie ca rA << R, rezistenta circuitului.
In practica rA s n sau zeci 0.
In cazul conectarii gre�ite a ampermetrului in circuit, adica in paralel cu circuitul, curentul prin
ampermetru cre�te foarte mult ceea ce poate duce la deteriorarea sau chiar distrugerea aparatului.
Observatie: '1Hcotllldll

SURSA CONSUMATOR

Fig. 2.1. Conectarea corecta a


ampermetrului in circuit
SURSA CONSUMATOR

Fig. 2.2. Conectarea gre�ita a


ampermetrului in circuit
Q Aripermetre de curent continuu
Ampermetrul se conecteaza tn serie cu circuitul. Sursa este de curent continuu (baterie) iar
consumatorul este un rezistor R.
Se va respecta polaritatea curentului continuu adica plusul sursei se va conecta la plusul
ampermetrului �i minusul sursei se va la minusul ampermetrului. In caz de nerespectare a polaritatii, acul
indicator se va deplasa spre zero �i se va putea rupe.
Ca aparat indicator 'in curent continuu se va folosi, de regula, un ampermetru magnetoelectric.

+
R
E

Fig. 2.3. Ampermetru de curent


continuu

Q Ampermetre de curent alternativ


Ampermetrul se conecteaza 'in serie cu circuitul. Sursa este un generator de semnal alternativ G iar
consumatorul este o impedanta Z (marime complexa formata din rezistenta, inductanta �i capacitate).

G z

Fig. 2.4. Ampermetru de curent


alternativ

In curent alternativ nu conteaza polaritatea bornelor. Ampermetrul masoara valoarea efectiva a


intensitatii curentului alternativ.
In curent alternativ se poate folosi un ampermetru magnetoelectric asociat cu un dispozitiv redresor
care transforma curentul alternativ 'in curent continuu. Se poate folosi un dispozitiv feromagnetic pentru
aparate de tablou, pentru curenti de l sau SA. Pentru valori mari ale curentului alternativ de sute
de amperi, se asociaza cu �unturi sau transformatoare de masura de curent. Ampermetrul electrodinamic
are cea mai buna clasa de precizie.

Q Ampermetre cu mai multe domenii de masurare


Sunt prevazute cu un selector (comutator) sau cu mai multe borne cu ajutorul carora se alege
domeniul 'in funqie de valoarea curentului ce trebuie masurat. Pentru fiecare scara �i domeniu de
masurare, la ampermetrele analogice, se va calcula constanta scarii

C I = In [ A ] .I
I = C,·a [A] I unde :
a max �

I n - valoarea tensiunii nominale pentru domeniul respectiv


amax - numarul maxim de diviziuni ale scarii gradate

a - numarul de diviziuni aratate de acul indicator


Aplic lie : Un ampermetru cu In = lOmA 'in curent continuu are scara amax = 100 diviziuni. Acul indica 57
diviziuni. Ce curent se masoara ?

C ioA - lOA =01� I=C 1 -a=0,1--¢.-.s7div =5,7A


- 100 div ' div div
Q Extinderea domeniului de masurare al ampermetrului cu �unt
�untul este o rezistenta electrica, de obicei de valoare mica, ➔i care se monteaza in paralel pe
aparatul de masurat ➔i prin care trece o parte din curentul de masurat.
Conform legii lui Ohm, putem scrie: U = Rs·ls = rA-IA
I
Rs = rA · A
Is
I= IA+ Is ⇒

Notam raportul I/IA = n - numit coeficient de multiplicare sau factor de ➔untare care arata de cate
ori curentul de masurat I este mai mare decat curentul nominal al ampermetrului IA.
R -2-
s - n-1
�untul universal este un ansamblu de rezistente conectate intre ele in serie ➔i care se distribuie fie in
serie, fie in paralel cu apartul de masurat in functie de un comutator care schimba domeniile de masurare.

Aplicatie : Sa se determine rezistenta unui


➔unt pentru un ampermetru care are IA=2mA ➔i
rA=50 pentru a masura un curent l=lOmA.
I IO
Is n -----5
-I -2 '
A
r 5
Rs =-A-=--=1,250.
n-1 5-1

R
u

Fig. 2.5. Ampermetru cu �unt

V.L. .>. v1£ um111etr I


Pentru masurarea rezistentelor foarte mari, peste 1050, se folosesc megommetre. Se construiesc
asemanator cu ohmmetrele serie, dar au ca sursa interioara de tensiune un mic generator de curent
continuu cu magnet permanent (magnetou} actionat manual, care furnizeaza o tensiune inalta de 500,
1000 sau 2500V, sau un convertor electronic care transforma tensiunea continua data de o baterie
obi➔nuita (9V} intr-una alternativa care, dupa ridicarea la valoarea necesara cu ajutorul unui transformator
este redresata ➔i filtrata. Ca aparat indicator se utilizeaza un miliampermetru magnetoelectric cu bobina
simpla sau de tip logometru. Limitele de masurare ale megohmmetrelor sunt cuprinse intre 0,2 �i 500 MO,
uneori pana la 10000 MO. Cea mai buna clasa de precizie a acestor instrumente este de ±1%.
Megohmmetrul cu logometru magnetoelectric prezinta avantajul ca indicatia sa este
independenta de tensiunea sursei de alimentare. La aceste aparate, rezistenta de masurat Rx se
conecteaza, fie in serie, fie in paralel, cu una dintre bobinele mobile ale logometrului, a�ezate la 90 • ➔i
fixate pe acela➔i ax. La echilibru, momentele celor doua cupluri care actioneaza asupra celor doua bobine
devin egale, iar deviatia este o functie de raportul curentilor ce parcurg bobinele. Ca urmare, curentul prin
una dintre bobinele mobile ale logometrului depinde de valoarea rezistentei de masurat, curentul prin
cealalta bobina fiind independent de aceasta.
+

Fig 3.1. Dispozitivut logometric Fig 3.2. Schema electrica a megohmmetrului

Deviatia logometrului este determinata de raportul curentilor din cele doua bobine. Ambii curenti

r(ILJ J
fiind proportionali cu tensiunea sursei, raportul lor nu depinde de aceasta.

a; = = j R1 = f2 (Rx)
12 'lR 2 +R x
in care R1 �i R2 sunt rezistentele bobinelor logometrului. lndicatiile megommetrului cu logometru
sunt in funqie numai de rezist1�nta de masurat, fiind independente de tensiunea sursei, adica de viteza de
rotatie a manivelei inductorului. Ca urmare, aceste megommetre nu necesita nici o reglare prealabila
masurarii.

V.2.4. Punti R,L,C


In practica se intalnesc frecvent punti care permit masurarea rezistentelor, inductantelor �i
capacitatilor cunoscute sub numele de punti universale sau punti RLC. Schema puntilor universale permite
realizarea, printr-o simpla manevrare a unui comutator, fie a unui montaj de punte de curent continuu
(puntea Wheatstone), fie a unor montaje de punti de curent alternativ (punti Maxwell, Wien, Sauty, Nernst)
Puntile universale RLC sunt alcatuite, in general, din : un generator stabilizat (de obicei de 1000 Hz in
joasa frecventa �i 1 MHz la inallta frecventa), un redresor pentru alimentarea in curent continuu, rezistente
de raport, elemente etalon de comparatie (rezistente, inductante, condensatoare), un aparat indicator de
zero(de obicei un voltmetru electronic). Elementele reglabile sunt etalonate direct in unitatile marimilor de
masurat.
Schema unei puntil universale RLC este prezentata in figura 4.1 :

a b C

Fig 4.1 Schema pun\ilor RLC


Masurarea rezistentelor se face cu montajul de punte Wheatstone (fig. 4.1.a)
Se pot masura rezistente intre 0,10 �i 10 60, cu o precizie de ±1%. Pentru masurarea rezistentelor mai
mici de 10, din valoarea obtinuta trebuie scazute rezistentele conductoarelor de legatura �i a contactelor
din interiorul puntii, precum �i a celor din exterior.
lnductantele se masoara cu un montaj de punte Maxwell (fig. 4.1.b}. Se pot masura inductante
-
cuprinse intre 10 6 �i 100H, cu o eroare de ±1%.
Capacitatile se masoara cu un montaj de punte Sauty (fig. 4.1.c}, unde ca element de comparatie se
folose�te condensatorul C0 , montat in bratul alaturat condensatorului de masurat. Domeniul de masurare
este cuprins intre 10-5 �i 100 µF, cu o eroare de masurare ±1%. Odata cu masurarea capacitatilor se poate
determina �i tangenta unghiului de pierderi.
Pentru a da posibilitatea masurarii cu acela�i aparat a mai multor elemente de circuit, puntile
industriale se realizeaza sub forma combinata, putandu-se realiza diverse tipuri de punti in acela�i aparat,
cu ajutorul unor comutatoare.
Exemplu puntea RLC - E0704
o rezistente 0,5 0 - 105 MO
o capacitati 1 pF - 1050 µF
o inductante 50 µH - 105 H

Panoul frontal al unei punti RLC - cuprinde urmatoarele elemente (conform schemei}

1 - discul cu scarile gradate de masura


2 - placuta transparenta cu linie de reper pentru
citirea scarilor
3 - lampa de semnalizare a tensiunii din retea
4 - instrument indicator de zero
5 - comutatorul modului de functionare (R,L,C)
6 - comutatorul subdomeniilor de lucru
2 3 4
(5 pozitii, X 1, X 10, X 10 , X 10 , X 10 )
7 - butonul de demultiplicare a mi�carilor discului
gradat
8 - potentiometrul de sensibilitate cu intrerupator
de retea
9 - potentiometrul de compensare a rezistentei
bobinei
Fig. 4.2. Panoul frontal al puntii RLC 10 - bornele de conectare a obiectului de masurat
(rezistentei Rx )

i...,> Punti digitale


Aparitia aparaturii numerice a dus la realizarea unor punti a caror performanta se impune tot mai
mult in raport cu puntile anterioare. Cunoscute sub denumirea de punti digitale, acestea se caracterizeaza
prin clasa de precizie mult superioara puntilor analogice �i printr-o gama de masura mutt largita. Aceste
punti digitale au posibilitatea ca rezultatul masurarii sa fie afi�at, cu ajutorul unui display LCD, direct pe
ecran.

Fig. 4.3 Punti digitale


V. � 11 1pedan. 71etrul (zetmetrul)
Masurarea exacta a impedantei este importanta pentru cunoa�terea comportarii elementelor de
circuit, precum �i a subansamblurilor functionale, a liniilor de transmisie aeriene sau in cablu, a antenelor
etc.
lmpedanta Z este o marime vectoriala exprimata prin modulul IZI �i argument cl> sau prin
componenta reala (rezistiva) R �i componenta imaginara (reactiva) X.
z = jzj - eJCP = R + j . x
Componentele impedantei variaza de obicei cu frecventa deci trebuie specificata frecventa de
masura, aleasa de obicei in domeniul de frecvente in care este folosita acea impedanta. Trebuie apreciat
dupa specificul masurarii, daca nu este suficienta cunoa�terea numai a modulului impedantei, care se
masoara mai u�or decat componenetele R �i X sau modulul �i argumentul.
lmpedantmetrul (zetmetrul) folose�te o masurare indirecta de curent: Un generator cu rezistenta
interna �i tensiunea cunoscuta V alimenteaza un circuit serie format din impedanta Zx al carui modul se
masoara �i o rezistenta etalon r de valoare comparativ mica. r << jz x I - Curentul prin circuit este:

I= U :::::�
Zx +r - !Zxl
lntensitatea curentului prin circuit este invers proportionala cu modulul impedantei Zx . Se masoara
indirect curentul prin caderea de tensiune ce apare la bornele rezistentei r:
u=r-l=r---
u
l2xl
Zx

u
f V
r
U=constant

Fig. 5.1. Principiul masurarii cu impedantmetrul (zetrnetrul)

lndicatia voltmetrului electronic este invers proportionala cu modulul impedantei Zx, deci scara sa se
poate grada direct in valoari de modul ale impedantei Zx.
Pentru a largi domeniul de masurare, trebuie sa se modifice tensiunea generatorului sau
sensibilitatea voltmetrului electronic. De obicei se utilizeaza un montaj in care impedanta ce se masoara se
introduce printr-un autotransformator. Aceasta varianta prezinta avantajul ca impedanta care apare intre
capetele autotransformatorului depinde de raportul de transformare, care poate fi variat prin prize
convenabil alese.
Montajul cu autotransformator are neajunsul ca, atunci cand in circuit nu este montata nici o
impedanta (Zx= oo) , circuitul este parcurs de curentul prin autotransformator, deci exista totu�i o indicatie
la voltmetrul electronic.
Spre a evita acest neajuns, s-au introdus doua autotransformatoare cu prize.
lmpedanta Zx se introduce intre prizele cu acela�i numar ale autotransformatoarelor �i care
corespund la acelea�i rapoarte de transformare. Se pot masura astfel impedante intre Iimite largi.
Zx

Atenuator
f
u

r
U=constant

Fig. 5.2. Zetmetrul cu autotransformator

Atenuator 1 Atenuator 2

1
-
1'

f
u
3 Zx 3'
C

C r
4 4'
II
:::::::, 5 5'
6 6'

Fig. 5.3. Zetmetrul cu doua autotransformatoare

V.2.6. Q-rr e rt.I


Q T t 11 este un aparat industrial, destinat sa masoare factorul de caltate Q. El permite �i alte
masurari cum ar fi : masurarea inductantelor, a rezistentelor in inalta frecventa, a capacitatilor etc.
Functionarea Q-metrului se bazeaza pe, proprietatea circuitelor LC serie, de a prezenta la
rezonanta, la bornele elementelor lor, o tensiune de Q ori mai mare decat tensiunea cu care au
fast alimentate in serie.
Q Schema de principiu Lx , Rx

- CUPLAJ
,, A B
,,
VE2
·71'C
CJ
-
G

VE 1

Fig. 6.1. Schema de principiu a Q-metrului


Condensatorul variabil C 7mpreuna cu bobina ce se monteaza la bornele A, B formeaza un circuit LC,
care este alimentat 7n serie de la un generator G de frecventa variabila prin intermediul unui circuit de
cuplaj care trebuie sa prezinte o rezistenta neglijabila. Voltmetru electronic VE 1 masoara tensiunea cu care
este alimentat circuitul LC, iar voltmetrul electronic VE 2 masoara tensiunea la bornele condensatorului C.
Q Modul de lucru
Daca circuitului LC i se aplica 7n serie o tensiune U 1 , intensitatea curentului prin acest circuit va fi:

-J
U,
I=
1
RL + j-(co·L--
co-C
Variind capacitatea condensatorului C sau frecventa generatorului, se aduce circuitul LC la rezonanta.
In acest caz, co 0 L =_I_�i intensitatea curentului devine maxima:
co 0 C
u,
I= l max = -
RL
Rezonanta este pusa 'i'n evidenta de voltmetrul VE 2 care masoara la rezonanta, la bornele
condensatorului tot o tensiune maxima

lnlocuind _I =co0 L se obtine


co 0 C
co0L
U 2max = U I • R= U I · Q
L
Conform acestei relatii tensiunea la bornele condensatorului, la rezonanta, este de Q ori mai mare
decat tensiunea U 1 cu care s-a alimentat circuitul.
Daca se mentine U 1 constant, U 2-K·Q . Aceasta relatie permite transcrierea scarii gradate a
voltmetrului VE2 'i'n valori ale lui Q, obtinandu-se astfel un aparat cu citire directa pentru masurarea
factorului de calitate. Punandu-se conditia U 1 =K , rezulta ca scara gradata 'i'n valori ale lui Q este valabila
numai pentru o anumita valoare a tensiunii U 1. Pentru a se respecta aceasta conditie, pe scara gradata a
voltmetrului VE 1 este trasat un reper, iar tensiunea U 1 se regleaza astfel 'i'ncat indicatia voltmetrului VE 1 sa
fie totdeauna la reperul respectiv.

V.J 7. I
Frecventmetrele cu citire directa sunt aparate indicatoare cu scara gradata 'i'n hertzi �i care necesita
reglaje sau operatii suplimentare 'i'n timpul masurarii.
..., Frecventmetrul cu lame vibrante
Frecventmetrul cu lame vibrante se folose�te pentru frecvente joase, de obicei frecventa retelei,
SOHz.
u

1�Lllllll---------r
49 50 51 52 Hz
Fig. 7.1. Frecven\metrul cu lame vibrante

Aparatul contine mai multe lame metalice avand frecvente de rezonanta mecanica diferite. In
apropierea lamelor, se afla o bobina parcursa de curentul a carui frecventa se masoara. Sub influenta
bobinei, lama care are frecventa de rezonanta egala cu frecventa curentului incepe sa vibreze, indicand in
acest mod frecventa.
...,,. rr cventmetrul .u logome ru
Frecventmetrul cu logometru funqioneaza la frecvente joase(pana la cateva mii de hertzi). Ele
folosesc ca instrumente indicatoare logometre feromagnetice, electrodinamice sau ferodinamice.
Un logometru este un aparat cu doua circuite de masurare, parcurse de doi curenti 1 1 �i 1 2 �i a carui
indicatie este functie de raportul intensitatilor celor doi curenti:
I
a=K·-1..
I,
Tn serie cu fiecare bobina a logometrului este conectat cate un circuit LC, acordat pe frecventele f10 �i
respectiv f20• lndicatia aparatului fiind proportionala cu raportul celor doi curenti, va fi la randul sau functie
de frecventa, iar scara se poate grada direct in frecventa.
Frecventmetrele cu logometru se construiesc pentru intervalle reduse de frecvente, cuprinse intre
cele doua frecvente de rezonanta (de exemplu 45 + 55 Hz, 410 + 450 Hz,1450 + 1550 Hz)

f
b
a
Fig. 7.2. Frecventmetrul cu logometru
a - schema de principiu
b - varia\ia curen\ilor in func\ie de frecven\a

..,.; Frecventmetre cu condensator


Frecventmetrele cu condensator functioneaza intr-o banda larga d �rec ente, incepand de la
fract11... n de hertz pana la circa 100 kHz . Functionarea lor se bazeaza pe proportionalitatea intre
intensitatea curentului intr-un circuit care are ca sarcina un condensator �i frecventa.

U, fx C

Fig. 7.3. Schema de principiu a unui frecven\metrul cu condensator


Aplicand legea lui Ohm in circuitul din figura se obtine :
u u U-C·w= U-C-21t·fx.
I=-=--=
Xe 1
w-C
Daca circuitul se alimenteaza de la tensiune constanta, se poate nota U·C·2n: = K �i se obtine :
I = K·f. Aceasta relatie i'ntre intensitatea curentului �i frecventa permite transcrierea scarii gradate
a ampermetrului rn valori ale frecventei, obtinandu-se un frecventmetru cu citire directa.
La realizarea practica a frecventmetrelor cu condensator apar doua probleme :
,;r tensiunea ce alimenteaza circuitul cu condensator trebuie sa fie constanta
c;r ampermetrul trebuie sa functioneze 'intr-o banda larga de frecvente.

Pentru mentinerea tensiunii constante 'in circuitul cu condensator, indiferent de aplitudinea tensiunii
aplicate la intrarea aparatului, frecventmetrele sunt prevazute cu un !imitator. Limitatorul este un circuit
care mentine tensiunea la ie�irea sa constanta daca tensiunea de la intrare depa�e�te o anumita vafoare,
numita prag de limitare.
Pentru obtinerea unui ampermetru care sa functioneze intr-o banda larga de frecvente, se
folose�te un aparat magnetoelectric 1mpreuna cu un detector. Comutatorul K permite schimbarea
condensatorului pentru a obtine mai multe intervale de masurare (xl, xl0, xl00, ...).
C1
K

1-------1....... I c2a
Limitator
t
Fig. 7.4. Schema de bloc a unui frecventmetrul cu condensator

Frecventmetrul digital (numeric)


Numaratorul universal poate fi folosit la masurarea intervalelor de timp �i a frecventelor. Aceste
marimi se pot masura numeric prin metode directe. Tn cazul masurarii frecventelor, se numara perioadele
semanlului a carui frecventa se masoara, 1ntr-un interval de timp prestabilit, de exemplu o secunda.
Practic, masurarea consta ·in numarared unor impulsuri, numarare ce se poate realiza cu numaratorul
universal. Frecventmetrele numerice moderne sunt construite sub forma unui numarator universal,
adaptat pentru functionarea ca frecventmetru.
o Numaratorul universal este din punct de vedere cronologic, primul aparat de masurat digital.
Acest aparat este destinat sa numere o serie de impulsuri. El are o utilizare foarte larga. Tn afara
de numararea de impulsuri, el poate fi folosit pentru masurarea frecventelor, a perioadelor, a
raportului 1ntre doua frecvente.
Prin utilizarea anumitor traductoare, numaratorul universal poate masura viteze, turatii, timpi de
atragere relee, grosimea laminatelor sau poate face numarari cu preselectie (la amabalari, dozari etc.)
Schema bloc a unui numaratorul universal contine urmatoarele circuite principale : oscilator cu cuart,
divizorul de frecventa, circuitul de intrare, circuitul poarta, numaratorul, decodificatorul �i dispozitivul de
afi�are.
Oscilator Divizor
cu cuart' � de frecventa

',
0
Circuit Circuit
� de intrare poarta � Numarator � Decodificator � Afi�are
01 10 �
'-.J

Fig. 7.5. Schema bloc a unui numaratorul universal

Q Prmcipiul de funct1onare a unui numarator universal


Consta in numararea unor impulsuri intr-un timp determinat. In acest scop, el contine un circuit
poarta, la intrarea caruia se aplica impulsurile de numarat impreuna cu un semnal de comanda care
determina durata numararii. Circuitul poarta este de obicei un circuit de tip �I. La ie�irea portii se var regasi
impulsurile aplicate la intrare, numai pe durata coincidentei dintre cele doua semnale. lmpulsurile de la
ie�irea pof1ii sunt numarate de numarator in sistemul binar sau binar codificat zecimal (BCD).
Decodificatorul transforma rezultatul numararii din binar sau din BCD, in sistemul zecimal, pentru a fi apoi
afi�at numeric de dispozitivul de afi�are.
Functionarea numaratorului universal este comandata de un oscilator cu cuaf1 de mare stabilitate.
Deoarece oscilatorul cu cuart funqioneaza pe o frecventa fixa, pentru obtinerea unor semnale de frecvente
diferite se folose�te un divizor de frecventa, care imparte prin decade succesive (1, 1/10, 1/100, ...)
frecventa semnalelor date de oscilatorul cu cuaf1. Semnalele obtinute la ie�irea divizorului de frecventa se
aplica la una dintre intrarile circuitului poarta, determinand in acest mod, cu precizie foarte mare, durata
unuia dintre semnalele ce se aplica pof1ii. Oscilatorul cu cuaf1 impreuna cu divizorul de frecventa alcatuiesc
baza de timp a numaratorului universal.
Circuitul de intrare prelucreaza semnalele aplicate la intrare, pentru a fi compatibile cu intrarea
portii logice a numaratorului (intrarea circuitului poarta). Deoarece la intrarea pof1ii trebuie sa se aplice
semnale sub forma unor impulsuri de o anumita amplitudine, circuitul de intrare are rolul de a transforma
semnalele aplicate la intrare, care pot avea amplitudini �i forme diferite, in impulsuri de aceea�i frecventa.
Q Pentru functionarea ca frecventmetru, semnalul a carui frecventa se mascara se aplica
circuitului de intrare, care ii transforma in impulsuri avand aceea�i frecventa. La cea de-a doua intrare a
portii se aplica semnalul de la divizorul de frecventa, semnal ce are o durata bine determinata, de exemplu
o secunda. Pe durata cat cele doua semnale coincid, impulsurile tree prin poarta spre numarator. Acesta le
numara, iar rezultatul numararii este decodificat �i afi�at numeric. In figura 7.6. s-au reprezentat
diagramele semnalelor in diferite puncte ale frecventmetrului
1- semnalul la intrare
2 - semnalul la ie�irea circuitului de intrare
3 - semnalul dat de divizorul de frecventa
4- semnalul la ie�irea circuitului poarta, respectiv la intrarea numaratorului
u
,r
I I I I I I I I I ►
I I I I
t

, I
u
..
t
r

-+
1s t

u,r

t
Fig. 7.6. Masurarea numerica a frecven\ei

V.2.8. Osciloscopul
Osciloscopul este un aparat care permite vizualizarea pe ecranul unui tub catodic a curbelor ce
reprezinta variatia in timp a diferitelor marimi sau a curbelor ce reprezinta dependenta intre doua marimi.
lmaginile obtinute pe ecran se numesc osc1lograme.
� Utilizari
Osciloscopul este unul dintre cele mai raspandite aparate electronice, �i are o larga utilizare, fie ca
aparat de sine statator, fie ca parte componenta a altar aparate electronice.
� Ca aparat de sine statator, el se utilizeaza la :
o Vizualizarea �i studierea curbelor de variatie in timp a diferitelor semnale
electrice(curenti, tensiuni)
o Comapararea diferitelor semnale electrice
o Masurarea unor marimi electrice (tensiuni, intensitati ale curentului, frecvente,
defazaje, grad de modulatie, distorsiuni etc.)
o Masurarea valorilor instantanee ale unor semnale (tensiuni, curenti)
o Masurarea intervalelor de timp
o Vizualizarea caracteristicilor componenetelor electronice (tuburi electronice,
tranzistoare), a curbelor de histerezis ale materialelor magnetice etc.
Uneori osciloscopul face parte din sisteme de masurare �i control sau din aparate mai complexe
cum ar fi : caracterograful (aparat pentru vizualizarea caracteristicilor tranzistoarelor), vobuloscopul
(aparat pentru vizualizarea caracteristicilor de frecventa ale amplificatoarelor), selectograful (aparat pentru
vizualizarea curbelor de selectivitate) etc.
lmpreuna cu diferite traductoare, osciloscopul poate fi folosit �i la studierea �i masurarea unor
marimi neelectrice, cum ar fi in medicina, fizica nucleara, geofizica etc.
Osciloscopul se realizeaza intr-o mare varietate de tipuri constructive.
� Osciloscoape catodice ·in timp real
Se caracterizeaza prin dependenta dintre fiecare punct al imaginii de pe ecran �i fiecare valoare a
semnalului vizualizat. Majoritatea osciloscoapelor folosite in practica industriala sau laboratoare sunt
osciloscoape catodice in timp real a caror banda de frecvente se intinde din curent continuu pana la circa
500 MHz.
� Osciloscoape cu e�antionare
Sunt utilizate pentru vizualizarea semnalelor cu frecvente mai mari de 500 MHz, in locul
osciloscoapelor catodice in timp real, !imitate din cauza elementelor componenete. Aceste osciloscoape
selecteaza e�antioane din semnalul de frecventa mare �i afi�eaza pe ecran date in legatura cu pozitia
comutatoarelor (V/div, timp/div), depa�irea ecranului etc. se folosesc pana la circa 20 GHz.
� Osciloscoape cu microprocesoare
Sunt cele mai moderne aparate de masurat. Pe ecranul acestor osciloscoape se afi�eaza scarile pe
care se lucreaza, amplitudinea, valoarea medie sau eficace a tensiunii, durata �i frontul unor impulsuri,
frecventa semnalelor, efectuarea unor calcule despre semnalele afi�ate.
� Analizoare spectrale
Sunt tot osciloscoape care permit afi�area pe ecran a distributiei puterilor sau amplitudinilor
semnalului pentru spectrul de frecventa corespunzator acestui semnal.
� O cilo co pe .u mai multP .a ale
Se folosesc pentru vizualizarea simultana a doua sau mai multe marimi pe ecran. Majoritatea are
doua canale de semnal dar sunt osciloscoape cu 4 sau 8 canale. La aceste osciloscoape se folose�te tubul
catodic monospot cu comutator electronic sau tubul catodic multispot.
� Osc.iloscodpL cu memorie
Retin forma semnalelor cu variatie periodica sau aperiodica. Dupa memorare se poate studia
variatia in timp a semnalului, se pot compara semnale aparute la momente diferite. Dupa felul memoriei
pot fi osciloscoape cu memorie analogica �i cu memorie numerica.

V.2."' .'"brarea aparate' ,· ii


� Aparatele de masurat sunt mijloace de masurat realizate pe baza unei scheme electrice de
conversie a energiei �i a unui instrument de masurat (exemplu : termometrul electric,
ampermetrul etc.).

Marimi de
influenta
comenzi

Marimi de
\
) Aparat
J
'ii '

, Marimi de
masurat ) de masurat , ie�ire
...r )

Fig. 9.1. Reprezentarea generala a aparatului de masurat

Un aparat de masurat prime�te o marime de intrare �i furnizeaza o marime de ie�ire. Marimea de


ie�ire depinde �i de alte marimi denumite marimi de influenta : temperatura, presiune, umiditate, campuri
electrice �i magnetice etc. De asemenea, marimea de ie�ire a aparatului depinde �i de comenzile care au
fast date aparatului din exterior
� Marimile de intrare ale aparatului de masurat sunt caracterizate prin :
o natura marimii (temperatura, tensiune, curent etc)
o intervalul de valori masurabile (valoarea minima, valoarea maxima)
o variatia in timp (marimi constante, marimi variabile)
� Comenzile primite din exterior de un aparat de masurat pot fi :
o functiune (masurarea timpului, temperaturii, curentului, tensiunii etc)
o game de masurare
C.dlibrare inter ,a
reglarea Leroulu,
o echilibrare (la compensatoare, punti)
o repetarea masurarii
In general comenzile aparatelor de masurat pot fi grupate astfel
o pentru intrnducerea de date
o pentru manevrarea aparatului
Ambele grupe de comenzi pot fi automatizate partial sau complet. Marimile de ie�ire ale unui
aparat de masurat pot fi receptionate de om sau de un dispozitiv conectat aparatului (inregistrare,
comanda, prelucrare ulterioar�i, etc).
Aparatele de masurat, dupa felul cum furnizeaza marimea de ie�ire pot fi: analogice �i numerice
(digitale).
Q Aparatul analogic furnizeaza informatia de masurare sub forma unei marimi fizice variabile
continue �i omul apreciaza indicatia aparatului exprimand-o sub forma unui numar.
Q Aparatul numeric prezinta rezultatul masurarii la ie�ire direct sub forma unui numar care este citit
de om.
la masurarea marimilor electrice, se are in vedere respectarea urmatoarelor criterii:
Q verificarea integritl!itii aparatelor de masurat �i control utilizate in masurare
Q verificarea accesoriilor necesare masurarii
Q alegerea domeniului de masurare
Q realizarea reglajelor pregatitoare pentru efectuarea masurarilor
Q precizarea unitatilor de masura pentru marimile masurate
Q utilizarea limbajului de specialitate
Q respectarea normelor de protectia muncii

V.2.9. Efectuarea reglaj'e/or initia/e �; alegerea domeniului de miisurare la


ampermetre �; voltmetrie
Cand vrem sa masuram o anumita marime electrica trebuie sa apreciem care va fi cu aproximatie
valoarea ei. Aceasta valoare o determinam pe baza diferitelor date ca : marcaje, calcule etc. Daca vrem, sa
determinam cu aproximatie curentul, in amperi, care trece printr-o intalatie, piesa sau circuit �i cunoa�tem
tensiunea aplicata �i puterea dezvoltata, folosim formula l=P/U, unde P este puterea in Watt �i U este
tensiunea in volti. Dupa ce au determinat cu aproximatie valoarea marimii care trebuie masurata, alegem
aparatul de masurat astfel incat pe una din scarile lui de masurare sa fie cuprinsa �i valoarea calculata de
noi. In cazul in care se cunosc prncis valorile necesare, este mai bine sa se aleaga la inceput o scara cu valori
mai mari de masurare, sa se determine cu aproximatie valoarea cautata �i abia atunci sa se utilizeze
aparatul de masurat corespunzator, decat sa se foloseasca instrumentul cu o scara de valori prea mica,
putand provoca deteriorarea luu.
Aparatele de masurat, care au mai multe scari de masurare, le conectam mai intai pe scara cea mai
mare �i apoi dupa masurarea aproximativa le comutam pe scara pe care se poate face citirea corecta. Seara
de masurare va fi cea necesara in momentul in care acul indicator al aparatului de masurat se va afla intre
mijlocul scarii �i capatul scarii, cu indicatia maxima, deoarece la majoritatea instrumentelor, pe aceasta
jumatate de scara precizia masu1rarilor este mai mare.
Q Daca este cazul, inainte de inceperea masurarilor, se face reglarea pozitiei acului indicator cu
ajutorul butonului corectorului de zero.
Q Pentru masurari in curent continuu, se va respecta polaritatea bornelor �i anume : borna cu
semnul + se leaga la plusul sursei de tensiune, iar borna - la minusu I sursei. Daca polaritatea nu se respecta
aparatul risca sa se distruga.
Q la multimetrele cligitale se va verifica bateria incorporata pentru toate modurile de
funqionare.
Deoarece multimetrele sunt aparate portabile, manevrarea lor se va face respectand cu strictete
toate instruqiunile de utilizare. la aparatele analogice se va calcula constanta scarii atat pentru
ampermetru cat �i pentru voltmetru, dupa care se va inmulti cu numarul diviziunilor aratate de acul
indicator.
Q Efectuarea reglajelor initiale la ohmmetru
Reglarea indicatiei acului indicator este necesara 1n cazul ohmmetrelor, deoarece 1mbatranirea
bateriei determina modificarea tensiunii cu care este alimentat aparatul �i prin urmare cre�terea erorii de
masurare.
Q Pentru ohmmetrul serie reglarea se realizeaza pentru valorile de la capetele scalei astfel :
o pentru Rx = 0 se realizeaza un scurtcircuit 1ntre bornele aparatului. Daca acul indicator
nu indica O 0, se regleaza rezistenta variabila Rp pana se obtine indicatia corecta.
o pentru Rx = se lasa bornele aparatului 1n gol �i se regleaza pozitia acului indicator cu
00

ajutorul corectorului de zero al aparatului magnetoelectric.


Q Pentru ohmmetrul derivatie reglarea se face tot pentru valorile de la capetele scarii :
o pentru Rx = 0 se regleaza din corectorul de zero al aparatului magnetoelectric
o pentru Rx = se lasa bornele aparatului 1n gol �i se variaza rezistenta RP pana se obtine
00

indicatia corecta.
Q La megohmmetrul cu logometru indicatiile sunt 1n functie de rezistenta de masurat, fiind
independente de tensiunea sursei �i ca urmare aceste aparate nu necesita nici o reglare prealabila a
masurarii.
c;> Ef tuarea reglajelor initiale �i alegerea domeniului de masurare la multimetre.
Q Mult1m tr€ an 1logice
Orice multimetru are un selector cu mai multe pozitii cu ajutorul caruia se obtine tipul aparatului,
felul curentului �i domeniul de masurare. Cand facem o masurare cu multimetru, punem selectorul pe
domeniul eel mai mare �i apoi II scadem, pana cand indicatia ajunge sa fie u�or de citit. Daca procedam
invers, putem distruge aparatul.
La masurarile 1n curent continuu trebuie respectata polaritatea acestuia, adica plusul sursei la
plusul aparatului �i minusul sursei la minusul aparatului. Daca polaritatea nu se respecta, acul deviaza 1n
sens contrar celui normal �i aparatul se poate distruge. In curent alternativ modul de conectare este
indiferent. Cand funqioneaza ca ampermetru �i voltmetru, multimetrul analogic nu are nevoie
de alimentare. Pentru funqionarea ca ohmmetru, multimetrul analogic este alimentat de la o
baterie 1ncorporata.
Q ul 1 1et ·e d1g1tale
Pe panoul frontal se afla un comutator cu ajutorul caruia se alege tipul aparatului, felul curentului �i
domeniul de masurare. Bornele nu au+ �i - , dar exista o borna notata "COM" (comuna sau masa). In curent
continuu, borna COM poate fi conectata la oricare din punctele de masurare, iar semnul marimii se va afi�a
automat.
Daca domeniul ales este mai mic decat valoarea masurata, operatorul este atentionat ca manevra
este gre�ita, fie prin afi�area unei anumite combinatii de semne �i cifre, fie prin stingerea intermitenta a
afi�arii. Unele aparate schimba automat domeniul de masurare, 1n funqie de valoarea marimii masurate.
Multimetrul digital este alimentat de o baterie 1ncorporata, pentru toate modurile de functionare.

V.3. INSTALATIA DE MASURARE A PUTERII ELECTRICE iN C.C.- PRIN METODA


INDUSTRIAL.A A AMPERMETRULUI �I VOLTMETRULUI

NOTIUNI TEORETICE
In circuite de c.c., generatorul transfera receptorului o parte din puterea lui. lntereseaza masurarea
puterii :
2 2
c;> consumata de receptoare (sarcina)= puterea Joule P=Rl =UI =U / R,
unde: R = rezistenta receptorului (sarcinii)
I = intensitatea curentului ce strabate receptorul
U = tensiunea la bornele sarcinii
Q debitata de surse P6 =U 6 I 6
Masurarea puterii consumate de receptoare in c.c. se poate face:
a) indirect • utilizand un voltmetru �i un ampermetru �i calculand puterea masurata prin
1nmultirea indicatiilor celor doua aparate + P= Uv • tA
b) direct • utilizand wattmetrul
Masurarea puterii in c.c. prin me oda indirecta comporta doua variante pentru instalatia de
masurare, 1n functie de modul de legare voltmetrului fata de ampermetru �i anume:
a) varianta amonte 9 voltmetrul se leaga inaintea ampermetrului �i masoara atat tensiunea
la bornele receptorului (U) cat �i caderea de tensiune pe rezistenta interna a
ampermetrului (rA IA)
b) va i nt v I 9 voltmetrul se leaga dupa ampermetru �i indicatia (IA), a ampermetrului
este suma dintre intensitatea (I) a curentului de sarcina ce strabate receptorul �i
intensitatea (Iv = Uv / Rv) a curentului ce strabate voltmetrul
Schemele de montaj

lHD•taj aM.o'll.ts lHD•taj atial

R R

Masurarea puterii i'n c.c. prin me toda indirecta consta i'n:


a) masurarea cu voltmetrul a tensiunii Uv la bornele receptorului
b) masurarea cu ampermetrul a intensitatii I A a curentului ce strabate receptorul (curentul de
sarcina)
c) 1nmultirea indicatiilor celor doua aparate Uv •1 A
d) efectuarea coreqiilor pentru a elimina erorile sistematice datorate consumului propriu al
aparatelor de masura 1n felul urmator:
2
a) varianta amonte 9 P = Uv •1A - rA (IA }
2
b) varianta aval 9 P = Uv •1A - (Uv} / Rv
Erorile sistematice prezinta importanta numai 1n cazul in care ordinul de marime al puterilor
masurate este comparabil cu eel al puterilor consumate de aparatele de masurat. Daca ordinele de marime
difera �i eroarea sistematica este foarte mica, ea poate fi neglijata.

APARATE1 DISPOZITIVE SI MATERIALE NECESARE


Q ampermetre, voltmetre - magnetoelectrice, feromagnetice
Q rezistoare fixe �i variabile (consumatori)
Q surse de c.c.; cordoane de legatura

V.4. INSTALATIA DE MASURARE A PUTERII ELECTRICE ACTIVE IN C.A. -


MONOFAZAT PRIN INTERMEDIUL TRANSFORMATOARELOR DE MASURAT
NOTIUNI TEORETICE
Tn circuite de c.a. monofazat, puterea activa = puterea co'1sumata de rezistoare = puterea utila
P=Rl 2=U I coscp [w]
Puterea activa se masoara cu wa tmetr I elertrodin1mic
Transformatoarele de m surat sunt transformatoare de construqie speciala utilizate in tehnica
masurarilor pentru a extinde domeniile de masurare ale ampermetrelor �; voltmetrelor in circuite de
curent alternativ.
Rolul lor functional este de a micsora - reduce - curentul sou tensiunea de masurat.
Dupa marimea pe care o reduc transformatoarele de masurare pot fi:
Q transformatoare de masurat de curent
Q transformatoare de masurat de tensiune
1. Transformatoarele de masurat d� curent sunt utilizate pentru a masura curenti de valoare mare.
Transformatoarele de curent, denumite �i reductoare de curent, au o infa�urare primara realizata cu
un numar mic de spire (uneori o singura spira), N 1, care se monteaza in serie cu circuitul strabatut de
curentul de valoare mare 1 1, care se masoara. lnfa�urarea secundara are un numar mai mare de spire N2, �i
la bornele acesteia se leaga ampermetrul care masoara curentul 1 2 •
Raportul curentilor este:
/1 N2 N2
-=-, de unde: 1 1 = - 1 2
12 N, N,
i N
Din aceasta relatie se observa ca in circuitul secundar ampermetrul masoara un curent de - on
N,
mai mic decat eel din primar.
Transformatoarele de masurat de curent se utilizeaza pentru masurarea curentilor alternativi care
depa�esc 50 A, pana la zeci de mii de amperi.
Montarea in circuit: rnfa�urarea primara se monteaza in serie in circuitul de curent alternativ, iar rn
secundar se monteaza de regula un ampermetru de lA sau de SA sau circuitul de curent al unui
wattmetru.
2.Transformatorul d1;; masurat de tensiune, denumit �i reductor de tensiune, este constituit dintr-un
circuit feromagnetic inchis, confectionat din tole, pe care se dispune atat infa�urarea primara cu N 1 spire,
cat �i infa�urarea secundara cu N2 spire.
lnfa�urarea primara are un numar mare de spire N1, iar infa�urarea secundara are un numar mic de
spire N2.
La bornele infa�urarii primare se aplica tensiunea de masurat U 1, iar la bornele infa�urarii secundare
se leaga vlotmetrul care masoara tensiunea U 2
Raportul tensiunilor este:

Din aceasta relatie se observa ca in circuitul secundar voltmetrul masoara o tensiune de

mai mica decat tensiunea din primar.


Transformatoarele de tensiune se utilizeaza pentru reducerea valorilor tensiunii electrice in circuite cu tensiuni
nominale peste 500 V, la o tensiune de 100 V.
Montarea in circuit: infa�urarea primara se monteaza in paralel in circuitul de curent alternativ, iar in
secundar se monteaza un voltmetru de 100 V sau circuitul de tensiune al unui wattmetru.

APARATE, DISPOZITIVE SI MATERIALE NECESARE


Q Ampermetre, voltmetre, wattmetre, transformatoare de curent �i de tensiune
Q Rezistoare, bobine, diver�i consumatori
Q Sursa de c.a.; cordoane de legatura
CAPITOLUL VI
APARATE ELECTRICE PENTRU INSTALATII ELECTRICE

SUPRACURENTI
Supracurentii sunt curenti mai mari decat curentul nominal. Orice supracurent se
caracterizeaza prin marime �i durata.

• insofesc procesele normale de comutafie


• valoarea : (6... 50 Jin
• durata :5ms... 50ms.

IN CONDIT/I DE DEFECT GRAV

- curenfi de scurtcircuit;
SUPRACURENTI DESCURTA - valoare de zeci de kiloamperi ;
DURATA - durata de ordinul secundelor.

IN CONDIT/I NORMALE

- curenfi de pomire a motoarelor;


- valoare (5... 7)/n;
- durata 3s... 15s.

- insofesc defectele U§oare sau


DE LUNGA exploatarea incorecta (funcfionare ln doua
DURATA faze);
- valoare(1,2...2)/n ;
- durata: zeci de minute

Masurile de protectie impotriva supracurentilor constau in:


Q evitarea conectarii consumatorilor de putere direct la retea, prin utilizarea unor rezistente inseriate
ori prin incarcarea treptata la sarcina nominala ;
Q utilizarea aparatelor de protectie pentru deconectarea circuitelor defecte sau supraincarcate;
Q verificarea starii izolatiei pentru a preveni defectele grave.

Caracteristicile aparatelor electrice


Datorita solicitarilor electrice, mecanice �i de mediu la care este expus un aparat electric, acesta
trebuie sa aiba caracteristici corespunzatoare locului din retea in care va fi montat.
Pe seama solicitarilor electrice prezentate in cap.11 �i a caracteristicilor mediului ambiant, rezulta
ca un aparat electric este necesar sa fie caracterizat prin urmatoarele trei tipuri de caracteristici
I. Caracteristici electrice
a) curentul nominal ( In ) , este valoarea maxima de durata pe care o poate suporta calea de curent
a aparatului electric, respectiv valoarea curentului ce asigura stabilitatea termica in regim de lunga durata.
Aceasta valoare este indicata de producator pentru anumite conditii de mediu ;
b) tensiunea nominala ( Un ) este determinata de nivelul de izolatie al aparatului, dimensionata sa
asigure protectia impotriva atingerilor indirecte (a carcasei);
c) rezistenta de izolatie, caracterizeaza calitatea izolatiei �i determina pierderile de energie
electrica transversale, limiteaza posibilitatile de electrocutare in cazul unei atingeri directe sau indirecte in
retele cu neutrul izolat. Normativele impun ca valoarea acestei rezistente sa fie de eel putin 10 MO in stare
uscata �i de 2 MO in cazul starii umede a izolatiei aparatului ;
d) capacitatea de rupere, reprezinta valoarea maxima a curentului pe care ii poate intrerupe
aparatul de conectare. Valoarea capacitatii de rupere este cuprinsa intre : zero (in cazul aparatelor de
conectare de separare}; In , in cazul aparatelor de conectare care au rolul de comanda �i punere sub
tensiune (intrerupatoare cu parghie} �i ( 5 - 40 } In , in cazul aparatelor de conectare de proteqie;
e) curentul limita termic ( l1t ), reprezinta valoarea maxima a curentului pe care o poate suporta
aparatul in regim de scurta durata, un timp t1t , respectiv, care asigura conditia
td
Ji�dt� 1ft .t 1t
0
Daca aceste valori nu sunt indicate de producator se considera
l1t = 10 . I n �i tit = 1 sec .
f) curentul limita dinamic ( lit ) este valoarea maxima a curentului pe care o poate suporta aparatul
fara a se deteriora , datorita solicitarilor electrodinamice produse de curentii ce-1 strabat, respectiv se
impune conform :
111 �isoc (11.2.}
g) rezistenta nominala la uzura electrica, reprezinta capacitatea pieselor cu care se realizeaza
contactele electrice , de a rezista actiunii curentului �i a arcului electric . Se exprima in procente din
rezistenta la uzura mecanica �i exprima cate comutatii suporta camera de stingere a aparatului.
II. Caracteristici mecanice
a) Rezistenta nominala la uzura mecanica, reprezinta numarul de actionari pe care-I suporta
aparatul, in gol. Aceasta este o caracteristica a mecanismului de actionare a aparatului;
b) Durata relativa nominala de conectare, exprima in procente durata trecerii curentului (t.1 conectat}
pe parcursul unui ciclu ( fitciclu,) �i este specifica , aparatelor de conectare cu funqionare ciclica.
Ill. Caracteristici constructive , caracterizeaza aparatul din punct de vedere a conditiilor de
mediu in care poate functiona, a asigurarii securitatii personalului ce ii deserve�te, precum �i protectia sa
intrinseca .
Codul utilizat este IP, ca �i in cazul tuburilor izolante �i de protectie , urmat de doua sau trei cifre ,
avand urmatoarea semnificatie :
.j.. primacifra cu valori cuprinse intre 0-6, caracterizeaza :
a) Gradul de proteqie impotriva accesului la partile periculoase interioare, de exemplu
o O - neprotejat ;
o 1 - protejat impotriva accesului cu dosul palmei;
o 2 - idem, cu un deget;
o 6- idem, cu o sarma .
b) Gradul de proteqie impotriva patrunderii corpurilor straine, inclusiv praf , de exemplu
-r O - neprotejat;
-r 1 - protejat impotriva corpurilor solide cu diametrul mai mare de 50 mm;
-r 2 - idem, cu diametrul mai mare de 12,5 mm;
-r 5 - protejat impotriva prafului ;
-r 6- etan� la praf .
.j.. a doua cifra . cu valori intre O - 8, indica gradul de protectie asigurat, prin carcasare impotriva
efectelor daunatoare asupra aparatului datorate patrunderii apei, de exemplu :
o O - neprotejat;
o 1- protejat impotriva caderilor verticale ale stropilor de apa;
o 3 - protejat impotriva apei pulverizate;
o 7 - protejat impotriva efectelor unei scufundari temporare in apa;
o 8 - idem, prelungite in apa.
+ a treia cifrii. cu valori cuprinse intre O - 5, caracterizeaza gradul de protectie mecanica
Tn cazul asigurarii protejarii prin carcasare pe langa primele doua cifre, codul poate contine una sau
doua litere dintre care prima se considera aditionala ( A,B,C,D), iar a doua suplimentara (H, M, S, W).
Litera aditionala arata gradul de protectie a persoanelor i'mpotriva accesului la partile periculoase.
Literele aditionale se utilizeaza numai :
+- daca protectia reala i'mpotriva accesului la partile periculoase este mai ridicata decat cea indicata
prin prima cifra caracteristica;
4--- sau daca este mentionata numai proteqia i'mpotriva accesului la partile periculoase, prima cifra
caracteristica fiind i'nlocuita printr-un X.
Exemplu:
o A - protejat i'mpotriva accesului cu dosul mainii;
o B - idem, cu un deget;
o C - idem, cu o scula ;
o D - idem, cu o sarma .
Exemplu:
⇒ H - aparat de i'nalta tensiune;
⇒ M - i'ncercare de verificare a protectiei i'mpotriva efectelor daunatoare datorate patrunderii
apei , efectuata la echipamente care au parti mobile i'n mi�care ( de ex. rotorul unei ma�ini
electrice );
⇒ S - idem, cu parti mobile stationare ( de ex. statorul unei ma�ini electrice) ;
⇒ W - echipament conceput sa poata fi utilizat 1n conditii atmosferice specifice �i unde sunt
prevazute masuri sau procedee suplimentare de protectie.
Pentru aparatele care lucreaza 1n medii cu gaze sau vapori explozivi s-au stabilit grade speciale de
proteqie.
Pentru aparatele electrice folosite de publicul larg, din punct de vedere a modului 1n care se asigura
protectia i'mpotriva electrocutarii, exista o clasificare speciala .
Marcarea bornelor.
qr Bornele unui aparat electric se marcheaza cu litere �i simboluri pentru a u�ura efectuarea

legaturilor .
cff" Bornele aparatului electric care se leaga la sistemul trifazat al sursei de alimentare se marcheaza cu

literele R,S,T.
cff" Tnceputul i'nfa�urarilor unui motor electric, sau bornele aparatului ce se leaga la acestea se

marcheaza cu literele A,B,C.


'7' Sfar�itul i'nfa�urarilor unui motor electric sau bornele aparatului electric ce urmeaza sa se lege la

acestea se marcheaza cu literele x,y,z.


-:r Barna aparatului electric sau a unui receptor , care se leaga la pamant sau la conductorul de nul de
proteqie (PE) se marcheaza cu simbolurile =.l. ,.l. ..
Vl.1. APARATE DE CONECTARE CU ACTIONARE MANUA�

Vl.1.1. fntreruptoare $i comutatoare cu porghie


Definitie
fntreruptoarele-porghie sunt aparate de joasa tensiune caracterizate prin faptul ca inchiderea �i
deschiderea circuitului se realizeaza cu ajutorul unui contact mobil in forma de brat de parghie.
Utilizare
Ele servesc pentru conectarea la retea �i intreruperea manuala a circuitelor de lumina �i forta de joasa
tensiune, atat in curent continuu, cat �i in curent alternativ, la consumatori de importanta redusa.
Aparatele au o capacitate de rupere egala cu eel mult curentul nominal.
Clasificare

DUPA NUMARUL CAILOR DE CURENT


• monopolare - in circuite de semnalizare; DUPA MODUL DE
• bipolare - in c.c., in circuite de lumina; iNTRERUPERE
• tripolare - pentru comanda manuala a • cu cutit de rupere brusca;
motoarelor electrice. • fara cu\it de rupere brusca.

l
l
:::JCu\SIFICARE, UTILIZARi\:
11-�r !'.=�
'
DUPA MODUL DE ACTIONARE
'
• cu actionare directa prin maneta plasata: DUPA VARIANTA CONSTRUCTIVA
- central • constructie protejata(cu capac)
- lateral; pentru montaj aparent;
• cu actionare indirecta - prin sisteme de • constructie deschisa pentru montaj in
parghii; spatele tabloului;

Par-ti componente
contact fix din -contact de rupere (aux, iarJ dtn
tablă de alama tablci de alama

borne de legare la retea


{de mtrare) din tabla de a arra

maner de act,onare din material


izolant(lemn, bachelita) �i sufic1ent de
rez,stent mecanic

co_ntfil:t mobII (cutIt de contact) din


bara laminata de alama

Placa de baza din material 1zolant(pertinax bachel1ta) pentru curenti sub


200 A sau din metal pentru curenți ma, man

Figura 1.lntreruptor cu parghie: elemente constructive.

lntreg ansamblul este acoperit cu un capac de protectie din bachelita, carton presat sau alt izolant
rezistent �i la aqiunea arcului electric.
Contactul de rupere se 1ntalne�te la variantele constructive moderne, mai ales la cele pentru curent
continuu. Rolul sau este de a mari capacitatea de rupere prin cre�terea vitezei de deschidere (cursa
contactului mobil principal armeaza resortul �i cand fot1a elastica a acestuia devine suficient de mare,
"smulge" contactul auxiliar cu o viteza mare, de nerealizat prin actiunea operatorului uman).

In figura 3 este indicat montajul corect (1n pozitie verticala) al unui 1ntreruptor cu parghie.

ffi
I
Figura 3. intreruptor cu parghie:
h a - pozi\ia de montare a
intreruptorului cu parghie;
b - schema electrica multifilara;
c - schema electrica monofilara;
d - monatrea in circuitul electric
prin intermediul siguran\elor
fuzibile

Vl.1.2. intreruptoare si comutatoare pachet


Sunt aparate de joasa tensiune caracterizate prin faptul ca se obtin prin 1n�iruirea pe acela�i ax a
unui numar variabil de elemente (numite pacheti) de constructie similara (nu neaparat identice), fiecare
pachet continand o cale de curent.
Fiecare cale de curent este formata din doua sau trei contacte fixe montate pe discuri presate din
material electroizolant �i tot atatea contacte mobile din tombac (material conductor �i elastic) fixate pe un
ax central.
Se deosebesc trei tipuri de contacte mobile (fig. 1) primul fiind folosit la 1ntreruptoare �i celelalte, la
comutatoare.
.. .. Figura 1. Tipuri de contacte mobile
pentru intreruptoare �i comutatoare -

- � ·€tt>·
pachet:
a - contacte in opozi\ie;
b - contacte in unghi;
c - contacte in T
a
execupe deschisa • pentru montaj ingropat (in tablouri
( neprotejata ) de comanda)

TIPURI execupe protejata


in carcasa de • pentru montaj aparent
CONSTRUCTIVE
bachelita

execuµe capsulata
in carcasa metalica • pentru solicitari mecanice grele
(turnata)

lntreruperea/comutarea circuitului se realizeaza brusc datorita unui mecanism de sacadare care


este, de fapt, un resort montat intre ax �i maneta de aq:ionare (maneta este montata liber pe ax): axul cu
contacte mobile "sare" brusc dintr-o pozitie 7n alta, numai dupa ce maneta a fast rotita cu un anumit unghi
pentru a putea tensiona astfel, resortul.
• Un 5500 Ve.a.
Tensiune nominalii • Un 5440 Vc.c.
/

V
Curent nominal • ln =6...200A

Frecven{ii de conectare • max. 250 conectiirilora
(normal. IO - 20 conectiirilorii)

\ Durata de via(ii • I 00. 000 manevre la curen/i mici(I 6 A)


• 20. 000 manevre la curen/i mari(200 A)

VI 1 3 in nruJ.iroare si comuta oare cu cane


Sunt asemanatoare - constructiv �i functional - cu 7ntreruptoarele �i comutatoarele pachet. Se
deosebesc de acestea din urma prin modul de realizare a circuitului de curent (tabelul 1).
Tabelul 1

lntreruptoare §i comutatoare pachet lntreruptoare §i comutatoare cu came


• sunt alcatuite dintr-un numar variabil de cai de curent alaturate

·;::
>(lJ
C deschiderea/inchiderea contactelor mobile se realizeaza prin actionarea unui ax
Q)
comun

Ill
folosesc principiul intreruperii multiple a circuitului (in mai multe puncte)
• contacte/e mobile au mi§care de • contactele mobile au mi§care de translatie


·;::

Q)
comutafia are foe intre contacte de tip • comuta(ia are foe intre contacte cu presiune
Ill
furca (data de forta unui element elastic)
• •
Q)

contact superficial (pe o suprafafa) contact punctiform


• contact cu frecare • contact prin frecare

Comutatoarele cu came sunt un raspuns mai bun la cerintele legate de gabarit, siguranta 7n
functionare, capacitate de rupere �i complexitatea schemelor de realizat.
Comutatoarele cu came se utilizeaza 7n circuitele primare �i de comanda. Comutatoarele cu came se
compun dintr-un numar de placi montate 7n etaj �i fixate cu ajutorul a doua �uruburi din material plastic. Pe
fiecare etaj sunt montate cate doua contacte independente cu dubla rupere 2 �i 3, actionate de o cama 5,
a�a cum se observa 7n figura urmatoare.
.t

Figura 1. Etaj de contacte ale comutatorului cu came:


1- piese izolante; 2 - contact fix; 3- contact mobil;
4 - resort pentru realizarea fof"\ei de apasare pe contact; 5 - cama.

Cu ajutorul comutatoairelor cu came pot fi realizate scheme electrice diverse. De exemplu,


comutatoarele stea-triunghi, inversoarele de sens, comutatoarele voltmetrice.
Observatie: ldentificarea intreruptoarelor �i comutatoarelor cu came se face prin citirea simbolului
inscriptionat pe aparat. Simbolul define�te un anumit comutator din punct de vedere al tipului, al numarului
de etaje, al numarului de pozitii �i al numarului sau de ordine.
Codificarea (simbolizarea) se realizeaza alfanumeric (prin litere �i cifre) �i se refera la:

L_J

litera
(tipul comutatorului)
C-cu came
L doua (trei) cifre
(numarul de ordine in
P - pachet schema electrica)

doua(trei) cifre (cu revenire)


(c-urentul nominal '-------cifra (nr. de pozitii ferme)
comutatorului) '--------doua cifre
(nr. de etaje ale comutatorului)

Vl.1.4. Prize cu fi�e


Au rolul de a alimenta receptori debro�abili, mono sau trifazati, de regula electrocasnici . Prin
introducerea fi�ei receptorului electric in priza, se realizeaza, de regula, numai conectarea la reteaua
electrica nu �i comanda receptorului respectiv.
Comanda propriu-zisa (controlul), se asigura cu aparate electrice de comanda montate pe
receptorul electric.
Prizele cu fi�e pot fi fara , sau cu contact de protectie in care caz, contactul de protectie se realizeaza
inaintea celor de alimentare cu energie electrica.
Prizele bipolare necesare alimentarii receptorilor monofazati, au curentul nominal (de conectare,
deconectare) de 10 A. Ca urm,1re, receptorii electrici monofazati, destinati a fi alimentati prin fi�e, de la
prize bipolare, nu au (sau nu tnebuie sa aiba) o putere mai mare de 2 kVA .
Fi�ele bipolare se fabrica pentru doua game de curenti 6 A, respectiv lOA.
Prizele cu fi�e pentru alimentarea receptorilor electrici trifazati au o gama de curenti nominali mai
larga ( 6 - 63 A ).
0 solutie particulara de realizare a unei prize cu fi�e o reprezinta cuplele, necesare alungirii unui
curent electric .
Prizele cu fi�e, reprezentand contacte ce se realizeaza prin "introducere" nu au practic capacitate
de rupere. Curentul nominal reprezinta curentul admisibil al caii de curent, indeosebi eel suportat de
contactele electrice.
Vl.2. APARATE DE CONECTARE ELECTROMAGMETICA
Vl.2 1 Contactorul electromagnetic
Contactorul electromagnetic este definit ca un aparat de comutatie mecanica, aqionat altfel decat
manual, cu o singura pozitie de repaus, capabil sa stabileasca, sa suporte �i sa intrerupa curenti nominali �i
curenti mai mari decat cei nominali, dar care apar in mod normal. Este destinat in vederea efectuarii unui
mare numar de comutatii in sarcina (105 - 106) �i unui numar �i mai mare de comutatii fara sarcina (107).
Dupa felul retelei in care functioneaza, contactorul poarta denumirea de contactor de curent
alternativ sau contactor de curent continuu.
Din punct de vedere constructiv, contactorul este alcatuit din urmatoarele elemente:
a) organul motor, constituit dintr-un electromagnet;
b) polii principali, reprezentati prin caile de cu rent in bobine, contacte �i camera de stingere;
c) polii auxiliari, care cuprind borne �i contacte normal inchise �i deschise, necesare automentinerii,
semnalizarii �i interblocajului;
d) carcasa aparatului, ca suport material pentru elementele active de la punctele a), b) �i c).

° Contacte auxiliare
0 C\
0 , ...
52

IR
O>--- =- .. 0
Is
so-- -
� .,. O Contacte de lu cru
Ir
To---� .. 0

Armatura mobila

le
Bobina

Vl.2 1.1. Contactorul electromagnetic de curent alternativ


Sunt destinate pentru conectarea motoarelor care lucreaza in regim intermitent (conectari repetate
de scurta durata), pentru conectarea reostatelor de pornire �i pentru diverse comutatii in retele de forta �i
iluminat de cu rent alternativ, au bobina de actionare alimentata in majoritatea cazurilor in curent alternativ
�i circuitul magnetic se executa din tole de 0,35- 1mm grosime, pentru limitarea curentilor turbionari.
Pentru amortizarea vibratiilor armaturii datorita pulsatiei fortei de atractie polii miezului sunt partial
ecranati cu spire in scurtcircuit.
La contactoarele aqionate cu electromagneti in curent alternativ, inductivitatea bobinei variind
invers proportional cu intrefierul, curentul absorbit de bobina in momentul anclan�arii (cand inductivitatea
are valoarea cea mai redusa) poate lua valorii de cca. 10- 15 ori mai mari decat in cazul cand armatura este
complet atrasa la capat de sursa. Acest �oc de curent se miqoreaza treptat, pe masura ce armatura se
deplaseaza �i atinge valoarea sa minima cand 'i'ntrefierul 8=o. Raportul dintre �ocul de curent �i valoarea
minima (de regim permanent) depinde de 'i'ntrefierul initial �i de forma ciucitului magnetic de tipul E, avand
'i'ntrefierul initial eel mai mare comparativ cu alte circuite. Contactoarele cu �ocuri mari de curent 'i'n
momentul anclan�arii nu pot fi utilizate la frecvente mari de conectare, de aceea bobinele de aqionare se
recomanda a fi alimentate 'i'n curent continuu.
Contactorul de curent alternativ este construit 'i'n doua variante, �i anume: cu simpla translatie �i cu
dubla translatie.

Vl.2.1.2. ontactorul electromagnetic de curent continuu


Contactoarele de curent continuu au circuitul magnetic de tip clapeta, cu armatura mobila de tip
clapeta, cu armatura mobila sprijinita pe o prispa pentru asigurarea unei rezistente la uzura mai mare.
Uneori aceste contactoare sunt prevazute cu rezistente economizoare, legate 'i'n serie cu bobina de
actionare. In pozitia deschis aceste rezistente sunt scurtcircuitate de un contact auxiliar (normal 'i'nchis - NI)
�i curentul care parcurge bobina de actionare are o valoare mare, fiind limitat numai de rezistenta bobinei.
In pozitia 'i'nchis a contactorului, se deschide contactul auxiliar �i curentul se mic�oreaza, deoarece in acest
caz el este limitat de rezistenta bobinei �i de rezistenta economizatoare, legate 'i'n serie pe sursa.
Circuitele magnetice ale contactoarelor de curent continuu au 'i'ntrefier de lucru la pozitia 'i'nchis
foarte mic, pentru mic�orarea solenatiei necesare obtinerii fortei portante dorite. Tntrefierul este de cca 4-
10 mm.
Contactorul de curent continuu este folosit 'i'n traqiunea electrica �i 'i'n instalatiile de aqionari
electrice. Din punct de vedere constructiv, exista doua variante, in functie de principiul de stingere a arcului
electric �i anume:
r:,r contactorul cu mijcare de rotatie, 'i'ntrerupere simpla, la care se folose�te principiul contactului

arcului electric cu pereti reci in vederea racirii �i stingerii lui. Arcul electric este introdus 'i'n camera
de stingere cu ajutorul suflajului magnetic.
- contactorul cu mi�care de translatie cu intrerupere dubla, la care se folose�te efectul de electrod
pentru stingerea arcului electric. Acesta este introdus in camera de stingere prin efectul de bucla al
caii de curent �i efectul de ni�a

VI.L.3. Relee maximale de curent. Relee minimale de t€n�iune


Definitie: Din punct de vedere functional, releul electromagnetic poate fi definit ca un aparat
automat care, fiind supus actiunii unui parametru electric (marime de intrare), realizeaza variatia brusca (in
salt) a unui parametru de ie�ire (mecanic, electric) atunci cand marimea de intrare ia o anumita valoare.

ELEMENTE FUNCTIONALE

elementul sensibil elementul intermediar (comparator) elementul executor


prime§te marimea de compara marimea transformata cu o acfioneaza asupra
intrare x §i o transforma marime de referin/a (.etalon) §i - la o circuitului
fntr-o marime fizica anumita valoare a marimii de comandat (marimea
necesara funcfionarii referin/a - transmite ac/iunea spre de ie§irey)
releului elementul urmator

C/-
Marime Marime
intrare X ie�ire Y
miez

electromagntticii electromagnetic
Tn locul contactului electric, elementul executor poate fi un sistem de parghii care transmite un
impuls unui mecanism: 7n acest caz, aparatul se nume�te declan�ator.
Releele electromagnetice sunt formate dintr-o 7nfa�urare 1, plasata pe un miez de fier 2 �i care
prime�te marimea de intrare (curent, tensiune). Tn figura urmatoare este reprezentata schematic
constructia unui releu maximal de curent.

Figura 2. Schema constructiva a unui releu


electromagnetic maximal de curent
1 - infal?urare; 2 - miez feromagnetic (armatura
fixa); 3 - dapeta (armatura mobila); 4 - resort
antagonist;
5 - ac indicator; 6 - contacte electrice;
7 - opritor

Releele de tensiune sunt asemanatoare din punct de vedere constructiv cu releele de curent,
singurele deosebiri fiind ca bobinele lor au un numar mare de spire, realizate cu un conductor mai subtire �i
marimea de intrare este tensiunea la bornele bobinei 1 a electromagnetului.
Prin schimbarea bobinei unui releu de curent se poate obtine un releu de tensiune �i invers.
Releele minimale de tensiune funqioneaza 7n regim normal (tensiunea nominala aplicata bobinei) cu
clapeta 3 atrasa: cand tensiunea scade sub valoarea reglata, clapeta este eliberata (releul este actionat).
Caracteristica principala a oricarui releu este caracteristica intrare-iesire

y
ymaxt---ir--t---;;==-==== Figura 3. Caracteristica intrare-ie�ire a unui releu
electromagnetic maximal:
Xa -valoarea marimii de intrare pentru actionarea releului;
X x, -valoarea marimii de intrare pentru revenirea releului.
Xr Xa

Din diagrama de mai sus, rezulta ca atunci cand marimea de intrare x cre�te de la zero, marimea de
ie�ire y ramane nula pana la valoarea X = Xa : pentru aceasta valoare, marimea de ie�ire variaza brusc de la
zero la valoarea maxima Ymax �i ramane Constanta chiar daca x cre�te 7n continuare.
Cand marimea de intrare X scade spre zero, y = Ymax pana la valoarea X = x,: la aceasta valoare, y
scade brusc la zero �i ramane Constanta chiar daca X < x,.
Raportul K, =-5:._, se nume�te factorul de revenire. Un releu de buna calitate (fidel) are K, �I.
Xa
Releele maximale de curent au K, < 1, iar releele minimale de tensiune au K, > 1.

Vl.2.4. Caracteristicile tehnice ale releelor de protectie


Un releu (de curent sau de tensiune) se considera corespunzator daca valoarea coeficientului de
revenire �i abaterile etalonarii scalei de reglaj nu depa�esc anumite valori. Pentru calcularea abaterilor de
etalonare a scalei de reglaj, se utilizeaza urmatoarele relatii de calcul
1
eroarea releului de curent: c{%}= ,e, -la -100
Jul

eroarea releului de tensiune: &(%) = U,et -Uu -100


U,et
Starea normala a contactelor releelor electromagnetice de protectie nu mai poate fi judecata in
raport cu alimentarea sau nealimentarea bobinei electromagnetului: la ambele tipuri de relee, marimea de
intrare (tensiunea ori curentul) se aplica bobinelor, tot timpul.
Starea normala �i starea actionata a releelor se apreciaza in functie de pozitia armaturii mobile a
electromagnetului .

releu de tensiune releu de curent


circuit magnetic inch is circuit magnetic deschis
stare normala
(clapeta atrasa) (clapeta liberal
circuit magnetic deschis circuit magnetic inch is
stare actionata
(clapeta liberal (clapeta atrasa)

Vl.3. APARATE DE CONECTARE $1 PROTEqlE DE JOASA TENSIUNE

Vl.3.1. Sigurantele fuzibi/e


Reprezinta un punct slab creat in mod intentionat , care asigura protectia impotriva suprasolicitarilor
termice prin autodistrugerea lor, prin fuziune termica. Elementul care se autodistruge termic este fuzibilul,
care reprezinta calea de curent a sigurantei �i se caracterizeaza printr-un anumit curent nominal. Prin
introducerea fuzibilului intr-un port-fuzibil ( patron , fig.l), respectiv o camera de rupere a arcului electric,
se asigura o anumita capacitate de rupere.

Patron Material de umplutura

■---3
(camera de rupere) /

Fig.1

\ · \Fuzibil
\ � Pastila din
Piesa de contact material eute ctic

Datorita diversitatii mari a receptorilor electrici de joasa tensiune, caracteristicile sigurantelor fuzibile
sunt foarte diverse, ceea ce a impus clasificarea tor din mai multe puncte de vedere �i anume :
a) dupa domeniul de utilizare : de uz casnic; semiindustriale; industriale.
b) solutia constructiva : auto; mignon; cu filet ( normale ); cu furci .
c) dupa capacitatea de rupere : mica ( auto, mignon ) ; medie (cu filet, casnic �i industrial) ; cu mare
putere de rupere MPR(de uz industrial ).
d) dupa caracteristica de topire ( fuziune ): lente, fig.2b(l); rapide, fig.2b( 2); ultrarapide , fig.2b(3).
Sigurantele fuzibile cu caracteristica de topire lenta , se folosesc pentru proteqia circuitelor �i
coloanelor care pot fi parcurse de sarcini cu �ocuri (pornirea motoarelor); cele rapide in cazul unor sarcini
constante �i cu probabilitatea redusa de defect, iar cele ultrarapide in cazul protejarii unor receptori care
practic nu au inertie termica ( elemente semiconductoare ).
Pentru sigurantele fuzibile se define�te curentul limita ( 1 1 ) a carui valoare este
,, = ( 1, 3 + 1, 6 ) '"'
�i pe care fuzibilul trebuie sa-1 suporte eel putin o ora .
Capacitatea de rupere a sigurantei fuzibile depinde de performantele camerei de stingere ( patron)
respectiv de natura materialului de umplutura, in conditiile in care arcul electric se initiaza in centrul de
greutate al patronului.
Punct de initiere Fuz1bil cu rezistenta �
, a arcului electric
Patron Material de umplutura
---- - - -
- camera e rupere
c· Patrdon ) Material de umplLrtura

(camera de rupere)

[_'_] Fuzibil cu sectiune


variabila
[-----] ·. Fuzibil cu rezistenta
R 2"" 30R1
Piesa de contact Piesa de corbel

um,ta stabi itati


✓ elementulu1 proteJat

If UR 3

In I
V/. .:, 2 fntrerupatoare automate
Tntreruptoarele automate sunt aparate de joasa tensiune care asigura comutarea circuitelor in
conditii deosebite �i anume: odata inchise, contactele mobile raman astfel fiind mentinute cu ajutorul unui
zavor mecanic. Acesta blocheaza contactele mobile la sfar�itul cursei de inchidere �i le mentin astfel, un
timp oricat de lung, fara vreun consum suplimentar de energie.
La comanda voita a unui operator sau la comanda automata a unui declan�ator de protectie, se
indeparteaza zavorul mecanic �i contactele mobile sunt eliberate cu viteza foarte mare, sub actiunea unor
resoarte puternice.
Un intreruptor automat este echipat cu:
Q declan�ator electromagnetic maximal de curent (instantaneu sau temporizat)
Q declan�ator termic cu bimetal
Q declan�ator electromagnetic de tensiune minima
Aparatele electrice de protectie (RELEELE) cu care sunt echipate intrerupatoarele automate de
joasa tensiune sunt
+-releele termice (RT );
+-releele electromagnetice (REM );
.J-releele de minima tensiune (RU ) .
Aparatul de conectare al unui intrerupator automat ( IA ) este astfel realizat incat raman stabil pe
ambele pozitii ( inchis/deschis ) prin zavorare mecanica.
Comanda de inchidere sau deschidere se transmite asupra mecanismului de zavorare ( MZ ) al
dispozitivului de actionare. Energia necesara actionarii contactului mobil (cu o foarte mare viteza de
deplasare) se inmagazineaza intr-un set de resoarte care sunt armate manual sau cu un motor electric (M).
Schema electrica de principiu a unui intrerupator automat, in varianta cea mai complexa, este
prezentata in fig. 3 in care cu AC s-a marcat aparatul de conectare, cu linie intrerupta aqiunea mecanica a
RT, RU �i REM asupra mecanismului de zavorare, cu DA dispozitivul de actionare, iar cu E 0 �i E;,
electromagnetii cu care se asigura comanda de la distanta a IA , cu ajutorul unor butoane de comanda ( B 0,
B; ) .
Comanda manuala, de pe intrerupatorul automat a aparatului de conectare ( AC ), este posibila prin
intermediul cate unui buton care aqioneaza direct asupra M, .
Caracteristica de actionare a unui intrerupator automat, rezulta din suprapunerea caracteristicii
releului termic cu cea a releului electromagnetic,
••
Fig. 3

� ?-----1 p,
I ...::r....'

�@----_J
• •

Releul termic ( RT ) are o caracteristica de actionare dependenta de curent ( similara cu cea a unei
sigurante fuzibile ), iar REM are o caracteristica de actionare independenta , respectiv actioneaza daca :
I> Ip REM
unde I p REM este valoarea la care a fost reglat sa 7�i atraga armatura mobila.
In domeniul de actionare al REM, RT nu actioneaza deoarece are un timp de actionare mai mare
decat eel al REM.
intrerupatoarele automate pot avea sau nu releu de minima tensiune astfel :
.../-- cele destinate protejarii motoarelor electrice au RU, pentru a asigura evitarea autopornirii ;
.J- cele destinate protejarii coloanelor electrice �i in special RED nu au RU , sau este blocat,
deoarece nu trebuie sa se 7ntrerupa calea de alimentare cu energie, la disparitia protejat.
Tntrerupatoarele automate se produc 7ntr-o gama larga de variante care tensiunii �i eventuala ei
reaparitie, din motive ce nu sunt proprii elementului acopera 7n primul rand gama de curenti nominali
de la ( 6-4000 ) A, precum �i diferite echipari cu relee �i dispozitive de actionare.
Releele termice cu care se echipeaza un IA are urmatoarele caracteristici:
⇒ curent de serviciu, valoare ce parcurge elementul bimetal 7n regim normal de functionare;
⇒ curent de reglaj (I,) care tine seama de suprasarcinile din circuit �i asigura urmatoarele
cerinte :
o la o valoare de 1,05 I, a curentului de sarcina nu trebuie sa actioneze timp de doua ore ,
pornit din starea initiala rece ;
o la o valoare de 1,2 I,, actionarea se produce dupa 2 ore pornind din starea initiala rece
o la o valoare de 1,6 I, aqionarea se produce dupa eel mult 2 minute, pornind din starea
ca Ida;
o la o valoare de 6 I,(specific pornirii motoarelor electrice) actionarea se produce dupa (2 +
5) secunde .

Vl.4. APARATE DE CONECTARE �I PROTEqlE DE MEDIE �I INALTA TENSIUNE

Vl.4.1. Aparate de conectare de joasci tensiune


Aparatele de conectare folosite 7n instalatiile electrice de joasa tensiune sunt:
1) 7ntrerupatoare �i comutatoare pentru instalatii interioare 250 V c.a. pana lal0 [A];
2) 7ntrerupatoare �i comutatoare pachet pana la 100 [A];
3) 7ntrerupatoare cu parghie �i separatoare;
4) prize, fi�e, cuple;
5) contactoare �i ruptoare de joasa tensiune 7n aer;
6) 7ntrerupatoare automate.

Vl.4.1.1. intrerupatoarele �i comutatoarele pentru instalatii interioare 250 [V c.a.] de 6 sau 10 [A]
Se folosesc la instalatiile din locuinte, birouri, fabrici �i alte cladiri. Clasificarea lor se face dupa
urmatoarele criterii:
Q functia care o indeplinesc in circuit: unipolare, bipolare, duble, serie, comutatoare scara de capat,
comutatoare cruce;
Q dupa modul de actionare: prin apasare (cumpana sau basculante), prin rotire;
Q dupa conditiile de montare:
o PT (montata aparent pe tencuiala);
o INTENC (montate ingropat in tencuiala).
Tntrerupatoarele �i comutatoarele cumpana, basculante �i rotative se utilizeaza de obicei pentru
conectarea �i deconectarea receptoarelor de iluminat. Actionarea lor se face prin apasarea pe extremitatile
unui buton (cumpana), pe o maneta (basculante) sau prin rotire. Cu ajutorul lor se pot realiza diferite
scheme de alimentare a circuitelor de iluminat . Tn ultimul timp se prefera utilizarea intrerupatoarelor �i
comutatoarelor basculante si cumpana.
Din punct de vedere constructiv pentru toate cele trei tipuri de intrerupatoare �i comutatoare exista
variantele: pe tencuiala PT, sub tencuiala ST �i IHTKNC, protejate sau nu in carcase metalice sau de
bachelita.
lndiferent de tipul constructiv tensiunea nominala este mai mica sau egala cu 2S0[V] iar contactele
pot intrerupe un curent de maximum 10 [A].
Tntrerupatoarele �i comutatoarele pentru instalatiile de iluminat se leaga la faza. Prin aceasta in
pozitia deschis a intrerupatoarelor se realizeaza scoaterea de sub tensiune a receptoarelor de iluminat
asigurand astfel protectia personalului.
Aceste aparate permit o frecventa de conectare de 30 conectari pe ora.

Vl.4.1.2. intrerupatoare �i comutatoare pachet pana la lOO[A)


Sunt aparate de conectare rotative de joasa tensiune cu mai multe etaje. Acestea sunt actionate
manual �i realizate prin in�iruirea pe acela�i ax a unui numar oarecare de elemente identice, fiecare
element reprezentand o cale de curent. Fiecare pachet este realizat dintr-un disc izolator de bachelita pe
care sunt montate contactele fixe. Contactele mobile executate dintr-un material conductor si elastic
(bronz fosforos) sunt fixate pe axul central rotindu-se odata cu acesta. Tntre maneta de actionare �i axul
pachetelor este montat un dispozitiv de racordare cu resort care asigura o viteza mare de deschidere sau
inchidere a contactelor �i ca urmare o imbunatatire a conditiilor de rupere a arcului. Tntrerupatoarele �i
comutatoarele pachet se pot aqiona, in orice pozitie, sunt rezistente la vibratii �i �ocuri. Tn figura de mai jos
sunt prezentate variantele de scheme de conexiuni ce se pot realiza cu comutatoarele pachet.
LI
L2
s2----1------+-,

-G- -8-
SJ

L-0-M

Ml
M2
a)

LI
S3----lf-------+--------� u
S2----<f--------+-----­ L3
SJ--+-�

Ml
M2
MJ
b)

,-------------------------Ll
.-------------L2
S2-1--------------+--,
SJ

�----NJ2
�---------+------
-G-·-
�------N
M2
Ml
c)
Vl.4.1.3. intrerupatoare cu parghie $i separatoare
Separatoarele sunt aparate de manevra care servesc la conectarea sau deconectarea unor portiuni
de circuit care nu sunt parcurse de cu rent. Este interzisa manevrarea lor sub sarcina. In instalatiile electrice
la consumatori se utilizeaza separatorul tripolar pentru interior care se monteaza numai in pozitie verticala
cu inelul de actionare in partea superioara.
Actionarea se face manual, cadrul metalic se leaga la pamant. Pentru a evita manevrele gre�ite,
adeseori, separatoarele sunt interblocate cu intrerupatoarele. Separatorul nu se poate actiona pana nu
este deconectat intrerupatorul.
intrerupatoare cu parghie sunt aparate de joasa tensiune executate mono, bi sau tripolar. lnchiderea
�i deschiderea circuitului se face manual cu un contact mobil in forma de brat de parghie. Ele servesc
pentru conectarea �i deconectarea de la retea a circuitelor de forta �i lumina in curent continuu �i
alternativ. Se monteaza aparent pe ziduri, panouri sau schele metalice. lntrerupatoarele cu parghie se
construiesc pentru tensiuni de 380 [VJ, 500 [VJ in c.a. �i pentru curenti de 25, 63 �i 100 [A] fiind protejate rn
carcase de bachelita, sau pentru 200, 350, 600 �i 1000 [A], in care caz sunt prevazute cu dispozitive de
stingere a arcului.
Vl.4.1.4. Prize, fi$e, cuple
Prizele �i fi�ele se utilizeaza pentru conectarea la retelele de joasa tensiune a receptoarelor mobile.
Prizele �i fisele bipolare pot fi cu sau fara contact de protectie. Cele trifazate se construiesc numai cu
contacte de protectie. Acesta se conecteaza la nulul de proteqie sau la instalatia de legare la pamant.
Prizele bipolare se clasifica in:
Q prize pe tencuiala (folosite in instalatii aparente);
Q prize sub tencuiala (pentru instalatii interioare in montaj ingropat);
Q prize tip INTENC (utilizate rn cutii cu elemente prefabricate);
Q prize bipolare protejate rn carcase de bachelita (utilizate in instalatii interioare din incaperi cu
umiditate sporita);
Q prize bipolare cu contacte de protectie (care pot fi executate pentru montaj aparent sau ingropat �i
se utilizeaza unde exista pericol de electrocutare).
Toate prizele bipolare se construiesc pentru curenti nominali de 10 [A] �i se echipeaza cu fi�e de 6
sau 10 [A]. Prizele, �i fi�ele tripolare se construiesc in carcase de bachelita pentru curenti nominali de 10
sau 25 [A] sau in carcase meta lice.
Cuplele sunt prize mobile cu o constructie asemanatoare cu cea a prizelor fixe.
Vl.4.1.5. Contactoarele
Sunt aparate de conectare cu ajutorul carora se realizeaza, operatia de inchidere �i deschidere a unui
circuit independent de starea curentului, printr-o comanda ce poate face obiectul unei automatizari, adica
contactoarele, de regula, sunt elemente de executie intr-o instalatie automata. In instalatiile electrice de
forta de joasa tensiune se folosesc pentru comanda motoarelor electrice. Daca se asociaza cu elemente de
protectie pentru circuitul pe care ii inchid sau deschid devin intrerupatoare automate, cu conditia sa aiba
capacitatea de rupere necesara.
In figura alaturata este prezentata schema
electrica pentru un contactor tripolar automat
AC 3-10 [A] cu relee termice. Contactoarele cu
relee se folosesc la comanda �i protectia
motoarelor electrice. Pot avea numai relee
termice, iar electromagnetul indepline�te �i
BRT functia de releu de tensiune nula. Schema
electrica contine un contactor comandat prin
buton dublu de pe aparat (eventual �i de la
distanta) asociat cu un bloc de relee �i uneori cu
A B C
lampa de semnalizare.
I '
L _ _ -- - --------- - -- - J
Vl.4.1.6. intrerupatoare automate de joasa tensiune
Sunt utilizate la protectia motoarelor electrice, a retelelor de distributie �i a altar consumatori. Se
deosebesc de contactoare prin aceea ca pot fi actionate manual pentru a efectua 1nchiderea �i deschiderea,
au capacitate de rupere �i ca urmare pot proteja circuitele sau coloanele 1mpotriva efectelor curentilor de
scurtcircuit.
Actionarea automata la deschidere poate fi provocata de:
o depa$irea valorii limita a curentului din circuitele pe care le rnchid sau deschid;
o scaderea sub valoarea minima a tensiunii.
Aqionarea acestora se poate face direct (prin deszavorare) sau cu electromagnet, de la distanta.
Tnchiderea �i deschiderea circuitului se face actionand o parghie 1-D. Asupra acestui mecanism actioneaza �i
cele trei tipuri de protectii. Durata de actionare se compune din timpul propriu de actionare �i durata de
stingere a arcului.
La rntrerupatoarele automate obi�nuite timpul propriu de actionare este destul de mare (0,2 - 0,5
secunde) deci timpul total de deconectare este de 0,25 -0,55 secunde, de aceea se utilizeaza �i
rntrerupatoare cu actiune rapida care au un timp propriu de aqionare foarte scurt (0,01 - 0,02 secunde).
Clasificare:
Q functie de natura curentului: de curent alternativ, de curent continuu, mixte;
Q functie de numarul de poli: mono, bi �i tripolare;
Q dupa modul de actionare la deschidere: manuala, electrica, pneumatica;
Q dupa modul de actionare la inchidere: ,nchidere dependenta manuala, 1nchidere independenta
manuala, prin acumulare de energie (cu resort) dependenta de o sursa de energie exterioara.
r - - - - - - - - -� - '?_ .J - - - - - - -o 1
r-----02
I I E CS
I
I
[_�=--DD
1
1 �o----Qr-
1] 3b DTM
o b o 2
]: ] ] ] : qJ E
2 4

DT
DE

J l l
Figura 5 - Schema electrica a ,ntrerupatorului automat ISOL 800.
DT - declan�ator termic; DE - declasator electromagnetic;
CSD - contact de semnalizare, deschis prin declan�are; DTm - declan�ator de tensiune
minima; DD - declan�ator deschidere; CC - contactor de comanda;
RB - relee de alocare; E - electromagnet de actionare.

Vl.4.2. APARATE ELECTRIC£ DE iNALTA TENS/UN£


Tnalta tensiune cuprinde intregul domeniu de tensiunile nominale de la lKV ,n sus.
In cadrul acestui domeniu, se numesc tensiuni medii tensiunile nominale peste lKV �i mai mici de
lOKV, folosite exclusive pentru alimentarea motoarelor mari (1 - 6 KV) �i pentru distributie. Tensiunile
foarte inalte, de la llOKV in sus, se folosesc, de regula, numai pentru transportul energiei electrice.
In instalatiile de rnalta tensiune se folosesc o serie de aparate, unele cu acela�i rol functional ca in
joasa tensiune, altele cu caracter specific.

Vl.4.2.1. Separatoare
Separatoarele sunt aparate de conectare destinate conectarii �i deconectarii circuitelor sub tensiune
dar fara sarcina, separarea fiind vizibila �i cu suficienta izolatie, pentru ca, pe circuitul deconectat,
personalul de intretinere sa poata executa lucrari in deplina siguranta.
Separatoarele au capacitate de rupere foarte redusa (pot intrerupe eel mult curenti de magnetizare
ai transformatoarelor mici, de ordinal a cativa amperi).
Se realizeaza in numeroase tipodimensiuni, care se deosebesc prin parametri nominali (tensiune
intre 1 �i 750 KV, curenti intre 2000 �i 6000 A), prin numarul de poli �i prin tipul constructiv.
La separatoarele cu cutit folosite in instalatiile de interior pana la 35KV, iar in exterior pana la 220KV,
cutitul executa o mi�care de rotatie in planul axelor izolatoare.
In instalatiile de foarte inalta tensiune, in vederea reducerii spatiului ocupat de separatoare se
folosesc separatoarele tip pantograf �i semipanograf cu un singur izolator suport.
Separatoare de sarcina
In instalatiile electrice de inalta tensiune este in general necesara pentru orice plecare in serierea
oricarui intrerupator automat (pentru comanda �i proteqie) cu un separator (pentru separarea vizibila). In
instalatiile de medie tensiune, pentru consumatori de mica putere, este insa posibila folosirea unui singur
aparat care sa realizeze toate funqiile (�i care revine astfel mult mai ieftin). Acest aparat este separatorul
de sarcina care are in plus fata de separator: un cutit de rupere, camere de stingere �i un sistem de
deschidere rapida. Ca urmare, el poate intrerupe curentii de ordinul curentului nominal, proteqia la scurt
circuit fiind preluata de sigurante fuzibile asociate sau de un intrerupator automat din amonte.

Separatoare rotative verticale cu sau fara cutit(e) de legare la


pamant: tip RV, RVP, RV2P 420kV
DESTINATIE - Separatoarele tip RV, RVP, RV2P 420 kV sunt destinate sa
functioneze in instalatii electrice de inalta tensiune aferente statiilor de la
centrale �i din retelele de transport de 420 kV.
REGIMURI DE LUCRU
Actionare electrica de la distanta, din camera de comanda a statiei, prin
dispozitivul de comanda DE 100
Actionare electrica locala, prin butoanele de inchidere �i deschidere ale
dispozitivului de comanda DE 100
Actionare manuala, la rezerva, prin manivela de comanda DE 100

Vl.4.2.2. intrerupatoare automate

Generalitati
In intreruptoarele moderne de inalta tensiune (cu exceptia intreruptoarelor in vid), stingerea arcului
se face prin suflaj, coloana de arc fiind supusa actiunii de racire �i deionizare a unui jet de gaz.
La intreruptoarele cu aqiune interna cum sunt, de exemplu, intreruptoarele cu ulei putin, debitul de
gaz - deci efectul de stingere -- cre�te odata cu valoarea curentului intrerupt, deoarece gazul (hidrogen)
este produs prin descompunere,a uleiului sub aqiunea arcului electric.
Rezulta cateva caracteristici specifice:
Q puterea de rupere nu este limitata decat la rezistenta mecanica a camerei de stingere;
Q curentii mici sunt intrerupti greu, fiind necesar un dispozitiv suplimentar de suflaj,
independent:
Q aparatele sunt sensibile la defectul evolutiv (aparitia unui curent mare de scurtcircuit in timpul
stingerii unui curent mic).
La intreruptoare cu actiune externa, cum sunt intreruptoarele cu aer comprimat �i cele cu
hexafluorura de sulf, debitul de gaz este independent de valoarea curentului �i este calculat pentru
valoarea maxima pe care trebuie sa o poata intrerupe aparatul.
Deci:
Q aparatele au o putere de rupere strict limitata:
Q curentii mici sunt intreirupti violent (inainte de trecerea naturala prin zero), din care cauza apar
supratensiuni:
Q aparatele sunt sensibile la defectul kilometric (curent de scurtcircuit cu panta foarte mare a
tensiunii de revenire, care apare atunci cand scurtcircuitul se produce in zona periculoasa de 0,8 - 9
km distanta de intreruptor).
Ir l eruptoa e autonatE:. cu L. t. pu 1
Primele intreruptoare automate de inalta tensiune au fost intreruptoarele cu u/ei mult, in care uleiul
avea rolul de izolare a polilor fata de masa, de răcire a arcului si a pieselor de contact si fn special de
deionizare (datorita presiunii mari a hidrogenului produs sub actiunea arcului electric). Acest ultim efect a
fost considerabil marit odata cu folosirea unor camere de stinqere astfel construite incat gazul sub
presiune, antrenand �i particule de ulei rece, sa fie dirijat asupra arcului sub forma unui jet longitudinal sau
transversal.
I l t � o u r i-,tilT' (i c • L)
In cazul intreruptoarelor cu aer comprimat, stingerea arcului electric se obtine trimitandu-se asupra
spatiului dintre contacte, un iet de aer comprimat, care spala �i indeparteaza gazele ionizate �i prin
rigiditatea sa dielectrica mare, impiedica reaprinderea arcului.
Pentru a se obtine o putere de rupere cat mai mare, cu un consum redus de aer comprimat, au fost
folosite diferite tipuri de camere de stingere.
Avantajele intreruptoarelor cu aer comprimat sunt:
r:r inlaturarea completa a pericolului de incendii �i explozii;
c:tr puterea de rupere foarte mare;

c:tr intreruperea extrem de rapida a curentilor de scurtcircuit (0,01 - 0,003 s);

r:r functionarea sigura �i exploatarea simpla;


rr greutate �i gabarite mici.
Dezavantajele, in afara de cele specifice intreruptoarelor cu actiune externa, sunt:
rr constructie mai complicate;
rr necesita o instalatie de aer comprimat;
=:r deschiderea �i inchiderea intreruptorului cu aer comprimat este insotita de un

zgomot puternic.
in t..

Aceste intreruptoare se bazeaza pe folosirea proprietatii hexafluorurii de sulf (SF6 ) de a capata cu


u�urinta electronii liberi �i de a deioniza in acest mod coloana de arc.
Avantajele considerabile ale intreruptoarelor cu hexafluorura de sulf, �i anume:
Q putere mare de rupere;
Q suprapresiuni de intrerupere mici;
Q functionarea in spatiu inchis, fara expulzare de gaze sau lichide de intrerupere;
Q zgomot foarte redus;
Q gabarit mic.
int � J d
lntreruperea in vid inaintat beneficiaza de avantajul considerabil ca, in lipsa purtatorilor de sarcini, nu
a pare arc de intrerupere �i rigiditatea dielectrica se restabile�te imediat la distanta de cativa milimetri intre
contacte.
Ele sunt indicate in domeniul tensiunilor medii pentru frecvente mari de conectare.
Avantajele intreruptoarelor cu camera de stingere in vid inaintat sunt:
� timp de intrerupere foarte scurt �i restabilirea extrem de rapida a rigiditatii electrice dupa
intrerupere (permitand frecvente foarte mari de comutare);
� dimensiuni reduse;
i zgomot redus;
� durata mare de serviciu a contactelor .

Vl.4.2.3. Contactoare de inalta tensiune


Pentru a se reduce cheltuielile de investitii �i de exploatare, motoarele de puteri mari de 200 - 250
KV se construiesc in general pentru tensiuni de 3 sau 6 KV.
Actionarea acestor motoare la frecvente de conectare ridicate nu se poate face cu intreruptoare
automate acestea avand un numar total de conectari foarte redus.
Aparatele create special pentru acest scop sunt contactoarele de inalta tensiune, care, ca �i cele de
joasa tensiune, sunt aparate cu putere de rupere reduse, dar cu mare rezistenta la uzura mecanica �i sub
sarcina. Se folosesc camere de stingere cu suflaj magnetic.
Vl.4.2.3.1. Contactoare e/ectromagnetice
Conform definitiei, contactorul este un aparat cu comutatie mecanica, actionat altfel decat manual (cu
tije �i came, pneumatic, electromagnetic etc.), dar care are o singura pozitie de repaus. Contactorul trebuie SQ
fie capabil so inchidQ, so suporte ji SQ intrerupQ curentii in toate regimurile de functionare normalQ a
circuitelor electrice (inclusiv supracurentii de pornire ai motoarelor electrice). Din acest punct de vedere, orice
contactor este destinat a efectua un numar mare (105 ... 106) de comutatii sub sarcina �i un numar �i mai mare
(107) de comutatii fara sarcina.
Contactorul electromagnetic este actionat de un electromagnet (de c.c. sau de c.a.J.
Functional, orice contactor are rolul de a conecta (sau deconecta) un circuit la darea unei comenzi �i de
a-I mentine 7n starea respectiva, atata timp cat dureaza comanda. A�adar, contactele unui contactor pot fi
"normal deschise" �i/sau "normal inchise", cu urmatoarele semnificatii (la contactoarele electromagnetice):
ti contactul "normal deschis" (ND) este contactul care se afla deschis cand aparatul este 7n stare de
repaus (adica, 7n lipsa curentului 7n bobina de excitatie a electromagnetului). Acest contact se va stabili,
adica va deveni i'nchis, la alimentarea excitatiei.
i contaetul "normal inchis" (NI} este contactul care se afla i'nchis atunci cand aparatul este 7n stare de
repaus. Acest contact se va deschide la alimentarea excitatiei.
Contactorul care are contactele principale "normal inchise" este numit "ruptor''.
Tn continuare se face referire numai la contaetoarele (ruptoarele) eleetromagnetice. Pentru acestea
exista mai multe criterii de clasificare. Astfel:
1. Dupa felul retelei 7n care funqioneaza, contactorul poarta denumirea de contactor de curent
alternativ sau de contactor de curent continuu.
2. Dupa modul de stingere a arcului electric (care apare 7ntre elementele de contact) se deosebesc
contactoare "in aer" �i contactoare "in ulei".
3. Dupa cinematica armaturii (purtatoare a contactelor principale), contactoarele se pot clasifica 7n:
o contactoare "cu mijcare de translatie" a contactelor mobile �i a electromagnetului (cazul
contactoarelor de curent alternativ);
o contactoare "cu mijcare de rotatie" a echipajului mobil (cazul contactoarelor de curent
continuu);
o contactoare "cu mijcare combinatQ", de rotatie ji translatie (cazul contactoarelor de curent
alternativ pentru curenti mari).
In prezent, construqia de contactoare eleetromagnetice (de c.c. �i de c.a.) este tipizata �i standardizata,
in funcfie de diversele grade de protecfie �i de aplicatiile caracteristice in care sunt folosite. Din acest punct de
vedere se deosebesc:
a. Contactoare electromagnetice folosite in circuite de c.a., cu simbolurile:
o ACl, utilizat la comanda receptoarelor cu sarcini electrice neinductive sau slab inductive
(cuptoare electrice cu rezistente);
o AC2, utilizat la pornirea motoarelor asincrone cu inele �i la franarea 7n contracurent;
o AC3, utilizat la demarajul motoarelor asincrone cu rotorul 7n scurtcircuit �i la oprirea
motoarelor lansate;
o AC4, folosit la pornirea motoarelor asincrone cu rotorul 7n scurtcircuit, la mersul cu �ocuri �i la
inversarea sensului de rotatie al motoarelor.
b. Contactoare electromagnetice utilizate in circuite de c.c., cu simbolurile:
o DCl, folosit la comanda diferitelor receptoare cu sarcini neinductive sau slab inductive
(cuptoare cu rezistenta);
o DC2, utilizat la pornirea motoarelor de c.c. cu excitatie derivatie �i la oprirea acestor motoare
7n plin mers;
o DC3, utilizat la pornirea motoarelor de c.c. cu excitatie derivatie, la mersul cu �ocuri �i la
inversarea sensului de rotatie al motoarelor;
o DC4, folosit la pornirea motoarelor de c.c. cu excitatie serie �i la oprirea acestor motoare 7n
plin mers;
o DC5, utilizat la pornirea motoarelor de c.c. cu excitatie serie, la mersul cu �ocuri �i la inversarea
sensului de rotatie al motoarelor.
Vl.4.2.5. Eclatoare �; desciirciitoare
Eclatoare
Un eclator este format din doi electroni metalici, din care unul se conecteaza la linie, iar celalalt la
pamant.
Tipurile constructive uzuale sunt:
ec/atorul cu coarne (coarnele ajuta la stingerea arcului amorsat) :
eclatorul cu tija.
Sunt aparate similare �i ieftine, dar imprecise �i in general nu pot stinge arcul amorsat.
Descarcatoare tubulare
Prin introducerea unui eclator intr-un tub de material gazogen, se obtine un descarcator tubular
capabil sa intrerupa arcul electric format datorita suflajului de gaze produse prin descompunerea
materialului gazogen.
Pentru a se evita solicitarea continua a dielectricului tubului, se intercaleaza de obicei un al doilea
eclator intre descarcator �i conductorul protejat.
Descarcatoare cu rezistenta variabila
La aparitia unei supratensiuni, eclatorul amorseaza un arc electric. Se stabile�te astfel prin rezistente
un curent de punere la pamant de cateva sute pana la cateva mii de amperi.
Deoarece rezistenta discurilor este cu atat mai mica cu cat tensiunea aplicata este la bornele
descarcatorului, numita tensiune reziduala, se mentine la valori nepericuloase pentru izolatia instalatiei.
Dupa ce supratensiune a fast anihilata in acest mod, eclatorul ramane ionizat, iar prin descarcator
continua sa treaca un curent alimentar de tensiunea de serviciu, numit curent de fnsotire. Dar, la valoare
tensiunii de serviciu corespunde o valoare mult mai mare a rezistentei variabile, care limiteaza curentul prin
descarcator, la valori suficient de mici pentru a putea fi stins de eclator la prima trecere naturala prin zero.

Vl.4.2.6. Bobine de reactanti


Bobinele de reactanta sunt bobine in aer, fara miez de fier. La scurtcircuit deoarece o mare parte din
tensiunea retelei se aplica la bornele bobinei, este puternic solicitata izolatia intre spire. De asemenea, apar
forte electrodinamice care solicita puternic atat spirele cat �i legaturile intre ele. De aceea spirele se
rigidizeaza prin turnare in beton sau cu distantiere din isoplac sau stratitex.
In cazul in care cele 3 bobine de fata se monteaza suprapus, bobina corespunzatoare fazei de mijloc
trebuie astfel montata ,neat sensul de spiralizare al conductoarelor sa fie opus celui al celorlalte doua faze
(in caz contrar, apar solicitari electrodinamice foarte mari intre bobine).

Vl.4.2.7. Tab/ouri electrice de distributie principale


Tabloul electric principal de distributie este echipamentul in care intrarile de alimentare cu energie
se divid spre tablourile electrice de distributie secundare, functionale sau direct spre utilizatori.
In locurile in care intreruperea alimentarii poate avea consecinte grave tabloul electric principal
trebuie sa poata furniza energie, in cazul avarierii sursei principale, dintr-o sursa de rezerva. Exemple unde
sursa de rezerva reprezinta o necesitate: procese industriale cu functionare continua, instalatii de
refrigerare, spitale, telecomunicatii.
Tablourile electrice de distributie principale, pot contine urmatoarele elemente:
+- Aparate de comutatie principale ( disjunctor de putere, separator de sarcina cu sigurante) care
conecteaza sursele de energie electrica la sistemele de bare. Disjunctoarele asigura protectia surselor la
scurtcircuit �i suprasarcina. Pot fi actionate manual, automat iar pozitia lor poate fi semnalizata local
sau la distanta.
+- Sistemele de bare prevazute cu elemente speciale de sustinere, acoperire. Sunt doua sisteme de
bare in cazul folosirii cuplei. Tn cazul disparitiei tensiunii la una din surse cupla face legatura intre cele
doua sisteme de bare asigurand alimentarea tuturor utilizatorilor din sursa ramasa functionala.
+- Aparate pentru masurarea energiei, tensiunii, curentului. Pot fi clasice ( analogice, digitale),sau
integrate intr-un sistem numeric care permite transmiterea seriala a informatiei.
+- Automatizarea care asigura II Anclan�area automata a rezervei 11 ( AAR) cu automate dedicate, cu
interblocare mecanica �i electrica a intrarilor. Realizeaza comutarea automata a alimentarii, in cazul
aparitiei unei avarii, de pe sursa principala pe rezerva �1 revenirea pe sursa principala, la disparitia
avariei. Rezerva poate fi o alta sursa de tensiune alternativa sau un grup electrogen.
+- Plecari spre consumatori. Realizeaza alimentarea cu energie a consumatorilor din sistemele de
bare asigurand protectia la scurtcircuit, eventual suprasarcina.
Constructia mecanica a tablourilor electrice este modulara permitand alaturarea lor pe orizontala, iar
la unele tipuri �i pe verticala.
Gradul de protectie fata de influentele externe (lichide, corpuri solide) poate fi asigurat in functie de
cerintele beneficiarului. Tablourile pot fi realizate sa functioneze in interior sau exterior, in medii normale
sau agresive. lntrarile �i ie�irile din tablouri se fac prin �iruri de cleme.

Vl.4.2.8. Posturi de transformare


Ti.fluri d'1....flOSturi de tran�ormare
Posturile de transformare sunt statii electrice de transformare, coboratoare, cu o putere ceruta
maxima de 1600 IVA, in care tensiunea energiei electrice este coborata de la o tensiune medie la joasa
tensiune, in scopul alimentarii retelelor electrice de utilizare. Posturile de transformare fac astfel legatura
intre retelele electrice de medie tensiune �i cele de joasa tensiune.
In cadrul instalatiilor electrice la consumator, posturile de transformare reprezinta puncte de
alimentare cu energie electrica la tensiunea de utilizare, corespunzatoare receptoarelor �i utilajelor, care
pot fi:
UtMT E {6,3; 10; 15; 20}kV;
Utn E {220; 400 (380); 500; 630; 1000} V.
Principalele criterii de clasificare a posturilor de transformare se refera la solutia constructiva,
amplasarea, structura proceselor tehnologice deservite �i numarul de transformatoare. Alte criterii de
clasificare pot fi: nivelul tensiunii inalte (medii), nivelul tensiunii joase, puterea instalata totala �.a.
Din punct de vedere constructiv, posturile de transformare se realizeaza in urmatoarele variante,
prezentate 7n figura 2.1:
• posturi de transformare in cabina de zidarie;
• posturi de transformare in dulapuri metalice;
• posturi de transformare montate pe unul sau doi stalpi, Snr = (20 ... 350) kVA; aceste posturi
de transformare pot fi pe platforma sau agatate pe stalp.
Amplasarea se refera atat la pozitia posturi de transformare in raport cu cladirile consumatorilor,
cat �i la cota de situare in raport cu solul.
Dupa pozitia posturilor de transformare in raport cu cladirile consumatorilor, se diferentiaza doua
tipuri de posturi de transformare:
Q independente de cladirile consumatorilor, exterior �i interior;
Q integrate in cladirile sectiilor productive, cat mai aproape de centrul de greutate al sarcinilor
(interioare).
Cota de situare a posturilor de transformare in raport cu solul, determina urmatoarele tipuri de
posturi de transformare:
Q posturi de transformare subterane;
Q posturi de transformare supraterane (terestre);
Q posturi de transformare aeriene.
In raport cu structura proceselor tehnologice deservite, se 7ntalnesc urmatoarele doua tipuri de
posturi de transformare:
<:r posturi de transformare bloc proces tehnologic, adica posturi de transformare care alimenteaza
utilaje grupate pe procese tehnologice, in cadrul unei singure sectii sau a catorva sectii apropiate.
Aceasta situatie conduce la o exploatare economica a posturilor de transformare, 7n conditiile unei
sigurante sporite in functionare;
er posturi de transformare cu consumator eterogen, destinat alimentarii unei diversitati de utilaje,
apartinand unor procese tehnologice diferite �i prezentand caracteristici electroenergetice diferite.
Astfel de cazuri creeaza probleme in asigurarea selectivitatii protectiei �i conduc la o frecventa mai
mare a deranjamentelor.
Numarul de unitati de transformator, care poate fi 1, 2 sau 3, este 7n stransa legatura cu categoriile
receptoarelor din punctul de vedere al continuitatii 7n alimentarea cu energie electrica �i determina
nemijlocit configuratia schemei electrice a posturilor de transformare �i o serie de aspecte functionale.

Structur posturilor de transformare


lnstalatia electrica a posturilor de transformare, indiferent de varianta constructiva a acestora,
cuprinde doua feluri de circuite:
(it>circuite primare, incluzand toate elementele care concura la transmiterea �i transformarea energiei
electrice;
(it>circuite secundare, cu rol de protectie, comanda, semnalizare, masura, control �.a.
In schemele circuitelor primare, elementele pot fi grupate pe celule functionale, concretizate
adesea 7n unitati constructiv - functionale. Astfel, 7n MT sunt celule sosire linii, celule cupla, masura �i
eventual celule ale mijloacelor de compensare a puterii reactive. Celulele transformator leaga partile MT �i
JT ale posturilor de transformare, iar celulele de JT, mai numeroase, pot fi:
o celule plecari;
o celula mijloacelor de compensare a puterii reactive;

f
f
o celule cupla.
in figura 2.2 sunt prezentate variante ale celulelor sosire linii.

:: hJl
E oosi
1 LE D

)
� _
Q2A QlflQ2B 1 Q3C �: F: 1
QI]
_ Q
WI WI ------wr1 � WI
a b c d
Fig. 2.2. Configuratii ale celulelor sosire linii MT: a - cu separator( QlA) de rupere 7n sarcina;
b - cu separator simplu (QlB); c - pentru sistem dublu de bare; d - cu siguranta �i separator.

Variantele cu un singur dispozitiv de separare a cailor de curent, fie acesta separator cu rupere sub
sarcina (QlA), fie separator simplu (Q18), sunt destinate unor sisteme simple de bare WI (figura 2.2, a �i b).
Cand sistemul de bare este dublu, introducerea separatorului de bare Q2C devine necesara.
Separatoarele de pamantare (Q2A, Q2B �i Q3C) permit punerea capatului liniei LE la pamant, atunci
cand sunt prevazute lucrari de reparatii, 7ntretinere sau revizii. Schema cu siguranta-separator, avand
eventual �i descarcator cu rezistenta variabila (F2D 7n fig. 2.2, d), se 7ntalne�te la posturile de transformare
cu o singura unitate, de puteri relativ mici (sub 250 kVA), montate pe stalp sau 7n construqie metalica.
Celulele de baza ale posturilor de transformare sunt cele care contin transformatoarele de putere �i
aparatura de protectie, comutatie �i masura aferenta. in figura 2.3, este indicata o structura generala a
celulei transformator, cu prezentarea unor alternative pentru unele dintre aparatele din schema de
distributie. Aceasta evidentiaza faptul ca aparatul de protectie pe partea de MT, marcat prin Q2 (figura 2.3),
poate fi de unul din urmatoarele tipuri:
<:ir 7ntreruptor automat;

er separator cu rupere sub sarcina;


er siguranta de MT.
Pe partea de JT, protectia se asigura prin 7ntreruptor automat (Q3 - figura 2.3) sau, la posturile de
transformare de puteri mai mici, prin siguranta fuzibila. Separatorul Q4 este reprezentat 7n schema de baza
ca pentru un sistem dublu de bare pe partea de JT, existand �i alternativa (fig. 2.4, b), ca sistemul de bare sa
fie simplu. Cu linie intrerupta s-a redat in figura conductorul de nul, prezent sistemul de bare WJ �i legat la
pamant prin rezistenta Ro a prizei de pamant. Transformatoarele de masura de curent TCl �i TC2 furnizeaza
aparatelor de masura ca ampermetre, voltmetre, contoare etc., semnale proportionale cu curentii din
partile de MT, respectiv JT.
-r\\'l

l ()I
01

TCI

r�:-r- o,
ll' Fig. 2.4. Structura generala a
celulei transformator
F a - schema monofilara;
J.- Q3 - - © b - variante de echipare.
rc2 -+-

Q-1 Q-1 =\ TU
�\\.I
f J
a b

Celula masura (Mn, prezentata in figura 2.5, cuprinde transformatoarele de masura de tensiune TU;
de obicei, se utilizeaza doua transformatoare, legate in V. Acestea furnizeaza aparatelor de masura ca
voltmetre, wattmetre, cosfimetre etc. semnale proportionale cu tensiunea de serviciu, de MT.
Celulele de MT sunt interconectate prin intermediul barelor de MT, iar celulele de JT - prin barele de
JT. Barele de MT pot lipsi la posturile de transformare cu o singura linie MT �i un singur transformator.
Sistemele de bare pot fi simple, seqionate sau duble, a�a cum se prezinta in figura 2.5.

---Wl
---w ---W2 --w1.1--w1.2
a b c
Fig. 2.5. Sisteme de bare: a - simplu; b - dublu; c - sectionate.
In cazul unui sistem de bare sectionate (figura 2.5, a), o celula poate fi conectata numai la una dintre
sectiuni, in timp ce in cazul unui sistem dublu de bare, majoritatea celulelor pot fi racordate la oricare
dintre sistemele de bare componente (figura 2.5, b).
Existenta sistemelor de bare seqionate �i duble face necesara prevederea unor celulii de cup/ii, care
sa faca legatura intre cele doua sisteme de bare, componente. Schemele celulelor de cupla, prezentate in
figura 2.6, sunt valabile atat in MT cat �i in JT; Wl �i W2 reprezinta doua sisteme de bare distincte, rezultate
prin sectionare sau dublare. Cupla simpla (figura 2.6, a), cuprinde un singur separator, QlA, fara
posibilitatea de comutare sub sarcina. Cupla automata (figura 2.6, b) este mai dezvoltata, cuprinzand in
afara intreruptorului automat Q2B �i separatoarele de bare QlB �i Q3B. Cupla longitudinala leaga sectiunile
distincte ale unui sistem de bare sectionate; cupla transversala leaga sistemul dublu de bare.

IWl --rW2 TWl W2


T
y� QlB

"Q3R
1
L&-�
Qli\

TCI Q2H
a b
Fig. 2.6. Schemele celulelor de cupla: a - simpla; b - automata.

Cele mai dezvoltate, ca numar, sunt celulele pleciirilor JT, datorita rolului de distributie pe care ii
joaca posturile de transformare, pe langa eel de transformare a energiei electrice. Acestea sunt destul de
diverse, a�a cum se poate observa in figura 2.7, in raport cu puterile transportate de liniile JT �i cu
aparatura folosita. La curentii mai mari, liniile JT se protejeaza prin intreruptor automat (Q2A), ceea ce face
necesara prevederea �i a unui separator de bare (QlA).
--r;�
WJ WJ Fig. 2.7. Configuratii ale
-r- --:C-
) QlA QlC celulelor plecari JT:
FIO a - cu 'intreruptor automat;
¢-Q2A F!B TC' b - cu separator �i siguranta
TWJ fuzibila;
TA rs c - cu separator unic pentru
mai multe linii JT;
d - numai cu siguranta
fuzibila.
FIC F2C F3C
a b C d

Varianta separator-siguranta, prevazuta �i cu masura (fig. 2.7, b), acopera o gama larga de plecari JT;
din economie, exista solutia montarii unui singur separator (Q1C) pentru cateva linii JT (figura 2.7, c). Cea
mai simpla �i frecvent utilizata schema este cea cu protectia asigurata prin sigurante fuzibile (figura 2.7, d);
linia de JT, dupa ce s-a decuplat sarcina de la capatul acesteia, poate fi separata de la sistemul de bare (WJ),
prin extragerea patroanelor fuzibile, astfel ca sigurantele FlD joaca �i rol de separator, in caz de separatii­
revizii.

T
Compensarea centralizata, la posturile de transformare, a puterii
ro reactive se realizeaza prin prevederea unor celule de compensare, in JT
V,/ sau MT. 0 configuratie posibila pentru aceste celule este prezentata in
()I figura 2.8, in optiunea JT. Circuitul comun (coloana) se prevede cu
TL'
protectie, comutatie �i masura, iar circuitele individuale ale treptelor
bateriei de condensatoare se prevad cu protectie �i comutatie. De
obicei, o treapta (ex, CO) este fixa, iar celelalte sunt comutabile, manual
l·I 1·5 F7 sau automat.

Fig. 2.8. Celula de compensare a puterii


reactive.

Exploatarea economicii a transformatoarelor


Posturile de transformare, care alimenteaza receptoare mai exigente din punctul de vedere al
continuitatii in alimentarea cu energie electrica (categoriile 0, I �i II), pot fi prevazute cu doua sau chiar trei
unitati identice de transformare. In raport cu sarcina variabila, tranzitata, regimul economic al posturilor de
transformare se considera corespunzator pierderilor de putere minime in transformatoarele conectate,
deci randamentului maxim de transformare a energiei.
Conform datelor furnizate de catre producatori, pentru fiecare transformator cu puterea nominala
Snr se cunosc urmatoarele marimi:
r:r pierderile active la mers in gol /1P0;
w- pierderile active la mersul in scurtcircuit 11P,c;
r:r curentul de mers in gal i0%;
w tensiunea relativa de scurtcircuit u,c%.
Tratarea generala a functionarii economice a transformatoarelor impune considerarea cuplarii in
paralel cu doua transformatoare cu puteri nominale diferite Snn < Snn, avand pierderile identificate prin
indicii numerici, corespunzatori. Prin manevrarea aparatelor de comutatie, la sarcini mai mici se cupleaza
transformatorul de putere mai mica, iar la sarcini mai mari va fi mai economic sa se conecteze numai
transformatorul de putere mai mare.
Vl.4.2.9. Transformatorul de curent
Transformatorul de curent este o solutie simpla de masurare izolata galvanic 1n cazul particular, dar
des 1ntalnit, al curentului alternativ pur sinusoidal. La tel cu senzorii de curent magnetici acesta este
construit de obicei pe un tor din material teromagnetic {fig. 11A). Transformatorul de curent functioneaza
ca orice transformator, curentii din 1nfa�urarile primar si secundar fiind legati de relatia:
is Ns = i P Np (4)
unde ip = curentul din primar;
is = curentul din secundar;
N p= numarul de spire din primar;
N 5 = numarul de spire din secundar (fig. 11B}.
Curentul din primar induce 1n secundar un curent care este transformat de rezistenta de sarcina RL
1ntr-o tensiune. In aplicatiile tipice ale transformatorului de curent secundarul are mai multe spire decat
primarul care de obicei are o singura spira. Astfel curentul din secundar are valori substantial mai mici si
mai u�or de masurat decat cele din primar.
ID1
< T '>

>

Transformatorul de curent este o solutie simpla de masurare izolata galvanic 1n cazul curentului
alternativ (A). Curentii primar si secundar sunt dati de relatia i p N p = is Ns (B). Utilizarea corecta presupune
o rezistenta de valoare mica pe bornele 1nta�urarii secundare. Rr.
Un transformator de curent ideal nu apare ca o sarcina inductiva, a�a cum apare senzorul de curent
cu efect Hall, ci ca un rezistor 1n serie cu 1nfa�urarea primara. Valoarea acestui rezistor este data de relatia:
R p = Rs (Np/ Ns)2
Rezistenta parazita produce 1n circuitul primar o cadere de tensiune la tel ca o rezistenta reala de
aceea�i valoare 1n serie cu primarul.
Comportarea neideala a transformatorului de curent necesita cateva precizari. In masuratorile de
curenti la frecvente joase pana la moderate (<10 kHz) conteaza cuplajul mutual si reactanta secundarului.
Cuplajul mutual reprezinta gradul 1n care fluxul generat de primar trece prin secundar si invers. Un
transformator eficient are un cuplaj mutual mare. Miezurile toroidale si cele tip E favorizeaza cuplajul mare.
Reactanta secundarului este necesar sa fie, la frecventele de interes, semnificativ mai mare decat
rezistenta sa totala (XLS > 10 Rs) pentru a avea 1n secundar un curent care sa reflecte cu precizie curentul
primar. Reactanta se poate calcula cu formula:
ZL = 2p f N2 AL / 109
unde f = frecventa de lucru 1n Hz:
N = numarul de spire;
A L= inductanta caracteristica 1n mH/1000 spire
ZR = reactanta inductiva 1n Ohm-i.
Fenomenul de saturatie se poate manifesta si 1n transformatoarele de curent, dar curentul alternativ
necesar saturatiei este semnificativ mai mare decat eel din curent continuu deoarece curentul indus 1n
secundar genereaza un flux magnetic 1n opozitie cu eel din primar (legea Lenz). Trebuie avut grija sa nu
existe componente continui suprapuse peste curentul alternativ fiindca acestea pot satura rapid miezul si
distorsiona masuratorile.

Transformatorul trifazat element de retea


Transformatorul este un element component al retelei electrice. Prin intermediul transformatoarelor
electrice se transforma o putere electrica alternativa cu anumiti parametrii 1ntr-o alta putere electrica
alternativa de aceea�i frecventa dar cu parametrii electrici modificati.
Elementele caracteristice sau datele de catalog ale unui transformator sunt:
• Puterea nominala aparenta, Snr;
• Tensiunile nominale primare . i secundare, U1, U2;
• Raportul de transformare, K12;
• lmpedanta de scurtcircuit, Z5c;
• Tensiunile relative de scurtcircuit, U 5c;
• Curentul de mers in gal, 1 0;
• Pierderile in scurtcircuit, flPsc;
• Pierderile la mersul in gal, flp0;
• Numere le caracteristice.
lnfa�urarea care prime�te energia se nume�te infa�urare primara iar infa�urarea care cedeaza
(alimenteaza) energia se nume�te infa�urare secundara.

CLASIFICAREA TRANSFORMATOARELOR
Dupa functia pe care o au in cadrul sistemului electric, se disting urmatoarele categorii de
transformatoare:
• Transformatoare de putere;
• Transformatoare auxiliare;
• Transformatoare de separare;
• Autotransformatoare.

Transformatoan }' autotransformaroarc. pentru intcrconecrana retelelor electrice


Transformatoarele din aceasta categorie corespund cerintelor standardului IEC 76 sau standardelor
impuse de clienti. Ele sunt destinate sa functioneze in substatii pentru interconnectarea retelelor electrice.
Conditii de functionare
Transformatoarele functioneaza la temperaturi ambiante de max. + 40Q C �i min. - 3SQ C.
Altitudinea max. de instalare deasupra nivelului marii: 1000 m.
Caracteristici constructive
er Circuitul magnetic se fabrica din tabla silicioasa de otel izolata cu carlit, cu cristale orientate,
laminata la rece, cu pierderi specifice reduse.
cr lnfa�urarile se fabrica din conductor de cupru profilat izolat cu hartie. Ele sunt de tip continuu sau
spiralat in galeti, iar cele de IT �i de reglaj sunt realizate continuu intretesut.
c:r Cuva este tip clopot, din tabla de otel sudata, testata �i garantata la vid.
Accesorii principale : lzolatori IT �i JT; Conservator pentru ulei; Comutator de reglaj sub sarcina;
Cofret de comanda; Radiatoare; Motopompe; Carucior; Releu Buchholz; Indicator magnetic pentru nivelul
uleiului; Supapa de presiune; Filtru de aer deshidratant cu silicagel; lndicatoare de temperatura a uleiului �i
bobinajului; Robinet pentru golirea �i filtrarea uleiului
Caracteristici tehnice specifice
• frecventa de lucru: 50 Hz
• tensiunea de lucru pe partea de IT: 230; 400 kV
• domeniul de reglaj pe partea de IT:± 12 x 1%
• tipul racirii: OFAF
1" 414 3

,0
3
15

11

9 ------ .9 18

17 B L

1. lzolatori IT 11. Cofret de comanda


2. lzolator nul IT 12. Indicator de temperatura a uleiului
3. lzolatori JT 13. Indicator de temperatura a infa�urarii
4. Conservator de ulei 14. Releu Buchholz
5. Comutator de reglaj 15. Filtru de aer deshidratant cu silicagel
6. Mecanism de actionare pentru comutator 16. Indicator magnetic de nivel al uleiului
7. Supapa de presiune 17. Carucior (roti)
8. Suporti pentru cric 18. Racitoare
9. Robinet de golire �i filtrare ,3 uleiului 19. Motopompe
10. Robinet de filtrare a uleiuluii

Vl.4.2.10. Autotransformato,rul
Transformatorul la care o parte din infa�urarea de joasa tensiune este o parte din infa�urarea de
inalta tensiune se nume�te autc:>transformator. Este format ca �i transformatorul, dintr-un miez magnetic,
cu doua infa�urari, una primara �i una secundara, insa aceasta este o parte din cea primara.
Tnfa�urarea primara 1 - 1' (fig. 1.a) are legatura galvanica cu infa�urarea secundara (respectiv zona de
infa�urare 2 - 2' este comuna). Puterea se transmite de la primar la secundar atat pe cale
electromagnetica (ca la transformatoarele obi�nuite), dar �i pe cale galvanica, prin curentul comun care
strabate infa�urarile, a�a cum arata schema electrica din figura 1.b.
L

a. b.
Fi�. l
Daca se noteaza cu S puterea totala transmisa prin autotransformator, in ipoteza neglijarii
pierderilor la functionarea in sarcina �i cu Se puterea transmisa pe cale electromagnetica, respectiv
Sg puterea transmisa pe cale galvanica, se piDt stabili relatiile:
S =Se+Sg= U2l2= U1'1
lntroducand raportul de transformare:
1
considerand ca defazajul intre curentii 1 1, ' 2 si 1 5 este neglijabil, suma lor vectoriala Li + !_' = 2 se poate
inlocui cu suma modulelor lor 111 + 1� = 1� 1 �i rezulta:
1-.· - '
cA'1 1 I = --
.\, = l , -' 1 \ = l ' --. I 1 -.. - 1 I I = l ' -' 1 -' - -
J,.: .\

.\ • = .\ - .\ ' = -I .\
J...:
Deoarece puterea Sg impune dimensionarea infa�urarilor, iar puterea Se dimensionarea miezului, o
dimensionare optima (con sum proportional de cupru si tier) se realizeaza atunci cand este indeplinita
relatia Se:::; Sg , adica k =2.
Uzual, autotransformatoarele se construiesc pentru K € (1, 3) .
.
Curentul din infasurarea secundara devine:
I, · I i
f.\ = l.-f, =
- f.--- =l. 1--
- f,: - "':
Autotransformatorul nu realizeaza separare galvanica intre circuitele infa�urarilor, astfel incat partea
de joasa tensiune trebuie protejata �i dimensionata dielectric ca �i cea de inalta tensiune.
Constructiv, autotransformatorul se poate realiza cu prize fixe sau cu cursor (fig.2).

Autotransformatoarele de puteri mici,


folosite pentru tensiuni in primar de 380V si
220V, sunt utilizate de obicei ca regulatoare
de tensiune. Miezul unor astfel de
autotransformatoare este toroidal (fig.2),
avand bobina infa�urata pe miez, spira langa
spira. Pe spira calca peria cursorului. Prin
deplasarea cursorului se poate regla
tensiunea din secundar intre 0 si 220V sau
380V.

Vl.4.2.11. Declan�atoare
Dec/an$area intreruptoarelor se face manual (la interventia operatorului uman) sau automat (ca urmare
a aqiunii unor declan�atoare). Pentru a asigura proteqia circuitelor electrice in care sunt conectate,
intreruptoarele automate sunt prevazute cu urmatoarele tipuri de declan�atoare:
Q declan$atoare termice, care deschid automat circuitul electric controlat, aqionarea fiind
temporizata (ea depinzand atat de marimea curentului, cat �i de timpul de trecere al acestuia);
sunt realizate, de obicei, cu lame bimetal �i asigura proteqia la curenti de suprasarcina;
Q dec/an$atoare la supracurenti (de obicei, electromagnetice), care asigura automat proteqia
impotriva curentilor de scurtcircuit �i de suprasarcini mari;
Q declan$atoare de tensiune, subdivizate in declan$atoare de minima tensiune (care aqioneaza
atunci cand tensiunea circuitului scade sub o anumita valoare limita), in declan$Qtoare
maximale de tensiune �i in declan$atoare de tensiune nu/a.
Din punct de vedere constructiv, intreruptoarele compacte de joasa tensiune pot fi echipate �i cu un
singur declan$ator, dar combinat (termic $i electromagnetic).
Ca principiu, toate declan$atoarele transmit impulsuri mecanice de deschidere catre mecanismul de
aqionare al intreruptorului, in regimurile anormale (de avarie), atunci cand parametrii controlati deviaza de la
valorile lor prestabilite. Tn acest context, in fig.3.17 se prezinta construqia �i principiul catorva tipuri de
declan�atoare.
(a)

Fig.3.17 Tipuri de declan�atoare electromagnetice

1. Astfel, 1n fig.3.17 la poz.a se sugereaza principiul de functionare �i se arata elementele componente de


baza ale unui declan$ator electromagnetic la supracurenfi. Aici, conductorul (1) din calea de curent
corespunzatoare unei faze a 1ntreruptorului trece prin fereastra circuitului magnetic format din miezul
(2) �i din armatura mobila (3). Atunci cand curentul depa�e�te valoarea maxima prestabilita a
elementului declan�ator, forta dezvoltata de electromagnet (format din calea de curent, din miez �i
din armatura mobila) 1nvinge forta resortului antagonist (5), iar armatura mobila se deplaseaza, rotind
axul cu clapeta de declan�are (4). Drept rezultat, mecanismul de aqionare 1�i elibereaza energia �i are
loc declan�area rntreruptorului.
Valoarea curentului de actionare poate fi stabilita prin reglarea resortului (5).
2. In fig.3.17 la poz.b este reprezentat un declan$ator de tensiune minima. El contine un electromagnet
format din miezul (2), din armatura mobila (4) �i din bobina de excitatie (3) alimentata la tensiunea
controlata. In conditii normale de funqionare (cand U > Um;n), armatura mobila este atrasa continuu
de miezul electromagnetului. Atunci cand tensiunea controlata scade sub valoarea prestabilita (cand U
< Um;n), forta de atractie scade, iar armatura mobila (4) se va desprinde de miez sub aqiunea fortei
resortului antagonist (5). La deplasarea armaturii se aqioneaza asupra mecanismului de deschidere
prin intermediul clichetului (6) care, 1n final, va conduce la declan�area 1ntreruptorului.
Sistemul magnetic al declan�atorului este astfel dimensionat incat tensiunea magnetomotoare
(solenatia) dezvoltata de bobina electromagnetului sa fie insuficienta pentru a crea forta necesara atragerii
armaturii mobile, dar, 1n acela�i timp, sa fie suficient de mare pentru a mentine armatura mobila 1n pozitia
atras.
Parghiile articulate (1), care sunt cuplate cu axul de aqionare al 1ntreruptorului servesc la revenirea
armaturii mobile 1n pozitia initiala (adica, la rernchiderea circuitului magnetic) atunci cand 1ntreruptorul este
pregatit pentru reanclan�are.
3. In fig.3.17 la poz.c este reprezentat un declan$ator de tensiune utilizat pentru deschiderea de la
distanta a intreruptorului. Aici, declan�atorul consta dintr-un electromagnet, la care armatura mobila
este atrasa �i apasa pe un clichet atunci cand bobina este alimentata cu tensiunea nominala. Deci,
armatura mobila aqioneaza asupra mecanismului de deschidere �i realizeaza declan�area
1ntreruptorului.
Spre deosebire de declan�atoarele descrise mai sus, 1n fig.3.18 se ilustreaza un dec/an$ator combinat
(termic $i electromagnetic).
Protectia temporizata la suprasarcma
este asigurata de declan�atorul termic dupa
urmatorul modelul: lama bimetal (2) se
Tnconvoaie datorita Tncalzirii provocate de
curentul de suprasarcina �i va Tmpinge axul de
declan�are (4), prin intermediul �urubului (3). In
schimb, protectia la scurtcircuit este asigurata de
mecanismul electromagnetic de declan�are, care
consta din miezul magnetic (7) �i din armatura
mobila (5), dispuse Tn jurul caii de curent (6).
llluntul electric (1) are doar rolul de a limita (Tn
caz de scurtcircuit) curentul care va trece prin
lamela bimetal (2).

Fig.3.18 Declan�ator termic �i electromagnetic

Vl.5. APARATE DE PORNIRE �I REGLAJ


VI 5 1 Comutatoare stea - triunghi
In practica, exista situatii Tn care un receptor trifazat trebuie conectat Tn stea �i apoi Tn triunghi (de
exemplu, la pornirea motoarelor asincrone cu rotorul Tn scurtcircuit).
In afara cazului mentionat, situatia aceasta se mai Tntalne�te, de exemplu, la realizarea reglajului Tn
trepte al rezistentelor pentru Tncalzirea unui cuptor (preTncalzire - prin conectarea rezistentelor Tn stea �i
incalzire - prin conectarea rezistoarelor Tn triunghi).
In cazul alimentarii de la o retea obi�nuita (3x220/380V), pentru a putea utiliza comutatorul
stea-triunghi la un receptor trifazat, este necesar ca acest receptor sa fie realizat pentru o tensiune de faza
de 380V.
: :comutatoare manuale: In < 100 A

i cu tarn bur {rot1tor) are 9 coritacte flxe (3 pentru


ce e tre1 faze ale retele1 !?I 6 pentru cele �ase
capete ale faze or receptorulu 1 tnfazat) �1 15
contacte mobi e d.n tabla de alama sau din alaria
VARIANTE
turnata. plasate pe un tarr.bur p nr rot1rea caru a
CONSTRUCTIVE
se reallzeaza co.,ex1Jr1 e dorite zero - stea -
triunghi

" cu came
" cu Qarghie
" Qachet

: :comutatoare automate: In > JOOAj


Sch1mbarea conex1uni1 se face automat, fara intervent1a
operatorului, dupa un t1mp (calculat funct1e de puterea
motorului) programabil printr-un releu (de temporizare).
Figura 1. Comutator parghie utilizat
pentru conectarea stea-triunghi a unui
receptor trifazat:
Q - intreruptor trifazat; F - sigurante
fuzibile; C - comutator parghie.

Observatie: un comutator stea - triunghi nu poate fi manevrat decat in ordinea zero - stea -
triunghi. Trecerea din triunghi in stea �i din zero in triunghi sunt impiedicate cu un dispozitiv de zavorare.
Trecerea stea - zero este permisa.

VI 5.2. Autotransformatoare de oprire


Sunt aparate folosite pentru comanda manuala a ma�inilor electrice rotative, in structura carora sunt
incluse:
� un autotransformator, cu ploturi: un transformator trifazat care are doar doua infa�urari de faza -
doua bobine - conectate in V. Fiecare infa�urare de faza are o priza mediana. Capetele infa�urarilor
�i prizele mediane sunt accesibile, fiind conectate la un sistem de ploturi din alama (piesele de
contact de forma cilindrica sau prismatica, fixate pe o placa izolanta).
� un comutator cu cutite de contact sau tip controler, cu patru pozitii (O - I - II - Ill), cu ajutorul caruia
se realizeaza urmatoarea succesiune de conexiuni:
o I - conectarea in V (stea bifazata) a infa�urarilor autotransformatorului;
o II - conectarea prizelor mediane ale autotransformatorului (astfel, in serie cu motorul
comandat, sunt conectate cate o jumatate din bobinele de faza, care preiau o parte din
tensiunea retelei, restul revenind motorului);
o Ill - conectarea motorului la tensiunea retelei, prin scurtcircuitarea transformatorului
inseriat.
Trecerea din pozitia a II-a in pozitia a Ill-a se face atunci cand motorul a atins turatia de regim sau,
echivalent, cand curentul absorbit de la retea nu mai scade.
Schema functionala a unui autotransformator de pornire este prezentata in figura 1:

Q,-l-!-1,
R S T

LfflJ
1;-E-1 ---------
II

III l;f.-1

Figura 1. Autotransformator de
pornire: a - schema functionala;
I
�f
__________________ J
b - vedere de ansamblu
Vl.5.3. Reostate de pornire �; reg/are
De regula, prin reostat de pornire �; reg/are se 'intelege ansamblul format dintr-un controler �i un
rezistor de pornire/reglare.
Rezistoarele de pornire/reglare sunt alcatuite din rezistoare elementare grupate 'in baterii. care sunt
asamblate 'in cutii de rezistoare.
In cutii, rezistoarele pot fi imersate 'in ulei sau lasate 'in aer liber - caz 'in care peretii cutiei au jaluzele
de ventilatie.
Structural, bateriile de rezistoare de pornire se aseamana cu cele de reglare: ele sunt formate prin
asamblarea rezistoarelor elementare pe tije cilindrice de otel izolate cu tuburi de micanita, separarea
acestora cu distantoare din steatit �i conectarea mixta (serie - paralel) prin presiune cu rondele metalice
(conexiunile sudate sau lipite sunt greu de realizat pentru materialele din care sunt confeqionate
rezistoarele elementare).

PENTRU CURENTI MARI


PENTRU CURENTI MICI (zeci de amperi)
(cativa amperi) • elemente turnate din fonta
• rezistoare din crom-nichel, • elemente �tantate din
fecral, constantan etc. tabla silicioasa
spiralate sau infasurate pe • rezistoare cu lichid (solutie
suport ceramic de soda)
MATERIALE,
VARIANTE
rezistoare metalice in aer CONSTRUCTIVE, rezistoare meta/ice in ulei
UTILlzARI

utilizate pentru comanda


manualaa ma�inilor
electrice rotative:
• pornire;
• reglarea vitezei,
• franare;
• inversare de sens

Deosebirea constructiva 'intre cele doua categorii de rezistoare rezulta din regimul de functionare:
Q rezistoare/e de pornire funqioneaza 'in regim de scurta durata (doar la pornire) �i, de aceea, au
dimensiuni mici, reduse chiar daca sunt parcurse de curenti mai mari decat cei corespunzatori
regimului normal;
Q rezistoare de reg/are funqioneaza in regim de durata �i, ca urmare, au dimensiuni mai mari �i sunt
prevazute cu mijloace speciale pentru evacuarea fortata a caldurii (de exemplu, ventilatoarele).

·'
'

a b C d
Figura 8.16. Baterii de rezistente:
a - de mare capacitate : 1 - element de rezistenta; 2 - distantare din stearit; 3 - tija de sus\inere ;
4 - bornade racord;b - element de rezistentadin tablade material rezistiv, expandata;
c - baterie de benzi rezistive; d - reostat de pornire (ansamblu).
Vl.5.4 Reostate de excitatie
Sunt aparate folosite pentru reglarea tensiunii furnizate de generatoarele electrice - de curent
continuu sau de curent alternativ - prin varierea curentului de excitatie ca urmare a modificarii valorii
rezistentei circuitului respectiv.
Reostatele de excitatie sunt reostate de reglare pentru curenti mici, alcatuite din rezistoare
spiralizate, din sarma, ale caror capete sunt conectate la un sistem de ploturi montate sub forma de cerc pe
o placa izolanta (variatie 'in trepte a rezistentei) sau cu cursor (variatie continua).
Pe marginea placii mai exista trei borne care sunt utilizate pentru realizarea legaturilor la generator.
Valoarea rezistentei se modifica dupa voie, cu ajutorul unei manete (sau al unei roti) care deplaseaza o
piesa de contact prin care se stabile�te legatura 'intre unul dintre ploturi �i un inef de contact montat pe
pleca izolanta (figura 1).
Rezistoarele metalice spiralizate se afla 'in spatele placii, intr-o cutie metalica.

Figura 1. Schema legaturilor unui reostat


de excita\ie 'in trepte:
1 - element rezistiv spiralat; 2 - plot;
3 - piesa de contact;
4 - inel de contact;
5 - placa izolanta;
6 - borne legatura cu generatorul.

ttt
IEG4n'RI CT C/RClTn·L DE

EXCIT4TTE I. GE."ffRA1VRl7_l1

Figura 2. Forme constructive de reostate de excita\ie (cu cursor)

Vl.6. APARATE DE MASURA A MARIMILOR ELECTRICE

Vl.6.1. Generalitati
Cunoa�terea de ditre personalul de conducere �i deservire operativa, precum �i de catre
consumatorii de energie electrica a valorilor marimilor electrice ce caracterizeaza regimul normal sau de
defect al unei retele electrice este absolut necesara.
Marimile de baza necesare in conducerea operativa �i controlul sarcinii sunt:
o tensiunea electrica in anumite puncte ale retelei;
o curentul electric ce strabate anumite elemente ale retelei.
Prin interpretarea �i combinarea acestor marimi se obtin valori ale altor marimi (puteri, impedante,
defazaje, etc.)
Determinarea, (masurarea) nemijlocita a acestor marimi se asigura cu instrumente sau echipamente
de masurare. Pe seama principiului de functionare, a cerintelor ergonomice �i de design al camerelor de
comanda aceste instrumente �i echipamente de masura sunt parcurse de curenti cu valoare limitata sau
sunt expuse la tensiuni cu valoare redusa �i cu dimensiuni relativ mici.
De regula, marimile electrice de masurat ( U, I ) nu sunt accesibile in camerele de c omanda, sau au
valori mari, ce nu pot fi direct accesibile unui instrument de masura.
Ca urmare, este necesar ca intre instrumentele electrice de masura amplasate in puncte sau
camere de comanda �i marimile electrice de masurat cu valori mari �i existente in retelele electrice
(interioare sau exterioare) este necesar sa se introduca aparate electrice de masura. Acestea au rolul de a
modifica valorile reale ale marimilor electrice, neaccesibile direct instrumentelor electrice de masura �i nici
supravegherii directe (la fata locului) la valori direct masurabile �i accesibile in puncte �i camere de
comanda.
Ca urmare, se impune o conditie axiomatica pentru un aparat electric de masura, care in sens
figurativ ar insemna, sa existe, dar sa se comporte ca �i cum nu ar fi , iar in sens tehnic, "sa nu introduca
erori ".
Aparatele electrice cu care se pot modific a valorile marimilor electrice, tensiune �i curent, a�a cum
este cunoscut, sunt transformatoarele elec tric e.
lnsa, transformatorul electric de forta, fig.1, transforma valorile componentelor puterii, de la U1,
Ii , in primar, la U2 , Ii , in secundar, cu conditia conservarii puterii tranzitate S.
S = U1 Ii = U2 '2
Se poate considera ca tensiunea U 1, cu valori mari , poate fi masurata prin intermediul tensiunii:
U2 = U1 Ii / '2 = U1 / k

unde k este raportul de transformare, insa , datorita caderilor mari de tensiune intre U1 �i U2 , ac easta

egalitate aproximativa nu este ac c eptata in domeniul masurarii unor marimi electrice.


Pentru a masura curentul electric, care in distributia la tensiune constanta este specific fiecarui
element al unei retele sau receptor electric, masurarea lui Ii prin intermediul lui Ii este cu atat mai putin
posibila.
Ca urmare, a fost necesar sa se conceapa transformatoare electrice cu care sa se reduca valorile
marimilor electrice, tensiune �i curent, la valori direct accesibile instrumentelor de masura, reducere
afectata, insa, de erori in limitele acceptate in domeniul masuratorilor electrice, respectiv, acestea sa aiba
clase de precizie similare cu ale instrumentelor de masura.

!.lz

E
...----.-► - - - -

-----------------------------
Fig.1

Vl.6.2. Transformatorul de miisurii de ensiune


Acest transformator, in principiu, este similar cu un transformator de forta, fiind expus, in primar, la
tensiunea retelei, insa in secundar nu are ca sarcina receptori propriu-zi�i, ci instrumente de masura a
tensiunii (numite tip voltmetru).
Pe seama sc hemei elec tric e ec hivalente tip c uadripol (T), fig.2, �i a c erintelor de c alitate privind
valoarea tensiunilor U2v1, U2V2, in raport cu tensiunile de care sunt determinate ( U1, U2 ) rezulta:
U2v = U1 - ( Zm ( lirr + l µrr) + Z2rr lzrr)
Pentru ca U2v sa reproduca cat mai exact valoarea tensiunii Ui , este necesar ca :
Ztn ( lin + lµn ) + Z2n lin = 0
ceea ce impune ca:
o Im sa aiba valori cat mai mici, respectiv impedantele de intrare ale instrumentelor de
masura sa fie cat mai mari avand in vedere ca acestea se conecteaza in paralel
0 l µn sa aiba valori cat mai mici, deci Zµn sa fie cat mai mare ;
0 Zin , Zm - sa aiba valori cat mai mici.
Din aceste conditii rezulta ca asigurarea unei anumite clase de precizie pentru un transformator de
masura de tensiune ( TT) , depinde de doi factori :
- caracteristicile proprii ale TT, ( Zin, Zm, foarte mici �i Zµn foarte mari);
- caracteristicile instrumentelor electrice de masura conectate in secundar,
respectiv, valoarea echivalenta a impedantei de sarcina zsn . Practic STT, va functiona la
o anumita clasa de precizie, in functie de valoarea impedantei de sarcina, impunandu-se
conditia: 0,25 Zcp < Zsn < Zcp
unde ZcP este impedanta corespunzatoare unei anumite clase de precizie.

), . -1--
J
Z1n Z2TT

11n l2n �

Zµr- U2v:.2 · zsTT


C=:J ), C=:J

Fig.2
Particularitati in exploatarea TT •
Fiind un transformator electric special, respectiv cu o putere nominala foarte mica ( de ordinul VA ) ,
sunt necesare unele restriqii in exploatarea acestuia
mentinerea unui regim de incarcare care sa tinda catre functionarea in gal, pentru a
asigura, pe de o parte functionarea intr-o anumita clasa de precizie, iar pe de alta parte, evitarea
distrugerii datorita suprasolicitarilor termice ;
evitarea producerii unui scurtcircuit in secundar, care ar echivala practic cu distrugerea
instantanee a acestuia .
Valoarea tensiunii din secundarul transformatoarelor de masura de tensiune este de 100 V,
indiferent de valoarea tensiunii nominale din primar, ceea ce permite utilizarea unei game restranse de
instrumente de masura. Evident, in functie de raportul de transformare al TT, scala instrumentului
de masura se marcheaza corespunzator.

Vl.6.3. Transformatorul de miisurii de curent


Acest transformator, trebuie sa asigure modificarea (reducerea) valorii unui curent (din primarul sau)
la valori direct accesibile instrumentelor de masura in urmatoarele conditii:
valoarea curentului din primarul sau (I i ) , fig.l. nu este determinata de valoarea curentului
din secundarul sau (Im);
valoarea curentului din secundar, ( Inc ), nu trebuie sa depinda de valoarea impedantei
instrumentelor de masura conectate in serie ( pentru a fi parcurse de aceea�i valoare a curentului ) ;
impedanta echivalenta a transformatorului de masura de tensiune (TC), montat in serie pe
un element al retelei electrice trebuie sa fie practic nula pentru a nu modifica valoarea curentului pe
care trebuie sa-1 transforme in scopul masurarii acestuia;
primarul TC, nu este conectat la una din tensiunile retelei electrice, respectiv, fiind conectat
in serie, pe el rezulta o cadere de tensiune �Ure= Zrcl i -
fiind un transformator coborator de curent, rezulta ca este simultan �i ridicator de
tensiune, valabila pentru orice tip de transformator.
Pe seama acestor conditii �i a schemei echivalente (cuadripol T) fig. 3 rezulta ca parametrii
echivalenti ai unui TC trebuie sa indeplineasca, la randul lor, anumite conditii.
In valori raportate la primarul TC :
Ii = Inc + 111rc = ct
1nsa cu mentiunea ca indiferent de valorile lui Inc, Ii are aceea�i valoare determinata de Zsarc., �i ca urmare,
daca TC este 7n gal :
Ii= lµrc
dar nu 1n sensul cunoscut la celelalte transformatoare, respectiv Ii va avea o valoare mica, egala cu l µrc, ci
1n sensul ca tot curentul I i , cu valori determinate de Zsarana, fig. 2, devine curent de magnetizare, ceea ce
determina o suprasaturare magnetica a circuitului magnetic, al TC, echivalenta cu distrugerea acestuia . Din
acest motiv, 1n exploatarea TC trebuie exclusa ramanerea 1n gal a secundarului acestuia .


y
► •
Fig.3

y
y
• •

Din egalitatea :
0

z rc 11 = lµrc Zµrc = l2rc ( Zzrc + Zsrc )


rezulta

Deci pentru ca 12 = Ii este necesar ca :


Zzrc + Zsrc = 0 ; l µTC = 0 Z µTC ➔ 00

Din expresia impedantei echivalente a TC :


zµTC (Z2rc +ZsTC)
Zrc = Znc +
ZµTC +Znc +Zsrc)
rezulta �i pentru
Znc == O
Deci pe langa parametrii de calitate ai transformatorului de masura de curent ( Znc, Zzrc = 0 , Zµrc =00 ) ,
pentru o transformare cat mai exacta a curentului din primar, este necesar ca instrumentele de masura
montate 7n serie, 7n secundarul unui TC sa aiba impedante de intrare cat mai mici ( sa fie tip amper ).
Ca urmare, �i in cazul TC , fiecarei clase de precizie Ii este specifica o anumita impedanta ( ZcP ),
respectiv conditia pentru 7ncadrarea 1n respectiva clasa de precizie

Particularitiiti in e ploatare.
A�a cum s-a demonstrat, este exclusa ramanerea 1n gal a secundarului unui TC; aceasta
eventualitate este cu mult mai posibila 1n cazul TC, decat, de exemplu, 1n cazul TT, deoarece 1n secundarul
TC, distributia fiind 1n serie, 1nlocuirea unui instrument echivaleaza cu 1ntreruperea circuitului.
Pentru a se evita aceasta eventualitate, TC de interior (u�or accesibile) sunt prevazute cu
posibilitatea scurtcircuitarii secundarului, 1nainte de a se interveni 1n circuitul alimentat de acesta.
Deoarece, Zsrc = 0, regimul de scurtcircuit al unui TC, nu determina o suprasolicitare termica
semnificativa a acestuia.
In cazul TC, montate in exterior sau in locuri greu accesibile se recurge la blocuri de incercare B;, fig.4,
care permit scurtcircuitarea secundarului, cand se intervine la instrumentele de masura.
Corelarea permanenta a clasei de precizie a instrumentelor de masura cu clasa de precizie a TC, care
depinde de valoarea impedantei sale de sarcina.
La ramanerea in gol a secundarului TC, la bornele acestuia se regase�te tensiunea , fig.4 :
U20 = k AUTc = l1 / l2Tc AUTc
care poate avea valori de ordinul zecilor de volti, devenind periculoasa, ( in conditiile in care , in regim
normal este practic nula, ceea ice permite interventia directa �i fara riscuri a personalului de intretinere) .
Aceasta tensiune este cu atat mai mare cu cat curentul nominal al secundarului este mai mic ( raport
de transformare mai mare ).
Curentul nominal al sect.1ndarului transformatoarelor de masura de curent este de regula SA; in cazul
unor circuite mai lungi in secundar se aleg TC cu lA ,dar care au dezavantajul mentionat mai sus.

u

:::ll TC
<:]

Vl.7. APAIRATE PENTRU ACTIONARI SI AUTOMATIZARI

Vl.7.1. Contactoare
Contactoarele sunt cele rnai raspandite aparate din instalatiile de comanda �i automatizare. Practic
pentru conectarea �i deconectarea fiecarui motor electric, la fel ca �i pentru alte receptoare, cum sunt
rezistente, condensatoare, instalatii de iluminat, cuptoare etc. se folosesc contactoare, deoarece ele permit
actionarea de la distanta la prirnirea unui impuls care poate fi dat manual sau automat, au o frecventa mare
la uzura electrica �i mecanica.
Definitie: contactorul es"te un aparat de comutatie cu actionare mecanica, electromagnetica sau
pneumatica, cu o singura pozitie stabila, capabil sa stabileasca, sa suporte �i sa
intrerupa curentii in
conditii normale de exploatare a unui circuit, inclusiv curentii de suprasarcina.
Cele mai raspandite cont;actoare sunt cele electromagnetice, care actioneaza in circuitele de curent
alternativ. Electromagnetul lor de actionare poate fi alimentat cu tensiune alternativa sau tensiune
continua. Schema de principiu a unui contactor este redata in figura de mai jos.
R ------� 71"""""c-----..J ------A
s ------� 7'--C:>-------_.,, ------8
T -------o -ir-,n...------' ------C

ho

Oricare ar fi varianta constructiva a contactorului, el este alcatuit din urmatoarele elemente:


Q circuit prir.1cipal de curent;
Q circuit de comandii;
Q circuite auxiliare;
Q camere de stingere;
Q elemente izolante;
Q elemente meta/ice;
Q elemente de fixare.
Circuitul principal de curent este format din: borne de racord la circuitul exterior, contacte fixe �i
contacte mobile.
Toate elementele circuitului principal de curent sunt din cupru, cu exceptia pieselor de contact care
au aplicate nituri sau placute de contact din argint sau material de contact din argint-oxid de cadmiu.
Datorita numarului foarte mare de conectari carora trebuie sa le faca fata un contactor, contactele
sale sunt puternic solicitate atat mecanic. prin loviturile puternice pe care le suporta la inchidere, cat �i
electric si termic. prin efectul arcului de intrerupere.
Circuitul de comanda cuprinde: bobina electromagnetului de aqionare, contactele de autoretinere �i
butonul de comanda.
Circuitele auxiliare sunt formate din: contacte de blocare �i contacte de semnalizare.
Una dintre problemele principale ale folosirii contactoarelor o constituie alegerea corespunziitoare a
acestora, in acord cu solicitarile carora ele sunt supuse in timpul serviciului, la locul in care sunt montate
efectiv.

A B
Figura 3. Elementele componente ale contactoarelor:
A : 1 -carcasa ; 2 -bobina ; 3 -borna de alimentare a bobinei contactorului ; 4 - miez feromagnetic -
armatura fixa ; 5 -miez feromagnetic -armatura mobila ; 6 -borne de racord la circuitul exterior ;
7 -contacte mobile. B: contactoare tip AR -6; AR -16 A.

Vl.l.1.1. Contactoare statice


0 solutie moderna pentru comutarea circuitelor cu aparate fara piese in mi�care o reprezinta
contactoarele statice. Acestea sunt, de fapt, structuri electronice prin care curentul poate trece (sau nu) in
functie de anumite comenzi date de operator; aceste comenzi se traduc prin polarizarea corespunzatoare a
dispozitivelor electronice din componenta contactorului (diode, tiristoare etc.).
Contactoarele statice pot fi utilizate, de exemplu, in urmatoarele situatii:
Q Comutarea frecventa �i silentioasa a motoarelor, inclusiv reversarea acestora
Q Reglari de temperatura de toate tipurile. Frecventele de comutare nu reprezinta o
problema pentru un contactor static. Reglarea temperaturii in doua puncte lucreaza mai
exact �i spore�te calitatea produselor.
Q Comanda iluminarii; contactoarele statice comuta rapid �i silentios.
Q lnlocuirea combinatiilor stea-triunghi.
Q lnlocuirea combinatiilor contactor-inversor.
Q Aqionarea pompelor: �ocurile de presiune sunt evitate prin pornirea u�oara. Tncarcarea
mecanica a instalatiilor ca intreg scade, iar durata de viata cre�te.
Q Actionarea ventilatoarelor: Prin pornirea u�oara, curelele trapezoidale nu gliseaza, iar
uzarea precoce este stopata. Durata de viata a instalatiei este sporita.
Q Benzi transportoare: banda porne�te u�or, astfel incat obiectele transportate sa nu se
rastoarne. lntregul sistem este protejat mecanic, iar durata de viata este prelungita.
Q Comanda semafoarelor.
La utilizarea drept softstarter, componenta de c.c., uzuala la comanda bifazata, este anulata, cu
ajutorul unei metode speciale de comanda. AstJel, motorul se comporta ca in cazul comenzii triJazate. Cu
ajutorul unui contactor static, pot Ji pornite �i aplicatii, pentru care pana acum erau obligatorii softstartere
comandate triJazat.
Prin capacitatea mare de incarcare a unora dintre tipurile constructive, pornirile �i opririle frecvente
ale momentelor mari de inertie a maselor nu mai reprezinta o problema.
Tipuri constructive:
Q Contactoare statice monofazate pentru sarcini pur rezistive intre 10 - 50 A
Q Contactoare statice �i softstartere trifazate comandate bifazat (pentru 2,2 pana la 11 kW si prin
comenzi speciale, chiar pana la 22 kW) pentru sarcini trifazate; aparatele dispun si de o functie
interna de reversare.
Avantaje: Un contactor static realizeaza comutarea motoarelor in momentul optim �i reduce �ocurile de
conectare, care conduc la oscilatii de curent �i cuplu, ce pot Ji de 20 de ori mai mari decat curentul nominal
al motorului.

Contactoare de curent continuu Contactoare de curent alternativ

Vl.7.1.2. Contactoare cur lee


In functionarea motoarelor electrice apar frecvent situatii in care motorul este suprainciircat, ceea
ce, daca suprasarcina se mentine, poate provoca arderea motorului prin depasirea temperaturilor admise
in bobinaj.
Pentru a se rezolva in cat mai bune conditii atat comanda, cat si protectia motoarelor electrice, se
obi�nuieste sa se asocieze in acela�i ansamblu:
o un contactor;
o trei relee electromagnetice (cate unul pe fiecare faza);
o doua sau trei relee termice,
fiecare dintre aceste componente preluand o anumita functie.
Contactorul indeplineste functia de aparat de manevra, inchizand sau deschizand circuitul principal,
la comanda voita a unui operator. Cand in instalatia protejata se produce insa ceva anormal, deschiderea sa
poate fi provocata �i in mod automat de un releu.
Releele e/ectromagnetice asigura protectia instalatiei impotriva scurtcircuitelor, comandand in caz
de avarie, fara intarziere, deschiderea contactorului.
Releele termice asigura protectia instalatiei impotriva suprasarcinilor, comandand deschiderea
contactorului cand curentul depase�te valoarea normala un timp indelungat. Se obtine, in felul acesta, un
ansarnblu cu care se pot realiza atat operatiile de manevra, cat si protectia instalatiei.
RS T

l l lC 0 1 ho BRT

3 5
BRT Ch"""

�-L-

Figura 1. Schema electrica a unui contactor cu releu termic (TCA -10 A; cod 3207) - demaror
In aceasta figura, notatiile au urmatoarea semnificatie:
Q C - contactor TCA - 10 A;
Q BRT - bloc de relee termice;
Q b p - buton de pornire;

.:::> b0 - buton de oprire.


In practica, atat contactorul cat �i releul termic se regasesc ca unitati distincte. Pentru a se realiza
montajul corespunzator se 7nseriaza aceste aparate conform schemei din figura. Aceasta da posibilitatea de
separare spatiala a contactorului de blocul sau de relee �i permite ca, 7n anumite scheme de actionari, un
singur grup de relee sa protejeze un circuit deservit de mai multe contactoare.
Exista situatii cand legaturile de 7nseriere a contactorului cu releul termic sunt efectuate la
producator �i aparatul respectiv, numit demaror, are o carcasa unica.

VI. 7.2. Minicontactoarele


Sunt aparate 7n construqie compacta, utilizand o tehnologie care vizeaza obtinerea unor gabarite cat
mai reduse.
Principalele lor caracteristici sunt:
o circuit de comanda 7n curent alternativ sau curent continuu
o tensiunea de izolatie 690 V
o cu rent nominal 7n AC3: 6-9-12-16 A
o numar de poli: 3, 4
o tensiune de comanda: 12-660 V
o limita tensiune de comanda la functionare: (0,8-1,1) U c
Auxiliarele �i accesoriile acestor contactoare:
• bloc de contacte auxiliare instantanee
• bloc de contacte auxiliare temporizate
• modul de temporizare

Figura 5. Contactor cu contacte auxiliare temporizate

VI. 7.3.Aparate de comandii multifunctionale

Schemele de comanda pentru aqionarile electrice au o


structura tipica �i includ, de regula, acelea�i componente.
De aceea, producatorii propun frecvent aparate
multifunctionale, care integreaza mai multe componente 7ntr-o
constructie monobloc: se realizeaza astfel, economie de materiale �i
de spatiu (cerinta foarte importanta 7n contextul tendintei de
minimizare �i de economisire a materialelor).
Un astfel de aparat este prezentat 7n figura alaturata.
Caracteristicile sale sunt urmatoarele:
+- trei funqii integrate intr-un singur aparat:
• asigura protectia la scurtcircuit {prin intrerupator automat )
• protectia termica { prin releu termic reglabil )
• comanda (prin butoane de oprire �i pornire )
+- comanda poate fi prin apasare sau rotativa
..j.. poate fi utilizat pentru motoare in gama larga de puteri
+- tensiunea de izolatie: 690 V
+- durabilitate mecanica: 100 000 manevre
+ categoria de utilizare: AC-3 {pentru motoarele asincrone cu rotorul in scurtcircuit)
Un alt exemplu este eel din figura alaturata in care este prezentat
-- un demaror. Acest aparat include in structura sa:
..
__..i;::.:::1 • ....- ... i un contactor trifazat de comanda
+ un releu termic pentru protectia la suprasarcini de durata
.

f --
Executia compacta ii confera avantajele fiabilitatii
{conexiunile de realizat sunt mult mai putin numeroase, deci surse
mai putine de defect) �i gabaritului redus.

Aparatele din aceasta categorie sunt demaroare opritoare progresive {softstartere) pentru motoare
asincrone trifazate, destinate pentru demararea progresiva a motoarelor in gama de puteri 3 ... 200 kW.
Prezinta:
+- 3 posibilitati de pornire
+ 3 moduri de oprire
..j.. 3 protectii integrate
+ detectia �i semnalarea defectelor
Utilizand noile combinatii de demaroare este posibil sa creati solutia cea mai buna pentru produsele
standard, chiar mai u�or �i mai eficient. Producatorii de aparataj electric pentru actionari au imbunatatit
produsele standard astfel incat, utilizand o simpla �urubelnita, ele pot fi asamblate pentru a forma
demaroare sigure.
Fara sa fie nevoie de alte unelte !
Demaroarele compacte pot fi, de asemenea, furnizate ca piese compacte, componentele for fiind
deja asamblate. Astfel, costurile pentru �uruburi �i cabluri pot fi reduse considerabil. De asemenea,
costurile pentru testare �i depistarea erorilor sunt eliminate din start. Un alt avantaj consta in sporirea
sigurantei in timpul lucrarilor de intretinere, acolo unde interventia cu �urubelnita ar putea produce o
dezizolare vizibila. Aceasta noua tehnologie este disponibila prin intermediul ansamblurilor demaror direct
�i ansamblurilor demaror inversor pana la 155 A.
Un alt exemplu este eel al unui separator (aparat care poate comuta numai cuircuitele aflate sub
tensiune, dar neparcurse de curent) cu sigurante fuzibile.
Vl.7.5. Tablouri de distributie modulare

Un tablou de distributie modular este constituit din ansambluri testate ca tip care au o separare
interna �i raspund cerintelor de montaj conform normelor internationale din domeniu. Aceasta inseamna
ca se pot alege solutii personalizate pentru utilizarea tablourilor in diferite situatii.
Tabloul electric modular ofera o larga gama de optiuni pentru implementarea sistemelor de
distributie sigure, economice �i complete in concordanta cu cerintele clientilor.
Se pot folosi unitati de intrare �i cuple pentru intreruptoare pana la 4000 A, �i echipari individuale
pentru unitatile de ie!iire cu module fixe compartimentate pentru aparatura de comutatie !ii protectie pana
la 630 A.
Sunt de asemenea disponibile unitati de plecare de pana la 630 A cu separatoare �i sigurante
fuzibile, in montaj orizontal sau vertical.
Unitatile de control �i unitatile neechipate pot fi echipate cu componente auxiliare ca:
• motor startere
• module de compensare
• convertizoare de frecventa
• softstartere
• alte solutii de automatizare.
Sistemele de montare pentru dispozitivele cu prindere pe �ina pot fi utilizate in tablourile obi�nuite
de distributie.
CAPITOLUL VII
MASINI SI UTILAJE ELECTRICE
Vll.1. GENERALITATI DESPRE MASINILE ELECTRICE

Definirea ma�inii electrice


Ma�inile electrice sunt sisteme tehnice prin care se asigura conversia electromecanica.
Ma�inile electrice sunt folosite pentru producerea energiei electrice, in care caz sunt denumite
generatoare electrice, sau pentru transformarea energiei electrice in energiei mecanica, 7n care caz sunt
denumite motoare electrice. Ma�ina convertizoare realizeaza modificarea parametrilor energiei electrice
(tensiune, curent, frecventa etc.) prin intermediul energiei mecanice (figura 1). In situatia in care o ma�ina
electrica prime�te simultan energie electrica �i energie mecanica �i le transforma in caldura, ma�ina
functioneaza in regim de fremii.

Generalor COrNerttzor

Figura 1. Conversia energiei cu ajutorul ma�inilor electrice:


P m - putere mecanica; P e - putere electrica; Pif- pierderi electrice (efect Joule) �i prin frecari.

Din punct de vedere functional, orice ma�ina electrica poate lucra fie in regim de generator electric
fie in regim de motor electric, fara vreo modificare constructiva, deci ma�inile electrice sunt reversibile.
Dupa natura tensiunii de alimentare (sau a tensiunii pe care o produc la borne, in regim de generator)
ma�inile sunt:
Q ma�ini electrice de curent continuu, utilizate in retelele de curent continuu;
Q ma�ini electrice de curent alternativ, utilizate in retelele de curent alternativ;
Q ma�ini electrice universale, care se pot utiliza atat in retelele de curent alternativ cat �i in retelele
de curent continuu.
Ma�inile de curent continuu, datorita schemei de conexiune a infa�urarilor de excitatie, pot avea
caracteristici functionale (electromecanice) diferite.
Ma�inile de curent alternativ la care inductorul se rote�te sincron cu campul magnetic invartitor se
numesc ma5ini sincrone; turatia motoarelor depinde numai de frecventa tensiunii de alimentare �i de
numarul de poli.
Ma�inile de curent alternativ la care rotorul se invarte�te cu o viteza diferita de a campului magnetic
inductor se numesc ma5ini asincrone; in afara de frecventa tensiunii de alimentare a inductorului �i de
numarul de poli, turatia ma�inii asincrone depinde �i de sarcina mecanica opusa motorului de catre
mecanismele antrenate.
In procesul de transformare energetica realizat de ma�inile electrice nu toata energia primitii se
transforma in energie utilii. Au loc �i pierderi nedorite, care pot fi !imitate constructiv, dar nu pot fi
eliminate definitiv.
Pierderile de energie, respectiv de putere, se produc in principal datorita:
Q frecarilor mecanice dintre piese in mi�care relativa ( Pm) �i dintre acestea �i aer;
Q curentilor turbionari �; a fenomenului de histerezis care apar in piesele feromagnetice(PFe);
Q efectului Joule in conductoarele parcurse de curent electric( Pj).
Datorita acestor pierderi, randamentul ri al unei ma�ini electrice, definit ca raportul dintre puterea
utila P2 �i puterea consumata P 1, este totdeauna subunitar.
Matematic, acestei realitati 1i corespund relatiile:
,ljJ=Pm +Pj +PFe
P1 =P2 + ,ljJ
pl
11=-= pl
pl pl +J:p
Observatie: Pierderile 1n procesul de conversie a energiei, realizat prin intermediul ma�inilor
electrice, sunt ireversibile, transformate 1n caldura.

Vll.2. NOTIUNI GENERALE


DESPRE MA�INI ELECTRICE DE CURENT CONTINUU
Definitie
Ma�ina electrica la care schimbul principal de energie cu o retea se realizeaza in curent continuu este
cunoscuta sub denumirea de ma�ina de curent continuu.
Clasificare
Clasificarea ma�inilor de curent continuu se face 1n funqie de modul de conectare a 1nfa�urarii de
excitatie fata de 1nfa�urarea indusului.
in figura 1 sunt reprezentate semnele conventionale pentru ma�inile de curent continuu �; modul

ri'Q
de notare (consacrat) al infa�urarilor.

D1 D2 Figura 1. Simbolizarea
E1 E2
ma�inilor de curent
continuu in functie de
modul de conectare a
Separata Serie infa�urarii de excitatie

n
fata de infa�urarea
indusului
F1 F2

Compound Mixta
Ma�ina de curent continuu poate functiona in trei regimuri din punctul de vedere al transformiirii
energetice efectuate: de generator, de motor sau de frana.
Un regim de funqionare este precizat de ansamblul valorilor numerice pe care le au, la un moment
dat, marimile mecanice �i electrice prin care se caracterizeaza functionarea ma�inii respective.
Domenii de utilizare
Ma�inile electrice de curent continuu se construiesc cu puteri de la cateva zeci de wati pana la mii de
kilowati. Functie de utilizarea lor, acestea pot fi de tip:
MCG- de uz general, folosite 1n automatizarea proceselor de productie;
MCM- utilizate 1n metalurgie pentru aqionarea cailor cu role, manipulatoarelor la cajele laminar,
1mpingatoarelor 1n cuptor etc.;
MCU- pentru aqionari de ma�ini unelte (motoare construite pentru a putea funqiona fn conditiile
alimentarii de la convertizoare cu tiristoare);
TN- pentru transport uzinal (electrocare, transpalete, electrostivuitoare); pentru tractiune feroviara
(motoare pentru locomotive electrice, motoare pentru locomotive Diesel-electrice, generatoare principale
�i auxiliare destinate locomotivelor Diesel-electrice);
SSTA �i MTA- motoare destinate actionarii locomotivelor electrice de mina;
CSC- convertizoare pentru sudare; pentru instalatii de foraj; pentru fncarcarea bateriilor de
acumulatoare.
Vll.2.1. CARACTERISTICI MECANICE ALE MOTOARELOR DE C.C.
Pentru a functiona ca motor, ma�ina electrica se va alimenta de la o sursa de energie de curent
continuu.
Tn functie de sistemul de excitatie, ecuatia de tensiuni la functionarea 'in sarcina a unui motor de c.c.
este:
excita/ie separatii U=E+ Ra.I;
excita/ie serie U=E+(Ra+ Re)./;
excita/ie deriva/ie U=E + Ra.(1-ia);
excita/ie mixtii U=E+ Ra.(1-ia) + RJ;
+
I I I
I

a b C

Figura 1 Schemele motoarelor de curent continuu


a - M.c.c. cu excitatie separata, b - M.c.c. cu excitatie serie, c - M.c.c. cu excitatie derivatie

Vll.2.1.1. Cuplul electromagn ic al mo oar /or de curent continuu


Cuplul electromagnetic al motorului de curent continuu nu depinde de turatie, fiind proportional
(prin factorul constructiv Km) cu fluxul inductor �i cu curentul prin 'infa�urarea indusului.
Me = K,,,. <l>.Ia

Vll.2.1.2. Caracteristica mecanica a motoarelor de curent continuu


Caracteristica mecanica a motoarelor de c.c., este dependenta, grafica sau analitica, dintre turatia n
�i cuplul M:
n = f(M)
�i se traseaza pentru U = ct. �i Rex = ct.
Aceasta caracteristica arata modul cum variaza turatia n, a motorului cand variaza cuplul de sarcina, M.
Pentru motorul cu excitatie separata sau derivatie turatia n variaza liniar cu cuplul (fig. 2)
Pentru motorul cu excitatie serie, cuplul este proportional cu patratul curentului iar caracteristica
mecanica a motorului are aspectul unei hiperbole (curba 2 din figura 2).
Observatie: La mersul 'in gol, turatia motorului serie, n0, tinde spre infinit �i din aceasta cauza
motorul cu excitatie serie nu poate funqiona 'in gol sau cu sarcini foarte reduse, deoarece rotorul ar fi
distrus de fortele centrifuge.
n

-----�: -------------
Figura 2. Caracteristicile
mecanice ale motoarelor de
c.c. cu excitatie:
1- derivatie {separata);
�-------M 2-serie
Vll.2.2. PORNIREA MOTOARELOR DE C.C.
La motoarele de curent continuu, curentul 10 din indus nu trebuie sa depa�easca de 2-2,5 ori curentul
nominal, nici chiar un timp scurt, deoarece - in caz contrar - comutatia s-ar inrautati foarte mult, �i, in plus,
incalzirea conductoarelor ar depa�i limitele admisibile.
La pornire, cand turatia este nula, intreaga tensiune de alimentare se regase�te pe rezistenta (destul
de scazuta) a indusului.
Observatie: la functionarea normala, cu o anumita turatie, pe langa tensiunea retelei, in motor mai
apare - prin inductie - �i o alta tensiune, numita contraelectromotoare, care se scade din tensiunea de
alimentare �i astfel, pe rezistenta indusului se regase�te o tensiune mult mai mica.
Rezulta valoarea curentului de pornire: I = !!_
P Ra
Acest curent depa�e�te de 20 - 50 de ori curentul nominal, deci nu este admisibil pentru motor �i nici
pentru reteaua care alimenteaza motorul.
Reducerea curentului de pornire se poate face prin:
r:r reducerea tensiunii de alimentare U. Aceasta metoda se poate aplica numai daca tensiunea U
poate fi reglata dupa voie, cu o instalatie speciala.
qr introducerea in circuitul principal al motorului a reostatului de pornire Rp.

Prin alegerea convenabila a lui Rp curentul de pornire poate fi mult diminuat:


I
u = (2-2,S)ln,
= ---
P
Ra + R
P
Aceasta metoda se aplica la motoarele alimentate de la retele cu tensiune constanta. Pe masura ce
turatia motorului cre�te, reostatul Rp poate fi treptat seas din circuit astfel ca, la sfar�itul pornirii, el sa fie
scurtcircuitat (fig. l).
Figura 1. Pornirea M.c.c. prin 1'nserierea 1'n
circuitul indusului a unui reostat in trepte:
a - schema de principiu; b - diagrama
pornirii 1'n trepte a unui motor de c.c.

' Ra

R2
Rt
M
+
b
Vll.2.3. REGLAREA VITEZEI MOTOARELOR DE C.C.
Posibilitatile de variatie a turatiei rezulta din analiza termenilor relatiei de dependenta dintre turatie �i
cuplu:
variatia tensiunii .
variatia unei rezistente
inseriate cu circuitul indusului
.
n=

.
variatia fluxului inductor
Variatia turatiei se obtine prin:
⇒ modificarea ttensiunii de alimentare U. Daca fluxul este constant, viteza variaza
proportional cu tensiunea aplicata. Aceasta metoda se poate aplica practic numai la
motorul cu excitatie separata;
⇒ ( fig. 1);
⇒ modificarea fluxului inductor <I> se face cu ajutorul reostatului de excitatie. Viteza variaza
invers proportional cu fluxul, deci cu curentul de excitatie. Prin aceasta metoda se obtine
un reglaj al turatiei peste valoarea nominala, pana la 2 - 3 ori turatia nominala (fig. 2)
n
+

a b
..
M

a b
Fig.1 Reglarea turatiei motoarelor de Fig. 2 Reglarea turatiei motoarelor de curent
curent continuu cu ajutorul unui reostat continuu cu ajutorul unui reostat montat in
montat in indus: a - schema de montaj circuitul de excitatie: a - schema de montaj
pentru un motor cu excitatie derivatie; b - pentru un motor cu excitatie derivatie; b-
caracteristicile turatiei pentru un motor cu caracteristica turatiei pentru un motor cu flux
excitatie derivatie diminuat.

Vll.2.4. FRANAREA MOTOARELOR DE C.C.


La actionarea electrica a unor ma�ini de lucru, apare necesitatea franarii acestora, fie pentru
miqorarea vitezei, fie pentru mentinerea constanta a vitezei mecanismului care este sub actiunea unui
cuplu exterior activ, care tinde sa-I accelereze (de exemplu, la coborarea unei greutati).
Principalele metode de frlinare sunt:

.!'J Frllnarea prin recuperare·. Aceasta metoda se


utilizeaza atunci cand motorul E!Ste antrenat de catre n
mecanismul actionat cu un cuplu activ M a, la o turatie
ce depa�e�te turatia in gol n0 a motorului. 0 astfel de
situatie apare de exemplu la un vehicul actionat
electric ( locomotiva electrica, tramvai etc.) care
coboara o panta. Cand vehiculul este actionat de
motor, acesta este alimentat de la retea cu tensiunea
U, iar curentul are un anumit sens prin motor. Cand
incepe coborarea pantei, forta gravitationala M
actioneaza asupra vehiculului, iar cuplul motor �i
curentul scad la zero, ma�ina de curent continuu Figura 1 Explicativa la franarea prin recuperare
mergand in gol. Crescand viteza de rotatie peste n0
(fig. 1), tensiunea contaelectromotoare depa�e�te ca valoare tensiunea de alimentare U, apare un curent l a
prin indus de sens invers decat in situatia anterioara �i ma�ina functioneaza ca generator, transformand
energia cinetica a vehiculului in energie electrica pe care o inapoiaza retelei, realizand o recuperare a
energiei. Franarea prin recuperare este cea mai economica metoda, insa poate fi utilizata numai la turatii
mai mari decat turatia nominala �i deci prin aceasta metoda nu se poate realiza oprirea motorului.
� Franarea dinamica sau reostatica (fig. 2) se obtine decupland motorul de la retea �i legand la bornele
sale un reostat R1- Ma�ina funqioneaza ca generator, transformand energia primita de la mecanism, in
energie electrica debitata pe reostat.
n

c:::J C +-

0 E::] 0 -

a b
Figura 2. Franarea dinamica: a - Schema de principiu (1- regim de motor; 2- regim de frana);
b - diagrama franarii (M,- cuplul rezistiv al mecanismului antrenat)
Efectul de franare se mic�oreaza pe masura descre�terii turatiei, a�a incat nici cu aceasta metoda nu
se poate obtine decat franarea pana la turatii mici.
Metoda este larg utilizata in practica, de exemplu la vehicule actionate electric.

{5· Franarea prin contracurent (fig.3) consta in inversarea conexiunilor la bornele motorului alimentat de la
retea. La aceasta metoda, energia cinetica a mecanismului �i energia primita de la retea se transforma in
caldura disipata in motor �i intr-un reostat de franare Rt inseriat in indus, obtinandu-se o franare puternica,
sensul de rotatie putandu-se inversa, daca ma�ina nu este deconectata la timp de la retea.
n

Rr Do
F
+
F, Fz
F

R M
-'\fr '\1,:
,fl
r Comanda
R franii mecanicii

a b
-no

Figura 3. Franarea contracurent:


a - schema de principiu (1- regim de motor, 2 - regim de frana);
b - diagrama franarii (Mr - cuplul rezistent al mecanismului antrenat).

Vll.3. MA�INA ELECTRICA ASINCRONA- GENERALITATI


V/1.3 1. Definitie
Se nume�te ma�ina asincrona acea ma�ina de curent alternativ care, la frecventa data a retelei,
functioneaza cu o turatie variabila cu sarcina.
Ma�inile electrice asincrone sunt caracterizate prin faptul ca au viteza de rotatie putin diferita de
viteza campului inductor, de unde �i numele de asincrone.
Ele pot functiona in regim de motor, in regim de generator sau in regim de frana. Tn practica, cea mai
larga utilizare o au ca motoare electrice.
Oupa modul de realizare a infa�urarii indusului, exista doua tipuri principale de ma�ini asincrone:
':Jr ma�ini asincrone cu rotorul bobinat �i cu inele colectoare (pe scurt ma�ini asincrone cu inele);

c:r ma�ini asincrone cu rotorul in scurtcircuit (sau cu rotorul in colivie).

Figura 1. Motor asincron cu inele

Vll.3.2. Semne conventionale


Tn figura 1 sunt reprezentate o parte din semnele conventionale pentru ma�inile asincrone.

a b C d
Figura 1 Semne conventionale pentru ma�inile asincrone:
a - motorul asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit; b - motorul cu rotorul bobinat;
c - motor asincron monofazat; d - motor asincron monofazat cu faza auxiliara.

In cazul ma�inilor cu inele, capetele infa�urarii statorului sunt legate la o placa de borne (fig. 2);
aceasta infa�urare (trifazata), poate fi legata in stea sau in triunghi.
Notarea infa�urarilor statorice �i rotorice se face conform STAS 3530-87.
lJ I

ill
V1 W1 (JI V1 W1
---------.

I 'z \'2

lJz V2 Wz
Conexiunea stea Conexiunea triunghi

Figura 2. Notarea �i a�ezarea bornelor pe placa, la motoarele asincrone trifazate cu inele

V/1.3.3. Domenii de ut,lizare


Motoarele asincrone trifazate formeaza cea mai mare categorie de consumatori de energie electrica
din sistemul energetic, fiind utilizate in toate domeniile de activitate: ma�ini-unelte (strunguri, raboteze,
freze, polizoare, ma�ini de gaurit, ferastraie mecanice etc.), poduri rulante, macarale, pompe, ventilatoare
etc.
Motoarele monofazate sunt utilizate in special in instalatiile de uz gospodaresc: aeroterme, pompe,
ma�ini de spalat, polizoare, ventilatoare, ma�ini-unelte (polizoare, ferestrau circular, �lefuitoare cu vibratii,
polizor unghiular, ferestrau circular etc.), ma�ini de gaurit, ma�ini de gaurit cu percutie, ra�nite electrice
etc.
Pana de curand, motoarele asincrone erau utilizate ca motoare de antrenare in actionarile cu turatie
constanta; prin dezvoltarea electronicii de putere, aqionarile reglabile cu motoare asincrone au capatat o
extindere remarcabila, datorita fiabilitatii lor net superioare, in comparatie cu motoarele de curent
continuu.

Vll.3.4. Caracteristica mecanica a motoarelor asincrone trifazate


O forma analitica simplificata a caracteristicii mecanice a unui motor asincron trifazat, utila pentru
intelegerea modului in care se comporta ma�ina asincrona funqionand in regim de motor este urmatoarea:
M
M= 2 m
Sm S
-+-
Sm S

in care: Mm -valoarea maxima a cuplului electromagnetic;


Sm -valoarea alunecarii care corespunde cuplului maxim;
Sn -valoarea alunecarii care corespunde cuplului nominal Sn E [0,01; 0,1].;
s E [O; 1] -alunecarea la care funqioneaza motorul.

Observatie: diferenta turatiei rotorului fata de valoarea pe care ar trebui s-o aiba datorita campului
electromagnetic al statorului se descrie prin marimea specifica numita alunecare (notata cu s).
Aplicand cuno�tintele dobandite la matematica, se obtine urmatoarea reprezentare grafica:
M n
Figura 3. Caracteristica
mecanica: a - M = f(s); b -
K M = f(n).

s M
Sn Sm Mp Mn M..
a b

VII. 3 5 Pornirea �; reg/area vitezei motorului asincron trifazat cu inele


Faptul ca la acest tip de motoare sunt accesibile capetele infa�urarii trifazate rotorice, are implicatii
asupra metodelor de pornire �i de reglare a vitezei. Astfel, inserierea unui reostat trifazat 'in circuitul rotoric
permite reducerea curentului absorbit la pornire �i obtinerea unor turatii variabile in regim de funqionare
normal.

a b
Figura 1. Motor asincron cu inele: a -ansamblu; b -rotor.

in figura 2. este reprezentata schema circuitului de forta al unui motor, la ale carui inele este legat un
reostat trifazat in stea (in practica acest montaj este folosit frecvent la instalatiile de ridicat).
Figura 2. Pornirea �i reglarea tura\iei la motoare asincrone cu inele.

Daca bara de scurtcircuitare a reostatului s-ar gasi pe pozitia 3, infa�urarea rotorului ar fi


scurtcircuitata �i motorul s-ar roti cu turatia nominala nn . Pe masura ce bara se deplaseaza spre pozitia 1
din figura, in aceea�i masura se introduc rezistente suplimentare Rp pe fiecare faza a rotorului.
In figura 3, curba O reprezinta caracteristica motorului cu inele scurtcircuitate, deci pentru Rp = 0.
lntroducand in rotor, cu ajutorul reostatului legat la inele o rezistenta suplimentara Rp1, se obtine o
noua caracteristica mecanica, reprezentata prin curba 1.
Prin inserierea rezistentei suplimentare Rp2 > Rp1, se obtine caracteristica mecanica 2.

Mm Figura 3. Caracteristicile
mecanice la reglarea
Mr tura\iei motoarelor asincrone cu
I
inele, cu reostat rotoric
I

l\1.p1

Observatie: prin modificarea rezistentei circuitului rotoric, nu se modifica cuplul maxim, insa se
modifica alunecarea maxima.
Pentru acela�i cuplu rezistent M, la arborele motorului, pe cele 3 caracteristici se obtin trei alunecari
diferite, Sa, s1 respectiv s2, deci �i turatii rotorice diferite (cu atat mai mici, cu cat alunecarea este mai
mare).
Observatie: reglarea vitezei prin reostat produce pierderile suplimentare de putere, care mic�oreaza
randamentul. Din acest motiv, reglarea vitezei cu reostat se face cand se cere reducerea turatiei cu eel mult
10 - 20%; o reducere mai mare a turatiei se admite numai daca functionarea cu turatie redusa dureaza un
timp scurt.
Pornirea motoarelor este recomandat sa se efectueze la un cuplu cat mai mare: prin alegerea
corespunzatoare a valorii reostatului de pornire, se poate porni un motor chiar la cuplul maxim pe care ii
poate dezvolta acesta.
Observatie: la sfar�itul perioadei de pornire, reostatul trebuie scurtcircuitat, daca nu se efectueaza �i
reglarea vitezei prin aceea�i metoda; altfel, reostatul proiectat sa functioneze un timp scurt, se va deteriora
�i, in plus, randamentul actionarii va fi mult diminuat.
Pentru reglarea vitezei motoarelor asincrone cu inele, se mai utilizeaza - cu randament mult mai
crescut - metoda dublei alimentari. Aceasta metoda presupune alimentarea motorului �i prin stator �i prin
rotor, cu doua tensiuni de frecvente diferite: raportul acestor frecvente impune turatia rotorului,
obtinandu-se turatia dorita.
Vll.3.6. Reg/area vitezei motorului asincron trifazat in colivie

Din relatia cu care se determina turatia unui motor asincron in functie de alunecare
_ J ,I_ 60/1 (1-s)
n - n, ( -s/ -
se poate deduce ca viteza rotorului poate fi reglata prin urmatoarele metode:
o prin variatia frecventei /1 �i/sau a amplitudinii tensiunii de alimentare;
o prin schimbarea numarului de poli 2p;
Prima metoda, prin variatia frecventei Ji �; a amplitudinii tensiunii de alimentare, necesita
alimentarea motorului de la un generator special de tensiune, a carei frecventa �i amplitudine poate fi
variata.
A doua metoda, prin schimbarea numorului de poli 2p, cere un bobinaj special �i un comutator care,
prin schimbarea conexiunilor, schimba numarul de poli, atat in stator cat �i in rotor. De exemplu, in figura 2
este aratat modul cum prin schimbarea legaturilor de bobinaj se modifica numarul de poli 2p = 4 in 2p = 2.
Observatie: schimbarea numarului de poli in rotorul unui motor cu inele impun ca necesare inele
suplimentare, care complica mult constructia; din acest motiv, schimbarea numarului de poli la motorul cu
inele se folose�te rar.

2p=4 2::::3 2p=2 2=4


1 2 3 4 1 2 3 4

Figura 2. Schimbarea numarului de poli


prin modificarea legaturilor la infa�urarea statorica.

VII 3 6.1. Pornirea motorului asincron trifazat in colivie


La pornirea motoarelor cu rotorul in scurtcircuit accesul la bornele rotorice nu mai este posibil. De
aceea, la aceste motoare, metodele de pornire sunt concentrate pe circuitul statoric, iar rotorului i se aduc
modificari constructive care vizeaza imbunatatirea performantelor la pornire (cre�terea cuplului �i
miqorarea curentului absorbit).
Modificiirile constau in:
o fie adancirea crestaturilor rotorice �i realizarea coliviei din bare inalte
o fie realizarea unei colivii duble: una de pornire - spre intrefier �i alta de functionare -
spre axul rotoric
Colivia de pornire este parcursa de curent un timp scurt, cat dureaza pornirea, �i pentru a mic�ora
curentul de pornire se executa din materiale cu rezistivitate mare (alama).
Colivia de functionare se executa din cupru.
Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul in scurtcircuit se poate face:
Q prin conectare directa la retea;
Q prin trecerea conexiunii statorice din stea in triunghi;
Q prin reducerea tensiunii de alimentare;
Conectarea directa la retea este utilizata frecvent acolo unde retelele de alimentare �i mecanismele
antrenate permit acest lucru. Curentul de pornire este de 4 - 7 ori mai mare decat curentul nominal deci
metoda este indicata pentru motoarele de puteri mici (la care �i curentii nominali sunt mici). Pentru
pornirea motorului conectat direct la retea se folosesc scheme de pornire care includ aparate manuale sau
contactoare (fig.1).
R----,-­
s-----.--t-­
-+-----------._
R------,,-----------­
s--.......
T--.---+---+-----------+-
T--..---t--t--

F C
F

C C

a b
Figura 1. Pornirea prin conectare directa la retea:
a - pornirea directa cu ajutorul comutatorului manual;
b- pornirea directa cu ajutorul contactoarelor

Comutarea conexiunii statorice din stea in triunghi se realizeaza cu un comutator stea-triunghi cu


actionare manuala sau automata, care realizeaza, a�a cum se vede in figura 2, conectarea in stea �i apoi in
triunghi a infa�urarilor statorice ale motorului asincron cu rotorul in scurtcircuit sau bobinat.
Trecerea de la conexiunea stea la conexiunea triunghi se face dupa un anumit timp �i echivaleaza cu
trecerea de la o tensiune de alimentare redusa, la tensiunea nominala.

=======;:=:=====:
Acest procedeu de pornire este folosit la motoare mici �i mijlocii �i este simplu �i ieftin.

Yi i 9
U, V, W1

U2 V2 W2
Mo
s
Sn
a b
Figura 2. Pornirea stea-triunghi a motorului asincron trifazat:
a- schema electrica de principiu; b- deplasarea punctului de func\ionare.
Observatie: Pentru ca sa fie posibila pornirea unui motor cu comutator stea-triunghi de la reteaua
trifazata alternativa de 380 V, 50 Hz, pe placuta lui trebuie sa fie scrisa conexiunea I:!,. / Y �i tensiunea
380/660 V. Aceasta inseamna ca infa�urarile sunt calculate pentru tensiunea de 380 V pe faza �i pentru a
functiona la caracteristicile sale nominale trebuie sa fie alimentat in conexiunea triunghi la 380 V intre
faze.
In momentul pornirii, un asemenea motor se cupleaza la retea cu fazele legate in stea, deci tensiunea
3 3
aplicata fazelor se reduce de ✓ ori �i, de asemenea, se reduce de ✓ ori curentul de pornire pe faza al
motorului; este simplu de vazut ca la pornire curentul in conductoarele de linie se reduce de 3 ori:
141 = 3.lrp
Dupa ce pornirea este terminata, adica dupa ce motorul a atins turatia nominala, bobinajul se leaga
in triunghi.
Pornirea motoarelor in scurtcircuit, prin metoda stea-triunghi, reduce cuplul de pornire de 3 ori.
Observatie: Metoda pornirii Y-D poate fi utilizata �i la motoarele cu inele, daca bobinajul statoric
permite acest lucru.
La motoarele care nu pot fi pornite prin cuplare directa la retea sau prin conectare stea-triunghi se
realizeaza pornirea prin reducerea tensiunii de alimentare, recurgand pentru aceasta la un
autotransformator trifazat de pornire.
Datorita costului ridicat al autotransformatorului, a volumului acestuia �i a complexitatii schemei,
acest procedeu are utilizare limitata.

VII .7. S timba ...as nsuh · d ·ot Jc la motoarc.le a ·ncron ... trif 1 ate
Rotorul motorului asincron se rote�te in acela�i sens cu campul inductor statoric, iar sensul acestuia
este dat de succesiunea fazelor la bornele infa�urarilor, adica de ordinea in care curentii prin cele trei
infa�urari de faza ating valoarea maxima. Pentru schimbarea sensului de rotatie al rotorului, trebuie sa se
inverseze sensul campului inductor.
In acest scop, este suficient sa se inverseze legaturile intre retea �i motor la doua din borne, �i prin
aceasta se schimba ordinea succesiunii fazelor in stator �i deci �i sensul de rotatie al rotorului (figura 1).

a b

Figura 1. Schimbarea sensului de rota\ie la motorul asincron trifazat:


a - cu rotorul in scurtcircuit; b - cu rotorul cu inele
Vll.4. TRANSFORMATORUL ELECTRIC- GENERALITATI

Definitie
Transformatorul electric este un aparat electromagnetic static, utilizat pentru modificarea
parametrilor energiei electromagnetice primite de la o retea de curent alternativ.
Parametrii care pot fi modificati sunt tensiunea, intensitatea �i numarul de faze, pastrandu-se
constanta frecventa.

Utilizari
Transformatoarele sunt utilizate 1'n practica, 1'ndeosebi 1'n domeniul transportului �i distributiei
electrice.
La transportul energiei electrice, cu cat este mai mare cantitatea de energie de transportat �i mai
lunga linia de transport, cu atat trebuie sa fie mai 1'nalta tensiunea liniei, pentru a se realiza un transport de
energie economic (cu randament maxim, deci cu pierderi minime).
Se cunoa�te ca in centralele electrice nu se pot produce tensiuni mai mari de 10.000 volti. Tn
consecinta, pentru ca energia electrica furnizata de ele sa ajunga la consumator este necesar ca energia sa
fie transportata pe liniile de 1'nalta tensiune. Transportul energiei nu se poate efectua economic decat daca
se realizeaza la un curent mic �i la o tensiune ridicata.
La locul de utilizare, energia electrica este din nou transformata, prin intermediul transformatoarelor
coboratoare, la o tensiune joasa, cu care sunt alimentate receptoarele.

Clasificare
Tn functie de domeniul de utilizare transformatoarele se pot clasifica astfel
.::> transformatoare de putere, utilizate la transportul �i distributia energiei electrice;
.::> autotransformatoare, utilizate pentru transformarea tensiunii 1'n limite reduse, pentru pornirea
motoarelor de curent alternativ etc.;
.::> transformatoare de masura, utilizate pentru conectarea indirecta a aparatelor de masura a
tensiunilor �i curentilor mari;
.::> transformatoare de putere cu caracteristici speciale, cum sunt cele pentru alimentarea
cuptoarelor electrice, pentru sudare electrica, pentru 1'ncercari etc.;
.::> transformatoare de putere mica, cum sunt transformatoarele de siguranta, transformatoarele de
izolare, de separare etc.
Clasificarea transformatoarelor electrice se mai poate face �i dupa numarul de faze, 1'n
transformatoare monofazate �i transformatoare trifazate.
lndiferent de tipul de transformator, acesta poate fi racit natural sau cu ulei.
Notarea capetelor 1'nfa�urarilor se face cu majuscule pentru tensiunea mai mare �i cu litere mici
pentru tensiunea mai mica, utilizand litere de la 1'nceputul alfabetului pentru 1'nceputul 1'nfa�urarilor,
respectiv de la sfar�itul alfabetului pentru sfar�itul 1'nfa�urarilor.
Deci 1'nceputurile 1'nfa�urarilor se noteaza, 1'n ordine, cu A, B, C, sau a, b, c, iar sfar�iturile se noteaza
cu X, Y, Z, sau x, y, z (fig. 1).
Punctul neutru al 1'nfa�urarilor transformatoarelor trifazate, daca este scos la cutia de borne, se
noteaza cu N sau n.

Tensiune inalta tensiune joasa tensiune

:Jt:
A o----lYYYY\-., X a o----lYYYY\-., x
B o----lYYYY\-., Y b o---lYYYY\._ y
Co---fYYYY\_.., Z C o---lYYYY\._ Z
Figura 1. Notarea capetelor infa�urarilor transformatoarelor electrice.
Dispunerea �i marcarea bornelor la cutia de borne a transformatorului sunt prezentate 'in figura 2.

Oa bO 0 0 0
n a � C
N A B C
OA BO 0 0 0 0
Figura 2. Dispunerea l?i marcarea bornelor la transformatoare

Semne conventionale
Semnele conventionale pentru transformatoare sunt date de STAS 11381 / 17 - 89 �i prezentate 'in
figura 3.

a b C d

Figura 3. Semne conven\ionale:


a - transformator monofazat cu doua infal?urari, b-transformator trifazat cu doua infal?urari,
c-transformator trifazat cu trei infal?urari, d-autotransformator trifazat.
CAPITOLUL VIII
INSTALATII DE PRODUCERE, TRANSPORT
�I DISTRIBUTIE A ENERGIEI ELECTRICE

Vlll.1. SIS'TEM ELECTROENERGETIC. SISTEM ENERGETIC.


SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL
Prin instalatie electrica se intelege ansamblul de echipamente electrice interconectate, situat intr-un
anumit spatiu, care are o funqionalitate bine determinata.
Echipamentele instalatiilor electrice sunt constituite din totalitatea ma�inilor, aparatelor
dispozitivelor �i receptoarelor electrice interconectate intre ele.
Receptoarele electrice sunt acele elemente ale echipamentelor electrice care transforma energia
electrica in alta forma de energie (mecanica, termica, luminoasa, etc.)
Ansamblul instalatiilor ellectrice de producere, transport, distributie �i consum de energie electrica,
care au in comun un sistem continuu de producere �i consum, formeaza un sistem electroenergetic,
reprezentat in figura 1.1.

�----1--tST2 L�S

6 kV 110 kV 6kV
0,4kV
IO kV 220 kV 10 kV
400kV 20kV

Fig.1.1 Schema simplificatii a unui sistem electroenergetic


GS - generator sincron; STl - s;tatie de transformare ridicatoare de tensiune; LEA - linie electrica aeriana;
ST2 - statie de transformare coboratoare de tensiune; LES - linie electrica subterana; Rl - receptoare de
medie tensiune; PT - post de transformare; R2 - receptoare de joasa tensiune.

Producerea energiei electrice este realizata de generatorul sincron GS. Pentru reducerea pierderilor
de energie electrica pe instalatiile de transport, se impune cre�terea tensiunii cu transformatoarele
ridicatoare de tensiune din s1tatia de transformare STl de la 6 kV sau 10 kV (tensiune la bornele
generatorului), la 110 kV, 220 kV, 440 kV, etc. Tn felul acesta pentru aceea�i energie transportata, curentii
din liniile de transport sunt mult mai mici.

lnstalatii de producere a energiei electrice


Transportul energiei electrice spre consumatori se face prin mai multe linii electrice aeriene (LEA). La
consumator tensiunea este miqorata de transformatoarele statiei coboratoare de tensiune ST2 pana la
nivelul 6 kV, 10 kV sau 20 kV. De la bornele secundarelor transformatoarelor din ST2, prin linii electrice
subterane LES, se alimenteaza consumatorii de medie tensiune Rl (in general motoare de medie tensiune
care actioneaza ma�ini de lucru importante ca suflante, exhaustoare, compresoare, etc.) �i posturile de
transformare PT care sunt situate in "centrele de greutate" ale consumului de energie electrica, dintr-o
anumita zona a unei intreprinderi industriale sau a unei localitati. Transformatoarele din posturile de
transformare scad nivelul tensit1nii de linie la 0,4 kV. De la barele secundare ale transformatoarelor din PT
se alimenteaza cu energie electrica consumatorii R2 de joasa tensiune.
Sistemul energetic cuprinde pe langa sistemul electroenergetic, sursele de energie primara,
instalatiile de transport a energiei primare la centrala de producere a energiei electrice, instalatiile de
convertire a energiei primare in energie mecanica �i ma�inile de lucru actionate de motoarele electrice din
instalatiile de utilizare a energiei electrice.
Sistemele energetice, 7n general, au un caracter regional 7n sensul ca principalii consumatori sunt
grupati 7ntr-o anumita zona 7n jurul centralei care produce energia electrica. Pentru asigurarea continuitatii
alimentarii cu energie electrica a consumatorilor de mare importanta, 7n cazul aparitiei unui deranjament 7n
instalatiile de producere �i de transport a energiei electrice ale sistemului electroenergetic, se impune
interconectarea tuturor sistemelor energetice regionale. La nivelul 7ntregii tari, prin interconectarea
sistemelor energetice regionale rezulta sistemul energetic national. Sistemul energetic national are o
configuratie complexa continand mai multe noduri. Nodurile sistemului energetic national sunt formate din
statiile de transformare STl ale centralelor electrice.

Vlll.1.2. PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE


Energia electrica este produsa de centralele electrice. Acestea cuprind un complex de instalatii cu
ajutorul carora energia primara este transformata 7n energie electrica.
Energiile primare folosite in centralele electrice se clasifica in:
• energii primare existente direct 7n natura, care pot fi transformate u�or 7n energie mecanica
sau direct in energie electrica cum sunt: energia vantului, energia apelor, energia solara;
• energie chimica continuta in combustibilii solizi (carbune, huila, lemn), lichizi (titei) �i gazo�i
(gaze naturale, gaz de cocs, gaz de furnal):
• energia atomica care este eliberata prin reaqia de fisiune nucleara care are foe la
bombardarea cu neutroni a izotopilor radioactivi U 235, U 233 �i Cu239•
Transformarea energiei primare in energie electrica se face potrivit schemei din figura 1.2.

Energie Motor Energie Generator Energie


primara primar mecanica electric electrica
Turbina

Fig. 1.2 Reprezentarea schematicii a transformiirii energiei primare


i'n energie electricii

In prezent cea mai mare parte de energie electrica este produsa 7n centrale termoelectrice (CTf),
hidroelectrice (CHE) �i nuclear-electrice (CNE). Aceasta clasificare a centralelor electrice se face 7n funqie
de energia primara folosita.
Energia electrica se produce �i cu centrale electrice eoliene. Acestea se utilizeaza 7n regiunile
muntoase �i pe litoralul marilor �i oceanelor, zone 7n care exista vant in cea mai mare parte a anului.
Exista �i mijloace de transformare directa a energiei primare 7n energie electrica. Aceasta se
realizeaza cu generatoarele magnetohidrodinamice, termoionice �i cu celulele solare.

lnstalatii de transport si distributie a energiei electrice


Energia electrica, produsa 7n centrale, este transmisa la consumatori prin retele electrice. Retelele
electrice compuse din linii electrice, statii de transformare, statii de conexiuni �i posturi de transformare
care concura la transportul �i distributia energiei electrice la consumatori).
Retelele electrice, datorita importantei lor 7n economia nationala, trebuie sa 7ndeplineasca
urmatoarele conditii: sa asigure continuitatea alimentarii cu energie electrica a consumatorilor (mai ales a
consumatorilor de mare importanta), sa prezinte siguranta 7n funqionare, sa asigure parametrii calitativi ai
energiei furnizate �i prin modul de functionare, sa determine eficienta economica a investitiilor facute
pentru realizarea lor.
Energia electrica este transportata la consumator pe diferite trepte de tensiune, care sunt stabilite pe
baza unor criterii tehnico-economice, tinand seama de pierderile de energie 7n retea �i de valoarea
investitiilor. Pierderile de energie 7n retea sunt direct proportionale cu lungimea retelei �i cu puterea
vehiculata �i invers proportionale cu patratul tensiunii.
In tara noastra tensiunile de linie din retelele electrice de curent alternativ sunt: 0,4 kV; (6 kV); 10 kV;
20 kV; (35 kV), (60 kV); 110 kV; 220 kV; 400 kV. In paranteza sunt trecute valorile tolerate ale unor nivele de
tensiune.
Dupa nivelul tensiunii, retelele electrice se impart in:
Q retele de joasa tensiune (JD, cu tensiuni sub 1 kV;
Q retele de medie tensiune (MD, cu treptele de (6 kV); 10 kV; 20 kV �i (35 kV);
Q retele de inalta tensiune (fn, cu treptele de (60) kV; 110 kV �i 220 kV;
Q retele de foarte inalta tensiune (FID cu nivel de tensiune peste 220 kV.
Transportul �i distributia energiei electrice la consumatori se face prin linii electrice.
Dupa scop, liniile electrice se impart in: linii de transport �i linii de distributie a energiei electrice.
Liniile electrice de transport asigura transportul spre consumatori a unei cantitati mari de energie
electrica. Liniile de transport pot fi: de legatura intre doua noduri ale sistemului electroenergetic (asigura
interconexiunea statiilor de transformare ale centralelor electrice) �i de transport a energiei de la un nod, la
un centru de consum.
Liniile de distributie au o configuratie mult mai complexa decat cele de transport a energiei electrice.
Ele vehiculeaza puteri mai mici, pe distante mai scurte �i la un numar mai mic de consumatori.
Nu se poate face o delimitare neta, dupa nivelul de tensiune, intre liniile de transport �i cele de
distributie a energiei electrice. Liniile de transport a energiei electrice au nivelele de tensiune 400 kV, 220
kV sau chiar 110 kV, iar cele de distributie 0,4 kV, 6 kV, 10 kV, 20 kV mergand pana la 110 kV sau 220 kV,
pentru alimentarea marilor consumatori.
Din punct de vedere constructiv, liniile electrice se impart in: linii electrice aeriene (LEA) �i linii
electrice in cablu (LEC). Liniile electrice aeriene sunt utilizate in general la transportul pe distante mari cat �i
la distributia energiei electrice la mari consumatori, iar cele in cablu, sunt folosite mai ales la distributia
energiei pe distante mici �i in conditii speciale de traseu. LEC au costul mai ridicat.

Vlll.1.3. INSTALATII DE ALIMENTARE CU


ENERGIE ELECTRICA A CONSUMATORILOR

VIII 1 ? 1 Definitii �; c/asificari


Ansamblul instalatiilor de distributie �i de utilizare a energiei electrice de la nivelul unei intreprinderi,
institutii sau colectivitati formeaza consumatorul (C) de energie electrica.
Furnizorul (F) de energie electrica este constituit din totalitatea instalatiilor de producere, transport
�i distributie a energiei electrice pana la consumator.
Legatura dintre furnizorul de energie electrica �i consumator se face printr-o statie de primire (SP),
care in funqie de natura consumatorului, poate sa fie statie de transformare (Sn, post de transformare
(Pn sau un tablou general (TG) de distributie. Separarea dintre furnizor �i consumator se nume�te punct de
delimitare (PO).
Consumatorii se pot alimenta din puncte de delimitare distincte, daca prin fiecare punct se poate
asigura energia necesara consumatorului in cazul disparitiei tensiunii in celalalt punct. Astfel de puncte pot
fi alimentate din: doua centrale sau statii electrice diferite sau din doua seqii de bare distincte din aceea�i
centrala sau statie electrica, cu conditia ca fiecare sectie sa aiba cale independenta de alimentare; sectiile
de bare pot sa fie complet separate sau unite printr-un intreruptor cu declan�are rapida la aparitia unei
perturbatii pe una dintre ele.
Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor se poate face de la urmatoarele surse: surse de
baza (asigura alimentarea cu energie electrica in regimul normal de functionare), surse de rezerva (folosite
cand nu mai sunt disponibile sursele de baza) �i surse de interventie (intra in functie cand nu sunt
disponibile sursele de baza �i cele de rezerva). Sursele de interventie (centrale electrice proprii, generatoare
sincrone mici actionate cu motoare cu ardere interna, baterii de acumulatoare, etc.) asigura alimentarea cu
energie electrica a unui grup restrans de receptoare, pentru evitarea unor fenomene periculoase la
consumator.
Statia de injectie a energiei electrice din sistemul electroenergetic la consumator, asigura coborarea
tensiunii de la nivelul liniilor de transport, la nivelul retelelor de distributie. Statia de injectie poate sa fie o
statie de transformare, daca tensiunea secundara este inalta sau medie, sau post de transformare, daca
tensiunea secundara este de 0,4 kV (Jn.
lnstalatiile sau retelele de distributie interioare ale consumatorului sunt constituite din liniile, statiile
de transformare �i posturile de transformare care preiau energia electrica de la barele secundare ale
statiilor de injectie �i o distribuie la fiecare receptor 'in parte.
Racordul este instalatia de legatura dintre nodurile sistemului energetic, sau liniile de transport �i
instalatiile de distributie interne ale consumatorilor.
acordul este realizat din una sau doua linii electrice �i una sau doua statii de transformare sau posturi
de transformare.
Distributia de medie tensiune este de doua feluri: distributia directa prin retele de distribuire care
leaga barele de alimentare (barele de medie tensiune ale statiilor de transformare) cu bare le consumatoare
�i distributie prin puncte de alimentare (statii de conexiuni de medie tensiune).
Statia de racord adanc este o statie la care cablurile de 'inalta tensiune (110 kV sau 220 kV) intra
direct la bornele transformatoarelor (are schema simplificata pe partea de 'inalta tensiune, fara conexiuni �i
aparate) 'in scopul realizarii unui racord de 'inalta tensiune al consumatorului la sistemul electroenergetic.

V/11.1.3.2. Clase de consumatori, categorii de receptoare 5i principii de alimentare


din sist nu/ ele troenergetic
Clasele de consumatori se stabilesc 'in funqie de sarcina maxima de durata absorbita din sistemul
electroenergetic, de consumator 'in punctele de racord, potrivit tabelului 1.1.
Tabelul 1.1
Treptele de tensiune orientative pentru alimentarea consumatorilor industriali �i similari
Clasa Sarcina Treapta de tensiune Posibilitati de alimentare a consumatorilor
maxim3de minim3 in punctul de industriali $i similar!
durat3, racord,[kV] Direct de la Prin transfor-
[MVA] tenslunea de, [kV] matoare, de
400 11 - 400/110 kV
A peste 50 220 220 220/110 kV
220/MT 3>
110 Z) 110 110/MT
B 7,5-50 110 110 110/MT
110 110 110/MT
C 2,5-7,5 20 21 20 20/6 kV
20/0,4 kV
20 6-20 20/0,4 kV
D sub 2,5 10 10/0,4 kV
6 6/0,4 kV
Nota: 1) Pentru sarcini mai mari de 250 MVA;
2) Trepte de tensiune admise 'in cazuri justificate;
3) MT - medie tensiune (6, 10 sau 20 kV).
Alimentarea cu energie electrica a claselor de consumatori prezentate in tabelul 1.1 se face de la
sistemul energetic national, la treptele de tensiune trecute in acela�i tabel. Se pot prevedea �i surse proprii
de energie (centrala electrica proprie).
Obi�nuit, racordarea consumatorilor la sistemul electroenergetic national, se face printr-o singura
linie, care sa asigure parametrii de siguranta �i de calitate ceruti. Modul de racordare este impus de nivelul
de siguranta necesar al consumatorului. Alimentarea consumatorului din sistemul electroenergetic
national, se poate realiza la urmatoarele nivele de siguranta:
Q nivelul 1, prin doua cai de alimentare independente, dimensionate fiecare pentru puterea
necesara la consumator, �i prin doua puncte distincte de racord. Tn caz de avarie a unei cai,
se asigura continuitatea alimentarii cu energie electrica pe calea a doua, neavariata, trecerea
realizandu-se prin comutarea automata;
Q nivelul 2, prin doua cai de alimentare care pot sa fie independente intre ele, avand un singur
punct de racord. Realimentarea consumatorului, in caz de avarie a unei cai, se poate face
numai dupa identificarea defectului �i efectuarea unor manevre manuale de izolare a cestuia;
Q nivelul 3, printr-o singura cale de alimentare. Realimentarea cu tensiune, 'in caz de avarie se
face numai dupa repararea sau inlocuirea elementelor defecte.
Tn functie de natura efectelor produse la intreruperea alimentarii cu energie electrica, receptoarele
se clasifica in patru categorii: ZERO, I, II, Ill.
1n categoria receptoarelor de gradul ZERO intra consumatorii la care intreruperea tensiunii de
alimentare determina producerea de explozii, incendii, distrugeri grave de utilaje sau pierderea de vieti
omene�ti. Astfel de receptoare sunt: instalatiile de ventilatie �i de evacuarea gazelor nocive sau a
amestecurilor explozive, iluminatul de siguranta, pompele �i ventilatoarele de racire, calculatoarele de
proces, furnalele, macaralele de turnare din otelarii, gospodariile de apa ale laminoarelor, etc. Alimentarea
cu tensiune se poate face prin cai independente sau de la surse de interventie.
Consumatorii de gradul I sunt acei consumatori care la intreruperea tensiunii de alimentare
determina: dereglarea proceselor tehnologice in flux continuu (necesitand perioade lungi pentru reluarea
activitatii la parametrii cantitativi �i calitativi avuti in momentul intreruperii), rebuturi importante, pierderi
mari de produse care ar fi trebuit realizate in perioada lipsei de tensiune (pierderi nerecuperabile),
dezorganizarea vietii sociale in centrele urbane, etc. Tn categoria acestor consumatori intra: liniile
tehnologice de fabricatie in serie a produselor, distribuitorul rotativ al furnalelor, pompele de vacuum in
industria electrotehnica, laminoarele, instalatiile de comanda program ale ma�inilor de prelucrare prin
a�chiere, macaralele de fonta din otelarii, etc. Alimentarea cu tensiune ale acestor receptoare se face prin
doua cai de alimentare distincte.
Consumatorii de gradul II, la intreruperea energiei electrice conduc la nerealizari de productie numai
pe durata intreruperii (productia nerealizata poate fi recuperata). Tn aceasta categorie intra majoritatea
receptoarelor din industria constructoare de ma�ini, industria lemnului, etc. Alimentarea cu tensiune a
acestor consumatori, obi�nuit se face pe o singura cale; a doua cale de alimentare se poate realiza numai
daca este justificata din punct de vedere tehnico-economic.
Consumatorii de gradul Ill, la intreruperea energiei electrice determina efecte tehnico-economice
neinsemnate. Tn aceasta categorie intra instalatiile de alimentare a corpurilor administrative, a sectiilor de
proiectare, a salilor laboratoarelor, sectiile auxiliare (mecanice �i electrice), etc. Alimentarea acestor
consumatori se face pe o singura cale.

V/11.1.3.3. Racordarea consumatorului la reteaua furmzorului


Modul de racordare a consumatorului la reteaua furnizorului depinde de puterea �i nivelul de
tensiune al consumatorului.
Consumatorii industriali, de joasa tensiune, se racordeaza la reteaua furnizorului printr-o instalatie
numita bran�ament (fig.1.6). Bran�amentul este constituit din instalatia de legatura dintre reteaua de
alimentare de joasa tensiune �i contorul consumatorului (contorul nu face parte din bran�ament).

Fig.1.7
Realizarea bran?amentelor la
LEC subterane
a) cu man$On de derivatie
b) prin sistem intrare-ie$ire
Fig.1.6
Schema simp/ificata a unui
bran?ament de 1T

Un bran�ament se compune din linia 1 de legatura dintre reteaua de alimentare �i cofret (poate sa fie
aeriana sau in cablu), cofretul 2 de bran�ament, care contine elemente de protectie �i distributie, �i coloana
electrica 3 , pana la punctul de delimitare cu consumatorul. Cofretul este un tablou de distributie 7nchis,
montat 7ntr-un lac amenajat 7n zid sau construit special, numita firida.
Racordarea consumatorilor de joasa tensiune JT la liniile subterane se poate face prin LEC, cu
man�oane de derivatie (fig.l.7a) sau prin sistem intrare ie�ire (fig.l.7b).
Consumatorii industriali, au 7n general puteri mari. In functie de puterea lor, ace�tia pot sa fie
racordati la sistemul electroenergetic prin instalatii de racordare de medie sau 7nalta tensiune. Racordul
consumatorilor industriali se compune din una sau doua linii electrice �i una sau doua statii de transformare
sau posturi de transformare care fac legatura dintre sistemul electroenergetic �i instalatiile de distributie
ale consumatorului.
Din considerente tehnico-economice se urmare�te ca numarul de trepte de tensiune, ale instalatiilor
de distributie ale 7ntreprinderilor industriale sa fie cat mai mic, pentru a se ajunge de la nivelul tensiunii
statiei de transformare principala, la nivelul tensiunilor de utilizare.
In tara noastra majoritate receptoarelor industriale au tensiunile nominale 380/220 V sau 6 kV. Din
acest motiv retelele de distributie cele mai utilizate sunt cele de joasa �i de medie tensiune. Zonele 7n care
exista receptoare de joasa tensiune 380/220 V �i de medie tensiune (6 kV) se alimenteaza cu doua trepte
de tensiune. In general, instalatiile de distributie ale 7ntreprinderilor, sunt de medie tensiune (6 kV, 10 kV �i
20 kV).
Racordarea consumatorilor industriali se realizeaza 7n functie de puterea acestora, prin statii de
transformare (fig.1.8) sau posturi de transformare.

Fig.1.8 Schema electrica a unui racord de inalta tensiune a instalatiilor interioare


ale unei intreprinderi industriale

In 7ntreprinderile cu mari consumatori de energie, cu putere totala mai mare 70 MW, care sunt
alimentate din sistemul electroenergetic la 220 kV, distributia energiei pana la centrele mari de consum se
face prin retele electrice de 110 kV la care sunt racordate statii coboratoare de tensiune cu tensiunea
secundara, 7n general, de 6 kV fie la alte tensiuni (daca utilaje importante lucreaza la tensiuni diferite de 6
kV). De la barele de 6 kV ale statiilor de transformare se alimenteaza retelele de distributie de medie
tensiune. Dupa posturile de transformare de la barele de 0,4 kV se alimenteaza retelele de distributie de
joasa tensiune.
in general, alimentarea consumatorilor de clasa A �i B se realizeaza prin statii de racord adanc (SRA).
Racordul adanc consta 7n transportul energiei, pe nivele de 7nalta tensiune, cat mai aproape de centrul de
greutate al sarcinii, cu un numar cat mai mic de aparate �i trepte intermediare. Marii consumatori de
energie electrica pot avea mai multe statii de racord adanc.
V/11.1.3.4. Retele de distributie a energiei electrice
Distributia energiei electrice, in incinta consumatorilor industriali, se realizeaza prin:
c; retele de distributie de inalta tensiune (110 kV �i 220 kV) prin care se alimenteaza statiile de
transformare, amplasate in diferite puncte ale intreprinderii;
c; retele de distributie de joasa tensiune (6, 10, 20 kV) prin care se alimenteaza posturile de
transformare sau receptoarele de medie tensiune;
c; retele de distributie de joasa tensiune (380/220 V) pentru alimentarea receptoarelor de forta
�i lumina.
Retelele de distributie de medie tensiune se impart in doua categorii:
c; retele de distributie directa, care leaga posturile de transformare (exemplu PT1 �i PT2 din fig.1.8) la
barele secundare ale statiei de primire;
c; retele de distributie indirecta, care alimenteaza posturile de transformare �i receptoarele de medie
tensiune (exemplu PT3, Ph ml �i m2 din fig.l.8)de la un sistem de bare dintr-un punct de
alimentare, care la randul lor sunt legate prin fideri, cu barele secundare ale statiei de primire.
Pentru toate nivelele de tensiune, schemele retelelor de distributie se pot incadra in doua tipuri de
baza:
c; scheme radiale, cu unul sau doua niveluri de tensiune (fig.1.9);
c; scheme cu linii principale sau magistrale (fig.1.10).
Alegerea schemei de distributie se face in urma unui calcul tehnico-economic, tinandu-se seama de
importanta consumatorului (clasa �i gradul acestuia), de posibilitatile de extindere �i de nivelul de siguranta
impus alimentarii cu energie electrica.
Retelele radiale se folosesc cand punctele de consum sunt raspandite in diferite directii in raport cu
statia de transformare (fig.1.9.a) sau postul de transformare (fig.1.9.b).

a) b)

Fig.1.9 Exemple de scheme ale retelelor radiate de distributie


de MT (fig.1.9.a} �i JT (fig.1.9.b}

Avantajele acestui tip de distributie sunt: siguranta in alimentare (deoarece fiecare consumator este
alimentat independent), elasticitate (pentru ca se pot racorda u�or, noi grupe de receptoare), posibilitatea
aplicarii automatizarii �i comenzii centralizate. Dezavantajul retelelor radiale este costul ridicat al investitiei
datorita numarului mare de cabluri, aparate de protectie �i de comutatie.
lnstalatiile de distributie cu linii principale (numite �i magistrale), se folosesc atunci cand
consumatorii se gasesc pe o anumita directie. Pentru astfel de situatii, linia principala (magistrala) trece pe
langa consumatori care pot sa fie alimentati in derivatie (fig.l.lOa �i b) sau in cascada (fig.l.l0c �i d).
(Numai reteaua de distributie din fig.l.l0a este de joasa tensiune). Linia principala poate sa fie alimentata
de la un singur capat, ca in figurile 1.7.a, b �i c, de la doua capete �i o singura sursa (fig.1.lOd), cand are
forma unei bucle, sau de la doua capete, cu surse diferite.
Retelele de distributie cu linii principale alimenteaza un numar redus de receptoare, de puteri mici
amplasate pe aceia�i directie. Ele sunt realizate cu un numar mai mic de aparate de protectie �i comutatie �i
cu un consum redus de material conductor. Dezavantajele acestor retele sunt: siguranta redusa a
alimentarii cu energie �i automatizarea dificila.
In realitate, cele doua tipuri de retele de distributie nu se utilizeaza separat: receptoarele cu o
anumita raspandire �i de importanta deosebita se alimenteaza prin retele radiale, iar cele situate pe o
anumita directie - prin retele principale.
Pentru cre�terea sigurantei in alimentarea cu tensiune a receptoarelor, in functie de categoria
acestora, se prevad:
Q instalatii de alimentare distincte;
Q rezerve de alimentare: transformatoare 7n rezerva ca Ida (aflate sub tensiune) sau 7n rezerva
rece (nealimentate) prevazute cu posibilitatea anclan�arii automate a rezervei (AAR);
Q instalatii de reanclan�are automata rapida (RAR) 7n cazul 7ntreruperii alimentarii ca urmare
a aparitiei unui defect trecator;
Q sisteme de bare duble sau de bare seqionate, prevazute cu cuple;
Q instalatii de declan�are automata de sacrificiu (DAS), prin care sunt scoase de sub tensiune
receptoarele secundare, asigurandu-se alimentarea 7n continuare a consumatorilor
importanti (de gradele ZERO sau I).

PA

LM2 LMI
LM2

a) b)

PA +t
LM2
LMI

d)
c)

Fig.1.10
Schemele de principiu ale retelelor de distributie cu linii principale (magistrale) cu
mai multe receptoare in derivatie (fig.1.10a �i b ) sau in cascado (fig.1.lOc �i d)
Vlll.2. SISTEME AUTOMATE DE ASIGURARE A CONTINUITATII
ALIMENTARII CU ENERGIE ELECTRICA A CONSUMATORILOR

Vlll.2.1. Sisteme de anc/an�are automata a rezervei


a) NOTIUNI INTRODUCTIVE
Sistemele A.A.R. au rolul de a comuta alimentarea cu energie electrica, a receptoarelor de mare
importanta, de fie o sursa fie de alta, la disparitia tensiunii fie una dintre ele. In functie de modul de
comutare, sistemele A.A.R. se impart in sisteme unidirectionale �i in sisteme bidirectionale.
Sistemul A.A.R. cu actiune unidirectionala, asigura trecerea alimentarii cu energie, de pe sursa
principala, pe cea de rezerva, cand dispare tensiunea pe sursa principala. Se precizeaza ca receptoarele
comutate de sistemul A.A.R., funqioneaza normal, cand sunt alimentate de pe sursa principala.
La sistemele A.A.R. bidirectionale trecerea alimentarii cu energie electrica de pe un sistem de
alimentare pe altul, se face in ambele sensuri, fiecare sursa fiind rezerva celeilalte. Ambele surse sunt
capabile sa debiteze. Sunt �i sisteme A.A.R. care asigura puterea necesara functionarii normale a tuturor
consumatorilor de energie electrica pe sursa de baza, dupa disparitia defectului, in mod automat sau
manual.
Sistemele A.A.R. pot lucra in retele de M.T. sau in cele de J.T. Sistemele A.A.R. se utilizeaza daca
consumatorul alimentat se incadreaza in categoriile ZERO sau I,.
Sistemele A.A.R. se pot alimenta in curect alternativ din retea (curent operatii - curentul de
alimentare a sistemului A.A.R.) sau in curent operativ continuu (sursa independenta - baterie de
acumulatoar).
Atat in i nstalati i le de J.T. cat �i in cele de M.T. si stemele A.A.R. trebui e sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
t::;) sa functioneze singur �i rapid la caderea tensiunii de pe sursa principala, in cazul A.A.R.

unidirectional �i pe orice sursa, in sistemul bidirectional;


Q sa nu permita alimentarea concomitenta a receptoarelor de la cele doua surse;
Q sistemele A.A.R. care asigura revenirea automata a alimentarii cu energie, pe sursa de baza, la
disparitia defectului, vor fi prevazute cu o intarziere a actionarii trecerii de la o sursa pe alta, prin
utilizarea unui releu de timp, in vederea prevederii oscilatiei sistemului de alimentare cu energie
electrica. Daca actionarea sistemului se face instantaneu apare oscilatia trecere de pe sursa de
baza pe cea de rezerva sau invers, deoarece nu exista posibilitatea selectarii uneia dintre surse;
Q sistemele A.A.R. cu revenire automata pe sursa de baza, vor fi prevazute cu relee minimale de
tensiune cu actiune temporizata, pentru alimentarea posibilitatilor actionarii sistemelor la
scaderea tensiunii sursei pe du rate scurte de timp;
t::;) se impune ca protectia sursei principale sa fie maximala instantanee iar a celei de rezerva maximala

temporizata, pentru prevenirea posibilitatii deconectarii receptorului �i de la sursa de rezerva


in cazul unui scurtcircuit trecator, care are o durata mai mica decat timpul reglat al protectiei;
Q sa asigure semnalizarea atat locala cat �i la dispecerat, a prezentei tensiuni, cat �i a modelului de
lucru a sistemelor A.A.R. �i R.A.R.;
Q sa fie prezentate cu posibilitatea de verificare a functionarii prin simulare a caderii sursei principale.

b) SISTEME A.A.R. DIN INSTALATIILE DE JOASA TENSIUNE


b.1 Automatul de anclan�are a rezervei unidirectional de joasa tensiune pentru I < 100 A
In figura 1.11 se prezinta schema de principiu a unui A.A.R., cu revenirea automata, utilizand in
instalatiile de joasa tensiune, de mica putere (I < 100 A) alimentata in curent alternativ. Sursa de baza a
instalatiei este sursa I.
Pentru intrarea in functiune a sistemului A.A.R. se inchid contactele cheilor de comanda S 1 �i S2.
Eliminarea efectului de pendulare a alimentarii cu energie electrica intre cele doua surse se realizeaza cu
timpii proprii de actionare a aparatajului de comutatie. Dupa inchiderea contactelor corelate in ordinea S 1,
S2, actioneaza releul K2 alimentat cu tensiunea de linie U 31 • Se inchide contactul normal deschis K2 �i
actioneaza releul K1, care este alimentat cu tensiunea U 20.
Se i'nchide contactul normal deschis K 1, din circuitul bobinei contactorului 01 �i se deschide contactul
normal i'nchis K 1 din circuitul bobinei Qi. Acum anclan�eaza contactul 01 �i receptoarele se alimenteaza cu
energie electrica de la sursa I lampa de semnalizare H 1.
la i'ntreruperea oricarei dintre fazele sistemului I, declan�eaza releul K1 �i contactorul 01-
Se stinge lampa de semnalizare H 1 se aprinde H2 dupa care anclan�eaza contactorul Qi. Alimentarea
cu tensiune a receptoarelor trece de pe sursa de baza (sursa I) pe cea de rezerva (sursa II). la revenirea
tensiunii sursei de baza, anclan�eaza releul K 1, declan�eaza contactorul Oi �i anclan�eaza contactorul 01-
Are lac, i'n acest fel, trecerea alimentarii cu energie electrica a receptoarelor de pe sursa de rezerva pe
sursa de baza. Aceasta stare este semnalizata prin aprinderea lampii H 1 (se stinge lampa de semnalizare
H 2). Butoanele S3 �i S6 se folosesc pentru verificarea funqionarii lampilor de semnalizare H1 �i H2.
Acest sistem de anclan�are automata a rezervei, se caracterizeaza prin aceea ca nu are sursa
independenta de tensiune, iar trecerea alimentarii de pe o sursa pe alt se face practic instantaneu (durata
de trecere depinde de timpii proprii de comutatie a releelor K1, K2 �i a contactoarelor 01 �i Qi). Simularea
i'ntreruperii unuia dintre cele trei faze, i'n vederea verificarii periodice a functionarii sistemului A.A.R., se
face cu butoanele $4 �i Ss.

Sursa I Sursa I I
0 0

n,,
""
"
I
I

,,I

,,

io---+---+--+--+--------------+--+--+--+----} La
oo------.....,________________________
Fig.1.11 Schema de principiu a unui A.A.R. unidirectional,
pentru instalatii electrice de joasa tensiune pentru I < 100 A

b.2) Sisteme de anclan are automata a rezervei bidirectionale de ·oasa tensiune


In figura 1.12 se da schema de principiu a sistemului A.A.R. bidirectional, de joasa tensiune cu trecere
temporizata a alimentarii de pe o sursa pe alta. Sistemul are sursa proprie de tensiune U b (baterie de
acumulatoare).
Sesizarea scaderii tensiunii sub valoarea minima admisa (0, 7U0), sau a absentei tensiunii pe una
dintre fazele sistemelor de alimentare, este realizata de releele minimale de tensiune K1, K2, K3 �i K4, care
functioneaza normal cand sunt alimentate cu tensiune de faza Rezistentele R1 �i R2 sunt utilizate la limitarea
curentului de actionare a releelor K1 �i K3.
Daca pe toate fazele surselor exista tensiune �i aceasta este mai mare decat valoarea minima reglata
a releelor K 1 ... � aceste relee sunt anclan�ate, dici sunt i'nchise K1 �i � din circuitul 19 �i 20. Punerea i'n
functiune a instalatiei sistemului A.A.R. se face prin aqionarea butonului S2• Anclan�area releului se aprinde
lampa de semnalizare H3, comanda de punere i'n functiune a instalatiei �i se alimenteaza cu tensiune
instalatia de comanda prin i'nchiderea contactelor normal deschise (n.d.) K5 din circuitul 17. Se alimenteaza
cu tensiune bobina releului de timp K6 (cu temporizare la aqionare) �i, dupa timpul reglat, de cca. 4
secunde, se i'nchide c.n.d.t. (contact normal deschis cu temporizare la ,nchidere) K6 (din circuitul 13).
Contactele n.d. K2 �i � fiind deschise , bobinele releelor de timp, cu temporizare la actionare, K7 �i K8 nu
sunt alimentate cu tensiune, deci contactele acestora (c.n.i.t.d.-contact normal inchis cu temporizare la
deschidere) sunt inchise. Deoarece �i releul de timp (cu temporizare la revenire Kio) nu este aqionat,
contactul acestuia (c.n.i.t.i.-contact normal inchis cu temporizare la inchidere) din circuitul 21 este inchis.
Ca urmare, dupa actionarea releului K5, anclan�eaza contactorul Q1 care asigura alimentarea cu
energie electrica a consuma1torilor de la sursa I prin inchiderea c.n.d. (contact normal deschis) Oi din
instalatia de forta (circuitul 4). Actioneaza practic instantaneu releul K9 deoarece se inchide c.n.d. 01 din
circuitul 22, se deschide c.n.i.t.l din circuitul 23 �i se aprinde lampa de semnalizare H i, (avertizeaza optic ca
alimentarea cu energie electrica a consumatorilor se face de la sursa I}. Dupa toate acestea se inchide
c.n.d.t.i. K6• Releul de timp K6 este utilizat pentru prevenirea oscilatiilor sistemului A.A.R.
Sursa I Sursa [I
RS T 0 RS T 0

F1 0

0
R

0 }]
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
Fig.1.12 Sistem de anclan�are automata a rezervei bidirectional
de joasa tensiune
Daca dispare tensiunea pie una dintre fazele sursei I, daca scade tensiunea pe una dintre fazele sub
valoarea minima reglata sau cand actioneaza releele de protectie Fi, are loc trecerea alimentarii
receptoarelor de pe sursa I pe sursa II.
Sa presupunem ca la functionarea A.A.R. cu alimentarea receptoarelor de pe sursa I, dispare
tensiunea de pe faza T. In acest caz declan�area releului K2, se inchide c.n.i. K2 din circuitul 19, se
alimenteaza cu tensiune bobina releului de timp K7, �i dupa timpul reglat, se deschide c.n.i.t.d. K7 din
circuitul 21. Daca intr-un timp mai mic decat eel reglat al releului K7 (2 ... 3s) revine tensiunea pe faza T,
alimentarea cu tensiune ramane pe sursa I. Daca in acest timp se mentine intrerupta tensiunea pe faza T,
prin deschiderea contactului K7 se 1ntrerupe alimentarea cu tensiune a bobinei contactului 01 �i acesta
declan�eaza. Prin deschiderea contactelor principale 01 din circuitul 4 se 1ntrerupe alimentarea cu tensiune
a receptoarelor de la sursa I, se stinge lampa de semnalizare H 1 (prin deschiderea c.n.d. Oi din circuitul 26),
se 1ntrerupe circuitul bobinei releului de timp Kg (prin deschiderea c.n.d. 0 1 din circuitul 22) �i dupa timpul
reglat O,Ss, se 1nchide c.n.7.t.7. Kg din circuitul 23. Acum se alimenteaza cu tensiune bobina contactorului Oi
care prin intermediul contactelor sale din circuitele 11, 27 �i 24 determina trecerea alimentarii
receptoarelor pe sursa II, aprinderea lampii de semnalizare H 2 �i alimentarea cu tensiune a bobinei releului
de timp K 10• Se deschide, practic instantaneu c.n.7.t.7. K10 din circuitul 21 care asigura revenirea temporizata
a alimentarii cu energie a receptoarelor pe sursa I cand se defecteaza instalatia electrica a sursei II.
Contactelor n.1. (normal 1nchis) Oi �i Oi din circuitele 23 �i 21 se utilizeaza pentru eliminarea posibilitatii
alimentarii concomitente de la cele doua surse a receptoarelor are loc trecerea alimentarii cu energie de
pe sursa I pe sursa II �i cand scade tensiunea sub cea reglata sau dispare tensiunea pe fazele R sau S.
Revenirea alimentarii receptoarelor de pe sursa II pe sursa I are loc 1n acela�i mod.
b.3 Automat de anclan are a rezervei unidirec ional din instalatiile de medie tensiune
Sistemul A.A.R. de medie tensiune, din figura 1.13 este unidirectional, cu trecere temporizata de pe
sursa de baza pe cea de rezerva. revenirea alimentarii cu energie electrica a consumatorilor de la sursa de
baza (sursa I), se face prin efectuarea unor manevre manuale, numai dupa trecerea sau revenirea
defectului.
Alimentarea cu energie electrica se face normal de la sursa I. Daca se da tensiunea sub valoarea
reglata sa se 1ntrerupe tensiunea pe una dintre fazele sistemului T de alimentare, declan�eaza releele K1
sau K2 se stinge lampa de semnalizare H 1 se 1nchid contactele n.1. K 1 sau K2 �i se alimenteaza cu tensiune
bobina releului de timp K3• Daca pe durata de timp egala cu timpul reglat al releului (2s .... 3s) nu dispare
defectul, releul actioneaza asupra contactului sau n.d.t.1. K3•
Se alimenteaza cu tensiune bobina L2 de declan�are a 1ntreruptorului de medie tensiune 01. Dupa
declan�are se 1nchide c.n.1. 01 (sesizeaza starea de declan�are a 1ntreruptorului Oi). Se alimenteaza cu
tensiune bobina releului de timp � care dupa timpul reglat, actioneaza asupra contactului n.d.t.i. K4• Se
alimenteaza cu tensiune bobina de anclan�are L1 a 1ntreruptorului Oi, anclan�eaza Oi �i se aprinde lampa
de semnalizare H 2 (avertizeaza ca alimentarea receptoarelor se face pe sursa de rezerva).
Automatul de anclan�are a rezervei unidirectional de medie tensiune, la care revenirea alimentarii cu
energie electrica de la sursa de baza are loc prin manevre manuale.
La revenirea tensiunii pe sursa de baza (semnalizata de aprinderea lampii H 1 ), dupa trecere se
comuta de pe sursa II pe sursa I, cu efectuarea urmatoarelor manevre:
Q se declan�eaza ,ntreruptorul Oi (cu bobina L2 (0i) , nefigurata ,n schema, prin actionarea
butonului de anclan�are);
Q se anclan�eaza 1ntreruptorul 01, actionand butonul de anclan�are a acestui 1ntreruptor.
Sursa I Sursa II

Fig.1.13 Automat de
anclan�are a rezervei
unidirectional de medie
tensiune, la care revenirea
alimentiirii cu energie
electricii de la sursa de bozo
are foe prin manevre
manua/e
V/11.2.2. Sisteme de anclan$are automata de sacrificiu
a) NOTIUNI INTRODUCTIVE
Sistemele de declan�are automata de sacrificiu (D.A.5.) asigura 1ntreruperea alimentarii cu tensiune
a receptoarelor de categoriile II �i Ill daca sursa secundara de tensiune nu este dimensionata sa preia toata
sarcina atunci cand sistemul A.A.R. comanda trecerea functionarii de pe sursa de baza (sursa I) pe sursa de
rezerva (sursa II).
In figura 1.14 se da schema de principiu a unui sistem D.A.S. Sistemul D.A.S. lucreaza asociat cu
sistemele A.A.R. unidirectionale. Sursa I de alimentare este dimensionata sa poata prelua puterea P
(P=Pv+P5 ). Sursa de rezerva poate suporta numai sarcina Pv (puterea receptoarelor vitale), de aceea D.A.S.
deconecteaza receptoarele cu puterea P5 (puterea receptoarelor sacrificate) la trecerea de pe sursa de baza
pe cea de rezerva. La revenirea alimentarii cu energie pe sursa principala, prin comanda corespunzatoare a
sistemului A.A.R., D.A.S. asigura alimentarea normala a receptoarelor . Sistemul D.A.S. trebuie sa
1ndeplineasca urmatoarele conditii:
Q sa functioneze singur �i rapid la caderea sursei de baza;
Q sa realizeze declan�area cand dispare tensiunea de pe oricare faza a sursei principale;
Q declan�area contactorului Q3 sa se realizeze 1nainte ca sistemul A.A.R. sa comande trecerea
alimentarii de la sursa de rezerva;
Q sa se asigure semnalizarea permanenta a functionarii sistemului;
Q sa fie prevazut cu posibilitatea de 1ncercare a functionarii prin simularea caderii sursei.

Sursa I Sursa II

Fig.1.14 Schema bloc a unui


sistem de declan�are automata
de sacrificiu

Receptoare

P,
Receptoare
sacrificate v1tale

b. SISTEME DE DECLANSARE AUTOMATA DE SACRIFICIU DE JOAS.A TENSIUNE


b.1 Sisteme de declan are automata de sacrificiu de ·oasa tensiune entru / < 100
Acest sistem (figura 1.15) lucreaza asociat cu automatul de anclan�are a rezervei unidirectional, cu
schema din figura 1.11, ale carui functii principale le �i realizeaza. In plus sistemul D.A.S., la caderea sursei
de baza I, asigura declan�area contactorului 01, 1ntreruperea circuitului bobinei contactului Q3, care prin
declan�are, determina 1ntreruperea alimentarii cu energie electrica a consumatorilor cu puterea Ps
(receptoare sacrificate) �i transmite comanda de anclan�are a contactorului Oz, prin 1nchiderea c.n.1. OJ (din
circuitul bobinei 02). La aceasta trecere se sting 1n ordine lampile H1 , H3, dupa care se aprinde H2. Acum
alimentarea cu energie electrica a consumatorilor se face de la sursa II de rezerva, care are puterea mai
mica decat cea a sursei de baza. Din acest motiv se poate asigura alimentarea cu energie electrica numai a
consumatorilor cu puterea Pv.
La revenirea tensiunii pe cele trei faze ale sistemului de baza, aqioneaza releul K1 care determina
declan�area contactorului 02 �i anclan�area contactoarelor 01 �i 02, asigurandu-se alimentarea cu energie
electrica a tuturor consumatorilor (P5 + Pv)- Se stinge lampa de semnalizare H2 �i se aprind lampile H1 �i H3•
Temporizarea trecerii de pe un sistem pe celalalt de alimentare se realizeaza cu timpii proprii de
comutatie ai releelor electromagnetice �i contactoarelor.
Sistemul Sistemul II

f!
,-A-.,

F,
I> I>
F3

�- Pv
p
� Q_v,
----------------------•------------------�--
1 2 3 4 5 6 7 8 9

Fig.1.15 5istem de declan�are automata de sacrificiu,


de joasa tensiune pentru I < 100 A

b.2. Sistem de declan are automata de sacrificiu de ·oasa tensiune entru I� 100
Schema acestui sistem este data 1n figura 1.16. Alimentarea instalatiei de comanda se face de la o
sursa independenta cu tensiunea Ub (baterie de acumulator).
In regim normal de functionare, este operativ sistemul I de alimentare cu energie electrica (sistem de
baza) cu puterea P = Ps + Pv. Controlul tensiunilor pe cele trei faze de releele minimale de tensiune K1 (fazele
n.
R, 5) �i K2 (faza
Daca exista tensiune pe cele trei faze �i aceasta are valoarea mai mare decat cea reglata a releelor
minimale de tensiune K1 �i K2, acestea actionate, deci este deschis c.n.1. K2 din circuitul 15.

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Fig.1.16 5istem de declan�are automata de sacrificiu,


de joasa tensiune pentru I � 100 A
Punerea 'in functie a sistemului D.A.5. se face prin 'i'nchiderea contactului 52. Actioneaza releul K3 �i
se alimenteaza cu tensiune instalatia de comanda. Se aprinde lampa de semnalizare H4• Anclan�eaza
contactul K1, cu bobina in circuitul 16, �i se inchid c.n.d. Q1 din circuitele 5, 17 �i 21, deci devine operativa
sursa de baza, anclan�eaza contactul Q1, se alimenteaza cu tensiune bobina releului de timp K5, cu
temporizare la revenire, �i se aprind lampile de semnalizare H1 �i H3• Acum sunt alimentati cu energie
electrica toti consumatorii.
Cand se alimenteaza cu tensiune instalatia de comanda prin inchiderea c.n.d. K3 din circuitul 13, se
alimenteaza �i bobina K4 a releului de timp cu temporizare la actionare, reglat la cca. 4s. Dupa acest timp,
se inchide c.n.d.t.i. K4 din circuitul 19, dar bobina contactorului Q2 ramane tot nealimentata cu tensiune
deoarece pe durata reglata a timpului de lucru a releului K4 se deschid c.n.i. Q1 �i Q3 din acela�i circuit.
Releul de timp K4 are rolul de eliminarea oscilatiei: trecere a alimentarii de pe sistemul de baza pe
cele de rezerva �i invers, la punerea in functie a instalatiei de comanda. Daca la anclan�area releului K3, in
intervalul de timp egal cu eel reglat al releului de timp Ks (de cca. 2s ... 3s}, este intrerupta tensiunea pe una
dintre fazele sistemului de baza, sau valoarea acesteia este sub cea reglata a releelor minimale de tensiune
K1 sau K2, c.n.i. K2 din circuitul 15 ramane inchis.
Dupa timpul reglat releul de timp Ks aqioneaza asupra contactului sau din circuitul 16, pe care-I
deschide. Declan�eaza contactoarele Q1 �i Q3 (se sting lampile de semnalizare H1 �i H3}, se inchid c.n.i. Q1 �i
Q3 din circuitul 19, iar dupa 4s de la actionarea butonului n.d. 52 se inchide c.n.d.t.i. K4 din aceala�i circuit.
Acum anclan�eaza contactorul Q2 (se aprinde lampa de semnalizare H2) �i se alimenteaza cu energie
electrica, de la sursa II de rezerva numai consumatorii au puterea Pv.
La anclan�area contactorului Q2, se inchide c.n.d. Q2 din circuitul 20, deci actioneaza releul de timp
K7 (cu temporizare la revenire) asupra contactului sau din circuitul 16 pe care-I deschide. La revenirea
tensiunii pe sursa I, anclan�eaza releul K2, se deschide, c.n.i. K2 din circuitul 19 �i declan�eaza Q2 (se inchide
lampa de semnalizare H2}.

V/11.2.3. Sistem de reansclan�are automata rapida (R.A.R.), a intreruptoarelor de


m, d" tensiune
Acest sistem se utilizeaza pentru diminuarea efectelor negative produse de defectele trecatoare din
liniile electrice aeriene (scurtcircuite produse din cauze naturale) sau in cablu (la functionarea neselectiva a
perturbatiei impotriva scurcircuitelor).
In figura 1.17 este data schema de principiu a unei intalatii R.A.R. de medie tensiune.

T K
l
K
3 �

Kl
Q,1�
w
Qi T1 ub
t K2

H3 �
I
1(01
H1 H2

I 2 3 4 5 6 7 8 9 IO 11 I2 13 14 15 16 17 18 1 9 20

Fig.1.17 lnstalatie de reaclan�are automata rapida a i'ntreruptoarelor de medie tensiune


Pentru punerea in functie a sistemului R.A.R. se efectueaza urmatoarele manevre:
Q se inchid contactele separatoarelor Q11 �i Q12;
Q se anclan�eaza intreruptorul Q1;
Q se alimenteaza prin cheia de comanda 51, cu tensiune, instalatia de comanda R.A.R., de la sursa
proprie Ub (baterie de acumulatori).
Daca exista tensiune pe cele trei faze �i aceasta este mai mare decat valoarea minima reglata a
releelor minimale de tensiune K1 �i K2, aceste relee aqioneaza �i prin inchiderea c.n.d. K1 �i K2 din circuitul
19, se aprinde lampa de semnalizare H3 (indica prezenta tensiunii pe cele trei faze ale instalatiei de forta).
Deoarece i'ntrerupatorul Q1 este anclan�at, este i'nchis contactul limitatorului S1 (Q1 ). Releul K3 este aqionat
�i lampa de semnalizare H1 este aprinsa. La i'nchiderea contactelor S1 se aprinde lampa de semnalizare H4 •
La aparitia unui defect trecator poate sa scada tensiunea eel putin pe una dintre fazele sistemului de
alimentare a consumatorilor. Declan�eaza eel putin un releu de minima tensiune (K1 �i/sau K2), se stinge
lampa de semnalizare H3, se alimenteaza cu tensiune bobina L2(Q1) de declan�are a i'ntreruptorului Q1 (din
circuitul 12) �i declan�eaza a1 . Se stinge lampa de semnalizare H1 , deoarece se deschide c.n.d. 51 (Q1 )din
circuitul 10 care i'ntrerupe alimentarea cu tensiune a bobinei releului K3•
Cand declan�eaza releele K1 �i/sau K2, prin c.n.1. K1 �i/sau K21 se alimenteaza cu tensiune bobina
releului de timp Ks (cu temporizare la aqionare) �i dupa timpul reglat (ls ... 2s) se deschide c.n.i.t.d. Ks care
i'ntrerupe curentul din bobina LAQ1 ). Declan�area i'ntreruptorului Q1 este sesizata de limitatorul Si(Q1 ) din
circuitul 11. Actioneaza releul K4 �i se i'nchid c.n.d. K4 din circuitele 14 �i 18. Contactul din circuitul 18
aprinde lampa de semnalizare H2 iar eel din circuitul 14 i'nchide circuitul bobinei releului de timp K6 (cu
temporizare la aqionare), care dupa timpul reglat (cca. 3s), aqioneaza asupra contactului sau din circuitul
15 pe care-I deschide. Daca in intervalul de timp de 3s revine tensiunea pe faza defecta, aqioneaza releele
K1 �i/sau K2 �i se alimenteaza cu tensiune bobina L 1 (Q1 ) de anclan�are a i'ntreruptorului Q1 se i'nchide
circuitul releului de timp K1 (cu temporizare la aqionare) �i dupa timpul reglat (cca. 5s) acesta aqioneaza
asupra contactului sau din circuitul 15. Se i'ntrerupe curentul din bobina de anclan�are L 1 (Q1 ), dar
consumatorii raman alimentati cu energie electrica deoarece intreruptorul Q1 este anclan�at. In aceasta
stare sunt aprinse lampile de semnalizare H1 �i H3 �i este stinsa H2.
Din schema lipse�te configuratia instalatiei de comanda locala a i'ntreruptorului Q1 .

Vlll.3. DIMENSIONAREA LINIILOR ELECTRICE

V/11.3.1 Dimensionarea unei linii simple de curent continuu, prin metoda ciiderii
maxime admi!,e de ten!)iune
Se considera ca o linie electrica bifilara (fig.2.2), de lungime L alimenteaza cu energie electrica un
receptor de curent continuu concentrat la capatul ei.

Fig.2.2 Linie e/ectrica simpla de curent continuu

Daca receptorul este un motor electric cu puterea Pa la arbore, puterea pe care acesta o consuma din
retea este Pm:
= pa (2.16)
p
T/m
unde 1Jm este randamentul motorului. Curentul I care strabate motorul �i linia de alimentare cu energie
electrica, se calculeaza cu:
I= pm
Un
(2.17)
I= pa
T/ m ·Un
Caderea de tensiune pe linia de alimentare este:
L
,1U = 2 · p · - · I (2.18)
s

,1u = 2 · p · !:_ · pm (2.19)


s Un

Din cele doua relatii se obtine seqiunea liniei:


L-1
s=2·p·-­ (2.20)
t1U
L-Pm
s=2·p· (2.21)
t1U ·Un
Caderea de tensiune maxima admisa pe linie depinde de felul receptorului �i anume pentru
motoare acesta este de 5% iar pentru instalatiile de iluminat este de 3% din tensiunea de alimentare.
Deci:
t1U%
t1U s · Un (2.22)
100
( t1U% = 5,3 etc.).
Cu formulele (2.20), (2.21) �i (2.22) rezulta:
200· p· L-1
S=----- (2.24)
t1U% · Un
200-L-Pm
s= (2.25)
t1U% -U;,
Sectiunea conductoarelor liniei de alimentare se determina cu una dintre relatiile (2.20), (2.21),
(2.23) sau (2.24) dupa care se alege o sectiune standardizata imediat superioara ( sn � s ). Pentru aceasta
seqiune, 7n functie de conditiile de pozare �i de temperatura de referinta, corespunde o anumita valoare
maxima a curentului care poate trece prin conductoare. Aceasta valoare se corecteaza 7n functie de
temperatura reala a mediului �i de regimul de lucru a receptorului potrivit relatiilor (2.14) �i (2.15).
Verificarea la 7ncalzire este realizata daca Is /�ax . Daca aceasta relatie nu este 7ndeplinita se
adopta o sectiune imediat superioara.
Urmeaza apoi verificarea la pornire a liniei. Se impune ca la pornire caderea maxima de tensiune pe
linie sa nu depa�easca 12% din tensiunea nominala:
12
t1U s--Un (2.25)
p 100
Dar:
2 .L
t1Up = . p · kp · In (2.26)
Sn
unde kp este dat de raportul:
I
k =_p_ (2.27)
P In
Sectiunea este bine aleasa daca:
2· p·L
·k .J <J.3._-U (2.28)
Sn p n-100 n
Oaca (2.28) nu este 7ndeplinita, se alege o seqiune imediat superioara.

V/11.3.2 Dimensionarea liniilor principa/e (magistrale) de curent continuu formate


din mai multe tronsoane cu conductoare de aceia�i sectiune in functie de ciiderea
maxima admisii de tensiune
Se presupune ca linia magistrala (fig.2.2) alimenteaza n receptoare (motoare electrice de c.c.).
Motoarele au puterile la arbore P0 1, P02, ..., Pan • Puterile absorbite din reteaua electrica sunt:

(2.29)

i = 1, ...,n.
Curentii motoarelor se determina cu:
p Pa,
u .'
Itnl = __!!l_ Im, =
'lm, · Un
(2.30)
11

Fig.2.2 Linie electricii simplii de curent continuu

b h
A
11
r I, P,
----
1 h, P2 2 Ii, P2 3 4---..j
In, Pn n
.._,,
�--• -# Pm1-1--•-n-' --r
Pm2
-•~n-' Pm-1-----
3
•-#Pmn �1
M1 3 Mn
M2 M

Fig.2.3 Linia principalii de c.c. care alimenteazii n receptoare


Cu aceasta se pot determina puterile �i curentii care strabat tronsoanele:
Pi= pm l +P,,,2 +... +Pmn ;
P2 = pm 2 +...+Pnw····
(2.31)

pn = pmn ·
fl =fm l +fm2+... +/mn ;
(2.32)
/2 = Jm2 +... +Jmn; ...
/11 = Jmll"
Caderile de tensiune pe tronsoane se calculeaza cu:
I
,1u,
=2· p·_..!..._·J,;
s
{2.33)

.1U, = 2 · p · � · !l_, i = I, ..., n. {2.34)


S ull

Caderea totala de tensiune pe linie este:


,1u = r,1u, (2.35)
i=l
2-p n( )
.1U = -- · L l, · I; (2.36)
s 1=1
2
,1u = s·U. P · I, (l; · P,) (2.37)
n i=l
Din (2.36) �i {2.37) se obtine sectiunea conductoarelor liniei:
s = 2 . p · I,(!, · I,) {2.38)
.1U 1=1
s= 2 . p . ± (!, . P,) (2.39)
,1u -U11 1=1

Tinand seama de (2.22), relatiile {2.38) si(2.39) devin:


200· n
s----·I p
(l ·I) {2.40)
- LJAU%-U -
I I
o n 1-l

200 · p n ( .
)
, (2.41)
s L1U%·Un2 ,; l · P,
=

Sectiunile conductoarelor se pot determina �1 in functie de curentii motoarelor Im,, puterile


motoarelor Pm; �i lungimea liniei L; intre punctele A �i i (i = 1, 2,...,n). Pentru aceasta se tine seama de (2.31),
(2.32) �i (2.42):
(2.42)
Cu aceasta rezulta:

f (( · I, ) = f (L, · Im, ) (2.43)


1=! 1=!

f(l; ·P,)= f(L; ·Pm1) (2.44)


1=1 t=I
Cu (2.38), (2.39), (2.40), (2.41), (2.43) �i (2.44) rezulta:
2· n( ) (2.45)
s = --p
· L L, · Imi
L1U 1=1
200· p . n ( )
L; · (2.46)
s L1U%·Un ,; /nil
=

2· n( )
L;·Pm,
p
s = ---·I (2.47)
L1U ·Un i=I

200 · p
=
2·;; L, ·Pm, )
n
( (2.48)
s L1U%·Un
Sectiunea conductoarelor liniei principale se determina cu una dintre relatiile: (2.38)... (2.41);
(2.45) ... (2.