23.03.

2020

Curs Utilaje în i.a.III - IPA, CEPA, TCAP

PROIECTAREA CORPULUI PRINCIPAL DE FABRICATIE

(continuare)

Stabilirea numarului de utilaje

a) Utilaje cu functionare discontinua

b)Utilaje cu functionare continua

Într-o unitate de industrie alimentară utilajele pot avea funcționare continuă sau discontinuă.

a) La stabilirea numărului de utilaje cu funcționare discontinuă se poate calcula:

- Marimea și durata șarjei

- Suprafata de schimba termic daca utilajul asigura schimb termic (schimbatoare de

calcura, uscatoare, concentratoare etc)

- Cantitatea de materii prime și materiale prelucrate într-un interval determinat de timp

(o zi, o lună) stabilit în corelație cu durata șarjei.

1
UTILAJE CU FUNCTIONARE DISCONTINUA
Numarul de sarje executate in intervalul de timp determinat (de
exemplu: zi):

V V sarje
n 
Vu Vt   zi (1)

Vu

Vt (2)

Vu – volumul util, m3

Vt – volumul tota, m3

 - coeficient de umplere, %
Numarul de sarje executate intr-o zi cu un singur utilaj:

24 sarje
m
 zi  utilaj (3)

2
Numarul de utilaje care lucreaza:

n n  V 
N  
m 24 24  Vt   (4)

Numarul total de utilaje ce se monteaza:

 d  V   d 
N m  N 1     1  
 100  24  Vt    100  (5)

Semnificațiile termenilor sunt:

- N – numărul de șarje ce se realizează în intervalul de timp stabilit (de ex. 24 ore),

adimensional.

- V – volumul de materii si materiale ce se prelucrează, m3

- Vu, Vt – volumul util al utilajului cu funcționare discontinuă, m3

- Vt – volumul total al utilajului cu funcționare discontinuă, m3

Relația între volumul util Vu și volumul total Vt este data de coeficientul de umplere, .

 = Vu/Vt, adim.

Valorile recomandate pentru coeficientul de umplere sunt:

0.7 – 0,85 pentru procesele care nu produc spuma sau degajări puternice de vapori

0,4 – 0,6 pentru procesele însoțite de spumare.

m – numărul de șarje, adimensional

 - timpul/ durata unei șarje, ore, zile etc.

N – numărul de utilaje care lucrează,adim.

Nm – numărul total de utilaje care se montează pentru operația tehnologică respectivă, adim..

d – rezerva de capacitate de producție (în general, se poate lua in considerare ca d = 10- 15%).

3
 b) La calculul numărului de utilajele cu funcționare continuă se consideră:

- Debitul de materii și materiale ce trebuie procesate

- Capacitate de producție a unui singur utilaj

- Timpul de trecere prin utilaj, timp necesar încarcării, desfășurării procesului

tehnologic și descărcării utilajului
Utilaje in industria alimentara III IPA, CEPA, PIP
- Volumul util al unui utilaj
Conf.fr.ing. Liliana Mihalcea
- Modul de montare a utilajelor (în serie sau in paralel).

UTILAJE CU FUNTIONARE CONTINUA

- Utilaje montate in paralel

Q Q 
N 
g Vu (6)

- utilaje montate in serie

 Q   VTu
N ,  
 Vu Vu (7)

Semnificatiile termenilor din ecuatiile anterioare sunt:

N – numărul de utilaje montate în serie, adim.

Q – debitul de materii prime, auxiliare, produse intermediare ce trebuie prelucrate , m3/h sau
kg/h sau t / h, etc

g – capacitatea de producție a unui utilaj, m3/h sau kg/h sau t / h etc

 - durata operației tehnologice, ore etc

Vu – volumul util al utilajului, m3

 - timpul de trecere al materiilor prime / materialelor auxiliare/ produselor intermediare

printr-un singur utilaj din cele N montate înserie, ore etc.

VTu – volumul util al tuturor utilajelor montate în serie, m3