Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Un ceas de dimensiuni mari, fixat în locuri publice, pe fațada unei clădiri (biserică, turn,
primărie, arc de triumf etc.)[1] ori pe un perete interior, și prevăzut, de regulă, cu un
mecanism sonor care anunță principalele unități de timp, se numește „orologiu”.
Acest articol a fost tradus cu ajutorul unei unelte de traducere automată,
de aceea calitatea lui este foarte joasă..
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea articolului apăsând
butonul „modificare”!
Fragmentul inserat (sau întreaga pagină) va fi șters dacă în termen de 7 zile nu se
înregistrează progrese notabile în procesul de redactare.
Pagina a fost modificată ultima oară de către 95.65.73.211 (Contribuții • Jurnal) acum 9 luni.
Cuprins
1Istoria ceasului
2Folosințe
3Modă
o 3.1Spațiu
o 3.2Scufundare
4Mișcare
o 4.1Mișcările mecanice
o 4.2Ceasurile automatice
5Cadran
o 5.1Analogic
o 5.2Digital
6Tipuri de ceasuri
7Funcțiile ceasului
o 7.1Cronologia invențiilor
8Producția și comerțul de ceasuri
9Note
10Legături externe
11Vezi și
Folosințe[modificare | modificare sursă]
O mișcare în creația ceasului este mecanismul care măsoară trecerea timpului și
afișează ora curentă (și, uneori, alte informații, inclusiv data, luna și ziua). Mișcările pot
fi în întregime mecanice, în întregime electronice (potențial fără componente în
mișcare), sau ar putea fi un amestec al celor două. Cele mai multe ceasuri făcute în
principal pentru înregistrarea timpului, au mișcări electronice, cu piesele mecanice de
pe fața ceasului, care indică timpul.
Modă[modificare | modificare sursă]
Ceasurile de mână sunt apreciate ca forme de bijuterii sau ca forme de artă care pot fii
colectate în loc de a fi numai forme de a afla timpul. [5] Asta a creat multe piețe diferite
pentru ceasuri de mână, variind de la ceasuri foarte ieftine care sunt folosite numai
pentru a vedea timpul, la ceasuri care sunt foarte scumpe și sunt folosite de oameni
care au mulți bani și vor o formă de a arăta câți bani au.
În mod normal, ceasurile bărbătești sunt pentru ocazii mai deosebite (etichetă formală),
sau pentru viața de zi cu zi sunt aurii, subțiri și simple fără design special. Oricum,
ceasurile cu tentă sportivă au început să devină din ce în ce mai mult acceptate pentru
evenimente de etichetă formală. Marea majoritate a ceasurilor de damă au încrustate
pietre prețioase sau diamante pe cadran, în jurul cadranului, sau până și pe brățară. [6]
Comercializarea ceasurilor false care imită mărci de renume (de exemplu Rolex)
reprezintă aproximativ $1 miliard de dolari americani pe an. [7]
Spațiu[modificare | modificare sursă]
Condițiile speciale pe care astronauții le întâmpină în spațiu (de exemplu gravitate zero)
au nevoie de ceasuri speciale testate pentru asemenea condiții. În timpul primului zbor
uman în spațiu din 12 aprilie 1961, Iuri Gagarin avea la mână un ceas Shturmanskie
(scrierea fonetică a cuvântului rusesc Штурманские care înseamnă “cel al
navigatorului”). Acel ceas a fost fabricat de uzinele Первый Московский Часовой
Завод, ПМЧЗ, (în traducere directă Prima Uzină de Ceasuri din Moscova.) În anii 1970,
Poljot au scos o nouă fabrică de ceas care are cronometru – ceasul 3133. Este o formă
modificată a ceasului “Swiss Valjoux 7734” făcut în Rusia. Mecanismul de operare este
bazat pe 23 de lagăre cu pietre prețioase și învârtire manuală (43 de ore). Pe mâna lui
Valeriy Polyakov, ceasul “Poljot 3133” a realizat un nou record pentru cel mai lung zbor
în spațiu din istorie. [8]
Astronauta Nancy J. Currie purtând un ceas Timex Ironman Triathlon Datalink model 78401 în timpul zborului
STS 88.
Scufundare[modificare | modificare sursă]
Seiko 7002-7020 Scufundări 200m pe o brățară stil NATO cu 4 inele
Ceasurile pot fi modificate ca să fie rezistente la apă. Ceasurile de acest gen sunt
uneori numite “ceasuri acvatice” când sunt potrivite pentru scufundări. Organizația
Internațională de Standardizare a emis un standard pentru ceasuri rezistente la apă,
care în engleză se cheamă “waterproof”, multe țări au adoptat-o.
Nici un test definit de către Organizația Internațională de Standardizare 2281 pentru
marca rezistentă la apă nu este adecvat pentru a clasifica un ceas ca fiind pentru
scufundare. Ceasuri de genul acesta sunt fabricate pentru viața de zi pe zi și trebuie să
fie rezistente pentru diferite activități, de exemplu înotul. Aceste ceasuri pot fi purtate în
diferite condiții de presiune și temperaturi, dar în nici un caz nu pot fi purtate la o
scufundare. Ceasurile sunt clasificate după nivelul de rezistență la apă, care rotund
înseamnă: 1 metru = 3.3 picioare. [9][10]
Bun pentru uz zilnic, de exemplu A nu fi folosit pentru scufundări, înot, lucru în jurul
Rezistent la apă 30 m
rezistent la ploaie. apei sau pescuit.
Scufundări până la Minimum ISO standard pentru Scufundări 100m și 150m sunt ceasuri mai vechi.
100 m scufundări la adâncime care nu
cer helium
Scufundări între Bun pentru scufundări la Clasificare tipică pentru ceasurile de scufundări
200 m - 300 m adâncime care cer helium actuale.
Mișcare[modificare | modificare sursă]
O mișcare în creația ceasului este mecanismul care măsoară trecerea timpului și
afișează ora curentă (și, uneori, altă informație, inclusiv data, luna și ziua). Mișcările pot
fi în întregime mecanice, în întregime electronice (potențial fără componente în
mișcare), sau ar putea fi un amestec al celor două. Cele mai multe ceasuri făcute în
principal pentru înregistrarea timpului, au mișcări electronice, cu mâinile mecanice de
pe fața ceasului, care indică timpul.
Mișcările mecanice[modificare | modificare sursă]
În comparație cu ceasurile electronice, cele mecanice sunt mai puțin exacte, de multe
ori cu erori de cîteva secunde pe zi și sunt sensibile la poziție, temperatură [11] și cîmpuri
magnetice[12]. Ceasurile mecanice sunt, de asemenea, scump de produs, necesită o
întreținere și ajustare periodică, și sunt mai susceptibile să se strice. Cu toate acestea,
manopera de ceasurile mecanice atrage în continuare interesul unei părți a publicului
care cumpără ceasuri.
Mișcările mecanice folosesc un mecanism de siguranță pentru a controla și limita părțile
de tensionare a unui arc, transformînd detensionarea simplă a arcului într-o degajare de
energie controlată și periodică. Mișcările mecanice utilizează, de asemenea, o roată
volantă împreună cu arcul de echilibru (de asemenea, cunoscut ca un arc spiral) pentru
a controla mișcarea sistemului de balans într-un mod analog cu pendulul unui ceas de
perete. Tourbillon-ul, o parte opțională a ceasului, este un cadru de rotație pentru
mecanismul de siguranță, care este folosit pentru a anula sau reduce efectele
gravitaționale asupra balansului. Datorită complexității de proiectare a tourbillonului,
acesta este folosit numai în ceasurile "de prestigiu", ceea ce le face foarte scumpe.
Ceas automatic; imaginea arată cum funcționează ceasul
Cadran[modificare | modificare sursă]
Analogic[modificare | modificare sursă]
În mod normal, ceasurile indică timpul în mod analog prin intermediul unui cadran și cel
puțin două ace indicatoare: unul pentru oră și altul pentru minute. Multe ceasuri sunt
dotate și cu al treilea ac indicator, pentru secunde. La ceasurile mecanice cu acționare
electrică („quartz”), secundarul se mișcă sacadat, la fiecare secundă, spre deosebire de
cele cu arc, la care secundarul pare se aibă o mișcare continuă, cu toate că se mișcă în
incremente foarte mici.
Aceste ceasuri (care prima ereau vândute pentru doar 20 dolari, [16] și după aceea, au
fost reduse la doar 10 dolari în 1976) a văzut Pulsar pierde $6,000,000 și marca Pulsar
vândut la Seiko.[17]
În majoritatea de ceasuri cu display LED, era necesar pentru ca utilizatorul apasă un
buton pentru a vedea timpul afișat pentru câteva secunde, pentru că LED-urile foloseau
atâta de mult putere pe care nu au putut fi păstrate de operare continuu. De obicei,
culoarea de afișare al LED-ul a fost de culoare roșie. Ceasuri cu display cu LED-uri au
fost populare timp de câțiva ani, dar în curând se afișează cu LED-uri au fost înlocuite
de ecrane cu cristale lichide (LCD), care au folosit mai puțină energia al bateriei și au
fost mult mai convenabil, cu afișajul mereu vizibil și fără nevoie pentru a împinge un
buton înainte de a vedea timpul. Numai în întuneric a trebuit apăsat un buton, pentru a
lumina ecranul cu un bec mic, de iluminare LED-uri mai târziu. [18]
Chiar dacă ceasuri digitale au avut multe progrese majore, aproape toate ceasurile cu
ecrane digitale sunt folosite de marea majoritate a publicului. Ceasuri scumpe pentru
colecționari au rareori ecrane digitale, dincauză că nu există prea multă cerere pentru
ele. Mai puțin măiestrie este necesar pentru a face o față de un ceas digital și cele mai
multe colectoare cred că cadrane analogice (mai ales cu complicații) variază în calitate
mai mult decît cadranele digitale din cauza detaliilor si finisarea pieselor care alcătuiesc
cadranul (făcând astfel diferențele dintre un ceas ieftin și scump mai evident).
Tipuri de ceasuri[modificare | modificare sursă]
Există multe diferite tipuri de ceasuri care au diferite utilizări, le putem distingem
după modul de funcționare:
Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ Glosar monumente
2. ^ The New Oxford American Dictionary (2nd Ed., eBook edition),
Oxford University Press, 2008
3. ^ The New Encyclopædia Britannica, 15th Edition 4. Encyclopaedia
Britannica, Inc. 1983. pp. 746–747. ISBN 085229400X. Retrieved 3
iunie 2012.
4. ^ Istoria Ceasului." Ceasuri De Perete. N.p., n.d. Web. 16 Feb. 2014.
5. ^ Nazanin Lankarani (21 ianuarie 2013). "Buying Back a Forgotten
Chinese Heritage". The New York Times. Retrieved 22 ianuarie 2013.
"We try to explain why it makes sense to spend $500,000 on a watch."
6. ^ "Sapphire Watch Specs PDF". richardmille.com. Retrieved 14 April
2012.
7. ^ "Havocscope Counterfeit Watches Market Value: $1 billion".
8. ^ "Russian Space Watches History". Netgrafik.ch. Retrieved 2012-05-
27.
9. ^ "What you should know about Watches", the Jewellers and
Watchmakers of New Zealand (Inc.)
10. ^ ISO 22810:2010 iso.org
11. ^ "Temperature". Advice on Your Timepiece. Tag Heuer.
12. ^ Advice on Your Timepiece. Tag Heuer.
13. ^ "Watchmaking in Europe and China: Watches & Wonders".
Richemont. Worldtempus. Archived from the original on 2013-02-09.
Retrieved 2012-07-17.
14. ^ "Why Time Stands Still for Watchmakers". New York Times. 2008-
11-28. Retrieved 2008-11-28.
15. ^ Barbara Mikkelson (13 May 2011). "The Ten Ten Tenet".
Snopes.com. Barbara and David P. Mikkelson. Retrieved 14 July
2013.
16. ^ "TI $20 Watch", The Jerome and Dorothy Lemelson Center for the
Study of Invention and Innovation, Smithsonian Institution
17. ^ "Early Digital Watches", collection
18. ^ U.S. Patent 4,096,550: W. Boller, M. Donati, J. Fingerle, P. Wild,
Illuminating Arrangement for a Field-Effect Liquid-Crystal Display as
well as Fabrication and Application of the Illuminating Arrangement,
filed Oct. 15, 1976.
19. ^ a b Industria în care banii înseamnă timp, 3 ianuarie 2014, Mirona
Hrițcu, Capital, accesat la 5 ianuarie 2016
20. ^ Timpul românilor bate spre 60 mil. euro, 3 ianuarie 2016, Robert
Stan, Capital, accesat la 5 ianuarie 2016
21. ^ Cele mai scumpe ceasuri de lux din portofoliul Helvetansa, 15
octombrie 2008, Simona Roșu, Capital, accesat la 5 ianuarie 2016
Măsurători și standarde
Cronometrie · UTC · UT · TAI · Secundă · Minut · Oră · Timp sideral · Timp solar · Fus orar
Ceas · Orologie · Istoria măsurării timpului · Planetariu (Astrariu) · Cronometru marin · Sundial · C
Calendar · Zi · Săptămână · Lună · An · An tropic · Calendarul Iulian · Calendarul Gregorian · Cal
Intercalare · Secundă intercalată · An bisect
Cauzalitate · Eternalism · Întoarcerea eternă · Eveniment
Filozofia spațiului și timpului
Endurantism · Perdurantism · Prezentism · Finitism temporal
Pagina principală
Schimbări recente
Cafenea
Articol aleatoriu
Facebook
Participare
Cum încep pe Wikipedia
Ajutor
Portaluri tematice
Articole cerute
Donații
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Modificări corelate
Trimite fișier
Pagini speciale
Navigare în istoric
Informații despre pagină
Element Wikidata
Citează acest articol
În alte proiecte
Wikimedia Commons
Tipărire/exportare
Creare carte
Descarcă PDF
Versiune de tipărit
În alte limbi
Български
Deutsch
Ελληνικά
English
Español
Français
Magyar
Српски / srpski
Türkçe
Încă 117
Modifică legăturile
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 24 septembrie 2019, ora 12:06.
Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
Politica de confidențialitate
Despre Wikipedia
Termeni
Dezvoltatori
Statistics
Cookie statement
Versiune mobilă