Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
D 2 N24 Drept Financiar Saguna Dan Drosu
D 2 N24 Drept Financiar Saguna Dan Drosu
Capitolul I
Introducere în dreptul financiar
1
A se vedea art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002.
Introducere în dreptul financiar 3
Izvoarele dreptului financiar sunt alc tuite din totalitatea actelor normative
care reglementeaz raporturile juridice financiare.
În raport de gradul de generalitate sau specificitate, se disting:
– izvoare comune dreptului financiar i altor ramuri de drept;
– izvoare specifice dreptului financiar.
a. Izvoare ale dreptului financiar, comune cu izvoare ale altor ramuri de
drept :
Constitu ia- legea fundamental a rii,
legile ordinare ale parlamentului,
ordonan ele de guvern i ordonan ele de urgen ,
hot rârile guvernului etc.
b. Izvoare specifice dreptului financiar. Astfel de izvoare sunt considerate
actele normative care cuprind dispozi ii referitoare exclusiv la sfera finan elor
publice. Între acestea exemplific m:
Legea finan elor publice (Legea nr. 500/2002) care define te sfera
de cuprindere a finan elor publice.Legea finan elor publice este o
reglementare la nivel de lege-cadru.
Ordonan a de urgen nr. 45/2003 (aprobat cu modific ri prin
Legea nr. 108/2004) privind finan ele publice locale.
Ordonan a de urgen nr. 146/2002 (aprobat cu modific ri prin
Legea nr. 201/2003) privind formarea i utilizarea resurselor
derulate prin trezoreria statului, care reglementeaz , de asemenea
i atribu iile Trezoreriei finan elor publice3, dar i modul de utilizare a
resurselor contului curent general al trezoreriei statului.
1
Prin no iunea de «sector public» în elegem atât institu iile finan ate majoritar sau integral din
venituri extrabugetare, cât i întreprinderile la care statul sau o unitate administrativ-teritorial este
ac ionar unic sau ac ionar majoritar.
2
Organizarea i func ionarea Cur ii de Conturi a României este reglementat prin Legea nr.
94/1992 (M.Of. nr. 116 din 16 martie 2000).
3
Trezoreria finan elor publice este o institu ie de tip bancar prin care se deruleaz fondurile
publice apar inând atât bugetului central cât i bugetelor locale sau bugetului asigur rilor sociale de
6 Drept financiar public
stat, este institu ia financiar prin intermediul c reia se efectueaz cheltuielile i se încaseaz
efectiv veniturile statului.
Introducere în dreptul financiar 7
DREPT
DREPT FINANCIAR
ŞI FISCAL
B Izvoare specifice:
• Legea 500/2002
• O.U.G. 45/2003
• Codul fiscal
• Codul de procedură fiscală
8
RAPORTURI raporturi juridice bugetare
DE
DREPT FINANCIAR raporturi juridice fiscale
prin
STATUL APARAT FISCAL
SUBIECTE A cetăţean român
Persoana fizică
rezident
B cetăţean
străin nerezident
STRUCTURA
RAPORTULUI juridică A română
JURIDIC regiile autonome
FINANCIAR societăţile comerciale
capital public
capital privat
capital mixt
instituţiile publice
B străină
9
10 Drept financiar public
Capitolul II
Finan ele publice i moneda
1
Prin finan e publice în general în elegem totalitatea fondurilor b ne ti i a bunurilor lichide
(care pot fi transformate în bani) aflate la dispozi ia statului i ale autorit ilor administrativ-terito-
riale, fonduri b ne ti necesare i utilizate în vederea îndeplinirii func iilor statului i organiz rii
serviciilor publice.
2
G. J è z e , Cours de finances publique, Ed. M. Girard, Paris, 1922, p. 2.
3
C. A l b u , Drept financiar, Ia i, 1995, p. 5-30.
4
E. A l l i x , Traité élémentaire des sciences des finances et de legislation financière, française,
Ed. A. Rousseau, Paris, 1921, p. 9.
Introducere în dreptul financiar 11
1
W. S h u l t z , L. Harris, American public finance, New York, 1954, p. 1.
2
G. Leon, Elemente de tiin financiar , vol. I, Tip. Cartea Româneasc , Cluj, 1925, p. 15.
12 Drept financiar public
1
P. L a l u m i e r e , Les finances publiques, Lib. Armand Colin, Paris, 1970, p. 17.
2
I. V c r e l , Finan ele publice, Ed. tiin ific i Enciclopedic , Bucure ti, 1981, p. 30-41.
3
T. D r g a n u , Actele de drept administrativ, Bucure ti, 1959, p. 8.
Introducere în dreptul financiar 13
A. Func ia de reparti ie
Func ia de reparti ie a finan elor publice cunoa te dou faze distincte, îns
organic legate între ele: constituirea fondurilor b ne ti ale statului i distribuirea
acestora.
1) La constituirea fondurilor b ne ti ale societ ii particip toate
persoanele fizice i juridice cu capacitate contributiv , cum ar fi:
- regiile autonome i societ ile comerciale cu capital de stat;
- societ ile comerciale cu capital privat sau mixt;
- institu iile publice i unit ile subordonate acestora;
- cet enii sau celelalte persoane fizice rezidente sau nerezidente.
Resursele care alimenteaz fondurile publice, în marea lor majoritate, î i au
izvorul în produsul intern brut i, într-o mai mic m sur , în avu ia na ional sau
în transferuri primite din str in tate. Aceste resurse provin din toate ramurile
economiei na ionale îns în propor ii diferite.
2) Cea de-a doua faz a func iei de reparti ie a finan elor publice const
în distribuirea fondurilor b ne ti ale statului pe beneficiari - persoane
fizice i juridice. Reparti ia propriu-zis este determinat de
inventarierea nevoilor sociale existente în anul sau perioada de
Introducere în dreptul financiar 15
1
I. Gliga, Dreptul finan elor publice, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1995, p. 6-7.
2
Datoria public (reglementat actualmente de Legea nr. 313/2004) reprezint ansamblul
normelor juridice care reglementeaz modalit ile legale de atragere, de c tre autorit ile publice a
veniturilor extraordinare reprezentate de : împrumuturi ale statului sau ale unit ilor administrativ
teritoriale de la b nci din ar sau str in tate, emiterea de bonuri de tezaur, emiterea de obliga iuni
de stat, emiterea de garan ii de stat pentru împrumuturi ale unit ilor economice de stat la b nci din
ar sau str in tate.
Introducere în dreptul financiar 17
1.1. No iune
Moneda este un instrument social-economic, indispensabil oric rei
economii.
Moneda a reprezentat „o institu ie istoric , a urmat i urmeaz evolu ia
societ ii umane“.
Moneda a fost creata avand avers i revers.
Unele defini ii exprim particularit i ale monedei (actuale sau cele ce s-
au perpetuat în timp), altele o consider ca fiind marf ori pur i simplu o
no iune abstract .
Banul este fenomenul valorii în general; sfera no iunii sale fiind mai
larg decât a monedei, cuprinde totalitatea instrumentelor de schimb ale
circula iei.
Termenul de bani desemneaz denumirea generic atât a tipurilor de
moned , cât i a altor semne de valoare.
Istoric, no iunea de moned a ap rut mai târziu decât aceea de bani, i
anume atunci când s-a trecut de la sistemul de schimb ponderal al
metalelor pre ioase la lingouri marcate, c rora li se confirma greutatea i
calitatea aliajului.
Prin bani se exprim întreaga varietate a instrumentelor care m soar
valoarea m rfurilor, mijlocesc circula ia i plata sau constituie activul de
rezerv în rela iile economice. Ei se manifest în mod concret sub forma
monedelor i a celorlalte instrumente monetare (bani scripturali, bilete de
banc etc.).
Moneda, spre deosebire de bani, nu este un termen generic, ci reprezint
un numit tip de bani concretiza i sub forma pieselor metalice cu valoare
proprie. Monedei îi este caracteristic o diversitate de structuri i forme
de circula ie, reflectate în multitudinea denumirilor care i se atribuie.
Etimologic, denumirea de „moned “ î i are izvorul în limba latin ,
termenul venind de la numele zei ei Junon Moneta în al c rei templu, la
Roma, statul î i instalase ateliere de batere a primelor semne monetare.
În limba noastr , denumirea a p truns atât ca neologism din latin ,
„moneta“, cât i prin limba neogreac - „moneda“, utilizat în timpul
domniilor fanariote.
Aceea i denumire este utilizat în Fran a - monnaie -, în Anglia - money
i, bineîn eles, în Italia- moneda.
În limba român , termenul de „ban“ este utilizat îndeosebi când exprim
no iunea de moned m runt , divizionar . Etimologic î i are originea în
privilegiul acordat banilor români din secolele XIII-XIV de a bate
monede de argint, denumirea fiind întrebuin at cu timpul pentru
desemnarea monedelor cu o anumit greutate i calitate, indiferent de
provenien a lor.
1
S.N. C r a me r , Istoria începe la Sumer, Ed. ªtiinþificã, Bucureºti, 1962, p. 114-115.
Introducere în dreptul financiar 21
Timp de dou zeci i trei de secole s-au folosit ca bani îndeosebi monede
din metal pre ios. Odat cu apari ia primelor b nci, la Amsterdam în
1609, la Hamburg din 1619, la Londra din 1694 (care a fost i prima
banc de emisiune), rolul metalelor pre ioase ca etalon monetar este
preluat de c tre bancnotele convertibile în aur, la care s-au ad ugat, cu
timpul, i cele neconvertibile i banii de cont.
Bancnotele au înlocuit banii cu valoare intrinsec , îndeplinind func ia de
circula ie a m rfurilor i pl ilor.
B ncile de emisiune aveau obliga ia p str rii în tezaur a unui stoc de aur
sau argint care s reprezinte un procent din suma bancnotelor emise i
aflate în circula ie, pentru a putea fi asigurat convertibilitatea
bancnotelor.
Montesquieu a exprimat sugestiv în „L'esprit des lois“ corela ia moned -
bancnot : „Moneda este un semn care reprezint i exprim valoarea
tuturor m rfurilor (...). Cum banul este semnul valorii m rfurilor, hârtia e
semn al valorii banului (...). Valoarea pozitiv a monedei este acea care
poate fi fixat prin lege“
5.1.1. Antichitatea
26 Drept financiar public
Din luna februarie 1954, con inutul în aur al leului a fost majorat la
0,148112 gr. aur fin, fapt care a contribuit la modificarea
corespunz toare a cursurilor celorlalte valute fa de leul românesc.
Acest ultim con inut în metal pre ios al unit ii monetare a României se
men ine i în prezent.
Unitatea monetar na ional este consacrat în prezent i de prevederile
Legii nr. 312/2004privind Statutul B ncii Na ionale a României care, la
art. 13 stipuleaz : „Moneda na ional este leul, iar subdiviziunea
acestuia, banul“, iar Banca Na ional a României este unica institu ie
autorizat s emit însemne monetare, sub form de bancnote i monede
metalice, ca mijloace legale de plat pe teritoriul României (art. 12 din
Legea nr. 312/2004).
Amplificarea cererii de numerar a determinat suplimentarea de c tre
Banca Na ional a emisiunii monetare.
De asemenea, începând cu anul 1991, s-au pus în circula ie bancnote cu
valoare ridicat - de 500, 1.000, 5.000, 10.000, 50.000, 100.000 i
500.000 de lei, banca de emisiune trebuind s se adapteze la permanenta
i substan iala ofert de moned i la nevoile economiei de pia .
Legea nr. 312/2004 consacr , în art. 14 alin. (1) i (2), dreptul exclusiv al
B ncii Na ionale a României de a stabili valoarea nominal ,
dimensiunile, greutatea, desenul i alte caracteristici tehnice ale
bancnotelor i monedelor metalice, precum i obliga ia semn rii lor de
c tre guvernatorul B ncii Na ionale a României i casierul central, ceea
ce reflect procesul de depolitizare a instrumentului monetar, tendin
manifestat i în practica monetar a altor state.
DEFINITIE
Circulaþia monetarã este desemnatã de totalitatea opera iunilor efectuate cu
masa monetarã, concretizate în încasãrile i plã ile bãne ti, determinate de
circula ia mãrfurilor, de prestarea serviciilor i executarea de lucrãri în
cadrul unui stat.
1
C.A. S c h a f e r , Stabilitatea valutei clasice, Hamburg, 1922, p. 3.
2
V. B d u l e s c u , Curs de economie politicã, prelegerea din 9 aprilie 1929.
3
L. B a u d i u , Moneda ºi formarea preþurilor, Paris, 1936.
4
C. Costin K i r i e s c u , Moneda, Editura tiin ificã i Enciclopedicã, Bucure ti, 1982,
p. 190-194.
36 Drept financiar public
BANUL PUBLIC
CONSTITUIRE DISTRIBUIRE
STAT
FINAN E PUBLICE FINAN E PUBLICE
CLASICE
FINAN ELE PUBLICE I FORME
MODERNE
• orice persoan fizic sau juridic care de ine un bun impozabil sau realizeaz venituri trebuie s
pl teasc o sum de bani.
1
MONEDA MARF CU ROL DE ECHIVALENT GENERAL
de evaluare a notarilor
de mijlocire a schimburilor economice i serviciilor
de mijlocire a pl ilor
FUNC IILE MONEDEI de mijlocire a creditului
de mijlocire a economiilor
de tezaurizare
de distribuire i redistribuire a bunurilor i serviciilor
moneda metalic
FORMELE I NUMERARUL
INSTRUMENTELOR MONETARE bancnota
moneda scriptural
II CONTURILE
moneda electronic
2
CATEGORII DE MONEDE moneda efectiv sau manual (semnele monetare utilizate în
circula ia în numerar confec ionate din metal
hârtie)
moneda conven ional : DST, EURO .a.
moneda de calcul
moneda de cont sau bancar
moneda divizionar
moneda fiduaciar
moneda universal (aurul sub form de lingouri)
cardurile bancare
moneda de credit: cambia, CEC-ul etc.
baterea
ETAPELE
EMISIUNII stocarea
MONETARE a monedei
punerea în circula ie
CIRCUITUL M RFII
P–R–S–C
P = produc ie
R = reparti ie
S = schimb
C = consum
V Echilibrul monetar V
M B
M BNR are sarcina S
men inerii acestui echilibru
3
VMM = volumul masei monetare aflate în circula ie
VBS = volumul bunurilor i serviciilor aflate în circula ie
DEZECHILIBRE MONETARE
A) INFLA IA MONETAR
V V
Pc UM M B Pt
M S
V V
Pc UM M B Pt
M S
4
Introducere în dreptul financiar 39
Capitolul III
Organele statului cu atribu ii i r spunderi
în domeniul finan elor publice
1
I. C o n d o r , Drept financiar i fiscal, Bucure ti, 1996, p. 102.
40 Drept financiar public
VP = venituri publice
CP = cheltuieli publice
IMPOZITE
VENITURI ORDINARE
(BUGETARE, CURENTE, FISCALE) TAXE
amenzile
succesiunile vacante
bunurile f r st pân
ALTE CHELTUIELI
17
* datorii publice interne prin emisiunea titlurilor de stat.
BUGETUL DE STAT
18
Introducere în dreptul financiar 43
Capitolul IV
Conceptul de sistem bugetar1
1
Conform art. 2 pct. 38 din Legea nr. 500/2002 sistemul bugetar reprezint „un sistem unitar de
bugete care cuprinde bugetele prevãzute la art. 1 alin. 2 ºi bugetele locale”.
44 Drept financiar public
stat; bugetele institu iilor publice finan ate integral din venituri proprii;
bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate
de stat i ale c ror dobânzi, rambursare i alte costuri se asigur din
fonduri publice; bugetul fondurilor externe nerambursabile (art. 1 alin. 2
din Legea nr. 500/2002) i bugetele locale (art. 2 din O.U.G.
nr.45/2003).
2. Impozite indirecte:
- taxe de consuma ie (accize);
- pe bunuri de consum;
- pe obiecte de lux;
- pe alte bunuri;
- impozite pe cifra de afaceri;
- monopoluri fiscale;
- asupra produc iei;
- asupra vânz rii;
- asupra produc iei i vânz rii;
- taxe vamale:
- de import;
- de export;
- de tranzit;
- taxe:
48 Drept financiar public
- de timbru;
- de înregistrare;
- pe circula ia averii;
- alte taxe.
2. Emisiunea monetar
C. Alte venituri
- o parte din fondul de amortizare a capitalului fix apar inând întreprinderilor
sale productive;
- rezervele de aur i disponibilit ile valutare;
- lichidarea participa iilor de capital în str in tate;
- valorificarea unei p r i din bunurile sale mobile i imobile aflate peste
grani ;
- împrumuturile externe;
- resurse materiale i b ne ti jefuite.
A. Cheltuieli militare
1. Cheltuieli directe:
- producerea de armament i tehnic de lupt modern ;
- cheltuieli cu între inerea în ar i pe teritorii str ine a armatei.
Introducere în dreptul financiar 49
2. Cheltuieli indirecte:
- lichidarea urm rilor r zboiului;
- conven ii privind acordarea de ajutoare statelor învinse;
- finan area cercet rii tiin ifice în domeniul militar.
I.
Sistemul bugetar este format din anumite verigi, care alc tuiesc un
ansamblu coerent, denumit structura bugetar .
50 Drept financiar public
statele de tip federal sunt formate din federa ie, statele (provin-
ciile) membre ale federa iei i unit ile administrativ-teritoriale.
În statele de tip federal structura bugetar este format din:
bugetul federa iei, bugetele statelor, provinciilor, landurilor,
cantoanelor membre ale federa iei i bugetele locale.
De exemplu :S.U.A., Canada, Germania, Elve ia,
Austria, Iugoslavia, India.
VP = venituri publice
CP = cheltuieli publice
IMPOZITE
VENITURI ORDINARE
(BUGETARE, CURENTE, FISCALE) TAXE
amenzile
succesiunile vacante
bunurile f r st pân
ALTE CHELTUIELI
17
* datorii publice interne prin emisiunea titlurilor de stat.
BUGETUL DE STAT
18
54 Drept financiar public
Capitolul V
Activitatea bugetar a statului român. Procedura bugetar
1
Legea nr. 37/1999 privind bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul 1999 publicatã în M. Of.
nr. 99/09.03.1999.
2
Art. 7 pct. II H.G. nr. 13/2004 privind aprobarea Statutului Casei Na ionale de Pensii i alte
Drepturi de Asigur ri Sociale.
3
Art. 3 lit. k) H.G. nr. 412/2005 privind organizarea i func ionarea Ministerului Muncii i
Solidarit ii Sociale.
58 Drept financiar public
1
Art. 18 alin. (2) lit. b) i c) din Legea nr. 500/2002.
2
Art. 19 alin. (1) lit. a) Legea nr. 500/2002.
3
A se vedea O.U.G. nr. 150/2002 privind organizarea ºi funcþionarea sistemului de asigurãri
sociale de sãnãtate, publicatã în M. Of. nr. 838/20.11.2002.
4
Art. 23 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigur rilor pentru omaj i stimularea for ei
de munc .
5
Elaborarea se face în temeiul normelor metodologice de elaborare a bugetului fondului emise
de c tre Ministerul S n t ii (art. 4 pct. 58 H.G. nr. 168/2005).
6
Art. 76 alin. (1) lit. e) O.U.G. nr. 150/2002 privind organizarea i func ionarea sistemului de
asigur ri sociale de s n tate.
Introducere în dreptul financiar 59
1
Ordonator principal de credite este Ministrul S n t ii [art. 7 alin. (3) H.G. nr. 168/2005].
2
O.U.G. nr.45/2003 privind finan ele publice locale.
3
Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia publicat în
M. Of. nr. 448 din 24 noiembrie 1998.
60 Drept financiar public
1
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt pre edin ii consiliilor jude ene,
primarul general al municipiului Bucure ti i primarii celorlalte unit i administrativ-teritoriale.
Ordonatorii principali de credite pot delega aceast calitate înlocuitorilor de drept sau altor
persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor
preciza limitele i condi iile deleg rii. (art. 17 O.U.G. nr. 45/2003).
2
Sumele defalcate sunt procente stabilite din unele venituri ale bugetului de stat, care se aloc
bugetelor locale [art. 2 alin. (1) pct. 47 O.U.G. nr. 45/2003] în vederea echilibr rii acestora i
finan rii unor activit i descentralizate sau unor cheltuieli publice noi.
3
Sunt transferurile de sume de la bugetul central la bugetele locale supuse opera iunii de
consolidare bugetar , care presupune eliminarea dublei reprezent ri a sumei ce face obiectul
transferului (atât în bugetul central i în bugetul local), urmând ca suma s fie reprezentat ,
exclusiv în bugetul local, la capitolul de venituri.
4
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibr rii bugetelor
locale, vor fi repartizate pe jude e, în func ie de urm toarele criterii:
a) capacitatea financiar calculat în func ie de impozitul pe venit încasat pe locuitor, în
propor ie de 70% din sumele defalcate;
b) suprafa a jude ului, în propor ie de 30% din sumele defalcate.
În cadrul jude elor o cot de 25% se aloc bugetului propriu al jude ului, iar diferen a se reparti-
zeaz pe comune, ora e i municipii prin hot râre a consiliului jude ean, dup consultarea prima-
Introducere în dreptul financiar 61
direc iile generale ale finan elor publice, pân la data de 1 iulie, proiectele
bugetelor locale echilibrate i anexele la acestea, pentru anul bugetar
urm tor, precum i estim rile pentru urm torii 3 ani, urmând ca acestea s
transmit proiectele bugetelor locale pe ansamblul jude ului i municipiului
Bucure ti la Ministerul Finan elor Publice, pân la data de 15 iulie a fiec rui
an.
În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României,
Partea I, a legii bugetului de stat, Ministerul Finan elor Publice transmite
direc iilor generale ale finan elor publice sumele defalcate din unele venituri
ale bugetului de stat i transferurile consolidabile, aprobate prin legea
bugetului de stat.
Consiliile jude ene i Consiliul General al Municipiului Bucure ti, în
condi iile legii, repartizeaz pe unit i administrativ-teritoriale, în termen de
5 zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat, precum i transferurile consolidabile, în vederea definitiv rii
proiectelor bugetelor locale de c tre ordonatorii principali de credite.
Pe baza veniturilor proprii i a sumelor repartizate de la bugetul central,
ordonatorii principali de credite, în termen de 15 zile de la publicarea legii
bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, definitiveaz
proiectul bugetului local, care se public în presa local sau se afi eaz la
sediul unit ii administrativ-teritoriale. Locuitorii pot depune contesta ii
rilor i cu asisten tehnic de specialitate a direc iei generale a finan elor publice, în func ie de
urm toarele criterii:
a) capacitatea financiar calculat în baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, în propor ie
de 30%;
b) suprafa a unit ii administrativ-teritoriale, în propor ie de 30%;
c) popula ia unit ii administrativ-teritoriale, în propor ie de 25%;
d) alte criterii stabilite prin hot râre a consiliului jude ean, în propor ie de 15%, care s asigure
cu prioritate sus inerea programelor cu finan are extern , care necesit cofinan are local .
Consultarea primarilor se face de c tre o comisie constituit la nivelul fiec rui jude , format
din:
a) pre edintele consiliului jude ean, în calitate de reprezentant al Uniunii Na ionale a Consiliilor
Jude ene din România;
b) prefectul jude ului;
c) reprezentantul din jude ul respectiv, desemnat de Asocia ia Municipiilor din România;
d) reprezentantul din jude ul respectiv, desemnat de Asocia ia Ora elor din România;
e) reprezentantul din jude ul respectiv, desemnat de Asocia ia Comunelor din România;
f) directorul general al direc iei generale a finan elor publice jude ene.
Pentru municipiul Bucure ti se aloc o cot de 25% pentru bugetul propriu al municipiului
Bucure ti, iar diferen a se repartizeaz pe sectoarele municipiului Bucure ti, prin hot râre a
Consiliului General al Municipiului Bucure ti, dup consultarea primarilor de sector i cu asisten
tehnic de specialitate a direc iei generale a finan elor publice, în func ie de acelea i criterii prev -
zute la alin. (3).
Nerespectarea criteriilor i cotelor de repartizare prev zute la alin. (3) i (5) atrage nulitatea de
drept a hot rârilor adoptate de consiliile jude ene, respectiv a hot rârii Consiliului General al
Municipiului Bucure ti, pentru repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat pentru echilibrarea bugetelor locale pe comune, ora e, municipii, buget propriu, respectiv
sectoare ale municipiului Bucure ti.
62 Drept financiar public
1
A se vedea Legea nr. 82/1991 – Legea contabilitãþii, republicatã în M. Of. nr. 20/20.01.2000.
66 Drept financiar public
500/2002). Având în vedere aceste prevederi ale Legii finan elor publice,
creditele bugetare neutilizate pân la încheierea anului sunt anulate de
drept.
o De la aceast regul este prev zut o singur excep ie, i anume
disponibilit ile din fondurile externe nerambursabile i cele din
fondurile publice destinate cofinan rii contribu iei financiare a
Comunit ii Europene, r mase la finele exerci iului bugetar în
conturile structurilor de implementare se reporteaz în anul
viitor, cu p strarea destina iei ini iale (art. 61 alin. 4 din Legea
nr. 500/2002).
B.S.
SISTEMUL
BUGETAR BAS
BL
BS = bugetul de stat
BAS = bugetul asigur rilor sociale de stat
BL = bugetele locale
vir rile
anticiparea
blocarea
anularea
politic (exercitat de Parlament)
20
Introducere în dreptul financiar 75
Capitolul VI
Veniturile publice
2.1. Impozitele
Defini ie
Impozitul reprezint o contribu ie b neasc obligatorie i cu titlul
nerambursabil, datorat , conform legii, bugetului de stat de c tre
persoanele fizice i persoanele juridice pentru veniturile pe care le ob in
sau bunurile pe care le posed .1
Tras turi:
Impozitul este o contribu ie b neasc .În condi iile statului modern,
contribu ia se realizeaz numai în form b neasc , spre deosebire de
statele sclavagiste i feudale care percepeau impozite i în natur .
Impozitul este o contribu ie obligatorie.
Impozitele sunt prelev ri cu titlu nerambursabil.
1
Cu privire la defini ia impozitului, a se vedea: I. G l i g a , Gh. G i l e s c u , P. O l c e s c u , Drept
financiar, Bucure ti, 1981, p. 99; A. S m i t h , Avu ia na ional , vol. II, Ed. Academiei Române,
Bucure ti, 1965, p. 242; C. K i r i e s c u , Moneda, Ed. tiin ific i Enciclopedic , Bucure ti, 1982,
p.187; I. V c r e l , Finan ele publice, Ed. tiin ific i Enciclopedic , Bucure ti, 1981,
p. 90; N. G l a j a i colab., Finan ele statelor capitaliste, Ed. Didactic i Pedagogic , Bucure ti,
1982, p. 53; C. T u t u , Impozitele directe în România, Bucure ti, 1939, p. 8.
76 Drept financiar public
2.2. Taxele
• Taxele (de timbru, de înregistrare, de arbitrare, de metrologie,
consulare, de spitalizare etc.) reprezint , al turi de impozite, cea de a
doua categorie principal de venituri de la bugetul de stat.
• Definitie
Taxa reprezint plata efectuat de persoanele fizice sau juridice pentru
serviciile prestate acestora de c tre institu ii publice.
Tr s turi
Spre deosebire de impozite, taxele se caracterizeaz printr-o serie de
tr s turi specifice, i anume:
a. reprezint plata neechivalent pentru servicii sau lucr ri efectuate de
organe sau institu ii care primesc, întocmesc sau elibereaz diferite acte
presteaz servicii i rezolv alte interese legitime ale persoanelor fizice
sau juridice. Plata serviciilor sau lucr rilor este neechivalent deoarece,
conform dispozi iilor legale, aceasta poate fi mai mare sau mai mic ,
comparativ cu valoarea presta iilor efectuate de organe sau institu ii de
stat;
1
Acest principiu constitu ional dateaz la noi de la prima Constitu ie român (art. 109 al
Constitu iei din 1866), fiind men inut i de Constitu ia din 1923 (art. 109), Constitu ia din 1938
(art. 80), Constitu ia din 1952 (art. 17 lit. f).
2
I. G l i g a , Gh. G i l e s c u , P. O l c e s c u , op. cit. p. 99; C. K i r i e s c u , op. cit. p. 187; I. G l i g a ,
Drept financiar, Ed. Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1975, p. 102.
Introducere în dreptul financiar 77
1
Veniturile din activit i independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii
libere i veniturile din drepturi de proprietate intelectual , realizate în mod individual i/sau într-o
form de asociere, inclusiv din activit i adiacente.
Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comer ale contribuabililor, din
prest ri de servicii, precum i din practicarea unei meserii.
Constituie venituri din profesii libere veniturile ob inute din exercitarea profesiilor medicale, de
avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de
plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desf urate în mod inde-
pendent, în condi iile legii.
Veniturile din valorificarea sub orice form a drepturilor de proprietate intelectual provin din
brevete de inven ie, desene i modele, mostre, m rci de fabric i de comer , procedee tehnice,
know-how, din drepturi de autor i drepturi conexe dreptului de autor i altele asemenea.
2
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani i/sau în natur ob inute de o
persoan fizic ce desf oar o activitate în baza unui contract individual de munc sau a unui
statut special prev zut de lege, indiferent de perioada la care se refer , de denumirea veniturilor ori
de forma sub care ele se acord , inclusiv indemniza iile pentru incapacitate temporar de munc .
În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemniza iile din activit i desf urate ca urmare a unei func ii de demnitate public , sta-
bilite potrivit legii;
b) indemniza iile din activit i desf urate ca urmare a unei func ii alese în cadrul persoanelor
juridice f r scop lucrativ;
c) drepturile de sold lunar , indemniza iile, primele, premiile, sporurile i alte drepturi ale
personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemniza ia lunar brut , precum i suma din profitul net, cuvenite administratorilor la
companii/societ i na ionale, societ i comerciale la care statul sau o autoritate a administra iei
publice locale este ac ionar majoritar, precum i la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societ ilor comerciale constituite prin subscrip ie
public ;
f) sumele primite de reprezentan ii în adunarea general a ac ionarilor, în consiliul de
administra ie, în comitetul de direc ie i în comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentan ii în organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemniza ia lunar a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declara ia de asigur ri
sociale;
i) sumele acordate de organiza ii nonprofit i de alte entit i nepl titoare de impozit pe profit,
peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemniza ia primit pe perioada deleg rii i
80 Drept financiar public
deta rii în alt localitate, în ar i în str in tate, în interesul serviciului, pentru salaria ii din
institu iile publice;
j) indemniza ia administratorilor, precum i suma din profitul net cuvenite administratorilor
societ ilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea general a ac ionarilor;
k) orice alte sume sau avantaje de natur salarial ori asimilate salariilor.
Avantajele primite în leg tur cu o activitate dependent includ, f r a fi limitate, i urm toarele:
a) utilizarea oric rui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop
personal, cu excep ia deplas rii pe distan a dus-întors de la domiciliu la locul de munc ;
b) cazare, hran , îmbr c minte, personal pentru munci casnice, precum i alte bunuri sau
servicii oferite gratuit sau la un pre mai mic decât pre ul pie ei;
c) împrumuturi nerambursabile;
d) anularea unei crean e a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele i costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop
personal;
f) permise de c l torie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;
g) primele de asigurare pl tite de c tre suportator pentru salaria ii proprii sau alt beneficiar de
venituri din salarii, la momentul pl ii primei respective, altele decât cele obligatorii.
1
Veniturile din cedarea folosin ei bunurilor sunt veniturile, în bani i/sau în natur , provenind
din cedarea folosin ei bunurilor mobile i imobile, ob inute de c tre proprietar, uzufructuar sau alt
de in tor legal, altele decât veniturile din activit i independente.
2
Veniturile din investi ii cuprind:
a) dividende;
b) venituri impozabile din dobânzi;
c) câ tiguri din transferul titlurilor de valoare;
d) venituri din opera iuni de vânzare-cump rare de valut la termen, pe baz de contract,
precum i orice alte opera iuni similare.
e) venituri din lichidare/dizolvare f r lichidare a unei persoane juridice. Reprezint titlu de
valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investi ii sau alt instru-
ment financiar calificat astfel de c tre Comisia Na ional a Valorilor Mobiliare, precum i p r ile
sociale.
3
Veniturile din pensii reprezint sume primite ca pensii de la fondurile înfiin ate din contri-
bu iile sociale obligatorii, f cute c tre un sistem de asigur ri sociale, inclusiv cele din schemele
facultative de pensii ocupa ionale i cele finan ate de la bugetul de stat.
4
Veniturile din activit i agricole sunt venituri din urm toarele activit i:
a) cultivarea i valorificarea florilor, legumelor i zarzavaturilor, în sere i solarii special
destinate acestor scopuri i/sau în sistem irigat;
b) cultivarea i valorificarea arbu tilor, plantelor decorative i ciupercilor;
c) exploatarea pepinierelor viticole i pomicole i altele asemenea.
5
Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât cele prev zute la art. 42 C. fisc.
Veniturile din jocuri de noroc cuprind câ tigurile realizate ca urmare a particip rii la jocuri de
noroc, inclusiv cele de tip jack-pot definite conform normelor metodologice, altele decât cele
realizate la jocuri de tip cazino i ma ini electronice cu câ tiguri.
6
Sunt supuse impozit rii veniturile realizate din transferul dreptului de proprietate asupra
construc iilor de orice fel i terenul aferent acestora, care se înstr ineaz în termen de pân la 3 ani
inclusiv, de la data dobândirii, precum i veniturile realizate din transferul dreptului de proprietate
asupra terenurilor de orice fel, f r construc ii, dobândite dup 1 ianuarie 1990.
Introducere în dreptul financiar 81
Cotele de impozitare
Cota unic de impozit este de 16% aplicat asupra venitului impozabil, pentru
veniturile din:
a) activit i independente;
b) salarii;
c) cedarea folosin ei bunurilor;
d) pensii;
e) activit i agricole;
f) premii;
Alte cote de impozitare sunt:
- 20% pentru veniturile din premii i jocuri de noroc,
- 10% pentru veniturile din transferul propriet ii asupra bunurilor imobile,
- 10 % pentru veniturile din dobânzi,
- 10% pentru veniturile din dividende,
- 10% pentru veniturile din dizolvare lichidare etc.
Venitul impozabil din transferul propriet ilor imobiliare, cu excep iile prev zute de art. 771
alin (3) C. fisc., reprezint diferen a favorabil dintre valoarea de înstr inare a propriet ilor
imobiliare, terenuri i/sau construc ii, i valoarea de baz a acestora.
1
Veniturile din alte surse sunt :
a) prime de asigur ri suportate de o persoan fizic independent sau de orice alt entitate, în
cadrul unei activit i pentru o persoan fizic în leg tur cu care suportatorul nu are o rela ie
generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;
b) câ tiguri primite de la societ ile de asigur ri, ca urmare a contractului de asigurare încheiat
între p r i cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferen elor de pre pentru
anumite bunuri, servicii i alte drepturi, fo ti salaria i, potrivit clauzelor contractului de munc sau
în baza unor legi speciale;
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial.
Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele
elaborate de Ministerul Finan elor Publice, altele decât veniturile care sunt neimpozabile în
conformitate cu prezentul titlu.
82 Drept financiar public
Accizele
Accizele sunt taxe speciale de consum care se datoreaz bugetului de stat.
Accizele sunt de dou feluri: accize armonizate i alte accize. Distinc ia între
cele dou categorii se face în func ie de obiectul lor, adic în raport de
produsele accizabile provenite din produc ia intern sau din import ce
urmeaz a fi impozitate.
Produsele accizabile care fac obiectul de impunere al accizelor armonizate
sunt: bere, vinuri, b uturi fermentate altele decât bere i vinuri, produse
intermediare1, alcool etilic, uleiuri minerale2 i electricitate.
Taxele vamale
• Taxele vamale sunt impozite indirecte aplicate asupra pre ului m rfurilor
în momentul importului acestora în teritoriul na ional al României.
• Importul const în intrarea în ar a m rfurilor str ine i introducerea
acestora în circuitul economic.
• La importul m rfurilor, autoritatea vamal realizeaz procedura de
v muire i de încasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import,
aplicând i m surile de politic comercial .
• Taxele vamale de import se determin pe baza Tarifului vamal de import
al României, care se aprob prin lege. Tariful vamal3 de import al
României se elaboreaz pe baza nomenclaturii combinate a m rfurilor.
1
Potrivit art.172 C. fisc. „(…) produsele intermediare reprezint toate produsele care au o
concentra ie alcoolic ce dep e te 1,2% în volum, dar nu dep e te 22% în volum, precum i orice
b utur fermentat care are o concentra ie alcoolic ce dep e te 5,5% în volum i care nu rezult
în întregime din fermentare, i orice b utur fermentat spumoas prev zut la art. 171 alin. (1)
lit. b), care are o concentra ie alcoolic ce dep e te 8,5% în volum i care nu rezult în întregime
din fermentare”.
2
Uleiurile minerale sunt: benzina, motorina, p cura, gazul petrolier, gazele naturale, petrol
lampant, benzen, toluen, xileni i alte hidrocarburi aromatice.
3
Tariful vamal de import al României este reglementat de O. G. nr. 26/1993.
Introducere în dreptul financiar 83
Pentru municipiul Bucure ti, din cota de 11% (mai sus-ar tat ) se aloc o cot
de 25% pentru bugetul propriu al municipiului Bucure ti, iar diferen a se
repartizeaz pe sectoarele municipiului Bucure ti, prin hot râre a Consiliului
General al Municipiului Bucure ti, dup consultarea primarilor de sector i cu
asisten a tehnic de specialitate a direc iei generale a finan elor publice.
Organizare i func ii
• FMI este condus în mod oficial de Consiliul Guvernatorilor, care este
format din membrii rilor (câte un membru pentru fiecare ari, numit
prin alternan i).
• Guvernatorii sunt, de obicei, mini tri de finan e sau guvernatori ai unor
b nci centrale, care vorbesc în numele guvernului rii din care provin.
• Guvernatorii decid asupra problemelor importante, cum ar fi cre terea
capitalului Fondului, aderarea de noi membri sau acordarea drepturilor
speciale de tragere (DST).
• O dat pe an, de obicei în septembrie, guvernatorii se întâlnesc într-o
edin anual , care se ine împreun cu cea a B ncii Mondiale. Deciziile
care trebuie adoptate în afara edin ei anuale se iau în urma unor rapoarte
scrise.
• Deciziile politice curente sunt luate de c tre Consiliul Executiv, c ruia
guvernatorii îi deleag aplicarea politicii FMI. Acest Consiliu este
compus din 24 de directori executivi care se întâlnesc cel pu in de trei ori
pe s pt mân . Ei primesc rapoartele de la nivel guvernamental.
• Cel mai important organism care traseaz politica FMI este Comitetul
Interimar, compus din mini trii acelora i 24 de ri care au loc în
Consiliul Executiv, ale i în mod egal din rile industrializate i cele în
curs de dezvoltare.
• Pre edin ia Comitetului este asigurat prin rota ie. Consiliul Executiv
este prezidat de Directorul General, numit pe o perioad de 5 ani, el fiind
eful întregului personal.
• Personalul FMI num r 2.300 de salaria i.
• Deciziile FMI sunt luate prin vot propor ional. Fiecare ar membr are
un num r mic de voturi de baz , care se multiplic propor ional cu
m rimea cotei de participare.
• SUA, ara cu cel mai mare num r de voturi, are un drept de veto asupra
celor mai importante decizii, cum ar fi suplimentarea de capital,
amendamentele la Prevederile Acordului de Înfiin are, pentru care este
nevoie de 85% din voturi.
Acordul de înfiin are al FMI prevede func iile Fondului.
Myanmar, Namibia, Nepal, Olanda, Noua Zeeland , Nicaragua, Niger, Nigeria, Norvegia, Oman,
Pakistan, Palau, Panama, Noua Guinee, Paraguay, Peru, Filipine, Polonia, Portugalia, Quatar,
România, Federa ia Rus , Ruanda, St. Kitts and Nevis, St. Lucia, St. Vincent and the Grenadines,
Samoa, San Marino, Sao Tome and Principe, Arabia Saudit , Senegal, Seychelles, Sierra Leone,
Singapore, Slovacia, Slovenia, Insulele Solomon, Somalia, Africa de Sud, Spania, Sri Lanka,
Sudan, Suriname, Elve ia, Suedia, Swaziland, Siria, Tadjikistan, Tanzania, Thailanda, Togo,
Tonga, Trinidad and Tabago, Tunisia, Turcia, Turkmenistan, Uganda, Ucraina, Emiratele Arabe
Unite, Regatul Unit al Marii Britanii, SUA, Uruguay, Uzbekistan, Vanatau, Venezuela, Vietnam,
Yemen, Zambia i Zimbabwe. A se vedea FMI, Raportul anual, 1998.
Introducere în dreptul financiar 91
Facilit i de creditare
La aderarea în FMI fiecare ar membr contribuie cu o anumit sum de
bani, numit cot subscrip ie.
Cota determin importan a i m rimea votului în cadrul FMI, accesul la
facilit ile creditelor FMI i alocarea de DST (drepturi speciale de
tragere).
DST-urile sunt lichidit i interna ionale create de FMI, folosite de b ncile
centrale na ionale în circuit închis.
Orice ar membr î i poate schimba DST-urile cu alte ri membre, primind
în schimb valut forte. Schimbul se face prin intermediul FMI care ine
eviden ele aferente. Toate tranzac iile FMI sunt convenite i încheiate în
DST.
rile membre pl tesc un sfert din cot în DST sau într-o moned
interna ional acceptat , de obicei dolari, i trei sferturi în propria
moned .
Cota limiteaz gradul în care se poate apela la finan are prin creditare din
partea Fondului i valoarea creditului care poate fi ob inut din partea
FMI. Cota de participare a unei ri membre este determinat dup o
formul cu variabile financiar-economice, cum ar fi produsul intern brut,
contul curent al balan ei de pl i i m rimea rezervelor oficiale.
De regul , aceste cote sunt revizuite o dat la 5 ani (cea mai important
revizuire de pân acum a fost cea f cut în 1992).
Fondurile de care dispune FMI pentru acordarea creditelor sunt exprimate în
diferite monede na ionale i în DST. Dac o ar solicit credit Fondului,
aceasta folose te o metod special : se împrumut valut general
acceptat de la FMI i se returneaz echivalentul în moneda na ional .
Acest procedeu poart numele de „tragere“ în cadrul Fondului. FMI este
finan at din rezervele oficiale ale rilor a c ror moned este folosit de
FMI.
92 Drept financiar public
Perspective
• Una dintre problemele cu care a fost confruntat FMI-ul în perioada anilor
’90 a fost aceea de a reconcilia caracterul monetar al institu iei cu
creditarea pe termen lung i cu cre terea termenelor pentru creditele
acordate de Fond.
• Creditul FMI nu este suficient pentru rezolvarea problemelor. Este
esen ial ca rile care primesc credite s aplice o politic de ajustare
adecvat . Guvernele trebuie i acord o mai mare aten ie recomand rilor
FMI.
• FMI joac un rol important în reformele din Europa de Est i fostele
republici sovietice. Creditele acordate de FMI acestor ri au totalizat în
perioada 1994-1996 aproximativ 15 miliarde DST.
• Sub pre edin ia lui Paul Volcker, fostul pre edinte al Consiliului US
Federal Reserve, Comisia pentru viitorul Institu iilor Bretton Woods a
întocmit un raport asupra rolului FMI i al B ncii Mondiale în cadrul
sistemului monetar interna ional i al procesului de dezvoltare. Comisia a
prezentat acest raport cu ocazia jubileului Institu iilor Bretton Woods din
1994. Raportul arat faptul c FMI trebuie s se concentreze mai mult
asupra func iilor de baz i s joace un rol mai activ în posibila reform a
sistemului monetar interna ional.
• Mai general, s-a propus fuzionarea FMI cu Banca Mondial , astfel încât
sarcina FMI de supraveghere a sistemului monetar interna ional ar fi
suprimat i ar r mâne numai o institu ie pentru Lumea a Treia2.
1
Bakker Age F.B., op. cit., p. 37-41.
2
Bakker Age F.B., op. cit., p. 56-58.
94 Drept financiar public
dezvoltare economic , dar pentru care nu exist finan are din surse
private în condi ii satisf c toare.
• Banca Mondial finan eaz în general proiecte specifice de reconstruc ie
i dezvoltare bine precizate, eficiente i prioritare, urm rind, totodat ,
men inerea destina iei fondurilor alocate.
• Toate împrumuturile B ncii Mondiale sunt acordate guvernelor sau
institu iilor care prezint garan ii guvernamentale, Banca Mondial fiind
o institu ie interguvernamental .
• Au fost dezvoltate dou programe de împrumut: împrumuturi pentru
ajustare structural i sectorial .
• Conform programului de ajustare structural , împrumuturile au ca scop
îmbun t irea modului de func ionare a economiei i înt rirea exportului.
• Împrumuturile pentru ajustare sectorial au ca scop aprovizionarea
prompt cu resurse, în vederea reform rii sectorului economic privat.
• Deoarece resursele pentru ambele programe pot fi folosite pentru
finan area importului, ele constituie de fapt un sprijin pentru balan a de
pl i.
• În concluzie, Banca Mondial a fost supus unor schimb ri majore
trecând de la finan area proiectelor specifice – investi ii în capacit i de
produc ie i în infrastructur – la programe corelate, non-proiecte, care
au ca scop nu numai sus inerea procesului de dezvoltare, ci i
îmbun t irea sistemului economic.
• Asisten a tehnic finan at de c tre Banc a crescut foarte mult în ultimii
ani, ea însumând peste 1 miliard $ anual. De asemenea, banca elaboreaz
proiecte de asisten tehnic finan ate de Programul Na iunilor Unite
pentru Dezvoltare.
• Fiecare ar membr contribuie cu capital la fondurile b ncii, acesta fiind
majorat la intervale regulate. Numai o mic parte din contribu ia de
capital a fiec rei ri se pl te te efectiv. Acesta este capitalul achitat
direct b ncii, care este estimat în prezent la 6% din contribu ia total . Cu
toate acestea, este foarte important faptul c Banca poate cere oricând
guvernelor s fac noi subscrip ii, în a a fel încât s - i poat onora
obliga iile. Dreptul B ncii de a solicita guvernelor capitalul garantat
reprezint un factor esen ial în asigurarea credibilit ii b ncii. De
asemenea, credibilitatea este garantat i prin regula conform c reia
împrumuturile restante nu pot dep i capitalul subscris plus rezervele:
raportul este 1:1.
• Banca se autofinan eaz în principal prin ob inerea de capital de pe
pie ele interna ionale – aceast surs de finan are acoper 85% din
resurse – în special sub form de obliga iuni pe termen mediu i lung i
prin plasarea particular de titluri la guverne, b nci centrale i
comerciale. Banca Mondial împrumut în diferite monede, în func ie de
96 Drept financiar public
• ADI nu are un capital propriu, dar prime te dona ii din partea rilor
industrializate pentru a finan a împrumuturile. De asemenea, o parte din
venitul net al BIRD este transferat la ADI.
• În prezent, ADI num r 160 de membri.
• Din ADI fac parte dou grupuri de membri: primul grup este format din
22 de ri industrializate i bogate în petrol, iar grupul al doilea din toate
celelalte ri membre. rile din primul grup efectueaz dona iile lor în
valut convertibil , m rimea acestora fiind propor ional cu participa ia
la Banca Mondial .Aceste dona ii provin din bugetele de ajutor pentru
dezvoltare. rile din al doilea grup pl tesc 10% din primul depozit în
valut convertibil i 90% în moned na ional .
• ADI este condus i administrat în acela i fel ca i Banca Mondial .
Pre edintele, guvernatorii i directorii b ncii au func ii similare i în
cadrul ADI. rile în curs de dezvoltare de in o putere decizional mai
mare, reflectat în dreptul de vot în cadrul ADI, decât în cadrul B ncii
Mondiale.
• De la înfiin are ADI a acordat credite în valoare de aproximativ 85
miliarde dolari, din care circa 60 de miliarde dolari au fost pl tite pân în
prezent1.
1
Age F.P. B a k k e r , op. cit., p. 80-82.
98 Drept financiar public
Clubul de la Paris este un for neoficial înfiin at cu ocazia unei întâlniri între
Argentina i principalii s i creditori, în mai 1956, ocazie cu care s-a
convenit ca datoria ei fa de guvernele str ine s fie restructurat .
Organiza ia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic .
Banca Central European .
SEBC
1
R. A r b o r e , România i fluxurile de capital, Curentul, 28 aprilie 1999, p. 15.
1
Termen scurt – durata de rambursare nu dep e te 1 an.
3
Termen mediu – durata de rambursare este între 1 i 5 ani.
4
Termen lung – durata de rambursare dep e te 5 ani.
102 Drept financiar public
1
Garantatul poate fi o autoritate a administra iei centrale sau locale a statului ori o unitate
economic subordonat acestora.
2
Scrisoarea de garan ie este documentul propriu-zis care atest existen a garan iei de stat i
condi iile în care aceasta poate fi valorificat de institu ia care a acordat împrumutul, în ipoteza în
care beneficiarul scrisorii de garan ie nu- i execut obliga iile financiare din contractul de credit.
3
Impozite, taxe, contribu ii, alte venituri i cote defalcate din impozitul pe venit, subven ii
primite de la bugetul de stat i alte bugete, dona ii i sponsoriz ri.
CAPITOLUL VI
Scheme
impozite
I Venituri fiscale (ordinare)
taxe
20
TAXE DE TIMBRU
- pentru actele şi serviciile din justiţie
Categorii de taxe ■ pentru acţiuni şi cereri evaluabile în bani
■ pentru acţiuni şi cereri neevaluabile în bani
- pentru actele şi serviciile prestate de notariat
TAXE DE TIMBRU (TAXE ADMINISTRATIVE)
- pentru acte şi servicii prestate de primării
- pentru acte şi servicii prestate de alte instituţii publice
21
Introducere în dreptul financiar 105
Capitolul VII
Sistemul cheltuielilor publice
I. CHELTUIELI BUGETARE
cercetarea fundamental
cercetarea aplicativ
dezvoltarea
II. ALTE CHELTUIELI (acoperite din FONDUL DE
REZERV BUGETAR )
26
114 Drept financiar public
Capitolul VIII
Controlul financiar
No iunea de control provine din expresia contra rolus care înseamn verifi-
carea actului original dup duplicatul care se încredin eaz în acest scop unei
alte persoane.
Controlul este ac iunea de stabilire a exactit ii opera iunilor materiale
care se efectueaz anticipat execut rii acestora, concomitent sau la scurt
timp de la desf urarea lor.
Ca i component a controlului economic, controlul financiar are ca
obiectiv cunoa terea de c tre stat a modului în care sunt administrate
mijloacele materiale i financiare de c tre societ ile comerciale publice,
modul de realizare i cheltuire a banului public, asigurarea echilibrului
financiar, realizarea eficien ei economico-financiare, dezvoltarea
economiei na ionale, înf ptuirea progresului social.
Controlul financiar reprezint un mijloc de prevenire a faptelor ilegale,
de identificare a deficien elor i de stabilire a m surilor necesare pentru
restabilirea legalit ii.
Statul joac un rol deosebit de important în conducerea societ ii, în
rezolvarea problemelor pe care le ridic construc ia socio-economic a
rii, mai ales în etapa actual de tranzi ie spre economia de pia .
Prezen a statului democratic în ansamblul desf ur rii activit ilor socio-
economice reprezint o necesitate obiectiv .
Controlul are ca direc ii esen iale organizarea mai bun a muncii,
înt rirea ordinii i disciplinei în organizarea i desf urarea activit ii
economice, a disciplinei tehnologice, gospod rirea eficient a
mijloacelor de munc , materiale i financiare, respectarea i aplicarea
ferm a legisla iei rii de c tre to i membrii societ ii, organizarea i
conducerea tiin ific a întregii activit i social-economice pe baza
coordonatelor stabilite la elaborarea programelor de dezvoltare, buna
desf urare a procesului de transformare a deciziei în ac iune i a ac iunii
în rezultate mai eficiente.
Controlul const în examinarea realiz rii ac iunilor conform programului
fixat, a ordinelor date i cu respectarea principiilor stabilite.
Obiectul controlului îl reprezint identificarea i solu ionarea erorilor,
abaterilor, lipsurilor i deficien elor, în vederea remedierii i prevenirii
lor pe viitor.
Prin modul de organizare i exercitare, prin rolul i obiectivele pe care le
urm re te, controlul financiar îndepline te urm toarele func ii:
• func ia de evaluare,
• func ia preventiv ,
Introducere în dreptul financiar 115
• func ia de documentare,
• func ia recuperatorie,
• func ia pedagogic .
Obiectul controlului financiar îl formeaz actele i opera iunile emise sau
înf ptuite de agen ii economici, institu iile publice, precum i de al i
participan i la via a economico-financiar a statului.
În timpul controlului, echipele de control trebuie s urm reasc dac
actele i opera iunile care fac obiectul examin rii îndeplinesc în mod
cumulativ condi iile de legalitate, operativitate, eficien , economicitate
i realitate.
1
Ordonan a nr. 119/1999 privind controlul intern i controlul financiar preventive, Legea nr.
672/2002 privind auditul public intern i Legea nr. 94/1992 privind Curtea de Conturi a României.
116 Drept financiar public
1
Organizat de entitatea public prin compartimentul de specialitate.
2
Organizat de c tre Ministerul Finan elor Publice prin intermediul controlorilor delega i.
118 Drept financiar public
1
Prin economicitate în elegem minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezul-
tatelor estimate ale unei activit i, cu men inerea calit ii corespunz toare a acestor rezultate [art. 2
lit. h) O.G. nr. 119/1999].
2
Prin eficien în elegem maximizarea rezultatelor unei activit i în rela ie cu resursele utilizate
[art. 2 lit. j) O.G. nr. 119/1999].
3
Prin eficacitate în elegem gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre
activit i i raportul dintre efectul proiectat i rezultatul efectiv al activit ii respective [art. 2 lit. I)
O.G. 119/1999].
4
Art. 2 lit. d) O.U.G. nr. 119/1999.
5
Art. 5 O.G. nr. 119/1999.
122 Drept financiar public
5.1. Defini ie
Auditul public intern reprezint o activitate func ional independent i
obiectiv , care d asigur ri i consiliere conducerii pentru buna
administrare a veniturilor i cheltuielilor publice, perfec ionând
activit ile entit ii publice.
5.2.Tipuri de audit
Legea privind auditul public intern define te urm toarele tipuri de
audit:
a) auditul de sistem,
b) auditul performan ei,
c) auditul de regularitate.
1
Obiectivele principale ale unei misiuni de audit public intern sunt : asigurarea conformit ii
procedurilor i opera iunilor cu normele juridice (auditul de regularitate) i evaluarea rezultatelor
privind obiectivele urm rite i examinarea impactului efectiv (auditul de performan ).
Introducere în dreptul financiar 125
1
M. Of. nr. 224 din 9 noiembrie 1992.
2
M. Of. nr. 177 din 26 iulie 1993.
3
M. Of. nr. 241 din 7 octombrie 1993.
4
M. Of. nr. 107 din 31 mai 1995.
5
M. Of. nr. 236 din 27 mai 1999.
6
M. Of. nr. 646 din 30 decembrie 1999.
7
M. Of. nr. 116 din 16 martie 2000.
8
M. Of. nr. 104 din 7 februarie 2002.
9
M. Boulescu, Curtea de Conturi. Tradi ie i actualitate, Ed. Eficient, Bucure ti, 1994, p. 67.
10
M.Of. nr.669/22.09.2003.
Introducere în dreptul financiar 127
1
Ibidem, p. 305-406.
128 Drept financiar public
numeasc o nou persoan pentru ocuparea postului r mas vacant, pentru restul
perioadei pân la expirarea mandatului;
– în caz de nerespectare a obliga iei de a nu face parte dintr-un partid politic;
– pentru revocarea din func ie;
– pentru nerespectarea prevederilor constitu ionale conform c rora func iile i
demnit ile publice pot fi ocupate de persoane care au numai cet enia român i
domiciliul în România.
Controlorii financiari sunt numi i de Pre edintele Cur ii de Conturi i se
bucur de stabilitate.Ei nu pot fi cerceta i, re inu i, aresta i sau trimi i în
judecat decât la cererea Procurorului General al Parchetului de pe lâng
Înalta Curte de Casa ie i Justi ie a României, cu aprobarea plenului Cur ii
de Conturi.
Personalul de specialitate se nume te de Pre edintele Cur ii de Conturi, iar
secretarul general este numit de Comitetul de Conducere al Cur ii.
Personalul cu func ii de conducere i cel de specialitate sunt supu i in-
compatibilit ilor prev zute de Statutul func ionarilor publici i de Codul
etic al profesiei.
6.1.4. Structura Cur ii de Conturi i atribu iile membrilor acesteia
Structurile organizatorice ale Cur ii de Conturi sunt enumerate de art. 8
alin. (1) din Legea nr. 94/1992, republicat i anume:
– Sec ia de control financiar ulterior;
– Camerele de conturi jude ene i a municipiului Bucure ti;
– Secretariatul general.
Conducerea Cur ii de Conturi, potrivit art. 10 alin. (1), se exercit de
c tre plen, Comitetul de conducere, pre edintele i vicepre edintele
Cur ii.
Plenul Cur ii de Conturi, alc tuit din 18 consilieri de conturi, este
reglementat de art. 9 i reprezint organul colectiv al Cur ii abilitat „s ia
cele mai importante m suri privind conducerea i strategia desf ur rii
activit ii Cur ii“.
Comitetul de conducere este alc tuit din din 7 membri: pre edintele i
vicepre edintele Cur ii i Pre edin ii Sec iei de Control Ulterior i înc 4
consilieri de conturi ale i de plenul Cur ii.
Pre edintele Cur ii de Conturi, vicepre edintele i pre edintele Sec iei
de control financiar ulterior sunt numi i de c tre Parlament.
Sec ia de control financiar ulterior este format din 9 consilieri de
conturi i din controlori financiari. Este condus de c tre un consilier de
conturi cu func ia de pre edinte de sec ie, fiind organizat pe divizii i
direc ii teritoriale. În cadrul diviziilor pot fi organizate direc ii de
specialitate, servicii i birouri.
Introducere în dreptul financiar 129
1
Idem.
130 Drept financiar public
FUNC IA DE EVALUARE
FUNC IA PREVENTIV
FUNC IILE
CONTROLULUI FUNC IA DE DOCUMENTARE
FUNC IA RECUPERATORIE
FUNC IA PEDAGOGIC
CONTROLUL PREVENTIV
În func ie de momentul
în care se efectueaz CONTROLUL CONCOMITENT
CONTROLUL ULTERIOR
CONTROL INTERN
FORMELE Dup sfera de activitate
CONTROLULUI CONTROL EXTERN
FINANCIAR
CONTROL IERARHIC
Dup organele pe care
îl execut CONTROL DE GESTIUNE
CONTROL DE EXECU IE
CONTROL DIRECT
Dup modul de
concretizare CONTROL INDIRECT
CONTROL DE DREPT
CONTROL DE FAPT
control total
par ial
control de magazie .a
14
Actele i opera iunile supuse controlului financiar trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii:
- legalitate
- oportunitate
- eficien
- economicitate
- realitate
- necesitate
de combatere a actelor i
faptelor de specul
15
132 Drept financiar public
CAPITOLUL IX
1
I. S a n t a i , Introducere în studiul dreptului, Sibiu, 1991, p. 167.
Introducere în dreptul financiar 133
4.1.2. Infrac iuni s vâr ite în leg tur cu datoria public local
Constituie infrac iuni2 i se pedepsesc cu închisoare de la 1 lun la 3 luni
sau amend de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei urm toarele fapte:
utilizarea fondurilor în lei i în valut , provenite din subîmprumuturi i
împrumuturi garantate de stat în alte scopuri decât cele pentru care au
fost aprobate i garantate;
furnizarea, de c tre beneficiarii garan iilor de stat sau a beneficiarilor
subîmprumuturilor de stat, de date eronate pentru fundamentarea
documenta iei prezentate, în vederea ob inerii avizelor necesare pentru
acordarea garan iilor sau a subîmprumuturilor, în condi iile prezentei
legi.
4.1.3. Infrac iuni care pot fi s vâr ite de persoane având ca atribu ii
de serviciu gestiunea patrimoniului public sau cheltuirea banului public
1
Potrivit art. 4 alin. (2) i (3) din Legea nr. 500/2002 „sumele aprobate, la partea de cheltuieli
(...) în cadrul c rora se angajeaz , se ordonan eaz i se efectueaz pl i, reprezint limite maxime
care nu pot fi dep ite.
Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.”
[o prevedere identic se afl în art. 4 alin. (2) i (3) din O.U.G. nr. 45/2003 n.n].
2
Aceste infrac iuni sunt incriminate de art. 70 din O.U.G. nr. 45/2003 privind finan ele publice
locale a a cum a fost modificat de Legea nr. 108/2004 de aprobare a ordonan ei i se refer la
infrac iuni comise în leg tur cu datoria public local .
Introducere în dreptul financiar 135
Abuzul de încredere1. Însu irea unui bun mobil apar inând domeniului
public sau privat al statului sau unit ilor administrativ-teritoriale ori
dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul de a-l restitui se
pedepse te cu închisoare de la 3 luni la 4 ani sau cu amend .
Gestiunea frauduloas 2. Pricinuirea de pagube unei autorit i publice
sau oricare entit i publice în general, inclusiv regie autonom , companie
na ional sau societate comercial la care statul sau o autoritate a
administra iei publice locale este ac ionar unic sau majoritar, cu rea-
credin , cu ocazia administr rii sau conserv rii bunurilor acesteia, de
c tre cel care are ori trebuie s aib grija administr rii sau conserv rii
acelor bunuri, se pedepse te cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Gestiunea
frauduloas s vâr it în scopul de a dobândi un folos material se
pedepse te cu închisoare de la 3 la 10 ani.
Delapidarea3.Însu irea, folosirea sau traficarea, de c tre un func ionar,
în interes personal ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care
le gestioneaz sau le administreaz , se pedepsesc cu închisoare de la unu
la 15 ani.În cazul în care delapidarea a avut consecin e deosebit de grave,
pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani i interzicerea unor
drepturi.
Deturnarea de fonduri4. Schimbarea destina iei fondurilor b ne ti sau a
resurselor materiale, f r respectarea prevederilor legale, dac fapta a
cauzat o perturbare a activit ii economico-financiare sau a produs o
pagub unui organ ori unei institu ii de stat sau unei alte unit i publice5
se pedepse te cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Dac fapta a avut
consecin e deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani
i interzicerea unor drepturi.
1
Abuzul de încredere este incriminat de art. 213 C. pen.
2
Gestiunea frauduloas este incriminat de art. 214 C. pen.
3
Delapidarea este incriminat de art. 215¹ C. pen.
4
Deturnarea de fonduri este incriminat de art.302¹ C. pen.
5
Prin termenul «public» se în elege tot ce prive te autorit ile publice, institu iile publice,
institu iile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea
bunurilor proprietate public , serviciile de interes public, precum i bunurile de orice fel care,
potrivit legii, sunt de interes public.
136 Drept financiar public
1
Reamintim, a a cum s-a ar tat în capitolul de venituri publice, c pl titorul efectiv i responsabil
pentru re inerea la surs i plata contribu iei de asigur ri sociale este angajatorul. Termenul de plat
a contribu iei de asigur ri sociale este 25 a lunii urm toare celei pentru care se datoreaz
contribu ia.
2
Art.122 Legea nr. 346/2002.
3
Art. 123 Legea nr. 346/2002.
Introducere în dreptul financiar 137
1
Art. 111 Legea nr. 76/2002.
2
Art. 112 Legea nr. 76/2002.
3
Art. 94 O.U.G. nr. 150/2002.
4
Art. 95 O.U.G. nr. 150/2002.
138 Drept financiar public
1
Art. 9 alin. (2) O.U.G. nr. 45/2003.
2
Art. 47 alin. (1) O.U.G. nr. 45/2003.
3
Art. 53 alin. (1) Legea nr. 500/2002.
4
Art. 22 O.U.G. nr. 45/2003.
5
Art. 45 alin. (3) O.U.G. nr. 45/2003.
6
Art. 47 alin. (3) Legea nr. 500/2002.
Introducere în dreptul financiar 139
1
Art. 14 alin. (2) Legea nr. 500/2002.
2
Art. 14 alin. (3) Legea nr. 500/2002.
3
Art. 24 alin. (2) Legea nr. 500/2002.
4
Art. 52 alin. (4) Legea nr. 500/2002.
5
Art. 4 alin. (4) Legea nr. 500/2002.
6
Art. 4 alin. (6) Legea nr. 500/2002.
7
Art. 39 alin. (2) Legea nr. 500/2002.
8
Art.43 Legea nr. 500/2002.
140 Drept financiar public
1
Art.61 alin. (6) Legea nr. 500/2002.
2
Art.62 alin. (2) Legea nr. 500/2002.
3
Art.68 alin. (3) Legea nr. 500/2002.
4
Beneficiarii de împrumuturi care constituie datoria public , vor raporta pân la data de 15 ale lunii
informa ii pentru luna anterioar privind împrumuturile, în structura stabilit prin norme elaborate
de Ministerul Finan elor Publice. [art. 24 alin. (3) Legea nr. 313/2004].
1
Beneficiarul garan iei de stat va informa Ministerul Finan elor Publice i va proba în scris, cu
documente justificative, declarând pe propria r spundere, cu cel pu in 10 zile calendaristice înainte
de data scaden ei, asupra lipsei disponibilit ilor b ne ti necesare achit rii sumelor scadente.
Introducere în dreptul financiar 141
1
Potrivit art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 146/2002 institu iile publice, indiferent de sistemul de
finan are i de subordonare, efectueaz opera iunile de încas ri i pl i prin unit ile trezoreriei
statului în a c ror raz sunt înregistrate fiscal.
2
Potrivit art. 6 alin. (2) din O.U.G. nr. 146/2002, agen ii economici vor utiliza sumele încasate în
conturile deschise la unit ile trezoreriei statului în urm toarea ordine: achitarea drepturilor de
natur salarial , achitarea obliga iilor c tre bugetul de stat i celelalte bugete, iar sumele r mase
disponibile vor fi virate în conturile comerciale proprii deschise la unit i bancare.
3
Art. 41 Legea nr. 82/1991.
142 Drept financiar public
1
Aceste persoane au obliga ia de a depune o declara ie de asigurare la casa teritorial de pensii în
raza c reia se afl domiciliul asiguratului, în termen de 30 de zile de la momentul la care începe s
ob in , anual, un venit reprezentând minim 3 salarii medii brute.
Introducere în dreptul financiar 143
Contraven iile mai sus-ar tate se sanc ioneaz dup cum urmeaz :
cele prev zute la lit. b), c), f), g) i i), cu amend de la 3.000.000 lei la
6.000.000 lei;
cele prev zute la lit. a), d), e), h), j), k) i l), cu amend de la
15.000.000 lei la 50.000.000 lei;
cele prev zute la lit. k¹, cu amend de la 50.000.000 lei la
100.000.000 lei.
1
Conform art. 8 alin. (2) O.U.G. nr. 150/2002 angajatorii la care î i desf oar activitatea asigura ii
sunt obligate s depun lunar la casele de asigur ri declara ii privind obliga iile ce le revin fa de
fond.
2
Conform art. 52 al O.U.G. nr. 150/2002 angajatorii au obliga ia s calculeze i s vireze casei de
asigur ri o contribu ie de 7% raportat la fondul de salarii realizat pentru asigurarea s n t ii
personalului din cadrul unit ii angajatoare.
3
Potrivit art.10 Legea nr. 76/2002 angajatorii au obliga ia s comunice agen iilor pentru ocuparea
for ei de munc jude ene, respective a municipiului Bucure ti în a c ror raz î i au sediul toate
locurile de munc vacante, în termen de 5 zile lucratoare de la vacantarea acestora.
4
Clasificarea ocupa iilor din România este sistemul de identificare, ierarhizare, codificare a
ocupa iilor din economie care se elaboreaz de Ministerul Muncii, solidarit ii sociale i Familiei în
colaborare cu Institutul Na ional de Statistic i se aprob prin hot râre de guvern.
144 Drept financiar public
1
Conform art. 19 Legea nr. 76/2002 angajatorii sunt obligate s depun , în termen de 20 de zile
calendaristice de la expirarea lunii pentru care se datoreaz contribu iile, la agen ia pentru ocuparea
for ei de munc din a c rei raz î i au sediul, declara ia lunar privind obliga iile de plat c tre
bugetul asigur rilor pentru omaj i dovada efectu rii acestei pl i.
2
Contribu iile la fondul de omaj se datoreaz în termen de 5 zile de la data stabilit pentru plata
drepturilor salariale, ori pentru plata chenzinei a doua, în cazul angajatorilor care efectueaz plata
drepturilor chenzinale, ori de la data stabilit i un contractul de asigurare pentru asigura ii pe baz
de contract. (art. 31 Legea nr. 76/2002).
3
Obliga iile omerilor sunt stabilite de art. 41 alin. (2) Legea nr. 76/2002.
4
Obliga ia de acordare a preavizului este stabilit de art. 50 Legea nr. 76/2002.
Introducere în dreptul financiar 145
1
Potrivit art. 99 i art. 100 Legea nr. 346/2002, tarifele i clasele de risc se stabilesc potrivit
normelor metodologice de calcul al contribu iei de asigurare pentru accidente de munc i boli
profesionale, elaborate de CNPAS i aprobate prin hot râre a Guvernului. Tarifele i clasele de risc
se revizuiesc o dat la 4 ani. Încadrarea în clasele de risc se face de c tre asigur tor, corespunz tor
activit ii principale desf urate de fiecare unitate. Activitatea principal este activitatea cu cel mai
mare num r de angaja i.
2
Baza de calcul pentru angajator este reprezentat de fondul total de salarii brute lunare realizate.
Baz de calcul pentru persoanele fizice asigurate pe baz de contract este venitul lunar prev zut în
contractul individual de asigurare, care nu poate fi mai mic decât salariul de baz minim brut pe
ar .
R SPUNDEREA JURIDIC PRIVIND EXECU IA BUGETAR
CAPITOLUL IX
responsabilitatea moral
FORMELE responsabilitatea religioas
RESPONSABILIT II responsabilitatea politic
SOCIALE responsabilitatea cultural
responsabilitatea juridic
RESPONSABILITATEA R SPUNDERE
R spunderea administrativ
R spunderea disciplinar
R spunderea penal
I. R SPUNDEREA ADMINISTRATIV
CONTRAVEN IONAL
DISCIPLINAR
FORMELE R SPUNDERII II. R SPUNDEREA PATRIMONIAL
JURIDICE ÎN SFERA CIVIL DELICTUAL
EXECU IEI BUGETARE MATERIAL
III. R SPUNDEREA PENAL
28
148 Drept financiar public
Capitolul X
Moneda unic european
1
Ce este Uniunea Europeanã? Un ghid pentru tinerii români, Ed. Est, Bucureºti, 2001, p. 13.
2
F. An g h e l , Economie mondialã, Ed. Agerpress Typo, Bucureºti, 2002, p. 82- 83.
Introducere în dreptul financiar 149
1
D. M i r o n , Economia integrãrii europene, ASE, Bucureºti 1998, pag. 58.
152 Drept financiar public
COMISIA
Propune
CONSILIUL MINISTERIAL
Adopt o pozi ie comun cu
majoritatea calificat
PARLAMENTUL EUROPEAN
O APROB
O RESPINGE Trebuie s întreprind
SAU NU SE
urm toarea ac iune, în cel mult PRONUN
3 – 4 luni
CONSILIUL
MINISTERIAL
Poate adopta CONSILIUL
propunerea cu MINISTERIAL
unanimitate în 3 O AMENDEAZ COMISIA Adopt
luni. Dac Revizuie te propunerea
Consiliul nu se propunerea în inând cont de
pronun se cel mult 3 luni pozi ia comun
consider c incluzând
propunerea nu amen-
a fost adoptat damentele
CONSILIUL MINISTERIAL
În 3 – 4 luni:
a) Poate adopta propunerea Comisiei cu
majoritate calificat ;
b) Poate adopta amendamentele
Parlamentului cu unanimitate;
c) Poate amenda propunerea Comisiei
cu unanimitate.
Avantajele integr rii europene sunt redate schematic astfel (Figura 2):
Introducere în dreptul financiar 153
Reducerea costurilor
Dinamizarea Concurenþa
investiþiilor
Reducerea preþurilor
Cresterea
P.N.B.
Sec iunea 2. Premisele adopt rii monedei unice europene în lumina Tratatului
de la Maastricht
1
I. B a r i , Economie mondial , Ed. Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1997, p. 398.
Introducere în dreptul financiar 155
• aplicarea de amenzi.
2.3.4. Criteriile monetare de convergen 1
A. Rata infla iei
Rata infla iei nu trebuie s dep easc mai mult de 1,5 puncte media
celor trei ri cu cele mai sc zute rate de infla ie.
Acest criteriu implic un grad înalt de convergen a politicilor monetare.
Este important ca ratele de infla ie s convearg în interiorul unei uniuni
c ci rile care au infla ie mai ridicat decât altele sufer o pierdere a
competitivit ii care nu mai poate fi corectat printr-o devalorizare.
B. Dobânda pe termen lung
Ratele dobânzii pe termen lung nu pot dep i mai mult cu dou procente
media celor trei ri cu infla ia cea mai sc zut .
C. Rata de schimb
Rata de schimb trebuie s r mân în interiorul limitelor de fluctua ie ale
SME f r tensiune grav , nici devalorizare in timpul celor doi ani care
preced evaluarea criteriilor in vederea trecerii la moneda unic .
Respectarea acestui criteriu care vizeaz stabilitatea schimburilor în timpul
tranzi iei spre moneda unic presupune c distan a dintre ratele de infla ie se
reduce suficient astfel încât s nu încerce s -ºi recupereze competitivitatea prin
devalorizare.
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
Uniunea Europeana
Suprafata
10000
8750
7500
6250
5000
3750
2500
1250
0
Japonia
Uniunea Europeana
Zona Euro
SUA
Uniunea Europeana
Zona Euro
SUA
1
D.D. a g u n a , Tratat de drept financiar ºi fiscal, Ed. Eminescu, Bucureºti, 2000, p. 482.
Introducere în dreptul financiar 163
Figura 5
Lux emburg
Irlanda
Portugalia
Finlanda
A ustria
Belgia
Olanda
Spania
Italia
4.1. Factorii
0 specifici
5 care
10 determin
15 puterea
20 25economic
30 i35politic40 a monedei
unice, euro
Ratele de schimb ale euro dau tonul în rela iile comerciale în zona Euro,
iar întreprinderile i investitorii din întreaga lume vor s afle dac euro
va fi mai puternic sau mai slab decât monedele na ionale care l-au
precedat.
Ca toate celelalte monede, euro oscileaz în timp. Înainte de orice
altceva, puterea unei monede depinde de cerere i de ofert . Mai simplu
spus, monedele cresc atunci când investitorii doresc s î i plaseze banii
în investi ii exprimate în monedele respective. Cererea de investi ii, la
rândul ei, este legat direct de încrederea în emiten i.
factori care determin cererea global de investi ii:
A. Stabilitatea politic , economic i fiscal general
B. Situa ia comer ului general
C. Estim ri privind infla ia
D. Estim ri privind rata dobânzilor
E. Statutul de moned de rezerv
1
D.D. a g u n a , Tratat de drept financiar ºi fiscal, Ed. Eminescu, Bucureºti, 2000, p. 504.
2
N. D n i l , op. cit., p. 145.
3
Ibidem, p. 146.
166 Drept financiar public
1
Ibidem, p. 85.
Introducere în dreptul financiar 167
tranzac ionale i f cându-se atractiv atât pentru str ini cât i pentru
europeni.
Toate acestea ne conduc la ideea, care se contureaz tot mai mult, c ne
îndrept m spre o lume monetar tripolar . Dac la început America de
Nord erau singura putere economic real , a ap rut i al doilea pol, în
zona Asiei; în sfâr it, cel de-al treilea pol de concentrare economic care
s-a constituit în ultimul timp îl constituie continentul european, mai bine
zis Uniunea European .1
1
D.D. a g u n a , op. cit, p. 507.
2
Sursa: Official Journal 1995; LI/220, Decizia de la 1 ianuarie 1995 cu privire la ordinea în
care se va succede la pre edin ia organelor comunitare.
3
Sursa: Tratatul asupra Uniunii Europene, art. 148.
168 Drept financiar public
Tabelul 3
Tabelul 52
Cele 11 economii din zona Euro
1
Surse: OECD, Comisia Uniunii Europene, Deutsche Bank, IIE.
2
Sursa: Eurostat
170 Drept financiar public
Teste – gril :
Bibliografie selectiv
Chabot C.N., Euro. Moneda europeanã, Ed. Teora, Bucure ti, 2000
Chevallier J., L’État de droit, Montchrestien, Paris, 1992
Ciucur D., Gavrilã I., Constantin C., Economie, Ed. Economicã, Bucure ti,
1997
Clocotici D., Evaziunea fiscal . Probleme juridice ale r spunderii
contraven ionale i penale, Ed. Lumina Lex, Bucure ti, 1995
II. Legislaþie
- Legea nr. 31/1990 privind societ ile comerciale, republicat (M. Of. nr.
33/29.01.1998)
- Legea nr. 30/1991 privind organizarea i func ionarea controlului financiar
i a G rzii Financiare (M. Of. nr. 64/27.03.1991)
- Legea nr. 82/1991 – Legea contabilit ii, republicat (M. Of. nr.
629/26.08.2002)
- Legea nr. 94/1992 privind organizarea i func ionarea Cur ii de Conturi,
republicat (M. Of. nr. 116/16.03.2000)
Introducere în dreptul financiar 173
- Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale (M. Of. nr.
299/24.10.1994)
- Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României (M. Of. nr.
180/1.08.1997)
- Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regional în România (M. Of.
nr. 265/16.07.1998)
- Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia
(M. Of. nr. 448/24.11.1998)
- Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor (M. Of. nr.
459/30.11.1998)
- O.U.G.nr.119/1999 privind controlul intern si controlul financiar
preventiv(M.Of. nr.312/30.06.1999)
- Legea nr. 215/2001 a administraþiei publice locale (M. Of. nr.
204/23.04.2001)
- Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigur rilor pentru omaj i stimularea
ocup rii for ei de munc (M. Of. nr. 103/6.02.2002)
- Legea nr. 500/2002 privind finan ele publice (M. Of. nr. 597/13.08.2002)
- O.U.G. NR.45/2003 privind finan ele publice locale, (M. Of. nr.
431/19.06.2003)
- Legea nr.571/2003 privind codul Fiscal(M.Of. nr.927/23.12.2003)
- Codul de procedura Fiscala(M.Of.nr.941/29.12.2003)
- Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea i sanc ionarea sp l rii banilor (M.
Of. nr. 904/12.12.2002)
- O.G. nr. 14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de institu iile publice
finan ate integral din venituri extrabugetare (M. Of. nr. 40/30.01.1998) aprobat
cu modific ri prin Legea nr. 27/1999 (M. Of. nr. 35/28.01.1999)
- O.G. nr. 14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de institu iile publice
finan ate integral din venituri extrabugetare (M. Of. nr. 40/30.01.1998)
- O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven iilor (M. Of. nr.
410/25.07.2001)
- O.G. nr. 57/2002 privind cercetarea tin ific I dezvoltarea tehnologic (M.
Of. nr. 643/13.08.2002)
- O.G. nr. 34/2003 privind m suri în domeniul disciplinei financiar-
valutare a agen ilor economici (M. Of. nr. 62/1.02.2003)
- O.U.G. nr. 60/2001 privind achizi iile publice (M. Of. nr. 241/11.05.2001)
- O.U.G. nr. 150/2002 privind organizarea i func ionarea sistemului de
asigur ri sociale de s n tate (M. Of. nr. 838/20.11.2002)
- O.U.G. nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investi ii
financiare i pie ele reglementate (M. Of. nr. 238/9.04.2002)