Proiectarea demersului didactic, pe baza unităților de învățare mă ajută foarte mult, deoarece pot să-mi răspund mie însumi la următoarele întrebări: Ce voi face?; Cum voi face?; Cu ce voi face?; În ce scop voi face? și Cât se va realiza?. Voi lua ca exemplu unitatea de învățaree ROMANUL, de la clasa a VIII-a, unitate pentru care am alocat 12 ore, dintre care una este pentru evaluarea finală. În cadrul întrebării Ce voi face? Răspunsul a fost destul de simplu, asta deoarece elevii au avut ca lectura suplimentară, în vacanța de vară, acest roman, lucru care îmi va facilita scurta recapitulare a evenimentelor care s-au petrecut, precum și a personajelor care au participat la acțiune. În cadrul lecției, voi urmării realizarea următoarelor competente specifice: 1.4. Participarea activă la dezbateri simple, formulând puncte de vedere și / sau continuând ideile celorlalți, exprimând un punct de vedere față de opiniile expuse de interlocutor (i); 1.5. Corectarea comportamentelor și a atitudinilor comunicative ineficiente sau inadecvate în activități de comunicare; 2.3. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple; 3.1. Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite; 3.3. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale; 4.2. Aplicarea achizițiilor lingvistice pentru înțelegerea și producerea unor texte diverse; 5.1. Exprimarea unui punct de vedere față de valori ale culturii naționale sau ale unei alte culturi, identificate în cărțile citite. Ca și resurse materiale pot menționa: tabla și creta, laptopul și video proiectorul, planșa, culorile și cariocile. În cadrul întrebării În ce scop voi face? răspunsul este cel educativ, privind conduita morală în cadrul familiei și a societății, dând ca exemplu pozitiv pe Nechifor Lipan, iar ca exemplu negativ pe cei care au complotat omorul pentru averea pe care o deținea Nechifor Lipan. Etapele care vor fi parcurse în cadrul celor 12 ore la aceasta unitatea, vor fi: 1. Întrebări recapitulative din conținutul operei; 2. Profesorul va prezenta operele care au fost o sursă de inspirație în realizarea operei; 3. Asemănări între personajele operei și cele din mitologia universală; 4. Prezentarea titlului ca sens propriu tradițional și ca sens mitologic; 5. Prezentarea opiniei criticii literare românești în relație cu opera „Baltagul”; 6. Prezentarea termenului bildungsroman, apoi prezentarea a doua opere ce se încadrează în această specie cu scopul evidențierii asemănării în personajul Gheorghiță și celelalte două personaje din operele date; 7. Elevii vor avea de realizat, în 15-30 de rânduri, caracterizarea personajelor principale ale operei; 8. Asemănări și deosebiri între romanul „Baltagul” și balada populară „Miorița”. Pentru a observa cât am realizat, am decis să aplic un test de evaluare, având ca suport un fragment din romanul studiat la clasa, elevii având de rezolvat cerințe din domeniul foneticii, vocabularului, evidențierea unor parți de vorbire, respectiv de propoziție, de înțelegere a textului, explicarea ortografiei unor cuvinte, a unor semne de punctuație / ortografie, precum și redactarea unui alt final al romanului „Baltagul”, decât cel existent. În ceea ce privește proiectarea acestei unități de învățare, acest lucru m-a ajutat destul de mult, deoarece mi-a oferit o largă perspectivă didactică strategică, o imagine de ansamblu a fiecărei lecții predate la clasa, mi-am format o imagine coerentă în ceea ce privește programa școlară și aplicabilitatea acesteia și am recurs la noi abordări, în funcție de cunoștințele elevilor, lecțiile devenind atractive, dar și surse de informare și de inspirație socială.