ROLUL INFORMAŢIEI PRIN MASS-MEDIA ÎN VIAŢA

INDIVIDULUI ŞI A SOCIETĂŢII

Pentru a intelege continutul dreptului la informatie, trebuie sa intelegem faptul ca

opinia unei persoane, fie ca este om de stiinta, functionar public, ziarist sau simplu
cetatean se formeaza pe baza unor informatii la care acea persoana are sau ar trebui sa
aiba acces. De aceea, dreptul de a avea acces la informatii este considerat corolarul
dreptului de a avea opinii si de a le exprima in mod liber.
Când vorbim de accesul la informatie, avem in vedere libertatea de a cauta, de
primi si de comunica informatii prin orice mijloc. In societatea moderna de astazi,
publicul primeste cele mai multe informatii prin intermediul presei, de aceea accesul la
informatii este foarte important pentru jurnalisti, dar este foarte important sa intelegem ca
dreptul apartine oricarei persoane. Tocmai de aceea, restrictionarea sa este permisa numai
in anumite cazuri expres precizate si trebuie sa fie foarte bine justificata .
Dreptul la libertatea cuvântului / de expresie, ca şi libertatea presei ca un corolar al
acestui drept, reprezintă valori fundamentale ale democraţiei pluraliste moderne. Fără ele
nu ar putea fi imaginate multe dintre progresele realizate în lumea contemporană. Dacă
aceste drepturi au fost cu greu dobândite în dificilul proces al naşterii democraţiei, ele
sunt în prezent exercitate abuziv în forme subtile de către cea care este una dintre
principalele lor beneficiare şi ar trebui să fie una.
Fără libertatea de exprimare, deci şi cea a mass-media, nu poate fi concepută o
democraţie. O presă liberă face uneori dificilă o guvernare democrată; ea face întotdeauna
imposibilă dictatura. dintre principalele lor apărătoare: mass-media.
Putem spune că jurnaliştii beneficiază de un capital de încredere important.
Obiectivele lor în activitate sunt informarea publicului şi urmărirea subiectelor la
zi.
Cel mai important fapt este însă acela că mass-media ajunge să determine temele
de pe agenda publică, adeseori în mod artificial, fără nici o legătură cu agenda reală a
cetăţenilor şi cu priorităţile recomandate de realitatea socială. Acest fapt este explicabil
prin concentrarea capitalurilor din mass-media în interiorul unor mari corporaţii naţionale
sau internaţionale. Acestea, deşi se prezintă drept reprezentante ale intereselor publice,
reprezintă în fapt interese private. Această situaţie poate determina manipulări ale opiniei
publice în direcţia dorită de finanţatorii privaţi, pentru obţinerea unor avantaje sau
obiective economice.
Social-democraţia trebuie să afirme că libertatea presei nu se reduce la
independenţa ei în raporturile cu puterea publică ci trebuie să includă şi independenţa faţă
de grupurile de interese private.
Apariţia monopolurilor mediatice creează premisele reducerii numărului de
opţiuni la dispoziţia cetăţeanului şi posibilitatea manipulării sale în mod subtil. Calitatea
informaţiei scade şi pericolul dezorientării cetăţeanului creşte, în condiţiile în care nici
legile concurenţei pe piaţa liberă nu îl mai apără pe consumatorul de presă. Aceasta
înseamnă scăderea calităţii democraţiei.

Burlă Mirel
cl. a VII-a S.B.S.